Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.
38.
39.
40.
41.
42.
43.
84. Containerele frigorifice (pline) se incarca la bordul navelor containiere : pe punte sau sub punte (in numar
limitat);
85. Containerele inchise care contin marfuri periculoase incompatibile, in cazul cerintei de separare DEPARTE
DE, pot fi stivuite pe aceeasi verticala daca : intre ele exista un spatiu interzis stivuirii;
86. Containerele inchise sau deschise care contin marfuri periculoase capabile sa emane gaze inflamabile sau
vapori, in cazul incarcarii sub punte, se vor stivui:
SEPARAT DE unitatile de sarcina care necesita
refrigerare sau incalzire;
87. Containerele inchise sau deschise, care contin marfuri periculoase incompatibile, pot fi stivuite pe aceeasi
verticala daca : sunt separate de o punte rezistenta la foc si apa;
88. Containerele inchise se incarca la bordul navelor containiere : pe punte si sub punte;
89. Containerele platforma se incarca la bordul navelor containiere :
pe punte sau sub punte;
90. Controalele organizate de autoritatile competente, la bordul navelor care transporta marfuri periculoase,
au ca obiective :
toate cele trei obiective mentionate.
91. Controalele organizate de autoritatile competente, la bordul navelor care transporta marfuri periculoase,
au ca obiective :
toate cele trei obiective mentionate.
92. Controalele organizate de autoritatile competente, la bordul navelor care transporta marfuri periculoase,
au ca obiective:
toate cele trei obiective mentionate.
93. Conventia internationala asupra liniilor de incarcare nu se aplica navelor :
de pescuit.
94. Coordonatele centrului de greutate al navei goale se calculeaza de catre :
santierul
constructor;
95. Corectia de asieta a deplasamentului se determina cu relatia:
96. Corectia de asieta a sondelor efectuate la tancuri se realizeaza:
cu graficele sau tabelele continute
in tabelele de calibrare a tancurilor;
97. Corectia de asieta care se aplica pescajului centru are expresia:
mng_c453.mht
98. Corectia de asieta care se aplica pescajului prova are expresia:
mng_a451.mht
99. Corectia de asieta care se aplica pescajului pupa are expresia: mng_b452.mht
100.Corectia de asieta se aplica deplasamentului cu relatia:
mng_d464.mht
101.Corectia de asieta se aplica ulajelor masurate prin :
utilizarea tabelelor sau graficelor continute
in tablele de calibrare a tancurilor;
102.Corectia de densitate a deplasamentului se determina cu relatia:
mng_b459.mht
103.Corectia de densitate a pescajului se determina cu relatia:
mng_b456.mht
104.Corectia de densitate se aplica deplasamentului cu relatia:
mng_a460.mht
105.Corectia de densitate se aplica pescajului de medie a mediilor, cu relatia:
mng_c457.mht
106.Corectia inaltimii metacentrice pentru efectul suprafetelor libere lichide are expresia:
mng_c169.mht
107.Cota centrului de greutate al navei incarcate poate avea :
numai valori pozitive;
108.Cota centrului de greutate se calculeaza cu relatia:
109.Cota metacentrului transversal se poate calcula:
cu "Diagrama pentru cota metacentrului
transversal";
110.Cota metacentrului transversal se poate calcula:
cu "Diagrama curbelor de carene drepte";
111.Cota metacentrului transversal se poate calcula:
cu formule empirice.
112.Cotele greutatilor incarcate la bordul navei se masoara fata de:
planul de baza.
113.Criteriul principal de apreciere a stabilitatii transversale initiale a navei il constituie :
valoarea inaltimii
metacentrice transversale;
114.Curba stabilitatii statice ilustreaza comportarea navei la unghiurile de inclinare transversala :
diferite
(mici si mari);
115.Daca nu fac parte din unitati de transport inchise, marfurile periculoase din clasa 3.2 (cu punct de
aprindere intermediar), ambalate in canistre, butoaie sau recipiente de plastic, vor fi stivuite :
NUMAI PE PUNTE;
116.Deadweightul brut al navei este : capacitatea totala de incarcare a navei;
117.Deadweightul caracterizeaza :
capacitatea de incarcare.
118.Deadweightul net al navei este:
capacitatea utila de incarcare a navei.
119.Densitatea standard pentru care este intocmita documentatia de incarcare de la bordul navelor este:
120.Deplasamentul de plina incarcare corespunde :
liniei de plutire de vara, in apa sarata;
121.Deplasamentul navei goale este:
o marime constanta data de santierul constructor;
122.Deplasamentul navei reprezinta:
masa volumului de apa deslocuit de nava.
123.Descarcarea navelor petroliere se realizeaza :
numai cu pompele navei;
124.Descarcarea navelor tanc pentru produse chimice se realizeaza :
numai cu pompele navei;
125.Diferenta dintre deadweightul brut al navei si totalitatea greutatilor de la bord (care nu constituie marfa)
reprezinta :
deadweightul net.
126.Diferenta dintre deplasamentul de plina incarcare si greutatea navei goale reprezinta:
deadweightul
brut;
127.Diferenta dintre deplasamentul navei la un pescaj dat si greutatile cunoscute( inclusiv greutatea navei
goale) se materializeaza in:
constanta navei.
128.Discul de bord liber (discul Plimssol) este traversat orizontal de o banda metalica, avand dimensiunile ;
450 x 25 mm;
129.Discul de bord liber (discul Plimssol) se materializeaza printr-un inel metalic, aplicat pe bordajul navei,
avand : diametrul exterior 300 mm si diametrul interior 250 mm;
130.Distanta masurata pe verticala, de la nivelul lichidului din tanc pana la cerul tancului (sau alt punct de
referinta), se defineste ca :
ulaj.
131.Distanta masurata pe verticala, in plan transversal, intre centrul de carena si metacentrul transversal,
constituie :
raza metacentrica transversala;
132.Distanta masurata pe verticala, in plan transversal, intre metacentrul transversal si centrul de greutate al
navei, constituie :
inaltimea metacentrica transversala.
133.Dupa ce ambalajele destinate marfurilor periculoase sunt supuse testelor de performanta, spre deplina
satisfactie a autoritatii competente, se elibereaza " Certificatul de buna ambalare" de catre:
incarcator;
134.Echilibrul indiferent al navei este caracterizat de :
inaltime metacentrica nula;
135.Echilibrul instabil al navei este caracterizat de :
inaltime metacentrica negativa;
136.Echilibrul stabil al navei este caracterizat de :
inaltime metacentrica pozitiva;
137.Echipamentul special necesar in caz de urgenta, precum si materialele de interventie si decontaminare
sunt cuprinse in fisele de securitate :
in sectiunea 2;
138.Efectul asietei navei asupra stabilitatii transversale se materializeaza prin :
cresterea inaltimii
metacentrice transversale in cazul apuparii navei;
139.Efectul suprafetei libere dintr-un tanc al navei este proportional cu :
lungimea si latimea tancului;
140.Efectul suprafetelor libere lichide din tancurile navei se materializeaza prin :
scaderea inaltimii
metacentrice;
141.Etichetele de atentionare pentru existenta unor riscuri subsidiare (care completeza etichetele patrate de
risc primordial) au forma de:
dreptunghi;
142.Etichetele de atentionare pentru unitatile de transport sub fumigare au forma de:
dreptunghi.
143.Etichetele marfurilor periculoase care au regim termic controlat au forma de:
triunghi isoscel;
144.Etichetele patrate care se aplica pe coletele marfurilor periculoase au dimensiunile:
minim 100x100
mm;
145.Etichetele pentru atentionare privind poluantii marini au forma de:
triunghi echilateral;
146.Etichetele uzuale care se aplica pe coletele marfurilor periculoase au forma de: patrat;
147.Exigentele maxime privind siguranta constructiei si mijloacelor de salvare a vietii pe mare se intalnesc la :
navele pasagere de tip Ro-Ro;
148.Expedierea marfurilor periculoase este reglementata de Codul IMDG, in :
Volumul 1, Partea 5;
149.Factorul de corectie a deplasamentului, pentru densitate, are expresia: mng_b461.mht
150.Fardajul magaziilor are rol in :
prevenirea contactului marfurilor cu peretii metalici ai navei;
151.Fiecare colet care contine marfuri periculoase va fi marcat durabil:
cu denumirea tehnica
corecta si numarul ONU;
152.Formula care exprima relatia dintre deplasamentul navei si volumul de apa deslocuit de carena navei este :
mng_b27.mht
153.Formula empirica de calcul al cotei centrului de carena este: mng_c166.mht
154.Gazele neinflamabile si neotravitoare sunt marfuri periculoase din:
clasa 2, diviziunea 2.2.
155.Gazele inflamabile sunt marfuri periculoase din:
clasa 2, diviziunea 2.1;
156.Gazele otravitoare sunt marfuri periculoase din:
clasa 2, diviziunea 2.3;
157.Gazul inert utilizat la navele transportoare de gaze lichefiate are punctul de lichefiere cuprins intre :
minus 30 grade C si minus 40 grade C;
158.Ghidul medical de prim ajutor este cuprins in Codul IMDG, in : Volumul 3; Partea 2;
159.In calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor , la incarcare, cantitatea incarcata se determina cu
relatia: Q= (B-b)-(A-a);
160.In calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor, constanta navei se poate determina:
inainte
de inceperea incarcarii si dupa terminarea descarcarii;
161.In calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor, corectarea pescajelor pentru deformarea corpului
navei se realizeaza in practica curenta:
calculand pescajul de medie a mediilor
162.In calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor, corectarea pescajelor pentru inclinarile longitudinale
ale navei se realizeaza:
cu formule de calcul, tabele sau diagrame din documentatia navei;
163.In calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor, corectarea pescajelor pentru inclinarile transversale
ale navei se realizeaza:
facand media pescajelor masurate in ambele borduri;
164.In calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor, la descarcare, cantritatea descarcata se determina
cu relatia:
Q= (A-a) - ( B-b);
165.In calculul cantitatii de marfa prin metoda ulajelor, corectia densitatii relative pentru diferenta de
temperatura se obtine cu relatia : mng_b485.mht
166.In calculul cantitatii de marfa prin metoda ulajelor, pentru reducerea volumului marfii la temperatura
standard, se utilizeaza :
tablele ASTM-IP;
167.In caz de incendiu in care sunt implicate marfuri periculoase din clasa 5.1 se recomanda utilizarea de :
mari cantitati de apa;
202.La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea PE PUNTE SAU SUB PUNTE a incarcaturilor unitare de tip inchis, care
contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARATE DE, separarea se face
printr-o distanta orizontala de :
in acest caz nu se impune distanta de separare.
203.La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea SUB PUNTE a incaracaturilor unitare, care contin marfuri periculoase
incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT LONGITUDINAL PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET
DE INTERVENTIE (SAU MAGAZIE), separarea se face : prin doi pereti despartitori rezistenti la foc si apa,
asigurandu-se ca si puntile sa fie rezistente la foc si apa;
204.La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea SUB PUNTE a incarcaturilor unitar, care contin marfuri periculoase
incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE),
separarea se face :
prin doi pereti despartitori sau doua punti de interventie, rezistenete la foc si
apa;
205.La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea SUB PUNTE a incarcaturilor unitare de tip inchis, care contin marfuri
periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT DE, separarea se face : printr-o distanta
orizontala de minim 12 m;
206.La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea SUB PUNTE a incarcaturilor unitare de tip inchis, care contin marfuri
periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT LONGITUDINAL PRINTR-UN COMPARTIMENT
COMPLET DE INTERVENTIE (SAU MAGAZIE), separarea se face :
printr-o distanta orizontala de
minim 40 m, asigurandu-se ca puntile sa fie rezistente la foc si apa;
207.La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea SUB PUNTE a incarcaturilor unitare de tip inchis, care contin marfuri
periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT (SAU
MAGAZIE), separarea se face :
printr-o distanta orizontala de minim 20 m;
208.La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea SUB PUNTE a incarcaturilor unitare, care contin marfuri incompatibile,
avand cerinta de segregare SEPARAT DE, separarea se face : printr-un perete sau o punte rezistente la foc
si apa;
209.La bordul navelor Ro-Ro, marfurile periculoase din clasele 3.1 si 3.2 vor fi stivuite :
NUMAI PE PUNTE;
210.La bordul navelor se utilizeaza uneori elemente de stabilitate longitudinala, pentru :
studiul asietei;
211.La descarcare, constanta navei se calculeaza cu relatia:
mng_a466.mht
212.La imbarcarea de greutati, variatia pescajului mediu se calculeaza cu formula: mng_a173.mht
213.La incarcare, constanta navei se calculeaza cu relatia:
mng_b465.mht
214.La incarcarea navelor transportoare de gaze lichefiate, racirea tancurilor de marfa se realizeaza : prin
detenta;
215.La navele care transporta cereale in vrac, inaltimea metacentrica transversala (corectata pentru efectul
suprafetelor libere lichide) nu trebuie sa fie mai mica de:
0,3 m;
216.La navele care transporta cereale in vrac, prin ventilatie se urmareste limitarea efectelor: incingerii
cerealelor;
217.La navele care transporta cereale in vrac, unghiul de inclinare transversala datorata deplasarii incarcaturii
nu trebuie sa depaseasca: 12 grade;
218.La navele care transporta marfuri lichide in vrac, cargo-planul se prezinta ca o sectiune a navei in plan :
orizontal;
219.La navele care transporta marfuri lichide in vrac, volumul ocupat de marfa in tancuri se determina cu
tablele de calibrare a tancurilor, functie de : ulajul marfii;
220.La navele care transporta marfuri solide in vrac, cargo-planul se prezinta ca o sectiune a navei in plan :
longitudinal-diametral;
221.La navele cargouri, inaltimea metacentrica transversala pentru nava incarcata, are valori cuprinse intre :
0,4 - 0,6 m;
222.La navele de marfuri generale, cargo-planul se prezinta ca o sectiune a navei in plan :
longitudinal-diametral.
223.La navele de transport marfuri si la navele de transport pasageri in numar limitat, marfurile periculoase
avand categoria de stivuire "A" se vor stivui:
PE PUNTE SAU SUB PUNTE;
224.La navele de transport marfuri si la navele de transport pasageri in numar limitat, marfurile periculoase
avand categoria de stivuire "B" se vor stivui:
PE PUNTE SAU SUB PUNTE;
225.La navele de transport marfuri si la navele de transport pasageri in numar limitat, marfurile periculoase
avand categoria de stivuire "C" se vor stivui:
NUMAI PE PUNTE;
226.La navele de transport marfuri si la navele de transport pasageri in numar limitat, marfurile periculoase
avand categoria de stivuire "D" se vor stivui:
NUMAI PE PUNTE;
227.La navele de transport marfuri si la navele de transport pasageri in numar limitat, marfurile periculoase
avand categoria de stivuire "E" se vor stivui:
PE PUNTE SAU SUB PUNTE;
228.La navele de transport pasageri in numar nelimitat, marfurile periculoase avand categoria de stivuire "A"
se vor stivui:
PE PUNTE SAU SUB PUNTE;
229.La navele de transport pasageri in numar nelimitat, marfurile periculoase avand categoria de stivuire "B"
se vor stivui:
NUMAI PE PUNTE;
230.La navele de transport pasageri in numar nelimitat, marfurile periculoase avand categoria de stivuire "C"
se vor stivui:
NUMAI PE PUNTE;
231.La navele de transport pasageri in numar nelimitat, marfurile periculoase avand categoria de stivuire "D"
se vor stivui:
INTERZIS.
232.La navele de transport pasageri in numar nelimitat, marfurile periculoase avand categoria de stivuire "E"
se vor stivui:
INTERZIS.
233.La navele mineraliere, inaltimea metacentrica transversala, pentru nava incarcata, are valori cuprinse intre
:
2,5 m - 4,0 m.
234.La navele tanc pentru transportul produselor chimice, tancurile de marfa ai caror pereti nu se invecineaza
sau nu fac parte din structura de rezistenta a corpului navei sunt :
tancuri independente;
235.La navele tanc pentru transportul produselor chimice, tancurile de marfa avand o presiune indicata care nu
depaseste 0,7 bari (la cerul tancului) sunt : tancuri gravitationale;
236.La navele tanc pentru transportul produselor chimice, tancurile de marfa avand o presiune indicata de
peste 0,7 bari (la cerul tancului) sunt :
tancuri sub presiune.
237.La navele tanc pentru transportul produselor chimice, tancurile de marfa care fac parte din structura de
rezistenta a corpului navei sunt :
tancuri integrale;
238.La navele transportoare de gaze lichefiate, protectia tancurilor de marfa impotriva riscului de explozie se
realizeaza :
cu gaz inert;
239.La navele transportoare de gaze lichefiate, racirea tancurilor de marfa se realizeaza :
cu o cantitate
mica de gaz lichefiat;;
240.La o nava avand perioada lunga de ruliu, cu amplitudine mica, inaltimea metacentrica initiala este :
mica;
241.La o nava avand perioada scurta de ruliu, cu amplitudine mare, inaltimea metacentrica initiala este :
mare;
242.La plecarea din portul de incarcare, o nava care transporta cereale in vrac poate avea o canarisire de:
la aceste nave nu se admite canarisire la plecarea din portul de incarcare.
243.La stivuirea marfurilor periculoase din clasa 2, PE PUNTE, recipientele vor fi protejate impotriva :
radiatiei solare;
244.La stivuirea marfurilor periculoase din clasa 2, SUB PUNTE, recipientele vor fi depozitate in spatii de
marfa : ventilate mecanic;
245.La stivuirea marfurilor periculoase incompatibile care au cerinta de segregare SEPARAT PRINTR-UN
COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE), in cazul stivuirii PE PUNTE, separarea se face alegandu-se o
distanta :
corespunzatoare.
246.La stivuirea marfurilor periculoase incompatibile care au cerinta de separare DEPARTE DE se asigura o
separare orizontala intre colete de minim : 3m;
247.La stivuirea marfurilor periculoase incompatibile care au cerinte de segregare SEPARAT DE , in cazul
stivuirii PE PUNTE, se asigura o separare orizontala intre colete de minim :
3 m;
248.La stivuirea marfurilor periculoase incompatibile SUB PUNTE, atunci cand separarea verticala nu satisface
cerintele securitatii transportului, se aplica cerinta de separare :
SEPARAT LONGITUDINAL PRINTR-UN
COMPARTIMENT COMPLET DE INTERVENTIE (SAU MAGAZIE);
249.La stivuirea PE PUNTE a containerelor deschise, care contin marfuri periculoase incompatibile, avand
cerinta de segregare SEPARAT DE, separarea longitudinala se face :
printr-un container neutru
sau un perete rezistent la foc si apa;
250.La stivuirea PE PUNTE a containerelor deschise, care contin marfuri periculoase incompatibile, avand
cerinta de segregare SEPARAT DE, separarea transversala se face :
printr-un spatiu echivalent
cu 2 containere;
251.La stivuirea PE PUNTE a containerelor inchise si deschise, care contin marfuri periculoase incompatibile,
avand cerinta de segregare SEPARAT LONGITUDINAL PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET DE INTERVENTIE
(SAU MAGAZIE), separarea longitudinala se face printr-o distanta de :
24 m;
252.La stivuirea PE PUNTE a containerelor inchise si deschise, care contin marfuri periculoase incompatibile,
avand cerinta de segregare SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT:
printr-un spatiu echivalent cu un
container;
253.La stivuirea PE PUNTE a containerelor inchise si deschise, care contin marfuri periculoase incompatibile,
avand cerinta de segregare SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE), separarea
transversala se face :
printr-un spatiu echivalent cu 3 containere.
254.La stivuirea PE PUNTE SAU SUB PUNTE a containerelor deschise care contin marfuri periculoase
incompatibile, avand cerinta de separare DEPARTE DE, separarea longitudinala se face :
printr-un
container neutru sau un perete rezistent la foc si apa;
255.La stivuirea PE PUNTE SAU SUB PUNTE a containerelor deschise, care contin marfuri periculoase
incompatibile, avand cerinta de separare DEPARTE DE, separarea transversala se face :
printr-un
container neutru;
256.La stivuirea PE PUNTE SAU SUB PUNTE a containerelor inchise, care contin marfuri periculoase
incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT DE, separarea longitudinala se face :
printr-un
container neutru sau un perete rezistent la foc si apa;
257.La stivuirea PE PUNTE SAU SUB PUNTE a containerelor inchise, care contin marfuri periculoase
incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT DE, separarea transversala se face :
printr-un
spatiu echivalent cu 2 containere;
258.La stivuirea SUB PUNTE a containerelor deschise, care contin marfuri periculoase incompatibile, avand
cerinta de segregare SEPARAT DE, separarea longitudinala se face :
printr-un perete rezistent
la foc si apa.
259.La stivuirea SUB PUNTE a containerelor deschise, care contin marfuri periculoase incompatibile, avand
cerinta de segregare SEPARAT DE, separarea transversala se face:
printr-un perete rezistent la foc si
apa;
260.La stivuirea SUB PUNTE a containerelor deschise, care contin marfuri periculoase incompatibile, avand
cerinta de segregare SEPARAT LONGITUDINAL PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET DE INTERVENTIE (SAU
MAGAZIE), separarea orizontala se face :
prin 2 pereti rezistenti la foc si apa;
261.La stivuirea SUB PUNTE a containerelor deschise, care contin marfuri periculoase incompatibile, avand
cerinta de segregare SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE), separarea orizontala
se face :
prin 2 pereti rezistenti la foc si apa;
262.La stivuirea SUB PUNTE a containerelor inchise, care contin marfuri periculoase incompatibile, avand
cerinta de segregare SEPARAT LONGITUDINAL PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET DE INTERVENTIE (SAU
MAGAZIE), separarea orizontala se poate face :
prin 2 pereti rezistenti la foc si apa;
263.La stivuirea SUB PUNTE a containerelor inchise, care contin marfuri periculoase incompatibile, avand
cerinta de segregare SEPARAT LONGITUDINAL PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET DE INTERVENTIE (SAU
MAGAZIE), separarea orizontala se poate face :
printr-un perete rezistent la foc si apa si o distanta de
24 m (distanta de perete fiind de minim 6,1 m).
264.La stivuirea SUB PUNTE a containerelor inchise, care contin marfuri periculoase incompatibile, avand
cerinta de segregare SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE), separarea orizontala
se face : printr-un perete rezistent la foc si apa;
265.La tancurile petroliere, valoarea inaltimii metacentrice pentru nava incarcata trebuie sa fie mai mare de :
0,08 din latimea navei.
266.Lichide inflamabile cu punct de aprindere peste 61 grade Celsius fac parte din: aceste lichide nu sunt
considerate marfuri periculoase.
267.Lichidele inflamabile cu punct de aprindere cuprins intre +23 grade Celsius si +61 grade Celsius
(inclusiv) fac parte din:
clasa 3;
268.Lichidele inflamabile cu punctul de aprindere intre -18 grade Celsius si +23 grade Celsius (exclusiv) fac
parte din:
clasa 3;
269.Lichidele inflamabile cu punctul de aprindere sub -18 grade Celsius fac parte din:
clasa 3;
270.Linia de incarcare a marcii de tonaj, pentru apa de mare, se materializeaza printr-o banda metalica avand
dimensiunile :
380 x 25 mm;
271.Linia de incarcare a marcii de tonaj, pentru apa dulce, se materializeaza printr-o banda metalica avand
dimensiunile :
230 x 25 mm.
272.Linia puntii de bord liber se materializeaza printr-o banda metalica orizontala, aplicata pe bordajul navei,
avand dimensiunile :
300 x 25 mm;
273.Liniile de incarcare ale marcii de bord liber se materializeaza prin benzi metalice orizontale, avand
dimensiunile :
230 x 25 mm;
274.Liniile de incarcare ale marcii de bord liber, pentru apa de mare, sunt orientate spre :
prova
navei;
275.Liniile de incarcare ale marcii de bord liber, pentru apa dulce, sunt orientate spre :
pupa navei;
276.Lista marfurilor periculoase si exceptiile privind cantitatile limitate sunt date de Codul IMDG, in : Volumul
2, Partea 3;
277.Marca de bord liber include :
discul Plimsoll;
278.Marca de tonaj a fost introdusa de :
Regulamentul pentru masuratorile de tonaj (UK);
279.Marca de tonaj include:
un triunghi echilateral cu latura de 300 mm.
280.Marcajul coletelor care contin marfuri periculoase trebuie sa poata fi identificat si dupa ce coletele au stat
in apa de mare timp de cel putin: trei luni;
281.Marfuri care prin natura lor pot afecta mediul inconjurator sunt considerate :
marfuri periculoase;
282.Marfuri periculoase din clasa 6.1 se stivuiesc :
DEPARTE DE spatiile de locuit, de surse de caldura si
de marfuri alimentare.
283.Marfurile care prin natura lor pot afecta sanatatea echipajului sunt considerate :
marfuri
periculoase.
284.Marfurile care prin natura lor pot avaria alte marfuri stivuite la bord sunt considerate :
marfuri
periculoase;
285.Marfurile care prin natura lor pot avaria nava insasi sunt considerate : marfuri periculoase;
286.Marfurile care prin natura lor pot pune in pericol viata echipajului sunt considerate :
marfuri
periculoase;
287.Marfurile generale ambalate se verifica la incarcare dupa :
numarul si marcajul coletelor.
288.Marfurile generale sunt receptionate la bord (cantitativ si calitativ) pe baza :
ordinului de imbarcare;
289.Marfurile periculoase care degaja vapori cu efect narcotic si gazele inflamabile din clasa 2 se recomanda a
fi stivuite:
DEPARTE DE spatiile de locuit;
290.Marfurile periculoase din clasa 2.3. (gaze otravitoare) vor fi stivuite:
SEPARAT DE marfurile alimentare;
291.Marfurile periculoase din clasa 3, care sunt daunatoare mediului marin, vor fi stivuite, de preferinta :
NUMAI SUB PUNTE;
292.Marfurile periculoase din clasa 4, care sunt ambalate in cutii de carton, vor fi stivuite :
NUMAI SUB
PUNTE;
293.Marfurile periculoase din clasa 4.1 vor fi stivuite :
DEPARTE DE surse de caldura;
294.Marfurile periculoase din clasa 4.2 vor fi stivuite :
DEPARTE DE spatiile de locuit;
295.Marfurile periculoase din clasa 5.1 se stivuiesc :
DEPARTE DE spatiile de locuit;
296.Marfurile periculoase din clasa 5.2 se transporta :
sub temperatura controlata..
297.Marfurile periculoase din clasa 5.2 se vor stivui :
DEPARTE DE surse de caldura;
298.Marfurile periculoase din clasa 6.1 (substante toxice) vor fi stivuite:
DEPARTE DE marfurile alimentare;
299.Marfurile periculoase din clasa 6.1. (substante toxice) avand grupele de ambalare I si II vor fi stivuite:
SEPARAT DE marfurile alimentare;
300.Marfurile periculoase din clasa 6.2 (substante infectioase) vor fi stivuite:
SEPARAT PRINTR-UN
COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE) de marfurile alimentare;
301.Marfurile periculoase din clasa 6.2 se vor stivui :
SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU
MAGAZIE) de marfuri alimentare, spatii de locuit si cai de acces;
302.Marfurile periculoase din clasa 6.2. (substante infectioase) se recomanda a fi stivuite:
SEPARAT PRINTRUN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE)de spatiile de locuit;
303.Marfurile periculoase din clasa 8 (materiale si articole corozive) vor fi stivuite:
DEPARTE DE marfurile
alimentare;
304.Marfurile periculoase din clasa 8 se recomanda a fi stivuite : DEPARTE DE spatiile de locuit;
305.Marfurile periculoase din clasa 8, ambalate in materiale plastice, fara protectie exterioara, vor fi mentinute
la :
temperaturi scazute;
306.Marfurilor periculoase cu grad de risc major le corespunde:
grupul de ambalare I;
307.Marfurilor periculoase cu grad de risc mediu le corespunde:
grupul de ambalare II;
308.Marfurilor periculoase cu grad de risc minor le corespunde:
grupul de ambalare III;
309.Masurarea ulajelor, la bordul navelor petroliere, se poate face :
cu toate cele trei metode
mentionate.
310.Masurile de prim ajutor in cazul accidentelor care implica marfuri periculoase (prezentate sub forma de
trimitere la MFAG) sunt cuprinse in fisele de securitate :
in sectiunea 5;
311.Masurile de urgenta pentru navele care transporta marfuri periculoase sunt cuprinse in Codul IMDG, in :
Volumul 3, Partea 1.
312.Materialele care emit spontan radiatii in domeniul invizibil, a caror activitate specifica este mai mare de 70
k Bq/kg sunt marfuri periculoase din:
clasa 7;
313.Materialele radioactive sunt marfuri periculoase din: clasa 7;
314.Momentul stabilitatii transversale are expresia:
mng_a168.mht
315.Navele cargou sunt caracterizate de :
instalatii proprii de operare;
316.Navele containiere care efectueaza transporturi intercontinentale sunt denumite in mod curent : nave
mama (mother vessels);
317.Navele containiere care efectueaza transporturi zonale sunt denumite in mod curent :
nave de
aprovizionare (feeders);
318.Navele frigorifice care preiau marfurile perisabile racite in statii de la uscat sunt :
nave
frigorifice de transport;
319.Navele frigorifice care preiau produsele perisabile in stare proaspata sunt :
nave frigorifice industriale;
320.Navele frigorifice moderne sunt echipate cu instalatii frigorifice cu functionare : prin compresie;
321.Navele frigorifice sunt caracterizate de :
termoizolatia peretilor si a puntilor;
322.Navele petroliere sunt caracterizate de :
sistemul de pompe si tubulaturi pentru operarea marfii;
323.Navele port-container sunt caracterizate de :
magazii cu structura celulara.
324.Navele Ro-Ro sunt caracterizate de :
axa de operare orizontala;
325.Navele specializate in transportul cherestelei au, in medie, o capacitate de balastare de :
10 % din
capacitatea totala de transport;
326.Navele vrachiere sunt caracterizate de :
forma magaziilor care asigura autorujarea marfii;
327.Numarul fisei de securitate si grupele de materii sunt cuprinse in fisele de securitate :
in sectiunea 1;
328.O explozie care afecteaza aproape intreaga incarcatura, in mod instantaneu, este definita ca:
explozie
in masa;
329.O nava canarisita ca urmare a stabilitatii initiale negative, se afla in echilibru :
stabil;
330.O nava care are pescajul centru Tc mai mare decat pescajul mediu Tm este:
contraarcuita
331.O nava care are pescajul mediu Tm mai mare decat pescajul centru Tc este:
arcuita;
332.O nava cu asieta zero este :
pe chila dreapta.
333.O nava cu canarisire zero este :
in pozitie dreapta;
334.O nava dura este caracterizata de : stabilitate excesiva;
335.O nava zvelta este caracterizata de :
stabilitate redusa.
336.O separate eficienta, astfel incat marfurile periculoase incompatibile sa nu poata interactiona periculos in
cazul unui accident (dar sa poata fi transportate in acelasi compartiment sau pe punte) corespunde
cerintei de separare :
DEPARTE DE;
337.O solutie (sau un amestec) este considerata poluant marin daca contine poluant (sau poluanti) marin in
proportie de peste:
10%;
338.O solutie (sau un amestec) este considerata poluant marin daca contine poluant (sau poluanti) marin sever
in proportie de peste:
1%.
339.O stabilitate transversala initiala negativa determina :
canarisirea navei;
340.O substanta (sau un amestec de substante) realizata cu scopul de a produce efect prin incalzire, lumina,
sunet, gaz sau fum (sau o combinatie a acestora), ca rezultat al propriilor reactii chimice exotermice (fara
detonatie) este definita ca:
substanta pirotehnica;
341.O substanta solida sau lichida (sau un amestec) capabila de reactie chimica care sa emane gaze la
asemenea temperatura, presiune si viteza incat sa produca distrugeri in imprejurimi este definita ca:
substanta exploziva;
342.O tona deadweight are : 1000 kg;
343.O tona lunga are :
1016 kg.
344.O tona metrica are :
1000 kg;
345.O tona registru are ;
2,83 m cubi;
346.O tona registru este egala cu :
100 pc;
347.O tona scurta are :
907 kg;
348.Operatiunea de pregatire a navei pentru incarcare si transport depinde, in cea mai mare masura, de :
natura marfurilor ce urmeaza a fi incarcate;
349.Ordinea de imbarcare si consum pentru greutatile lichide este data de : informatia de stabilitate pentru
comandant;
350.Ordinul de imbarcare este intocmit de :
incarcatorul navei;
351.Ordinul de imbarcare este un document de baza pentru :
intocmirea cargo-planului final;
352.Ordonata centrului de greutate al navei incarcate poate avea : valori pozitive sau negative;
353.Pe timpul sondarii tancurilor, se recomanda ca nava sa nu fie canarisita mai mult de:
0,5 grade;
354.Pe timpul transportului, marfurile periculoase din clasa 3 vor fi mentinute :
la temperaturi joase;
355.Pentru amararea containerelor, pe punte, se utilizeaza
toate dispozitivele mentionate
356.Pentru calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor, citirea pescajelor se face:
la scarile de
pescaj prova, centru si pupa, in ambele borduri;
357.Pentru calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor, greutatile lichide de la bord se determina:
prin sondarea tancurilor;
358.Pentru calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor, masurarea temperaturii si densitatii apei de
mare se face:
in cadrul masuratorilor initiale si finale;
359.Pentru calculul cantitatii de marfa prin metoda ulajelor, temperatura marfii se masoara : la fiecare tanc de
marfa;
360.Pentru manipularea containerelor, in terminalele specializate, se utilizeaza
spreader
361.Pentru manipularea sacilor se recomanda :
paleti;
362.Pentru o buna conservare, procesul de congelare a carnii trebuie sa inceapa, dupa sacrificare, la cel mult :
4 ore;
363.Pentru o nava avand deplasamentul D= 11200 t, momentul unitar de asieta MCT = 120 t cm, abscisa
centrului de greutate XG = 0,4 m si abscisa centrului de carena XB = 0,25 M, asieta calculata t are
valoarea:
0,44 m;
364.Pentru o nava avand latimea B=17,5 m si inaltimea metacentrica transversala GM=0,49m, perioada de
ruliu Tr are valoarea:
20 s;
365.Pentru o nava avand latimea B=18,5 m si pescajul mediu Tm = 6,4 m, cota metacentrului transversal KM
are valoarea:
7,670 m;
366.Pentru o nava avand latimea B=20 m si perioada de ruliu Tr = 25 s, inaltimea metacentrica transversala
GM are valoarea:
0,41 m;
367.Pentru o nava avand latimea B=32 m si pescajul mediu Tm =12,5 m, raza metacentrica transversala BM
are valoarea:
6,55 m;
368.Pentru o nava avand pescajul mediu Tm =8,4 m, cota centrului de carena KB are valoarea:
4,452 m;
369.Pentru siguranta transportului pe mare este suficient studiul stabilitatii navei in plan :
transversal;
370.Pentru transportul in siguranta al marfurilor periculoase din clasa 1 (explozivi), spatiile de depozitare au
fost impartite in : 4 tipuri de stivaj;
371.Perioada de ruliu se poate calcula cu formula:
mng_b171.mht
372.Peroxizii organici sunt marfuri periculoase din:
clasa 5, diviziunea 5.2;
373.Planul de incarcare (bay-plan) la navele containiere este o sectiune a navei in plan :
transversal;
374.Planul orizontal imaginar, pe care orice imbarcare sau debarcare de greutati nu modifica inaltimea
metacentrica transversala, este denumit : plan neutru;
375.Precizia calculului de stabilitate si asieta depinde de : precizia intocmirii cargo-planului final;
416.Repartizarea marfurilor la bord pe magazii, loturi de marfa si porturi de descarcare, este data de : cargoplan.
417.Reprezentarea grafica a lucrului mecanic efectuat de momentul de redresare al navei, la diferite unghiuri
de inclinare transversala, se materializeaza in :
curba de stabilitate dinamica.
418.Reprezentarea grafica a variatiei bratului de stabilitate statica, la diferite unghiuri de inclinare transversala
(pentru o anumita stare de incarcare a navei), se materializeaza in :
curba de stabilitate statica;
419.Rezerva de flotabilitate a navei este determinata de : inaltimea de bord liber;
420.Rezerva de stabilitate dinamica este reprezentata de :
aria delimitata de curba stabilitatii statice si
abscisa.
421.Riscul major prezentat de marfurile ambalate in saci de plastic este : compromiterea stabilitatii prin
deplasarea marfii;
422.Rolele de tabla cu greutatea mai mare de 12 tone se vor stivui pe maxim :
2 randuri;
423.Sageata negativa (hog) se determina cu relatia:
mng_a455.mht
424.Sageata pozitiva (sag) se determina cu relatia:
mng_b454.mht
425.Sageata navei se determina facand diferenta dintre: pescajul centru si pescajul mediu;
426.Scara liniilor de incarcare (a marcii de bord liber) se materializeaza printr-o banda metalica verticala, cu
ramnificatii orizontale, dispusa fata de centrul discului Plimssol :
la 540 mm spre prova;
427.Scoaterea navei din ruliu sincronizat se realizeaza eficient prin :
schimbarea de drum.
428.Se interzice ventilatia magaziilor navei, pe timpul transportului, atunci cand :
nava imbarca apa pe
punte;
429.Se interzice ventilatia magaziilor navei, pe timpul transportului, atunci cand :
temperatura marfurilor
incarcate este mai mica decat temperatura aerului atmosferic;
430.Semnificatia fizica a canarisirii navei este : reducerea rezervei de stabilitate dinamica
431.Separarea completa (orizontala si verticala) a marfurilor periculoase incompatibile, printr-un
compartiment, la stivuirea SUB PUNTE, corespunde cerintei de separare :
SEPARAT PRINTRUN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE);
432.Separarea containerelor care contin marfuri periculoase incompatibile, printr-o punte rezistenta la foc si
apa, fara a fi amplasate pe aceeasi vericala, corespunde cerintei de segregare : SEPARAT PRINTR-UN
COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE);
433.Separarea marfurilor periculoase prin dispunerea coletelor in compartimente diferite, la stivuirea SUB
PUNTE, corespunde cerintei de separare :
SEPARAT DE;
434.Stabilitatea initiala negativa se manifesta prin :
canarisirea navei;
435.Standardele constructive pentru mijloacele de salvare a vietii pe mare sunt date de :
Codul LSA;
436.Standardele privind siguranta pasagerilor pe mare sunt impuse de :
Conventia SOLAS;
437.Stantele pentru havalea se instaleaza :
la intervale de maxim 3 m;
438.Stivuirea PE PUNTE SAU SUB PUNTE a containerelor inchise, care contin marfuri periculoase incompatibile,
avand cerinta de separare DEPARTE DE, se poate face fara restrictie : in plan longitudinal si transversal;
439.Stivuirea substantelor apartinand clasei 1 de marfuri periculoase se va face :
DEPARTE DE surse de
caldura;
440.Studiul stabilitatii initiale a navei incarcate se face in scopul aprecierii comportamentului navei : la
unghiuri mici de inclinare transversala.
441.Substantele sau articolele care prezinta un risc nesemnficativ sunt marfuri periculoase din:
clasa 1,
diviziunea 1.4.
442.Substantele (agentii) oxidante sunt marfuri periculoase din: clasa 5, diviziunea 5.1.
443.Substantele apartinand clasei 1 de marfuri periculoase trebuie mentinute la bord :
la temperaturi
scazute;
444.Substantele autoreactive (care se autoaprind) sunt marfuri periculaose din:
clasa 4, diviziunea 4.1;
445.Substantele capabile sa cauzeze moartea sau afectiuni grave ale sanatatii oamenilor (daca sunt inghitite,
inhalate sau ajung in contact cu pielea) sunt marfuri periculoase din: clasa 6, diviziunea 6.1;
446.Substantele care contin microorganisme rezistente (incluzand bacterii, virusuri, paraziti, ciuperci sau un
hibrid combinat) si care sunt cunoscute sau rezonabil crezute a cauza imbolnaviri grave ale oamenilor si
animalelor sunt marfuri periculoase din:
clasa 6, diviziunea 6.2;
447.Substantele care in contact cu apa emit gaze inflamabile sunt marfuri periculoase din:
clasa 4,
diviziunea 4.3;
448.Substantele care, desi nu sunt neaparat combustibile, pot produce oxigen, marind riscul si intensitatea
incendiului la alte marfuri, sunt considerate marfuri periculoase din:
clasa 5, diviziunea 5.1;
449.Substantele corozive sunt marfuri periculoase din:
clasa 8;
450.Substantele infectioase sunt marfuri periculoase din: clasa 6, diviziunea 6.2;
451.Substantele instabile termic care pot suferi descompunere autoaccelerata externa sunt marfuri periculoase
din:
clasa 5, diviziunea 5.2;
452.Substantele lichide care necesita a fi transportate la o temperatura de peste 100 grade Celsius sunt
marfuri periculoase din:
clasa 9;
453.Substantele lichide inflamabile cu punct de aprindere intermediar sunt marfuri periculoase din:
clasa 3;
454.Substantele lichide inflamabile cu punct de aprindere ridicat sunt marfuri periculoase din:
clasa 3;
455.Substantele lichide inflamabile cu punct de aprindere scazut sunt marfuri periculoase din:
clasa 3;
456.Substantele lichide sau solide care, prin interactiunea cu apa sunt predispuse sa devina inflamabile
spontan, sau sa emita gaze inflamabile in cantitati periculoase sunt considerate marfuri periculoase din:
clasa 4, diviziunea 4.3;
457.Substantele lichide sau solide, susceptibile de incingere spontana (in conditii normale de transport) sau de
incalzire la contactul cu aerul, ducand la autoaprindere, sunt marfuri periculoase din :
clasa 4,
diviziunea 4.2;
458.Substantele sau articolele care nu sunt incluse in alte clase de marfuri periculoase, dar dovedesc un risc
evident, sunt cuprinse in:
clasa 9.
459.Substantele sau articolele care prezinta fie risc de incendiu de suflu minor, fie risc de expulzare sau
ambele riscuri, fara risc de explozie in masa, sunt marfuri periculoase din:
clasa 1, diviziunea 1.3;
460.Substantele sau articolele care prezinta riscul de explozie in masa sunt marfuri periculoase din : clasa 1,
diviziunea 1.1;
461.Substantele sau articolele care prezinta riscul de expulzare, fara risc de explozie in masa, sunt marfuri
periculoase din : clasa 1, diviziunea 1.2;
462.Substantele sau articolele extrem de insensibile, fara risc de explozie in masa, sunt marfuri periculoase
din:
clasa 1, diviziunea 1.6;
463.Substantele sau articolele foarte insensibile, cu risc de explozie in masa, sunt marfuri periculoase din:
clasa 1, diviziunea 1.5;
464.Substantele solide care necesita a fi transportate la o temperatura de peste 240 grade Celsius sunt marfuri
periculoase din: clasa 9;
465.Substantele solide care pot fi aprinse din surse externe (scantei, flame) sau sunt susceptibile de aprindere
prin frecare sunt marfuri periculoase din:
clasa 4, diviziunea 4.1;
466.Substantele solide sau lichide care au (in starea lor originara) proprietatea comuna de a determina
distrugerea tesuturilor organice sunt marfuri periculoase din: clasa 8;
467.Substantele solide susceptibile de aprindere spontana sunt marfuri periculoase din:
clasa 4,
diviziunea 4.2;
468.Substantele solide usor combustibile, substantele care pot cauza focul prin frictiune, substantele care se
aprind si explozivii desensibilizati sunt marfuri periculoase din:clasa 4, diviziunea 4.1;
469.Substantele toxice (otravitoare) sunt marfuri periculoase din: clasa 6, diviziunea 6.1;
470.Temperatura standard pentru care este intocmit documentatia de incarcare de la bordul navelor este:
+15 grade C.
471.Teorema lui Euler poate fi aplicata in studiul stabilitatii :
la unghiuri mici de inclinare transversala;
472.Testarea etanseitatii capacelor gurilor de magazie, cu manica de incendiu sub presiune, trebuie efectuata :
ori de cate ori este nevoie.
473.Tipul materialelor de amaraj precum si cantitatea acestora sunt dictate, in principal, de :
natura
marfurilor;
474.Toate operatiunile legate de asigurarea etanseitatii capacelor gurilor de magazie trebuie intregistrate in :
planul de intretinere a navei;
475.Toate substantele explozive din clasa 1 de marfuri periculoase au fost impartie in :
13 grupe de
compatibilitate;
476.Toleranta de pescaj pentru apa dulce se calculeaza cu relatia: mng_a20.mht
477.Tonajul navei reprezinta : volumul total al spatiilor interioare;
478.Totalitatea cunostintelor de ordin aplicativ si a deprinderilor practice necesare conducerii navei in
siguranta, in orice conditii de vreme, reprezinta :
buna practica marinareasca;
479.Transportul marfurilor pe punte se face :
pe riscul incarcatorului.
480.Traversa discului Plimsoll corespunde :
liniei de incarcare de vara;
481.Un articol care contine una sau mai multe substante explozive este definit ca: articol exploziv;
482.Un gaz (altfel decat in solutie) care atunci cand este ambalat sub presiune este in totalitate sub forma
gazoasa, la temperatura de 20 grade Celsius, este definit ca:
gaz comprimat;
483.Un gaz care, atunci cand este ambalat pentru transport este partial lichid, datorita temperaturii sale
scazute, este definit ca:
gaz lichefiat refrigerat;
484.Un gaz care, atunci cand este ambalat pentru transport este partial lichid, la temperatura de 20 grade
Celsius, este definit ca:
gaz lichefiat refrigerat;
485.Un gaz comprimat care, atunci cand este ambalat pentru transport este dizolvat intr-un solvent, este
definit ca:
gaz in solutie.
486.Un metru cub are :
35,3 picioare cubice;
487.Unghiul critic de canarisire se considera :
jumatatea unghiului maxim de canarisire;
488.Unghiul critic de ruliu se considera :
unghiul corespunzator maximului diagramei statice;
489.Unghiul de inclinare transversala corespunzator maximului diagramei statice indica :
unghiul maxim
de canarisire;
490.Unghiurile de inclinare transversala se considera mici daca fila lacrimara nu este complet imersata si daca
nu depasesc :
15 grade - 20 grade;
491.Utilizarea in siguranta a pesticidelor este reglementata de Codul IMDG, in :
Volumul 3, Partea 5;
492.Valoarea optima a inaltimii metacentrice, la navele de pasageri, este : 0,04 - 0,05 din latimea navei;
493.Valoarea pantocarenelor, pentru diferite unghiuri de inclinare transversala, depinde exclusiv de : forma si
dimensiunile corpului navei;
494.Variatia distantei verticale dintre centrul de greutate al navei si centrul de carena, corespunzatoare unei
inclinari transversale, determina : bratul stabilitatii dinamice;
495.Ventilatoarele navelor cargou realizeaza, in medie, pentru fiecare magazie de marfa :
8
schimburi de aer pe ora;
496.Volumul 1 al Codului IMDG cuprinde :
6 parti;
497.Volumul 2 al Codului IMDG cuprinde :
1 parte;
498.Volumul 3 al Codului IMDG (supliment) cuprinde :
7 parti.
499.Volumul spatiilor inchise de la bordul navei, destinat incarcarii marfurilor si/sau cazarii pasagerilor,
reperezinta :
tonajul registru net;
500.Volumul specific al marfii reprezinta :
suma dintre indicele de stivuire si spatiul mort aferent;
501.Volumul specific al navei reprezinta :
raportul dintre volumul magaziilor si deadweightul
net al navei;
502.Volumul total al spatiilor permanent inchse ale navei reprezinta :
tonajul registru brut;