R A A

MINISTERUL EDUCAIEI NAIONALE
COALA POSTLICEAL SANITAR ,,HIPPOCRATE

FOCANI
DOMENIUL: SNTATE I ASISTEN PEDAGOGIC
CALIFICAREA PROFESIONAL: ASISTENT MEDICAL
GENERALIST
FORMA DE NVMNT: ZI
PROIECT DE CERTIFICARE
COORDONATOR,
Dr. Neagu Cernat Luminita
As. Vlcu Mihaela
ABSOLVENT,
Teriu Valentina
FOCANI
2015
MINISTERUL EDUCAIEI NAIONALE

COALA POSTLICEAL SANITAR ,,HIPPOCRATE
FOCANI
DOMENIUL: SNTATE I ASISTEN PEDAGOGIC

CALIFICAREA PROFESIONAL: ASISTENT MEDICAL
GENERALIST
FORMA DE NVMNT: ZI
PROIECT DE CERTIFICARE
NGRIJIREA PACIENTULUI CU REUMATISM
ARTICULAR ACUT
COORDONATOR,
Dr. Neagu Cernat Luminita
As. Vlcu Mihaela
ABSOLVENT,
Teriu Valentina
FOCSANI
2015
2
ARGUMENT
Suferinta, fie ea fizica sau morala, este o parte integranta din existenta terestra. Si nu e om
care sa fi fost scutit de eaSe pare ca intr-o anumita masura macar, ea ne ajuta sa evoluam. Dar
daca depaseste anumite limite de intensitate sau timp, ea ne leaga aripile. Si atunci trebuie sa cautam
sa iesim din impas.
Dar poate ca boala nu este un lucru atat de simpluNe-am intrebat vreodata de ce apare?
Poate ca ea are un anumit rol in viata noastra si nu este o nenorocire care ne loveste din senin.
Poate ca este un semn, o lectie de viata sau o incercare menita sa ne calauzeasca spiritual, chiar cu
pretul suferintei fizice. Motivul pentru care s-a realizat aceasta lucrare este cel al profilaxiei
reumatismului articular acut.
CUPRINS
CAP I. GENERALITATI-----------------------------------------------------------------------------------6
CAP II ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI LOCOMOTOR---------------------------7
2.1.Rolul oaselor in organism---------------------------------------------------------------------7
2.2. Morfologia oaselor ----------------------------------------------------------------------------8
2.3. Osteogeneza ------------------------------------------------------------------------------------9
2.4. Aspecte generale privend sistemul articular-----------------------------------------------10
2.5 Fiziologia sistemului osos--------------------------------------------------------------------11
CAP. III REUMATISMUL ARTICULAR ACUT----------------------------------------------------12
3.1 Definitie -----------------------------------------------------------------------------------------12
3.2. Etiologie ---------------------------------------------------------------------------------------12
3.3 Fiziopatologie ----------------------------------------------------------------------------------13
3.4. Tablou clinic -----------------------------------------------------------------------------------15
3.5 Forme clinice -----------------------------------------------------------------------------------17
3.6 Diagnostic pozitiv -----------------------------------------------------------------------------18
3.7 Explorari paraclinice -------------------------------------------------------------------------19
3.8. Diagnostic diferential -------------------------------------------------------------------------20
3.9 Complicatii -------------------------------------------------------------------------------------20
3.10 Tratament--------------------------------------------------------------------------------------21
3.10.1 Tratament proficalctic---------------------------------------------------------------------21
3.10.2.Tratament igieno-dietetic -----------------------------------------------------------------21
3.10.2. Tratament medicamentos-----------------------------------------------------------------22
3.11 Evolutie si prognostic------------------------------------------------------------------------22
CAP. IV ASISTENTA MEDICALA IN INGRIJIREA PACIENTULUI CU REUMATISM
ARTICULAR ACUT ---------------------------------------------------------------------------------------24
CAP V. PLANURI DE INGRIJIRE ----------------------------------------------------------------------25
5.1 CAZUL -------------------------------------------------------------------------------------------25

5.2 CAZUL II -----------------------------------------------------------------------------------------39
5.3 CAZUL III ----------------------------------------------------------------------------------------54
CAP. VI ANEX ---------------------------------------------------------------------------------------------67
ANEXA 1: Recoltarea exudatului faringia -----------------------------------------------------67
ANEXA 2: Electrocardiograma------------------------------------------------------------------69
ANEXA 3: Administrarea cortizonului --------------------------------------------------------70
BIBLIOGRAFIE--------------------------------------------------------------------------------------------75
CAP I.
GENERALITI
Reumatismul articular acuta este o boala sistemica ce debuteaza la aproximativ trei
saptamani de la o infectie streptococica a cailor respiratorii superioare. Boala afecteaza in general
copii intre varstele de 5-15 ani, fiind mai rar intalnit la adulti.
Incidenta bolii a scazut foarte mult in tarile dezvoltate, unde infectiile streptococice sunt
prompt si corect tratate cu antibiotic. Boala ramane insa o problema de sanatate in zonele sarace.
(ex. Africa, estul si sudul Asiei).
Reumatismul articular acut apare dupa o infectie de regula faringiana cu streptococ betahemolitic de grup A. Streptococul beta-hemnolitic este un microorganism cu capacitate de a induce
hemoliza completa liza globulelor rosii in mediile de cultura.
Modul exact prin care streptococul duce la paritia bolii nu este cunoscut. Insa nu toti
pacientii care fac faringita cu streptococ beta-hemolitic de grup A dezolva reumatism articular acut.
Factorii de risc din mediu sunt supraaglomerarile, colectivitatile de copii si adulti tineri,
conditiile de igiena precara, saracia. Varsta este si ea un factor de risc - boala fiind rar diagnosticata
sub 3 ani si la adulti peste 35 de ani.
Studiile epidemiologice arata o scadere importanta a incidentei bolii manifestata chiar
anterior de introducerea sulfamidelor si a penicilinelor in practica medicala, atribuita in special,
imbunatatirii generale a conditiilor de viata, accesibilitatii mai bune la asistenta medicala,
modificarii susceptibilitatii la boala a indivizilor si scaderii frecventei tulpinilor de streptococ grup A
reumatogenic implicat in etiologia bolii.
Totodata, tratamentul profilactic corect al infectiilor faringo-amigdaliene cu penicilina la
copil este un alt factor important in scaderea incidentei bolii.
Virful incidentei atacului initial al bolii este la copilul scolar (5-10 ani) si adolescent (12-18
ani), fiind frecvent legat de antecedentele de faringo-amigdalita streptococica si unde atacurile sint
mai probabil recurente ale bolii reumatice legate de infectii faringo-amigdaliene subclinice.
CAP II
ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI LOCOMOTOR
Aparatul locomotor este constituit din sistemele care participa, pe de o parte, la sustinerea
corpului, iar pe de alta parte la locomotie, sau la deplasarea diferitelor segmente ale acestuia.
Ambele asigura susinerea corpului si posibilitatea de deplasare.
Sistemul osos reprezint totalitatea oaselor din corp. Datorita compozitiei chimice si
arhitecturii substantei osoase, oasele au proprietatea de a rezista la:
- presiune;
- tractiune;
- torsiune.
Dupa forma lor, oasele se clasifica in:
Forma oaselor
1. Oase lungi predomina lungimea
2. Oase late predomina latimea si inaltimea
Exemple
Femur, tibie, fibula, humerus, radius, ulna
Coxal, omoplat, parietal frontal, occipital,
stern
3.Oase scurte cele trei dimensiuni sunt Carpiene, tarsiene
aproximativ egale
4. Oase neregulate
5.Oase pneumatice contin cavitati cu aer
Vertebre, sfenoid, etmoid, mandibula

Frontal, maxilar, etmoid,sfenoid
2.1.Rolul oaselor in organism

Oasele au urmatoarele roluri in organism:
1. Determina forma corpului, iar impreuna cu articulatiile dintre ele ,asigura suportul partilor moi;
2. Participa la formarea cavitatilor de protectie ale unor organe (cutia craniana, canalul vertebral,
cutia toracica, bazinul);
3. Sint organe ale miscarii pentru ca participa la formarea articulatiilor si servesc ca puncte de
insertie pentru muschi;
4. Maduva rosie (din epifizele oaselor lungi, din oasele late si scurte ) are rol in hematopoieza;
5. Reprezinta un depozit de substante fosfocalcice pe care organismul le poate mobiliza la nevoie
(sarcina).
2.2. Morfologia oaselor

Forma oaselor este adaptata functiilor pe care le indeplinesc in organism. Ele sunt de trei
categorii:
oase lungi;
oase late;
oase scurte.
In canalul medular si areolele tesutului spongios se gaseste maduva oaselor, care se prezinta sub
trei varietati:
1. Maduva rosie sau hematopoietica care se gaseste in majoritatea oaselor fatului si in oasele scurte
si late ale adultului. Are rol in formarea globulelor sangelui. In perioada de dezvoltare a osului,
maduva rosie participa la procesul de osteogeneza, prin osteoblastii si osteoclastii diferentiati din
celulele conjunctive medulare. In fracturi intervine in formarea calusului.
2. Maduva galbena se afla in toate oasele adultului, cu exceptia oaselor late si scurte. Se
caracterizeaza prin continutul de celule adipoase, care ii dau culoarea galbena. Este un depozit de
grasimi al organismului.
3. Maduva cenusie se gaseste in oasele virstnicului. Este formata preponderent din tesut conjunctiv
si are rol de umplutura.
Maduva oaselor alcatuieste impreuna cu osul un intreg morfofunctional, avind aceeasi

inervatie si vascularizatie.
Periostul este o membrana conjunctiva care inveleste osul, cu exceptia suprafetelor
articulare. Este bogat inervat si vascularizat. Prin stratul intern periostul participa la formarea osului,
8
celulele sale transformindu-se in osteoblasti atat in perioada de dezvoltare a osului, cit si in caz de
fracturi, cind formeaza calusul.
Vascularizatia osului este realizata de catre artere si vene.
2.3. Osteogeneza
Procesul de formare a osului se numeste osteogeneza. Formarea scheletului osos,
caracteristic adultului, din scheletul cartilaginos al embrionului si fatului, presupune un lung proces
care se incheie in jurul varstei de 25 ani.
Osteogeneza este de doua tipuri:
1. Osificarea de membrana sau desmala, prin care, in modelul conjunctiv al osului, apar
puncte de osificare care se intind in pata de ulei.Celulele conjunctive se transforma in osteoblasti si
secreta oseina. Prin impregnare cu saruri de calciu, in prezenta fosfatazelor alcaline, se formeaza
osul primar. In faza urmatoare, acesta va fi modelat prin procese de distrugere si remaniere osoasa
sub actiunea osteoclastelor si a fosfatazei acide, formandu-se osul definitiv.
Acest tip de osificare este caracteristic oaselor cutiei craniene, oaselor fetei; prin osificare de
membrana se face cresterea in grosime a osului si se formeaza calusul dupa fracturi.
2. Osificarea de cartilaj sau encondrala, prin care celulele cartilaginoase se hipertrofiaza si
degenereaza. Substanta fundamentala a cartilajului se distruge partial, iar restul se va impregna cu
calciu. In faza urmatoare, din membrana care inveleste matricea cartilaginoasa a osului
( pericondru ) pleaca muguri conjunctivo-vasculari spre celulele cartilaginoase distruse si incepe
procesul de osteogeneza. Celulele acestui tesut devin osteoblasti si secreta oseina care se
impregneaza cu saruri de calciu si formeaza osul primar. In oasele lungi, mugurii conjunctivo
vasculari formeaza canalul medular. In ultima faza are loc distrugerea si remanierea osoasa, sub
actiunea osteoclastelor si se formeaza osul definitiv.
Acest tip de osificare este caracteristic majoritatii oaselor corpului si totodata se face si
cresterea in lungime a osului ( la nivelul cartilajelor de crestere diafizo-epifizare).
Osteogeneza este un proces general al organismului controlat de sistemul nervos.
2.4. Aspecte generale privend sistemul articular
Articulatiile sunt organe de legatura dintre oase, fiind sediul miscarilor.
Forma si structura articulatiilor este adaptata rolului pe care il indeplinesc in organism.
Astfel, ele indeplinesc urmatoarele roluri:
- participa la miscarile diferitelor segmente ale corpului;
9
- prezinta rezistenta la presiune si tractiune.

Exista doua mari tipuri de articulatii:
- sinartroze sau articulatii fixe sau cu mobilitate redusa;
- diartroze sau articulatii mobile.
Sinartrozele sunt articulatii fixe, imobile si nu poseda cavitate articulara. In acest tip de
articulatii se executa miscari foarte reduse. Dupa tipul tesutului care se interpune intre cele doua
oase care se articuleaza, distingem sindesmoze, sincondroze, sinostoze.
Diartrozele sunt articulatii care poseda un grad variabil de mobilitate si se impart in

amfiartroze (articulatii semimobile) si artrodii (articulatii mobile).
10
2.5 Fiziologia sistemului osos

Oasele sunt piese rigide, componente ale scheletului. Ele indeplinesc mai multe roluri
functionale:
1. Rol de parghii ale aparatului locomotor. Asupra lor actioneaza muschii, asigurand sustinerea si
locomotia corpului.
2. Rol de protectie a unor organe vitale:
cutia craniana pentru creier;
canalul rahidian pentru maduva spinarii;
cutia toracica pentru inima si plamani;
bazinul osos pentru organele pelvine;
3. Rol antitoxic oasele mentin anumite substante toxice;
4. Rol de sediu principal al organelor hematopoietice;
5. Rol in metabolismul calciului, fosforului si electrolitilor.
11
CAP. III
REUMATISMUL ARTICULAR ACUT
3.1 Definitie
Reumatismul articular acut este o boala inflamatorie acuta, nesupurativa, multisistemica,
secundara unei infectii inalte de tract respirator (adesea faringiana) determinata de streptococul din
grupa A, -hemolitic, care survine cu 1 3 saptamani inaintea aparitiei manifestarilor clinice din
reumatismul articular acut (RAA).
La bolnavii cu reumatism articular acut exista tendinta de atacuri (pusee) reumatismale
recurente, dupa orice infectie cu streptococul -hemolitic.
Reumatismul articular acut este o boala potential severa din cauza sechelelor valvulare si
miocardice definitive.
3.2. Etiologie
Se considera ca streptococul -hemolitic grup A este agentul etiologic al reumatismului
articular acut, boala fiind una dintre putinele entitati reumatice in care factorul etiologic infectios a
fost stabilit si documentat clinic.
Studiile epidemiologice au stabilit o relatie secventiala intre epidemiile de faringo-amigdalita

cu streptococ -hemolitic grup A si inducerea reumatismului articular acut, aratandu-se clar ca,
celelalte localizari ale infectiei streptococice, cum este cea dermica, nu sint implicate in inducerea
bolii.
12
Datele acumulate in cursul acestor studii au aratat ca incidenta bolii este scazuta in
colectivitatile in care infectia streptococica faringo-amigdaliana a fost controlata prin chimioterapie ,
considerandu-se astfel, ca, cea mai convingatoare dovada a relatiei cauzale intre faringo-amigdalita
cu streptococ -hemolitic grup A si reumatismul articular acut este prevenirea atacului initial al bolii
prin penicilinoterapie prompta si a recurentelor sale, prin chimioprofilaxie corecta a infectiilor
faringo-amigdaliene streptococice.
Ulterior, aceasta relatie cauzala sustinuta pe criterii epidemiologice a fost documentata si
prin dovezi imunologice bazate pe existenta, atat in cursul atacului initial cat si al recurentelor bolii,
a unui raspuns imun la antigene streptococice evidentiat prin anticorpi antistreptococici, cum sint
anticorpii antistreptolizina O (ASLO).
In totalitate se considera ca dovada care a stabilit streptococul -hemolitic ca agent etiologic
al reumatismului articular acut este indirecta, datorita incapacitatii de cultivare a germenului din
leziunea tisulara si a inexistentei unui model experimental satisfacator de boala.
3.3 Fiziopatologie
Desi este cunoscut ca infectia faringo-amigdaliana cu streptococ -hemolitic grup A poate
induce reumatismul articular acut, mecanismul exact de comutare a celor doua evenimente ramane
incomplet definit, avansandu-se mai multe teorii pentru explicarea producerii leziunilor inflamatorii
caracteristice bolii la nivelul articulatiilor, inimii si sistemului nervos central.
Cea mai atractiva teorie in patogeneza reumatismului articular acut, care defineste entitatea
ca o boala autoimuna, se bazeaza pe conceptul mimetismului molecular, considerand ca exista
similitudini structurale intre anumite componente ale peretelui celular al streptococului -hemolitic
grup A si antigene tisulare umane din inima, capsula articulara si neuroni.
Mecanismul prin care mimetismul molecular induce reumatismul articular acut nu este clar
inteles, dar cea mai plauzibila explicatie a acestui proces este reactivitatea incrucisata sau crossreactivitatea ce angajeaza in principal imunitatea umorala. Astfel, anticorpii antistreptococici, care
apar ca o consecinta a infectiei streptococice, reactioneaza incrucisat cu diverse antigene tisulare
umane autologe, inducind inflamatia.
Argumentele in favoarea acestei teorii sunt sustinute de urmatoarele:
- existenta unei perioade de latenta (2-4 saptamani) intre infectia streptococica faringo-amigdaliana
si debutul reumatismului articular acut absolut necesar formarii anticorpilor antistreptococici;
13
- detectare de anticorpi anticardiaci, predominant antipolizaharide specifice de grup la 80 % dintre

bolnavi in faza acuta de boala si scaderea nivelului lor prin tehnici chirurgicale corective ale
aparatului valvular;
- lipsa evidentierii germenului sau a produsilor lui extracelulari la nivelul leziunilor tisulare;
- identificare prin imunofluorescenta a depozitelor focale de Ig G si complement in inima bolnavilor
decedati ca urmare a formelor severe de boala.
Dezvoltarea reumatismului articular acut presupune si existenta unei susceptibilitati genetice
la boala bazata pe cresterea incidentei familiale a bolii, pe discrepanta dintre frecventa crescuta a
infectiei streptococice si incidenta scazuta a bolii si pe tendinta indivizilor afectati de a prezenta o
rata variabila a recurentelor bolii.
Studiile efectuate nu au demonstrat nici o asociere semnificativa statistica cu antigene de
histocompatibilitate (HLA) de clasa I; au fost identificate doar unele asocieri cu antigene de
histocompatibilitate (HLA) de clasa a II-a.
Se considera ca leziunile anatomopatologice din reumatismul articular acut au o dezvoltare
secventiala, recunoscind in evolutia lor urmatoarele trei faze:
1. Faza exudativ degenerativa caracterizeaza stadiul precoce al bolii si prezinta doua etape
evolutive:
- etapa mucoida implica in special substanta fundamentala a tesutului conjunctiv care se modifica
prin acumulare de mucopolizaharide acide, glicoproteine neutre si colagen solubil cu alterarea
elasticitatii si soliditatii sale;
- etapa fibrinoida se caracterizeaza prin aparitia fibrinoidului dezvoltat secundar alterarii structurale
a fibrelor de colagen ale tesutului conjunctiv, prin precipitarea locala a proteinelor plasmatice
redistribuite interstitial datorita tulburarilor barierei vasculo-endoteliale de la nivelul tesutului
lezat.
2. Faza granulomatoasa caracterizeaza stadiul intermediar al bolii si prezinta ca leziune specifica
granulomul reumatismal care este o formatiune rotunda sau ovala, de dimensiuni submiliare
(500- 1000 ), format dintr-o zona centrala, alcatuita dintr-o masa omogena si acidofila
rezultata din degenerarea fibrinoida a fibrelor de colagen, in jurul careia sint grupate celulele
Aschoff. Acestea au origine discutabila (fibroblastica, histiocitara, miofibrilara), de forma
alungita, cu aspect gigantic, cu unul sau mai multi nuclei veziculari, cu citoplasma bazofila,
semanand mai mult cu celula giganta hodgkiniana decit cu cea epiteloida tuberculoasa.
14
Celula Anicikov este intalnita adesea in numar mare in granulomul reumatismal cu localizare
miocardica, fiind o celula de origine histiocitara cu nucleu longitudinal si cromatina dispusa in bara
in centrul nucleului, de la ea plecand radiar fibrile spre periferia celulei.
La periferia granulomului reumatismal se afla o coroana de limfocite si plasmocite dispuse
in palisada. Celulele granulomului reumatismal sunt in cea mai mare parte, rezultatul proliferarii
locale si numai o mica parte dintre ele sunt expresia reactiei exudative.
3. Faza sclerotica caracterizeaza stadiul tardiv al bolii, urmand de obicei fazei granulomatoase, dar
putandu-se instala dupa oricare faza.
Scleroza cicaticiala are un continut crescut de fibre de colagen si, in evolutia ei, se poate
organiza prin calcificare; fiind un proces mocnit, ea este considerata ca un focar cu potential
evolutiv.
Leziunile anatomopatologice descrise se localizeaza preferential la nivelul cordului,
implicand toate straturile (pericard, miocard, endocard) si sistemul excitoconductor al inimii;
localizarea endocardica, in special pe valva mitrala, este cea mai frecvent intalnita, ea fiind
responsabila de consecintele tardive si grave ale bolii.
Alaturi de leziunile cardiace, boala prezinta o serie de leziuni extracardiace (articulare,
cutanate, nervoase, vasculare, pleuro-pulmonare etc.), responsabile de caracterul ei sistemic.
3.4. Tablou clinic
Manifestarile clinice ale bolii survin dupa o perioada de latenta de 24 saptamini de la
faringo-amigdalita cu streptococ -hemolitic grup A, el prezentand mari variatii in functie de teren,
varsta, genotip etc.
Perioada de latenta se poate scurta in cazul repetarii anginei sau a interventiei in perioada
postanginoasa a unui factor nespecifc ( frig, efort fizic etc. ).
Debutul aparent al bolii, este, de obicei, brusc, acut, cu stare febrila si artralgii intense si
numai rareori este insiduos, subacut. Exista mai multe forme de debut a bolii manifestate prin:
poliartrita febrila, simptome cardiace, coree, manifestari abdominale, febra de origine neprecizata,
noduli subcutanati sau eritem al pielii.
Artrita se intilneste la 75 % dintr bolnavi, atat in cursul atacului initial, cit si in timpul
recurentelor bolii. Ea afecteaza in mod obisnuit cateva articulatii mari (genunchi, glezne, umeri
etc. ) intr-o succesiune rapida, fiecare dintre ele fiind implicata pe o perioada scurta de timp (1-5
zile); astfel rezulta tabloul tipic de poliartrita migratorie si asimetrica, asociata cu semnele si
simptomele unei boli acute febrile.
15
Articulatiile afectate sunt tumefiate, calde, rosii si extrem de dureroase la mobilizare. Durata
poliartritei este in mod obisnuit de 2 3 saptamini, vindecarea facindu-se complet si fara sechele.
Spre eosebire de copil, la adult, artrita poate avea o durata mai lunga, adesea capatand caracter
aditiv ce sugereaza o alta entitatea reumatica.
Cardita apare la 40 90 % dintre pacienti in cursul atacului initial al reumatismului articular
acut, reprezentand cea mai importanta manifestare clinica a bolii. Ea se manifesta prin semne si
simptome caracteristice pentru endocardita reumatica ( alterarea zgomotelor cardiace, aparitia de
sufluri orificiale noi si modificarea caracterelor celor preexistente ), pentru miocardita reumatica
(palpitatii, precordalgii, dispnee, asurzirea zgomotului I, galop protodiastolic ) sau pentru pericardita
reumatica (durere precordiala de tip pericardic, frecatura pericardica, lichid pericardic ). Astfel,
cardita reumatica este de cele mai multe ori o pancardita.
Coreea este o manifestare rara a bolii, survenind la 15 % dintre bolnavi si se manifesta in
special la copii. Ea apare tardiv, la aproximativ 2-6 luni de la infectia streptococica, astfel incat este
posibil ca in momentul coreei testele de inflamatie si titrurile de anticorpi antistreptococici sa fie
normale. Coreea poate apare ca singura expresie clinica a bolii coree pura sau se poate asocia cu
alte manifestari clinice; de exemplu, coreea se asociaza cu cardita, survenind cand semnele carditei
incep sa se retraga.
16
Manifestarile caracteristice constau in tulburari de coordonare exprimate prin miscari

involuntare ale membrelor si muschilor fetei, tulburari de scris.
Nodulii subcutanati sunt rotunzi, fermi, nedurerosi, cu dimensiuni ce variaza de la 0,5 cm la
2 cm, localizati pe suprafetele osoase proeminente (coate, scapule, occiput). Ei pot exista pentru o
perioada de 1 3 saptamani.
Nodulii subcutanati nu sunt patognomonici pentru reumatismul articular acut, ei putand
apare cu caractere clinice usor diferite, dar cu histologie identica si in alte boli ale tesutului
conjunctiv.
Eritemul marginat apare rar in cursul reumatismului articular acut ( 1-2 %), si se prezinta ca
o eruptie cutanata formata din macule eritematoase si neregulate, cu margini serpiginoase, cu centrul
palid si periferia mai rosie, localizate pe trunchi si extremitatile proximale cu respectarea fetei.
Eritemul marginat este caracteristic unui episod acut de boala, el fiind adesea asociat cu
cardita si numai in rare cazuri el este observat tardiv, cand alte semne clinice au disparut. Ca si
nodulii reumatoizi si eritemul marginat nu este patognomonic pentru reumatismul articular acut.
3.5 Forme clinice
Exista multiple forme clinice care caracterizeaza diversitatea de prezentare a bolii dominata
fie de starea febrila prelungita, de manifestari articulare sau forme abarticulare in care riscul
afectarii cardiace este crescut. Varsta pacientului este, de asemenea, un parametru important care
conditioneaza evolutia bolii, forma clasica cardioarticulara intalnindu-se intre 5-15 ani.
Reumatismul articular acut la copil este deosebit de cel al adultului, el prezentand urmatoarele
caractere:
-
artralgiile desi prezente la 95% din pacienti sunt fugace si discrete;
cardita este o regula la copil, astfel incat orice insuficienta cardiaca survenita la un copil
anterior sanatos trebuie suspectata a fi de origine reumatica;
coreea succede, de regula, atacul cardioarticular, rareori fiind solitara;
manifestarile cutanate sub forma nodulilor subcutanati si a eritemului marginat sunt

frecvente;
manifestarile digestive pot mima apendicita si sunt prezente atat in perioada de debut cat si
in cea de stare.
Reumatismul articular la adult prezinta urmatoarele caractere:

-
atacul reumatic este precedat in peste 60% din cazuri de o infectie a cailor respiratorii
superioare;
17
artralgiile se asociaza deseori cu tumefactiile articulare si apar de obicei la membrele

inferioare cu incidenta de 85%, putand fi mai putin migratorii;
cardita se poate constitui in timpul atacului initial sau este deja constituita la debutul bolii;
manifestarile cutanate sunt foarte rare;
coreea apare extrem de rar.

3.6 Diagnostic pozitiv
Diagnosticul pozitiv al bolii se stabileste pe baza criteriilor Jones (revizuite). Prezenta a doua
criterii majore sau a unui criteriu major si doua minore indica o probabilitate crescuta de reumatism
articular acut cu conditia documentarii infectiei streptococice.
Manifestarile majore includ:
- cardita;
- poliartrita;
- coreea;
- eritemul marginat;
- nodulii subcutanati.
Manifestarile minore includ:
- semne clinice (febra 38 390C, artralgii, puseu reumatismal in antecedente);
- probe de laborator (VSH, prot. C react. crescute);
- intervalul PR alungit pe EKG.
Dovada unei infectii streptococice (grup A -hemolitic) in antecedentele recente presupune
scarlatina, culturile faringiene pozitive pentru SGA sau testul rapid de determinare a antigenelor
streptococice pozitiv sau un titru mare ori in crestere de anticorpi antistreptococici (ASLO,
antihialuronidaza sau antidezoxiribonucleaza).
Diagnosticul pozitiv intr-un puseu acut de reumatism articular acut necesita existenta a
minimum doua criterii majore sau a unui criteriu major si doua minore, asociate cu dovada unei
infectii streptococice recente.
Exceptie de la criteriile Jones fac urmatoarele trei situatii in care nu vor fi respectate regulile
mentionate mai sus:
18
- coreea poate fi singura manifestare intr-un puseu acut reumatismal;

- cardita asimptomatica (silentioasa) poate fi singura manifestare a bolii in cazuri care ajung in
atentia medicului dupa citeva luni de la debutul unui RAA;
- exista situatii in care bolnavii cu recurente reumatismale nu indeplinesc criteriile Jones. Este
adesea dificil diagnosticul de cardita acuta in contextul unei recurente la un bolnav care are deja
boala de cord reumatismala, in absenta afectarii valvulare sau a pericarditei. In aceste cazuri se
poate pune diagnosticul prezumtiv de recurenta reumatismala in prezenta unui singur semn
major sau a mai multor semne minore.
De exemplu, bolnav cunocut deja cu istoric de reumatism articular acut sau cu boala de cord
documentata, la care exista dovada unei infectii streptococice cu SGA.
3.7 Explorari paraclinice
Investigatiile de laborator utilizate in diagnosticul reumatismului articular acut au drept scop
evaluarea
raspunsului inflamator al tesutului conjunctiv,
documentarea infectiei recente cu
streptococ -hemolitic grup A si stabilirea starii functionale a cordului.

Evaluarea raspunsului inflamator al tesutului conjunctiv se face prin masurarea reactantilor
fazei acute a inflamatiei ( VSH, fibrinogen, proteina C reactiva, 2-globuline etc.), care, obligatoriu
au valori crescute atit in cursul atacului initial al bolii, cit si in timpul recurentelor.
Documentarea infectiei recente cu streptococ -hemolitic grup A se realizeaza printr-o serie
de investigatii care nu sint specifice pentru reumatismul articular acut, deoarece ele sint pozitive la
toti pacientii care au suferit o agresiune streptococica. Aceste investigatii sint reprezentate de :
1. Prezenta streptococului -hemolitic grup A in exudatul faringian al pacientilor cu reumatism
articular acut este rar intilnita, deoarece intensitatea infectiei streptococice in momentul debutului
bolii este mult scazuta secundar tratamentului antibiotic aplicat in etapa anginei premonitorii;
2. Determinrea anticorpilor antistreptococici are cea mai mare importanta in documentarea
agresiunii streptococice. Dintre acestia cei mai importanti in practica medicala sint:
anticorpii antistreptolizina 0 (ASLO) cresc peste valoarea normala a titrului lor ( 1/100
1/200 ) in primele doua luni de boala, fara a se normaliza nici dupa 6 luni de evolutie a bolii;
anticorpii antistreptokinaza (ASK) cresc peste valoarea normala a titrului lor de la debutul
atacului acut de boala, evoluind ascendent in primele doua luni de boala, fara a se normaliza
nici dupa sase luni de evolutie a bolii;
19
anticorpii antihialuronodaza (AH) cresc mai tardiv decit cei enumerati anterior si raman
crescuti o perioada lunga de timp.
Se considera ca sensibilitatea diferitelor teste paraclinice de detectare a anticorpilor
antistreptococici creste cand determinarea lor se utilizeaza asociat; astfel, acesti anticorpi
antistreptococici pot fi studiati concomitent printr-un test de aglutinare (Streptozim) cu mare putere
diagnostica, dar mai putin accesibil in practica.
Stabilirea starii functionale a cordului prin utilizarea variatelor investigatii paraclinice
( radiografie cord pulmon, EKG, fonocardiograma, ecocardiograma ) este absolut obligatorie atit
in cursul atacului acut, cit si al recurentelor bolii.
3.8. Diagnostic diferential
Reumatismul articular acut necesita diagnostic diferential cu alte afectiuni reumatice si
nereumatice, in special cind predomina semnele si simptomele generale sau cind manifestarile
clinice sint localizate la un singur organ sau sistem.
Endocardita bacteriana subacuta este o problema spinoasa de diagnostic diferential, in
special la pacientii tineri cu valvulopatie febrila, dificultatea fiind de a stabili daca febra este
produsa prin activare reumatica sau prin grefa bacteriana.
Poliartrita reumatoida se deosebeste de poliartrita din reumatismul articular acut prin
localizare la articulatiile mici ale mainilor si picioarelor, cu afectare simetrica si persistenta, in timp
ducind la deformari articulare care nu apar niciodata in reumatismul articular acut.
Artrita reactiva, in special cea produsa de Yersinia enterocolitica, poate simula la debut
reumatismul articular acut, prezentand manifestari comune celor doua entitati: poliartrita,
miopericardita.
Antecedente de diaree care preced artrita, prezenta manifestarilor oculare, persistenta
artropatiei si evolutia prelungita orienteaza diagnosticul catre artrita reactiva.
Lupusul eritematos sistemic, prin prezenta poliartritei neerozive, pune probleme de
diagnostic diferential cu reumatismul articular acut, dar aparitia manifestarilor extraarticulare
(rashul malar, alopecia, fotosensibilitatea, nefrita) si prezenta de anticorpi antinucleari transeaza
diagnosticul.
20
3.9 Complicatii
Afectarea cardiaca influenteaza semnificativ prognosticul pe termen lung. Pot apare leziuni
ireversibile ale valvelor cardiace (mai ales cele de pe partea stanga a inimii valva mitrala si mai
putin cea aortica) cu stenoza (ingustare, cu limitarea fluxului de sange) sau regurgitare (inchidere
proasta a valvei care lasa ca o parte din sange sa se scurga in directia gresita). Consecintele in timp
ale proastei functionari a valvei mitrale sunt dilatarea (marirea) atriului stang, cu aparitia fibrilatiei
atriale (ritm neregulat, haotic al inimii) si in final insuficienta cardiaca.
3.10 Tratament
3.10.1 Tratament proficalctic
Tratamentul profilactic include profilaxia primara a atacului acut initial de boala si
profelaxia secundara a recurentelor la vechii reumatici. O protectie profilactica mai deosebita
necesita cei care au prezentat recent un atac acut de reumetisc\m articular acut, bolnavii cu cardita
reumatismala, cei ce traiesc intr-un mediu cu risc crescut de infectie streptococica, precum si cei cu
o susceptibilitate individuala mai mare la reumatism articular acut.
Profilaxia primara consta in tratarea prompta si corecta a infectiilor faringoamigdaliene cu o
singura doza de Moldamin i.m.- 600.000 U.I pentru copii si 1.200.000 U.I. pentru adulti. O
alternativa o constituie administrarea de Penicilina V oral 800.000 U.I. de doua ori pe zi sau
Penicilina G i.m. 1.200.000 U.I./zi in doze fractionate timp de 10 zile.
In profilaxia secundara se foloseste benzatinpenicilina 1.200.000U.I. la 4 saptamani sau, in caz de
alergie la penicilina, Eritromicina (1g/zi) sau Sulfadiazina (0,5-1 g/zi). Durata profilaxiei secundare
depinde de forma clinica de boala. La bolnavii fara cardita sau cu forme usoare de cardita, terapia
antistreptococica amintita se face cel putin 5 ani de la ultimul puseu de boala sau pana la varsta de
25 de ani. Pacientii cu valvulopatii reumatice necesita o profilaxie secundara toata viata sau pana
cand riscul recurentelor este definitiv redus; la acesti bolnavi va trebui sa se faca si profilaxia
endocarditelor bacteriene cu ocazia interventiilor chirurgicale sau stomatologice.
3.10.2.Tratament igieno-dietetic
Repausul este obligatoriu in perioada de activitate a reumetismului articular acut.
Imobilizarea la pat dureaza 7-10 zile chiar in formele usoare. In timpul poliartritei bolnavul este
imobilizat de dureri; dupa ce artralgiile trec, tinde sa paraseasca repaosul, in special copii. Acesta va
fi insa mentinut atata timp cat temperatura si valorile VSH sunt crescute. Dupa un interval de circa
21
10 zile, in functie de evolutie, se permit miscari in pat. In caz de cardita, repaosul va fi respectat cu
strictete.
Reluarea miscarilor se va face progresiv, intr-un ritm variabil de la caz la caz, in functie de
starea cardiaca si umorala, bolnavul raminind insa, in orice caz, mult sub limita regimului normal de
miscare, cel putin o luna dupa externare.
Este preferabil ca reumaticii sa aiba saloane separate, pentru a nu veni in contact cu alte
afectiuni si mai ales cu purtatori de streptococ. Personalul medical va fi supravegheat bacteriologic
si, la nevoie, va fi supus tratamentului antibiotic sau asanarii focale (amigdaliene, nazale).
Saloanele trebuie sa fie spatioase, aerisite, cu temperatura potrivita (cca. 20 0C); cu cat
paturile sunt mai putine, cu atat este mai mic pericolul contaminarii cu noi surse de streptococ. In
cazul in care in salon apare o infectie a cailor respiratorii superioare, cazul respectiv va fi izolat.
Dieta trebuie sa mentina troficitatea normala, de aceea va fi conforma cu greutatea si virsta
bolnavului. La un tinar sau un adult recomandam sa consume 0,5-1 g de proteine (de preferat
lactate), 1-1,5 g grasimi si 2-3 g de glucide /kg corp. La copii, cantitatea de proteine va fi marita
pentru implinirea nevoilor plastice, la 2-3 g /kg corp. La copii si tineri se va creste aportul de
grasimi (unt, oua mai ales) in dauna hidrocarbonatelor.
Talalaev si Levin au demonstrat experimental ca glucidele maresc reactivitatea alergica.
Aportul de lichide trebuie sa depaseasca excretia urinara in perioada febrila, cand au loc
pierderi importante prin perspiratie si sa echilibreze ingestia in perioada afebrila.
Sarea se interzice in perioada acuta (afara de cazul transpiratiilor abundente) din cauza
actiunii proflogistice si a retentiei sale in tesuturi, marita si mai mult de medicatia antireumatica
(corticoizi, fenilbutazona).
Regimul va fi bogat in vitamine, in special vitamina A (in reumatismul articular acut nivelul
seric al vitaminei A scade), vitamina C (potential oxidoreducator, diminueaza permeabilitatea
capilara si favorizeaza corticoidogeneza) si complexul B, ca si ioni de potasiu (mareste diastola, are
actiune diuretica si inlocuieste pierderea de potasiu secundara corticoterapiei).
Se vor administra sucuri de fructe si legume, salate verzi, cruditati, fructe.
3.10.2. Tratament medicamentos
Tratamentul medicamentos presupune:
a) terapia antiinfectioasa (antimicrobiana) de eradicare a infectiei streptococice se realizeaza
cu Penicilina G 1.200.000 1.600.000 U.I./zi i.m. timp de 10 zile, dupa care se incepe profilaxia ce
va continua cel putin 5 ani de la ultimul puseu acut de reumatism articular acut;
22
b) tratamentul antiinflamator se va face cu corticoizi sau aspirina. Prednisonul in doza de

atac se va administra cite 2 mg/kg corp /zi fara a se depasi 60-70 mg/zi , timp de 2-3 saptamini, dupa
care se scade progresiv. Cind se ajunge la 1 mg/kg se asociaza aspirina. Aspirina se poate utiliza in
functie de forma de boala si ca monomedicatie in doza de 80-100 mg/zi la copilul sub 25 kg si 60-80
mg/zi la cel ce depaseste 25 kg, fara a se depasi 3,9 g/zi indiferent de greutate.
Tratamentul in reumatismul articular acut se face dupa anumite scheme (corticoizii si
aspirina administrindu-se la 6 ore) timp de 8-12 saptamani in functie de forma de boala.
c) tratamentul coreei este simptomatic (boala retrocedeaza spontan in citeva saptamini sau
luni). Se utilizeaza fenobarbitalul, clorpromazina, majeptil, cloralhidrat, haloperidol, tranchilizante
minore, in unele cazuri prednison. Medicamentele sint stabilite in functie de caz, de medic.
Profilaxia cu penicilina se va face si in coreea fara alta asociere reumatica.
3.11 Evolutie si prognostic
Evolutia si prognosticul bolii depind de forma clinica a atacului initial. Astfel, formele fara
cardita se vindeca fara sechele, avind un prognostic bun; spre deosebire de ele, formele cu cardita
prezinta risc crescut al recurentelor responsabile de producerea valvulopatiilor reumatice.
Se considera ca riscul recurentelor este mai mare la copil si adultul tinar cit si in perioada urmatoare
atacului initial de boala.
In celelalte forme de reumatism articular acut retrocedarea fenomenelor se va face in 8-12
saptamani fara sechele (reumatismul articular acut este o boala autolimitata). De remarcat ca la
sfirsitul tratamentului poate apare asa-zisul rebound (reaparitie mai atenuata a unor simptome ale
bolii) ce se remite spontan.
Rata mare a recurentelor reumatismale dupa o infectie streptococica se mentine 5-10 ani
dupa infectia initiala.
Existenta unor cazuri noi de RAA la pacienti care au prezentat boala in antecedente, dar care
au fost etichetati ca vindecati, impune urmarire pe perioade lungi de timp, uneori de pana la 20 ani.
23
CAP. IV
ASISTENTA MEDICALA IN INGRIJIREA PACIENTULUI CU
REUMATISM ARTICULAR ACUT
In ingrijirea pacientului cu reumatism articulat acut, asistenta medicala aplica urmatoarele

ingrijiri specifice:
- asigura repausul la pat, pana la disparitia durerilor si, in continuare 2-3 sapatamani, cu reluarea
treptata a mersului;
- foloseste perne pentru suportul articulatiilor dureroase;
- asigura igiena corporala si a lenjeriei pacientului;
- participa la investigatiile clinice si de laborator prin:recoltarea sangelui pentru determinarea
analizelor de laborator;
- recoltarea exudatului faringian;
- efectuarea EKG, FKG;
- administreaza tratamentul:
- antistreptococic (penicilina G) efectuand testarea sensibilitatii organismului la antibiotic
respectand doza si ritmul de administrare;
- antiinflamator cu aspirina in formele usoare si cortizon in doze crescatoare pana la
normalizarea VSH-ului (va sesiza efectele secundare ale corticoterapiei dureri
epigastrice, edeme, hipertensiune arteriala, insomnie);
- asigura alimentatia pacientului:
- dieta de crutare in perioada febrila (regim hidrozaharat, apoi lactofainos, care se va
imbogatii treptat);
- dieta desodata pe toata perioada tratamentului cu cortizon;
- supravegheaza zilnic semnele vitale: puls, tensiune arteriala, temperatura, notarea greutatii
corporale;
- educa pacientul si antreneaza familia privind:
- prevenirea reinfectarilor streptococice continuarea tratamentului prescris in dozele si
la orele stabilite de medic
24
- prezentarea la controale periodice, clinice si biologice prin policlinica teritoriala;

- asanarea focarelor de infectie amigdaliana si dentara (sub protectie de antibiotice);
- internarea dupa caz a copiilor fost bolnavi, in sanatorii cu personal calificat pentru
dispensarizarea lor.
CAP V.
PLANURI DE INGRIJIRE
5.1 CAZUL I
INTERVIU
Numele bolnavului: C.D.
Varsta: 18 ani;
Sex: masculin
Domiciliul: urban;
Conditii de viata: locuieste impreuna cu parintii si cele doua surori mai mici intr-un apartament cu 3
camere in conditii igienice de viata.
Antecedente personale patologice: - bolile copilariei;
- apendicectomie la varsta de 12 ani;
Antecedente heredo-colaterale: fara importanta.
Grup sanguin: A+
G=65 kg
= 1,75 m
Functii vitale: P = 90 p/min.;
T.A. = 120/70 mmHg.
T= 38C
Motivele internarii:
- febra moderata T=38C
- astenie
- durere si tumefactie articulara fugace
- insomnie
25
Istoricul bolii : Din relatarile pacientului am aflat ca in urma cu 2 saptamani boala a debutat cu o
angina streptococica
Diagnostic de. Internare: REUMATISM ARTICULAR ACUT
CULEGEREA DATELOR PE CELE 14 NEVOI FUNDAMNETALE
1.Nevoia de a respira si de a avea o buna circulatie
M.D.- R = 21 r/min;
- P = 90 p/min;
M.I - T.A. = 120/70 mmHg;
- extremitati normal colorate;
- torace normal conformat;
- soc apexian in spatiul 5 i.c. stang;
2.Nevoia de a bea si a manca
M.I.- dentitie complete
- reflex de deglutitie prezent
- alimentatie normala
- IMC normal
3.Nevoia de a elimina
M.I.- mictiuni fiziologice cantitativ si calitativ
- scaul normal
- transpiratie normala
4.Nevoia de se misca si de a avea o buna postura
M.I. sistem osteo-articular aparent integru;
- sistem muscular normoton, normokinetic
M.D. dureri articulare
- mobilitate redusa impusa de durere
5.Nevoia de a dormi si a se odihni
M.D. - prezinta somn agitat, cu treziri repetate,
- numar redus de ore de somn (6 h)
6.Nevoia de a se imbraca si dezbraca
M.I.- tinuta adecvata mediului, curata
- se imbraca si se dezbraca singur
26
7.Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale

M.D.- febra moderata T=380 C
- usoara hiperemie tegumentara
- nu prezinta transpiratie excesiva
8.Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele
M.I.- tegumente curate, fara leziuni
- isi efectueaza singur toaleta zilnica, cu regularitate.
9.Nevoia de a evita pericolele
M.D.- prezinta risc crescut pentru complicatii
- vulnerabilitate fata de pericole
- anxietate
- durere fugace la nivel articular
10.Nevoia de a comunica
M.I.- comunicare cu personalul de ingrijire
- nu poarta nici un fel de proteza (auditiva, ochelari)
- este orientat in timp si spatiu
- ROT prezenta
11.Nevoia de a actiona conform propriilor convingerii si valori, de a practica religia
M.I. este de religie ortodox
- nu participa la slujbele religioase deoarece nu doreste
- poarta insemne religioase
12.Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii
M.I.- este elev in clasa a XII-a si se pregateste pentru bacalaureat si admiterea la facultate
13.Nevoia de a se recreea
M.I.- efectueaza plimbari scurte
- merge in club cu prietenii
- utilizeaza internetul
- este pasionat de fotografie
14.Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea
M.D.- nu are informatii despre afectiunea de care sufera
27
NEVOI AFECTATE

Vulnerabilitate fata de pericole
Alterarea confortului manifestata prin durere
Risc de complicatii
Imobilitate din cauza durerilor articulare
Hipertermie manifestata prin febra moderata
T = 390 C
Circulatie inadecvata manifestata prin tahicardie
P = 120 p /minut
Insomnie din cauza durerilor manifestata prin ore somn agitat cu treziri repetate
Deficit de cunostinte in legatura cu afectiunea de care sufera
28
PLAN DE INGRIJIRE
Prima zi de ingrijire 13.02 .2015

Nevoia
Problema de
Diagnostic
Nevoia de a
dependenta
Vulnerabilitate
nursing
Vulerabilitate
- pacientul sa
- asez pacientul in pozitie decubit dorsal si asigur
- pacientul prezinta
evita
fata de pericole
fata de
prezinte
repausul la pat pana la disparitia durerilor
dureri intense
pericole;
ameliorarea
articulare;
accentuate la mers;
Alterarea
durerilor;
- folosesc perne pentru suportul articulatiilor
- VSH -60 mm/s
confortului
- pacientul sa
dureroase;
- CRP >6 mg/l
manifestata
respecte repausul
- asigur igiena corporala si a lenjeriei pacientului.
- ASLO 300
prin durere;
la pat.
-pentru prevenirea infectiilor nosocomiale si
ui/ml
Risc de
complicatiilor imi iau toate masurile de asepsie si
-Fibrinogen 400
complicatii
antisepsie;
mg%
imediate sau
- la indicatia medicului recoltez probe de sange
- exudatul
tardive.
pentru examene clinice si paraclinice:
faringian este
- VSH, Fibrinogen, ASLO, CRP, Exudat faringian;
pozitiv cu
- conduc pacientul la efectuarea EKG;
streptococ
- administrez tratamentul conform foii de
betahemolitic
observatie:
sensibil la
- HHC F IV, 1f la 12 h;
penicilina G.
pericolele
Obiective
Ingrijiri autonome si delegate
Evaluare
- Penicilina G 400.000 u.i. fl IV, 1 fl la 6 h;

- Ketonal f IV, 2 f la 12 h;
Nevoia de
Imobilitate
Imobilitate
- pacientul sa aiba
- asiguram protectie digestiva cu eubiotic 1 plic/zi;

- incerc sa linistesc pacientul in timpul durerilor;
29
- durerile se
se misca si
din cauza
o buna postura in
- aplic comprese calde local;
mentin;
de a avea o
durerilor
ortostatism;
- la indicatia medicului administrez
- articulatia
buna
articulare
-diminuarea
antiinflamatoare:
genunchiului este
durerilor
- ketonal 1 f x 2/zi;
vulnerabila;
articulare;
- fastum gel aplicatii locale de 2-3 ori pe zi;
-pacientul are
- reducerea
- tramadol tb 1 la nevoie.
nevoie de
postura
imobilitatii.
sustinerea in
efectuarea
Hipertermie
- pacientul sa
- asigur condii optime in salon;
deplasarilor.
-
a-si mentine
manifestata
prezinte
- aerisesc salonul;
pacientul prezinta
temperatura
prin febra
diminuarea
-asigur repausul la pat in perioada febrila;
febra moderata
corpului in
moderata
temperaturii
- invat pacientul sa se imbrace cu haine cat mai
Nevoia de
Hipertermie
limite
subtiri;
normale
- masor temperatura si o notez in foaia de
T= 38.20
C.
observatie;
- la indicatia medicului administrez:
- algocalmin 1f;
Nevoia de a
Circulatie
Circulatie
- pacientul sa
- dezametazana 1f.
- aerisesc salonul;
respira si de
inadecvata
inadecvata
prezinte un puls
- umidific aerul din salon;
regulat;
a avea o
manifestata
in limite normale
- fac exercitii de respiratie cu pacientul;
T= 17 r/minut;
buna
prin tahicardie
- metoprolol 50 mg tb seara.
in continuare
circulatie
- pacientul respira
tahicardie;
30
Insomnie din
- pacientul sa
- creez un microclimat de liniste in salon;
P = 100 p/minut.
dormi si a se
cauza
beneficieze de un
- vorbesc cu pacientul si ii spun ca somnul este
insomnie din cauza
odihni
durerilor
somn odihnitor
benefic in evolutia bolii;
durerilor articulare;
manifestata
- asigur lenjerie de pat si de corp curata;
- datorita oboselii
prin somn
- asigur semiobscuritate pe durata somnului in
pacientul atipeste
agitat cu
salon si am inlaturat sursele de zgomot;
in cateva randuri.
treziri repetate
La indicatia medicului administrez:
Nevoia de a
Insomnie
tramadol 1tb seara;
Nevoia de a
Deficit de
Deficit de
- pacientul sa
- diazepam tb seara.
- vorbesc cu pacientul si il intreb daca cunoaste
invata cum
cunostinte
cunostinte in
dobandeasca cat
cate ceva despre afectiunea de care sufera;
dornic sa se
sa-si
legatura cu
mai multe
- ii pun la dispozitie material informativ (reviste,
documenteze, dar
pastreze
afectiunea de
cunostinte despre
carti);
din cauza durerilor
sanatatea
care sufera
boala sa.
- explic pe intelesul lui termenii medicali din
nu poate sa se
materialele informative.
concentreze asupra
- pacientul este
informatiei.
PLAN DE INGRIJIRE
A doua zi de ingrijire 14.02 .2015
31
Nevoia
Problema de
Diagnostic
Nevoia de a
dependenta
Dificultate in a
nursing
Dificultate in
- pacientul sa
- fac pregatirea fizica si psihica a pacientului;
evita
evita pericolele
a evita
prezinte
- pozitionez pacientul intr-o pozitie antalgica si
ameliorarea
pericolele din
diminuarea
asigur repausul la pat pana la diminuarea durerilor
durerilor;
cauza
durerilor;
articulare;
- pacientul nu
rigiditatii
- pacientul sa fie
- folosesc perne pentru suportul articulatiei
prezinta infectii
articulatiei si
ferit de
dureroase;
nosocomiale;
a durerii;
complicatii si
- asigur igiena corporala si a lenjeriei pacientului
- pacientul nu
Risc de
infectii
- imi iau toate masurile de asepsie si
prezinta
complicatii si
nosocomiale.
antisepsie.pentru prevenirea infectiilor
complicatii.
pericolele
Obiective
de infectii
nosocomiale si complicatiilor;
nosocomiale.
Evaluare
Imobilitate
- pacientul sa aiba
- asiguram protectie digestiva cu eubiotic 1 p/zi.

-vorbesc cu pacientul si ii spun ca durerile o sa se
- durerile au mai
se misca si
din cauza
o buna postura;
calmeze;
scazut in
de a avea o
rigiditatii
- reducerea
- sustin pacientul in efectuarea deplasarilor;
intensitate;
buna
articulatiei
rigiditatii
- articulatia
articulatiei.
genunchiului a
antiinflamatoare:
inceput sa fie mai
maleabila;
- pacientul se
Nevoia de
postura
Imobilitate
32
- tramadol tb 1 la nevoie.
deplaseaza mai
usor fata de ziua
precedenta dar
totusi are nevoie de
ajutor din partea
personalului
medical.
Nevoia de
Hipertermie
Hipertermie
- pacientul sa
a-si mentine
manifestata
prezinte
- aerisesc salonul;
pacientul prezinta
temperatura
prin
diminuarea
-asigur repausul la pat in perioada febrila;
subfebrilitate;
corpului in
sufebrilitate
temperaturii
- invat pacientul sa se imbrace cu haine cat mai
limite
subtiri;
normale
T= 37.20
C;
-
observatie;
pacientul nu
- recomand pacientului sa consume lichide in
prezinta
cantitate de cel putin 2 litri pe zi pentru prevenirea
transpiratie
deshidratarii;
excesiva;
- schimb lenjeria de pat de cate ori este nevoie;

- algocalmin 1f;
Nevoia de a
Circulatie
Circulatie
- pacientul sa
- dexametazona 1f.
- aerisesc salonul;
respira si de
inadecvata
inadecvata
prezinte functie
- umidific aerul din salon;
regulat;
a avea o
manifestata
cardiaca in limite
- P= 85 p/min;
buna
prin tahicardie normale
- metoprolol 50 mg tb seara;
- TA= 130/85
33
- pacientul respira
circulatie
- masor P si TA si le reprezint in foaia de
mmHg;
temperatura;
- pacientul nu
- asigur o hidratare adecvata pentru mentinerea
prezinta edeme.
circulatiei;
- asigur regim hiposodat pentru evitarea aparitiei
Insomnie din
- pacientul sa
edemelor.
dormi si a se
cauza
beneficieze de un
- vorbesc cu pacientul si ii spun ca somnul este
prezentat un somn
odihni
durerilor
somn odihnitor
benefic in evolutia bolii;
mai linistit, cu mai
manifestata
- recomand pacientului sa bea un ceai cald inainte
putine treziri;
prin ore somn
de somn;
- pacientul a
agitat cu
dormit 7 ore cu
treziri repetate
salon;
intreruperi.
Nevoia de a
Insomnie
- pacientul a

-
tramadol 1tb seara;
Nevoia de a
Deficit de
Deficit de
- pacientul sa
- ii pun la dispozitie material informativ (reviste,
- pacientul este
invata cum
cunostinte
cunostinte in
dobandeasca cat
carti);
dornic sa se
sa-si
legatura cu
mai multe
- explic pe intelesul lui termenii medicali din
documenteze.
pastreze
afectiunea de
cunostinte despre
materialele informative;
sanatatea
care sufera
boala sa.
- explic pacientului tehnicile ce le aplic;

- explic pacientului efectul medicamentelor ce ii
sunt administrate.
34
PLAN DE INGRIJIRE
A treia zi de ingrijire 15.02 .2015

Nevoia
Problema de
Diagnostic
Nevoia de a
dependenta
Dificultate in a
nursing
Dificultate in
- pacientul sa
- asigur repausul la pat in perioadele cu dureri
evita
evita pericolele
a evita
prezinte
articulare;
dureri diminuate;
pericolele din
diminuarea
- folosesc perne pentru suportul articulatiei
- pacientul nu
cauza
durerilor;
dureroase;
prezinta infectii
rigiditatii
- pacientul sa fie
- asigur igiena corporala si a lenjeriei pacientului;
nosocomiale;
articulatiei si
ferit de
- asigur masurile de asepsie si antisepsie pentru
- pacientul nu
a durerii;
complicatii si
prevenirea infectiilor nosocomiale si
prezinta
Risc de
infectii
complicatiilor;
complicatii.
complicatii si
nosocomiale.
pericolele
Obiective
de infectii
nosocomiale.
Evaluare
Dificultate de
- pacientul sa aiba
- asiguram protectie digestiva cu eubiotic 1 cp/zi.

- sustin pacientul in efectuarea deplasarilor;
se misca si
a se mobiliza
o buna postura.
in intensitate;
de a avea o
din cauza
- articulatia
buna
reumatismului
antiinflamatoare:
genunchiului a
postura
articular.
inceput sa fie mai
mmobila;
Nevoia de
Imobilitate
35
- durerile au scazut
- tramadol tb 1 la nevoie;
-pacientul se
- urmaresc pacientul daca se deplaseaza singur;
deplaseaza mai
- recomand sustinerea articulatiei afectate cu
usor fata de ziua
ajutorul pernelor.
precedenta dar
totusi are nevoie de
ajutor din partea
personalului
medical.
Nevoia de
Hipertermie
Hipertermie
- pacientul sa
a-si mentine
manifestata
prezinte
- aerisesc salonul;
pacientul este
temperatura
prin
diminuarea
afebril;
corpului in
sufebrilitate
temperaturii
observatie;
limite
- recomand pacientului sa consume lichide in
normale
cantitate de cel putin 2 litri pe zi pentru prevenirea
T= 36.90
C;
-
deshidratarii;
pacientul nu
prezinta
- algocalmin 1f;
transpiratie
- aplic comprese reci pe frunte.
excesiva;
tegumente normal
Insomnie din
- pacientul sa
colorate.
- pacientul a
dormi si a se
cauza
beneficieze de un
- recomand pacientului sa bea un ceai cald inainte
dormit 9 ore cu
odihni
durerilor
somn odihnitor
de somn;
doua treziri in
cursul noptii;
Nevoia de a
Insomnie
manifestata
36
prin ore somn
salon;
- pacientul este
agitat cu
odihnit.
treziri repetate
tramadol 1tb seara;
Nevoia de a
Deficit de
Deficit de
- pacientul sa
- explic pacientului tehnicile ce le aplic;
invata cum
cunostinte
cunostinte in
dobandeasca cat
- explic pacientului efectul medicamentelor ce ii
dornic sa se
sa-si
legatura cu
mai multe
sunt administrate;
documenteze
pastreze
afectiunea de
cunostinte despre
- fac educatia pacientului cu privire la regimul de
sanatatea
care sufera
boala sa.
viata dupa externare;

- explic pacientului regimul alimentar de urmat
dupa externare si in timpul administrarii
antiinflamatoarelor;
- explic pacientului importanta prezentarii la
controale periodice.
37
- pacientul este
5.2 CAZUL II
INTERVIU
Numele bolnavului : I.A.
Virsta : 13 ani;
Domiciliul : rural;
Conditii de viata : locuieste la tara impreuna cu familia, la casa cu toate conditiile.
Mama 37 ani, casnica
Tata 40 ani, mecanic auto
Antecedente personale fiziologice : nu a avut menarha;
Antecedente personale patologice: - bolile copilariei: rujeola, rubeola, varicela;
- afectiuni respiratorii netratate corect;
Antecedente heredo-colaterale: neaga Lues, TBC si alte afectiuni cronice in familie.
Functii vitale :
P = 140 b/min.;
R = 39 r/min.;
T.A. = 100/50 mmHg.
Motivele internarii : dureri intense, mari pe articulatia genunchiului drept, coapsa pana la genunchi,
deficit sever de mers.
Istoricul bolii : debut in urma cu 3 luni cu artralgii pe articulatia membrului inferior drept.
Examinata de medicul din localitate urmeaza tratament cu evolutie trenanta. De aproximativ o
luna durerile se intensifica pe genunchiul drept, afectind statica si mersul.
Examen local : mers schiopatat, antalgic, sprijin scurt pe membrul inferior drept; articulatia
genunchiului drept usor marita de volum.
Diagnostic de. Internare: REUMATISM ARTICULAR ACUT cu prinderea articulatiei genunchiului
drept.
38

M.D.- R = 39 r/minut
- P = 140 p/min.
- tegumente normal colorate
- respiratie de tip costal superior
M.I.- dentitie complete
- reflex de deglutitie prezent
- se alimenteaza normal
M.I.- eliminari fiziologice cantitativ si calitativ
- sistem muscular normoton, normokinetic
M.D. dureri articulatie genunchi drept
- mobilitate redusa impusa de durere
M.D.- incapacitate in a dormi si a se odihni datorta durerilor articulare, anxietatii si mediului
spitalicesc
M.I.- tinuta adecvata mediului, curata
- se imbraca si se dezbraca singura
M.D.- febra ridicata T=390 C
M.I.- tegumente curate, fara leziuni
- anxietate
39
M.I.- comunicare ineficienta cu personalul de ingrijire si cu mama
M.I.- merge la biserica cu mama
M.I.- este eleva
M.I.- efectueaza plimbari scurte
M.D.- cunostinte insuficiente despre boala sa
NEVOI AFECTATE
1. Nevoia de a evita pericolele
Vulerabilitate fata de pericole
Durere articulara.
Risc de complicatii imediate sau tardive.
2. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale
Dificultate in a-si mentine temperatura corpului in limite normale manifestata prin febra ridicata,
tegumente calde, transpiratii
3. Nevoia de a repira si a avea o buna circulatie
Dificulate in a respira si a avea o buna circulatie manifesta prin tahicardie
4. Nevoia de a comunica
Comunicare ineficienta la nivel afectiv manifestata prin anxietate, neliniste, agitatie
5. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
Dificultate in a se misca si a avea o buna postura manifestata prin dureri articulare, imobilitate
temporara
6. Nevoia de a dormi si a se odihnii
Dificultate in a dormi si a se odihni manifestata prin insomnie, agitatie, somn intrerupt
7. Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea
Dificultate de a invata cum sa-si pastreze sanatatea manifestata prin cunostinte insuficiente despre
boala sa.
40
PLAN DE INGRIJIRE
Prima zi de ingrijire 10.01 .2015

Nevoia
Problema de
Diagnostic
Nevoia de a
dependenta
Vulnerabilitate
nursing
Vulerabilitate
- pacienta sa
- primesc pacienta impreuna cu mama in salon;
evita
fata de pericole
fata de
beneficieze
- creez un microclimat corespunzator;
peranta.
pericole;
de un mediu de
- discut cu amabilitate si intelegere pentru a
- rezultate analize:
Durere
siguran-
colabora cu echipa de ingrijire;
- HLG:
articulara;
ta fata de infectii;
- educ mama pentru respectarea regulilor din
Ht-40,1%;
Risc de
- reducerea
unitatea sanitara si ii facilitez cunoasterea sectiei;
Hb-12,06 % ml;
complicatii
durerilor
- recoltez conf. F.O. sange pentru examenele de
- VSH-120 mm/h.
imediate sau
articulare;
laborator:
- ASLO >200 ui/ml
tardive.
- prevenirea
VSH, ASLO, proteina C reactiva, HLG, exudat
- CRP>6 mg/l
complicatiilor
faringian, sumar de urina si urocultura;
- Exudat faringian
imediate sau
- administrez conf. F.O.:
pozitiv=streptococ
tardive;
- penicilina G 400.000 U.I. 1 fl la 8 h , i.m.;
beta-hemolitic
- prevenirea
- gentamicina 80 mg/2ml + 2ml SF, 2ml/8h.(40
sensibil la penicilina
infectiilor
mg);
Sumar urina:
nosocomiale.
- recuperez analizele, le comunic medicului, apoi le - aspect clar;
pericolele
Obiective
Evaluare
- pacienta este coo-
atasez in F.O.;
- densitate 1012;
- urmaresc si notez in F.O. functiile vitale.
- reactie acida;
- albumina urme
fine;
- glucoza absenta;
41
- sediment
frecvente
leucocite, celule
Nevoia de
Dificultate in a-
Dificultate in
- pacienta sa
- asigur pacientei o imbracaminte curata si lejera;
epiteliale,
ora 10:00
a-si mentine
si mentine
a-si mentine
prezinte
- educ mama sa solicite pacientei sa consume cat
- pacienta este
temperatura
temperatura
temperatura
temperatura
mai multe lichide (ceai, lapte, sucuri);
linistita, febra s-a
corpului in
corpului in
corpului in
corpului in limite
- aplic comprese umede pentru diminuarea febrei;
mai diminuat.
limite
limite normale
limite
normale;
T-38,50 C;
normale
- pacienta sa fie
1 f de Algocalmin i.m.;
ora 12:00
manifestata
echilibrata
1 ml dexamethazona i.m.
T-38,40 C;
prin febra
hidroelectrolitic.
ora 14:00
ridicata,
- reducerea
T-380 C.
tegumente
hipertermiei cit
calde,
mai aproape de
transpiratii
limitele normale,
normale
fiziologice.
Nevoia de a
Dificultate in a
Dificulate in a
- asigurarea unui
- umidific aerul din incapere;
repira si a
respira si a avea
respira si a
ritm respirator
- aerisesc salonul;
avea o buna
o buna
avea o buna
regulat.
- la indicatia medicului efectuez manevrele
tahipnee;
circulatie
circulatie
circulatie
- reducerea
vagale: pun pacientul sa tuseasca si ii plasez o
- R= 39
manifesta prin
a tahicardiei.
punga de gheata pe fata;
tahicardie
- pacienta sa aiba
- administrez medicatia indicata de medic:

42
- pacienta
prezinta
r/min;
-
un ritm cardiac
- propanolol 1/2tb/zi.
normal
tahicardia s-a mai

redus;
- P=128
Nevoia de a
Dificultate in a
Comunicare
- pacienta sa
- discut cu mama pentru a vedea modul de viata
p/min.
- copilul este in
comunica
comunica
ineficienta la
colaboreze cu
al copilului in familie.
continuare anxios,
nivel afectiv
echipa de
- facilitez vizita familiei pentru a-i aduce papusa
agitat;
manifestata
ingrijire;
preferata;
- nu discuta cu
prin anxietate,
- inlaturarea
- educ mama sa respecte regulile de igiena;
ceilalti copii din
neliniste,
anxietatii si
- discut cu amabilitate cu copilul de fiecare data si
salon;
agitatie
a starii de agitatie.
il incurajez sa aiba incredere in echipa medicala si

ca totul va fi bine;
- ii fac cunostinta cu ceilalti copii din salon.
Nevoia de a
Dificultate in a
Dificultate in
- pacienta sa aiba
-educ mama sa-si tina copilul in brate cind acesta
- durerile inca se
se misca si a se misca si a
a se misca si a
o buna postura.
are dureri;
mentin dar nu mai
avea o buna
avea o buna
avea o buna
-diminuarea
sunt asa violente;
postura
postura
postura
durerilor
- articulatia
manifestata
articulare
antiinflamatoare:
genunchiului este
prin dureri
- reducerea
- movalis 1 tb x 2/zi;
rigida in
articulare,
imobilitatii
- diclofenac gel aplicatii locale de 2 ori pe zi;
continuare;
- midocalm 1 tb x 2.
-pacienta are
imobilitate
temporara
nevoie de
sustinerea mamei
in efectuarea
43
Nevoia de a
Dificultate in a
Dificultate in
- pacienta sa
- aerisesc salonul;
deplasarilor.
- pacienta este
dormi si a se dormi si a se
a dormi si a se prezinte un somn
- sigur linistea in salon si pe hol;
agitata din cauza
odihnii
odihni
calitativ si
- creez un microclimat de liniste;
durerilor;
manifestata
cantitativ
- deservesc mama cu o cana cu ceai pentru a o
- adoarme greoi;
prin insomnie,
administra copilului;
- doarme 4-5 ore
agitatie, somn
- administrez Romergan infantil sirop, o lingurita.
pe noapte cu treziri
odihni
Nevoia de a
Dificultate de a
intrerupt
Dificultate de
invata cum
invata cum sa-si
a invata cum
cunostinte
boala, modul de manifestare, masurile curative si
interes dar nu se
sa-si
pastreze
sa-si pastreze
suficiente
de prevenire;
poate concentra
pastreze
sanatatea
sanatatea
referitoare la
- educ mama cu privire la semnele incipiente de
din cauza durerilor
manifestata
boala sa.
manifestare a afectiunii si tratamentul ce trebuie
sanatatea
- pacienta sa aiba
- explorez nivelul de cunostinte al mamei privind
frecvente.
Pacienta prezinta
prin
urmat pentru recuperare;
cunostinte
- verific daca a inteles corect mesajul transmis;
insuficiente
- ofer brosuri si material informativ despre
depre boala
afectiunea copilului;
sa.
- urmaresc dezvoltarea psihosomatica a copilului.
44
A doua zi de ingrijire 11.01.2015

Nevoia
Problema de
Diagnostic
Nevoia de a
dependenta
Vulnerabilitate
evita
fata de pericole fata de pericole
pericolele
nursing
Vulnerabilitate
Obiective
Evaluare
Pacienta sa fie
- creez un microclimat corespunzator in salon;
- pacienta este
ferita de pericole
- ma asigur ca nu exista nimic contondent prin
ferita de pericole;
Dureri
Diminuarea
salon cu care pacienta sa se accidenteze;
- pacienta nu
articulare.
durerilor
- discut cu amabilitate si intelegere pentru a
prezinta infectii
Risc de
articulare
colabora cu echipa de ingrijire;
nosocomiale;
complicatii si
Prevenirea
- aplic toate masurile de asepsie si antisepsie pentru -durerile articulare
infectii
complicatiilor
evitarea infectiilor nosocomiale;
au scazu in
nosocomiale
si a infectiilor
intensitate.
nosocomiale.

mg);
- diclofenac gel aplicatii locale de 3 ori/zi;
- urmaresc si notez in F.O. functiile vitale.
Nevoia de
Dificultate in a-
Dificultate in
- pacienta sa
- sfatuiesc mama sa o imbrace cu haine cat mai
- aacienta este mai
a-si mentine
si mentine
a-si mentine
prezinte
subtiri si lejere;
linistita, febra s-a
temperatura
temperatura
temperatura
temperatura
- educ mama sa ii dea cat mai multe lichide (ceai,
mai diminuat;
corpului in
corpului in
corpului in
corpului in limite
lapte, sucuri);
- transpiratiile nu
limite
limite normale
limite
fiziologice;
mai sunt asa de
normale
- pacienta sa fie
abundente;
normale
45
manifestata
echilibrata
1.5 ml de Algocalmin i.m.;
- cefaleea a scazut
prin febra
hidroelectrolitic;
in intenistate;
moderata,
- combaterea
- ora 12:00
tegumente
febrei moderate.
T= 38,10 C;
calde,
- ora 14:00
- pacienta sa
T= 37.90 C.
- pacienta
Nevoia de a
Dificultate in a
transpiratii
Dificulate in a
repira si a
respira si a avea
respira si a
repire normal;
- erisesc salonul;
prezinta un ritm
avea o buna
o buna
avea o buna
- normalizarea
- la indicatia medicului efectuez manevrele
respirator
circulatie
circulatie
circulatie
ritmului cardiac;
vagale: pun pacientul sa tuseasca si ii plasez o
accelerat;
manifesta prin
punga de gheata pe fata;
tahicardie
- administrez medicatia indicata de medic:
- R= 33
r/min.
tahicardia s-a mai

redus;
P=115
p/min.
46
Nevoia de a
Dificultate in a
Comunicare
- pacienta sa
- sfatuiesc mama sa vorbeasca cu ea si sa o
- in prezenta
comunica
comunica
ineficienta
colaboreze cu
incurajeze, ca totul va fi bine;
mamei,
manifestata
echipa de
- facilitez vizita familiei pentru a-i aduce o carte de
copilul este mai
prin anxietate,
ingrijire;
povesti;
linistit;
neliniste,
- inlaturarea
- discut cu amabilitate cu copilul de fiecare data si
- pacienta incepe
agitatie
anxietatii si
il incurajez sa aiba incredere in echipa medicala;
sa coopereze cu
a starii de agitatie. - ii fac cunostinta cu ceilalti copii din salon;

- conduc copilul la locul de joaca.
echipa de ingrijire;
- discuta cu ceilalti
copii din salon.
Nevoia de a
Dificultate in a
Dificultate in
- pacienta sa se
- sfatuiesc mama sa fie langa copil si sa il alinte in
- in urma
a se misca si a
poata deplasa fara
timpul durerilor;
tratamentului
avea o buna
avea o buna
avea o buna
ajutor;
- sa insoteasca copilul la baie pentru efectuarea
pacienta se simte
postura
postura
postura
-diminuarea
necesitatilor fiziologice;
mai bine;
manifestata
durerilor
- sfatuiec mama sa faca plimbari scurte cu copilul
- durerile au mai
prin dureri
articulare.
si sa il sustina;
scazut in
articulare,
intensitate;
imobilitate
- articulatia
temporara
antiinflamatoare:
genunchiului este
semirigida in
continuare.
Nevoia de a
Dificultate in a
Dificultate in
- pacienta sa aiba
- aerisesc salonul;
47
- pacienta este un
a dormi si a se un somn
- asigur linistea in salon si pe hol;
pic mai linistita;
odihnii
odihni
fiziologic de 8
- adoarme;
manifestata
ore/noapte
- sfatuiesc mama sa-i citesca o poveste;
- doarme 6-7 ore
prin insomnie,
- ii spune mamei sa ii dea o cana cu ceai;
pe noapte cu mici
agitatie, facies
- la indicatia medicului administrez Romergan
treziri.
- pacienta sa aiba
infantil sirop, o lingurita.

- pacienta este
odihni
Nevoia de a
Dificultate de a
incercanat
Dificultate de
invata cum
invata cum sa-si
a invata cum
cunostinte
interesata de
sa-si
pastreze
sa-si pastreze
suficiente
de prevenire;
acumularea de
pastreze
sanatatea
sanatatea
referitoare la
- educ mama cu privire la semnele incipiente de
cunostinte noi si
manifestata
boala sa.
manifestare a afectiunii si tratamentul ce trebuie
chiar se apuca sa
prin
urmat pentru recuperare;
citeasca cate ceva.
cunostinte
insuficiente
depre boala sa
sanatatea
A treia zi de ingrijire 12.01.2015

48
Nevoia
Problema de
Diagnostic
Nevoia de a
dependenta
Vulnerabilitate
evita
fata de pericole fata de
pericolele
nursing
Vulnerabilitate
Obiective
- pacienta sa fie
Evaluare
- discut cu pacienta si cu mama si le spun sa stea in - pacienta prezinta o
ferita de pericole, salon la patul lor;
stare de bine;
pericole;
de infectii si
- fac pregatirea psihica a pacientei si ii spun ca
- pacienta nu
Dureri
complicatii;
daca este bine astazi o sa se externeze;
prezinta infectii sau
articulare;
- combaterea
- creez un microclimat corespunzator;
alte complicatii ale
Risc de infectii
durerilor
- o felicit ca a fost curajoasa si a coloborat cu
bolii;
si complicatii.
articulare;
echipa de ingrijire;
- durerile s-au redus
- sa aiba un
- educ mama si pacienta pentru respectarea
aproape de tot.
confort fizic si
regulilor din sectie si sa spele foarte bine pe maini,
psihic placut.
de fiecare data cand pune mana pe cate ceva;

mg).
Nevoia de
Dificultate in a-
Dificultate in
- pacienta sa
- urmaresc si notez in F.O. functiile vitale: P.R.TA.

- asigur pacientei o imbracaminte curata si lejera;
a-si mentine
si mentine
a-si mentine
prezinte
- ii spun mamei sa ii dea copilului sa bea lichide;
- pacienta prezinta
temperatura
temperatura
temperatura
temperatura
o stare generala
corpului in
corpului in
corpului in
corpului in limite
- administrez conf. F.O.;
buna;
limite
limite normale
limite
normale;
1 f de Algocalmin i.m.;
- temperatura
normale
- pacienta sa fie
corpului este in
manifestata
echilibrata
normale
ora 10:00
limite normale;
49
subfebrilitate
T=37,50 C;
hidroelectrolitic.
ora 12:00:
Nevoia de a
Dificultate in a
Dificulate in a
- asigurarea unui
T=36,40 C.
- pacienta
repira si a
respira si a avea
respira si a
ritm respirator
- erisesc salonul;
are un ritm
avea o buna
o buna
avea o buna
regulat;
respirator bun
circulatie
circulatie
circulatie
- reducerea
manifesta prin
a tahicardiei;
tahicardie
- pacienta sa aiba
R= 18
r/minut
-
un ritm normal al
tahicardia s-a mai
inimii.
redus
P=82
Nevoia de a
Dificultate in a
Comunicare
- pacienta sa
- discut cu mama si cu copilul pentru a vedea
p/minut
- pacienta are un
comunica
comunica
ineficienta la
comunice cu
modul de viata al copilului in familie si la scoala;
tonus ridicat;
nivel afectiv
personalul
- o intreb ce ii place sa faca, cu ce vrea sa se joace;
-comunica cu
datorita
medical si cu
- conduc copilul la locul de joaca sa interactioneze
ceilalti copi si cu
mediului
ceilati copii din
cu ceilalti pacienti;
personalul de
spitalicesc
salon;
- facilitez vizita familiei pentru a-i face o bucurie;
ingrijire;
manifestata
- reducerea
- o angrenez in activitati cu ceilalti copii.
- se simte bine la
prin anxietate,
anxietatii si a
neliniste,
agitatiei.
agitatie
Dificultate in
- pacienta sa aiba
- educ mama sa-si tina copilul in brate cind acesta
- pacienta are o
a se misca si a
o buna postura;
are dureri;
postura buna in
Nevoia de a
Dificultate in a
locul de joaca;
50
avea o buna
avea o buna
avea o buna
- diminuarea
ortostatism;
postura
postura
postura
durerilor
- se deplaseaza fara
manifestata
articulare;
antiinflamatoare:
ajutor;
prin dureri
- reducerea
- durerile au
articulare,
imobilitatii.
incetat;
imobilitate
Nevoia de a
Dificultate in a
temporara
Dificultate in
- pacienta sa
- aerisesc salonul;
- pacienta se simte
a dormi si a se prezinte un somn
- sigur linistea in salon si pe hol;
in siguranta in
odihnii
odihni
calitativ si
bratele mamei;
manifestata
cantitativ.
- deservesc mama cu o cana cu ceai pentru a o
- mama ii citeste
prin insomnie,
administra copilului;
povestea ei
datorita
- administrez Romergan infantil sirop, o lingurita.
preferata si
odihni
mediului
adoarme imediat;
spitalicesc
- pacienta are un
somn profund de
aproape 9 ore fara
intreruperi,
trezindu-se foarte
Nevoia de a
Dificultate de a
Dificultate de
- pacienta sa aiba
vioaie si vesela.
- pacienta citeste si
invata cum
invata cum sa-si
a invata cum
cunostinte
a devenit foarte
sa-si
pastreze
sa-si pastreze
suficiente
de prevenire;
interesata de
pastreze
sanatatea
sanatatea
referitoare la
- explorez nivelul de cunostinte si al pacientei
afectiunea de care
manifestata
boala sa.
observand ca impreuna cu mama s-a documentat in
sufera;
sanatatea
51
prin
privinta afectiunii de care sufera;
- pacienta a
cunostinte
- le spun amandurora ca tratmentul trebuie
acumulat destule
insuficiente
continuat si la domiciliu pentru recuperarea totala;
cunostinte despre
depre boala sa
boala sa
promitandu-mi ca
si le va imbogatii
acasa.
52
5.3 CAZUL III

INTERVIU
Numele bolnavului : J.G.
Virsta : 28 ani;
Sex: masculin;
Domiciliul : rural;
Conditii de viata : locuieste impreuna cu sotia la casa in conditii igienice ;
Beneficiaza de ajutor social;
Religia catolica;
Inaltime 169 cm;
Greutate- 70 kg;
Antecedente personale patologice: - nu a mai fost bolnav;
Antecedente heredo-colaterale: fara importanta.
Grup sanguin: AII;
Conditii de viata si munca:
-
fumator 15-20 tigarete/zi;
consuma alcoool;
munca fizica;
Functii vitale :
P = 80 p/min.;
T.A. = 125/65 mmHg.;
T= 38C;
Motivele internarii :
-
tumefactie, durere a articulatiilor gleznei si genunchiului stang,
impotenta functionala a articulatiilor amintite,
stare de sufebrilitate T=37.6C,
astenie,
insomnie,
53
Istoricul bolii:
Pacientul neaga existenta altui puseu inflamator. Durerea a aparut brusc in timpul nnoptii astefel
incat s-a prezentat la spital necesitand internare de urgenta.
Diagnostic de internare: REUMATISM ARTICULAR ACUT

1. Nevoia de a respira si de a avea o buna circulatie
M.I - T.A. = 125/65 mmHg;
- P = 80 p/min.;
- R= 18 r/min;
- respiratie de tip costal inferior;
- nu tuseste, nu prezinta expectoratie;
- fumeaza 15-20 tigari/zi;
- extremitati normal colorate;
- torace normal conformat;
- soc apexian in spatiul 5 i.c. stang.
M.I.- dentitie complete;
- reflex de deglutitie prezent;
- se hidrateaza corespunzaror;
- IMC normal;
M.D. prezinta inapetenta.
M.I.- mictiuni fiziologice cantitativ si calitativ;
- scaul normal;
- transpiratie normala;
- nu prezinta expectoratie.
- sistem muscular normoton, normokinetic;
M.D. dureri la ninelul articulatiilor genunchiului si gleznei stangi;
54
- mobilitate redusa impusa de durere.

M.D.- prezinta somn agitat, cu treziri repetate;
- numar redus de ore de somn (5 h),
M.I.- tinuta adecvata mediului, curata;
- se imbraca si se dezbraca singur.
M.D.- febra moderata T=37,60 C;
- usoara hiperemie tegumentara;
- nu prezinta transpiratie excesiva.
M.I.- tegumente curate, fara leziuni;
- anxietate
- dureri articulare cu caracter migrator la nivelul articulatiilor genunchiului si gleznei stangi.
M.I.- comunica cu personalul de ingrijire;
- nu poarta nici un fel de proteza (auditiva, ochelari);
- este orientat in timp si spatiu;
- ROT prezente.
M.I. este de religie ortodox;
- rareori participa la slujbele religioase
- poarta insemne religioase
M.I.- este casnic;
- beneficiaza de ajutor social;
- este casatorit si nu are copii.
55
M.I in timpul liber se intalneste cu prietenii la barul din sat;
- urmareste emisiuni sportive;
- este pasionat de pescuit.
M.I.- nu are informatii despre afectiunea de care sufera dar este dornic sa afle si se
documenteaza.
NEVOI AFECTATE
1. Nevoia de a evita peicolole
Vulnerabilitate fata de pericole din cauza procesului inflamator
Dureri articulare cu caracter migrator
Risc de complicatii
2. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
Dificultate in a se misca si a avea o buna postura datorita durerii manifestata prin limitarea
miscarilor articulare si scaderea tonusului muscular
3. Nevoia de bea si a manca
Alimentatie insuficienta cantitativ si calitativ datorita inapetentei si regimului hiposodat impus
4. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale
Hipertermie manifestata prin sufebrilitate si tegumente calde
5. Nevoia de a dormi si a se odihni
Dificultate in a dormi si a se odihni din cauza durerilor manifestata prin somn intrerupt, discomfort,
anxietate.
56
PLAN DE INGRIJIRE
Prima zi de ingrijire 04.03.2015
Nevoia
Problema de
Diagnostic
Obiective
Evaluare
Nevoia de a
dependenta
Vulnerabilitate
nursing
Vulnerabilitate
- reducerea
- amplasez pacientul intr-un salon curat, cu
evita
fata de pericole
fata de pericole
procesului
umiditate scazuta, luminos;
durere la nivelul
din cauza
inflamtor pe
- apreciez simptomele fizice ale pacientului,
articulatiei
procesului
perioada
acuzele, activitatile zilnice;
genuchiului si
inflamator;
spitalizarii;
- apreziez localizarea si intensitatea durerii;
gleznei stangi;
Dureri
- prevenirea
- oberv manifestarile non-verbale ale pacientului:
Rezultatul
articulare cu
complicatiilor;
facies, pozitie, gemete, plans;
analizelor:
caracter
- asigurarea
- asez pacientul intr-o pozitie cat mai comfortabila
- VSH -87 mm/s;
migrator;
comfortului
cu schimbarea pozitiei la 2 ore pentru prevenirea
- CRP >6 mg/l;
Risc de
fizic.
escarelor;
- Fibrinogen 630
mg%;
- monitorizez functiile vitale si le trec in foaia de
- Leucocite 8100
observatie;
x 103 mm;
- la indicatia medicului recoltez probe biologice
- ASLO- 400
pentru laborator:
ui/ml;
-VSH, CRP, Fibrinogen, ASLO, Leucocite,
- exudat fariangian
- exudat faringian + antibiograma;
= pozitiv,
streptococ beta
pericolele
complicatii.
57
penicilina G 1.000.000 u.i. 1 fl la 6 ore;
hemolitic;
predinson 2 tb la 6 h;
Cf. Antibiogramei
indometacin 200 mg/zi in 3 prize;
streptococul beta
dupa 30 de minute evaluez eficienta
hemolitic este
medicatiei si eventual prezenta unor
sensibil la
efecte adverse.
penicilina;
- pacientul
tolereaza
Dificultate in a
- pacientul sa-si
- apreciez mobilitatea si afectarea musculaturii;
medicatia.
se misca si a
imbunatateasca
- instruiesc pacientul in legatura cu folosirea
impotenta
avea o buna
avea o buna
avea o buna
functia
tehnicilor de relaxare si terapie a durerii;
functionala
postura
postura
postura datorita
articulara
- educ pacientul sa foloseasca un baston pentru a
tranzitorie datorita
durerii
- pacientul sa
se deplasa;
durerii si
manifestata prin
aiba un tonus
tumefactiei
limitarea
muscular ridicat
Nevoia de a
Dificultate in a
miscarilor
diclofenac gel aplicatii locale de 2-3
articulatiei;
ori/zi;
articulare si
tador de 25 mg, 1 cp de 2 ori/zi;
un tonus muscular
scaderea
gimnastica recuperatoie la pat.
mediocru.
tonusului
Nevoia de a
Alimentatie
muscular
Alimentatie
abea si a
insuficienta
insuficienta
regimului
pacientului;
apetit capricios;
cantitativ si
alimentar
- incurajez pacientul sa urmeze regimul hiposodat
- pacientul bea
calitativ datorita - pacientul sa
datorita administrarii de antiinflmatoare
aproape 1 l de
inapetentei si
steroidiene;
lichide;
amanca
-respectarea
- observ si apreciez apetitul si preferintele
fie echilibrat
58
regimului
hidroelectrolitic
- cantaresc pacientul zilnic pe acelasi cantar;
hiposodat impus - pacientul sa nu - sfatuiesc pacientul sa bea lichide (ceaiuri) 1.5-2
- pacientul isi
mentine greutatea;
scada in
l/zi;
G= 70 Kg;
greutate
-fac bilantul ingesta- excreta;
- pacientul este
- la indicatia medicului administrez PEV 1000
echilibrat
ml/24h:
hidroelectrolitic.
- ser glucozat 500 ml fl II;

- calciu gluconic 10 ml 1 fiola;
Ritm 20 pic/min.
Nevoia de
Hipertermie
Hipertermie
Pacientul sa
- aerisesc salonul;
- pacientul isi
a-si metine
manifestata prin
prezinte
- sfatuiesc pacientul sa se imbrace cat mai subtire;
mentine starea de
temperatura
sufebrilitate si
tempertura
- observ starea generala a pacientului, roseata,
sufebrilitate;
corpului in
tegumente calde corpului in
tumefactia, caldura la nivelul articulatiilor;
T=37.7 0C;
- masor temperatura seara si dimineata si o trec in
- pacientul a
foaia de observatie;
consumat lichide
- sfatuiesc pacientul sa consume lichide;
in jur de 500 ml.
limite
limite normale
normale
- la indicatia medicului administrez algocalmin 1

Dificultate in a
- pacientul sa
fiola.
- creez un mediu optim pentru odihn;
dormi si a se
aiba un somn
- vorbesc cu ceilali bolnavi din salon s pstreze
dormit 3-4 ore n
odihni
odihni din
calitativ si
linitea;
cursul nopii;
cauza durerilor
cantitativ
- ofer pacientului un ceai fierbinte nainte de
- pacientul prezint
manifestata prin
- pacientul sa nu culcare;
n continuare
somn intrerupt
mai fie anxios
durere;
Nevoia de a
Dificultate in a
odihnii
- nv pacientul tehnici de relaxare ;

59
- pacientul a
- discomfort
- explic pacientului necesitatea somnului;
- pacientul se
- anxietate
- administrez conform F.O.:
trezete cu redoare
Novocalmin tb I;
matinal.
- urmresc bolnavul n timpul somnului.

A doua zi de ingrijire 05.03.2015
Nevoia
Problema de
Diagnostic
Obiective
Evaluare
Nevoia de a
dependenta
Vulnerabilitate
nursing
Vulnerabilitate
- pacientul sa
- asez pacientul intr-o pozitie cat mai comfortabila
evita
fata de pericole
fata de pericole
fie ferit de
cu schimbarea pozitiei la 2 ore pentru prevenirea
durere la nivelul
din cauza
pericole;
escarelor;
articulatiei
procesului
- pacientul sa
genuchiului si
inflamator;
prezinte
gleznei stangi;
Dureri
diminuarea
observatie;
- pacientul
articulare cu
durerii;
tolereaza
caracter
- pacientul sa nu
migrator;
prezinte
Risc de
complicatii.
dupa 30 de minute evaluez eficienta
pericolele
complicatii.
medicatiei si eventual prezenta unor

efecte adverse.
- aplic comprese calde la nivelul articulatiilor
dureroase;
60
medicatia.
- respect masurile de asepsie si antisepsie pentru

toate manevrele medicale pe care le aplic.
- informez pacientul ca trebuie sa isi spele mainile
inainte si dupa masa, folosirea toaletei si de cate ori
este nevoie;
- comunic cu pacientul si il incurajez sa isi exprime
Dificultate in a
- pacientul sa se
temerile pentru inlaturarea anxietatii.

- instruiesc pacientul in legatura cu folosirea
se misca si a
poata mobiliza.
tehnicilor de relaxare si terapie a durerii;
impotenta
avea o buna
avea o buna
avea o buna
functionala
postura
postura
postura datorita
se deplasa;
durerii
- sfatuiesc pacientul sa foloseasca perne pentru a
durerii si
manifestata prin
sprijini articulatiile afectate;
tumefactiei
limitarea
- recomand pacientului sa foloseasca aplicatii calde
articulatiei.
miscarilor
pentru calmarea durerii;
articulare si
Nevoia de a
Dificultate in a
scaderea
tonusului

ori/zi;
muscular
gimnastica recuperatoie la pat;
- incurajez pacientul sa-si exprime temerile in

Nevoia de a
Alimentatie
Alimentatie
- pacientul sa se
legatura cu limitarea miscarilor.

- urmaresc daca pacientul respecta regimul
abea si a
insuficienta
insuficienta
alimenteze si
hiposodat impus de administrarea de
apetit capricios;
cantitativ si
hidrateze
antiinflmatoare;
- pacientul bea
amanca
61
calitativ datorita corespunzator.
aproape 1 l de
inapetentei si
- sfatuiesc pacientul sa bea lichide (ceaiuri) 1.5-2
lichide;
regimului
l/zi;
- pacientul isi
hiposodat impus
mentine greutatea;
ml/24h
G= 70 Kg;
- ser glucozat 500 ml fl I;
- pacientul este
echilibrat
Ritm 20 pic/min.
hidroelectrolitic.
- recomand pacientului sa consume alimente

bogate in fibre pentru prevenirea constipatiei;
Nevoia de
Hipertermie
Hipertermie
- pacientul sa
- aerisesc salonul;
a-si metine
manifestata prin
prezinte
- observ starea generala a pacientului, roseata,
temperatura
temperatura
sufebrilitate si
temperatura
tumefactia, caldura la nivelul articulatiilor;
corporala in limite
corpului in
tegumente calde corporala in
normale;
observatie;
T=36.8 0C;
- sfatuiesc pacientul sa consume lichide;
- pacientul a
- aplic comprese reci pe frunte pentru reducerea
consumat lichide
temperaturii;
in jur de 1200 ml.
limite
limite normale.
normale
- schimb lenjeria de pat si de corp de cate ori este

Dificultate in a
- pacientul sa
nevoie.
dormi si a se
doarma
- asigur semiobscuritate in salon;
dormit 6 ore n
odihni
odihni din
suficient si sa
cursul nopii;
cauza durerilor
fie odihnit.
culcare;
- pacientul prezint
Nevoia de a
Dificultate in a
odihnii
62
- pacientul a
manifestata prin
n continuare
somn intrerupt
durere;
- discomfort
Novocalmin tb I;
- pacientul se
- anxietate
trezete cu redoare
matinal.
A treia zi de ingrijire 06.03.2015

Nevoia
Problema de
Diagnostic
Obiective
Evaluare
Nevoia de a
dependenta
Vulnerabilitate
nursing
Vulnerabilitate
- pacientul sa
- asez pacientul intr-o pozitie cat mai comfortabila;
evita
fata de pericole
fata de pericole
fie ferit de
durere la nivelul
din cauza
pericole;
observatie;
articulatiei
procesului
- pacientul sa
genuchiului si
inflamator;
prezinte
gleznei stangi;
Dureri
diminuarea
- pacientul
articulare cu
durerii;
tolereaza
caracter
- pacientul sa nu - aplic comprese calde la nivelul articulatiilor
migrator;
prezinte
dureroase;
Risc de
complicatii.
- respect masurile de asepsie si antisepsie pentru
pericolele
complicatii.
medicatia.
toate manevrele medicale pe care le aplic.

- comunic cu pacientul si il incurajez sa isi exprime
Nevoia de a
Dificultate in a
Dificultate in a
- pacientul sa se
temerile pentru inlaturarea anxietatii.

se misca si a
poata mobiliza.
se deplasa;
63
impotenta
avea o buna
avea o buna
avea o buna
- sfatuiesc pacientul sa foloseasca perne pentru a
functionala
postura
postura
postura datorita
sprijini articulatiile afectate;
durerii
- recomand pacientului sa foloseasca aplicatii calde
durerii si
manifestata prin
pentru calmarea durerii;
tumefactiei
limitarea
articulatiei.
miscarilor
articulare si

ori/zi;
scaderea
tonusului
gimnastica recuperatoie la pat;
muscular
Nevoia de a
Alimentatie
Alimentatie
- pacientul sa se
- urmaresc daca pacientul respecta regimul
abea si a
insuficienta
insuficienta
alimenteze si
hiposodat impus de administrarea de
apetit;
cantitativ si
hidrateze
antiinflmatoare;
- pacientul bea
calitativ datorita corespunzator.
aproape 1 l de
inapetentei si
- sfatuiesc pacientul sa bea lichide (ceaiuri) 1.5-2
lichide;
regimului
l/zi;
- pacientul isi
hiposodat impus
mentine greutatea;
ml/24h
G= 70 Kg;
- ser glucozat 500 ml fl I;
- pacientul este
echilibrat
Ritm 20 pic/min.
hidroelectrolitic.
amanca
- recomand pacientului sa consume alimente

bogate in fibre pentru prevenirea constipatiei;
64
Nevoia de a
Dificultate in a
Dificultate in a
- pacientul sa
- pacientul este mai
dormi si a se
doarma
- asigur semiobscuritate in salon;
odihnit;
odihni
odihni din
suficient si sa
- pacientul prezint
cauza durerilor
fie odihnit.
culcare;
n continuare
manifestata prin
durere.
somn intrerupt
- discomfort
Novocalmin tb I;
- anxietate
odihnii
65
CAP. VI
ANEXE
ANEXA 1: Recoltarea exudatului faringian
Obiectivele procedurii
- Identificarea agentilor patogeni la purtatori sanatosi si bolnavi;
- Efectuarea antibiogramei;
Pregatirea materialelor
- Tava medicala/carucior;
- Spatula linguala sterila;
- Eprubeta cu tampon faringian steril;
- Mnusi de unica folosinta;
- Masca de protectie;
- 1-2 tvite renale
Pregtirea pacientului
a) Psihica:
- Informati si explicati procedura pacientului/apartintorului (daca este copil);
- Obtineti consimtamantul informat;
- Incurajati si sustineti pacientul.
b) Fizica:
- Atentionati pacientul sau apartintorul sa nu inceapa nici un fel de tratament, sa nu manance, sa nu
bea apa, sa nu faca gargara, sa nu se spele pe dinti, sa nu-si instileze picaturi in nas in dimineaaa
recoltarii;
- Asezati pacientul pe scaun sau in pat in pozitie sezanda;
- Avertizati apartinatorul ca va trebui sa-si sustina copilul in brate pentru recoltare.
Efectuarea procedurii:
- Verificati daca pacientul a respectat recomandarile privind procedura;
- Spalai mainile cu apa si sapun;
- Imbrcati manusi de unica folosinta;
- Folositi masca de protectie;
- Invitati pacientul sa deschida larg gura;
- Deschideti eprubeta; scoateti tamponul faringian;
66
- Apasati limba cu spatula lingual sterila;

- stergeti depozitul faringian si amigdalian (daca este cazul dezlipiti si o portiune din falsa
membrana);
- Retrageti tamponul faringian fara a atinge: dintii, limba, obrajii;
- Inchideti repede eprubeta cu dopul;
- Realizati un frotiu folosind alt tampon conform recomandarii medicului;
- Asezati pacientul in pozitie comoda.
Ingrijirea pacientului
- Nu necesita ingrijiri speciale legate de procedura.
Daca are senzatie de greta si voma nu mananca si nu bea imediat dupa recoltare
Reorganizarea locului de munc
- Colectati deseurile in recipiente speciale;
- Spalati si curatati instrumentele folosite;
- Spalati mainile cu apa si sapun;
- Indepartati manusile/masca.
Notarea procedurii
- Notati procedura in dosarul/planul de ingrijire;
- Data si ora recoltarii;
- Notati reactia pacientului, aspectul local.
Pregtirea produsului pentru laborator
- Etichetati recipientul in care s-a facut recoltarea;
- Completati fisa de laborator;
- Transportati imediat produsul la laborator;
- Comunicati laboratorului daca pacientul a luat medicamente si care sunt acelea.
Evaluarea eficacitii procedurii
Rezultate asteptate:
- Recoltarea s-a facut fara incidente;
- Produsul nu a fost suprainfectat;
Rezultate nedorite/ce faceti?
- Se pot obtine rezultate eronate atunci cand in timpul recoltarii tamponul faringian se imbiba cu
saliva sau se ating dintii, limba;
- Repetati recoltarea folosind alt tampon;
- Pacientul poate prezenta senzatie de greata, voma prin atingerea luetei;
67
- Rugati pacientul sa inspire adanc si apoi sa stea nemiscat in timpul recoltarii

ANEXA 2: Electrocardiograma
Electrocardiograma inregistrarea grafica a rezultantei fenomenelor bioelectrice din cursul
unui ciclu cardiac.
Inregistrarea se face cu ajutorul unor aparate numite electrocardiografe. Legatura
dintre aparat si bolnav se face printr-un cablu, care, la extremitatea distala are electrozii (in
numar de 10) necesari pentru inregistrarea a 4 derivatii standard si unipolare si 6 precordiale
(V1-V6).
Tensiunile bioelectrice produse de miocard sunt interceptate cu ajutorul electrozilor,
transmise la aparat prin cablu, amplificate si inregistrate sub forma unei diagrame numita
electrocardiograma. Inscrierea curbelor electrice se face pe hartie speciala care are imprimat
un sistem de coordonate. Pe orizontala este reprezentat timpul iar pe verticala amplitudinea
semnalelor bioelectrice.
In practica curenta se inregistreaza pe E.K.G. 12 derivatii (conduceri):
- 3 derivatii bipolare notate D1-D3;
- 3 derivatii unipolare de membre notate aVR, aVL, aVF;
- 6 derivatii precordiale notate V1-V6.
Pregatirea bolnavilui:
- pregatirea psihica;
- transportul in sala de inregistrare sau aducerea electrocardiografului pat pentru bolnavii care
nu se pot misca;
- bolnavul va fi culcat comod pe patul de consultatii si va fi rugat sa-si relaxeze musculatura.
Montarea electrozilor:
- se unge tegumentul cu o pasta speciala pentru electrozi;
- cei 10 electrozi se fixeaza pe bolnav in felul urmator:
- montarea electrozilor pe membre:
rosu = mana dreapta
galben = mana stanga
verde = picior stang
negru = picior drept
- montarea electrozilor precordiali:
V1 = spatiul IV intercostal, pe marginea dreapta a sternului;
68
V2 = spatiul IV intercostal, pe marginea stanga a sternului;

V3 = intre V2 si V4;
V4 = spatiul V intercostal stang pe linia medio-claviculara;
V5 = la intersectia de la orizontala dusa din V4 si linia
axilara anterioara stanga;
V6 = la intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia
axilara mijlocie stanga.
Pregatirea aparatului si inregistrarea E.K.G.:
Aparatul va fi legat la priza de impamantare si se apasa pe butonul de pornire. Se
asteapta inregistrarea E.K.G., se apasa butonul de oprire, se indeparteaza electrozii de pe
pacient.
Notarea E.K.G.:
Asistenta medicala noteaza electrocardiograma: numele si prenumele bolnavului,
varsta, inaltimea, greutatea, medicatia folosita, data si ora inregistrarii.
Interpretare:
Interpretarea se face intotdeauna de catre medic.
ANEXA 3: Administrarea cortizonului
Definiie
- Glucocorticoizii sunt hormoni ai corticosuprarenalei sau analogi de sintez cu efect antiinflamator
marcat i aciuni importante asupra metabolismului glucoproteic.
Efecte
- Inhiba procesele inflamatorii, diminueaza formarea edemului local si mentin raspunsul vaselor la
catecolamine
- Au proprietati antialergice marcate
- Sunt eficace in toate tipurile de soc circulator
- Influenteaza constantele hemogramei
- Scad apararea organismului la infectii intarziind cicatrizarea
- Cresc secretia gastrica de HCl
- Stimuleaza sistemul nervos central creand o stare de bine dar pot declansa reactii psihotice
- Favorizeaza retentia de sare si apa
- Favorizeaza gliconeogeneza pe seama proteinelor
69
Indicaii
- Boli reumatismale, lupus eritematos sistemic
- Scleroza multipla
- Stari edematoase (glomerulonefrita sau nefrita lupica)
- Boli neoplazice in stadiul terminal pentru imbunatatirea calitatii vietii si pentru profilaxia starilor
de greata si varsaturi provocate de chimioterapia antineoplazica
- Boli alergice
MEDICAMENTE UTILIZATE. FORME DE PREZENTARE
A. CORTIZON
1. Dexametasonul - solutie injectabila, fiole de 2 ml.
2. Hidrocortisonum
Flebocortid - pulbere 100 mg + 1 fiola de 2 ml solvent
HHC (Hidrocortizon hemissuccinat) - solutie injectabila i.v. 25 mg/5 ml 1 fiola HHC a 1 ml +1
fiol solvent de 4 ml
Hidrocortisone Na succin - pulbere 100mg - 1 fiola solvent 2 ml
Hidrocortisone - liofilizat pentru solutie injectabila 100mg + 1 fiola solvent 2 ml
Hidrocortisone 500 mg - liofilizat pentru solutie injectabila + 1 fiola solventde 4 ml.
3. Methylprednisolon
- Depo-medrol suspensie injectabila i.m. apoasa sterila 40 mg/1ml, 80 mg/2ml
Nu se amesteca cu alte medicamente ,
- Lemod solu 20 mg, 40 mg - flacoane cu liofilizat si fiole de 1 ml cu solvent
125 mg + 1 fiola solvent 2 ml
500 mg + 1 fiola solvent 7,8 ml
Solutia reconstituita se pastreaza cel mult 48 de ore la 15 - 25, feriti de lumina
- Medrol comprimate (cp) de 16 mg, 32 mg, 4mg
- Solutia medrol ACT-O-VIAL (liofilizat si solvent pentru solutie injectabila): 40 mg/1ml solvent,
125 mg/2 ml solvent, 250 mg/4 ml solvent, 500 mg/7,8 ml. Flacoane bicompartimentate: Inferior
liofilizatul iar in cel superior solventul
Dizolvarea se face prin apasarea pe activatorul de plastic pentru a forta patrunderea solventului in
compartimentul inferior; se agita usor.
4. PREDNISOLON
Decortin - 5mg i 20mg/cp
70
Solu- decortin - pulbere pentru suspensie injectabila 50 sau 250 mg, flacon +1 fiola de 5 ml
solvent
5. PREDNISON
N. Prednison - comprimate 5 mg
Prednison - comprimate 5mg
PRECAUTII SPECIALE
- Doza este strict individualizata de catre medic
- Preparatele cortizonice se administreaza 2/3 din doza zilnica dimineata si 1/3 dup amiaza pentru a
respecta nivelul maximal al secretiei fiziologice a cortizolului
- Doza de intretinere se administreaza dimineata
- In boli reumatismale, lupus eritematos sistemic (LES), scleroza multipla (SM) se face puls-terapie
1g/zi timp de 3 zile in perfuzie cu glucoza 5% in cel putin 30 minute
- Dozele sub 250mg se pot administra i.v. lent in cel putin 5', iar cele peste 250 mg in PEV, in cel
putin 30'
- Suspensiile apoase nu se administreaza i.v. nici IR.
- Doza se scade treptat conform recomandarii medicale
- Solutia obtinuta prin dizolvarea liofilizatului se pastreaza maximum 48h.
SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI
- Se monitorizeaza TA, exista risc de crestere prin retentie hidrosalin. Se recomand dieta
hiposodata.
- Se cantareste periodic in timpul tratamentului de lunga durata, exista risc de obezitate
- Apar pirozisul si epigastralgii, se administreaza inhibitori ai secretiei gastrice si regim alimentar de
protectie.
- Se supravegheaza scaunul, exista risc de acutizare a ulcerului gastro duodenal.
- Se monitorizeaza glicemia - creste prin gluconeogeneza. Se recomanda regim hipoglucidic, se
supravegheaza atent pacientii cu diabet. Exista risc de diabet cortizonic.
- Pacientul poate acuza slabiciune musculara, se pierde potasiu in timpul tratamentului. Se
recomanda dieta hiperpotasica si hiperproteica
- Se supravegheaza comportamentul pacientului; pot apare stari de agitatie, insomnie, tulburari
psihotice
- Se observa aspectul tegumentelor, pot apare edeme.
71
EDUCAIA PACIENTULUI
Pacientul trebuie instruit:
- Sa ia medicamentele dupa masa sau impreuna cu gustarea
- Sa respecte orarul de administrare: 2/3 din doza la ora 8 i 1/3 din doza la ora16
- Sa nu omita nici o doza de medicamente
- Sa aiba asupra lui si la ndemana medicamentele pentru a putea fi folosite in caz de urgent
- Sa evite situatiile de stres accentuate (febra, infectiile, lucrari dentare, accidente, crize personale
sau familiale)
- Sa nu modifice dozele fara acordul medicului
- Sa-si monitorizeze semnele si simptomele care pot apare: anorexie, greata, varsaturi, slabiciune,
depresie, ameteala, poliurie, pierdere in greutate si sa anunte medicul
- Sa se cantareasca periodic, sa observe modificarea fetei (fata in luna plina), prezenta edemelor, sasi masoare TA. In cazul createrii ponderale sa se adreseze medicului
- Sa consume o dieta hiposodat si hiperproteica in timpul tratamentului si sa consume moderat
glucide.
- Sa echilibreze efortul fizic cu repausul, sa evite activittile suprasolicitante
- Sa nu faca vaccinari, exista risc de complicatii neurologice
- Sa nu intrerupa tratamentul brusc sau fara acordul medicului, scaderea dozelor se fac treptat
- Se atentioneaza pacientul sa nu ia medicamente fara acordul medicului.
72
BIBLIOGRAFIE
1.
I. Stoica, Marieta Stoicescu Ghid Practic de Reumatologie; Ed. Medical; Bucureti;

1975
2.
Pun R. Terapeutic medical, Vol. III; Ed. Medical; Bucureti; 1982
3.
Titirca Lucretia - Ghid de nursing; Editura Viata Medicala Romaneasca; Bucuresti; 2001
4.
Titirca Lucretia - Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali; Editura
Viata Medicala Romaneasca- Bucuresti; 2006
5.
Titirca Lucretia - Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali; Editura

Viata Medicala Romaneasca; Bucuresti; 2001
6.
Titirca Lucretia Urgente medico-chirurgicale; Editura Medicala; Bucuresti; 2009
73

R A A

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

R A A

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAIEI NAIONALE

COALA POSTLICEAL SANITAR ,,HIPPOCRATE

MINISTERUL EDUCAIEI NAIONALE

DOMENIUL: SNTATE I ASISTEN PEDAGOGIC

5.1 CAZUL -------------------------------------------------------------------------------------------25

Vertebre, sfenoid, etmoid, mandibula

2.1.Rolul oaselor in organism

2.2. Morfologia oaselor

Maduva oaselor alcatuieste impreuna cu osul un intreg morfofunctional, avind aceeasi

- prezinta rezistenta la presiune si tractiune.

Diartrozele sunt articulatii care poseda un grad variabil de mobilitate si se impart in

2.5 Fiziologia sistemului osos

Studiile epidemiologice au stabilit o relatie secventiala intre epidemiile de faringo-amigdalita

- detectare de anticorpi anticardiaci, predominant antipolizaharide specifice de grup la 80 % dintre

Manifestarile caracteristice constau in tulburari de coordonare exprimate prin miscari

artralgiile desi prezente la 95% din pacienti sunt fugace si discrete;

coreea succede, de regula, atacul cardioarticular, rareori fiind solitara;

manifestarile cutanate sub forma nodulilor subcutanati si a eritemului marginat sunt

Reumatismul articular la adult prezinta urmatoarele caractere:

artralgiile se asociaza deseori cu tumefactiile articulare si apar de obicei la membrele

manifestarile cutanate sunt foarte rare;

coreea apare extrem de rar.

- coreea poate fi singura manifestare intr-un puseu acut reumatismal;

raspunsului inflamator al tesutului conjunctiv,

documentarea infectiei recente cu

streptococ -hemolitic grup A si stabilirea starii functionale a cordului.

b) tratamentul antiinflamator se va face cu corticoizi sau aspirina. Prednisonul in doza de

In ingrijirea pacientului cu reumatism articulat acut, asistenta medicala aplica urmatoarele

- prezentarea la controale periodice, clinice si biologice prin policlinica teritoriala;

7.Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale

1.Nevoia de a evita pericolele

Prima zi de ingrijire 13.02 .2015

- asez pacientul in pozitie decubit dorsal si asigur

repausul la pat pana la disparitia durerilor

- folosesc perne pentru suportul articulatiilor

- VSH -60 mm/s

- CRP >6 mg/l

- asigur igiena corporala si a lenjeriei pacientului.

-pentru prevenirea infectiilor nosocomiale si

complicatiilor imi iau toate masurile de asepsie si

- la indicatia medicului recoltez probe de sange

pentru examene clinice si paraclinice:

- VSH, Fibrinogen, ASLO, CRP, Exudat faringian;

- conduc pacientul la efectuarea EKG;

- administrez tratamentul conform foii de

Ingrijiri autonome si delegate

- Penicilina G 400.000 u.i. fl IV, 1 fl la 6 h;

- asiguram protectie digestiva cu eubiotic 1 plic/zi;

- aplic comprese calde local;

- la indicatia medicului administrez

- fastum gel aplicatii locale de 2-3 ori pe zi;

- asigur condii optime in salon;

-asigur repausul la pat in perioada febrila;

- invat pacientul sa se imbrace cu haine cat mai

- masor temperatura si o notez in foaia de

- umidific aerul din salon;

- fac exercitii de respiratie cu pacientul;

- la indicatia medicului administrez:

- creez un microclimat de liniste in salon;

- vorbesc cu pacientul si ii spun ca somnul este

insomnie din cauza

benefic in evolutia bolii;

- asigur lenjerie de pat si de corp curata;