s

Academia de Studii Economice

Realizarea unui proiect de investitii in cadrul firmei S.C.

MEGASTAR EXIM S.R.L

Bucuresti, 2008

CUPRINS

Introducere
Capitolul 1. Prezentarea general a firmei............................................pag
Capitolul 2. Diagnosticul......................................................................pag
2.1 Juridic...............................................................................pag
2.2 Comercial.........................................................................pag
2.3 Resurselor umane.............................................................pag
2.4 Tehnologic.......................................................................pag
2.5 Financiar..........................................................................pag
Capitolul 3. Analiza SWOT.................................................................pag
3.1 Analiza echilibrului financiar..pag
3.2 Analiza performantelor financiare.......pag
3.3 Analiza fluxurilor de trezorerie........................................pag
3.4 Diagnosticul financiar al rentabilitatii si al riscului.........pag
3.5 Previziunea financiara......................................................pag
Capitolul 4. Propunerea investitiei si fundamentarea cheltuielilor cu
investitia......................................................................................................pag
Capitolul 5. Analiza proiectului de investitie in mediul cert...............pag
Capitolul 6. Analiza proiectului de investitie in mediul incert............pag
6.1 Analiza de sensibilitate.....................................................pag
6.2 Tehnica scenariilor............................................................pag
6.4 Finantarea proiectului de investitie...................................pag
Capitolul 7. Concluzii...........................................................................pag
Bibliografie

Introducere

Proiectele de investitii au o importanta deosebita pentru dezvoltarea intreprinderii.

Pentru ca ele pregatesc capacitatile si conditiile de productie viitoare, aceste proiecte
conditioneaza competitivitatea pe termen a intreprinderii si in consecinta rezultatele si
echilibrul financiar.
Deoarece investitiile angajeaza importante resurse financiare pe termen lung,
aceste proiecte prezinta riscuri deosebite, lansarea lor avand cel mai adesea un caracter
ireversibil.
Alegerile efectuate in materie de investitii reprezinta aspecte esentiale ale politicii
intreprinderii in general, si ale gestiunii sale financiare in particular, si constituie una din
determinantele principale ale dezvoltarii sale viitoare.
Perspectivele financiare favorabile pot fi obtinute, fie continuand cu activitatile
actuale, fie facand investitii si lansand noi activitati. Insa un esec sau o eroare in legatura
cu noile investitii pot afecta competitivitatea viitoare si chiar viitorul intreprinderii.
Deciziile relative la politica de investitii prezinta o importanta deosebita pentru
intreprindere.
Gestionarii financiari ai intreprinderii trebuie sa faca aprecieri asupra investitiilor
realizate in trecut si asupra nevoilor de investitii din viitor. Trebuie evaluate efectele
investitiilor precedente si prevazute efectele proiectelor vizate in viitor.
Punerea la punct a procedurilor de diagnostic, de evaluare si de luare a deciziilor cere o
delimitare prealabila a operatiunilor care reprezinta investitii. Definirea criteriilor de
apreciere a proiectelor de investitii conduce la selectarea celor mai avantajoase proiecte.

Capitolul 1. Prezentarea generala a firmei

S.C. MEGASTAR EXIM S.R.L. s-a infiintat in 1993 avand numarul de
inregistrare la Registrul Comertului J16/2274/1993 si codul fiscal RO5000761.
Activitatea de service se desfasoara in punctele de lucru situate in Craiova, str. Alexandru
Macedonschi, nr.33, si str. Nanterre, nr.21
Sediul social al firmei se afla in Craiova,str.Dragoslavele ,nr.5
Pentru o perioada de mai mult de 10 ani domeniul principal de activitate al S.C.
MEGASTAR EXIM a fost comercializarea produselor elecronice si electrocasnice , in
aceasta perioada firma noastra, cu o retea de 8 magazine ( Craiova, Tr. Severin, Slatina,
Caracal, Bailesti, Rm. Valcea), devenind una dintre cele mai importante firme de profil
din zona Oltenia. Beneficiind de avantajul proprietatii asupra unor imobile (hale,
depozite) de parcul auto dezvoltat pe parcursul timpului, in paralel cu activitatea de
comert cu produse electronice si electrocasnice, S.C. MEGASTAR EXIM a desfasurat si
alte activitati si anume: comert en gross cu produse alimentare si bauturi alcoolice si
nealcoolice, transport marfuri.
In iunie 2005 actionariatul S. C. MEGASTAR EXIM a decis separarea obiectelor
de activitate pe firme diferite. Astfel comercializarea produselor electronice si
electrocasnice s-a desfasurat in continuare prin S.C. MEGASTAR EXIM iar celelalte
activitati au fost preluate de o noua firma cu acelasi actionariat.
Departamentul de Service a fost infiintat in 1997 in cadrul S.C. MEGASTAR
EXIM din dorinta de a oferi clientilor o gama cat mai completa de servicii pentru
produsele comercializate de firma noastra si de alte firme din domeniu.
Treptat activitatea de service a devenit domeniul principal de activitate, si in
present, prin seriozitate si o permanenta preocupare pentru dezvoltare, firma detine o
importanta cota de piata in domeniu
S.C. MEGASTAR EXIM S.R.L. asigura in principal urmatoarele tipuri de
servicii:
- reparatii pentru produse electronice, electrocasnice si aparate de aer conditionat de
toate tipurile, in termen de garantie si postgarantie;
- reparatii masini de spalat, aparate frigorifice, casnice si industriale
- montaj aparate de aer conditionat, pentru uz casnic si industrial;
- lucrari de intretinere pentru aparate de aer conditionat,pentru uz casnic si
industrial.
Activitatea de service a S.C. MEGASTAR EXIM este organizata pe departamente
de activitate dupa cum urmeaza:
- electronice audio- video-tv;
- electrocasnice mici, masini de spalat, aragazuri;
- frigotehnice (aparate de aer conditionat, combine frigorifice, frigidere);
- receptie lucrari ;
- prelucrare date- raportari- relatii cu clientii .
In sectorul de reparatii-montaj isi desfasoara activitatea o echipa formata din 4
ingineri si 12 tehnicieni care prin pregatirea teoretica si prin experienta acumulata au
competenta dar si obligatia de a presta servicii la un nivel calitativ foarte ridicat astfel

incat atat clientii dar si colaboratorii sa gaseasca in S. C. MEGASTAR EXIM un partener

de incredere. Departamentul de service are in total un numar de 22 angajati.
Baza materiala de care beneficiaza angajatii ii ajuta de asemenea sa-si desfasoare
activitatea cu profesionalism. In acest sens mentionam ca activitatea de service se
desfasoara intr-un imobil, aflat in proprietatea S.C. MEGASTAR EXIM, in suprafata de
150 mp, pe doua nivele (compartimentat in laborator de electronice, laborator
electrocasnice mici, atelier masini de spalat- frigidere - pentru cazurile in care produsele
se repara la service - , birou receptie, birou prelucrare date), mijloace de transport pentru
deplasari la domiciliul clientilor ( DACIA 3buc, TICO - 4 buc ), truse de scule si
dispozitive, aparate de masura si control specifice fiecarui tip de activitate.
Seriozitatea si profesionalismul care caracterizeaza activitatea firmei sunt
certificate si de numarul mare de contracte pe care le are incheiate cu fabricanti,
importatori, servisanti nationali pentru asigurarea reparatiilor in timpul termenului de
garantie si montaj (FRIGOTEHNICA, PANASONIC, FLANCO, RELCO S.A., PECEF
TEHNICA, GENCO, SAPEL, QUASAR , ZASS, ADATTI, ROMANEL,
ELECTROLUX, TEHNOTON, METALICA, AUDIO BRONX, MEDA, ORION,
WHIRLPOOL, INDESIT etc), sau alte firme pentru operatiuni de intretinere, reparatii,
montaj echipamente frigotehnice industriale - COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA,
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA, CEZ DISTRIBUTIE S.A.( ELECTRICA
OLTENIA), REGIONALA CAI FERATE CRAIOVA etc.
Pentru cresterea competitivitatii S.C.MEGASTAR EXIM
a implementat
Sistemului de Management al Calitatii , conform SR EN ISO 9001:2001 .
In continuare in prim planul echipei manageriale a S.C. MEGASTAR EXIM
S.R.L. sta dezvoltarea prin cresterea numarului de firme colaboratoare si prin
diversificarea serviciilor oferite si in acelasi timp consolidarea pozitiei de lider de piata
prin cresterea nivelului calitativ al serviciilor oferite, prin promptitudine si seriozitate in
relatiile cu clientii, prin ridicarea continua a nivelului profesional al angajatilor in
concordanta cu progresul tehnologic si cu cerintele pietei.

Capitolul 2. Diagnosticul
JURIDIC

COMERCIAL

Analiza
aspectelor
legale privind
evaluarea
firmei
analizate

Estimare a
pietei actuale
si potentiale a
intreprinderii
si pozitiei sale
pe piata

RESURSELOR
UMANE
Cunoasterea de
catre evaluator
a resurselor
umane si a
potentialului de
management

TEHNOLOGIC FINANCIAR
Analiza a
factorilor
tehnici, a
tehnologiilor de
fabricatie
precum si a
organizarii
activitatii
operationale

Performante
realizate si
riscuri
Ajustarea
situatiilor
financiare
istorice
Compararea
cu
intreprinderi
similare

Prin diagnosticarea unei firme, in vederea evaluarii, se urmareste sintetic

evidentierea a doi parametrii cheie : rentabilitatea si riscul. Cunoasterea tuturor lanturilor
activitatii acesteia precum si a punctelor forte si a celor slabe corespunzatoare fiecareia
este de natura sa permita evaluatorului fundamentarea judecatii valorii intreprinderii.
2.1 Diagnosticul juridic
Are drept scop verificarea aspectelor juridice legale privind activitatea firmei.
Realizarea acesteia presupune analiza elementelor specifice in urmatoarele domenii :
dreptul societatii comerciale, dreptul civil, dreptul fiscal, dreptul comercial, dreptul
muncii, dreptul mediului, litigiile.
Intre informatiile legale relevante pentru aprecierea firmei retinem :
- drepturile si obligatiile proprietarului participatiei evaluate ;
- analiza controlului asupra deciziei din cadrul firmei (distribuirea dividendelor,
politica de investitii, numirea managementului, dizolvarea, fuziunea, lichidarea,
cesiunea, actiunilor etc.) ;
- analiza oricarei restrictii legale privind transferul actiunilor ;
- documente privind tranzactii anterioare cu participatii la intreprinderea respectiva.
Dreptul societatii comerciale : se verifica contractul de societate, statutul si
modificarile ulterioare infiintarii, registrul adunarii generale a actionarilor (asociatilor),
registrul actionarilor, registrul actiunilor etc.
Dreptul civil : se analizeaza si se verifica actele si contractele privind : dreptul de
proprietate asupra constructiilor, situatia juridica a terenurilor intreprinderii, situatia
juridica a imobilizarilor necorporale, situatia imobilizarilor financiare, situatia
imprumuturilor primite, a garantiilor constituite, existenta creditelor nerambursate la
scadenta, situatia asigurarii societatii prin efectul legii si in virtutea unor contracte de
asigurare impotriva unor riscuri (calamitate naturala, furt).
Dreptul comercial : se verifica contractele de vanzare cumparare, de inchiriere,
contractele de locatie de gestiune, cele de concesiune.

Dreptul fiscal : se verifica inregistrarea intreprinderii la organele abilitate ale

administratiei financiare, daca s-au achitat obligatiile legale datorate, situatia platilor
restante comparativ cu termenele eligibile, ultimul control fiscal si rezultatele sale.
Dreptul muncii : se verifica si se analizeaza existenta contractelor colective si
individuale de munca, regulamentului de ordine interioara, contractului de management.
Dreptul mediului : se analizeaza daca activitatea firmei evaluate se desfasoara in
cadrul impus de legislatia de mediu ; din perspectiva restrictiilor privind efectele
activitatii asupra mediului, intereseaza daca firma are un studiu de impact, daca au fost
obtinute autorizatiile de mediu, daca sunt litigii cu alte intreprinderi ori cu autoritatile.
Litigiile : se verifica daca firma este implicata in litigii, aflate pe rolul instantelor
judecatoresti sau a Arbitrajului de pe langa Camera de Comert si ce posibilitati de
rezolvare exista.
Dupa verificare si analiza domeniilor juridice prezentate mai sus, putem formula
concluziile diagnosticului juridic sub forma punctelor forte si a punctelor slabe ale
cadrului juridic, acestea constituindu-se ca parte componenta a raportului de evaluare.
Puncte forte :
- firma este asigurata impotriva riscului de furt ;
- contractele de vanzare cumparare sunt in conforme cu prevederile legale ;
- de asemenea exista contracete colective si individuale de munca, precum si contractul
de management ;
- activitatea firmei se desfasoara in cadrul impus de legislatia de mediu ;
- firma nu este implicata in litigii.
Puncte slabe :
- firma este inregistrata la organele abilitate ale administratiei fiscale, dar, in urma
ultimului control fiscal s-a constatat ca intreprinderea nu si-a achitat la timp toate
obligatiile legale datorate.
Alte aspecte juridice : mijloacele fixe sunt in proprietatea firmei, nu exista
mijloace fixe inchiriate sau in leasing si, de asemenea, acestea nu sunt folosite drept
garantii la banci.

2.2 Diagnosticul comercial

Vizeaza piata de desfacere a produselor intreprinderii si piata ei de aprovizionare.
Obiectivul de baza al diagnosticului comercial consta in estimare pietei actuale si
potentiale a intreprinderii si a locului ei pe piata.
SC MEGASTAR EXIM S.R.L se ocupa cu comercializarea produselor electronice
si electrocasnice si cu urmatoarele tipuri de servicii :
- reparatii pentru produse electronice, electrocasnice si aparate de aer conditionat de
toate tipurile, in termen de garantie si postgarantie;
- reparatii masini de spalat, aparate frigorifice, casnice si industriale
- montaj aparate de aer conditionat, pentru uz casnic si industrial;
lucrari de intretinere pentru aparate de aer conditionat,pentru uz casnic si industrial
Piata de desfacere a firmei, respectiv spatiul in care oferta specifica a societatii
comerciale se intalneste cu cererea, reprezinta un segment esential al diagnosticului

comercial, care nu poate fi completat daca nu se analizeaza competitia ca element

fundamental al pietei.
Astfel pricipalii concurenti ai firmei analizate sunt: WINNER S.R.L, CYBERIA
S.R.L, VLAROS-TYP S.R.L
Cota de piata detinuta de firma evaluata este de aproximativ 33,67 % iar cota de
piata relativa este de 15,3%.
Puncte forte:
- firma ofera o gama diversificata de produse si servicii;
- detine o retea de 8 magazine ( Craiova, Tr. Severin, Slatina, Caracal, Bailesti, Rm.
Valcea), devenind una dintre cele mai importante firme de profil din zona Oltenia
- cota de piata a firmei este semnificativa;
- pentru cresterea competitivitatii S.C.MEGASTAR EXIM a implementat Sistemului
de Management al Calitatii , conform SR EN ISO 9001:2001;
- numarul mare de contracte pe care le are incheiate cu fabricanti, importatori, servisanti
nationali pentru asigurarea reparatiilor in timpul termenului de garantie si montaj
(FRIGOTEHNICA, PANASONIC, FLANCO, RELCO S.A., PECEF TEHNICA,
GENCO, SAPEL, QUASAR , ZASS, ADATTI, ROMANEL, ELECTROLUX,
TEHNOTON, METALICA, AUDIO BRONX, MEDA, ORION, WHIRLPOOL,
INDESIT etc), sau alte firme pentru operatiuni de intretinere, reparatii, montaj
echipamente frigotehnice industriale - COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA,
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA, CEZ DISTRIBUTIE S.A.( ELECTRICA
OLTENIA), REGIONALA CAI FERATE CRAIOVA etc
Puncte slabe:
- cifra de afaceri a firmei a inregistrat o scadere semnificativa in ultimii 3 ani;
- relatia cu clientii este destul de slaba, astfel ca durata creantelor este de aproximativ
99 de zile de cifra de afaceri;
- viteza de rotatie a stocurilor este de 4,7 rotatii si se previzioneaza o crestere a
acesteia cu 1,38 rotatii;
- relatia cu furnizorii este extrem de slaba, astfel ca durata datoriilor este de 315 zile de
cifra de afaceri
2.3 Diagnosticul resurselor umane
In diagnosticarea resurselor umane ale unei firme in vederea evaluarii se impune
folosirea unui sistem de indicatori privind, pe de o parte, dimensiunea, structura si
comportamentul, iar pe de alta parte eficienta potentialului uman.
Dimensiunea potentialului uman : se vor folosi urmatorii indicatori :
- numarul mediu de salariati (cu contract de munca) = medie aritmetica simpla a
numarului zilnic al salariatilor : 22 angajati in departamentul service
- numarul mediu de personal se stabileste prin adaugarea la numarul mediu de
salariati a numarului mediu de colaboratori angajati pe baza de conventie civila : 25
- numarul de personal prezent la lucru- reflecta situatia la un moment dat : 22.
Structura resurselor umane :
- dupa pricipalele categorii de salariati : muncitori (direct produtivi, indirect productivi,
de deservire generala), personal tehnic ingineresc (ingineri, tehnicieni, maistrii), personal
de administrare si de conducere.

Astfel, in cadrul firmei pe care o analizam, in departamentul de vanzari exista un

numar de 54 de muncitori indirect productivi; in sectorul de reparatii-montaj isi
desfasoara activitatea o echipa formata din 4 ingineri si 12 tehnicieni care prin pregatirea
teoretica si prin experienta acumulata au competenta dar si obligatia de a presta servicii la
un nivel calitativ foarte ridicat astfel incat atat clientii dar si colaboratorii sa gaseasca in
S. C. MEGASTAR EXIM un partener de incredere, iar personalul de administrare si
conducere este :
Nr. Administratori Nr. Asociati

Nr. Sucursale Nr. Filiale

dupa vechimea in intreprindere, personalul se poate structura in urmatoarele grupe :

sub un an :2 angajati, intre 6 si 10 ani : 5 angajati, peste 10 ani : 1 angajat iar intre 2 si
5 ani restul angajatilor.Analiza structurii dupa vechime si evolutia sa in timp poate
furniza informatii cu privire la strategia angajarilor efectuate de intreprindere, dar si a
eforturilor sale pentru stabilizarea personalului. In mod normal structura dupa
vechime trebuie sa fie echilibrata, manifestandu-se o politica adecvata de stabilizare a
personalului.
- dupa varsta, personalul se poate grupa in : pana la 30 ani : 2 angajati, intre 31 si 40 de
ani :5 angajati, peste 40 de ani : restul angajatilor. Un dezechilibru accentuat in
structura dupa varsta a personalului poate sa dauneze starii si performantelor
capitalului uman al intreprinderii. De exemplu, angajarea masiva la un moment dat a
tinerilor franeaza posibilitatile acestora de promovare
- dupa sex : in situatia firmei analizate, personalul este format in proportie de 90% din
persoane de sex masculin.

Puncte forte :
firma dispune de personal competent in cadrul sectorului de service : 4 ingineri si 12
tehnicieni ;
Puncte slabe :
se observa ca personalul este format in proportie destul de mare din angajati cu o
varsta de peste 40 de ani, existand astfel un dezechilibru in structura dupa varsta a
personalului, lucru care poate dauna starii si performantelor capitalului uman al
intreprinderii ;
in anul 2000 s-a inregistrat cel mai mare numar de angajati, in anul 2005 acesta s-a
redus drastic, pentru ca in anul 2007 sa ajunga la aproximativ 15.
2.4 Diagnosticul tehnologic
Presupune o analiza detaliata a factorilor tehnici de productie, a tehnologiilor de
fabricatie a produselor, precum si a organizarii productiei si a muncii, ce poate fi realizata
de catre evaluatori care au si calitatea de experti tehnici.
In cadrul firmei analizate activitatea de service se desfasoara intr-un imobil, aflat
in proprietatea S.C. MEGASTAR EXIM, in suprafata de 150 mp, pe doua nivele
(compartimentat in laborator de electronice, laborator electrocasnice mici, atelier masini
de spalat- frigidere - pentru cazurile in care produsele se repara la service - , birou
receptie, birou prelucrare date), mijloace de transport pentru deplasari la domiciliul
clientilor ( DACIA 3buc, TICO - 4 buc ), truse de scule si dispozitive, aparate de
masura si control specifice fiecarui tip de activitate.
Activitatea de service a S.C. MEGASTAR EXIM este organizata pe departamente
de activitate dupa cum urmeaza:
- electronice audio- video-tv;
- electrocasnice mici, masini de spalat, aragazuri;
- frigotehnice (aparate de aer conditionat, combine frigorifice, frigidere);
- receptie lucrari ;
- prelucrare date- raportari- relatii cu clientii .
Puncte forte:
firma dispune de o buna organizare a productivitatii si a muncii, aparatele de masura
si control specifice fiecarui tip de activitate sunt de o calitate inalta;
Puncte slabe:
firma nu dispune de suficiente truse de scule, dispozitive, aparate specifice activitatii
desfasurate, iar unele din acestea nu mai functioneaza corespunzator.
2.5 Diagnosticul financiar
Unele dintre cele mai importante si complexe demersuri vizeaza abordarea
diagnosticului financiar pentru evaluare, aceasta componenta de diagnostic avand un rol
cheie in procesul de evaluare a intreprinderii din cauza rolului major jucat in cadrul
raportului, si anume :
- rolul de sintetizare a concluziilor rezultate din celelalte piese de diagnostic ;
- rolul de asigurare a coerentei in cadrul relatiei diagnostic metode de evaluare
(indeosebi metode bazate pe venit)
Diagnosticul financiar urmareste trei obiective majore :

sa asigure intelegerea performantelor realizate de firma evaluata in ultimii 3 ani

precum si evidentierea riscurilor activitatii intreprinderii. In acest sens gandirea
perspectivelor viitoare de performanta se sustine pe analiza tendintelor care s-au
manifestat de-a lungul perioadei diagnosticate ;
sa permita ajustarea situatiilor financiare istorice pentru : a dezvolta abordarea pe
baza de active, implicit corectiile asupra elementelor de activ si datorii, a pregati
aplicarea abordarii pe baza de venit, prin estimarea abilitatii intreprinderii de a genera
fluxuri de venit pentru furnizorii de capital ;
sa asigure compararea cu intreprinderi similare, pentru a stabili parametrii de risc,
rentabilitate, aspecte fundamentale in : abordarea prin comparatie in evaluarea firmei,
estimarea costului capitalului (ratei de actualizare)

Locul
Locul
Locul
Locul

62909
80114
83352
43659

n
n
n
n

Top Profit 2007

Top Venit 2007
Top Cheltuieli 2007
Top Angajatori 2007

Puncte forte :
firma analizata are o situatie relativ buna din punct de vedere al veniturilor ;
Puncte slabe :
- profitul nu a evoluat aproape deloc, ponderea acestuia in cadrul veniturilor este
extrem de scazuta
Vom analiza amanuntit datele financiare ale firmei, indicii de profitabilitate si risc
in Capitolul 3. Analiza SWOT.
-

Capitolul 3. Analiza SWOT

3.1 Analiza echilibrului financiar ( pe baza bilantului financiar)
Analiza echilibrului financiar al intreprinderii, ca prima etapa a analizei
financiare, se realizeaza pe baza bilantului. Acesta reprezinta imaginea statica ,
fotografia la un anumit moment ( de regula sfarsitul exeritiului financiar), a nevoilor de
finantare ale intreprinderii, reflectate in activ, respectiv a obligatiilor rezultand din
constituirea surselor de finantare, ce se regasesc in pasiv.
Subetape:
a) calcularea indicatorilor de echilibru;
b) interpretarea indicatorilor de echilibru si compararea lor in timp.
Bilant contabil simplificat
I. ACTIVE
1. Active imobilizate
a. imobilizari corporale
b. imobilizari financiare
2. Active circulante
a. stocuri
b. creante
c. casa si cont banca
d. IFTS

2004

2005

2006

5871982
2632774
2623626
9148
3239208
2465409
544084
229715
0

645239
244814
243899
915
400425
153900
226895
19630
0

656337
341193
340278
915
315144
133716
173539
0
7889

II. PASIVE
1. Capital propriu
a. CSV
b. Rezerve
c. Rezultatul exercitului financiar
d. Rezultat reportat
2. Datorii pe termen scurt

2004

2005

2006

5871982
909646
5000
1000
90382
813264
4962336

645239
92465
500
90464
1501
0
552774

656337
106586
500
91966
14120
0
549751

Pentru a realiza analiza echilibrului financiar se compara anumite categorii de

active si pasive prin intermediul unor indicatori specifici aplicati bilantului financiar.
Deoarece avem nevoie de bilantul financiar, il vom realiza prin transformarile urmatoare:
- Active permanente = Active cu termen de lichiditate mai mare de 1 an;
- Active curente = Active cu termen de lichiditate mai mic de 1 an;
- Pasive permanente = Pasive cu termen de exigibilitate mai mare de 1 an;
- Pasive curente = Pasive cu termen de exigibilitate mai mic de 1 an;
- Active de trezorerie = Casa si cont banca + IFTS ;
- Pasive de trezorerie = Creditele din contul curent.
Bilant financiar
2004

1. Active
permanente
2. Active
curente
* active de
trezorarie

2005

2006

3239208

24481
4
40042
5

34119
3
31514
4

229715

19630

7889

2632774

2004

3. Pasive
permanente
4. Pasive
curente
* pasive de
trezorarie

2005

2006

909646
496233
6

92465
55277
4

10658
6
54975
1

a) Calcularea indicatorilor de echilibru

Indicatori de echilibru
financiar

1. FR=Pasive
permanenteActive permanente
2. A.C.N=Active
curente- Pasive
curente
3. NFR=(Active
temporare- Active
de trezorarie)(Pasive temporarepasive de
trezorarie)

2004

2005

2006

2004

-1723128 -152349

-234607

4. TN=FR-NFR

-1723128 -152349

-234607

5. CF=TN

-242496

6. AE= Pasive
permanente=
Active
permanente+A.C.N 909646

-1952843 -171979

229715
0

2005

2006

19630

7889

-210085

-11741

92465

106586

b) Interpretarea indicatorilor de echilibru si compararea lor in timp

1. Fondul de rulment (FR)
Se calculeaz pe baza bilanului financiar; se mai numete fond de rulment
net global (FRNG).
Arat n ce msur resursele financiare permanente acoper finanarea
activelor fixe ; ceea ce rmne peste aceast acoperire poate fi folosit pentru
finanarea activelor circulante.
Din tabel se observa ca in toti anii FR < 0 , ceea ce inseamna un deficit de resurse
financiare permanente.
Se ncalc regula de aur a finanelor: Nevoile pe termen lung s fie finanate din resurse
pe termen lung; nevoile pe termen scurt s fie finanate din resurse pe termen scurt;
Finanarea activelor fixe este mai ieftin, dar poate apare lipsa de
lichiditate, insolvabilitate i ncetarea de pli, adic riscul de
faliment.
Insuficiena de fond de rulment poate fi:
- pasager: consecutiv unei ample mobilizri de resurse cu scopul de a atinge
un obiectiv ce va permite obinerea de rezultate mai bune ntr-un viitor
apropiat, va mri capacitatea de autofinanare i va crea resurse suplimentare
pentru creterea celor proprii i implicit a celor permanente;
- structurat: o erodare de durat (civa ani) a capitalului propriu (acoperirea
unor pierderi).

FR0= -152349 (-1723128) = 1570779

FR1= -234607 (-152349) = -82258
Deoarece FR0 este pozitiv, inseamna o situatie favorabila, adica se respecta
regula de finantare a nevoilor permanente din surse durabile ; aceasta nu se poate spune si
despre FR1 care este negativ.

2. Active circulante nete (A.C.N.)

Arata in ce masura finantarea activelor curente acopera resursele financiare curente.
Din tabel se observa ca in toti anii A.C.N.< 0 , ceea ce inseamna un deficit de active
curente.

A.C.N.0= -152349 (-1723128) = 1570779

A.C.N.1= -234607 (-152349 ) = -82258
3. Necesarul de fond de rulment (NFR)

Necesarul de fond de rulment releva valori negative in toti anii (alocarile pe

termen scurt fiind mai mici decat resursele de finantat), ceea ce inseamna ca nevoile
temporare sunt acoperite integral din resurse temporale , surplusul de resurse
temporare putand fi utilizat pentru acoperirea nevoilor permanente.
NFR0= -171979 (-1952843) = 1780864
NFR1= -242496 (-171979 ) = -70517
4. Trezoreria neta (TN)
Arat existena sau nu a lichiditilor la nivelul societii comerciale.
Se observa ca in toti anii TN > 0 , deci FR > NFR, ceea ce inseamna ca exist surse cu
caracter permanent peste nevoia de finanare pe termen scurt, adic exist lichiditi disponibile n
cas, cont la banc. Aceasta reflecta o buna realizare a echilibrului financiar, degajarea

unor disponibilitati monetare intr-o trezoreie excedentara

Ca strategie de dimensionare a FR, firma opteaza pentru o politica prudentiala.

5. Cash-flowul (CF)
In anul 2004 cash-flowul este pozitiv, ceea ce inseamna ca a crescut capacitatea
de autofinantare.In schimb aceasta a scazut in anii 2005 si 2006 cand cash-flowul este
negative.
CF0= -210085
CF1= -11741 (-210085)= 198344
6. Activul economic (AE)
AE0= 92465 909646= -817181
AE1= 106586 92465 = 14121
In 2005 au scazut resursele pe termen lung fata de 2004 (AE0 <0), datorita
scaderii capitalului propriu , iar in 2006 vor creste fata de 2005 (AE1>0)

3.2 Analiza performantelor financiare ( pe baza contului de profit si pierdere)

Se obin indicatori financiari de gestiune: soldurile intermediare de gestiune (SIG) si

capacitatea de autofinanare (CAF), care exprim diferitele niveluri de rentabilitate a firmei si
caracterizeaz situaia financiar a ntreprinderii din punctul de vedere al aportului diferiilor
factori de producie. SIG sunt n mare parte indicatori n cascad.
Subetape :
a) Calcularea indicatorilor de performanta : SIG, CAF si pragul de rentabilitate
b) Interpretari si comparatii in timp

Cont de profit si pierdere

1. Cifra de afaceri
a. Productia vanduta
b. Venituri din vanzarea marfurilor
c. Venituri din subventii de expluatare aferente
CA nete
2. Variatia stocurilor * SC
*SD
3. Productia imobilizata
4. Alte venituri din expluatare
Total venituri din exploatare
5 a. Cheltuieli mateii prime si materale
consumabile
Alte cheltuieli materiale
b. Alte cheltuieli externe ( apa, energia)
c. Cheltuirli privind marfurile
6. Cheltuieli cu personalul
a. Salarii
b. Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala
7 a. Amortizari si provizioane pentru
deprecierea imobilizarilor corporale si
necorporale
a.1) Cheltuieli
a. 2) Venituri
b. Ajustarea valorii activelor circulante
b.1) Cheltuieli
b.2) Venituri
8. Alte cheltuieli de exploatare
8.1) cheltuili privind prestatii externe
8.2) cheltuieli cu alte impozite, taxe si
varsaminte asimilate
8.3) cheltuieli cu despagubiri, donatii si
activele cedate
Ajustari privind provizioanele pentru riscuri si
cheltuieli
*Cheltuieli
*Venituri

2004
14694017
2664829
12029188

2005
1364890
500606
864284

2006
628319
537449
90870

0
0
0
0
0
14694017

0
0
0
0
45282
1410172

0
0
0
0
3278
631597

1274613
582346
170975
10702724
676025
512140
163885

335265
44854
14031
786605
65432
49564
15868

366415
25754
7923
81045
62876
48346
14530

53279
53279
0
0
0
0
698805
617966

1470
1470
0
0
0
0
137143
83837

3055
3055
0
0
0
0
55165
43578

80839

11659

10263

41647

1324

0
0
0

0
0
0

0
0
0

Cheltuieli de exploatare total

Rezultat de exploatare * Profit
*Pierdere
9. Venituri din interese de participare
*din care, in cadrul grupului
10. Venituri din alte investitii financiare si
creante care fac parte din activele imobilizate
*din care, in cadrul grupului
11. Venituri din dobanzi
*din care, in cadrul grupului
Alte venituri financiare
Venituri financiare total
12. Ajustarea valorii imobilizarilor financiare
si a investitiilor finaciare detinute ca active
circulante
*Cheltuieli
*Venituri
13. Cheltuieli privind dobanzile
*din care, in cadrul grupului
Alte cheltuieli financiare
Cheltuieli financiare total
Rezultatul financiar *Profit
*Pierdere
14. Rezultatul curent *Profit
*Pierdere
15. Venituri extraordinare
16. Cheltuieli extraordinare
17 Rezultatul extraordinar *Profit
*Pierdere
VENITURI TOTALE
CHELTUIELI TOTALE
18. REZULTAT BRUT *Profit
*Pierdere
19. Impozit pe profit
20.Alte cheltuieli cu impozite care nu apar in
elementele de mai sus
21. REZULTATUL NET AL
EXERCITIULUI FINANCIAR *Profit
*Pierdere

14158767
535250
0
0
0

1384800
25372
0
0
0

602233
29364
0
0
0

0
0
648
0
74751
75435

0
0
46
0
3793
3839

0
0
510
0
1691
2201

0
0
0
338023
0
91692
429715
0
354280
180970
0
0
44150
0
44150
14769452
14632632
136820
0
46438

0
0
0
21229
0
3600
24829
0
20990
4382
0
0
1614
0
1614
1414011
1411243
2768
0
1267

0
0
0
11036
0
0
11036
0
8835
20529
0
0
1714
0
1714
633798
614983
18815
0
4695

90382
0

1501
0

14120
0

a) Calcularea indicatorilor de performanta : SIG, CAF si pragul de rentabilitate

Soldurile intermediare de gestiune (SIG)

I. Soldurile intermediare de gestiune

calculate in varianta franceza

2004

2005

2006

1. Marja comerciala= venituri din vanzare de

marfuri- cheltuieli aferente marfurilor
vandute

1326464

77679

9825

2. Productia exercitiului= venituri din

vanzare de produse finite+productia
stocata+productia imobilizata

2664829

500606

537449

3. Valoarea adaugata=marja
comerciala+productia exercitului-consumuri
externe

1963359

184135

147182

588529

26842

32419

535250

25372

29364

180970

4382

20529

136820
90382

2768
1501

18815
14120

2004

2005

2006

588529

26842

32419

535250
197227
90382

25372
4143
1501

29364
18328
14120

4. EBE=valoarea adaugata+subventii de
exploatare+alte venituri de exploatareimpozite,taxe,varsaminte asimilate-cheltuieli
cu personalul-alte cheltuieli de exploatare
5. Rezulatul exploatarii=venit din exploatarecheltuieli de exploatare
6. Rezultat curent=rezulatat de
exploatare+venituri financiare-cheltuieli
financiare
7. Rezultatul brut= rezulatat curent+venituri
extraordinare-cheltuieli extraordinare
8. Rezultat net=rezultat brut-impozit pe profit

II. Soldurile intermediare de gestiune

calculate in varianta anglo-saxona
1. EBITDA=venituri din exploatare monetarecheltuieli de exploatare monetare
2. EBIT=EBITDA- cheltuieli cu amortizarea si
provizioanele
3. EBT=EBIT-cheltuieli cu dobanzile
4. Profit net= EBT-impozit pe profit

Capacitatea de autofinantare (CAF)reprezinta o resursa interna aflata la dispozitia

intreprinderii si se poate determina prin doua metode:

I Capacitatea de autofinantare calculata prin metoda

deductiva
EBE
+ venituri financiare (fara provizioane)
- cheltuieli financiare (fara amortizari si provizioane)
+ venituri extraordinare
- cheltuieli exceptionale
- impozit pe profit
= CAF

II Capacitatea de autofinantare calculata prin metoda

aditiva
Rezultat net al exercitiului
+cheltuieli cu amortizari si provizioane de exploatare
+cheltuieli cu amortizari si provizioane financiare,
extraordinare
-venituri din provizioane de exploatare
-venituri din provizioane financiare, extraordinare
= CAF

2004

2005

2006

588529
75435
429715
0
44150
46438
143661

26842
3839
24829
0
1614
1267
2971

32419
2201
11036
0
1714
4695
17175

2004

2005

2006

90382
53279

1501
1470

14120
3055

0
0
0
143661

0
0
0
2971

0
0
0
17175

Pragul de rentabilitate (PR)

Analiza rezultatelor intreprinderii prin intermediul soldurilor intermediare de gestiune

nu este singura posibilitate de apreciere a performantelor intreprinderii. Exista, de
asemenea, un model de analiza bazat pe separarea cheltuielilor (fixe si variabile) in raport
cu cifra de afaceri, model care permite aprecierea riscului economic (de exploatare) al
intreprinderii.
Pragul de rentabilitate reprezinta nivelul productiei vandute, exprimate in unitati
fizice sau valorice, care permite intreprinderii acoperirea tuturor cheltuielilor sale fara a
genera profit.
PR de exploatare

CA
-CV
-CF
-Amortizare
=EBIT
-Cheltuieli cu
dobanzile
=EBT
-Impozit pe profit
=PN
Variatia fata de prag

(CF+amortizare)/(1-CV/CA)
(CV/CA)*[(CF+amortizare)*(1CV/CA)]
CF
Amortizare
0
Cheltuieli cu dobanzile
-Cheltuieli cu dobanzile

(CF+amortizare+cheltuieli cu dobanzile)*(1-CV/CA)
(CV/CA)*[(CF+amortizare+cheltuieli cu dabanzi)*(1CV/CA)]
CF
Amortizare
cheltuieli cu dobanzi
cheltuieli cu dobanzi

0
-Cheltuieli cu dobanzile

PR g

Anul 2004

CA
-CV
-CF
-Amortizare
=EBIT
-Cheltuieli cu
dobanzile
=EBT
-Impozit pe profit
=PN

Anul 2005

CA
-CV
-CF
-Amortizare
=EBIT
-Cheltuieli cu
dobanzile
=EBT
-Impozit pe profit
=PN

Anul 2006

CA
-CV
-CF
-Amortizare
=EBIT
-Cheltuieli cu
dobanzile
=EBT
-Impozit pe profit
=PN

Situatia
inregistrata

PR de
exploatare

PR global

14694017
12559683
1606266
53279
474789

11425289
9765744
1606266
53279
0

13752439
11754871
1606266
53279
338023

338023
136766
46438
90328

338023
-338023
0
-338023

338023
0
0
0

Situatia
inregistrata

PR de
exploatare

PR
global

1364890
1166724
172699
1470
23997

1199608
1025439
172699
1470
0

1345825
1150427
172699
1470
21229

21229
2768
1267
1501

21229
-21229
0
-21229

21229
0
0
0

Situatia
inregistrata

PR de
exploatare

PR
global

628319
473214
122199
3055
29851

507394
382140
122199
3055
0

552100
415810
122199
3055
11036

11036
18815
4695
14120

11036
-11036
0
-11036

11036
0
0
0

b) Interpretari si comparatii in timp

Marja comerciala exprim rezultatul operaiunilor de vnzare/cumprare de mrfuri; adic
bunuri ce nu fac obiectul de activitate al societii.
Este specific SD i are, n mod obinuit, o pondere redus n rezultatul final al SI.
MC > 0 exprim faptul c din operaiunile de vnzare/cumprare de mrfuri se
obine un rezultat favorabil pentru societate. Se observa ca, in anul 2006, marja

comerciala creste, ceea ce poate semnifica faptul ca adaosul comercial al firmei a crescut
fata de anul precedent, iar in 2005 acesta a crescut fata de 2004. Totusi, un adaos
comercial mare poate avea ca efect preturi mari practicate de firma si, deci, un rulaj incet
al produselor.
Totusi, se observa ca productia exercitiului creste in anul 2006 fata de 2005 nu din
cauza productiei stocate sau celei imobilizate, ci pe fondul cresterii productiei vandute,
ceea ce infirma teoria unui rulaj incet al marfurilor.
Urmatorul sold intermediar este valoarea adaugata, care poate fi interpretata ca fiind
fluxurile prin care sunt remunerati actionarii, creditorii, salariatii, statul. Se observa ca
marja comerciala cunoaste o continua sscadere in cei tri ani.
Excendentul brut de exploatare semnifica marimea resurselor de finantare rezultate
din activitatea de exploatare a firmei. Nefiind influentat de politica de investitii a firmei,
este un indicator foarte bun de comparatie a profitabilitatii firmelor care activeaza pe
acelasi segment de piata.
Pornind de la valoarea EBE, putem calcula rezultatul de exploatare, prin scaderea
din veniturile totale din exploatare a cheltuielilor totale de exploatare. Acest sold este
influentat de politica de investitii a intreprinderii, constituind sumele cu care
intreprinderea poate acoperi cheltuielile sale financiare. Pentru buna functionare a
intreprinderii, este de preferat ca rezultatul exploatarii, la care se aduna veniturile
financiare (eventual), sa fie superior cheltuielilor financiare, pentru ca firma sa nu fie
preluata de creditori.
Rezultatul curent, rezultatul brut al exercitiului si respectiv cel net cunosc valori, in
anul 2006, ce depasesc valorile anului precendent, ceea ce semnifica faptul ca
intreprinderea este profitabila, neinregistrand pierderi sau diminuari ale averii
actionarilor; in schimb valorile acestora scad in 2005 fata de 2004.
Caf e excedentul de numerar degajat din intreaga activitate din care firma acorda
dividende si se autofinanteaza .CAF a crescut in 2006 fata de 2005 considerabil, cu 82%;
in schimb in anul 2005 a scazut foarte mult fata de 2004, cu 97, 93%.

3.3 Analiza fluxurilor de trezorerie ( a cash- flowrilor)

Intreprinderea desfasoara in mod curent operatiuni de gestiune (de exploatare,

operationale) si, in mod accidental, operatiuni de capital (investii sau dezinvestitii
acompaniate de finantari sau ramburasari de capitaluri atrase).Operatiunile de gestiune se
reflecta in fluxurile de venituri si cheltuieli din contul de profit si pierdere, si se
sintetizeaza in profitul net si in amortizare (daca nu a fost reinvestita) ca potentiale surse
pentru cash-flow-ul intreprinderii.
In acceptiunea franceza, cash-flow-ul se explica prin variatia fondului de rulment si
variatia nevoii de fond de rulment.
In acceptiunea anglo-saxona, cash-flow-ul este suma fluxurilor de trezorerie rezultate
din operatiunile de gestiune, de investitii si cele de finantare.

Tabloul fluxurilor de trezorerie:

2004

2005

2006

PN+Amo+Provizioane-Ven.fin
-NFR
CFgestiune (M.indirecta)

11187136

Incasari din vanzare (CA-creante)

14694017

1682079

681675

-plata aferenta salariilor

512140

49564

48346

-plata dobanzilor

338023

21229

11036

-plata impozitului

46438

1267

4695

-plata aferenta aprovizionarilor

1856950

335265

36641

-plata aferenta altor cheltuieli externe

582346

89708

25754

-plata energiei electrice

170975

14031

33677

CFgestiune (M.directa)

11187136

1171015

191752

CPR

-817181

14121

-Pr.net

90328

1501

14120

+DAT

-4409562

-3023

-plata dividendelor

CFfinantare

-90328

-5228244

-3022

1171015

191752

-IMObrute

+ven. fin.

75435

2386490

99434

3839

2201

CFinvestitii

-14893

-2837915

-100255

CFtotal

11081915

6895144

88475

In acest capitol vom analiza si cash-flow-rile pentru evaluarea firmei care sunt :
CF de gestiune, cresterea economica si CF-ul disponibil.
Dar, pentru analizarea posibilitatii de investire vom avea nevoie de CF-ul
disponibil,care se poate calcula ca diferenta intre CF-ul de gestiune si - cresterea
economica sau ca suma dintre CFD pentru actionari si CFD pentru creditori. Vom
aborda a doua modalitate de calcul :
CFD pentru actionari 0 = PN - CPR = 1501 (-817181) = 818682
CFD pentru creditori 0 = dobanzi - datorii financiare = 21229 0 = 21229
CFD 0 = 818682 +21229 = 839911
CFD pentru actionari 1 = 14120 14121 = -1
CFD pentru creditori 1 = 11036 0 = 11036
CFD 1 = -1 + 11036 = 11035
3.4 Diagnosticul financiar al rentabilitatii si al riscului
A. Diagnosticul rentabilitatii: Rentabilitatea reperzinta o dimensiune importanta a unui
bilant diagnostic financiar. Sub aspect economic profitul firmei este generat de
rentabilitatea tuturor investitiilor efectuate.
Diagnosticul rentabilitatii si al riscului are ca scop identificarea rentabilitatii
obtinuta de firma prin calcularea unui set de indicatori specifici pe baza carora se
masoara performanta investitie realizata de actionari, creditori si firma. Masurandu-se in
acelasi timp si riscul la care s-au expus investitorii( risc de indatorare, expluatare si
faliment).
In urma aplicarii diagnosticului financiar situatia unei firme se considera
favorabila daca:
Se obtine rentabilitate maxima pentru un anumit nivel al riscului asumat.
Risc minim pentru un anumit nivel al rentabilitatii ceruta de investitori.
Diagnosricul financiar al rentabilitatii se realizeaza prin calcularea ratelor de rentabilitate:

Efect
Re zultat

Efort Capital investit

Re zultat CA
Activ

investit
CA
Activ
Capital

Re ntabilitate

rata de marja viteza de rotatie

rata de structura

Pentru identificarea factorilor de influenta sau pentru formularea propunerilor de

imbunatatire a ratelor de rentabilitate, acestea se descompun in 3 rate specifice:
1. Rata de marja= Rezultat/ CA
2. Viteza de rotatie= CA/Activ
3. Rata de structura= Pasiv/ Capital investit
Aprecierea sau interpretarea datelor se face prin comparatie cu ratele obtinute de firmele
concurente sau cu valori medii obtinute de sectorul respectiv de activitate.
Mulimea de rate folosite pentru caracterizarea rentabilitii arat:
importana problemei n sine;
necesitatea evidenierii rezultatului relativ (procentual) al activitii la diferitele
niveluri de evaluare a acestuia (adic att a rezultatului financiar mai mult sau mai
puin net, ct i a dimensiunii eforturilor angajate vezi activ economic, activ
economic net, activ total, capital angajat).
Rate de rentabilitate
1.
Rentabilitatea financiara ( rentabilitatea aferenta capitalurilor proprii)
Are ca scop caracterizarea profitabilitii capitalului propriu si msoar randamentul
capitalurilor proprii, respectiv a plasamentelor financiare pe care acionarii le-au efectuat
atunci cnd au cumprat aciunile ntreprinderii n cauz.
Rata rentabilitatii financiare= ROE= PN/CPR
Tabelul 1
Indicator
PN
CPR
ROE

2004
90382
909646
9,9359%

2005
1501
92465
1,6233%

2006
14120
106586
13,2475%

Conform rezultatelor din tabelul 1 rezult c ntreprinderea a nregistrat un nivel de

rentabilitate nu prea mare n ceea ce privete plasamentele financiare pe care acionarii
le-au efectuat n momentul cumprrii de aciuni. Aceasta rentabilitatea a scazut in 2005
fata de 2004 de la 9,9359% pana la 1,6233% iar in 2006 a ajuns la 13,2475%, deci putem
spune ca gradul de remunerare a acionarilor i a societii n sine este scazut. Valorile
reduse obtinute pot fi interepretate ca fiind un mod de a nu atrage atentia asupra propriei
afaceri prin a nu degaja un profit remarcabil deoarece acesta ar necesita, in prealabil, un
efort sustinut nu numai de exploatare, dar si logistic, de investitii, aspecte care ar necesita
forte accentuat mobilizate.

PN
R

ROE

Rentabilitatea financiara
CPR poate
fin fi descompusa astfel:
CPR
PN CA Activ

CA
Activ
CPR

profitabilitate rotatie indatorare

PN EBT EBIT CA Activ

EBT
EBIT
CA
Activ
CPR

impozitare finantare profit exp loatare rotatie indatorare

 Cresterea rentabilitatii financiare poate fi obtinuta prin:

cresterea ratei de marja a profitului net prin micsorarea ponderii cheltuielilor

totale in cifra de afaceri
cresterea vitezei de rotatie a activului sau scaderea duratei de rotatie a acestuia
Durata de rotatie=A/CA*360
cresterea raportului P/CPR, care se poate obtine prin cresterea gradului de
indatorare. Indatorarea determina o crestere a rentabilitatii financiarea doar daca
efectul de Levier este pozitiv.
Tabelul 2
Indicatori
2004
2005
2006
PN
90382
1501
14120
CA
14694017
1364890
628319
Activ
5871982
645239
656337
CPR
909646
92465
106586
PN/CA
0,615%
0,1099%
2,2472%
CA/A
250,2394%
211,5324%
95,7311%
P/CPR
645,5238%
697,8197%
615,7816%
Din Tabelul 2 rezulta ca o crestere a indicatorului ROE este determinata de cresterea
marjei profitului net. Cresterea acestei rate reflecta o imbunatatire a capacitatilor globale
a ntreprinderii de a obtine rezultate financiare pozitive. Daca in 2004, rata marjei nete
are o valoare de 0,615%, cresterea acesteia in anul 2006 indica o crestere a activitaii
generale a firmei. Rata de rotaie reprezinta modul zilnic de realizare a activitatii
operationale. Aceasta rata fiind in scadere prezinta o utilizare a capitalul de lucru din ce
in ce mai redusa. Scaderea ratei de structur a capitalurilor de la 645,5238% in 2004 la
615,7816% in 2006 reflecta o diminuare a capacitatii firmei de a-si onora obligatiile pe
termen lung.
2.
Rentabilitatea aferenta datoriilor( rata dobanzii)
Reprezinta o rata medie a dobanzilor la intreg portofoliul de datorii financiare contractate
de firma.
Dobanzi
RDAT Rdob

Tabelul 3
Indicatori
Dobanzi
Datorii financiare
RDAT

DAT financiare

2004
338023
0

2005
21229
0

2006
11036
0

Rentabilitate aferenta datoriilor nu poate fi calculata din cauza lipsei datoriilor financiare
pe termen lung.
3.

Rentabilitatea aferenta activului economic ( rentabilitatea economica)

CPR
DAT financiare
Rdob

AE
AE
PN Dobanzi
EBIT impozit pe profit

CPR DAT financiare

CPR DAT financiare

R AE Rec R fin

Tabelul 4
Indicatori
EBIT
Impozit pe profit
CPR
DAT financiare
RAE

2004

2005

2006

535250
46438

25372
1267

29364
4695

909646
0

92465
0

106586
0

0.537365085

0.260693

0.231446907

Rentabilitatea economica este dependenta de structura capitalurilor intreprinderii. Rata

rentabilitatii economice trebuie sa fie superioara ratei inflatiei. In cazul analizat aceasta
caracteristica este satisfacuta.
4. Rentabilitatea aferenta activului

PN
EBIT
sau
Activ
Activ
PN ( sau EBIT ) CA

CA
Activ

ROA

Tabelul 5
Indicatori
PN
Activ
ROA

profitabil itate

rotatie

2004
90382
5871982
1.5392%

2005
1501
645239
0.2326%

2006
14120
656337
2.1513%

5. Efectul de levier:
Daca rentabilitatea economica > (<) rata dobanzii, apare efectul de levier pozitiv
(negativ), astfel ca rentabilitatea actionarilor devine superioara (inferioara) rentabilitatii
firmei.
DAT financiare
CPR

levier

R fin Rec ( Rec Rdob )

efect de levier

Datoriiile financiare in cazul firmei analizate sunt egale cu zero. In acest caz efectul de
livier ia valoarea nula.

Din calculele anterioare rezulta ca rentabilitatea faerenta capitalurilor proprii este mai
mica decat rentabilitatea aferenta activului economic.
Costuri:
1. costul capitalurilor proprii:( CAPM, Gordon-Shapiro)
kCPR R fin ROE

PN
CPR

Tabelul 6
Indicator
PN
CPR
kCPR

2004
90382
909646
0,099359

2005
1501
92465
0,016233

2006
14120
106586
0,132475

2. Costul datoriilor financiare (rata dobanzii corectata cu economia de impozit

generata de ch.cu dobanzile):
k DAT

Dobanzi Economia fiscala generata de dobanzi

Rdob (1 )
DAT financiare

3. Costul mediu ponderat al capitalului (costul capitalurilor proprii):

k AE cmpc k fin

CPR
DAT financiare
k dob
AE
AE

B. Diagnosticul riscului
1. Indicatori privind variabilitatea rezultatelor: media, varianta si coeficientul de variatie
ale profitului net.
E ( PN )

PN
n

( PN
( PN )

E ( PN )) 2

n 1
( PN )
CV ( PN )
E ( PN )

Tabelul 7
Indicatori
E(PN)
2(PN)
CV(PN)

Valori
35334.33
2312493994
1.36095387

2. Pragul de rentabilitate reprezinta nivelul productiei vandute, exprimate in unitati fizice

sau valorice, care permite intreprinderii acoperirea tuturor cheltuielilor sale fara a genera
profit. Pragul de rentabilitate de exploatare/global = cifra de afaceri pentru care rezultatul
exploatarii/net este zero; cu cat cifra de afaceri efectiva este mai mare fata de nivelul
pragului de rentabilitate, cu atat riscul aferent firmei este mai scazut, existand mai putine
sanse ca scaderea cifrei de afaceri sa genereze pierdere.

PR de exploatare

PR g

CA
-CV
-CF
-Amortizare
=EBIT
-Cheltuieli cu
dobanzile
=EBT
-Impozit pe profit
=PN
Variatia fata de prag

(CF+amortizare)/(1-CV/CA)
(CV/CA)*[(CF+amortizare)*(1CV/CA)]
CF
Amortizare
0
Cheltuieli cu dobanzile
-Cheltuieli cu dobanzile

(CF+amortizare+cheltuieli cu dobanzile)*(1-CV/CA)
(CV/CA)*[(CF+amortizare+cheltuieli cu dabanzi)*(1CV/CA)]
CF
Amortizare
cheltuieli cu dobanzi
cheltuieli cu dobanzi

0
-Cheltuieli cu dobanzile

Tabelul 8
Situatia
inregistrata

Anul 2004

CA
-CV
-CF
-Amortizare
=EBIT
-Cheltuieli cu
dobanzile
=EBT
-Impozit pe profit
=PN

PR de
exploatare

PR global

14694017
12559683
1606266
53279
474789

11425289
9765744
1606266
53279
0

13752439
11754871
1606266
53279
338023

338023
136766
46438
90328

338023
-338023
0
-338023

338023
0
0
0

Situatia
inregistrata

Anul 2005

CA
-CV
-CF
-Amortizare
=EBIT
-Cheltuieli cu
dobanzile
=EBT
-Impozit pe profit
=PN

PR de
exploatare

1364890
1166724
172699
1470
23997

1199608
1025439
172699
1470
0

1345825
1150427
172699
1470
21229

21229
2768
1267
1501

21229
-21229
0
-21229

21229
0
0
0

Tabelul 9
Anul 2006

CA
-CV
-CF
-Amortizare
=EBIT
-Cheltuieli cu
dobanzile
=EBT
-Impozit pe profit
=PN

Situatia
inregistrata

PR de
exploatare

PR
global

628319
473214
122199
3055
29851

507394
382140
122199
3055
0

552100
415810
122199
3055
11036

11036
18815
4695
14120

11036
-11036
0
-11036

11036
0
0
0

Pentru toti 3 anii analizati, cifra de afaceri efectiva este mai mare decat nivelul pragului
de rentabilitate, ceea ce inseamna ca scaderea cifrei de afaceri nu va genera pierdere,
acest rsic este scazut.

2. coeficientul de elasticitate a PN in raport cu CA:

PR global

Elasticitatea indica modul in care modificarea profitului net afecteaza modifiacrea

cifrei de afaceri.

ePN / CA

PN CA PN EBT

PN 0 CA0 PN 0 EBT0

EBT EBIT

EBT
EBIT
0 0

ePN / EBT

Tabelul 10
Indicatori
PN
PN
CA
CA
EBT
EBT
EBIT
EBIT
ePN/CA
ePN/EBT
eEBT/EBIT
eEBIT/CA

2004
90382
14694017
197227

535250

eEBT / EBIT

EBIT CA

EBIT
CA
0 0

eEBIT / CA

2005
1501

2006
14120

-88881

12619

1364890

628319

-13329127
4143
-193084
25372
-509878
1.08409119
1.004493351
1.027709381
1.050142971

-736571
18328
14185
29364
3992
-15.57856
2.455442911
21.76098637
-0.291553907

Elasticitatea PN in raport cu CA in anul 2005 este pozitiva ceea ce inseamna ca scaderea

in cazul de fata a Profitului Net a determinat diminuarea CA, iar in anul 2006 relatia este
inverse: cresterea Profitului net a determinat o diminuare a Cifrei de afaceri.
4. volatilitatea rentabilitatii actiunilor firmei in raport cu rentabilitatea medie a pietei de
capital
modelul CAPM
E ( Ri ) R f i E ( RM ) R f

i coeficient de volatilitate

cov( Ri , RM )
2 ( RM )

5./6. Indicatori privind lichiditatea / solvabilitatea

Diagnosticul riscului de faliment reprezint evaluarea capacitii ntreprinderii de a face
fa angajamentelor asumate fa de teri, deci evaluarea solvabilitii i lichiditii
ntreprinderii. Analiza riscului de faliment se poate realiza static, prin analiza echilibrelor
financiare din bilan, sau dinamic, prin analiza fluxurilor din tabloul de finanare.
5. rate de lichiditate masoara capacitatea firmei de a-si onora obligatiile pe termen scurt
din lichiditati sau din alte active curente ce se transforma in lichiditati intr-o perioada mai
mica de 1 an.
Rata curenta / testul acid = active curente/datorii curente

 Rata rapida/intermediara/imediata = (active curente-stocuri)/datorii

curente
Rata la vedere/cash = lichiditati/datorii curente
Tabelul 11
Indicatori
Active curente
Active curente- stocuri
Datorii curente
Lichiditati
Rata curenta
Rata rapida
Rata la vedere

2004

2005

2006

3239208
773799
4962336
229715

400425
246525
552774
19630

315144
181428
549751
7889

0.6527587
0.15593442
0.04629171

0.724392
0.445978
0.035512

0.5732486
0.3300185
0,0143

Pentru lichiditatea curenta se recomanda o cifra mai mare de 1 dar nu exagerat de mare.
Din tabelul 11 observam ca aceste valori sunt mai mici de 1, deci firma analizata nu are
posibilitatea de a-si acoperi datoriile curente din lichiditati.
Situatia normala este ca lichiditatea rapida sa fie mai mica decat 1. Din calculele facute se
observa ca rezultatele
Lichiditatea la vedere inregistreaza deasemenea valori scazute. Aceste valori implica un
risc ridicat privind lipsa lichiditatilor, dar si un cost de opurtunitate scazut aferent
lichiditatilor prea mici in raport cu obligatiile scadente pe termen scurt.
6. rate de indatorare; levier
rata ( gradul )de indatorare pe termen lung / scurt

datorii pe termen lung / scurt

pasiv

datorii financiare ( pe termen lung )

capital propriu
capital propriu
solvabilitate patrimoniala
pasiv
levier

Tabelul 12
Indicatori
Datorii pe TL
Datorii pe TS
CPR
Pasiv
Rata de indatorare TL
Rata de indatorare TS
Solvabilitatea patrimoniala

2004
0

2005
0

2006
0

4962336

552774

549751

909646
5871982
0
0.84508706
0.15491294

92465
645239
0
0.8567
0.1433

106586
656337
0
0.8376
0.1624

Solvabilitatea patrimoniala variaza intre 14% si 16 % ceea ce insemna ca resursele

imprumutate sunt mai mari decat resursele proprii si reprezinta valori cuprinse intre 845
si 86% din total pasiv.
Rata de indatorare pe termen lung este egala cu zero ca urmare a lipsei datoriiilor pe
termen lung.

3.5 Previziunea financiara

Previziunea necesitatilor, a resurselor si a rezultatelor financiare este o activitate cu
caracter prospectiv si anticipativ, de mare raspundere si rafinament. Ea implica multa
informatie, intuitie si realism, influentand intreaga activitate ulterioara a firmei.
Desigur ca previziunea (planificarea, programarea) in sine nu garanteaza succesul
afacerii, dar ea ajuta conducerea (si pe ceilalti beneficiari ai previziunilor) sa anticipeze
riscurile si sa fie gata sa le faca fata.
Obiectivul previziunilor financiare consta in determinarea resurselor necesare pentru
acoperirea nevoilor firmei pe termen scurt, mediu, lung. Astfel, pe termen scurt se
identifica atat necesarul de stocuri (materii prime, materiale, marfuri) si resursele de care
are nevoie firma pentru aprovizionarea cu acestea, cat si de resurse pentru finantarea
capitalului de lucru net suplimentar. Pe termen mediu si lung se previzioneaza resursele
necesare pentru realizarea de investitii.
Modalitatea cea mai simpla de previzionare financiara consta in stabilirea corelatiei
intre elementele bilantului si a contului de profit si pierdere cu cifra de afaceri. Unele
elemente din cadrul bilantului, precum sunt activele imobilizate nu depind in mod direct
de cifra de afaceri, variatia lor fiind determinata de alti factori. Dinamica acestora n
raport cu cifra de afaceri nu poate fi determinat la nivel global, fiind necesar analiza
pentru fiecare component in parte. Variatia activelor circulante este influentata direct de
evolutia cifrei de afaceri. O crestere a cifrei de afaceri va genera cresterea valorii
stocurilor si a capacitatii de creditare a clientilor firmei. Prin urmare, valoarea activelor
direct productive detinute de firma trebuie sa creasca odata cu cresterea cifrei de afaceri,
insa aceasta crestere trebuie acoperita cu o crestere a elementelor din pasiv, care la randul
lor sunt sau nu sunt influentate in mod direct de evolutia cifrei de afaceri. Capitalul
propriu este partial determinat de cifra de afaceri prin partea din profit destinata
investitiilor (nedistribuita sub forma de dividende).
Subetape:
a) analiza datelor istorice pentru identificarea elementelor din bilant si din contul de
profit si pierdere a caror evolutie este determinata de modificarea cifrei de afaceri;
b) previziunea cifrei de afaceri;
c) construirea bilanului i contului de profit i pierdere previzionate.
Previziunea financiara se poate realiza prin cateva metode:
Metoda procent din cifra de afaceri - determinarea coeficientului de
proportionalitate inregistrat pana in momentul realizarii previziunii pentru
elementele din bilant care depind direct de cifra de afaceri;
Metoda durata de rotaie sau vitezei de rotaie similara cu metoda
precedenta, indicatorul de referinta fiind durata de rotatie sau viteza de rotatie
din perioada precedenta momentului realizarii previziunii.
a) Pentru prima etapa am ales metoda procent din cifra de afaceri.
Identificam elementele dependente de dinamica cifrei de afaceri:
Stocuri
Creante
Datorii pe TS

Sa analizam rata de evolutie a cifrei de afaceri:

Pentru fiecare an, am calculat rata de crestere a CA prin formula:
CAT CAT 1
R
*100 , rezultatele obtinute le-am prezentat in tabelul de mai jos. Se
CAT 1
observa faptul ca CA are o modificare procentuala negativa si a scazut din 2004-2005 cu
90% si cu 53% din 2005 pana in 2006, pe seama reducerii considerabile a activelor de
trezorerie. Pentru a previziona volumul CA pentru anul 2007, am presupus ca CA va
scade cu un procent mediu dintre scaderile din anii precedenti. Astfel, am previzionat o
scadere a CA in 2007 cu aproximativ 73%, la o valoare de 173.803.

Estimam marimea previzionata (in functie de modificarea procentuala a CA) a:

Stocurilor

Creantelor

 Datoriilor pe TS

Vom alege aceeasi metoda de previzionare pentru elementele bilantiere analizate mai sus,
adica metoda valorii medii.
Valorile obtinute sunt prezentate in tabelul de mai jos:

b) Previziunea cifrei de afaceri:

Se poate realiza prin 2 metode:
Utilizarea datelor istorice
Utilizarea ratei de crestere sustenabile
Utilizarea datelor istorice:
In cadrul acestei variante, rata previzionata de crestere a cifrei de afaceri este media
(aritmetica simpla sau ponderata) a ratelor de crestere inregistrate in trecut.
MA simpla:
T CA CA
t
t 1

_
t 1
CAt 1
g
T
MA ponderata:

CAt CAt 1
*t
t 1
CAt 1
T

t
t 1

In functie de acesta rata medie (aritmetica simpla sau ponderata) de crestere a cifrei de
afaceri, se poate determina valoarea previzionata a cifrei de afaceri pentru perioada
urmatoare:
_

CAprev ( t 1) CAT * (1 g )

Valorile obtinute pentru cifra de afaceri pentru anul 2007 prin ambele metode sunt
prezentate in tabelul de mai jos:

Utilizarea datelor istorice in estimarea cresterii viitoare a cifrei de afaceri este utila, insa
acestea nu ofera informatii suficiente. Relevanta datelor istorice pentru previzionarea
datelor din viitor depinde de stabilitatea activitatii economice a firmei si a mediului in
care aceasta actioneaza. Evolutia instabila a cifrei de afaceri pe parcursul a ultimilor 3 ani
demonstreaza ineficienta utilizarii datelor istorice in estimarea valorii viitoare a cifrei de
afaceri pentru firma respectiva.
Utilizarea ratei de crestere sustenabile:
Rata de crestere sustenabila se refera la rata de crestere a cifrei de afaceri maxim posibile
fara a cauza dezechilibre financiare si poate fi determinata prin 3 modalitati, in functie de
ceea ce urmareste firma la etapa actuala:
*
gt

P
Active CP

(1 d ) * net
Activet 1 CPt 1
CPt 1

Determinarea ratei de crestere sustenabile:

Din tabelul de mai sus, observam ca rata de crestere efectiva a cifrei de afaceri (g) este
mult inferioara ratei de crestere sustenabila (g*), prin urmare ajungem la concluzia ca
firma nu utilizeaza integral resursele disponibile, astfel ca apar costuri de oportunitate.
Firma ramane cu resurse neutilizate. Aceasta poate fi o strategie strategie utilizata pentru
acumularea de resurse in vederea sustinerii unei cresteri viitoare anticipate.
c) Construirea bilanului i contului de profit i pierdere previzionate
Pe baza ipotezelor din etapa 1 si a cifrei de afaceri previzionate in cadrul etapei 2, se pot
construi documentele contabile previzionate.

Bilantul si contrul de profit si pierdere din 2006:

2006

I. ACTIVE
imobilizari
stocuri
creante
active de trezorerie

656337
341193
133716
173539
7889

2006

II. PASIVE
capital propriu
CSV
rezerve
rezultatul exercitului financiar
datorii pe termen scurt

656337
106586
500
91966
14120
549751

Anul 2006

CA
-CV
-CF
-Amortizare
=EBIT
-Cheltuieli cu
dobanzile
=EBT
-Impozit pe profit
=PN

Situatia
inregistrata

628319
473214
122199
3055
29851
11036
18815
4695
14120

Pentru a aplica tehnicile de previziune, calculam procentul din cifra de afaceri, durata si
respectiv viteza de rotatie pentru elementele din bilant a caror evolutie este determinata
de modificarea cifrei de afaceri:

Pentru realizarea previziunii pentru anul 2007, consideram urmatoarele ipoteze de lucru:
1) cifra de afaceri creste cu rata de crestere efectiva;
2) durata de rotatie a imobilizarilor ramane constanta;
3) viteza de rotatie a stocurilor creste cu 1,38 rotatii;
4) durata de rotatie a creantelor-clienti scade cu 41,8 zile
5) ponderea activelor de trezorerie in cifra de afaceri ramane constanta;
6) durata de rotatie a datoriilor pe TS ramane scade cu 120,6 zile;
7) Amortizarile reprezina 0,55% din CA.
Aplicand ipotezele, obtinem:
1) CA2007= 628319*(1-72,34%)= 173803
2) durata de rotatie a imobilizarilor ramane constanta;
Durata rotatie imobilizari = 195,5 zile = Imobilizari2007/CA2007 ;
Imobilizari2007=195,5* 173803/ 360= 94384,68
3) viteza de rotatie a stocurilor creste cu 1,38 rotatii;
Viteza de rotatie stocuri = 4,7+1,38 = 6,08 =CA2007/ Stocuri2007
Stocuri2007 = 173803/ 6,08 = 28589
4) durata de rotatie a creantelor-clienti scade cu 41,8 zile
Durata rotatie creante clienti = 99,4 41,8 = 57,6 zile = Creante clienti2007
*360/CA2007
Creante clienti2007 = (CA2007* 57,6)/ 360 = 27807

5) ponderea activelor de trezorerie in cifra de afaceri ramane constanta:

A. de trezorerie/ CA = 1,26% ;
A. de trezorerie2007 = 1,26%* CA2007 = 2190 ;
6) durata de rotatie a datoriilor pe TS scade cu 120,6 zile:
315 120,6 = 194,4 zile
(Dat2007/ CA2007)* 360 = 194,4 zile
Dat2007 = 194,4* 173803/ 360 = 93848
7) Amo2007/ CA2007 = 0,55% ;
Amo2007 = 173803* 0,55% = 834,25.
Ponderea CV in CA = 75,3%, CV= 173803* 75,3% = 130873,6
Ponderea CF in CA = 19,4%, CF = 173803* 19,4% = 33717,7
EBIT/ CA = 4,75%, EBIT = 8255,6
Cheltuielile cu dobanzile scad cu 40%, ca urmare a lichidarii a unei parti din datoriile
curente si inexistentei datoriilor pe termen lung. Chelt cu dob = 6621,6
EBT = EBIT chelt cu dob = 8255,6 6621,6 = 1634
Impozitul pe profit : EBT * 16% = 261,44
Astfel, profitul net previzionat pentru anul 2007 va fi de 1372,2.
Prin utilizarea acestor valori previzionate, construim bilantul si contul de profit
si pierdere:

I. ACTIVE
imobilizari
stocuri
creante
active
trezorerie
Anulde
2007
CA
-CV
-CF
-Amortizare
=EBIT
-Cheltuieli cu
dobanzile
=EBT
-Impozit pe profit

=PN

2007

2007

152970,68

152970,68
106586
500
91966
14120
93848

II. PASIVE
94384,68 capital propriu
28589 CSV
27807 rezerve
2190
rezultatul exercitului financiar
Situatia
inregistrata
datorii pe termen scurt
173803
130873,6
33717,7
956,1
8255,6
6621,6
1634
261,44

1372,7

Capitolul 4. Propunerea investitiei si fundamentarea cheltuielilor cu investitia

Capitolul 5. Analiza proiectului de investitie in mediu cvasi cert

Decizia de investitii este una dintre cele mai importante decizii pe care le poate
lua un manager. De ce afirmam acest lucru? Deoarece managerii si actionarii urmaresc
cresterea valorii firmei, obiectiv fundamental al gestiunii intreprinderii.
Plusul de rentabilitate pe care il aduc proiectele de investitii cu VAN maxima in
raport cu rata normala de rentabilitate va contribui la maximizarea valorii intreprinderii, a
averii investitorilor si deci la realizarea obiectivului major de finante. Complementar
VAN, proiectele de investitii cele mai eficiente au si rentabilitati interne(RIR) mai mari
decat rentabilitatea medie a pietei monetare, aleasa ca referinta.
Vorbind de mediul cert, cream de fapt modele de evaluare in conditii deterministe.
In realitate, nu putem discuta despre un astfel de mediu intru-cat pot aparea situatii
favorabile sau nefavorabile, cu o anumita frecventa, neexistand o transparenta perfecta pe
piata. Modelele care se dezvolta in conditii de certitudine implica asumarea urmatoarelor
ipoteze:
- se presupune cunoasterea apriori si certa a fluxurilor monetare viitoare ale
proiectelor de investitii si a ratei dobanzii. Variatiile posibile ale ratei dobanzii, ale
ratei inflatiei si ale riscului de activitate economica nu sunt luate in calculul de
fundamentare a deciziei de investitii in mediu cert;

investitorii de capital opereaza pe o piata financiara perfecta, respectiv, o piata

perfect concurentiala si fara impozit;
- nu se percep costuri de tranzactie, iar rata dobanzii la plasamentele in depozite
bancare este egala cu cea a creditelor acordate;
- decizia de investitii este independenta de decizia de finantare, intru-cat toate
sursele de capital sunt oferite la pretul lor de echilibru dintre cerere si oferta,
anticipate omogen;
- exista piata financiara eficienta(existenta transparentei complete a informatiilor si
prin lichiditatea tranzactiilor.
Decizia de investitii poate consta ori in investitii interne(alocarea de capital in
scopul dezvoltarii si perfectionarii productiei intreprinderii), ori in investitii
externe(participatii la formarea sau cresterea capitalului social al altor intreprinderi), care
sunt cunoscute si sub denumirea de investitii financiare. In cazul nostru, vorbim de o
investitie interna-directa.
Pentru firma pe care am analizat-o, am considerat realizarea unei investitii in
aparatura tehnologica si ustensile necesare pentru efectuarea lucrarilor de reparatii ale
electrocasnicelor clientilor. Investitia va fi in valoare de 21000RON, amortizabila pe trei
ani si va genera cresteri ale cifrei de afaceri de: 50000 RON in primul an, 60000 RON in
al doilea an, 70000 RON. Investitia se va finanta 90 % din capitaluri proprii si 10 % din
credit bancar rambursabil in rate anuale egale si cu rata dobanzii de 12%. Cheltuielile
variabile reprezinta 40% din cifra de afaceri, cheltuielile fixe sunt de 18000 RON pe
an,durata activelor circulante nete este 40 de zile de cifra de afaceri, iar rata rentabilitatii
ceruta de investitori este de 15%. Pretul de vanzare a investitiei este de 2000 RON.

CA
-cheltuieli variabile
-cheltuieli fixe
-amortizare
-dobanda
=Profit brut
-impozit pe profit
=profit net
+amortizare
+dobanda
=CF de gestiune
-ACR nete
=CFD

50000
20000
18000
7000
252
4748
759,68
3988,32
7000
252
11240,32
5556
5684,32

55000
22000
18000
7000
168
7832
1253,12
6578,88
7000
168
13746,88
555
13191,88

60000
24000
18000
7000
84
10916
1746,56
9169,44
7000
84
16253,44
555
15698,44

Eficienta unui proiect de investitii se evalueaza printr-un set de indicatori, dintre

care cei mai importanti sunt:

valoarea actualizata neta(VAN);

rata interna de rentabilitate(RIR);
termenul de recuparare(TR);
indicele de profitabilitate(IP).
Teoretic si practic, cel mai bine fundamentat si robust criteriu de selectie a
proiectelor de investitii eficiente este cel am valorii actuale nete, respectiv, plusul de
valoare pe care proiectele noi de investitii promit ca il aduc la valoarea existenta a
intreprinderii. Selectia celor mai performante proiecte de investitii se va face deci in
raport cu maximizarea valorii actuale nete.
a) Valoarea actualizata neta (VAN)
Valoarea actuala neta corespunde diferentei dintre suma cash-flow-urilor
previzibile actualizate si costul initial al investitiei.
Semnificatia sa economica poate fi evidentiata astfel:
- Daca VAN este pozitiv inseamna ca se reconstituie fondurile initiale si se obtine
un surplus. Proiectul exercita deci o influenta favorabila asupra intreprinderii si
trebuie acceptat.
- Daca VAN este negative inseamna ca nu se vor reconstitui fondurile initiale,
tinand cont de timpul necesar pentru obtinerea lor. Proiectul este defavorabil
pentru intreprindere.
CMP (costul mediu ponderat al capitalului) = 90% x 15% + 10% x 12% x (1 16%) =
14,51%
VR = 2000 x 0,84 + 6666,67 = 8346,67 RON
VAN = -21000 + 5684,32 / (1+ 14,51%) + 13191,88 / (1+ 14,51%) + (15698,44 +
8346,67) / (1+14,51%) = 10038,42 RON
Deoarece VAN > 0, putem afirma ca investita exercita o influenta favorabila
asupra intreprinderii.
Aplicarea meodei VAN se loveste de doua dificultati:
- o prima dificultate vizeaza previziunea cash-flow-urilor viitoare pe care le va
genera investitia. Sunt necesare studii tehnice, economice si comerciale prealabile
evaluarii financiare a investitiei;
- a doua dificultate priveste alegerea ratei de actualizare. Aceasta metoda este
extreme de sensibila la variatiile ratei de actualizare. Stabilirea marimii acestei
rate este esentiala.
Aceasta sensibilitate a metodei la rata de actualizare introduce un risc major prin
alegerea acestei rate. Din fericire alegerea acestei rate nu este o alegere discretionara
a intreprinderii, ci are in vedere costul resurselor pentru finantarea investitiilor,
furnizandu-se astfel un fundament obiectiv aplicarii metodei.
b) Rata interna de rentabilitate (RIR)
Rata interna de rentabilitate corespunde ratei de actualizare care face VAN = 0. Ea
corespunde costului maxim pe care intreprinderea ar putea sa-l suporte pentru
finantarea investitiei
RIR trebuie interpretat prin compararea cu costul mediu ponderat (CMP) al
resurselor intreprinderii. Daca r > CMP, investita este avantajoasa, ea permite
compensarea costului resurselor de finantare.

Pentru un k1 = 35%, VAN(k1) = 221,89 RON iar pentru un k2 = 36%, VAN(k2) =

- 129,12 RON
RIR = k1 + (k2 k1) x VAN (k1) / ( VAN (k1) VAN (k2))
RIR = 35,63% > 14,51%, ceea ce inseamna ca investitia este avantajoasa.
c) Termenul de recuperare a investitiei (TR)
Calcularea termenului de recuperare a investitiei consta in a compara, an dupa an,
costul initial cu surplusurile banesti cumulate degajate de proiect, pentru a determina
momentul in care recuperarea costurilor se va fi realizat.
AN
1
2
3
VR

CF
5684,32
13191,88
15698,44
8346,67

CF actualizat
4964,04
10060,51
10455,05
5558,82

CF cumulat
4964,04
15024,55
25479,6
31038,42

TR = 2 ani + (21000 15024,55) x 360 / (25479,6 15024,55) = 2 ani si 205 zile.

d) Indicele de profitabilitate (IP)
Indicele de profitabilitate exprima rentabilitatea investitiei pe intreaga perioada de
exploatare prin raportarea (VAN + Io) la Io. Problemele in utilizarea IP sunt similare cu
cele ale RIR, avantajand, in selectionare, proiectele de investitii cu durate reduse de
exploatare si pe cele cu cheltuieli initiale reduse de investitii.
Echivalent deciziei de realizare a proiectului de investitii daca VAN > 0, proiectul
va fi considerat profitabil daca asigura un indice de profitabilitate mai mare decat 1.
IP = (10038,42 + 21000) / 21000 = 1,478 > 1, ceea ce inseamna ca proiectul de investitie
poate fi considerat profitabil.
Capitolul 6. Analiza proiectului de investitii in mediul incert
Incertitudinea asupra evolutiei viitoare a economiei,, a unei afaceri sau investitii
determina existenta riscului ca fluxurile financiare viitoare sa fie variabile, cu valori
diferite de cele previzionate in cadrul unui mediu determinist. Mediul probabilistic este
mai aproape de realitatea economica si va fi folosit in acest context.
6.1 Analiza de sensibilitate
Presupune construirea modelului de determinare a cash-flow-urilor disponibile
(CFD) si luarea in considerare a unor valori diferite de cele previzionate initial pentru
factorii determinanti care influenteaza fluxurile de trezorerie.
In analiza de sensitivitate se urmareste modificarea unei singure variabile din cele
estimate, celelalte ramanand neschimbate si se determina VAN pentru aceasta situatie.
In analiza noastra am construit doua scenarii, evidentiind modificarea variabilelor
care au impact asupra performantelor proiectului de investitii:
Scenariu optimist

Scenariu pesimist

CA
Cheltuieli variabile
Cheltuieli fixe
Durata ACR nete

Creste cu 7%
33% din CA
Scad cu 10 %
30 de zile de CA

Scade cu 7%
47% din CA
Cresc cu 10%
50 de zile de CA

Pentru fiecare variabila, pentru fiecare scenariu, vom calcula indicatori de

performanta (VAN si RIR), considerand respectiva variabila in conformitate cu scenariul
analizat, iar celelalte variabile ramanand la valorile din scenariul de baza.
Pentru a surprinde impactul modificarii unei variabile asupra unui indicator de
performanta, se poate calcula coeficientul de elasticitate (e) care exprima modificarea
relativa a indicatorului determinata de modificarea cu 1% a variabilei respective:
e (indicator/variabila i) = (indicator / indicator in scenariul de baza) : (variabila
i / variabila i in scenariul de baza).
In functie de valoarea elasticitatii se poate analiza influenta modificarii variabilei
I asupra indicatorului respectiv:
- daca elasticitatea este pozitiva (negativa), inseamna ca modificarea variabilei
determina o modificare in acelasi sens (in sens contrar) a indicatorului;
- daca elasticitatea este supraunitara (subunitara), semnifica o amplitudine a
modificarii indicatorului mai mare (mica) fata de amplitudinea modificarii variabilei.

a) Impactul modificarii CA
- Scenariul optimist
CA (creste cu 7%) 53500
-cheltuieli variabile 21400
-cheltuieli fixe
18000
-amortizare
7000
-dobanda
252
=Profit brut
6848
-impozit pe profit
1095,68
=profit net
5752,32
+amortizare
7000
+dobanda
252
=CF de gestiune
13004,32
5944,44
-ACR nete

58850
23540
18000
7000
168
7832
1253,12
6578,88
7000
168
13746,88
594,44

64200
25680
18000
7000
84
10916
1746,56
9169,44
7000
84
16253,44
594,42

=CFD

7059,88

13152,44

15659,02

VR = 2000 x 0,84 + 7133,3 = 8813,3 RON

VAN = 11494,12 RON
e (VAN/CA) = (11494,12 10038,42) / 10038,42 : 7 % = 2,0716 ; cresterea cu 1% a
CA fata de nivelul prognozat in scenariul normal va determina cresterea cu 2,0716% a
VAN.
RIR = 38% + (39% - 38%) x 334,08 / (334,08 + 1,26) = 38,99%
e (RIR/CA) = (38,99% - 35,63%) / 35,63% : 7% = 1,3472 ; cresterea cu 1% a CA fata
de nivelul prognozat in scenariul normal va determina cresterea cu 1,3472% a RIR.
- Scenariul pesimist
CA (scade cu 7%)
46500
-cheltuieli variabile 18600
-cheltuieli fixe
18000
-amortizare
7000
-dobanda
252
=Profit brut
2648
-impozit pe profit
423,68
=profit net
2224,32
+amortizare
7000
+dobanda
252
=CF de gestiune
9476,32
5166,67
-ACR nete
=CFD
4309,65

51150
20460
18000
7000
168
5522
883,52
4638,48
7000
168
11806,48
516,66
11289,82

55800
22320
18000
7000
84
8396
1343,36
7052,64
7000
84
14136,64
516,67
13619,97

VR = 2000 x 0,84 + 6200 = 7880

VAN = 5692,33 RON
e (VAN/CA) = (5692,33 10038,42) / 10038,42 : (-7%) = 6,1849 ; scaderea cu 1% a
CA fata de nivelul prognozat in scenariul normal va determina scaderea cu 6,1849
% a VAN.
RIR = 26% + (27% - 26%) x 279,57 / (279,57 + 110,8) = 26,72%
e (RIR/CA) = (26,72% - 35,63%) / 35,63% : (- 7%) = 3,5724 ; scaderea cu 1% a CA
fata de nivelul prognozat in scenariul normal va determina scaderea cu 3,5724 % a
RIR.
c) Impactul modificarii cheltuielilor variabile
- Scenariul optimist
CA
50000
-cheltuieli variabile

55000

60000

(33% CA)
-cheltuieli fixe
-amortizare
-dobanda
=Profit brut
-impozit pe profit
=profit net
+amortizare
+dobanda
=CF de gestiune
-ACR nete
=CFD

16500
18000
7000
252
8248
1319,68
6928,32
7000
252
14180,32
5556
8624,32

18150
18000
7000
168
11682
1869,12
9812,88
7000
168
16980,88
555
16425,88

19800
18000
7000
84
15116
2418,56
12697,44
7000
84
19781,44
555
19226,44

VR = 8346,67 RON
VAN = 17421,85 RON
e (VAN/ch.variabile) = (17421,85 10038,42) / 10038,42 : (-7%) = - 10,5974 ;
scaderea cu 1% a cheltuielilor variabile fata de nivelul prognozat in scenariul normal
va determina cresterea cu 10,5974% a VAN.
RIR = 50% + (51% - 50%) x 219,74 / (219,74 + 75,94) = 50,74%
e (RIR/ch.variabile) = (50,74% - 35,63%) / 35,63% : (- 7%) = - 6,0583 ; scaderea cu
1% a cheltuielilor variabile fata de nivelul prognozat in scenariul normal va determina
cresterea cu 6,0583% a RIR.

- Scenariul pesimist
CA
50000
-cheltuieli variabile
(47% CA)
23500
-cheltuieli fixe
18000
-amortizare
7000
-dobanda
252
=Profit brut
1248
-impozit pe profit
199.68
=profit net
1048,32
+amortizare
7000
+dobanda
252
=CF de gestiune
8300,32
5556
-ACR nete

55000

60000

25850
18000
7000
168
3982
637,12
3344,88
7000
168
10512,88
555

28200
18000
7000
84
6716
1074,56
5641,44
7000
84
12725,44
555

=CFD

2744,32

9957,88

12170,44

VR = 8346,67 RON
VAN = 2654,99 RON
e (VAN/ch.variabile) = (2654,99 10038,42) / (10038,42) : (+7%) = - 10,5073
;
cresterea cu 1% a cheltuielilor variabile fata de nivelul prognozat in scenariul normal
va determina scaderea cu 10,5073
% a VAN.
RIR = 20% + (21% - 20%) x 75,45 / (75,45 + 349,22) = 20,18%
e (RIR/ch.variabile) = (20,18%- 35,63%) / 35,63% : (+7%) = - 6,1946 ; cresterea cu
1% a cheltuielilor variabile fata de nivelul prognozat in scenariul normal va determina
scaderea cu 6,1946 % a RIR.
c) Impactul modificarii cheltuielilor fixe
-

Scenariul optimist
CA
50000
-cheltuieli variabile 20000
-cheltuieli fixe
(scad cu 10%)
16200
-amortizare
7000
-dobanda
252
=Profit brut
6548
-impozit pe profit
1047,68
=profit net
5500,32
+amortizare
7000
+dobanda
252
=CF de gestiune
12752,32
5556
-ACR nete
=CFD
7196,32

55000
22000

60000
24000

16200
7000
168
9632
1541,12
8090,88
7000
168
15258,88
555
14703,88

16200
7000
84
12716
2034,56
10681,44
7000
84
17765,44
555
17210,44

VR = 8346,67 RON
VAN = 13518,9 RON
e (VAN/ch.fixe) = (13518,9 10038,42) / 10038,42 : (-10%) = - 3,4672 ; scaderea cu
1% a cheltuielilor fixe fata de nivelul prognozat in scenariul normal va determina
cresterea cu 3,4672% a VAN.
RIR = 42% + (43% - 42%) x 285,76 / (285,76 + 37,25) = 42,88%
e (RIR/ch.fixe) = (42,88% - 35,63%) / 35,63% : (-10%) = - 2,0348 ; scaderea cu 1% a
cheltuielilor fixe fata de nivelul prognozat in scenariul normal va determina cresterea
cu 2,0348% a RIR
CA

- Scenariul pesimist
50000

55000

60000

-cheltuieli variabile
-cheltuieli fixe
(cresc cu 10%)
-amortizare
-dobanda
=Profit brut
-impozit pe profit
=profit net
+amortizare
+dobanda
=CF de gestiune
-ACR nete
=CFD

20000
19800

22000
19800

24000
19800

7000
252
2948
471,68
2476,32
7000
252
9728,32
5556
4172,32

7000
168
6032
965,12
5066,88
7000
168
12234,88
555
11679,88

7000
84
9116
1458,56
7657,44
7000
84
14741,44
555
14186,44

VR = 8346,67 RON
VAN = 6557,93 RON
e (VAN/ch.fixe) = (6557,93 10038,42) / 10038,42 : (+10%) = - 3,4671
;
cresterea cu 1% a cheltuielilor fixe fata de nivelul prognozat in scenariul normal va
determina scaderea cu 3,4671 % a VAN.
RIR = 28% + (29% - 28%) x 133,08 / (133,08 + 250,22) = 28,34%
e (RIR/ch.fixe) = (28,34% - 35,63%) / 35,63% : (+10%) = - 2,046 ; cresterea cu 1% a
cheltuielilor fixe fata de nivelul prognozat in scenariul normal va determina scaderea
cu 2,046 % a RIR.

d) Impactul modificarii duratei ACR nete

- Scenariul optimist
CA
50000
-cheltuieli variabile 20000
-cheltuieli fixe
18000
-amortizare
7000
-dobanda
252
=Profit brut
4748
-impozit pe profit
759,68
=profit net
3988,32
+amortizare
7000

55000
22000
18000
7000
168
7832
1253,12
6578,88
7000

60000
24000
18000
7000
84
10916
1746,56
9169,44
7000

+dobanda
=CF de gestiune
-ACR nete
(durata ACR nete
= 30 zile de CA)
=CFD

252
11240,32

168
13746,88

84
16253,44

4166,67

416,66

416,67

7073,65

13330,22

15836,77

VR = 2000 x 0,84 + 5000 = 6680 RON

VAN = 10339,344 RON
e (VAN/durata ACR nete) = (10339,344 10038,42) / 10038,42 : (- 25%) = - 0,1199 ;
scaderea cu 1% a duratei ACR nete fata de nivelul prognozat in scenariul normal
determina cresterea cu 0,1199% a VAN.
RIR = 37% + (38% - 37%) x 22,2809 / (22,2809 + 306,6808) = 37,07%
e (RIR/durata ACR nete) = (37,07% - 35,63%) / 35,63% : (- 25%) = - 0,1616 ;
scaderea cu 1% a duratei ACR nete fata de nivelul prognozat in scenariul normal
determina cresterea cu 0,1616 a RIR.

- Scenariul pesimist
CA
50000
-cheltuieli variabile 20000
-cheltuieli fixe
18000
-amortizare
7000
-dobanda
252
=Profit brut
4748
-impozit pe profit
759,68
=profit net
3988,32
+amortizare
7000
+dobanda
252

55000
22000
18000
7000
168
7832
1253,12
6578,88
7000
168

60000
24000
18000
7000
84
10916
1746,56
9169,44
7000
84

=CF de gestiune
-ACR nete
(durata ACR nete
= 50 zile de CA)
=CFD

11240,32

13746,88

16253,44

6944,44

694,44

694,45

4295,88

13052,44

15558,99

VR = 2000 x 0,84 + 8333,33 = 10013,33 RON

VAN = 9973,04 RON
e (VAN/durata ACR nete) = ( 9973,04 10038, 42) / 10038, 42 : (+25 %) = - 0,0260
; cresterea cu 1% a duratei ACR nete fata de nivelul prognozat in scenariul normal
determina scaderea cu 0,0260 % a VAN.
RIR = 34% + (35% - 34%) x 103,11 / (103,11 +262,36) = 34,28%
e (RIR/durata ACR nete) = (34,28% - 35,63%) / 35,63% : (+25%) = - 0,1516 ;
cresterea cu 1% a duratei ACR nete fata de nivelul prognozat in scenariul normal
determina scaderea cu 0,1516 % a RIR.

Tabelul VAN urilor

Scenariu optimist
CA
11494,12
Cheltuieli variabile 17421,85
Cheltuieli fixe
13518,9
Durata ACR nete
10399,34
Tabelul RIR urilor

Scenariu de baza
10038,42
10038,42
10038,42
10038,42

Scenariu pesimist
5692,33
2654,99
6557,93
9973,04

Scenariu optimist
38,99%
50,74%
42,88%
37,07%

CA
Cheltuieli variabile
Cheltuieli fixe
Durata ACR nete

Scenariu de baza
35,63%
35,63%
35,63%
35,63%

Scenariu pesimist
26,72%
20,18%
28,34%
34,28%

Din analiza tabelelor VAN-urilor si RIR-urilor se constata ca cea mai puternica

influenta asupra indicatorilor de performanta o are ponderea costurilor variabile; in
schimb putem afirma ca modificarea duratei ACR nete are cel mai mic impact asupra
indicatorilor de performanta.
6.2 Tehnica scenariilor
O alta posibilitate de a introduce incertitudinea in modelarea evolutitiei viitoare a
proiectelor de investitii este tehnica scenariilor
Se consider ca exist mai multe modaliti de evoluie viitoare a fenomenelor i astfel se
utilizeaz mai multe scenarii.
Avantaj: prezentarea unei imagini de ansamblu asupra indicatorilor de performan
afereni proiectului de investiii n cazul lurii n considerare a mai multor variabile i a
legturilor existente ntre acestea pentru fiecare scenariu avut n vedere (pentru cele mai probabile
stari economice ce se preconizeaza a aparea in viitor).
Tehnica scenariilor: probabilitile asociate fiecrui scenariu trebuie s respecte o
distribuie normal.

Pentru proiectul nostrum de investitii in valoare de 21000 RON, cu o durata de

viata de 3 ani, am estimate cash-flow-urile disponibile in cadrul a trei scenari:
Stare
economica
nefavorabila
normala
favorabila

probabilitate CFD 1
0,3
0,4
0,3

4309,6
5684,3
7059,8

CFD 2

CFD
3
11289,8 13619
13191,8 15698
13152,4 15659

VR

VAN

RIR

7880
8336,6
8813,3

5692,33 26,72%
10038,42 35,63%
11494,12 38,99%

Calcularea VAN asteptata si a intervalului sau de variatie cu probabilitatea

de 68%:
S

E (VAN ) t t VAN st p st = 9171,303 RON

s 1

(VAN
s 1

st

t ) 2 pst = 2355,92 RON

E(VAN) < VAN < E(VAN) +

6815,383 < VAN < 11527,223
Calcularea RIR asteptata si a intervalului sau de variatie cu probabilitatea
de 68%:

E(RIR) = 33,965%
= 4,94%
29,025% < RIR < 38,905%
6.3 Finantarea proiectului de investitie
Decizia de finantare a investitiei se ia in considerare dupa decizia de investire.
Prin decizia de finantare se intelege alegerea surselor financiare si comensurarea lor in
vederea acoperirii cheltuielilor de investire la timp si in cuantumul necesar.
Sursele de finantare pot fi proprii sau imprumutate. In toate cazurile insa trebuie
finantate din capital permanent, intrucat investitiile presupun imobilizari de lunga durata.
Finantarea din capitalul permanent a investitiilor nu exclude ca, pentru perioade
scurte de timp, sa apara si creditul pe termen scurt ca sursa de finantare si anume, atunci
cand se creeaza decalaje in timp intre formarea resurselor permanente si efectuarea
cheltuielilor.
Necesarul anual de finantat si defalcarea pe trimestre se stabilesc pe baza
documentatiei de proiect si deviz. Valoarea investitiei preluata din documentatia tehnicoeconomica se corecteaza cu mobilizarile sau imobilizarile de active si pasive pentru
investitie mobilizarile reduc necesarul de finantat, in timp ce imobilizarile maresc
necesarul de finantat rezultand necesarul de finantat annual si pe trimestre. Ulterior se
adauga ratele scadente in anul curent la creditele pe termen lung si mijlociu pentru
investitii, plus dobanzile aferente si se obtine totalul cheltuielilor pentru investitii, anual
si pe trimestre.
Una din principalele probleme induse de implementarea unui proiect de investitii
este data de corecta fundamentare a costurilor legate de proiectul respectiv de investitii.
Ca principiu, costurile investitiei sunt determinate prin insumarea costurilor legate de
darea in functiune a proiectului. Acestea pot cuprinde costurile legate efectiv de achizitia
de active(inclusiv impozitele aferente), cheltuielile complementare, aferente punerii in
functiune a proiectului(cheltuieli de cercetare, publicitate, etc.), finantarea necesarului de
fond de rulment(de active circulante nete, in anumite conditii) de exploatare. Uneori,
aceste outflow-uri se vor corecta cu inflow-urile induse de cesiunea elementelor de activ,
devenite redundante odata cu darea in functiune a noului proiect de investitii.

Stim ca fondul de investitii este de 21000 RON iar acesta este format din:
credit bancar rambursabil in suma de 2100 RON, rambursat in rate anuale egale,
cu dobanda perceputa de 12%, pe o perioada de 3 ani;
apelarea la sume din fondul de capital in suma de 18900 RON.

Graficul de rambursare pentru creditul bancar

Creditul bancar va fi rambursat anual, in 3 transe egale cu 2100 RON / 3=700
RON, rambursarea si plata dobanzii avand loc la sfarsitul fiecarui an. Graficul de
rambursare va fi urmatorul:
-RONAnul
Imprumut
Rata
Dobanda
Anuitate
Suma
nerambursat
ramasa la

1
2
3

la inceputul
anului
2100
1400
700
Total

700
700
700
2100

252
168
84
504

finele
anului
1400
700
0

952
868
784
2604

Graficul de rambursare pentru imprumutul din fondul de capital

Retragerea sumelor din fondul de capital duce la pierderea dobanzii la care ar fi
fructificate aceste sume. Consideram ca rata dobanzii la care aceste depozite ar fi
fructificate este de 14,51% anual. Aceasta pierdere de dobanda se diminueaza pe masura
ce suma respectiva este rambursata. Rambursarea are loc anual la sfarsitul anului, prin
rate egale. Asimiland pierderea de dobanda unei plati(de dobanda), graficul pentru
imprumutul din fondul de capital este urmatorul:
-RONAnul
Imprumut
Rata
Dobanda
Anuitate
Suma
nerambursat
ramasa la
la inceputul
finele
anului
anului
1
18900
6300
2742,39
9042,39
12600
2
12600
6300
1828,26
8128,26
6300
3
6300
6300
1179,41
7479,41
0
Total
18900
5750,06
24650,06

Astfel, graficul cash flow-urilor pentru investitie este urmatorul:

-RONAnul
Intrari de
fonduri
Iesiri de
fonduri,
din care:
-investitie
-anuitate credit
bancar

0
21000

1
0

2
0

3
0

952

868

784

21000

-anuitate
aferenta
fondului de
capital
Diferenta de
acoperit

9042,39

8128,26

7479,41

9994,39

8996,26

8263,41

Total diferenta
de acoperit

27254,06

Capitolul 7. Concluzii
Dupa natura sa, un proiect de o anumita importanta are implicatii mai mult sau
mai putin ample asupra diferitelor aspecte ale gestiunii intreprinderii.
Pe plan comercial, o investitie are implicatii asupra gamei de produse, conditiilor
de distribuire, raporturilor cu reteaua comericiala, politicii de preturi, imaginii
intreprinderii etc.
Pe planul productiei, o investitie are implicatii asupra derularii proceselor
productive, asupra capacitatii de productie, asupra productivitatii muncii etc.

Cu privire la gestiunea resurselor umane, un proiect de o anumita importanta

produce efecte asupra gestiunii efectivului de salariati, asupra calificarii acestora, asupra
conditiilor de munca si asupra organizarii muncii.
In sfarsit, gestiunea administrativa si logistica a intreprinderii este afectata de
noile investitii care modifica circuitul fluxurilor fizice si al fluxurilor informationale.
Un nou proiect de investitii trebuie sa intarasca pozitia intreprinderii intre
producatorii aceluiasi produs. Proiectul trebuie sa fie convergent cu relatiile stabilite de
intreprindere cu partenerii exteriori (furnizori, clienti, concurenti, puterea publica). In
sfarsit, el trebuie sa fie compatibil cu structura interna a intreprinderii.
Politica de investitii trebuie sa se sprijine pe criterii si metode complexe de
evaluare a proiectelor.
Printre aceste criterii si metode, cele propuse de analiza financiara aduc indicatii
precise, clare dar partiale. Concluziile evaluarii financiare nu decid singure cu privire la
investitiile intreprinderii in viitor, dar furnizeaza indicatii de referinta care vor putea fi
confruntate cu alte indicatii calitative sau cantitative, emise de alti specialisti din
intreprindere. Astfel, responsabilii comerciali, responsabilii cu productia, responsabilii cu
gestiunea personalului si fiscalistii isi vor exprima punctele de vedere care pot sa
convearga cu cele ale finantistilor, dar care pot fi si divergente.
In final, va interveni directia generala a intreprinderii, fie pentru a stabili
consecintele indicatiilor convergente, fie pentru a transa indicatii care conduc la concluzii
divergente.

Bibliografie: