Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
pentru a determina ct de mult din ele n dieta este echivalent cu o sum anumit de retinol,
astfel nct se pot face comparaii de beneficiul de diferite produse alimentare. Situaia poate fi
confuz, deoarece echivalene acceptate s-au schimbat. Timp de muli ani, un sistem de
echivalene n care o unitate internaional (UI) a fost egal cu 0,3 micrograme de retinol, 0,6
micrograme de -caroten, sau de 1,2 micrograme de alte carotenoide provitamina A, a fost
folosit. Mai trziu, o unitate numit echivalent retinol (RE), a fost introdus. nainte de 2001, unul
RE corespundea micrograme retinol 1, 2 g -caroten dizolvat n ulei (acesta este numai parial
dizolvat n cele mai multe pastile de suplimente nutritive, datorit solubilitii foarte sraci, n
orice mediu), 6 g -caroten n alimente normale ( deoarece nu este absorbit, precum i atunci
cnd n uleiuri), i 12 micrograme, fie -caroten , -caroten , sau - criptoxantina n produsele
alimentare.
Mai nou de cercetare a artat c absorbia de provitamina A de carotenoide este doar
jumtate la fel de mult ca sa crezut anterior. Ca urmare, n 2001, SUA Institutul de Medicina a
recomandat o nou unitate, activitate echivalent retinol (RAE). Fiecare micrograme RAE
Surse
Vitamina A se gaseste in mod natural in multe alimente:
ficat (de vita, porc, pui, curcan, pete) (6500 micrograme 722%), inclusiv ulei de ficat de
cod
broccoli frunze (800 g 89%) - Potrivit USDA de baze de date buchetelele de broccoli au
mult mai puin. [15]
Not: datele preluate de la USDA de baze de date valorile bracketate sunt echivalene de
retinol de activitate (RAEs) i procentul de adulti de sex masculin ADR , la 100 de grame de
produs alimentar (medie).
Funciilor metabolice
Vitamina A joaca un rol ntr-o varietate de funcii de pe tot corpul, cum ar fi:
Viziune
Gene transcriere
Funcia imunitar
Metabolismului osos
Hematopoieza
Antioxidant de activitate
Viziune
Rolul de vitamina A n ciclul vizual este legat de forma retinei. n cadrul ochi, 11 - cisretiniene este obligat s rodopsinei (tije) i iodopsin (conuri), de la reziduuri conservate lizin.
Ca lumina intra in ochi, de 11 - cis-retiniene este izomerizai la toate "trans" form. All-"trans"
disociaz de retina de la opsin ntr-o serie de trepte numit foto-albire. Acest izomerizare induce
un semnal nervos de-a lungul nervului optic la centrul vizual al creierului. Dup separarea de la
opsin, toate-"trans"-retiniene este reciclat i convertit napoi la 11 - "cis", retina forma de o serie
de reactii enzimatice. n plus, unele din toate "trans", a retinei pot fi convertite la toate, "trans",
forma retinol si apoi transportate cu un interphotoreceptor-retinol de proteina de legare (IRBP),
la celulele epiteliale de pigment. Esterificarea n continuare n toate de esteri de "trans" retinil
permit stocarea de all-trans-retinol n celulele epiteliale de pigment s fie refolosite atunci cand
este nevoie.Etapa final este de conversie de 11 - cis-retiniene va rebind la opsin de a reforma
rodopsinei n retinei. Rodopsinei este necesar pentru a vedea n lumin sczut (de contrast),
precum i pentru vederea de noapte. Acesta este motivul pentru care o deficienta de vitamina A
va inhiba procesul de reformare a rodopsinei i conduce la una din primele simptome, orbire
noapte.
Gene transcriere
Vitamina A, n forma de acid retinoic, joac un rol important n transcriere gena. Odat
ce retinol a fost preluat de ctre o celul, aceasta poate fi oxidat pentru a retinei (retinaldehyde),
prin dehidrogenazelor retinol i apoi retinaldehyde poate fi oxidat la acid retinoic de
dehidrogenazelor retinaldehyde. De conversie de retinaldehyde la acid retinoic este un pas
ireversibil, ceea ce nseamn c producia de acid retinoic este strict reglementat, ca urmare a
activitii sale ca un ligand pentru receptorii nucleare.
Dermatologie
Vitamina A, i mai precis, acidul retinoic, pare a menine sntatea pielii normale prin
comutarea de pe gene si diferentierea keratinocitelor (celule imature ale pielii) in celule mature
epidermice, mecanismele exacte spatele agenti farmacologici retinoid terapie n tratamentul
bolilor dermatologice sunt in curs de cercetare. Pentru tratamentul de acnee , de droguri retinoid
cel mai prescris este de 13-cis retinoic acid ( isotretinoin ). Acesta reduce dimensiunea i
secreia glandelor sebacee. Dei este cunoscut faptul ca 40 mg de isotretinoin se va rupe pn la
echivalentul a 10 mg de ATRA - mecanismul de aciune al medicamentului (numele original
Accutane de brand), rmne necunoscut i este o chestiune de unele controverse.
Isotretinoin reduce numrul de bacterii n ambele conducte si suprafata pielii. Acest lucru
este considerat a fi un rezultat al reducerii n sebum, o sursa de substante nutritive pentru
bacterii. Isotretinoin reduce inflamatia prin inhibarea rspunsurilor chemotactici de monocite i
neutrofile. Izotretinoinul, de asemenea, a fost demonstrat de a iniia remodelare a glandelor
sebacee, determinnd schimbri n expresia genelor care induc selectiv apoptoza . Isotretinoin
este un teratogen , cu un numr de potenial de efecte secundare. Prin urmare, utilizarea sa
necesit supraveghere medical.
Retiniana / retinol comparativ cu acid retinoic
Vitamina A obolani defavorizate pot fi pstrate n stare bun de sntate, cu suplimente
de acid retinoic . Acest lucru inverseaz efectele de cretere piticirea de deficit de vitamina A,
precum i etapele timpurii ale xeroftalmie . Cu toate acestea, astfel de obolani arat infertilitate
(n att brbai, ct i femei), i continu degenerare a retinei, artnd c aceste funcii necesit
retinei sau retinol, care sunt intraconvertable, dar care nu pot fi recuperate de la acid retinoic
oxidat. Cerina de retinol pentru a salva reproducere in vitamina A obolani cu deficit de acum
este cunoscut a fi cauzat de o cerin pentru sinteza local de acid retinoic de retinol n testicul i
de embrioni.
Deficien
Deficit de vitamina A este estimat a afecta aproximativ o treime din copiii sub vrsta de
cinci ani n jurul lumii. Se estimeaz de a pretinde viaa de 670.000 copii sub cinci ani anual.
Aproximativ 250,000-500,000 copii n rile n curs de dezvoltare devin orb n fiecare an pentru
a cauza deficit de vitamina A, cu cea mai mare prevalen n Asia de Sud i Africa.
Deficit de vitamina A poate avea loc fie ca un primar sau un deficit secundar. Un primar
de vitamina A deficit apare n rndul copiilor i adulilor care nu consuma un aport adecvat de
provitamina A carotenoizi din fructe i legume sau de vitamina A semifabricate de la animale i
de produse lactate. Intarcare timpurie de la laptele matern poate crete, de asemenea, riscul de
deficit de vitamina A.
Un deficit de vitamina secundar este asociat cu sindrom de malabsorbie cronic de
lipide, productia de bila tulburri i de pres, i de expunerea cronic la oxidani, cum ar fi fumul
de tigara, i alcoolismul cronic. Vitamina A este o vitamin solubil n grsimi i depinde de
solubilizare micelar pentru dispersie n intestinul mic, ceea ce duce la utilizarea incorect de
vitamina A de la low-diete de grasimi. Deficitul de zinc poate afecta, de asemenea, absorbia,
transportul, metabolismul i de vitamina A., Deoarece este esenial pentru sinteza de vitamina A,
proteine de transport i ca cofactor n conversia de la retinol retiniene n populaiile subnutriti,
prize de comune mici de vitamina A si zinc, crete gradul de severitate al deficitului de vitamina
A i conduce semne fiziologice i simptome de deficit. Un studiu n Burkina Faso au aratat
reducerea majora a morbiditatii malariei combinat cu vitamina A si zinc , n suplimentarea copiii
mici.
Datorita functiei unice de retina ca un cromofor vizual, una dintre cele mai vechi
manifestri specifice i de deficit de vitamina A este cu probleme de vedere, n special n lumin
redus - orbirea de noapte . Deficit persistent d natere la o serie de schimbri, cea mai
devastatoare care apar n ochi. Unele alte modificri oculare sunt menionate ca xeroftalmie . n
primul rnd exist uscaciune a conjunctivei ( xeroza ), ca lacrimal normal i mucus-secretoare
epiteliului este nlocuit de un epiteliu keratinized. Aceasta este urmata de acumularea de resturi
de keratina din plci mici, opace ( pete Bitot lui ) i, eventual, eroziunea de suprafata corneei
uniformizat, cu nmuiere i distrugerea corneei ( keratomalacia ) i orbire totala. Alte modificri
includ afectat imunitate (risc crescut de infectii ale urechii, infecii ale tractului urinar, boala
meningococica), hiperkeratoza (noduli albe la foliculii de par), keratoza pilaris i metaplazie
genera beneficiile de mai mult de 1 miliard de USD pe an, cu fiecare dolar cheltuit de beneficii
de mai mult de US $ 17. Aceste intervenii combinate s-au clasat de Consensul de la Copenhaga
2008, ca de investiii din lume cel mai bun de dezvoltare.
Toxicitate
Deoarece vitamina A este solubila in grasimi, care dispune de orice excese luate n prin
diet este mult mai greu dect cu ap, solubile vitamine B si vitamina C, vitamina A de toxicitate
este posibil.
n general, toxicitatea acut apare la doze de 25.000 UI / kg de greutate corporal, cu
toxicitate cronic apare la 4.000 UI / kg de greutate corporal pe zi timp de 6-15 luni. [38] Cu toate
acestea, toxice hepatice pot s apar la niveluri ct mai sczute 15.000 UI pe zi, la 1,4 milioane
UI pe zi, cu o doz zilnic medie toxica de 120000 UI pe zi, n special cu consumul excesiv de
alcool. La persoanele cu insuficien renal , 4000 UI poate provoca daune substaniale. n plus,
consumul excesiv de alcool poate crete toxicitatea. Copiii se pot atinge niveluri toxice la 1.500
UI / kg de greutate corporal.
Un consum excesiv de vitamina poate duce la greata, iritabilitate, anorexie (apetitului
redus), vrsturi, vedere nceoat, dureri de cap, pierderea parului, dureri musculare si
abdominale i de slbiciune, somnolen, i alterarea statusului mental. n cazurile cronice,
caderea parului, piele uscat, uscarea mucoaselor, febra, insomnie , oboseala, pierderea in
greutate, fracturi osoase, anemie, i diaree pot fi deloc evident pe partea de sus a simptomelor
asociate cu o toxicitate mai puin grav. Unele dintre aceste simptome sunt, de asemenea,
comune pentru acnee tratament cu isotretinoin . Cronic doze mari de vitamina A, i, de
asemenea, farmaceutice retinoizi , cum ar fi 13-cis de acid retinoic , poate produce sindromul
pseudotumor cerebri . Acest sindrom include dureri de cap, vedere nceoat i confuzie,
asociat cu creterea presiunii intracerebrale. Simptomele incep sa se rezolva atunci cand aportul
de substane ofensatoare este oprit.
Aportul cronic de 1500 RAE de vitamina A pot fi asociate cu fracturi de old i
osteoporozei, deoarece suprima cldirea osoas, stimulnd n acelai timp distrugerea osului. [43]
Acest lucru se poate datora faptului c un exces de vitamina A poate bloca exprimarea anumitor
Retinil palmitat a fost folosit in creme de piele, n cazul n care este defalcate la retinol si
aparent metabolizat la acid retinoic, care are o activitate puternic biologice, aa cum este descris
mai sus.
Cele retinoizi , (de exemplu, acidul 13-cis-retinoic ), constituie o clasa de compusi
chimici chimic legate de acid retinoic, i sunt folosite n medicin pentru a modula functii gene,
n loc de acest compus. Cum ar fi acidul retinoic, compuii aferente nu au vitamina A plin de
activitate, dar nu au efecte puternice asupra expresiei genelor si diferentierea celulelor epiteliale.
Farmaceutic folosesc doze de mega natural derivai de acid retinoic sunt utilizate n
prezent pentru cancer, HIV, i n scopuri dermatologice. La doze mari, efectele secundare sunt
similare cu vitamina A de toxicitate. Reacii adverse severe legate de vitamina A de toxicitate,
precum i o gam mic optim de utilizare sunt obstacole-cheie n dezvoltarea de vitamina Aderivate farmaceutic pentru uz terapeutic.
Cromatografia de lichide
Termenul de cromatografie de lichide este utilizat pentru a denumi o gama extinsa de
sisteme cromatografice care au n comun faptul ca utilizeaza o faza mobila lichida.
Comparativ cu cromatografia de gaze, cea de lichide are avantajul ca permite si
analizarea probelor greu volatile sau instabile termic, iar faptul ca si faza mobila participa la
separare ofera posibilitati suplimentare pentru realizarea unor separari eficiente.
Cromatografia de lichide clasica a fost caracterizata de utilizarea unor coloane cu
diametre mari, umplute cu particule de faza stationara de o granulatie fina si prin care faza
mobila trecea sub influenta fortei gravitationale. Aceste sisteme, care se mai folosesc azi n
separarile cromatografice lichid-solid, au permis realizarea separarii unor amestecuri complexe
de substante n conditii foarte bune, nsa viteza de separare este mica iar analiza suplimentara a
compusilor separati prin metode spectroscopice este mai dificila. Aparitia cromatografiei de
lichide de nalta performanta (HPLC) a permis eliminarea acestor deficiente si chiar impunerea
cromatografiei de lichide ca o metoda mai performanta de analiza dect cromatografia de gaze.
Principalele avantaje ale cromatografiei de lichide de nalta performanta sunt:
diametrele moleculare ale componentelor de separat, atunci faza stationara va fi selectiva pentru
marimea moleculelor acestora. Moleculele anumitor soluti vor putea patrunde n interiorul
porilor si vor interactiona cu mai multa faza stationara dect alte molecule mai mari care vor fi
partial excluse de la aceste interactiuni. Asadar, separarea va fi controlata de fenomenul de
excluziune bazat pe marimea moleculelor si de aceea se numeste cromatografie de excluziune.
Daca faza stationara va fi chirala, cantitatea de faza stationara disponibila pentru a interactiona
cu solutul va fi doar aceea care din punct de vedere steric se potriveste cu orientarea spatiala a
moleculei de solut. Acest tip de cromatografie se numeste cromatografie de lichide chirala.
Trebuie mentionat ca n functie de natura fazei stationare ambele aceste tipuri, cromatografia de
excluziune sau cromatografia chirala, pot sa se ncadreze fie n categoria cromatografiei lichidlichid fie n a celei de tip lichid-solid.
Eficienta de separare a coloanei cromatografice
n timpul deplasarii prin coloana cromatografica nu este suficient ca benzile de elutie ale
celor doi soluti sa migreze diferentiat, ci este necesar ca ele sa fie destul de nguste pentru ca sa
se separe ct mai complet una de alta. Parametrul de eficienta care ne arata posibilitatea separarii
a doi compusi pe baza selectivitatii termodinamice este coeficientul de separare , definit pe baza
raportului factorilor de capacitate a celor doi soluti.
Toti factorii care modifica interactiunile moleculare sau intensitatea acestora, att n faza
mobila ct si n sau faza stationara vor determina n acelasi timp si modificarea selectivitatii.
n cromatografia de lichide, faza stationara (indiferent ca este polara sau nepolara) va
adsorbi ntotdeauna n mod preferential o anumita componenta a eluentului, iar grosimea
stratului de adsorbtie (df) depinde de natura fazei stationare si a solventului adsorbit (Figura 1)Cu
ct ne ndepartam de suprafata, cu att scade taria legaturii acestei adsorbtii si este discutabil
unde trebuie plasata delimitarea dintre faza mobila adsorbita si cea neadsorbita. Daca se modifica
compozitia fazei mobile acest lucru determina automat si schimbarea compozitiei stratului de
faza mobila adsorbita la suprafata fazei stationare, iar drept consecinta modificarea interctiunilor
dintre solut si cele doua faze.
conectare ntre injector, detector si coloana si celulei de masura. El se poate determinat doar
utiliznd un solut care nu se adsoarbe pe faza stationara si care are aceeasi marime moleculara cu
cea a solutului analizat pentru a avea aceleasi interactiuni de excluziune. Daca nsa volumul de
retentie ajustat este mult mai mare dect volumul mort total, atunci orice solut care nu se
adsoarbe poate fi utilizat pentru determinarea volumului mort si n acest caz volumul de retentie
ajustat poate fi utilizat drept parametru calitativ. Aceasta utilizare este nsa limitata de
dependenta volumului de retentie ajustat de conditiile de analiza, mai ales de lungimea coloanei
si debitul fazei mobile.
ncarcarea probei;
Cromatografie lichid-lichid pe faze normale, n care faza stationara este polara iar
faza mobila nepolara;
Cromatografie lichid-lichid pe faze inverse, n care faza stationara este nepolara iar
faza mobila polara.
Faza mobila
n cromatografia de lichide, alegerea naturii si compozitiei fazei mobile are o importanta
cruciala pentru a obtine o separare eficienta. Puritatea solventilor utilizati este esentiala. Ele nu
pot contine alte materiale dect n urme. n cazul utilizarii de detectoare n UV, solventii trebuie
sa fie lipsiti chiar si de urme de substante care sa absoarba n UV. De asemenea, prezenta unor
particule solide in faza mobila poate determina distrugerea pompei sau injectorului sau
nfundarea coloanei. Din aceste motive, solventii cromatografici sunt scumpi si costul lor
reprezinta cea mai mare parte a costului unei analize cromatografice. Au aparut sisteme
cromatografice care realizeaza recircularea solventului n cazul n care acesta nu contine un solut
detectabil, pentru a reduce costurile.
umpluturi cu granulatie fina, de ordinul a 5-10 m. Pentru a avea nsa viteze de elutie
corespunzatoare, n aceste situatii se impune folosirea unor presiuni ridicate la intrarea eluentului
n coloana. Pe de alta parte, folosirea unor coloane scurte a dus la scaderea importanta a
capacitatii de ncarcare cu proba, ceea ce a necesitat construirea unor detectoare de mare
sensibilitate.
- coloana
- detectorul
- sistemul de prelucrare a datelor
Detectorul spectrofotometric n UV-VIS
Se bazeaza pe masurarea transmitantei celulei de masura atunci cnd
aceasta este strabatuta de eluentul care contine componentele separate n coloana
cromatografica. Conditia necesara este ca aceste componente sa aiba absorbtie
suficient de mare n domeniul spectral n care functioneaza detectorul, iar eluentul
sa fie transparent n domeniul respectiv. Detectoarele spectrofotometrice n UV-VIS
se pot utiliza pentru analiza compusilor aromatici si a celor care poseda legaturi
conjugate: olefine, compusi carbonilici, dervati azoici, nitroderivati, dar si a
proteinelor, enzimelor, acizilor nucleici si steroizilor
Exista trei tipuri de detectoare n UV-VIS:
-
Detectorul cu fluorescenta
Este probabil cel mai sensibil detector folosit in cromatografia de lichide,
cantitatea minima detectabila fiind de pna la 100 de ori mai mica dect n cazul
detectoarelor UV-VIS. El poate detecta compusii care prezinta fluorescenta sau pe
aceia care pot fi transformati n compusi flourescenti.
Prin fluorescenta se ntelege proprietatea unor molecule de a emite o radiatie
n momentul n care au atins o stare electronica excitata n urma absorbtiei unei
radiatii. Un proces de fluorescenta cuprinde doua etape. n prima etapa, absorbtia
unui foton determina trecerea moleculei respective ntr-o stare electronica excitata.
Revenirea ntr-o stare energetica stabila are loc de asemenea prin emisia unui foton,
adica prin ceea ce este numit fluorescenta. Energiile fotonilor absorbiti, respectiv
emisi pot varia n functie de nivelele energetice ntre care are loc tranzitia. n
general, emisia se face la lungimi de unda mai mari (adica energii mai mici) dect
excitatia. Intensitatea fluoprescentei este proportionala cu concentratia compusului
respectiv.
Detectorul refractometric diferential
Este un detector universal, cu buna stabilitate dar mai putin sensibil, care
masoara variatia indicelui de refractie n prezenta componentelor separate n
coloana cromatografica. Are si dezavantajul ca este foarte sensibil la schimbarile de
temperatura, deci trebuie termostatat cu mare precizie (0,001C pentru a putea fi
utilizat la sensibilitatea maxima). De asemenea, nu poate fi utilizat n cazul n care
elutia se face cu gradient si nu se pot folosi dect solventi care au indice de
refractie mult diferit de cel al compusilor analizati. Cu toate aceste limitari,
detectorul de indice de refractie este extrem de util pentru analiza compusilor
neionici, care nu absorb n UV si nu prezinta fluorescenta.
Cromatografia ionica
Cromatografia ionica (IC) reprezinta de fapt versiunea de nalta performanta a
cromatografiei de schimb ionic clasice. Poate fi realizata att utiliznd echipamente HPLC
uzuale ct si cromatografe construite special pentru aceasta tehnica. Se pot separa att cationi ct
si anioni, folosind rasini schimbatoare de ioni corespunzatoare, nsa schimbatorii coventionali au
creat probleme pentru separarile HPLC datorita vitezei mici de difuzie prin masa de rasina si
datorita compresibilitatii materialului. Aceste probleme au fost rezolvate prin legarea rasinii pe
suprafata unor particule sferice de sticla cu diametre cuprinse ntre 30-50 m, realiznd o
umplutura peliculara, sau prin legare de suprafata unor microparticule rigide, realiznd o
umplutura de tip faza inversa. Asemenea faze stationare pot fi folosite pentru separarea cu
rezolutii ridicate att ale unor amestecuri continnd cationi ct si a celor care contin anioni.
Eluarea se face cu o faza mobila tamponata si cu tarie ionica crescatoare.
Cromatografia prin excluziune
Determinarea vitaminei A
Comune de specii de peti din Cambodgia au fost prelevate i screening pentru vitamina
A de coninut. Continutul de vitamina A-compusi activi, a fost determinata de nalt performan
cromatografie lichid, n probe de pete crud, tot de la 29 de pete speciilor i n piese de prime,
de la 24 de specii comestibile. Probele au fost analizate n apte specii selectate. Dou specii,
Parachela siamensis Rasbora tornieri i a avut foarte mare de vitamina A continutul> 1500
RAE/100 g de pete crud, ntreg, i ase specii (Barbodes Altus, Barbodes gonionatus,
Dermogenys pusilla, Puntioplites proctozysron i thynnoides Thynnichthys) au avut un coninut
ridicat de 500-1500 RAE/100 g de pete crud, tot.
Dou specii, Puntioplites thynnoides proctozysron i Thynnichthys a avut continut mare de
vitamina A n pri prime, comestibile, dup angajarea tradiional curare practici (RAE:
cantitatea de vitamina A compusi active din produsele alimentare este exprimat ca echivalent de
activitate retinol (RAE), definit ca bioefficacy relativ la all-trans-retinol. Consecinele estimri
revizuite de carotenoide pentru controlul de vitamina A deficienta n rile n curs de dezvoltare.
Dehydroretinoids (vitamina A2) nu sunt convertite la all-trans-retinol, dar care au funcii similare
metabolice.
Determinarea de vitamina A active din compui de pete
Vitamina A a fost analizata prin cromatografie lichid de nalt performan(HPLC), astfel
cum este descris de ctre Leth i Jacobsen(1993). Retinoizi i b-caroten au fost izolati prin
hidroliz alcalin i de extras n dietileter.
Acetat de vitamina A a fost adugat ca standard intern pentru procedura prin HPLC. Dup
fracionare pe o silice coloana, cu un gradient de funcionare de la 0,5% la 8,5% izopropanol
n n-heptan, retinoizi au fost msurate de la UV 325 nm i b-caroten, la 450 nm.Factorul de
rspuns pentru retinol a fost evaluat, n timp ce factorii de corecie stabiliti de Zonta (1984)
pentru vitamina A-active de compui. Pentru conversia la activitatea de retinol echivalente
(RAE), urmtorii factori de funcionare a activiti biologice, n legtur cu retinol a fost folosit:
75% pentru 13-cis de retinol.
Procedura de analiz a fost identica cu procedura pentru un screening anterior de specii de
peti din Bangladesh .
Screening-ul a fost efectuat ntr-un mod treptat:
(1) un eantion de peste crud, de fiecare cate unul dintre cele 29 de specii au fost analizate;
(2) o prob de piese de prime, comestibile din cele 16 specii cu cel mai mare continut de
vitamina A.
Probele au fost analizate.
Concluzie
Coninutul de vitamina A a fost confirmat pentru a fi extrem de variabil ntre
speciile de peti. Screening-ul de 29 de pete comun specii din bazinul Mekong din
Cambodgia, dou specii, aparinnd categoriei,'' foarte bogate in vitamina A'', au fost
identificate.Distribuia relativ ntre vitamina A1 i vitamina A2 este specific speciei i
vitamina A2 contribuia pentru vitamina A total de coninut variaz de la 5% la 90% n
specii de peti ecranate.
Bibliografie
1.
1.
2.
Statele Unite ale Americii de azi - Stiri. de risc ", steaguri de studiu de utilizare
de zi cu zi, printre vitamina vrst Adus de 1 mai 2012.
3.
4.
5.
6.
scincedirect.com