Precizați Argumente În Sprijinul Necesității Educației Permanente Și Precizați Schimbarile Care Se Produc În Activitatea Școlară Prin Aplicarea Acestui Principiu
100%(1)100% au considerat acest document util (1 vot)
659 vizualizări2 pagini
Precizați Argumente În Sprijinul Necesității Educației Permanente Și Precizați Schimbarile Care Se Produc În Activitatea Școlară Prin Aplicarea Acestui Principiu
Precizai argumente n sprijinul necesitii educaiei permanente i
precizai schimbarile care se produc n activitatea colar prin aplicarea
acestui principiu. Ideea necesitii de a nva n permanen, de autoinstruire i autoeducare este confirmat din cele mai vechi timpuri, fiind ntlnit nc din antichitate la greci i romani, iar mai trziu scris n Coran de ctre arabi ca obligaie religioas. Proverbele populare, precum ,,Omul toata viaa nva, sau maximele ,,Ne discere cessa (Nu nceta s nvei), ori ,,ntreaga via este o coal (J.A.Comenius), atesta universalitatea i existena milenar a conceptului. Cuvntul ,,autoeducaie, este o activitate pe care orice individ o desfoar contient pentru formarea sau desavrirea propriei persoane. El este att subiect ct i obiect al educaiei, asupra lui aplicndu-se toate influenele. Autoeducaia presupune autocunoatere, autostpnire, autoconducere. A nvaa s nvei i a dori s te perfecionezi continuu sunt cerinte ale educaiei permanente, prin care omul contemporan nva s fie el nsui, receptiv la schimbri, capabil s le anticipeze i s se adapteze la ele, oferindu-se ca participant la progresul social prin autonomia sa intelectual i moral-civic. Pentru secolul nostru, instruirea continu i implicit autoinstruirea au devenit cerine fundamentale ale societii, determinate de creterea exponenial a informaiilor i de uzura accelerat a acestora, de mobilitatea profesiilor, de progresele extraordinare ale tiinei, tehnicii, tehnologiei i mijloacelor de informaie, de dinamismul vieii economice i sociale, de democratizarea nvmntului, de creterea nivelului de aspiraie spre cultur i educaie, de folosirea ct mai placut i util a timpului liber. Omul care dorete s se autoeduce permanent, ii formeaz personalitatea echilibrat, poate identifica i folosi sursele de informaie, particip la dezvoltarea societaii i la educarea celorlali membri ai colectivitii din care face parte. Nicolae Iorga susinea c: ,,nvat e omul care se nva necontenit pe sine i nva necontenit pe alii, de aceea, educaia nu se termin odata cu finalizarea studiilor, ci acoper ntreaga existen a individului; comunitatea, grupurile sociale, ntregul mediu dein un rol important n educarea acestuia. Pornind de la nelegerea educaiei permanente schimbarile care se produc n activitatea colar prin aplicarea acestui principiu ne poate ajuta la: A nva s cunoti, care presupune nsuirea instrumentelor intelectuale, cu accent pe trirea valorilor i aplicarea informaiei. A nva s faci, ax ce pune problema formrii profesionale, adic a competenelor personale i specifice activitii profesionale. A nva s trieti mpreun cu alii, ceea ce presupune nvarea nonviolenei, a cooperrii, a dialogului i a empatiei. A nva s fii, a se determina pe sine, a fi capabil de autonomie i spirit critic. 1
Forme organizate de coal
Ele se ntlnesc, ndeosebi, n coal, i au rolul s pregteasc tinerii pentru autoeducaie i educaie permanent, astfel: participarea activ a elevilor (studenilor) n predarea noilor cunotine; rspunsuri la ntrebrile profesorului sau discuii privind stabilirea unor concepte, definiii, legi etc noi; participarea la efectuarea unor exerciii (rezolvarea unor probleme) noi, att n plan teoretic, ct i n plan practic - laborator, cabinet de specialitate, atelier, practic n producie etc, dup caz; prin efectuarea, n mod independent, a anumitor lucrri practice n laborator, cabinete etc, att n cadrul procesului didactic, ct mai ales n cadrul unor cercuri diverse; prin efectuarea, n mod independent, a unor teme pentru acas; prin studiul individual independent al bibliografiei recomandate (manual, tratate, reviste etc); prin efectuarea, n mod independent, a unor referate sau comunicri care s fie susinute la sesiuni (simpozioane, consftuiri etc.) tiinifice ale tinerilor etc, prin vizionarea unor emisiuni didactice la televiziune i prin Internet, precum i alte genuri de activiti extracolare organizate de coal sau de factorii peri i extracolari. Desigur, toate aceste forme, realizate concomitent sau n legtur cu sarcinile procesului de nvmnt, necesit la nceput ndrumare din partea profesorului, cooperare i, n acelai timp munc independent, care trebuie s conduc la dezvoltarea i manifestarea fenomenului de autoeducaie, de autocontrol i de autoreglaj educaional. Astfel, nvarea este o nevoie vital a omului pe tot parcursul vieii, necesar evoluiei i dezvoltrii lui personale, ca individ, i nu numai. Dezvoltarea continu nseamn nu doar s nvei tot timpul, ci s nvei cu plcere, s nve i pentru tine! Aadar, institutionalizat sau nu, creativ sau nu, nsufletit de curiozitate sau de nevoie, nvarea este i trebuie s fie un permanent al fiecrui individ pentru o dezvoltare armonioas.
Prezentați Două Studii de Caz Care Să Reprezinte Două Situații Diferite de Eșec Școlar. Faceți Istoricul Cazurilor, Identificați Cauzele Și Propuneți Soluții de Remediere.