5/Q,

lol

teq

Coperta: Prof. Dr.Ing. Petru BrAnzaq

PREFAIA

Recenzia: Prof. Dr.Ing. Fetru llrinzag

Prof. Dr" Ing. Nicola,e Rurnete
Conl. Dr.Ing. Istviu BarabSs

ISBN 973-9234"6$-X

Copyright

G)

Editura SINCRON

Consilier editorial: Prof. Dr. Ing. FetruBrdnzaE

Procesare computerizatd: Ing. Barabds Eva
Corectura:

Autorul

Nofiunile teoretice de bazl, prezentate la inceputul celor mai

importante capitole ale lucrdrii, introduc cititorul in problematica tratat6, iar pentru verificarea cunogtinfelor sunt concepute teste de tip
gril6 propuse spre rezolvare. Fixarea cunoqtinfelor este asistati de prezentarea unor exemple numerice, iar aprofundarea acestora este susfinutd printr-o serie de aplicafii, cu probleme propuse spre rezolvare'
Prin confinut gi structuri, recomandim aceasti carte studenfilor,
doctoranzilor gi nu in ultimul r6nd practicianului, avdnd convingerea
c6 o lecturl activa va conduce la infelegerea gi insugirea problemelor

CUPRINS

PREFAIA....

.............,

legate de dinamica autovehiculelor pe rofi.

NOTAITT UT|L|ZATE iru CAORUT_ TESTELOR

Cluj-Napoca,
12.1r.2005

C onf.

dr. in g. B ar ab ds I stv dn

CRil.A.......................,.... e

I.TERMINOLOGIEPRIVINDAUIOVEHICULELE

...........I6

2. ORCANIZAREA CONSTRUCTIVA A

AUTOVEHICULEIOR......

......20

PARAMETRI CONSTRUCIIVI AI

'. AUTOVEH|CULEIOR..,...

......26

3.I. TESTE GRILA

3.2. DETERMINAREA EXPERIMENTALi A
PARAMETRILOR DMENSIONALI AI

AUTOVEIIICIJLELOR PE ROTI..
3.3. DETERMINAREA EXPERIMENTALA A

3r

CARACTERISTICILOR DE MASA ALE

AUTOYEHTCULELOR pE ROTI.....,...............

4.

ROTTLE

CU pNEURt DE AUTOVEHtCULE...... ............4'

4.r. FUNCTTUNTLE $r CERTNTELE TMPUSE ROTrLOR....................43

4.2. CONSTRUCTIA ROTTLOR CU pI{EURr
4.3. DIMENSITJNILE PRINCIPALE ALE ANVELOPELOR...... ........... 47
4.4. MARCAJUL AIWELOpELOR.................r.....i..................................48
4.5. RAZELE ROTTLOR CU PNEURI DE AUTOVEHICULE..............49
4.6. DETERMINAREA EXPERIMENTALA A

RAZEI DINAMICE A ROTILOR

4.7. TESTE GRILA

52
53

BAZELE

t.

DI

IjAMI CI I AUTOVEHICULELOA

PROPULSAREA

CUPAINS

AUTOVEHICULELOR............ .......,...60

6.4,2. Determinarea experimentaltr a

5.1. CALCULUL PUTERII TRANSMISE

LA ROTTLE MOTOARE....

coeficientului
60

5.11. TESTE GRTLA .........

ll6

....,r22

z. irucAncARILE DINAMICE ALE PUNTILoR

AUTOVEHICULELOR......

B. PEITFORMANIELE

....124

AUTOVEHTCULELOR ......,,......... t r4

8.1. BTLANTUL DE TRACTIUNE AL AUTOVEHrCUI,ELOR..........

r35
8.2. CARACTERISTICA DE TRACTIUNE

(CARACTERISTTCA FORTET LA ROATA)

A AUTOVEHICULELOR.

..................r38

8.3. BILANTUL DE PUTERE AL AUTOVEHICULELOR..................

I40
8.4. ECUATTA GENERALA nn lrrgcnnn

AUTOVEHICULELOR......

.................r42

8.5. CARACTERISTICA DINAMICA A

AUTOVEHTCULELOR......

.................143

8.6. CARACTERISTICA DE VITEZA A

AUTOVEHICULELOR......

................. 146

8.7. PARAIVIETRI CAPACTTATTI DE DEMARARE A

AUTOVEHICULELOR......

96

6. REZTSTENTELE LA INATNTAREA AUTOVEH TCULELOR ................ I 02

6.1. DETERMINAREA REZISTENTET LA RULARE .................."...... 103
6.I .1, Calculul rezistentei la rulare cu ajutorul formulelor
empirice ale coeficientului de rezistenfd la rulare ...........103
6. I .2. Determinarea experimentali a
.,........,.............107
forlei de rezistenff, la rulare
6.2. CALCULUL FORTEI DE REZISTENTA
..................111
A RAMPEVPANTEI..........
REZISTENTI
FORTEI
DE
6.3. CALCULUL
TOTALA A DRUMULUr..................... ...................... 112
6.4. DETERMINAREA FORTEI DE REZISTENTA
..................114
A AERULUI.
6.4.1. Calculul fortei de rezistentd datoratd aeruIui....................1l4

........................

GRrr,4..........

5.2. CALCULTJL RAPORTT]LUI DE

TRANSMITERE AL TRANSMISIEI PRINCIPALE....................... 68

5.3. CALCULUL RAPOARTELOR DE TRANSMITERE
DIN CUTIA DE VITEZE.
"'--'-""""""""' 69
5.4. CALCULUL VITEZELOR EXTREME
CORESPUNZATOARE TREPTELOR DE VITEZE.......,............... 7I
5.5. DETERMINAREA EXPERIMENTALA A
VITEZELOR EXTREME CORESPUNZATONNN
.................. 75
TREPTELOR DE VITEZE.
........................75
5.5.1. Determinarea vitezei minime
.......................75
5.5.2. Determinarea vitezei maxime
5.6. CALCULUL MOMENTELOR DE ANTRENARE
76
A ROTTLOR MOTOARE
s.7. cALCULUL FORTEI LA ROTILE MOTOARE............................. 82
5.8. CALCULUL COEFICIENTUI,UI DE ADERENTA ..................,..... 86
5.9. DETERMINAREA EXPERIIIIENTALA A
COEFICIENTULUI DE FRECARB LA ALUNBCARE.................. 88
5.T0. DETERMINAREA EXPERIM ENTALA A PRESII.JNII
NORMALE PE SUPRAFATA DE CONTACT DINTRE
PNEU 9I CALEA DE RULARE

aerodinamic

6.s. CALCULUL FORTET DE REZTSTENTA LA DEMARAJ............119

6.6. TOSTE

8.7.l.Determinareaaccelerafiei....,.......

.................148

...............14g

8.7.2. Determinarea duratei de demarare.

............. 149
8.7.3. Determinarea spafiului de demarare..................,....,........
l5l

8.8. PARAMETRI CAPACITATII DE FRANARE A

AUTOVEHTCULELOR.....
8.8. 1 . Determinarea decelerafiei ..... ......

..

8.8.2. Determinarea duratei frdndrii

8.8.3. Determinarea spafiului de frAnare
8.9. TESTE GRtLi..........

9.

STABTLTTATEA AUTOVEHTCULELOR pE

.................. rs3
. . ........ .. . . 15 3
..................... 155

t?oTt......

9.I. DETERMINAREA PARAMETRILOR

.............. 159
.....160

.....t74

sTABrLrTATrr LoNGrTLDINALE.......... ...............17s

l. l. Determinarea parametrilor stabilit[tii

9.

Iongitudinale la rdstumare

t76

li,\/l | | | )lfl^\ il(

r)
(,.

2.

il ,\t rlOy1 1111,UttLOp

|'

I ) I.]'

I.:

lrt.tt.rrninarea parametrilor stabilitAfii

lr rrrlrrlrrdinale la alunecare..
Ir

J\,I I

s r",r Bil,il'A'[ll

TR.{NSVERSALFj

t)

,l

()

.l 2. l)e:terminarea paranretrilor stabilitAtii

..................".....". 179

NOTATil UTTL|ZATE iN CIORUL

TESTELOR GRII-4

I)ctcrnlinarea parametrilor stabilitdfii

lrarrsversale la
transversale la

9.J.'t'ils'r'o

.........................111

ARI]A PA RAMBTRII,OR

GRILA

rdstur.nare

derapare

......

.1

91

......... l g3
......"....... l8s

accelerafia autovehiculului, in m/s2:

ampatamentul autovehicululuilautotractoruluj, in m:
acceleratia autovehiculului limitatd de aderen(d, in m/s2;

A
ao

Itt

MANIABILITATEA AUTOVETIICULELOI? PE ROTI

.,..2O2
il).t. MANTABILTTATEA iN VRAJ n
AUTOVEHTCULBLOR pE ROTI.."."..
....................202
10. l.l Autovehicule singulare cu bracarea rotilor din fath......203
1 0. 1 .2. Autovehicule singu lare cu bracarea tuturor ro{ilor..,....
205
10. 1.3. Autovehicule cu rarna articrilat6......
........206
10.1.4. Autotractor. cu semiremor.cd ................ .........................201
10.1.5. Autotractor cu remorc6...
.........................209

Ar,

din fa1#spate, in m;
&t
a1

Ar
ar

10.2. INFT,UENTA DEVTERTT LATERAt,E A

PNEURII,OR ASUPRA MANIABII,TTATI I

SINGULAR..
10.2.1. Deplasare in viraj
10.2.2. Deplasare recrilinie

AUTOVEHTCULULUT

10.3.

DITTERMINAREA I'XPERIMENTAI,A
A RAZEI,ORDE VIRAJ.

10.4. TESTE

GRILA

RASPUNSURI CORECTE LA TESIELE

Bf

A,

BLIOGRAF|E.........,...

decelera{ia absolutd a autovehiculului, in m/s2;

accelerafia rnaximd a autovehiculului, cutia de viteze afldnclu-se
cuplattr in treapta j de viteze, in mls2;
ampatamentul remorcii, in m;
depfasarea in fa{6 a reacfiunii Zinraportcu centrul
petei de contact, in m;
ampatamentul semiremorcii, in m;

..................... 2r0

balonajul maxim sau lilimea sec{iunii anvelopei;

..."...........212
.. ..........213

distanta pe orizontalS de la centrul de greutate al autovehiculului

pAn6 la puntea din spate a acestuia, in m;
lAlimea canalului (cu margini rigide) peste care poate trece un

b.

autovehicul;

....................... 216

............218

CRITA

distanla pe orizontald de la cenfrul de greutate al autovehiculului

pAnI la puntea din fald a acestuia, in m;
lungimea po(iunii de ram6 de la articulafia acesteia pdn6 la puntea

.,,,....,.....,226
........229

BA

lAfimea fhgiei de gabarit, in m;

cu

coeficientul de adaptabilitate al motorului;

coeficientul de elasticitate al motorului;
diametrul de calare pe _fant[ a anvelopei (acelagi cu diametrul
nominal al jantei);
diametrul exterior maxint al anvelopei umflate;
factorul dinamic sau for{a excedentard specificd a autovehiculului;
factorul dinamic al autovehiculutui f6rd incf,rcf,turf,i
factorul dinamic al autovehiculului corespu nzAIor
greutdfii totale nominale;
factorul dinamic al unui autovehicul care are cutia de viteze

c,
d

D
D
Do
DG

Di

cuplatd in treapta
T\
uPd

de .riteze;

factorul dinamic al autovehiculului, cutia de viteze afldndu-se

cuplatd in prizd d irect6;
()

\r

IOTATII UTILIZATE

BMELE DII.1AMICII AL'TOVEHICULELOQ

Da

dv/dt
e

F
E.

f
F.*"

Ff
Fr.

Frt
Fq
FRj

Fl

F,
(t

Go
Go
Guo

Gb

Gi
GR
Gu

H
H
ho

hs

i
i6
i"u
^cvl

lctpd
rti

l0

ir

factorul dinarnic al autovehiculului limitirt dc uderenti;

acceleralia autovehiculului, in m/sz;
distanfa dintre axele pivolilor fuzetelor, irr rrr.
ecartamentul autovehicululuilautotract<l-rrlrri, in m;
ecartamentul remclrcii, in m:
ecartamentul semilemorcii. in m:
coeficientul de rezisten(i la rulare;
fbrfa disponibild sau excedentard care poate fi folositd la invingerea
rezistentelor drumului gi la accelerarera autovehiculului, in N;
forfa de frdnare, in N;
for{a tangenlial[ care ia nagtere in tirnpul ftdnirii, in N;
forfa de frdnare datoritA motorului, redusd la rofile motoare, in N;
for{a total[ la ro]ile motoare ale autovehiculului, in N;
fbrla totald la roatd, cutia de vitezc afliindu-se cuplatd in treaptaT cle
viteze, in N;

for{a de tracfiune totald, in N;

forfa transversald care ac{ioneaz?l asupra pneului, in N;
acceleratia gravitalionald, in m/s2;
greutatea proprie a autovehiculului, in N;
greutatea totaltr a autovehiculului, in N;
greutatea aderentA, care reprezint6 paftea din greutatea total6 a
autovehiculului ce revine ro{ilor motoare, in N;
greutatea inclrcdturii (bagajelor), in N;
greutatea repartizatl, pe puntea r a autovehiculului, in N;
paftea din greutatea totald a autovehiculnlui ce revine unei ro{i
motoare, in N:
greutatea utild a autovehiculului, in N;
in6llimea autovehiculului, in m,
in6lfimea balonului (profilului), anvelopa fiind umflatd;
indllimea unui obstacol vertical peste care poate trece un
autovehicul;
inilfimea centrului de greutate al autovehiculului, in m;
numdrul punfii autovehiculului, numdrdtoarea incepAnd din
partea din f'a16 a autovehiculului;
raportul de transmitere al transmisiei principale;
raportul de transmitere al cutiei de viteze;
raportul de transmitere al cutiei de viteze, acaasta afldndu-se
cuplatd in treaptaj de viteze;
raportul de transmitere al cutiei de viteze inpriztt direct6;
raportul total de transmitere al transmisiei autovehiculului,
cutia de viteze aflAndu-se cuplati in treaptaj de viteze;

K
k

ki
k.
I

M
rflrr
ma

M"

Mf
ITlrr

IIt;
M1

M^^
MP

Mq

M,
hrerl
MR,no"

Mn.io
n
Il1

tl2
11y

trma*
ll rnht

llp

Nr
nr
,,YIIUX

n
P

iI

CADRULTESTELCA GAIIA

raportul total de tl'anstnitere al transmisiei;

coeficient care tine seama de deformarea radiald qi
inil(imea anvelopei;
coeficientul aerodinamic, in kg/m3;
coeficientul de rezisten{d al pneului la deviere laterald, in N/grd;
coeficient ale cdrui valori depind de tipul motorului;
lungimea profapului, in m;
momentul motor, in Nrn;
coeficienfii de incf,rcare dinamicb a puntii din fafh/spate a
autovehiculului;
masa autovehiculului, in kg;
momentul ef'ectiv al motorului, in Nm;
momentul de frAnare al autovehiculului. in Nm:
coeficien{ii de incdrcare dinamici a pun{ii din fa{d/spate a
autovehiculului, in timpul frdndrii;
coeficientul de incdrcare dinamici a puntii i a unui autovehicul;
momennll de inerfie al ro1ii, in Nm;
nromeltul motor maxim, in Nm;
momentul dezvoltat de motor la puterea maximd a acestuia, in Nm;
momentul de antrenare a ro{ilor motoare ale autovehiculului,
in Nm;
momentul de rezisten|6 la rulare, in Nm;
masa redus6 a autovehiculului, in kg;
momentul la roatd maxitn, in Nm;
momentul la roatd minim, in Nm:
turafia arborelui cotit al motorului, in rot/rnin;
numbrul locurilor pe scaune din autobuz;
numirul persoanelor in picioare din autobuz,
tura{ia corespunzdtoare momentului maxim al motorului.
in rot/min;
tura{ia maximd de funcfionare a motorului, in rot/min;
tura{ia minimd de funclionare a motorului, in roVmin;
turafia corespunz6toare puterii maxime a motorului, in rot/min;
numarul de rota{ii ale rofii, pentru a parcurge spaliul S;
turafia de intervenfie a regulatorului-limitator de tura{ii, in rot/min;
turafia arborelui cotit al motorului corespunzito are vitez.ei
maxrme a autovehiculului, in roUmin;
num6rul locurilor din autoturism;
numf,rul locurilor din cabina conducdtorului autocamionului;
puterea motorului, in W,

ll

a
DAZELE DINAMICII AUTOVTi]ICI-ILELOQ

p
P.l

P"
PM

p
-rux
Pe
PR,
P,.

Pt,

ir,

puterea necesarA invingerii forlei de rezisten{i a aerului, in W;

puterea necesard invingerii forlei de rezisten{i la demaraj, in W;
puterea efectivl a m,rtorului, in W;
puterea motorului corespunzAtoare momentului maxim. in W:
puterea nlaximd a motorului. in W;
puterea necesard invingerii forfei de lezisten{d
datorattr rampei/pantei, in W;
puterea la rolile motoare, in W;
puterea necesard invingerii for{ei de rezisten{d la rulare, in W;
puterea pierduttr la invingerea rezistentelor de frecare din
transmlsra autovehiculului, in W;
puterea necesard invingerii for(ei de rezistenld totald a drumulLri,

in W;

i1

r
I

Ru

f4
Rd

Rc,

&

raza de viraj a autovehiculului, in m;

raza ro(ilor autovehiculului, in m.
rezisten(a aerodinamicd, in N;
raza dinantici a rofii, in m;
for'la de rezistenftr la demaraj, in N;
for{a de rezisten{d la dernaraj a autovehiculului datoriti maselor
in migcare de rotatie, in N;
raza de viraj exterioard, in tn;

R,*

razade viraj interioarb, in m,

fo4a de rezisten{tr datoritl pantei, in N;
forfa de rezistenfS la rulare, in N;
razr de viraj a remorcii, in m;

r' f0'
fm fs

in m;

R1

Re

R,
I

frl
R'o
S
S
Sa

Sf

.io

Sop,

Id

If.in
t11

I1OTATII UTILIZATE [N CADAUL TESTELOA

t*Dr

V1
Y,2

Vcrl
vd

v;
'ltDilr
I lmill

Vmax

Vri

raza de rulare, liberd, nominald gi statictr a rofii de autovehicul,

raza de rulare a rolilor frdnate, in m;

raza de viraj a semiremorcii, in m;
aria sec{iunii transversale a autovehtculului, in m2;
deplasarea longitudinala a centrului ro{ii in timpul a n rotafii, in m;
spa{iul de demarare al autovehiculului corespunzitor intervalului

cuprins intre timpul inifial tn gi timpul final tn, in m;

spa(iul minim de frdnare, in m:
spafiul de oprire, in m;
durata demardrii necesard cregterii vitezei autovehiculului intre

doui limite vs gi vn, in s;

durata minimd de frdnare (durata de tidnare efectiv[), in s;
intervalul de timp scurs de la inceperea procesului de frdnare p6nd
la blocarea ro{ilor, in s;

X
Xr,r

Xf,no*

X**
X*^
Xrr

Y
Yr
Yr,z

GAIIA

durata de percepfie-reacfie, scurs din momentul apariliei

pericolului (sesizdrii necesitdlii de frdnare) 9i pAnd in
momentul cregterii eflcien{ei de frAnare, in s;
viteza de deplasare a autovehiculului, in m/s, respectiv in km/h;
viteza autovehiculului la care se incepe frAnarea, in m/s;
viteza autovehiculului la care se terminA frdnarea. in m/s:
viteza criticd in treapta I de viteze, in m/s,
viteza limiti a autovehiculului in viraj, pe un drum cu panta
transversald, la care incd nu are loc, dar incepe deraparea
autovehic ulului, in km/h :
viteza de deplasare a autovehiculului, cutia de viteze aflAndu-se
cuplat6 in treapta j de viteze, in m/s;
vitezele maxime teoretice ale unui autovehicul, in treptele j de
vjteze, in m/s;
vitezele minime teoretice ale unui autovehicul, in trepteleT de
viteze, in m./s;
viteza de deplasare maximi a autovehiculului, in m/s;
viteza limit[ a autovehiculului in viraj, pe un drum cu pantd
transversald, la care incd nu are loc, dar incepe rAsturnarea
transversald a autovehiculului. in km/tr:
viteza de deplasare relativA a autovehiculului pe direcfia axei
longitudinale a acestuia fa{d de aer, in m/s,
viteza de deplasare relativd a autovehiculului pe direclia axei
longitudinale a acestuia fa{[ de aer, cutia de viteze afldndu-se
cupiat6 in treaptaT de viteze, in m/s;
viteza vAntului, in m/s, respectiv km/h;
reac{iunea tangenlial6 a cdii de rulare asupra ro{ii, in N;
reacfiunile tangenfiale la puntea din faf[, respectiv

din spate a autovehiculului, in N;

reactiunea sumar6 tangen{ialA a drumului (forfa de frdnare), in N;
for{a de frdnare maximb (totalA) a autovehiculului
(limitatd de conditiile de aderen{6 dintre rotile frdnate gi
suprafafa drumului), in N;
fo(a maximd de aderen{d, in N;
reactiunea tangen{iald maxima la puntea motoare a
autovehiculului. in N:
for{a de rezistenftr la rulare, in cazul frAndrii, in N;
reacfiunea transversald a drumului, in N;
reac{iunea transversald a drumului asupra rofilor de direc{ie, in N;
reacfiunile laterale ale drumului asupra rofilor autovehiculului
(componente de aderen{i transversale), in N;

l3

PrA.,7l I

I |,ll'iA\,ll(-ll

2"

'

.7

't.2

AUTOVEhICLILELOQ

EI4T|r

|cacltunea noflnaltr a cdii de rulare asullra rotii, in N;

rcilctiunile nonnale ale drumului la puntea clin fa16, respectiv

din spate a autovehiculului, in N;

Zr

'/,
,ZR

75 daN
q,

(^a

suma reactiunilor normale ale drumului asupra

in N;

rolilor franate,

9u

coetlcientul de fiecar.e la alunecare, (g" < g);

coeficientul de aderen{6 transversald (0, O,S.g);
coeficientrrl de deformare a pneului care =
depinde de presiunea de
umflare a acestuia;
unghiul de bracare al ro{ilor de direclje, in grade;

or,0z

unghiul de inclinare longitudirrald a clrumului fafA de orizonhla.

in grade;
unghiul limitd de inclinare longitudinala a drumului, la care incd

0t., or.
0.

nu are loc, dar incepe alunecarea sau patinarea autovehiculului,

B
0a
n

Pr

0r,

unghiul limiti de inclinare longiturlinald a clrumului, la care incd

nu are loc. dar incepe rAsturnarea autovehiculului, in grade;
unghiul de inclinare transversalli a drurnului, in grade;
unghiul limiti de inclinare transversalf, a drumului, la care inci nu
are loc, dar incepe deraparea rutovehiculului, in grade;
unghiul timitd de inclinare transversald a drumului, la care incd nu
are loc, dar incepe rdsfurnarea transversald a autovehiculului.

in grade;
6
Orot
6rot

6,otf
wroti

If
It
YLt'r*

Io
4co

l.u

Ic
It
T4

unghiul de deviere laterald a pneului. in grade;

coeficientul maseior in rnipcare de rota{ie in timpul frdnirii cu
motorul decuplat;
ccleticientul de influen{d a maselor aLrtovehiculului aflate in
migcare de rotatie;
coeficientul maselor in migcare de rotafie in timpul frAnlrii cu
motorul nedecuplat;
coeficientul de influen{i a maselor autovehiculului aflate in
migcare de rota{ie, cutia de viteze aflAndu-se cuplatd in treapta
de viteze;
forfa de frdnare specificd a autovehiculului;
fo4a de tracfiune specific6 a autovehiculului;
fbrfa de trac{iune specifici maximd a autovehiculului,
randamentul transmisiei principale;
randamentul cutiei de distributie;
randamentul cutiei de viteze;

coeficientul de utilizare a greutdfii autovehiculului;

randamentul total al transmisiei autovehiculului:

CADAULTESTELO|I GptLA

coefi cientul de aderen{i:

.1,

in grade;
cq

ir

p
Qy

reacliunea normalA la puntea I a autovehiculului. in N;

reacttunea norrnala a cdii de rulare asupra rofii, in N;
greutatea medie a unui pasager;

UTtL|ZATE

0*
0D

0,
0,

o
o), orn

0h

V
Vmr*

unghiul de frAngere a celor doud semirame, in grade,

dat de relafia: 06, = 01, * 02";
unghiul de bracare a rotii de direclie din interiorul viraiului.
in grade;
unghiul mediu de bracare a rolilor de direcfie, in grade,
cf at de rela{ia: 0,
= (0; + 0.)/2;
unghiul format de axa rongitudinard de simetrie a autotractorului gi
axa pro{apului, in grade;
unghiul format de axa longitudinatd de simetrie a remorcii f'atd de
prelungirea axei profapului, in grade;
unghrul dintre axele longitudinale ale aurotractorului si

semrremorcii, in grade;
coeficient cu valori intre 0,04+0,09;
vrteza unghiulard a arborelui cotit al motorului, in radis;
viteza unghiulard a rotii, in radls;
coeficientul de rezisten{6 totald a drulnului;
coeficientul total de rezisten(f, a drumului pentru urcarea pantei
maxime;

IN

IXi

suma tuturor rezistenlelor la inaintarea autovehiculului. in N:

suma rezistenfelor exterioare, la inaintarea autovehiculului,
care nu depind de caracterul migcdrii, in N;
suma reac{iunilor tangen(iale la pun{ile autovehiculului, in N;

LZt

suma reac{iunilor notmale la pun{ile autovehiculului, in N.

x&*t

TTP\4OIJOLOGI E PI?IVI IIlD AUTOVEHI CULETT

ly'Ilgl*I,t

rului, gi care prin construc{ie gi amenajare este destinat transprr-

tului rapid de persoane cu bagajere acestora gi/sau eventuar

bunuri, putAnd tracta gi o rellorcd.

TERMINOLOGIE PRIVIND AUTOVEH ICU LELE

3. AutobUzrlloftter

@)
TESTE GRILA

b)
1.A
a)

c)

culelor care circul6 pe gine), circulAnd in mod obignuit pe drumurile publice gi servind la transportul de persoane, de bunuri
sau efectuarea de lucrdri;
un vehicul cu motor de propulsie, care circuli pe o cale rutierd
prin mijloace proprii, avdnd cel pulin patru ro{i care nu circuld
pe gine, servind in mod obignuit pentnl: transportul persoanelor
gi/sau bunurilor, tractarea vehiculelor utilizate pentru transport
de persoane Ei/sau bunuri, un serviciu special;
c) un sistem mecanic care se deplaseazd prin rulare (cu ajutorul
rofilor) sau alunecare pe o cale rutierd. servind ca mijloc de transport de bunuri sau persoane, ori pentru efectuarea de servicii
sau lucrdri.

'

:,, ,' ir

"'' '

de

r,

ur-, automomobil avdnd rnai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv

cel al conducdtorului, qi care prin construc{ie gi arnenajarea sa
este destinat transpol'tr.rlui de persoane cu bagajele acestora,
poate avea unul sau doud nivele qi poate tracta o rernorcd;
un automobil care prin construcfia gi arnenajarea sa este destinat
numai transportului de persoane gi/sau bunuri pentru care sunt
necesare amenajdri speciale, putAnd tracta gi remorci;
un automobil avand cel mult 9 locuri, inclusiv cel al conducatorului, gi care prin construclie gi amenajare este destinat transportului rapid de persoane cu bagajele acestora gi/sau eventual cle
bunuri, putAnd tracta gi o remorcd.

4".Vp.hiciilUlil-tili I :",1 riiitir,l,,'''"v:r*,i iui''- ,,r. :i'r. ,,'r,r.:;s-,,,r^,

a) r,n automobil care prin construc{ia 9i arren ajarea sa este destirrat
,,rr

numai: transportului de persoane gi/sau bunuri pentru care sunt

necesare amenaj6ri speciale, pentru un serviciu specializat, ptr_
tdnd tracta gi remorci;
un automobil care prin constructia gi amenajarea sa este destiriat
in principal pentru transportul de bunuri intr-o structurd deschisd
sau inchisi, putAnd tracta gi remorci;
un autovehicul de tracfiune destinat exclusiv sau in special trac-

c)

tdrii de remorci.

a) un automomobil

avAnd mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv

cel al conduc[torului, gi care prin constructie gi amenajarea sa

este destinat transpofiului de persoane cu bagajele acestora,
poate avea unul sau doud nivele gi poate tracta o remorcd;

t6

5.

Vehiqululspbcialliste; ;:'r

z''l

Q!

.. '

r .,

r,r

. ,'

'
u'i automobil cale prin ccrnstructia gi amenajarea sa este destinat
nurnai trarrsponului de persoane gi/sau bunuri pentru care sulrt
'.':

ta
LI

/1
BAZELE

DnAMt( .il nt r|( )vt t1t(

t lt

[LOp
TEAMONOLOGI E PRIVIND AUTOVEHI CULELE

b)
c)

necesarc lrnrcrrajrri speciale; pentru un serviciu specializat,

putAnd tractit gi remorci;
un autorrobil care prin construcfia gi anrenajarea sa este destinat
in principal pentru transportul de bunuri intr-o structurd deschis6
sau inchis5, putAnd tracta gi remorci:
un autovehicul de tracfiune destinat exclusiv sau in speciar tractarii de remorci.

@
c)

autotractorul destinat'tractdrii remorcilor grele cu profap articulat sau a unor vehicule tractate grele, putdnd fi prevdzut cu o
platforma pentru lestare;
un vehicul special care, pentru transportul de bunuri in vrac, este
prevdzut in spatele cabinei cu o benl sau cuvd care poate fi basculatd in jurul unei axe fixe de pe gasiul automobilului.

Autovehiculul este:
@ vehiculul care se deplaseazd prin autopropulsie, fiind suspendat
elastic pe rofi, pe genile etc. (cu excepfia mopedelor gi a vehiculelor care circuld pe gine), circul6nd in mod obignuit pe drumurile publice gi servind la transporlul de persoane, de bunuri
sau efectuarea de lucrlri;
b) un vehicul cu lnotor de propulsie, care circull pe o cale rutierd
prin rnijloace proprii, avdnd cel pu{in patru rofi care nu circuld
pe gine, servind in mod obignuit pentru: transportul persoanelor
gi/sau bunurilor, tractarea vehiculelor utilizate pentru transport

6.

de persoane gi/sau bunuri, un serviciu special;

c)

7,

un sistem mecanic care se deplaseazd prin rulare (cu ajutorul

rofilor) sau alunecare pe o cale rutierd servind ca mijloc de
transport de bunuri sau persoane, ori pentru efectuarea de servicii sau lucriri.

Autotractorul cu ga este:

6)
b)
c)

a)

un vehicul tractor de semiremorcdl

autotractorul destinat tractdrii remorcilor grele cu profap articulat sau a unor vehicule tractate grele, put6nd fi prevdzut cu o
platformi pentru lestare;
un autotractor destinat numai tractlrii semiremorcilor, fiind prevdzut cu un dispozitiv de cuplare de tip ga, care preia o parte importantd din masa semiremorcilor, precum gi for{ele de tractare.

un autotractor destinat numai tractirii semiremorcilor, fiind prevdzut cu un dispozitiv de cuplare de tip ga, care preia o parle
importantd din masa semiremorcilor, precum gi fortele de tractare;

l8

l9
\r

r
ORANIZAREA CONSTRUCTIVA A AUTOVEHICUTELOA

b) sistemul de pomire;
Q) sistemul de frdnare.
5;'Qrgih-ele Ag:SuSfl[ere ti: p

16) cadrul:
@) .utt.r.le punfilor;

t.t.\I,l'l'01,{"'I_ 2

rotile gi suspensia.

d,.Leg*turf, lrit?d motor,r$i,itd fio;ld;t+$tizbarlii,'li:rr" ,;l;.,",..;:,,:1'1;,';,;,i:),,1!

@ cdnd pedala ambreiajului este sus, iar cutia de viteze se afld
cuplatd in una din viteze;
b) clnd pedala ambreiajului este apdsatd;
c) in ambele cazuri.

ORCANIZAREA CON STRUCTIVA A

AUTOVEHICULELOR

TESTE GRILA

1.Avan$aje|e]organiz[rllautotaristlreIottotal..;Infaifrsu|rt:','.

@' "o*"nzi scurte de la postul de conrJucere la grupul motor-h.ansmlsle;

@ stabilitate mdritd in viraj;
c)

c)

ambreiaj, cutia de viteze, transmisia principald, transmisia

cardanici, diferenfial, arborii planetari.

b)
O

de a cupla si decupla frAna de serviciu;

d. a cupla si decupla legdtura dintre motor si cutia de viteze.

spa{iu destinat habitaclului este micgorat.

Avaniajele;orgailU-dri! rUto,t{iftsihel Or ,nlul,iti;sfraA qunto,' .

a) stabilitate bun6 in viraie:
@l profilare aerodinamica mai bund a autoturismului la partea fron-

12;

tald;
G-)t tu urcarea unei rampe, greutatea aderentd cre$te.

3.

fintre
parte:

(6,

plrfite componente ale

fae

b)

ambreiajul;

tF)-) diferentialul;

c)

transmisia directiei.

4. sistiiruelerdp, spndiiceibi rlb riiriiqveniiirluliri se'conrgirn

@
20

(.))

transmlsle;

motorului de hansmisie pentru

sd se facd

frri

gocuri;

pentru a evita pomirea bruscd

diirl

sistemul de directie;
21

T]MI-I
tr0-

cu:

ORHITIZAAEA CONSTRUCTIVA A AUTOVEHICULELOP

DINAMICII AL' IOVEI IICULELOR

416or"1e principal al cutiel de viteze cu tiei

! arborele pinronului de atac al transrnisiei

@) arborele ambrerajulur;
c) arborele transmisiei cardanice.

"' ::

ri este acelaqi
;'r"t' ';:'l"'::;

principaie;

!. Care dintre func{iile cutiei de viteze sunt menfionate mai jos:

a) permite mersul inapoi al autovehic'lului, inversdnd sensul de

Q))

c)

rotatie al motorului;
realizeazd intreruperea indelungatir a legdturii dintre rnotor si
restul transtnisiei, in cazul in care autovehiculul sti pe loc, cu
motorul in func{iune;
permite mentinerea constantd a morrtentului motor la rotile
motrice.

12.Tianjmisth;,eaidanldilliru.i:olul:,i,

@
b)
c)

,'r

'"' ,':

'

"

,'

O" a transmite momentul motor, fbr[ sd-l modifice, intre diferrte

organe ale autovehiculului;
de a multiplica momentul motor prir-nit de la cutia de viteze de
9i

a-l transmite transmisiei principale;

de a transmite momentul motor din planul longituclinal

al

autovehicuh.rlui in plan h'ansversal al acestuia.

Traiisbis|a piiiiijipdlfi er6irolrili, i

@) A. a multiplica momentul motor primit gi de a-l transmite

13;

,-_

Q))

c)
X4.

Rotul difererigialului ests.de a:

a)
b)
@)

22

diferenlialului;

de a transmite momentul motor prin intermediul diferenliarului

gi arborilor planetari rolilor motoare ce se rotesc in jurul unei
axe dispuse sub un unghi de 90. ia{d de axa longitudinald a
autovehiculului;
de a transmite migcarea direct arborilor planetari.
face legdtura intre ambreaj gi cutia de viteze;
asigura frAnarea inegaltr a rotilor motoare;
nermlte rotirea rofilor motrice cu viteze unghiulare diferite.

15, Diferentialrit.li,4ll.smite migqfllggi;

@l
b)
c)

,;'.,ii'.it:,",';:,),:.;

6Q

,,:;,;

':.

t::.:,

rotilor motrice prin inierrnedrul arborilor planetari;

pinionului de atac al transmisier principale;
ambreiajului.

t',,,;':''': i :

t6.DifdieRt'ialul,seblasiilanil.
a) intre ambreiaj gi cutia de viteze;

b)

'.:

intre cutia de viteze gi transmisia principal[;

intre arborii planetari ai rofilor motoare.

Diferen{ialul are rolul:

a) de a multiplica momentul motor primtt de la transmisia princr-

17.

b)
c)

pal6;
de a repartiza unilbnn momentul motor primit de la transmisia
principal[, rofilor motrice, in cazul deplasdrii autovehrculului in

vlraj;
de a injumltdlii momentul motor primit de la transmisia principald.

tr8.Arborilplanetarlau ioluli.. ,;: ' "

@) de a transmite momentul motor de

b)
c)

la diferential la rotile motoare;

de a transmite momentul motor dc la cutia de vitezc la transmisia principal[;
cle a hansmite momentul motor de la transmisia principalS la
diferen!ial.

fineli,&re itltil i : r','l

d. a amplifica momentul motor transmis rotilor motoare;
a. a micgora soljcitdrile organelor transmisiei dispuse inaintea ei:
de a demultiplica momentul motor transmis rotilor motoare.

19. Tf ausmiqia,

@l
@)
c)

1.'l

;l

,'

?0.:TransBtsia;fi.nel[ $9 pl.a$eaz.['!. :, , , ..
@ intre diferentral qi rolile motoare;
b) intre transmisia principalE 9i diferential;
c) intre cutia de viteze gi diferential.

BMELE DINAMI(,II AI I( )VI I IICULELOP

OQGANIZAREA COI'ISIRUCTIVA A AUTOVEHICULELOR

'

_---->
a)
b)

rotilc de directie dupd ce s-a efectuat virajul, sx nu aibd tendinfa

de a reveni in pozitia mersului in linie dreaptd;
gocurile provenite din neregularitd{ile cdii s6 fie transmise la
volan,

\c)i

cit mai accentuat:

sa permitd stabilizarea migcdrii

i?.i'$iqiemul iie

fr6 r

rectilinii.

qte,lq;.

.'tji.,;"..::,:li:rril;;iiiii,l;i:;;.,;,;:,

,,,;,1t,"

;',:i

(a)r

menfinerea constantd avitezei autovehiculului in cazul cobordrii

unor pante lungi;

&l

imobilizarea autovehiculului in stafionare, pe un drum orizontal

/'r_!

sau

in

$J' reducerea vitezei autovehiculului pdna la o valoare doritd

chiar pdn[ la oprirea lui.

',''

a)
Q_l

Q)

sau

.: .

frdnarea sd nu fie progresivi, ci imediat[, pentru a obtine o

intesitate cdt mai mare a acesteia:
ta asigure evacuarea cdldurii care ia na$tere in timpul frdndrii;
fo(a de franare si acfioneze in ambele sensuri de migcare ale
autovehiculului.

24. Care dintre

.;

2. Sd se reprezinte schema generald de amplasare a p6rlilor principale

ale unui autovehicul prevdzut cu doud punfi, ambele fiind motoare.
Se vor indica cele mai reprezentative ansambluri gi subansambluri
componente ale autovehiculului gi se va specifica ce reprezintd gi
ce

rol au acestea.

3. SE se reprezinte schema generald de amplasare a p6r{ilor principale

ale unui autovehicul:
a) arganizat totul in Jayd, cu motorul dispus:
transversal;

impuse

jos;
a)

Fig. 2.1. Pd(ile principale ale autovehictrlului.

pantd,;

. !

:'

..t:1

de a transmite pasagerilor gocurile, trepidafiile gi osciratiile cauzate de neregularitd{ile cdii;

sd amortizeze

vibratiile caroseriei gi rolilor;

c) s[ nu transmitd fortele gi momentele reactive de la ro{i la caro_

longitudinal.
b) organizat totul in spate, cu motorul dispus:
transversal;

longitudinal.
Se vor indica cele mai reprezentative ansambluri gi subansambluri
componente gi se va specifica ce rol au acestea.

serle.

3
l.

Aplica{ii

Sd se indice elementele componente ale autovehiculului reprezentat

in figura 2.1 gi s[ se specifice cereprezinta gi ce rol au acestea.

24
25

,N

PARAMETRI CONSTPUCNV AI AUI-OVEHICULE!-OR

gi.'

{ l \ltl l'( )1,[ '1, 3

r06rtsola

drnr$fiite: ipier'intf j,

ii

$..Luniina(gard-oihsol)repr$2irilJ[i:,..,,,.'...'1).'';l'''.

PARAMETRI CONSTRUCTIVI
AI AUTOVEHICULELOR

distanla dintre sol

c)

autovehiculului;
distan{a dintre axcle de srmetrie ale pun{ilor fa{d gi spate;

f. in 9a+l unui autovehicuL previiut cu doui punfi, ampatamentul reprezintl:

gi punctul cel mai de jos al

gasiului

,6i.La,autovefilciilelecutreipiiiifLlauipdt6fien,tul:reprezint{:,

)
b)

3.1. TESTE GRILA

distanfa de la sol la suprafafa pragului podelei;

9
p)

c)

distanfa intre axa geornctricd a punlii

distanfei dintre cele doud punfi din spate;

din fatd 9i jumitatea

dista'fa intre axa geometricd a pun{ii din fatr 9i axa geometrrcd

a celci mai din spate pun{i;

distan{a intre axele geometrice ale celor doud punti din spate.

7i:fiazr lq[iirtiiaiiiihif,,dq treq6ri'repi.tht1i '.' ,

,,'

,',

'

?.1 drstan{a dintre planele de simetrie ale ro{ilor fali sau spate;
.tr); distanta dintre axele de simetrie ale puntilor f-a!d gi spate;

c)

distanta dintre axa de simetrie ale ro{ilor pun{ii spate gi punctul

cel mai din spate al autovehiculului.

2iEcartafe,nfir!,i'eprtizit6i;;.;ll1t,1;,l1:.1,.,'..;',..1:;.:..i.',l.

@)

b)
c)

distanta dintre planele de simetrie ale rofilor l'a{d sau spate;

distanla dintre axele de simetrie ale punlilor fatd gi spate;
distanla dintre axa de simetrie ale rofilor puntii fafd gi punctul

cel mai din fald al autovehiculului.

c)

$i'

raza suprafefei cilindrice tangente la punctul cel mai de jos al

gasiului, punct situat intre punfile autovehiculului gi la punctcle
de contact ale rolrlor punfii din fafd gi din spate cu drumul.

itr,ans[grbail,tte,tl+idrqtBpreriht*:,:::

:.),,.,,i:1,

, ''."". t. ,,

3. Cqnsola din th(f, reprezintfli]' '

a) distanfa dintre planele de simetrie ale rotilor fa{[ sau spate:

b) distanla
distanla
(O;
v cel mai

ie ale pLrnfilor

fafi

e ale ro{ilor pun{ii

ului.

gi spate;

fatl 9i punctul

c)

punfile autovehiculul ui;

raza suprafe{ei cilin<lrice tangente Ia punctul cel mai de tos al
punlii din fald sau din spate gi Ia punctele de contacr. alc iotilor
pun{ilor respective, cu drumul.

26

27

4
BA./l

ll

I rlflz\l\ll(

llAl ,l(

)Vl I tl(

.llll

l_OR

PAITAMETQI CONSTAUCTIVI AI AUTOVEHICULE1 OQ

:.,,,,

9. Grerrfrrter l)rol)rio r rutovehiourllifu[,rqpqenintil.iii:',;'

rr) 1ir .rrtrrtt'rr :rrrl,vchiculului alimentat cu combustibil, lubrifianli,
lr.lrrtlt' tlt' r'ricr.c, prevdzut cu roatd de rez,ervd gi trusd de scule;
l,) lirt'rrtrrtt'rr :rrrtovchiculului alimentat cu combustibil, lubnfianti,
lrt lrrtlc th,'r'l\circ, prevdzut cu roat[ de rezervd gi trusd de scule la
cilr(' ric adaugl sarcina maximd uti16 gi greutatea conduc[torului.
e ) slrrt:iru pcntru care a fost construit autovehiculul sd o transporte.

I0. Greutatea utflf,:4,4uf6vtihicglului't'epiezinii'r':i;,'t''r,,,

a) grculalea autovehiculului alimentat cu combustibil, lubrifian{r,
lichide de rdcire, prevdzut cu roat[ de rezervd gi trusd de scule;
b) greutatea autovehiculului alimentat cu combustibil, lubrifianlr,
lichide de rdcire, prevdzut cu roatd de rezervd gi trusd de scule
la care se adaugd sarcina pentru aate a fost construit autovehiculul si o transporte qi greutatea conducdtorului;
c) sarcina pentru care a fost construit autovehiculul s[ o transporte.
l'1' :Greutatea; totalf, a autovehicululir i rpprezinti : :
a) greutatea autovehiculului alimentat cu combustibil, lubrifianli,

b)
c)

lichide de r[cire, prevdzut cu roati de rezerv[ gi trus6 de scule;

greutatea autovehiculului alimentat cu combustibil, lubrifiantr,
lichide de rdcire, prevlzut cu roat[ de rezervd gi trus6 de scule la
care se adaugd sarcina maxim[ util[ gi greutatea conrjucdtorului;
sarcina pentru care a fost construit autovehiculul sd o transporte.

12. Capacitatea de trecere a autovehiculului

a)

capacrtatea autovehiculului de a-gi conserva migcarea rectirinie

de

conducdtor;
b)

calitatea autovehiculului de a putea circula pe drumuri rele,

accidentate, desfundate gi in teren fErd drum, precum gi de a
trece peste anumite obstacole;

c)

28

a)
b)
c)

de
aut

a rofilor de direcfie, r^za

:

distanla de la polul vira;ului pAnd la jumitatea pun{ii din spate a

autovehiculului;
distanla de la polul virajului pAnI la roata din exteriorul
vtrajului, a puntii din spate a autovehiculului;

distan{a de la polul virajului pAnd la roata din interiorul

virajului, a pun{it din spate a autovehiculului.

1a;,lnfl$imea urul qbstacol vprtirul;11j:'pesle cars BOats tfecq un

autovehicu|pr'evtrz'utcuosingur[punt,ennotqaiebstet
1

a)

ho

=-'r,inm;
2

b)

h,,

=r,inm;
a1

c) hn = :.r,
a

in nt,

-)

in care: r se exprimd in m.

15,:

nfl

Bffl
imo

un
,p
a) b. =rl
b) b,=I,2.r;

p.gqtt

treT

estel

reprezintl:

gi de a se deplasa cAt mai exact in directia comandat[

13, La un
ininim[ de

capacitatea autovehiculului de a se deplasa pe pante, drumuri

inclinate, curbe etc., fdrd a aluneca,patina, derapa sau rdstunra.

c) b.. =-'f
'2

in care: r se exprim[ in m.
16.

Forrnula rofilor pent(u un

au

carc dou[ punfi sunt motoare cste:

a) 6 x2,.
b) 6x4:
c) 4x6.

29

BMELE DINAMICII AU-I OVEHICULTLOQ

PARAME]PI CONS]RUCTIVI AI AUTOVEHICULELOA

21. Greulatea

a).

totalf G; a autobuzelor interurban; se,determinl

cu relafia:

Tlc

G,,

=;-:l
(Ja

G,,
,i l'lc=O;
l)

6))

Go -- Gu + 75.(n, + l)+ Gn, in daN;

b)
c)

G, = G, + 75 (n, + n. + 2)+ Gn, in daN;

G, = Gu + 75.(nr + n2 + 2), in aaN,

irr care : G1, gi G6 se exprimd in daN

c).Gn
11o=G",
in care: Go, Go
1

8. ;Greutaien

")
b)
c)

gi Gu se

totulil

exprim[ in daN.

3.2. DETERMINAREA EXPERJMENTALA A

t,ratot.lritsmeldrr, sed etermln [, cri rel af ia :

Gu = Go + 75'n'+Go, in daN;
G_o

Go = G., + 75.n'+G", in daN,

G, = Gu + 75'(n'+l)+ Gb,

in daN,

in care: Gu, Go gi Gu se exprimi in daN.

19. Greutatea totaltr

rola{il:

a)

G-u

au

Gu = Gu + 75'n"+Go, in daN;

(b) G, = Gu + 75'n"+Gu , in daN;

c)

Gu = Go +

75'(n"+l)* Go, in daN,

in care: Gu, Go giGu se exprim6 in daN.

,ZO.,CreutateA;toUlh
reletia;'
',,',;

',

G s tutobueeloriiii

a) Gu = Go + 75.(n, + l)+ Go. in daN;

b) G. = Go + 75'(n, + n2 + 2)+ Go, in daN;
,lc)

Gu = Go + 75.(n, + n2 + 2), in daN,

in care: Gs gi G6 se exprimd in daN.

.ib'1

nl,cll

PARAMETRILOR DIMENSIONALI AI
AUI'OVEHICULELOR PE ROTI
Pentru efectuarea mdsurdrii dimensiunilor autovehiculului, conform I l, 1 5], acesta va li agezat pe o platform[ orizontald cu imbrdcimintea din beton sau asfalt, cu suprafala netedh, a c6rei neregulalitdli nu trebuie sd depdgeascd + 2 mm. Elementele sistemului de
direclie gi rolile autovehiculului trebuie sd fie in pozilia corespun'tdtoare deplasdrii in linie dreaptd.
Pentru eliminarea anumitor erori, mdsurdtorile se repetd de cel
putin doud ori, rezultatul constituind media valorilor obtinute, {inAnd
sicama totodatd ca diferentele dintre doud mdsurStori consecutive ale
rrceleiagi cote si nu depigeascd, precizia de mdsurare indicatd.
Aparatele gi dispozitivele pentru m[surare trebuie si asigure o
prccizie de + g,1o7o pentru mdsurdtorile liniare exterioare gi + 0,5%
pcntru mdsurdtorile unghiul are.
Ca gi aparate gi dispozitive pentru m[surarea dimensiunilor
rrrrtovehiculului se vor utiliza: rulete de (2; 10 gi 25 m); gublere de (50;
.150; 500; 1000 9i 2000 mm); liniale gradate de (2000 9i 5000 mm);
rrlxrrate pentru mdsurarea unghiurilor gi firul cu plumb.
Determinarea ampatamentului se face prin mdsurarea distanlei
rrrtlc punti, pe ambele pdr.ti ale autovehiculului. La autovehiculele cu
lrcr sau mai multe punfi ampatamentul se mdsoard, succesiv, intre
prrrr{ile consecutive, incepAnd cu puntea din fa{6. Ampatamentul total

30
JI

/1,

IJA/I

| )lNAN,il( il

nl,l()Vt IitCULELOp

PAT2AMETRI

CONS]RUCNV AI AUIOVEHICULELOR

vlr lr cglrl cr i.iur' tlistantelor mdsurate, oblinand un ampatament pe

slirrgu 1r rrn inrrpattnrent pe dreapta.

lncercare.
Pentru mdsurarea tndllimii autovehiculului, acesta va fi incdrcat
corespunzetor masei proprii in stare echipatb gi cu presiunea in pneuri
indicatd de constructor, corespunzdtoare nrasei totale maxime.
Pentru mdsurarea consoiei din fatd, a consolei din spate y a

ldlimii autovehiculului, intre planele care delimiteazd acegti

iarametn
vor fi cupnnse toate elementele frxate rigid pe autovehicul. in cazul
mdsurdrii ldlimii autovehiculului, intre cele doud plane verticale care
delimiteaz[ acest parametru, nu se vor include oglinzile retrovizoare

sau alte elemente cu posibilitate de rabatare.

Pentru mrsurarea unghiului de atac si a unghiului de degajare a

autovehiculului, se va urmdri ca nici un punct al pd4ii inferioare a

caroseriei (inclusiv accesoriile fixate rigid), sd nu fie inclus intre

Fig. 3.1. Dimensiunile principale ale autovehiculului

planele care delirniteazd acegti parametri.

Aplica{ii

3.3. DETERMINAREA EXPERIMENTALA A

CARACTERTSTICILOR DE MASA ALE

AUTOVEHICULELOR PE ROTI

1. sE se specifice ce reprezintd fiecare di'parametri dimensionali ai

autovehiculului, indicafi pe figura 3.1 gi sr se defineasci acegtr
parametri.

2. Sd se determine prin mdsurare, pe baza celor ptecizate mal slls,

parametri dimensionali (ampatamentul, ecartamentul, consolele din

faf[ gi din spate, garda la sol, ldtimea, indl{imea, unghiul de atac
ai
unghiul de degajare) la diferite tipuri de autovehicule.

Determinarea experimenrald a caracteristilor de mas6 ale autovehiculului cuprinde mdsurarea masei proprii, atdt in stare uscatd cdt
qii in stare de exploatare, a masei totale, repartizarea sarcinilor
statice
pc rofile autovehiculului gi coordonatele centrului de greutate.
In vederea determinrrii acestor parametri, se considerb ci masa
corespunzdtoare personalului de serviciu permanent la bord va fi de 75
kg. Masa bagajelor pentru un pasager va fi de 7 kgla autoturisme qr
rrutobuze urbane, 20 kg la autobuze interurbane gi 25 kg la autocare

llt.1sl.

32

\r.

JJ

BTi.ZELE

Dli'l^Ml(-ll nt I | ( )Vl I llcut

ELOQ

PAPAMEI QI COIjSTRUCIVI AI AUTOVEHI CUI.TI {JR

Pentru dclcrmrnarea greutdlii totale gi a repartitiei sarcinii pe

autovehiculul va li agezat in pozilie orizontald, cu motorul oprit,
scrrimbdtonrl de viteze in pozifie neutrd 9i rofile nefiAnate.
Pentru cdntdrire se utilizeazd cAntarul-bascul6, previzut cu platfor rnd gi rampd de acces sau sisteme de c.lntiirire individuale amplasatc sub fiecare din rolile autovehiculului, :iimultan.
CAntarele individuale (ladometrele) prezintd, avantajale: prirr
utilizarea lor se pot obfine toate rezultatele la o primd cAntirire; pot fi
de tip mecanic sau electronic; sunt mobile. in aga f'el incdt sisternul de
cArrtdrire poate fi adaptat la diferite ecarterrnente gi arnpatamente, sau
fo'rnule de roti.
In scopul determin[rii greutdfii autovehiculului, prin utllizarea
c3'rtarului-bascul6, mdrimea suprafefci platfbrmei cAntarului trebr.rie sd
fit astfel incAt sd permit[ a]ezarca autovel-riculului cu cel pulin doud
os,ii invecinate simultan. La platforma cantarului trebuie si existe
posibilitatea de acces la ambele capete, iar in jurul acesteia sd existe
platouri cu imbrdcdminte durd (beton), orizontale qi la acelagi nivel cu
suprafata platformei. Mdrimea platouriloi betonate trebuie si fie, la
capetele platfomrei, cel pulin egal6 cu jumdtatea ampatamentului
autovehiculului de cAntdrit, iar lateral, cel pulin cit jumdtatea ecartanrcntului. Precizia de misurare trebuie sd fie de cel pulin + 0,5%o, iar
pe cursorul cAntarului trebuie sd existe gradalii distincte pind la I kg.
Autovehiculul se va aduce la platforma cAntarului din ambele
seirsuri, iar pentru eliminarea unor erori de cdntdrire rezultatul va fi
constituit din media aritmetici a cdte doud mlsur5ri. Diferenla dintre
rezultatele celor doui misurdri precum gi dintre suma maselor pe osii
gi rofi gi masa la cAntdrirea totald a autovehiculului hebuie sd se
incadreze in limitele preciziei de mdsurare impuse.
Pentru a evita erorile generate de modificarea pozitiei relative a
musei suspendate in raport cu masa nesuspendat5, inainte de cAnt[rire,
se procedeazd la blocarea elementelor elastice ale suspensiei in pozilia
corespunzdtoare st6rii autovehiculului incdrcat, aSezat pe o platformd

loii

llr

Gu =

IGi =I

i=l

xG=

i=l

(Gi,,g

n/
*(-;.,
)' " tor,r- I(*t.,* + midr).*,

tn

N,

(3.i.;

i=1

A'(Grr,e + cldr)
Glrtg nG1.l. +G2rtg *G2d,

Gr
=A. ',inml

G16, +G26. -Gtstg -G2stg

(3.2)

(3 3)

Ga

orizontalb.

Pozilia centrului de rnasd se determin[ prin calcul, pe baza

rezultatelor oblinute prin cAntdrire. in functie de repartizarea greutd{ii
autovehiculului pe pun{ile/rotile acestuia, greutatea totald Go a autovehiculului se poate determina confolm relatiei:

Fig. 3.2. Coordonatele orizontale ale

I

centrului de masd (C6)

al

autove-

hiculului.

35

BAZELE

DIMMICII AI-JiOVt I lICULELOR

PARAMETRI CONSTRUCTIVI AI AL/TOVEHICULELOR

Indllimea centrului de masd al autovehiculului se determini pe

cale experirncntaid, utilizand valorile obtinute la cdnt[rirea acestuia
agczat succesiv in pozilie orizontalS gi inclinat[ fie cu puntea din fatd
pe cintar, fie cu puntea drn spate.
Pentru a asigura o precizie clt mai buni in determjnarea valorii
coordonatei iniltimii centrului de masd al autovehiculului, se recomandd ca indl{imea de ridrcare a puntii din afara cAntamlui sd fie
aleasd astfel incat unghiul de inclinare a autovehiculului sd fie de crrca
10-:-l5o [23] (pentru evitarea erorilor datoritd deformatiilor suspensrer
gi ale pneurilor).
ln cazul in care determinarea iniltirnii centrului de masi se face
cu autovehiculul incdrcat, se vor 1ua misuri pentru fixarea sarcinii
utile, astf'el incAt aceasta sd nu se deplaseze cdnd autovehiculul se
inclina.
De asemenea, se recomand[ ca determinirile sd se f'aci pnn
repetarea cAntdririi inclinate la ambele punli ale autovehiculului,
valoarea indltimii centrului de masd rezultlnd ca medie a celor dou6

tamentul autovehiculului, in"m; ft,

autovehiculului. in m.

- inll{imea centrului

de greutate al

nriisurdtori.

Dacd se considerl cd s-a cAntlrit pafiea de greutate ce revlne

punlii din spate G, (Fig. 3.3), expresia inll{imii centrului de masd /r,
se determind din ecuafia momentelor in raport cu axa ro{ilor din t'atd

(punctulA):

.) l
"ho =3 (c',
l--il-*rs

/ ,
\
sau hs =A'l-:-l+r.,
I Gu .tgcr ]

(G: ) teo
in care: Gr;G, reprezinti greutatea
"

rc,,-G-r

(3.4)

pe ro{ile din spate in pozilie

orizontali, respectiv inclinatd, r, este raza statici a rolii din fa!d, r, :
= B(1 - K) + dl2, unde: d este diametrul interior al anvelopei sau
exterior al jantei; B - lSfimea rolii; K - coeficient care fine seama de
deformarea radiali gi inallimea anvelopei (K = 0,1-0,16, pentru
anvelope toroidale gi cele cu profil lat, K = 0,2+0,3, pentru cele cu
profil special).
Valorile medii ale parametrilor centrului de rnasd ai autovehiculelor, conform 122,231, sunt prezentate in tabelul 3.1, in care avem
urmdtoarele notafii: a este pozilia centrului de greutate in plan orizonlai fafi de puntea din fald a autovehiculului, in m; A - ampa36

Fig. 3.3. Determinarea ineltimii centrului de masi al autovehiculului.

Tqbelul 3.1

Valorile medii ale parametrilor centrului de mastr al autovehiculelor

Parametrul
centru-

lui de
masi
a

Tipul autovehiculului

Starea
de inctrr-

care a
autove-

Autoturism

Autocamion

hiculului
eol

0,450...0,540

0.500...0.650

0.460...0.550

0,500...0,680

0,600...0,750

incircat

0,490...0,550

hoo

gol

0,160...0,260

incdrcat

0,165..,0,260

Autobuz

0,210...0,268
0,230,..0,295

0,300...0,380

37

BA/l

ll

| {flANtt( il At Jt( )Vt I ilCUtELOR

C
l.

,\pllc:rf ii

S;r ':..tlt'rt'r rrrrrrc rela{iile de calcul ale coordonatelor centrului de

rrrrrr (rr. lt ,ri hg),la drferite tipuri de autovehicule.

DARAMETRI COI'sTRUCTIVI AI AUTOVEHICULELOR

b)

5. Cunoscdnd urmitoarele date despre un autovehicul:

o masa proprie este de 1418 kg;

a
I
i
I

flczultatele obtinute la aplicayia 2 delaparagraful anterior, se vor

utiliza gi la aceastd aplicafie pentru a determina coordonatele

orizontale gi indltimea centrului de masd.

In cazti in care masele repartizate pe fiecare dintre ro{ile punlilor
fatdlspate diferd, se va calcula gi distanla pe orizontall dintre
centrul de masi gi planul vertical ce trece prin axa longitudinalb de
simetrie a autovehiculelor.

coordonatele orizontale ale centrului de masS ale autocamionului, in raport cu puntea din fafdlspate.

masa util6 este de 1950 kg;

ampatamentul este de 2,512 m;
este prevdzut cu doul punli;

distan{a pe orizontald dintre centrul de masd 9i osia din

fa{d a autovehiculului reprezintd 0,53 din valoarea ampatamentului,

se cere sd se calculeze:

a)

b)
c)

repartizarea geutifii totale a autovehiculului pe punfi gi pe

liecare roatd;

coeficientul de utilizare a greutilii autovehiculului;

distan{a pe orizontald drntre centn:l de masd gi osia din spate a

autovehiculului.

3. Cunoscdnd urmltoarele date despre un autocamlon:

greutatea util5 este de 6650 daN;
coeficientul de utilizare a greut[{ii este 0,g5;

6. Consrder6nd cd intr-un autoturism se afl6 4 pasageri, masa proprie

ampatamentul este de 5,650 m;

este previzut cu dou6 punfi,
se cere s[ se calculeze.
a) rcpartizarea greutitii totale a autocamionului pe punfi gi pe
fiecare roat6;

se cere sb se calculeze.

a
I
a
i

b)

coordonatele orizontale ale centrului de masi ale autocamionului in raport cu puntea din fa{[/spate.

4. CunoscAnd urmbtoarele date despre un autocamron:

t greutatea utill este de 7100 daN;
a greutatea totalE este de 16000 daN;
I ampatamentul este de 5,750 m;
o este prevdzut cu doud punti,
se cere sd se calculeze:

a)

coeficientul de utilizare a greutdtii;

autoturismului este 1225 kg, ampatamentul este de 2,580 m, iar

distanla pe orizontal5 dintre centrul de masd gi puntea din fatl a
autoturismului reprezintl, 0,49 din valoarea ampatamentului,

a)
b)
c)
d)

greutatea totald a autoturismului;

coeficientul de dtilizare a greut5lii autoturismului;

reparttzarea $eutdtii totale pe punti Ei pe fiecare roat[;

distanla pe orizontald dintre cenfrul de mas[ gi puntea din

spate a autoturismului.

7. ConsiderAnd cd intr-un autobuz urban, care are coeficientul de

utilizare a greutdfii de 1,15 gi ampatamentul de 4,935 m, se aflit25
pasageri pe scaune 9i 7 pasageri in picioare,
si se calculeze:
a) greutatea totald a autobuzului;

se cere

b)

repartizarea greutd{ii totale pe pun{i gi pe fiecare roatd, cu

cI autobuzul este prev[zut cu dou6 pun{i;

precizarea

38

\-

t9

BAZETI DII.IAMICII ALNOWHICULELOR

PAaAMETQI CONSTRUCTIVI AI AUTOVEHICULELOR

c)

coordonatele orizontale ale centrului de masd al autobuzului,

in raport cu puntea din fa{d/spate.

8. Masele repartizate pe fiecare dintre rolile unui autovehicul sunt

urmdtoarele:

1
I
1
o

817 ,2 kg, penhu roata din stdnga a punlii fatd;

819,4 kg, pentru roata din dreapta a punlii fatd;
filrsts : 850,5 kg, pentru roata din stAnga a punlii spate;
ffizd, = 852,9 kg, pentru roata din dreapta a puntii spate.

filrste

rrr,r,:

Ampatamentul autovehiculului este de 2,555 m. ecartamentul

rofilor din fafi este de 1,534 m, iar ecartamentul rotilor din spate
este de 1,545 m.

Fig. 3'4. coordonatele orizontare ale centrurui cre masd, in raport

cu
puntea din fafi gi din spate, al autoturismului.

Se cere sd se calculeze:

a)

b)
c)

coeficientul de utilizare a greutdtii autovehiculului, gtiind cd

greutatea utili a autovehiculului este de 1960 daN:
coordonatele orizontale ale centrului de masd al autovehiculului, in raport cu puntea din fa{d/spate;
distanla pe orizontal[ dintre centrul de masr gi planul vertical
ce trece prin axa longitudinal[ de simetrie a autovehiculului.

Greutatea toral'/a G. a autoturismului este dat[ de reratia:

Gr:Gr +Gz:)G2:Gr-G1.
Ecuatia de echilibru in raport cu centrur de nrasi ar autotu-

rismului:

plu numeric

G1'a=G2.b+Gr:1.C,
b

+
G1 este greutatea repartizatd" pe puntea
greutatea reparizatd pe puntea din spate.

conform figurii 3.4, ampatamentur

A= a *b b = A - a.
=
Din tabelul 3.1 se alege raportul:

ar autoturismului este dat

=0,51

3 a-

1,315 m;

b=

- G,-- 9.G' :+ G, =
G2=

din fa![, iar G2 este

de rela!ia:

Gu

g .G, = 804,108 daN.

A

n.G"=835,892daN.

2. CunoscAnd urmltoarele date despre un autocamion:

t
I
a

1,265 m.
r;('

coeficientul de utilizare a greutdfii:

Ic = l;
greutatea uttld a autocamionului: Gu = 6500 daN;
ampatamentul: A = 4,500 m,
cere sd se calculeze:
r) greutatea totald a autocamionului;

40

4l

BAZELE

b)
c)

DIMMICI I AUI'OVEHICULELOQ

repartlzarea

geutAfi totale a autocamionului

pe pun{i, gtiind

cd acesta este previzut cu doud punfi;

coordonatele orizontale ale centrului de masl al autocaml0nului, in raport cu puntea din fatd/spate.

a) coeficientului de utilizare a greutdlii 46 se calcul eazd, curelatia:

r1c

G,,

Go+ G,,

GG
I\ro -

Gu

Go

= -u -)

Ic

12100 daN

Go = 6500 daN,

ROTTLE

pe puntea fa!d:

G1

= (0,2-5...0,45).G.;

pe puntea spate:

G2

= (0,75...0,55).G,.

Pentru o echilibrare cat mai bund a repartizdni greutdtii totale

pe punti, se vor lua urmitoarele valori:

3
G2 = 0,55'Gu 3

Gr

:5445 daNl

= A.

a: 2,475 m;
9=
Ga

distanfa pe orizontal[ dintre centrul de mas6 gi puntea din

spate a autocamionului:

b=A,+=

4.I. FUNCTIUNILE $I CERINTELE IMPUSE ROTILOR

Rcrlile sunt elementele de bazd, ale sistemului de rulare
$l servesc la sustinerea autovehiculului, iar prin rostogolire, asigur5 deplasarea lui.

Rolile indeplinesc urmdtoarele funcliuni [7] :

transmit asupra cdii de rulare forla de tracliune gi cea de
frAnare;

Gz = 6655 daN.

c) coordonatele orizontale ale centrului de masd al autocamionului:

- dtstanla pe orizontal[ dinhe centrul de masi gi puntea din fald
a autocamionului:
a

CU PNEURT DE AUTOVEHTCULE

ppeutatea totald a autocamionului.

b) i-a autocamioane repartizarea greutilii tolale pe punfi, este astfel:

G1 = 0,45'Gu

CAPI'I'O[,UI,4

b=2,025m.

preiau greutatea autovehrc ulului;

menfin autovehiculul pe directia de mers dorit[;

contribuie la imbunitdtirea suspensiei (datoriti aerului din

interior gi pneului).
Cerinfele impuse rolilor sunt:
J sd asigure siguranld in exploatare, care este satisficuti de

roli dacd:

au o rezistenfl corespunzdtoare,
au o aderenll bun[ cu calea de rulare
circulafie gi condilii rutiere,
pr ezintd etan geitate perfectd,

in diferite regimuri

de

asiguri autovehiculului stabil itate gi maniabilitate corespunzdtoare:

43

\
BMELE DII$AMICII AUTOVEI]ICULELOR

J sa asigure confort (confortabilitatea este dat[ de capacitatea

pncului de a amortiza oscrlaliile gi de a dirninua zgomotul ce se produce in rulare);
J sd asigure economicitate autovehiculului, care este conditronatd de:

cantitatea de energie consumald la defornarea pneului,

capacitatea de incdrcare,

QOTILE CU PNEURI DE AUI'OVEHICULE

Marcarea jenfilor: Jmtd L1 561 x d 2,, in care: I reprezintd

l[1imea jantei, in !oli; Ss, - simbol al bordurii jantei; d - diametrul
nominal al jantei, in !oli; T, - tipul de simetrie al profilului janter.
Anvelopa (Fig. .l) l7f formeazd un invelig rezistent gi elastic
ce protejezd camera de aer contra acliunilor factorilor externi. Aceasta
constituie elementul de bazd al pneului gi asigurd aderen{a ro{ilor pe
orice drum, prin profilul benzii de rulare.

durabilitate,
costul fabricatiei.

Din punct de vedere dinamic cxistd urmdtoarele tipuri de roti:

4.2. CONSTRUCTTA ROI'rLOR CU pNEtJRr

Fig.4.1. Elemente componente

Elementele componente ale rofii sunt [7]:
butucul rotii serveSte la fixarea rotii pe fuz,etd sau pe trornpa

punfrr, prin intermediul rulmenfilor; de butuc este fixat, prin

guruburi, tamburul sau discul de fiAnd;

partea de legdturd poate fi de tip disc sau spife gi face

legdtura intre butuc qi jantd;
este suportul rigid pe care se monteazd: anvelopa,

janta

camera de aer, banda de jantd sau gulerul (mangon de

cauciuc care se interpune intre anvclopd gi jant6, pentru a
proteja camera de aer de freclrile cu janta metalicd);
pneul este organul de legdtur[ dintre autovehicul 9i calea de
rulare gi are rolul de a amortiza gi reduce gocurile. De
asemenea, are rolul de a plelua deforma{iile 9i de a transmite efort asupra cdii de rulare. Pneul reprezinta elementul
elastic al ro{ii [(anvelopa+camera 6s ss1+guler)1neu].
Gulerul gi/sau camera de aer pot lipsi din constructia
pneului,
44

flanc: 4

ale anvelopei: 1 - inel talon;2

carcasi;
- talon.

bandd de rulare; 5 - breaker; 6 - strat de ermetizare; 7

Anvelopa are trei funclii debazd:

preia sarcina normald gi amortizeazd o parte din neregularit6lile drumului,
dezvolt[ fo(e longitudinale pentru accelerare gi frAnare,
dezvoltd. fo4e laterale pentru efectuarea virajelor.
Bantla de rulare ptotejeazd carcasa anvelopei 9i camera de aer
contra deteriordrilor gi uzdrii. De asemenea, hansmite efortul de trac{iune gi fr0nare gi mdregte aderenla cu drumul. Grosimea benzii de

rulare este de 7+17 mm pentru pneurile de autoturisme gi

de

14+32 mm pentru cele de autocamioane.

Breaker-ul (centura de proteclie):
face legdtura intre banda de rulare gi carcasa anvelopei;
preia o parte din gocurile care se transmit in timpul rul6rii
pneului;

45

BMELE DINAMICI I AUI-OVEHICULELOA

AOTIl.f CU PNEURI DE AUTOVEHICULf

solidarizeazi legdtura dintre banda de rulare gi carcasa

rulare; permit o amortizare bunl a neregularitdlilor gi

prezintd o bunl stabilizare in timpul virajelor, mentinAnd o
suprafald cit mai mare in contact cu drumul; simbolul R

anvelopei;
in aceast[ zoni se devolti cea mai rnare cdldurd in timpul

rulSrii ( 100"C).
carcasa reprezinti scheletul anvelopei gi preia cele mai mar.i
eforturi ce apar in exploatare. Se conf'e cfioneazd dintr-un numdr de
straturi de fesiturd special6, numite slraturi de corcl. straturile de cord

Ta

e (centura de protecfie) :
reprezintd partea rigid[ a anvelopei;

Io

an

r: I

dau posibilitatea obfinerii unei

fix[ri

rezistente a anvelopei

pe lantd;

in interiorul talonului

exrstd

apare in marcajul acestor trpuri de anvelope.

diagonal centurate (B Bias-Belted), care sunt o imbinare a

primelor doud tipuri.

Camerq de aer este un tub de cauciuc elastic de forma unui tor,
impermeabil la aer, ciruia i se aplicd o valv[ prin care se introduce aer
comprimat. Grosimea camerei de aer este de 1,5-3 mm.
Dupd presiunea aerului din interiorp;, pneurile pot fi [7]:
de inaltd presiune: p; : 0,3-0,75 MPa (pentru autovehicule
grele gi mijlocii);
de joasd presiune: p; : 0,14+0,25 MPa (pentru autoturisme);
de ultrajoasd presiune: pi = 0,03+0,08 MPa (pentru automobile care ruleazd pe terenuri cu grad ridicat de deforma-

bilitate).

o insertie metalici izoiatd cu

amestec de cauciuc care-i asiguri rigiditatea necesari;

numdrul inserliilor metalice depinde de numdrul straturilor

de cord;

firele metalice izolate cu amestec de cauciuc sunt acoperite

cu o fhgie de

intirire

4.3. DIMENSIUNILE PRINCIPALE ALE ANVELOPELOR

care se fixeazd de carcasa anveloper.

Flancurile formeazd. un tot unitar cu banda de rulare. Acestea

perelii laterali ai carcasei de loviturire accidentale din
timpul rulajului gi de agen{ii atmosferici (umiditate, radiatii solare
proteleazd,

etc.);

Din punct de vedere constructiv, anvelopele pot fi:

diagonale (D), la care firele de cord ale carcasei se intind
pAnI la taloane gi sunt dispuse astfel incdt formeazd
unghiuri alternative de 30:45o, cu linia mediani a benzii de
rulare; unghiurile mari sunt foarte bune in cazul amortiz[rii
gocurilor, cele mici prezentdnd stabilitate direc{ionali mai
bun6; simbolul D poate lipsi in marcajul acestor tipuri de
anvelope;

radiale (R), la care firele de cord ale carcasei se intind pAn[

la taloane gi sunt dispuse astfel incAt formeazd, unshiuri
alternative de aproximativ 90o, cu rinia mediand a berrZii de

Dimensiunile principale ale anvelopelor (Fig. 4.2) sunt:

D - diarnetrul exterior maxim al anvelopei umflate (diametrul
nominal);
B - balonajul maxim sau ldfimea secliunii (distan{a liniard intre

pere{ii exteriori

ai

flancurilor anvelopei umflate,

excluzAnd

protuberanfele datorate marcajului sau bamele de protecfie);

H - indlfimea balonului (profilului),

lI=(D,d)t2;
d - diametrul

de calare pe

anvelopa

fiind umflatd,

jant[ (acelagi cu diametrul nominal al

iantei).

Distanfa liniari intre pere{ir exteriori ai flancurilor anvelopei

rrmflate, incluz6nd protuberantele datorate marcajului reprezintd
lrlfimea totald a anvelopei.

46

1l

BAZELE

DIMM]CII

AU IOVEHICUTELOR

ROTTLE CU pNEURt

Dr AUTOVEHICULE

To - tipul pneului (P - transport persoane,

C - comercial, l,T - tonaj mic);
B se exprimd in mm;
(H/B)'100 - pentru seria 80 poate lipsi;
R - conskuc{ie radial5;

a
a

temporar,

d se exprimd in {oli;
s-o" - indice de incdrcare (indice de sarctni) care este un
cod numeric asociat sarcinii maxime pe care anvelopa o
poate transporta la viteza indicati prin simbolul de vitezb;
v*^ - indice de vitezl (codul categoriei de vitez[), care
indicb viteza maximd la care anvelopa poate transporta

sarclna corespunzdtoare.

Marcajele anvelopelor pot

fi

omologate cu o varietate de srs-

teme alfanumerice.

La pneurile diagonale:

__J_t_L--

cu presiuni de umflare mai mici de 0,6 Mpa: B d;

cu presiuni de umflare mai mari de 0,6 Mpa: D x B.

Fig. 4.2. Dimensiunile principale ale anvelopei.

Dup[ raportul (H/B), anvelopele pot fi [7]:

toroidale, la care H/B : 0,95+l,l;
late, la careHlB = 0,5+0,9;
superbalon,la care H/B : 0,2+Q,J.
De obicei H,lB = 0,82+1,05. Anvelopele care au acest raport se
gdsesc in seria 80 9i poate lipsi de pe marcajul acestora. Limita
inferioar[ a raportului se referd la pneurile pentru autoturisme, iar li-

Pe baza notatiilor de pe anvelop[ se poate calcula diamehul

_iantei (d : D -- 2tI), al pneului (D = d + 2H) 9i mirimea razei norninale

(r":Dl2\.

4.5. RAZELE ROTILOR. CU PNEURI DE AUTOVEHICULE

mita superioard la pneurile pentru automobile grele.

Raza

se modificd

It sau B),

La pneurile radiale:

Rpn.u

'o

in funclie de fo(ele gi mo-

rnentele care acfioneazdaslpra ei gi de condifiile de exploatare.

Rigiditatea pneului (Rpn.J depinde de tdria suprafefei de sprijin,
valoarea inc[rcdturii, presiunea din pneu, de varianta constructivi (D,

4.4. MARCAJUL ANVELOPELOR

TP
R
.B
, B(=.100)

rofii cu pneuri

S**

V*n

=+,

(4.1)

in care: AF reprezintd variafia sarcinii (cregterea forlei pe roatb); 6

tlcforma{ia pe care o implicd acea cregtere.

49

BAZELE DII1AMICII AU I OVLI 1ICULELOQ

Datoritd rigidita{ii variabile,

ROTILE CU DNEUQI DE AUTOV511|6IILE

la o

roatd de autovehicul

se

de,lsebesc mai rnulte raze gi anume:

Raza norninald a rolii (r") se obtine prin mlsurarea directd a

pneului urnflat, dar fEri nici o sarcini pe acesta,

D d+2H

f.="222

---tH

(4.2)

Raza liberd (16) (Irig. 4.3) se obline prin mdsurarea direct[ a

priirului umflat la presiunea normal[ de er.ploatare gi nesolicitat de nici
o lbrld (fird nici un fel de incdrcaturd gi in stare de repaus, roata aflatd
in stare liberd suspendatd). Raza liberd dcpinde numai de presiunea
acrului din interiorul pneului.
Pentru calcule aproximative se poate considera re=rn.
Raza staticd (r.) (Fig. 4.4) reprezinfi distanfa de la centrul rolii
la calea de rulare in cazul in care roata se afld incdrcati cu sarcina
nominald (sub acliunea greutdfii autovehiculului ce revine pe roatd) gi
care se afl6 in repaus. trn acest caz, lungimea petei de contact este L,.
Raza staticd depinde de: greutatea eare actioneazi asupra ro{ii,
presiunea aelului din pneu, r'rgiditatea pneului, t[ria suprafelei de
sprijin gi se poate determina conform relatiei [23]:

', =*+B(l--K),

2K_
Fig. 4.3. Raza liber[ a ro{ii de autovehicul.

V>

\o*
I

(4.3)

in care K este un coeficient care line searrra de deformarea radiald gi

iniiltimea anvelopei, avdnd valori cuprinse intre 0,1 gi 0,16 pentru
anvelcpele toroidale gi cele cu profil lat, iar pentru anvelopele cu
profil special valori cuprinse intre 0,2 gi 0,3.
Raza dinamicd (16) (Fig. a.5) reprezintd distanla dintre cenhul
geometric al rolii gi suprafafa de spr4in, in timpul migclrii autovehiculului, incdrcat la sarcina nominall. Sub acliunea momentului la
roatd sau a momentului de frdnare, centrul rofii se apropie de suprafata
de rulare. Ca urmare a acestui regim de migcare in exploatarea autovehiculului, raza dinamici indicb o valoare mai redusi decdt raza
static6, iar lungimea petei de contact Lo > L,.

Fig. 4.5. Raza dinamicl

La
a

rolii

de autovehicul.

Raza de rulare (cinematicE) (r) este raza cercului periferic a

rrrrcr roli convenlionaie nedeformabile care ruleazd fXrb alunecare sau
pirlrnare in zona de contact, a cdrei circumferinfi este egald cu
,L'plasa,r'ea S a centrulur rofii pe drum orizontal in timpul unei rotalii a
r rlil:

50

Fig. 4.4. Raza staticd a ro{ii de

autovehicul.

BAZTLE

DII}\MICII ALIIOVL I 1ICULELOR

ROILE CU PNEURI
S

,r - i-"
z. 1l

(4.4)

Pentru calculele obignuite se utilizeazd notiunea de razd de

lutru (r = 11 =- 16),

r=1,'ro =l.rn.

(4.s)

4.6. DETERMINAREA EXPER,IMEN'TAI,A A RAZEI

DINAMICE A ROTILOR

dinornicd
a
numirului de rota{ii ale
Raza

mental prin misurarea

de vitezi uniform[ gi a
S [l l, l5], cu relatra;

distan{ei parcursc de

A--,

ra
* = 2.n.N,
^

in m,

sunt apoi mediate.

Raza dinamicd se mai poate determina pe baza spaliului parcurs

de autovehicul inregistrat cu contorul de kilometri pe un parcurs de

ordinul a 100 km, pe un teren orizontal, parcurs cu vitezd constantd
[1 1, l5], utilizAnd relatia:

rd = lo3

(4.7)

rlrii prin observare direct[ a rotaliilor ro{ii.

(4.6)

Numdrul corespunzitor de rotatii ale rotii se determini cu

a.lutorul unui contor de ture montat la butucul ro{ii sau la un element

aflat in miqcare de rotatie al transmisiei, trnandu-se ,seama de raoortul
de transmitere de la acesta la roatd; cu ajrrtorul unui dispozitiv roata
u
5-o prevdzut cu traductoare de rotalie pentru rolile autovehiculului,
masurarea se poate face pe distan{e mici de l-3 km. Mdsurdtorile se
fac pe drum asfaltat, uscat, in palier gi aliniament, iar determinarea
razei dinamice se face la regimul tle incdrcare cu sarcini nominald a
autovehiculului gi presiunea de umflare a pneului corespunzdtoare.
Este recomandat ca determinarearazei dinamice sd se efectueze
pentru cel pufin trei valori ale vitezei de deplasare a autovehiculului,
corespunzdtoare domeniului uzual penhu care este destinat pneul, iar

S'io
,lnm,
2.n.Ku.S.,r.iu

in care: Su este spaliul inregistrat de contorul de kilometri, in km; Ku constanta vitezometrului (numdrul de rotalii al arborelui flexibil de
antrenare la I km de drum), datd de constructorul acestuia; iu - raportul de transmitere al arborelui flexibil de ac{ionare a vitezometrului;
i0 - raportul de transmitere al transmisiei principale a autovehiculului;
S - spaliul real parcurs de autovehicul, determinat cu ajutorul bornelor
kilometrice, in km.
in unele situalii, raza dinamicd se poate determina la viteze mici
de deplasare a autovehiculului, caz in care existi posibilitatea numd-

4.7. TESTE GRTLA

in care: S se exprimd in m.

\)

AUTOVEHICULI

pentru fiecare regim de incercare sd se facd mai multe mbsurdtori care

i'

care: L este coeficientul de deformare care depinde de presiunea

acrului drn interiorul pneului gi are urmdtoarele valori: l":0,930-0,935
- pentru pneurile de joasd presiune, ), -- 0,g45-0,950 - pentru p'eurile
der inaltd presiune.

DE

l. Jantele amoviblle sunt:

a)
b)

e
a)
6,)

c)

cu fundul drept gi una din margini demontabild;

cu margini fixe gi la mr.lloc au un canal adAnc ce servegte la
montarea pneului;
cele la care janta 9i discul sunt din doud pd(i ce sunt asamblate
ciemontabil.

diametrul nominal al jantei, in !oli;

ll1imea jantei, in !oli;
diametrul butucului rotii, in toli.

53

ROTILE CU PNEURI DEAUTOVEHICUI.f

BMELE DINAMICII AUTOVEHICUI.f LOA

3; Pneurile de

in care: B gi H se exprimi in mm.

joas[ presiune au presiunea]lerului din inter$or:

a) 0,30 + 0,75 MPa;

(b-) 0,14 + 0,25 MPa;

c)

0,03

:0,08

MPa.

nominal al

4, Anvelopelb radidle'.su nf :

cele la care firele de cord ale carcasei se intind pAnd la taloane

formAnd un unghi de aproxirnativ 90o cu linia mediand a benzii

b)

de rulare;

b)

cele la care firele de cord ale carcasei se intind pdnd la taloane gi

sunt dispuse astfel incAt formeazi unghiuri alternative

c)

,'!),,

c)

30+45' cu linia mediand a benzii de rularel

o imbinare a variantelor de mai sus.

,S,ilnvelopele,i6roldnl'er$iinticele,tp,Cai,e-tfiipil'ittiil/B"asis2:.
a) 0,2 + 0,3;

b)

de

a)
,1,,1;,';'.:.1'.'

0,5 :0,6;
0,95 + l,l,

b)

b)
c)

balonajul maxim sau ldlimea sectiunii (distanfa liniard intre perelii exteriori ai flancurilor anvelopei umflate, excluzAnd protuberanlele datorate marcajului sau barnele de protecfie), in mm;
diametrul exterior maxim al anvelopei umflate, in mm;
ldlimea totald (distan{a liniard dintre perefii exteriori ai flancurilor anvelopei umflate, incluzAnd protuberanlele datorate marcajului gi bamele de protec{ie), in mn.

cu diametrul nominal al
jantei), in mm:

-H

6)) ::

c)

.t oo;

distanfa dintre centrul ro{ii gi suprafala de sprijin, in cazul in

care roata este inc[rcatd cu sarcina nominald gi se afld in repaus;
rolii gi suprafala de sprijin in timpul
EJ distanfa dintre centrul
cu sarcina nominald;
automobilului
incdrcatd
miqcdrii
c) raza unei ro{i imaginare, nedeformabild, care ruleazd, fErd alunecdri 9i patindri, avdnd insd aceeagi vitezd, de rotafie gi de
translatie cu a rolii reale.
a)

FZurrir.l

.O

numdrul de identitate al anvelopei;

indicele de sarcind care este un cod numeric asociat sarclnll
maxime pe care anvelopa o poate transporta la vtteza indicatd

prin simbolul de vitezd.

in care: B gi H se exprimd in mm.

tsPr

balonajul maxim sau ldlimea secliunii (distan{a liniar6 intre

pere{ii exteriori ai flancurilor anvelopei umflate, excluzAnd
protuberanlele datorate marcajului sau bamele de proteclie), in
toli;
inlltimea balonului (profilului), anvelopa fiind umflatd, in {oli.

B
in6lfimea balonului (profilului), anvelopa fiind umflat6, in mm,

@,,=;fu,inm,
b)

rr =
-,2'

(c) h

lO

IIll

tnrn
=oR
55

BMELE DINAMICII AU IOVTI ITCULELOP

ROTTLE CU pNEURt DEALIOVEHTCULE

in care: D se exprinri in m; S, in n; v, in m/s; rrlp, in rad/s.

O i" cazul unei perfordr.i, aerul iese din pneu in mod treptat, nu sub

t2,r.S;ig$ranta in exploatare.c'jie.batiffidutfl dd,roti,dagilr,,:.:,,,.

rQ au rezistentd corespunzdtoare, aderenli bun[ cu calea de rulare
in diferite regirnuri de circulalie 9i conditii rutiere, etangeitate
perfectd gi dacd asigurd autovehiculului stabilitate gi maniabiI itate c ore sp unzdto ar e ;
b) partea elasticd a rolii (pneul), are capacitatea de a antorl;rza
oscilaliile gi de a diminua zgomotul ce se produce la rulare;
c) au durabilitate ridicat[, cantitate micd de energie consumatd la
deformarea pneului gi capacitate de inc[rcare ridicati.

SlgaliO:ufitii

a)
G)
c)

ofi;t::;,4,i,,'.}'i'.;,

de a proteja carcasa gi camera contra deteriorlrilor gi uzdrii,

transmite efortul de tracfiune gi frdnare gi mdreqte aderenla cu
drumul:
de a face legdtura intre banda de rulare gi carcasd, d,e a amortiza
gocurile preluate de banda de rulare gi de a proteja carcasa;
de a da posibihtate oblinerii unei fixbri rezistente a anvelopei pe

formi de explozie, deoarece stratul sublire din cauciuc foarte

elastic, la pdhunderea unui corp strdin produce o autoetan$are

(nu se perforeazd, ci se intrnde).

@
@
c)

18. Raza static{ r,

ajutorul rclafiei:

a)

@r

b)
c)

@
b)
@)

=L*".K,inm;

c)

rs

*.* ".

(l +

K), i.'

.n,

in care: B gi d se exprimd in m.
de a prelua cele mar mari eforturi ce apar in timpul

exploatirii

gi

constituie scheletul anvelopei;

de a face legdtura intre banda de rulare gi breaker;
de a da posibilitate oblinerii unei fixdri rezistente a anvelopei pe
jantd gi constituie partea rigidd a anvelopei.

repartizare mai uniformd a presiunii specifice pe sol;

imbundtdfirea stabilitalii in curbe gi la frAnare;
flancurile pneului sunt mai sensibile.

16;'avantaj0lg."uttfiz[tittpnetifiloi,ffltn.camefA:rp1s161;fx;',,
6)- rezistenld mai nricl la rulare;
@] posibilitatea evacudrii clldurii prin jantd;

56

rs

- r), in ,n;
@'rs = 1*
".(t

iant6,
7,4.

rr = L'rg, in m;
rr = I.rrr, in m;
rr =1"'rr,inm.

3
l.

Aplicafii

Sd se determine razele dinamice ale rolilor la diferite tipuri de

autovehicule, efectuindu-se determinlri la cel pulin 5-6 presiuni
de umflare ale pneurilor, autovehiculul incercat deplasindu-se cu
vitezd constantd.
Numdrul de rotafii efectuate de roata incercati va fi: N.
Se va intocmi un tabel care sd cuprindd:
o presiunea de umflare a pneurilorp;, in Mpa;
o spaliul mdsurat Si, in m;

a
r
i

) 6.

nza dinamic[ calculatd r6i,inm;

tipul de autovehicul;
marca anvelopei.
57

F!

BAZELE DINAMICII AIJIOVI--II|CULTLOR

ROTLT CU PNEURT DE AUTOVEHICI.jLF

Dupd determinarea experimentard a razeror dinamice ale ro{ilor

arliovehiculelor, se va reprezenta grafic variafia acestora penfl-u fiecare
roatd, in func{ie de presiulnea de umflare a pneului.
2. sd se determine raza dinamicd a rotilor
tip de autovehicul care
'nui
se deplaseaz6 pe o distanfi de cei pu{in
2 krn, cu ci'ci viteze cle
deplasare dif'erite, iar presiunea de umflare a pneurilor si fie
constantd pentru fiecare regim de incercare. pe roata de incercat
se
va monta un traductor de impulsuri care mdsoard numdrul de
rotatii
ale acesteia, la parcurgerea distantei irnpuse.
Se va

t
)
I
o
)
i
i

i\{arca.iul
Nr. crt.
a

b.
d.

ti presiunile

Marcaiul anvelopei
165/70 R l3
r75 R l4
185/65 R l5
205/60 R l5

- 18

9.75

f.

- 20
- 26
12.00 - 38

o
h

0,215
0,425
0.22
0,23

0,575

14.00

0,35

18.4

0,24

Din marca anvelopei rezurtd urmdtoarele dimensiuni ale

teia:

loarea:

au

Tabelul4.l
ro{ilor de autovehicul
Presiunea de umflare. ilr Mpa

de umflare are anvcroperor

umflare este de 0,22Mpa.

marca anvelopei.
D'pd determinarea experimentald a razelor di'amice ale ro{ilor
autovehiculului, se va reprezenta grafic variatia acestora pentru fiecare
roatd, in funcfie de viteza de deplasare a autovehiculului.

marcajele gi presiunile de umflare prezentate in tabelui 4.1.

Sd se calculeze raza de rulare a unei roti de autovehicul

prevdzutd cu o anvelopd care are marca 215/65 R 16, iar presiunea
de

- balonajul maxim sau l[1imea sec]iunii:

- diametrul de calare pe jantd:

intocmi un tabel care sd cuprindd:

presiunea de umflare a pneurilolp, in Mpa;
viteza de deplasare r,;, in m./s;
numdrul de rotafii ale rotii l{;
spa{iul mbsurat,S;, in m;
raza dinamicd calculati r4;, in n4
tipul de autovehicul;

3. Sd se calculeze razele de rulare pentru rolile a c[ror anvelope

Exemplu nurneric

l6 foh

:l

aces-

B = 215 mm;

6.2J11rnm= 406,4 mrn.

Raportul dintre indllimea balonului gi balonajul maxim are va-

{B - O.OS =+ I{ = 139,75 mm.

Raza de rulare

r. este datd

de relatra:

r, = l,'rs,

in care rp este raza liberi a rofii

tlcformare.

D.
(re: -l. lar /, este coeficientul

2"

de

Diametrul exterior maxim al anveloper umflate (D) se poate

(v.Fig.4.Z):

tralcula cu relafia

D=d+

2.H+ D = 685,9 mm =) rs:342,95

nrrn.

Pneul este de joasd presiunea, deoarece presiunea aerului drn

rrrtcrior este cuprinsi intre valorile (0,14+0,25 Mpa)
coeficientul de

rlcfbrmare

)", poate avea o

valoare cuprinsd

in

intervarul

10,930+0,935).
Se

alege: )\: 0,932

=)

t',:319,62mm.

0,175

58

59

!
PROPULSAREA AUTOVEHI CULE LOA

unde: P; - puterea efectivri dezvoltatd de motor (la intrarea in ambreiaj), la dif'erite turalii ale acestuia, in kW; P6 - puterea pierdut[ in
transmisie, la diferite tura{ii ale motorului, in kW,

p6;

s*I$9r{!'_

=[-nt).pt.

(5.3)

Pierderea totald in hansmisie reprezintd suma pierderilor parfiale in fiecare organ cornponent al transmisiei. Randamentul total al
transmisiei va fi dat de relatia:
n

PROPU LSAREA AUTOVEH ICU LE LOR

11,

flr,

sau

It

= I.u '1'l.o

.tlt 'Io .I,r ,

6.4)

in care: q. sunt

5.1.

CAI,CULUL PUTERII TRANSMISE LA

ROTILE MOTOARE

Propulsia autovehiculului se realizeaz| ca urrnare a transmiterii

puterii dezvoltate de motor spre rolile motoare ale acestuia. Transferul

motorului pentru invingerea rezistentelor la frecare care apar inhe

piesele componente.
Randamentul total al transmisiei 4, se exprimd ca un raport intre

puterea de propulsie transmisi la rofile motoare gi puterea efectivi

motorului,
t1t

=P*i -Pl-Ptn =r-Phi

P;
Pi

P;

(s.l)

in care: Ppi este puterea transmisd la rotile motoare, la diferite turatii

ale motorului. in kW.
PRi =

60

tlt

.Pi

(s.2)

randamentele pa(iale ale transmisiei (ale ansamblurilor componente considerate); r1"u este randamentul cutiei de vite'/,e) T,a - randamentul cutiei de distribufie; r1t.
- randamentul transrnisiei cardanice; 116 - randamentul transmisiei principalei TLr- randarnentul transmisiei finale.
La transmisiile mecanice, pierderile de putere cele mai mari se
inregistreaz[ in subansamblele previzute cu roti dinfate cum sunt:
cutia de viteze, cutia de distribulie, transmisia principal[.
Pierderile de putere din aceste mecanisme se datoresc frecdrii
dinhe flancurile dinfilor, frec[rilor din lag5re gi elemente de etangare,
invingerii rezistentelor hidraulice gi puterii consumate de pompele
auxiliare de ungere a angrenajelor.
Valorile medii ale randamentului organelor transmisiei, oblinute
prin determindri experimentale [22) se prezinti in tabelul 5 . 1 .
Valoarea randamentului total a transmisiei se poate considera
constantd indiferent de viteza autovehiculului gi treapta de vitezd
utllizatl. Valorile medii ale randamentului transmisiei mecanice sunt
cuprinse intre 0,80+0 ,92, iar pentru diferite tipuri de autovehicule sunt
ardtate in tabelul 5.2 122,231.
Se va folosi o exprimare analitic[ a puterii motorului in functie
de tura{ia acestuia, de forma 122,231:

p. -p
^t -'nlax

, 12

l" A*
np B Ii.t-l
\npl -,
L

r r3l
I

5l

\np,/

l, in r.w,

(s.s)

]
6l

b"

fl
BMELE DIMMICII AUTOVTI IICULELOQ

n.

PROPULSAAEA AUTOVIHI CULELOA

r 12
/ \3-l
I
tll;
"tl_ytl
al ] l,inkW.
\nPl \nPl l

I n.

I
pi =p_u*.la,.J_np'.1

L "o

(t,05

(5.5)

fimax = (t,os

in care: P; este puterea motorului la diferite turafii, in kW; P, calculat

cu relalia (5.5') se folosegte pentru a mdri precizia de determinare a
caracteristicii externe pe cale analitici, mai ales in zona turaliilor mari,
la MAS; Pr"* - puterea maximb a motorului, in kW; np - turalia
corespunzltoare puterii maxime, in roVmin; n; - diferite turalii ale motorului, in roVmin.

*1,20).np, la MAS pentru autoturisme

* t,lo).np, IaMAS pentru autocamioan", (5.7)

si autobuze

(1,05*1,07).np,

la MAC

n**

este turalia motorului la viteza maximi de deplasare a autovehiculului, in rot/min.

Tabelul 5.2

Tabelul 5.1
Valorile medii ale randamentului organelor transmisiei

Organul transmisiei

1"u

Celelalte trepte

1",:0,92...0,94

r'1,"

1o:0,92...0,94

DublI

r'1o :

.ractoare pe genile

Iransmisie frnali

Autocamioane, autobuze gi
tractoare pe rofi

0,90...0,92

116:0,92...0,94
traln:t't,xn.y

gi se pot calcula

conform relaliei:
(s.6)

n6n

tura{ia de funclionare in gol a motorului;

motorului (Ilru^ = fl*u*),

62

rmu*

tura{ia maximd

Randamentul transmisiei,

0,80 + 0,85

0,82

0,90

Autocamioane 4x2 $ autobuze cu transmisie principald simpli

0,90

Autocamioane 4x4 gi autobuze cu transmisie principald dubl6

0,85

Coeficienlii cr, F $i y, respectiv

tzliile l22l:
C[=

B=

11,

0,90-:0,95

\utocamioane de teren gi

= 0,990...0,995

SimplI

Turafiile n; sunt cuprinse intre limitele

A.utoturisme

0,97...0,98

1"6 = 0,92...0,94

Transmisia cardanicI

principall

Priza directd

Cutia de distribu{ie

Transmisia

Tipul autovehiculului

Randamentul

Outia de vitezd

Valorile medii ale randamentului transmisiei pentru

diferite tipuri de autovehicule

o', F' gi y'

se

determin[ cu re-

c? -c^.(2.c. -r)
(q. - rX

2.C". (C" - t)
(c. - r)t

(5.8)

63

BMELE DINAMICI I AUTOVEhICULELOP

PRODULSAREA AUTOVEHICULELOA

in care: Cu este coeticientul de adaptabilitate, care caracterizeaz[

su-

plefea motorului, adicd posibilitatea acestuia de a invinge eventualele

cregteri ale rezistentei de la roata motoare, fbrd a schimtla treapta de

vitezd, selectatd, dat de relatia,

utilizirii

(s e)
unde: M,'0" - momentul maxim dezvoltat de motor, in daNm; Mp
momentul dczvoltat de motor la puterea maxim[, in daNm,

Mp = 955,4.Pt"* , in daNm,
np

P,,,.* se

functionare instabild (de nestabilitate), deoarece odatd cu scdderca

turaliei datorate cregterii sarci'ii, scade gi momentul motor produs,
fenomen care determinr oprirea motorului. De aici rezultd necesitatear

exprimd in kW, iar np in rotimin; M,

(s

l0)

- momentul dezvoltat de

motor la puterea corespunzitoare turaliei (n) de interventie a regulatolului limitator de turafie, in daNm.
Pentru motoarele cr-r aprindere prin scdnteie: Co : 1,25:-1,35,
iar pentru motoarele cu aprindere prin comprimare: Co = 1,05+1,20.
C" este coet-tcientul de elasticitate, care caracterizeaz[ lirgimea
zonei de stabilitate. dat de relatia:

(\
Le -nM
--,

np

motoarelor cu coeficient de elasticitate cdtmai mic, pentru a

avea o zonl de functionare stabili cdt mai mare. Functionarea
economicd a motorului este caracterizat[ de tura{ia corespunzdtoare
consumului specific de combustibil minim n"., dati de o relalie aproximativd: n.. (0,6+0,1).nv.
=
Intre cu gi c" existd o relalic cu caracter statistic, de for.,a 1221:

cu =1,5-i.a..,

(5. r 2)

c. = K. 'nl''-

(s. i

iar intre C" qi nn:

- -nM
nr

(Tab. s.3) [22].

(5.1 I )

- turafia corespunzdtoare monrentului maxin,, in rot/min; nr - tura!ia de intervenfie a regulatorului-limitator de turatie, in rot/min.
Pentru motoarele cu aprindere prin scAnteie: C. : 0,45+0,65, iar
n5a

pentru motoarele cu aprindere prin comprimare: C" = 0,65+0,75.

Turatirle rlmin, nM, op, rr, gi n.*^ delimiteazd, zonele de funcfionare ale motoarelor cu ardere intemd. Zona de funclionare [n6a, n**] a

motorului fbr[ regulator-limitator de tura{ie $i [nv, n.] a motorului

prevdzut cu regulator se numegte zona de funclionare stabil[ a
motorului sau zona de stabilitate, deoarece odatd cu cregterea sarcinii
gi scdderea turaliei, momentul motor produs cregte gi echilibreazd
momentele rezistente suplimentare. Cu cit zona de stabilitate este mai
mare, cu atAt motorul este mai bun pentru propulsarea autovehiculului.
Pentru turalii ale motorului mai mici decAt fly S intrb in zona de

l)

in care K. este un coeficient cu valori care depind de tipul motorului

Valorile
\ g ---.

Tsbelul 5.3
coefi cientului trQ

Tipul motorului

Valorile lui I(.

Motoare cu carburator cu difuzor variabil

0,075...0,100

Motoare cu carburator cu una sau

rnai multe camere

0,100...0,125

Motoare pentru automobilele de sport gi curse

0,125...0,150

Valorile medii ale coeficienlilor ct,

tabelul^S.4 [22].

Intre coeficientii a, p gi

"y

g $i ry, sunt date in

trebuie sI existe relatia:

cr+B-y=1.

(s.14)

o4
65

_PROPULSAREA AUTOVEHI CULELOA

BAZETI DIIIAN,{ICII ALITOVEHICULELOR

Tabelul5.4

Valorile medii ale coeficien{ilor a, 0 $i T

Valoarea coefi cientului

Tipul motorului

Motoare cu aprindere prin scAnteie

Motoare cu aprindere prin comprimare,

in doi timpi

0,87

Motoare cu aprindere prin comprimare,

in patru timpi

0 51

70
J

1.13

l,56

I
1,09

-<a

lrtl

t{,

;lrrr.
E

ttt

a-

io

7tt -.'
o

I l,

Apticafii

t,

S[ se calculeze puterea la rolile motoare ale unor tipuri de autovehicule la care se cunosc: P^o* in kW, la np in rot/mini M*o* in daNm,
la ny in rot/min; nn;n in rot/min.

600

1200 1800 2400 3000 3600 4200 .1800

5400

Tnragia notorului (n,). [rotiminl

Fig. 5.f . Puterea motorului P1 gi puterea la rotile motoare pp; pentru diferite
turafii n; ale arborelui cotit al motorului.

Exemplu numeric
puterii la rolile motoare ale unut
gtiind cd are urmitoarele
motorului,
de
turafia
func{ie
in
autovehicul,

Si

se reprezinte grafic varialia

date tehnice:

Pno*: 66,24kW,Ia 5000 rot/min;

M** = 126 Nm,la 2900 roVmin;
rln,;n = 800 roVmin.

Utilizind relaliile

antrenatd.

prezentate mai sus oblinem urm[toarele re-

zultate:

C, = 0,58; Co=

0 = 0, 8; P: 1,4;y:1,2

q, = 0,875.

66

cr

Pierderile de putere cele mai mari apar in organele transmisiei

prevtrzute cu angrenaje, gi pot fi grupate in doud categorii:
- pierderi prin frecare:
o datorate frecdrii dinhe flancurile dinlilor angrenajelor,
o datorate frecirii din lagdre gi elementele de etangare;

l,2t'

D Concluzii:
Din puterea dezvoltati de motor, o parte se pierde datoritd frecirilor care apar in transmisia autovehiculului, fiind dependentd de
mdrimea randamentului transmisiei r1,, iar restul puterii ajunge la roata

P-

Y:

1.

pierderi hidraulice:
o datorate frecarii dintre rolile dinfate gi uleiul din carter,
o datorate frecdrii inteme dintre particulele de ulei gi im-

pr[gtierii uleiului de cdtre rofi.

67

,,\",
BrVEI-f DlNAMlcll AUIOVTIItCULELOR

PROPULSAREA AUTOVEHICULELOR

5.2. CALCULT]L RAPORTULUI DE TRANSMITERE

maxime de deplasar, Pn,u* in kW, la no in roVmin gi mlrcile anvelopelor cu care sunt echipate rolile motoare.

AL TRANSM ISIEI PRINCIPAI,E

Pentru calculul raportului de transmitere al transmisiei principiile, cutia de viteze se considerl in prizd directd.
La viteza rnaximS a autovehiculului v-u*, viteza unghiular[ a

rotilor motoare

rrlrr

v---

=----.j]g, in

(s. l s)

riid./S,

16

v'rax se

DIN CUTIA Df, VITEZE

este clatd de relatia:

OlR

in oare:

5.3. CALCULUL RAPOARTELOR DE TRANSMITERE

exprimd in rnls, r4- rz26 dinamicd

ro{ilor rnotoare, in

Yiteza unghrulard a motorului

0), =op

c0,,,

este datd de relatia:

.i1o6, iu rad'/s,

(s.1 6)

in care: itoa este raportul de transmitere total al transnrisiei, pentru cazul in care cutia de vtteze se afld \nprizd directd, dat de relatia:
Itpd

=i0.i.upd,

(5.17)

- raportul de transmitere al transmisiei pi:incipale ; i.*6 -- raportul de

transmitere al cutiei de viteze in prizd directd (i.,po = l).
O altd relalie de calcul avitezei unghiulare a motorului este:

In acest scop trebuie parcurse urmdtoarele etape:

calculul raportului de transmitere i6y1 al primei trepte din
cutia de viteze;
determinarea raliei pentru seria dupd care se face impdrlirea
in hepte;
stabilirea numdrului de trepte;
calculul rapoartelor de transmitere pentru celelalte trepte
ale cutiei de viteze.
Raportul de transmitere is al primei trepte din cutia de viteze se
poate determina cu relalia 122,23):
fr 'rd'nM
,rcvl =J6;;;'

i6

rn,

=aP,

in rad/s,

(s. l 8)

in care: rd se exprimd in m;

vcil

(s.20)

viteza critictr a autovehiculului in

treapta intdi, pentru urcarea pantei maxime, in m/s, care se poate determina cu relatia:

in care: nu,ux se determin[ conform relatiei (5.7), in rot/min.

inlocuind relaliile (5.15), (5.17) 9i (5.18) in relalia (5.16) obti-

(s.21)

nen1:

in care:
(s.1 e)

Gu - greutatea totald a autovehiculului, in N; Py - puterea

corespunzdtoare momentului maxim al motorului, datl de relafia:

Mnr* .fi.trta
D
P* _
=

Aplica{ii

Sd se calculeze raportul de transmitere al transmisiei principale

-u*30-,

in W,

(s.22)

exprimi in Nm, iar ny in roVmin; q1- randamentul total

ul transmisiei; yn ,, - coeficientul total de rezistenld a drumului
unde: Mmax se

pentru diferite tipuri de autovehicule, la care se cunosc vitezele

68

69

,lt'
BAZE LE

DIMMICII AUTCVEHICULELOR
DROPULSAREA AUTOVEHICULELOQ

(r[.u,, =f cosoma*,Fsincr.o*); f

coeficientul de rezistenfd la rulare, care se poate cleternrina cu relalia [20]:

t,,
\2.5
f = 0,0125 + 0,0085 i :T= | , in care
\100/

vnux se

treptele, rapoartele treptelor cutiei de viteze trebuie sd indeplineasci

condilia [20,22,231:

exprimd in km/h;

lcvl
l"ut
j_t:\_j:I_\
I

sr.u se poate adopta astf'el 122,231:

: 0,025-0,035 - in cazul autocamioanelor gi autobuzelor;

: 0,02-0,025 -in cazul autoturismelor de capacitate foarle mic6

qi viteze de deplasare sub 100 kmlh;

f : 0,03+0,04 - in cazul autoturismelor cu viteze mari de deplasare;

oc

unghiul de inclinare longrtudinali

rurmdtoarele valori [23]

:
(nrirx :
(nnx :
(n,ax

drumului, care

are

- pentru autovehicule cu cl singurd punte motoare,

- pentru autovehlcule cu mai multe pun{i motoare;
35+40' - pentru autovehicule speciale care au in transnrisie
12+15"
17+20"

qr reductor.

Sunt recomandate 122,23] urmdtoarele valori obtinute cu alutoigul = 3-4 - pentu autoturisme, icur = 6+8 - pentru
autocamioane gi autobuze qi i.u1 = 9:12 - pentru autovehicule speciale.
Rapoartele de transmitete i,ui, in drfbrite trepte de vrteze ale
cutiei de viteze se pot determina cu rela{ia 122,231:

rrrl rela{iei (5.20):

i.", =

in

u$-n-t,

care : este treapta de vitezd consideratd;

vrtezd, din cutia de viteze.

cvlll

lcvlt<-l)

(s.24)

I cuk

Din inegalitatea (5.24) reiese c6, pe mdsurd ce se ajunge la treptele superioare, saltul dintre trepte trebuie s5 fie cAt mai mic. Determrnarea rapoafielor de transmitere dupd aceste cliterii duce ia
restringerea intervalului de turalii cdtre hmita lui superioar[, ceea ce
determind imbunltilirea performanlelor autovehiculului, intrucAt puterea medie dezvollatd de rnotor in procesul demarajului se apropie de
valoarea puterii maxime.

Aplica(ii

Sd se calculeze rapoartele de transmitere ale cutiei de viteze

pentru diferite tipuri de autovehicule, \a care se cunosc vitezele
maxime de deplasare, P.,* in kW, la no in rot/min, M** in daNm la ny
in roVmin, greutatea totali, num[rul treptelor de viteze gi mdrcile anvelopelor cu care sunt echipate rotile motoare.

(s.23)

- numdrul

treptelor de
5.4"

Dacd, k este numirul de trepte din cutia de viteze, iar priza direct[ este in ultima treaptd, atunci, confonn relaliei (5.23), raportul de
transmitere corespunzdtor prizei directe are valoarea i"ur 1.

Calculul rapoartelor de transmitere pentru o cutie de viteze cu

supraprizd in treapta ir (ultima), la care raportul de transmitere este
subunitar, priza directd fiind realizatd, in penultima treaptd,, se el-ectueazd. ca gi cind cutia de viteze ar avea numai (k-l) trepte, cu priza
directi in treapta (k-1). Raportul de transmitere al supraprizei se adopti in limitele i.u1= 0,7-0,9 [22,23).
Pentru a mentine motorul in zona de functionare stabild a acestuia (intr-o zond cdt mai apropiatd de puterea lui maximd), la toate
10

cvll

\-

CALCULUL VITEZELOR EXTREME

CORESPUNZATOARE TREPTELOR DE VITEZE

Pornirea motorului se considerd, realizatd pe cuprinsul domerriului de tura{ie 0+nrr,r. Pentru un autovehicul care are cutia de vitez[
cu k trepte, domeniul de vitezl acoperit cu treapta I este cuprins intre
v| cofespunzitoare turaliei fly gi V1** corespunzltoare turaliei np. fn
treapta a II-a de vitezl se acoperi domeniul cuprins intre vn-;n gi vrr,'**,
in treapta (k-1) domeniul v6-ry-iu+v1k-rymax, in treapta (k) domeniul
situat peste vsn;n, corespunzltor tura{iilor ny gi np.
Schimbarea de Ia treaptd inferioard la una superioard se realizeazd, dupd decuplarea ambreiajului gi dupd incetarea accelerbrii
1r

BMEI-E DIFilqMICII AI.'TOVEHICULI LOR

PRODULSAIIEA AUTOVIHI CULE LOA

motorului, prin scoaterea angrenajului care a fost cuplat din t'ircuitul

cinematic al cutiei de viteze qi cuplarea treptei dorite. Trecerrca de la o
treaptd la alta dureazd l+3 s [20, 22,23), timp in care, molorul fiind
decuplat, viteza autovehiculului nu rdmAne constantd gi se rrric;;oreazd
sub acliunea rezistenfelor la inaintare. in consecintd, viteza irr rlomentul cuplirii treptei urmdtoare este mai micb decAt viteza la care s-a
ajuns la sfrrgitul demarajului in treapta anterioard (vr,,,"*)vu-ini
VIIn**)VIrIrnin, .,, i v(t-r)na^)Vrnin).
Schimbarea optiml a treptelor de vitezd se face in irrter.valul de
turalii [nv, np], iar vitezele minime/maxime pentru fiecarc treaptd de
vitezd se determind cu relatiile:
=

0,377.

nY 'to
,

km/h

=0,377.

(s.2s)

lrj

km/h

in

care: ig este raportul de transmitere total al transmisiei, cutia de

viteze fiind cuplati in treaptaT:
ig

, O.nou

z.i =

j.x3 + b'

j2-,
flm"x

pentru

I = 1-(k-1)

9i x1

0=no;

pentru x2 = O:-nnux;

j : l_(k-l) $i x: :

nrra_npi

i'!-;
=' nP -nM bj =v(3+l)nrin -ny .aj, pentrul: I -(k-l);
o'j
* vU*t)nrin,
+
Vr i*r r-.
- z, =(*., - n n, )./ -;p _
PentruJ : l+(k-l ).
a,

"M

(s.26)

is'i."j'irf,

unde: i6 este raportul de transmitere al transmisiei finale;

16 se

exprimd

in m.

&
.J
I

Yiteza minimd pentru treapta I,

se determind

nmin
vlmin = 0,371 .
l1

'rd

conform relaliei:

, in lcm/h,

(s.21)

in care: Dn,;n ssts turalia minimd a motorului, in rot/min.

Yiteza maximd a autovehiculului vp,n, (pentru treapta superioard) se determind din relalia (5. l9) la tura{ia n,,n d motorului sau se
ia in calcul viteza maximd din fisa tehnicd a acestuia.
in cazul unui autovehicuf care are cutia de viteze cu fr trepte,
acoperirea treptelor de vitezd. l; se poate determina cu una din
relaliile:
Alj v jmax -v1i+l;min, pentru j = 1+(k-1) sau

Azj
72

'fr

yK = vKma-

unde:

lq.

flP.'f't

Y.; = vlnrax

vfi-r)max

vjmin , Pentru-1

:2-k'

!1

rlt

,,

rhrin

nN{
'Iirrafia

Fig. 5.2. Diagrarna

v:

np l\nr*

ruotomlni, [ro l/rninJ

f(n) (fierastrlu) a autovehiculului.

t-)

B/U|ELE DINAMICI

AL[OVtl

ll

CULELOR

Pebaza diagrarnei v : t(n) se pot alei;e momentele de trecere de

la o treaptd de vitezd la alta, in timpul deplasdrii autovehiculului.
Vitezele u, corespunzdLoare treptelol de viteze, pe toatd gama
de tura{ii /,i a motorului, se pot determina conform relatiei:

Vitezele extreme teor."ctice pentru fiecare treapti de vitezl

Y

iteza autovehiculului. km/h

Autovehiculul

vi

Treapta de viteztr

Extrema

(s.28)

,inian/h.

=0,377

=f

Mirrimi
Maxiuri

' lmtn

Vk-ur

Vlmu"

Vk'"*

5.5. DETERMINAREA EXPERIMENTALA A

lilor vitezelor

determinate sd se traseze diagramele

VITEZE

v : f(n) (fie-

rdstriu),
Tabelul 5.5
Treapta de
schimbare din
cutia de viteze

I_II

Vitezele corespunztrtoa re treptelor Ei turatiilor, knr/h

superioartr

infeyioari

Vlmun

\tl tnrin

Acoperirea,
km/h

5.5.1. Determinarea vitezei minime

Conform [1 l, 15], pentru mdsuritori este necesar un sector de

drum orizontal cu o lungime de cel putin 200 m, pe care autovehiculul
incercat intr[ cu o vitezd stabilizat[ in treapta de viteze ce intereseazd"

'l'raseul respectiv se parcurge

cdte odatr in ambele sensuri, in succesiunea imediatd, m6surandu-se timpul / necesar pentru parcurgerea
lucestuia.

(Vt,.o* - vthr.in)

Valoarea vitezei minime

se poate determina cu

Vnrin = 3,6'

irr care S,,;,, eSte

(k-l)-k

V;.nri^

sT'n

a acestuia.

(v(t-,)nru* - vkmi')

2. Sd se calculeze vitezele exheme teoretice pentru fiecare treaptd de

vitezd la autovehiculele menlionate mai sus"
intocmi un tabel de forma tabelului 5.6.

relatia:

(s.2e)
. in km.ft,
t
spafiul parcurs (in m) de autovehicul in scopul deter-

rrrinirii vttezet minime

V1t-ryru

VITEZELOR

EXTREME CORESPUNZATOARE TR.EP'IELOR DE

Se va intocrni un tabel de forma tabelului 5.5, iar cu ajutorul valo-

74

Aplicafii

t" l.ltilizdnd datele oblinute la aplica{iile de la paragrafele (5.2) Si

(5.3), sd se determine acoperirile ia schirnbarea treptelor de viteze
la autovehiculele respective.

Se va

5.5,2. Determinarea vitezei maxime

Conform [11, 15], mdsurdtorile se fac pe distanfa de I km, pe

tlt'um orizontal, neted, asfaltat sau betonat, traseu care se va parcurge
rlc doud ori in ambele sensuri. Durata medie / de parcurgere a distanter
rc:spectrve este media obtinuti din cele patru mdsurdtori, in s.
'75

,rF

BMELE DINAMI CII ATJIOVT I lICULELOR

DROPULSAAEA ALIIOVEHI CULELOR

cronomehrrl utilrzat trebuie si aibd o precizie de 0,05 s, iar declangarea gl oprlrea acestuia se va face de cdlre experimentatorul aflat in
autovehiculul incercat, in monrentul trecerii in dreptul jalonului ce
maroheazd inceputul/sfhrgitul sectomlui de incercare.
Valoarea vitezei maxime se poate determina cu relatia:
s
Vma\ = r.u "Tt- . in km/h,
(5.29')

in care S,,,0* este spaliul parcurs (in m) cle autovehicul in

scopul

determindrii vitezei nraxime a acestuia.

Mi = gis,+

MR,i =

rBl-=+trDp tDi

'rt
(oi

Mi '-oi

Aceastd cregtere apreciabild a momentului la roatd se tealizeazd

.iqi
-u = M, ,r1r.lt,indaNm,(_5.-i0)

in care: M; este momentul dezvoltat de motor, la diferite turalii n; ale

arborelui cotit al motorului, in daNm, care se poate determina cu una
din relatiile:

M -Mp.[".u.ni -1, fl.l'l,,ndaNp.r.

n,

76

\np/ l

(5 .3 3)

-lt

Aplica{ii

l.Pebaza datelor oblinute la aplicafiile de la paragtafele antenoare, sd

se calculeze momentele la rofile motoare ale autovehiculelor respective, la diferite turalii ale motorului, in toate treptele de viteze.
2. Sd se calculeze puterea la rolile motoare ale unor tipuri de autovehicule, in func{ie de viteza de deplasare a acestora, in toate treptele
de viteze, la care se cunosc: Pno* in kW, la np in rot/min; M* in

daNm, la ny in rot/min; limitele tura{iilor de funclionare stabild a

motorului in rot/min, marca anvelopelor cu care sunt echipate rolile
motoare.

Pentru aceasti aplicafie, turalia motorului se exprimd

tle viteza de deplasare a autovehiculului, sub forma:

vi'lti

Itj

(s.32)

daNm.

in detrimentul turatiei rofii motoare flp, Q?re se va micgora de acelagi

numdr de ori, rolile motoare cdpitind - astfel - turalii compatibile cu
depl asarea normald a autovehiculului, potrivit relaliei :

CALCULUL MOMENTELOR D}] ANTRENARE

A ROTTLOR MOTOARE

Miqcarea autovehiculului este posibild in cazul cand la rofile

motoare ale acestuia se transmite un moment activ sufrcient de mare
pentru a invinge rezistenfele la inaintare gi a asigura deplasarea sa.
Mornentul activ transmis rofilor motoare se numegte moment la roatd.
Datontd rezistenlelor din transmisie, momentul motor transmrs
rotilor rnotoare este diminuat fald, de cel dezvoltat de motor, insd este
mult majorat (de aproximativ 5...20 ori) prin raportul total de transmitere dintre motor gi rofile rnotoare (din cutia de viteze, transnrisia
principali gi transmisia finald), potrivit relatiei:

"

Pi se determind conform relafiilor (5.5), (5.5').

Notatiile care apar in relaliile (5.31) 9i (5.32) sunt specificate la
paragraful 5.1.

llR=
5.6.

L,
ni

n=

0,377 .r4
-+-!-,

roVmin, (cu 7 s-a notat treapta de vitezd} iar relalia

(5.5) se va adapta aplica(iei respective, oblindnd puterea

Pj

(5.3 r )

vj 'ltj
ns
0,377'rd'np '(.

t"

in funclie

in kW:

=Pt*

ut 'i,t
0,377 ' rd

'np

-'(

vj 'ttj
0,377 . rd .np )']

BAZELE DIIT{MICII AUTOVEIJICULELOR

PROPULSAAEA ATITOVTHICULE LOR

Vitezele rntermediare vy din fiecare treapt[ de vitezd se vor lua

intre limiteler v1 = Viu,in-vjnux, in krn/h. Aceste viteze se pot determrna
cu relatia:

Se vor reprezenta grafic variafiile momentelor la rolile motoare

in func{ie de vitezele de deplasare ale autovehiculelor in fiecare treaptd de viteza.

+u
Exemplu numeric

-v.

$tiind urmdtoarele date despre un autovehicul:

P** = 66 kW, la 5000 roVmin;
Mn,u* = 126 Nm, la2900 rot/min,
nn,iu = 800 rot/min;
randamentul total al transmisiei: 11,:0,875;
marca anvelopelor 175/70 R I 3;
raportul de transmitere al transmisiei principale: is : 3,87;
rapoartele de transmitere ale cutiei de viteze: \= 3,73;
fi = 2,05; is = 1,32; irv = l; iy : 0,'79,

illrn

vln,iu gi vin:ax pfltru fiecare treaptl de vitezd se vor determrna

conform relafiilor (5.25).
Puterile la rolile motoare se vor determina cu ajutorul relatiei
(5 .2), adaptatd aplicaliei re specti ve, obf inAnd :

PRj

="4t.P.,,inkW,

in care Ppi sunt puterile la rotile motoare ale autovehiculelor, calculate

in funclie de vitezele de deplasare, pentru toate treptele de viteze;

,ri'r

se calculeze:

restul nota{iilor folosite sunt specificate la paragrafele anterioare.

Se vor reprezenta grafic varialiile puterilor la rofile motoare in
func{ie de vitezele de deplasare ale autovehiculelor respective in fiecare treaptd de vitez6.

r) momentul motor M; in funclie de turatia motorului;

b) momentele la rofile motoare Mp;1ale autovehiculului,

3.Pebaza datelor oblinute la aplicalia anterioard, si se calculeze momentele la ro{ile motoare ale autovehiculelor respective, in functie
de viteza de deplasare a acestora, in toate heptele de viteze.

(l)

Pentru aceast[ aplicalie se poate utiliza relatia de calcul:

IvIRi =
-

Pni
PRi .ra
^__
955,4. 955,4'0.377
nR

in care: Mry sunt momentele la rolile

vi

motoare ale autovehiculelor,

in funclie de vitezele de deplasare, pentru toate treptele de

viteze, iar np este tura{ia rojii motoare, dat[ de relalia (5.33); restul

calculate

notaliilor folosite sunt specificate la paragrafele anterioare.

Vitezele intermediare v7 drn fiecare treapti de vitezd, se vor
determina analog aplicafiei anterioare.

78

c)

in funcfie

de turaliile motorului, pentru toate treptele de viteze;

puterile la ro{ile motoare Ppi ale autovehiculului, in funclie de
vitezele de deplasare, pentru toate treptele de viteze;
momentele la rofile motoare Mpl ale autovehiculului, in funclie
de vitezele de deplasare, pentru toate treptele de viteze.

Se vor utiliza rezultatele oblrnute la exemplul de calcul de la

puragraful 5.1.
Raz,a dinamicd a
1rr czentate la capitolul 4

rotilor motoare se va calcula conform celor

= r6 = 0,361 m.
a) Turatiile pentru care se efectueazd calculele sunt cele de la

,'rcrnplul de calcul de la paragraful 5,1. Momentele motorului la

,lrlcrite turalii ale arborelui cotit, se calculeazd conform relaliei (5.32).
llr'zrrltateie obfinute sunt redate in figura 5.3.

n*--BMELE DII.!\MICII AUTOVEHICULTLOR

PROPULSAREA AUI-OVEHI CULELOQ

l_5 5
t_s 0

I80

r.+ 5

2
!

14.0
13,5

160

p.

l4t)

E:
xtr

tlo

13.0

100

t2.5

=80
!60
o

12,0

tt i

40

ll0

20

600

t200 t800

Turagio motorului

arborelui cotit al motorului.

b) Rapoartele de transmitere totale ale transmisiei, in diferite

trepte de viteze, se calculeaz[ conform relafiei:

= io'lj,

j:

I, II,

ilI, fV, V.

Momentele la roatd in funclie de turalia motorului, pentru toate

treptele de viteze, se calculeazd conform relafiei (5.30). Rezultatele
oblinute sunt redate in figura 5.4.

in

c) Pentru calculul puterilor la ro{ile motoare ale autovehiculului,

funcfie de vitezele de deplasare ale acestuia, se vor urmdri

explica{iile aferente aplicaliei 2 de la paragraful 5.6. Rezultatele
oblinute sunt redate in figura 5.5.
d) Pentru calculul momentelor la rolile motoare ale autovehiculului, in funclie de vitezele de deplasare ale acestuia, se vor urmdri
explicaliile aferente aplicaliei 3 de la paragraful 5.6. Rezultatele
oblinute sunt redate in figura 5.6.

80

2.100 3000 1600 4200 .t800

540r)

Turalia motorului (n,). [rot/rnil]

(n,) [rolnrin]

Fig. 5.3. Momentul motor Mi pentru diferite turafii n; ale

ii

600 t200 I800

2.10() 3000 36('0 4200 4800 5400

Fig. 5.4. Momentele Mp1.; la rotile motoare, in fiecare treaptE de vitez[, la

diferite tura{ii n; ale arborelui cotit al motorului.

i3-

^t
(r5

3- nu
a55

9so

.tl
tl
I

;rs
gIlo
,,
A-

:30

=
E
E

15

){
2(:,

ll

ro

P'-

20 40 60 80 100 120 140 160

Vitezfl auto\ ehiculului

(r.

180

). [km/h]

F'lg. 5.5. Puterea motorului P.; gi puterea la rolile motoare Pry, in funclie de
vitcza de deplasare vj a autovehiculului, in fiecare treapti de vitezd a acestuia.

8l

PROPULSAAEA AUTOVEHI CUI-f LOA

BAZELE DINAMICI I AUTOVTHICULTLOQ

No,ry
FR=
I

tr0

Fe

160

-:

l+[,

xz

100

I(xrr,, *X-dr/=x,

(s.34)

m=l

tar Xreprezintd fo(a tangenliali la rolile punlilor motoare; N'n, _ nu_

rnlrul de pun{i motoare ale autovehiculului.
Fo(ele tangenliale X; la rolile punfii motoare a autovehiculului,
in funclie de turaliile arborelui cotit al motorului, in diferite trepte de
viteze, se determind cu ajutorul relafiei:

13

*, =?,

8()

irldaN,

(5.34',)

=E

()tJ

X;larollle puntii motoare a autovehicururui, in

lirnc{ie de viteza de deplasare a acestuia, in diferite trepte de viteze, se
rlcterminl cu aiutorul relatier:
iar forlele tangen{iale

+0
2l)

r--T--T---r--r-T-_T.
20 ,10 60 80

00 tzo t.l0

160

t_
t

ttO

*,

Vitcza autor ehiculului (r,). [krn/hl

Fig' 5.6. Momentul la rofile motoare M*j, in funclie

de viteza de deplasare v;
a autovehiculului, in fiecare treaptd de vitezd a acestuia.

in figurile 5.5 gi 5.6 suntreflectate gi zonele de acoperire atreptelor de vitezd, unde se pot schimba optim treptele de vitezi, in timpul
deplasiri i autovehiculului.
l

5.7. CALCULUL FORTEI L.d ROTn D MOTOARE

Se considerd, cdla o roatd (stAnga sau dreapta) a unei punli moIoare m a autovehiculului se dezvoitd for(a tangen\iald, X,,,,, sdl X^4,.
Daci autovehiculul este prevdzut cu doud punti, atunci indicele m are
valorile: m = 1 pentru puntea motoare in tald; m : 2 pentru puntea
motoare in spate; m = l+2 in cazul tracfiunii integrale). For{a la rolile
motoare Fp se obline prin insumarea forlelor tangenliale x, de la toate
ro{ile puntilor motoare, conform relatiei:

82

?,

in daN.

(5.34")

Notafiile utilizate sunt specificate in paragrafele anterioare.

Aplicafii

Cunoscind mdrcile anvelopelor cu care sunt echipate ro{ile motrare la diferite tipuri de autovebicule gi pe baza datelor ob{inute Ia
rrplicaliile de la paragrafele anterioare, sd se calculeze:
a) forlele tangenfiale X;1 la rolile punfii motoare, in functie de turafiile motorului, pentru toate heptele de vitez[, utilizAnd relatia
(5.34');
b) forfele tangen{iale X; la rotile pun}ii rnotoare, in funcfie de
vitezele de deplasare, pentru toate treptele de vitezd., utilizAnd
relalia (5.34").

rrrtre

\.6).

Vitezele intermediare din fiecare treaptd de viteze v; se vor lua

lirnitele minime vi,i, $i maxime vi,,o, (y. aplicalia 2, paragraful

83

BAIEtf

DIISAMICII ALITOVLI JICUI.ELOR

PROPULSAREA AUTOVEHI CUTELOA

z
X- ,i

Exemplu numeric

,:E
:c
=w

Pebaza rezultatelol'obtinute la exemplul numeric de la paragra-

ful 5.6, sd se calculeze:

tr'o
z.-.-'+'-'-'-r

vrteze.

6()(.) 1200 tlt00 2100 3001) 3600 42(J0 4800

Turafiile pentru care se et'ectueazd calculele sunt cele de la

exemplul numeric de la paragraful

5.1

5.+00

Turalia motorului (n,). Irot/min.l

Fig. 5.7. Forla tangenfiali X1 la rolile punfii motoare, in fiecare treaptl

vitezd,la diferite tura{ii n; ale arborelui cotit al motorului.

de

(r00

z6
><-.

500

.<=

-a'

2
6tr
otJ .-

in figura 5.8 sunt reflectate gi zonele de acoperire a treptelor de

vitez6, unde se pot schimba optim treptele ce vitezi, in tirnpul depla-

400

g.o
xo
Y

sdrii autovehi culului.

I00

20 40 60 r{0 I00 120 140 160 t80

Viteza autovehiculului (r'1. [kmft]

Fig. 5.8. Forfa tangenlial[ X; la ro]ile punfli motoare in func{ie de viteza de

deplasare vj a autovehiculului, in fiecare treapti de vitezd a acestuia.
84

BMELE DINAMICII AUTOVLIIICTJIf LOR

DROPULSAAEA AUIOVEHICUI-f LOR

5.8. CALCULI]L C]OEFICIENTULUI DE ADERENTA

Tahelul 5.7

a) ConsiderAnd cd forfa de aderenlI este egal6 cu suma fortei de

trac{iune la cArlig gi for{a de rezisten(5 la rulare a autovehiculului, coeficientul de aderenti se determini cu relatia:

(s.3s)

Valorile medii ale coeficientului de aderen{i, g

Calea de rulare

Categoria

Starea

in care: f1,n,.* este forfa de trac{rune specificd maximd, care se calculeazd prin impirlirea fortei de tracliune la cdrlig la greutatea total[ a
autovehiculului; f - coeficientul de rezistentd la rulare, care trebure sl

corespund[ aceluiagi tip de teren pentru care se face calculul coeficientului de aderenfd; K - coefictentul greutSlii aderente, care este
numeric egal cu raportul dintre greutalea repartizatd pe ro{ile motoare
gi greutatea total6 a autovehiculului.
Coeficientul greutdlii aderente se calculeazd pe baza datelor
ob{inute la mdsurdtorile maselor (v. capitolul 3). La autovehiculele la
care sunt prevdzute reduceri ale incdrc[turii utile in cazul deplasdrii in
conditii de drum dificile, coeficientul masei aderente se calculeazir
pentru fiecare din stdrile de incdrcare rezultate. Dacd existd
posibilitatea cupl[rii-decuplirii tracfiunii la rotile unora din punfi,
coeficientul masei aderente se calculeazd pentru toate situatiile de
tracliune realizablle prin cornenzile cutiei sau cutiilor de dishibulie. in
cazul in care ro{ile tuturor punlilor sunt rnotoare, coeficientul maser
aderente este egal cu unitatea.

Piatrd

bolovani

b) Coeficientul de aderenfd
/n.
Vi
--

'J

se poate

Y
,. ma,x
G"a

'

calcula gi conform relaliei:

(s.36)

in care: X."*j : f(v1) este forla maxim[ de aderenld in diferite trepte de

vitezeT, in daN; Gr6 - greutatea aderentd, care reprezintd partea din
greutatea totald a autovehiculului ce revine ro{rlor punfii motoare, in
daN.

Valorile medii ale coeficientului de aderen!6 al autovehiculelor

care se deplaseazd in diferite condilii de drum, sunt date in tabelul 5.7

0,50...0,70

0,70...0,80;

0,70...0,80;

l,00)

I,00)

urned

0,35...0,45

0,45. . .0,55

0,50...0,60

umed murdar

0,25...0,4s

0,25...0,40

0,25...0,45

Jscat

0,40...0,50

0,_50...0,55

0,60...0,70

0,60...0,70
0,40...0,50
0,60...0,75

0,60...0,70
0,40...0,55
0,50...0,60

Piahb

uscat

spartd

umed

( alupuri

uscat

0,50.,.0,60
0,30...0,40
0,50...0,70

umed

0,30...0,40

0,40...0,50

0,50...0,60

de

lemn

I)rum de
ptrmAnt

'l'eren

1221.

uscat

Beton asfalt

Coeficientul de aderenfl, <p

Pneuri pentru
Pneuri de
Pneuri de
autovchicule
cu
joastr
inalti precapacitate
de
siuue
presiune
trecere miritl

ntslpos

uscat

0,40...0,50

0,50...0,60

udat de ploaie
Jesfundat
uscat

0,20...0,40
0,15...0,25
0,20...0,30

0,30...0,45
0,15...0,25

0,22...0,40

umezit

0,35...0,40

0,40...0,50

0,50...0,60
0,35...0,50
0,20.,.0,30
0,20...0,30
0,40...0,50

0,20...0,40

0,25...0,40

0,30...0,45

0, 15...0,20

0,15...0,25

0,15...0,25

0,20...0,30
0,15...0,20

0,20.,.0,40
0,20...0,25

0,20...0,40
0,30...0,50

0,08...0,15

0,10...0,20

0,05...0,10

amezit pdna la
l'crcn cu

lol argiloillnlpos

stare de

plasticitate

umezit pdnd la
starea de

curgere
| )r

utn cu afinatd

rrlpadd
| )r'rrrn

bdt[toriti

cu temperatura

glrculi;i aerului sub

polci

0'c

86
87

PROPULSAQEA AL/I-OVEHI CULELOP

BMELE DINAMICI I ALIOVEHICULELOQ

ui'k.

Coeficienlii de aderen!6 rpalaro\1le punlii rnotoare, in funclie de

turafiile motorului, in diferite hepte de viteze, se determini cu ajutorul
relatiei:

Yitt -

(5.-l B)

2'g'Sn

(s.36)
Valorile coeficientului eficacitlfii frAnelor,

iar coeficienlii de aderenld gj la rolile puntii motoare, in funclie de

viteza de deplasare a autovehiculului, in diferite trepte de viteze, se
determini cu ajutorul relafiei:

FIrI inctrrcdturl

Tipul de
autovehicul

FrAntr

Notatiile utilizate sunt specificate in paragrafele anterioare.

inclrctrturi maxirnl

repartitor

FrAntr ftrr5

repartitor

repartitor

1.2

1,0

1,2

1,0

r,4

I'L

1)

t,6

1,6

1,4

2,0

1,8

Frinl

cu

Autocamioane
4-5 tone gi
autobuze cu
Iungimea pAnd la
7,5 m

Autocamioane gi
autobuze de
rnare tonai

5.9. DETERMINAREA EXPERIMENTALA A

Cu

Frintr cu
repartitor

Autoturrsme

(5,36")

flri

Tabelul 5.8

COEFICIENTULUI DE FRECARE LA ALUNECARE

3
La diferite viteze de deplasare ale autovehiculului incercat, pe
diferite categorii gi stdri de drum, se frAneazl gi se mdsoar[ spafiul de
frAnare.

Coeficientul de frecare la alunecare

'3.i

u?i

rpni

_2.eui s

se determind din relatia:

*,

(5.37)

care se incepe frAnarea, in cazul

incerc[rii i, in m/s; v2i - viteza finald in cazul frdndrii, la incercarea r,
in m/s; g - acceleralia gravita{ionald, in m/s2; 56 - spafiul total de
frAnare, la incercarea i, in m; h - coeficientul eficacitltii frAnelor.
Valorile coeficienlilor eficacitllii ltdnelor k", in raport de tipul
autovehiculului gi de inclrcdturd, se dau in tabelul 5.8 [6].
Din relalia (5.37), in cazul frAnirii totale (v2;= 0), rezultd relatia

in care: v1; oste vtteza ini{iald la

Aplica{ii

t. Sd se determine coeficientul de aderenfd pentru diferite tipuri t1e

autovehicule, care se deplaseazd in diferite conditii de drum. utrlizAnd relalia (5.35).

, utilizdnd rezultatele obtinute Ia aplicafiile de

la paragraful 5.'/,
punctul a), sd se calculeze coeficientul de aderenfd q,i a autovehl_
culelor respective cu ajutorul rela{iei (5.36), in toate treptele cje
viteze ale acestora.

de calcul a coeficientului de frecare la alunecare:

88

89

BAItLE DlNAlvllCll AUTOVIHICIJLtLOQ

PPOPULSAQEA AL'TOVI

HI

CULEI OA

ficienfii de aderenfd corespunzitori forlelor maxime de aderenfS,

pentru toate treptele de vitezd.

4. SI se calculeze coeficientul de aderentri la ro{ile motoare ale unur

autoturism incdrcat, previzut cu dou[ punli, cea din spate fiind motoare, la viteza maximi din treapta a III-.a de viteze, la care raportul
de transmitere este iur = 1 ,44, iar raportul de transmitere al transmisiei principale: iq = 3,91. Se cunosc urmltoarele date despre
autoturismul respectiv: marca anvelopelor 205/60 R 15; presiunea
de umflare a pneurilor: 0,31 MPa; randarnentul total al transmisiei:
i1, : 0,87; masa proprie: 1600 kg; coeficientul de utilizare a greutd{ii: 0,94; ampatamentul 2770 mm; distanla pe orizontald de la
r:.entrul de greutate la axa punlii din faln este 0,54 din valoarea ampatamentului; Pn,* = 147 CP, la 6150 rot/mifl, Mn.*:202 Nm, la
4500 rot/min;" Schimbarea treptelor de vitezd se realizeazd in zona
de func{ionare stabild a motorului.

5.

lii

rofile motoare ale unut

autoturism incdrcat, previizut cu doud punfi, cea din fald fiind motoare, la vtleza minim[ din treapta a II-a de viteze, Cutia de viteze
este cu cinci trepte, iar prrza directd e ste in treapta a IV-a. Se
cunosc urm[toarele date despre autoturismul respectiv: marca
anvelopelor 205/60 l/R I5 B7V; presiunea de umflare a pneurilor:
0,31 MPa; randamentul total al transmisiei: q1:0,87; masa totaltr:
2035 kg; ampatamentd: 2770 mm; distanla pe orizontald de la
centrul de greutate la axa punlii din ta{i este 0,49 din valoarea
ampatamentului; P** = 147 CP, la 6150 rot/minl M** = 202 Nm,
la 4500 rot/min; viteza maximd de deplasare: 210 km/h.
Schimbarea treptelor de vitezd se realizeazd in zona de func{ionare
se calculeze coeficientul de aderenlI la

stabi16 a motorului.

Bxemplu numeric
UtilizAnd rezultatele obfinute la exemplul de calcul de la paragraful 5.7, si se calculeze:
a) coeficienfii de adere'!5 gii la ro{ile pun{ii motoare in functie de
turaliile motorului, pentru toate treptele de viteze;
b) coeficienlii de aderen![ rp7 la ro]ile pun{ii motoare in funcfie de
vitezele de deplasare, pentru toate treptele de viteze.
Greutatea aderentd

a autovehiculului se determind

conform

celor prezentate in capitolul 3 (G^,r = 822,5 daN).

a) Fentru calculul coeficienlilor de aderentd eu a autovehicutrului, in funclie de turalia motorului, penhu toate heptele de viteze se
fillizeazl relalia (5.36'). Rezultatele obtinute sunt redate in fieura 5.9,
09
0tt

lt7

I
E' UI'
I

Eo

E
I

0,5

o4
rr..1

Q
02

6.Pebaza relafiei (5.38) gi a celor prezentate la paragraful 5.9, s[ se

determine coeficientul de frecare la alunecare pentru diferite tipuri
de autovehicule, care se deplaseazd in diferite condilii de drum.

01

(r00 1200 1800 2400 3000 3600 .t200 4800

5/100

Tulolia motorului (n,). [ror/min]

Fig. 5.9. Coehcientul de aderenfd <p; in functie de turatia n; a arborelui cotit al

motorului, pentru toate treptele de viteze.
90

9l

I]AZELE DINAMICI I AI,T OVEhICULELOR

PROPULSAREA AUI'OVEHI CULTLOA

b) Pentru calculul coeficientului de aderen\d eia autovehiculuin functie de vitezele de deplasare, pentru toate treptele de viteze
se utilizeazd relatia (5.36"). Rezultatele obflnute sunt redate in figura

anvelopa, Pneurile care au in secliunea transversali curbur6 mare obfin suprafele de contact ce tind cdtre o elipsd, iar pneurile cu curburd

5.10, in care sunt reflectate gi zonele de acoperire a trepteltlr de vitezd,

unde se pot schimba optim treptele de vitez[ in timpul deplasdrii auto-

vedere cd banda de rulare a pneului este prevdzutd cu caneluri si fante,

mdrimea contactului nemrllocit cu calea depinde de mdrimea gi num6rul nervurilor. De aceea se deosebegte suprafa1a de contact tolald Au
de suprafa\a de contact efectivd A,.

lLri,

vehrculului.

Suprafala de contact total| A, reprezintd aria datd de conturul

cxterior al amprentei, ce rdm6ne pe cale dupd apdsarea pneului cu o
anumiti sarcind Gp.
Suprafata de contact efectivd A" reprezinti suma ariilor supral'elelor elementelor desenului benzii de rulare care intrl in contact nernillocit cn suprafafa drumului. La pneurile lise - neprofilate, aria
c:fectivd A" este egald cu aria totald 1,. Cunoagterea ariei efbctive este
nccesard la studiul aderen{ei si al alunec[rii, al uzurii benzii de rulare,
l)rccum si la studiul ruldrii pneuluipe suprafe{e ude.
In cele ce urmeaz6, prin suprafata de contact A se va in{elege

I
c
E

UO

()5

=E 04

03

suprafa{a de contact totald.

() 2

0t

mic[ dau suprafele ce tind cltre o forml dreptunghiular[. Avdnd in

40 (r0 80 100 | 20 I'l()

(,0

I 80

Vitcza autor ehiculului (r,;, lLur/hl

F'ig. 5.10. Coeficientul dc aderenfa g1 in funcfie viteza de deplasare v1 a

autovehiculului, in fiecare treaptd de vitezi a acestuia.

In conditii de rulare a ro{ii, asupra formei gi mdrimii suprafetei

rlc contact influen{eaz[ 9i viteza de rota{ie a pneului.
Asupra mdrimii gi formei suprafefelor de contact influenleazi 9i
t'onstructia pneului. La pneurile fird breaker cregterea lungimii supralclei de contact este mai pronunlatd decdt la cele cu breaker, datoritd
tlrl'eren{ei de rigiditate dintre cele doui tipuri de pneuri.
Presiunea normald pe suprafoya de contact este datd de raportul
rlrntre valoarea sarcinri normale Gx gi mdrimea ariei suprafelei de conlirct.

5.I0. DETERMINAREA EXPERIMENTALA A PRESIUNII

NORMALE PE SUPRAFATA DE CONTACT DINTRE
PNEU $I CALEA DN RULARI,

in condrlii statice, forma suprafelei de contact depinde de valoarea curburii benzii de rulare, iar mdrimea suprafefei de contact depinde
de: valoarea sarcinii normale G1q, presiunea interioar[ a aerului din
pneu 9i caracteristicile elastice ale materialului din oare estc fabricati
92

Raportul dintre sarcina normala Ga gi aria total[ a suprafelei de

lontact l, se numegte presiune normald medie:
Pnm

=ff,r"daN/cm2.

(s,3e)

Raportul dintre sarcina normal[ Ga gi aria efectiv[ a suprafelei

l" se numegte presiune normala medie efectivd:

ll(' c()ntact

o."

fu.
Ae

in daN/cm2.

(s.40)

93

-til

PROPULSAAEA AUTOVEHI CU LELOR

BMELE DINAMICI I AUTOVEHICULI LOR

Mdsurarea presiunii pneurilor asupra solului se face pe o

suprafap orrzontali durd. In acest scop, fiecare parte a autovehiculului
alezat pe platoul orizontal betonat se va ridica succesiv, cu ajutorul
unui cric sau a unei macarale, pAnd ce rotile respective se desprind de
pe soi. Bandajul de rulare al fiechrui pneu se vopsegte intr-o zoni din
dreptul ventilului gi in alta situatd la 90o fati de prima. Sub partea
vopsitd a ro{ilor se agazl pe suprafa{a solului lbi albe gi curate de
h6rtie groasd sau carton. Pentru a lua amprenta pneului, se coboard lin
autovehiculul, avAndu-se grijI sd nu apari rostogoliri sau alunec[ri ale
rofilor pe hdrtii, dupd care se ridicb din nou partea respectiv[ a
autovehiculului, se scot foile pe care s-au imprimat amprentele pneurilor gi se rotesc rofile cu 90', astfel ca a doua zond vopsitd sI fie
indreptatd spre sol gi se scoate o a doua serie de amprente pe foi noi de
hdrtie sau carton. Conturul general al amprentelor se va trasa cu un
creion pe supratafa hirtiei dupb uscarea acestora.
Suprafafa de contact totald A, se determind pnn planimetrare in
limitele conturului general trasat cu creionul.
Presiunea normal[ pe suprafa{a de contact se va determina atAt
penku punfi, cAt gi pentru inheg autovehiculul.

hiculelor fiind constantd;

la presiune de umflare constanti a pneurilor, pentru diferite
valori ale grcutilii autovehiculelor.
Se vor

pentru cazul b):

tipul de autovehicul incercat;

presiunea de umflare a pneurilorp, in MPa;
greutatea totald a autovehiculului Go;, in daN;
aria suprafelei de contact A,i,in cm';
presiunea normald pe suprafa{a de contactp,,;, in daN/cm2.
Dacd mdsurbtorile se efectueazd pentm fiecare roat[ a autovehiculului in parte, se vor intocmi tabele de forma celor de mai sus. in
care se vor specrfica rotile pentm care s-au efectuat m[surdtorile.

Pentru cazul a) se vor reprezenta grafic: influen{a presiunii de

umflare a pneurilor asupra suprafelei de contact gi influenla presiunii
de umflare a pneurilor asupra presiunii normale pe suprafala de contact.

Pentru cazul b) se vor reprezenta grafic: inflnenta sarcrnii

normale asupra mirimii suprafefei de contact gi influenla sarcinii
normale asupra presiunii normale pe suprafala de contact.
Exemplu numeric

Aplicafii

Sd se determine presiunile normale pe suprafata de contact la

diferite tipuri de autovehicule in urmitoarele cazuri:
a) la diferite presiuni de umflare a pneurilor, greutatea autove-

b)

La un autovehicul cu doud pun{i, care are

G, = 3620 daN - constantd, ampatamentul A :

greutatea totald

2,430 m, pozilia

centrului de greutate fald de puntea spate b = 0,810 m, sd se determine

presiunile normale pe suprafafa de contact a rofii din stAnga a puntii
fafd, la diferite presiuni de umflare a pneurilor (0,08; 0,10;0,13; 0,14;
0,15; 0,16) MPa.
Greutatea repartizatd pe roata consideratd se va determina conform celor prezentate in capitolul 3.

intocmi tabele care s[ cuprindd:

pentru cazul a):

tipul de autovehicul incercat;

greutatea totald a autovehiculului Gn, in daN;
presiunea de umflare a pneurilorp;, in MPa;
aria suprafelei de contact Aq,in cm';
presiunea normald pe suprafala de contact p*,i,
94

Rezultatele obtinute sunt redate in figura

5.1 1.

ifl daNicm2.
95

'l
BAZEL.E

DIMI\4|Cll AUTOVI-HICULELOR

PRODULSAREA AUTOVEHI CUI.,ELOA

c)
3.,
co

c,-'

=9

(uD
0,3 5

<o

5d

u6.
orH
:i:

nv

itate
C;;,tl

te caracteriZatl

: ,,..,

prin

..,,

c,-nM;
np

@ c. = k. n3't,

030

=f:

dE
F! _I?

[n,run

c) c. =9,

0.25

ny

020

in care: ny gi np se exprimi in rot/min.

a9r

ro
4C
i)

0.08 0.09

l0 0.1| 0.t2 0 13 0 I.+

Presiunea de umflare a pneurilor

a) c.= MP

15 0 t(r

Fig. 5.11. Influen{a presiunii de umllare a pneurilor pi

asupra suprafeli de contact A,; gi asupra presiunii normale p,,,,,;
pe suprafa{a de contact.

Mrr-r"*

(p). [MPa]

6r c"*MP
=M-* , '
(8
\-j-' C^" = r,5 - l.lg
2 np

in care: Mp gi Muo* se exprimd in daNm, iar

5.11. TESTE GRILA

5.

Randameni{ii',transtoiri6l,.4, eiit itat

6,
\,2 n.,. =I"
p

n'

rde

gi np in roVmin.

relatia; I

''

'

:,,,
.,,

'

p.

a) [t.in,nrr,r ];
@ [tv,tru*];
c) ["r,nr].

fb)
\ ). fl+
', =l-^ttP :
c) "lt = l'lcv 'l'lcd 'lo,
in care: P, Pp gi P6 se exprimd in kW.
6.

@
b)
96

Pudeleflif:iofldntiioaroP"lii, iii

Iil
\ .''

po =

LYlIPp,

lt)

PR =

rlt 'Pr' in W;

30

in w;

i4614'.{fi;ii}fafa:

BMELE DII.IAMICII AUTO\tHICL]LELOR

6t

DROPULSAPTA AL'TOVEHICULEIOR

po = It .p. in W,

in care: M se exprimd in Nm; n in rot/min; t) gr l),,

ir.r W.

tirt:rtoare @t a autovehicu*

/i\
('l
, u. =
-

6I'

ruR

7I "

Jo

i. ,

in rad/s:

=-:!l-.
l()

in

i. racl/s'

8. l\tomenfirl rle,antrenare n
s5{,r: dat de relatia:

rd it.l rn, v l:-r rr,-Js; ro

in rad/s"

rofllor rnotonre Mp al autovehiculului

in care:

a)

Nm,

in care: M se exprimi in Nm; n in rot/min; P in kW; Ps in W; op in

radi s.

9.C0gfitipxfrildE;e4efeif,[.,E.p'.s.t'9''dai'i'q::rglltla,lj:',:,i.'j;

q- 1t"*
6D
u'G"a

, pentru autovehicule cu dou[ punfi, dintre care una

este motoare;
, pentru autovehicule
1Q g = afgl\J
G

in care: G.,

98

rJ"tal"n;

16 se

exprimi in m, iar Z3 in N.

gnentul motor,ce reyine

ti
lmitele:
9'ra .Zn < Mn . fu * f).r6 .Zq I
f .ta 'Zn < Mp < (q * f). ra .Zp.;

*e Mi

poate varia

c) 0.Mn=(q-f).16.2p,

in care:

r,1

se

Bir,fiimitelb;

expriml in m, iar ZR in N.
u6

i;aiirif iol ilo, lrfr m intfi iii de,ftdnarq @

sun1

;,

@ o.MR =(,p-f).16.Zp;
.ZR

b) ea.rd
<MR <(q,, nf).ra.Zp.;
c) 0.Mn <fu+f).16.2p,

in care: rd se exprimi in m, iar Zp in N.

G)
vGRg=+3L,

quir'

'

GD MR = M'it 'qt,

nocc$Ar periau a

in

a) MRrin = q.rd 'Zq . in Nm;

@ VRmin = f .t6.Zp, in Nm;
c) MRn-,in = (q + f)..a .Zp, in Nm,

JB-, y,n'
oR

-955,4.!.auu-;

MR

*,itui

t.'

in r, are: n se exprima in rot/min;

b)

in m.
riiri,et.1o1i,

t,t

@Mp -

16

in rad/s;

'lcv

-v-,

(p+ f).ra .Go .cosa, in Nm:

MRru^ =q.rd .Gu .coscr, inNm;
M R ,n"* - f .ra .G" . cos cr , in Nm,
MRn.,u* =

in care: Gu se exprimd in N, iar

r'l

A .lp :

@
b)
c)

cu toate punfile motoare;

unu
al

penrruoroatd motoare,

Gud, Gs gi Xn.u* se

exprim[ in daN.

99

BMELE DINAMICI I AUTOVEI IICULTLOR

|.:rl
-

LU

16

=:-l"uj

G)
-

lo

=-0R- 'rcvpd
.-'

in care:

PROPULSAREA AI.JTOVTHI CULELOR

CD-

nnrax se

15. Viteza

exprimd in rot/min;

u'itici tn treapta I

v** in m/s; iar o.

de vitez

a)

Vlmin

=+f

vimin

=0,377.nY

,inm/s;

gi rrtn in rad/s.

tg

maxime se poate determiila cri relafla:

\@

u",,
e" =

^-Lr-lu--.
'vnrax
Ga

/-\
g)

in m/s;

v imin =
-

to,inkm/h;

7I '

11

nl

'

---:r
JU.lrJ

f,.r

in

m./s,

in care: ny gi np se exprimd in rotlmin; iar

vcrl

c)

vcrl

in care: npl se exprimd in rotlmin, iar Py gi

Pno"

16

in m.

in W.

a)

vimax

u,^u*

/-\
(c)/

vimax

"

n'ffi 'ra
=--;=.,
JU't1.;

lnrrvs.

in care: ny gi np se exprimd in roVmin; iar

16

in m.

I
I

I
I

100
I

l0l

REZTSTENTETf

clA[,I't'()l,Ljr.

REZISTENTELE LA
inru nrnREA AUTovEH tcu LE LoR
Se considera cazul general al autovehiculului cu doud punfi, care se deplaseazd rectiliniu, cu vitezd variabild, pe o pantd (rampd) inclinati cu a fafd de orizontald.
Forfele de rezistentd la inaintarea autovehiculului sunt indicate

in figura

6. 1.

rA h${MAAEA AUTOVEhtCUt_f LOR

Notafiile din figura 6.1 sunt urmdtoarele: A - ampatamentul autovehiculului; a, b - distanla pe orizontald, in lungul axei longitudinale
a autovehiculului, a centrului de greutate fa{i de puntea fa{d/spate; R.i,,
- fo(a de rezisten{d la rulare pentru puntea fafdlspate; Ro - forfa de
rezistentd datoratl rampei/pantei; R, - fo(a de rezisten{d a aerului; fu
- forla de rezistenld la accelerare sau demarare; Gu - greutatea totald a
autovehiculului; M,1,2 - momentele de rezistenld la rulare la puntea
fafd/spate; Xr,z - reac{iunile tangenliale ale solului la puntea fa!d,lspate; 27,2 - reactiunile normale ale solului la puntea fa{i/spate; h" indl{imea de presiune; h* - indl}imea centrului de greutate; 11.2 - razele
de rulare ale rolilor puntii fatdlspate; a - unghiul de inclinare a drumuluj in plan longitudinal.

6.I. DETERMINAREA REZISTENTEI LA RULARE

6.1.1. Calculul rezisten{ei la rulare cu ajutorul

formulelor empirice ale coeficientului de

rezistenfi la rulare
Pentru calculul coeficientului de rezistentd la rularel in funcfie
de viteza v de deplasare a autovehiculelor (in km/h), se pot utiliza rela-

tiile [20, 22,23f:

= fo

+fot'v+f92'v2 +f63'v3,
t't

= 0,0125 + 0,0085

= 0,0165

.[

[-t-)
\100/

+ 0,0065(v

(6.1)

(6.1)

50)],

(6.1")

in care: f6 este coeficientul de rezistentd la rulare pentru viteze foarte

mici de deplasare ale autovehiculului, t_u. ftj, j : I,2,3 sunt coeficienti
care uneori pot fi nuli (Tab.6.l 122]).Ir:general se recomandd urmdtoarele valori:
Fig. 6.1. Rezistenfele la inaintarea autovehiculelor pe ro{i.
r02

lor

for

0, foz: fr.(4...5).10

5,

in h2llrm2
r03

BMELE Dlf!{t\4lCll AUTOVEHICUTELOR

IIT

Tabelul6.l
Parametrii pentru calculul coeficientului de rezistenfl la rulare

Tipul pneului

C6

o0
G'

f61,

fo

Oord metalic

1,3295 x l0-z

lord textil

1,3854 x l0

Secfiune foarte
ioasd
Secfiune joasd
Superbalon

in

fs2,

h/km
-2,8664 x 10'}
1,2137

x l0's

1,6115 x l0'2

-9,813 x l0-6

1,6110 x l0-2

-1,0002 x

1,836

x l0-'

-1,8725

in

in

hlkml

1,8036 x 10''

0,00

1,6830

l0-7

0,00

2,3214 x10'1

0,00

l0-' 2,9152 x
10-'

f63,

h2lkm2

2,9554

l0-1

0,00

x l0''

0,00

IISl

LNTETf LA INAIMAREA AUTOVEHICUTf LCR

pneu corespunz[toare acestei sarcini, in MPa; pu -' presiunea aerului

din pneu, in MPa; v se exprirna in kmlh.
Dacd se urmdregte influen{a stdrii drumului, considerAnd efectul
deformaliilor suplimentare ale pneului, se aplic[ formula [22]:

f = fo + I, 'ho '10-8 'v2

(6 3)

in care; tr. este un coeficient cu valorile: 4,0 pentru autoturisme gi 5,5

pentru autocamioane; lk - indicatorul neregularitdtilor drumului, ale
cdrui valori se aleg din tabelul 6.2.
Tabelul 6.2

Valorile indicatorului neregularittrfilor cIii,

Pentru viteze de deplasare ale autovehiculului mai mari de 50
km/h, se recomandd relatia (6,1").
Coeficientul de rezistenld la rulare se poate determina gi cu urmdtoarele relalii 120, 221:

Natura

Starea

ciii

Asfalt gi beton

f=0,28'

ciii

Excelentl

Foarte bunl

Nesatisficl toare

50+75

150

300

pietruiti

200

230+400

800+900

$osea cu pavaj
de piatr[

300

500

$osea

.c-o'48

h6

000

; G2)
Forta de rezistenld totald la rulare a unui autovehicul singular
este dat[ de suma fotelor de rezistentd la rulare pentru toate ro{ile
acestuia, sub forma:

0,778.toe .(o

[I

f = k,'l

o,o t

' L(to o.)i

^

"

"l

,2 -------'
o,oo42
'-;+
. l,
(ro p,), lo* (o o")l to" l
o,oo245

*---------------7

,u3

(6.2")

in care: ko reprezintd coeficientul dependent de starea pneului (\=1

pentru pneuri nerulate; 1q=1,25 pentru pneuri noi, pulin rulate; l$=0,9
pentru pneuri uzate); Go- sarcina nominal5 prescrisd pentru pneul dat,
in N; Z - sarcina pe pneu, in N; p.,, - presiunea nominal[ a aerului din
104

Np

(6.2')

'
' pa)2'03

Np

R, = IRr(p) =f .LZp=f .Gu'cosc.,

p=l
p=l

(6..1)

in

care: f reprezintd. coeficientul mediu de rezistenld la rulare pentru

toate rotrle autovehiculului; Rqo; - rezistenta la rulare pentru rotile
punfii p; Zn - reac{iunea normali a solului la ro{ile punlii p; No numdrul total de punti.
In calculele obignuite ingineregti se adoptd o valoare medie caracteristicd dnrmului respectiv (f : conslanf, pentru toate rolile autovehiculului (Tab. 6.3) 122,231.
Forla de rezistenld la rulare a unei remorci/semiremorci se determind cu relatiile:
105

BMELE DII'IAMICII AUTOVTIIICULTLOR

REZISTENTELE I.A

attincimea urmelor ro{ilor la deplasarea in regim de tractiune este mult

nlal mare dec0t in regim tractat.
Valoarea exacti. indiferent de natura terenului, a coeficientuiur
dr: rezistentd la rulare se determind cu relatia:
(6"e)

in care: N{, este suma momentelor de torsiune insumate la toate rotile

nrotoare, in Nm, care se poate determina cu ajutorul unor traductoare
dtr clrplu aplicate la ar-borii planetari ai rotilor autovehiculrrlui; G" grcutatea totall a autovehiculului, in N; ru - raza dinamic[ a rotilor
autovehiculului, in m , care se deterrnind conform celor prezentate in
capitolul4.
Determinarea coeficientului de rezistentd la rulare prin lansarea
gi rularea liberd a autovehiculului, avdnd cutia de viteze in pozilia neutrd, consti in m[surarea spaliului de rulare liberd S, pAnd la oprire, de
la o vitezd iniliald cunoscuti v1 gi se poate aproxima cu relatia I l,
1

5t:

Se

h{AIMAREA AUI'OVEHICULf LOR

vor reprezenta grafic varialiile:

o coeficientului de rezistenli la rulare in functie de vitezele de
deplasare ale autovehiculelor respective;
o forlelor de rezistenti la rulare gi ale puterilor necesare pentru invingerea acestora in func{ie de vitezele de deplasare,
pentru fiecare din cazurile de inclinare ale drumului.

(6.2',6.2') s[ se calculeze coeficientul de rezistenfd la rulare, forla de rezistenld la rulare 9i puterea necesar[ invingerii acesteia, in cazul unor tipun de autovehicule, care se
deplaseazi cu urmdtoarele viteze: (10,20,30, ..., v,,,") km,/h. Presiunea de umflare a pneurilor va ft 0,22 MPa, iar unghiurile de inclinare ale drumului in plan longitudinal, cr : (0; 8; 17;25)".
Se vor reprezenta grafic variafiile:
o coeficientului de rezistenld la rulare in funclie de vitezele de

2. Utilizand rela{iile

deplasare;

fortelor de rezisten{d la rulare gi ale puterilor necesare pentru invingerea acestora in func{ie de vitezele de deplasare,
pentru fiecare din cazurile de inclinare ale drumului.

f-

vl

(6.l0)

2'3,62 -g.5,

in care: vr

se mesoard
S, se mtrsoarl in m.

in km/h; g - acceleralia gravitafionald, in

M[suritorile trebuie efectuate in ambele sensuri, pe

m/s2;

acelagi

tronson de drum, pentru a diminua influenla vAntului gi a inclindrii

longitudinale a drumului, iar valoarea finald este media rezultatelor.

Aplicafii

l. UtilizAnd

relaliile (6.1,6.1',6.1") sd se calculeze coeficientul de

rezistenld la rulare, forla de rezistenld la rulare gi puterea necesard
invingerii acesteia, in cazul unor tipuri de autovehicule, care se deplaseazi cu urmdtoarele viteze: (10,20,30, ..., vn,r*) km/h; unghiurile de inclinare ale drumului
cr: (0; l0; 15;20)".

108

in plan longitudinal

fitnd:

3. Utilizind relatiile (6.2',6.2") sd se calculeze coeficientul de rezisten![ la rulare, for{a de rezistenfi la rulare gi puterea necesard invingerii acesteia, in cazul unor tipuri de autovehicule, care se
deplaseazl cu v,nax, knr/h. Presiunea de umflare a pneurilor va fi:
(0,04; 0,05;...; 0,25) MPa, iar unghiurile de inclinare ale drumului,
in plan longitudinal, cr : (0; 12; 18;22) .
Se vor reprezenta grafic variafiile:
r coeficientului de rezistenlI la rulare in func{ie de presiunile
de umflare ale ro{ilor;
. fo4elor de rezistenld la rulare gi ale puterilor necesare pentru invingerea acestora in funclie de presiunile de umflare

ale pneurilor, pentru fiecare din cazurile de inclinare ale

drumului.

4. Utilizdnd relafia (6.3) sd se calculeze coeficientul de rezistenld la

rulare, forla de rezistentd la rulare gi puterea necesard invrngerii
acesteia, in cazul unor tipuri de autovehicule, care se deplaseazd cu
109

BMELE DI|.AMICI I AL'TOVEHICULELOR

ar zt51INTELE LA INANTAREAAUTOVEHTCULELOA

.G.,.n .
JR,t,.l - f .Grr,., . c()s tx, .inN.
cos ct
lRrlsm; = f

v Rr(ar)
i
.inW
v
lPrlas; = Rr(as)
fPr,or, =

(6 5)

in care G*, G,,, sunt greutelile totale ale re:-norcii/semiremorcii, in N

in care

Tabelul 6.3

Valorile rnedii ale coeficientului de rezistenf[ la rulare,

Natura ctrii

Starea

Sosea de aslalt sau de

Coeficientul de rezistenti la rulare. f

bund

beton

0,015-0,018
0,018-0,020
0,020-0,025
0,025-0,030
0,035-0,0s0

satis{Ecitoare

buni

Sosea nietruita

stare bund

$osea pavatd

cu denivellri
uscat[-bdtdtori td

Drum de plmant
Drum nisipos gi
nisipo-lutos

0,0s0-0,150

desfundat

0.10-0.25

uscat

0,10-0,30
0,040-0,060
0,040-0.060
0,100-0,200
0,20.0,30
0,015-0,03
0,03-0,05

uscat

in stare plasticl

rgilo-nisipos gi argilos

in stale de curcere

Drum cu gheafd

f)nrm de zdpadd

betetoritA

expriml in N, ial v in m/s.

Puterea necesard invingerii forlei de rezistenfr la rulare a un..
autovehicul singular ce se deplaseazl cu viteza v este datd de relatia.
R4ur;, R1o9 se

Pr =

v'R. = v'f

in care Gu se exprimi in N, iar v in m/s.

Determinarea forfei de rezistenfr la rulare direct pe aulovehicLrl

rulari liberd.
Iv{etoda remorcdrii constd [1], l5] in mdsurarea cu un dinamometru a for{ei de tractare R, din cablul de legdturd dintre autovehiculul
tractor gi autovehiculul remorcat, care ruleaz[ cu o vitezd constantd de
4+6km/h, pentru a se putea neglija influenfa rezistentei aerului, pc: o
por{iune de drum ortzontalta lungd de minimum 40 m. incercdrile sc
executd in condifii identice in ambele sensuri ale sectorului de rndsurare,

coeficientul global de rezistenld

mind cu relatiile:

te

Rr(as)

=f

[o" too"",,)

coscx,

, in

N,

(6.6)

.(Gu +Grn').coscr

1a

fi aproximat valoric cu aiutoml relatiei:

^R,
\JA

=,

(6.7')

se face prin remorco.re sau prtn lansare, urmatd de

ln cazul unui autohen cu N/ remorci, respectiv a unui autofactor in agregat cu semiremorcd, forla de rezistenld la ruiare se deter-

Rr(ar)

'Gu.cosq,. inW,

6.1.2. Deterrninarea experimentaltr a forfei de rezistenfi

la rulare

0,025-0.035

dup6 ploaie

umed

Teren cu sol
a

ciii

(6 7)

rulare a autovehiculului poa-

(6.8)

in care: R, este valoarea medie a forfei din cablul de remorcare (rezrstenfa la rulare), in N; G,-- greutatea totald a autovehiculului incercat.
in N.
Aplicarea relaliei (6.8) se recomandi n,mai in cazul unor tere-

rar puterea necesard invingerii forfei de rezistentd la rulare cu relatiile:

106
107

BMELT DINAMICII AUTOVEHICULELOR

urmbtoarele viteze: (10, 20, 30, ..., v*^) km/h; unghiurile de incli_
nare ale drumului in plan longitudinal fiind cr : (0; 5; 14;26).
Natura cdii de rulare va fl aleas[ din tabelul 6.2.
Se vor reprezenta grafic variafiile:
o coeficientului de rezistenfd la rulare in functie de vitezele de
deplasare ale autovehiculelor gi natura cbii de rulare;
o fortelor de rezistenfd la rulare qi ale puterilor necesare pentru invingerea acestora in funclie de vitezele de deplasare
ale autovehiculelor gi natura cdii de rulare, pentru fiecare
din cazurile de inclinare ale drumului.

AT

ZISI ENTELE LA IM]NTAPEA AUTOVEHICULELOR

8. Sd se determine coeficientul de rezisten{dla rulare prin metoda lansdrii la diferite tipuri de autovehicule, la cel pu{in cinci viteze iniliale de lansare ale acestora,
Se va intocmi un tabel care si cuprindd:
o tipul de autovehtcul incercat,
o greutatea totalI a autovehiculului G,, in N;
t viteza ini{iald de lansare a autovehiculului v7;, in krn/h;
. spatiul mdsurat $, in m;

coeficientul de rezistenfi larularefi.

La aplicaliile 7 gi 8, greutatea totald a autovehiculelor incercate

la capitolul 3.

5. S[ se calculeze forfa de rezistenli ]a rulare a rofilor punlii spate gi

puterea necesard pentru invingerea acesteia a unui autocamion incdrcat, care are doud punfi, greutatea totall Gu : 12100 daN, ampa_
tamentul A:4,500 m gi care se deplaseazd cu viteza v : 50 kmrh
pe $osea asfaltatd bunl cu unghiul de inclinare longitudinald a
drumului de 25".

se va determina pe baza celor prezentate

6. Sd se calculeze forla de rezisten![ la rulare gi puterea necesard pentru invingerea acesteia a unui autocamion incdrcat, care are dou[
punfi, masa utild m,: 4800 kg, coeficientul de ttlTizare a greuti{ii
q6 = 1,038 gi care se deplaseazd cu viteza v = 40 km/h pe gosea
pavatd aflatd in stare bund cu unghiul de inclinare longrtudinali a

Forfa de rezistenld a rampei/pantei Ro apare datoritd componentei greutS{ii autovehiculului (G"'sira) paraleld cu suprafala drumului
(v. Fig 6.1). Aceastd for{6 este rezistentd la urcarea rampei (+) 9i activ[ la coborArea pantei (-):

6.2. CALCULUL F'ORTEI DE REZISTENTA A

RAMPEI/PANTEI

R-P! =tG,sina,inN,

drumului de 20o.
7. Sd se determine coeficientul de rezisten!5 la rulare prin metoda remorcdrii la diferite tipuri de autovehicule, la cel putin trei viteze de
deplasare ale acestora.
Se va intocmi un tabel care sd cuprindd:
. tipul de autovehicul incercat;
o greutatea total6 a autovehiculului G", in N;
o viteza de deplasare a autovehiculului v;, in km/h;
o fo4a misuratd in cablul de remorcare R.;, in N;
o coeficientul de rezistenfd la rularef.

n0

(6.

l 1)

in care: Gu este greutatea totald a autovehiculului, in N; a - unghiul de

inclinare al drumului, in plan longitudinal, in grade.
in cazul unui autotren cu N, remorci, respectiv a unui autotractor in agregat cu semiremorcl, for{a de rezistenld a rampei/pantei
se determind cu

relafiile:
Rp(u,)

=*[o, *]o,,-1,) .*o

,

Rp(ur)

in

N,

(6.1 1)

=t(Ga +G*)'sino

l1l

BAZEIf DIIAMICI I AUTOVEHICULELOR

1]

rar puterea consumatb sau primitd de agregat la deplasarea pe rampdlpantd cu viteza v, cu relatiile:

- v'Rpiar)
{Po<*l
lPp(ur)

v'Rp1as)

(6.12)

G-,

Rp(o") se exprimd in N, iar v in m/s;

greutdlile totale a remorcii, respectiv a semiremorcii, in N,

in care

Go se

v'Rp

tA

INAI NTAPEA AUTOVEHI CULELOA

fRvtort =R,(*) *Rp(r.)

lRv("t)

G.n, sunt

= Rr(sm) + Rp(srn)

. in

N.

= +v.Ga .sincr, in W,

jfPvt"rl

- v' R,y1ar)

lP,vfur) =

(6.12',)

v'R

,iuW,

(6.14)

v(as)

in care R,y1u,1, Ry1o9 se exprirnd in N, iar viteza v de deplasare a agregatulul in m/s.

In cazul unui autovehrcul singular, puterea necesarf, pentru invingerea for{ei de rezisten{d totald a drumului este datd cle relatia:

exprimd in N, iar v in m/s.

Aplica{ie

P\, = u'R,u , in W,
1. Sd se calculeze forla de rezistenli a pantei gi puterea necesard invrngerii acesteia a unui autocamion prevdzut cu doud punli, cu masa
utild mu = 5000 kg, coeficientul de utilizare a greutltii q6 l,l3 gi

(6.14')

in care R., se exprimd in N, tar viteza v de deplasare a autovehiculului,

in m/s.

care urcd cuvtteza v = 55 km/h pe un drum cu inclinarea longitu-

dinald de

(6.13')

lar puterea necesard pentru invingerea for{ei de rezistentd totald

drumului, cu relatiile:

Puterea consumatl sau primitd de un autovehicul singular la deplasarea pe rampd/pantd cu viteza v, este datb de relatia:
Pp =

I.SI EIJ IELE

relafiile:
1

in care &(ro,

In cazul unui autotrcn cu N. remorci, respectiv a unui autqttractor in agregat cu semiremorcd, forfa de rezisten!5 totald a drumului
se determind cu

, in W

l2'.

Aplicafii

l. Sd se calculeze forfa
6.3.

de rezisten{i totald a drumului gi puterea necesard invingerii acesteia a unui autovehicul cu greutatea totald G, =
17000 daN, care urcd cu viteza v = 38 km,/h pe gosea betonati sa-

CALCULIrL FORTEI DE REZTSTENTA TOTALA

A DRUMULUI

tisfEcdtoare cu inclinarea longitudinald a drumulur de 16".

Suma algebrici dintre for{a de rezistenfi la rulare R, gi forla de

rezistenld a rampeilpantei Ro poart[ denumirea de fo(d de rezistenti
totald a drumului, notatd cu Rr:

=R, +Ro -Ga'(f 'cotct+sincr), inN,

in care: fcoscr * sing: y este coeficientul de rezistenfl total5
R,u

(6.13)

2. S[ se calculeze forta de rezrstenfd totald a drumului gi puterea necesard invingerii acesteia a unui autovehicul cu masa utild mu :7485
kg, coeficientul de utilizare a greutetii t16 = 0,786, care urcd cu viteza v 48 km/h pe $osea de asfalt in stare buni cu inclinarea lon-

grtudinal5 a drumului de

18o.

a dru-

mului sau rezistenla totald specificd a drumului.

t12
113

AL/IS I LNTELE |A IN\IMAREA AUTOVEHICULELOR

BMELE DINAMICII AUTOVEI IICULELOQ

6.4. Df,TERMINAREA FORTEI DE RI]ZISTENT'A A AERTILUI

6.4.1. Calculul forfei de rezisten{i datoratl aerului

Forla de rezistenfb a aerului este o forld paraleli cu suprafafa

drumulut (v. Fig. 6.1) gi ac\ioneazd asupra autovchiculului in sens
opus migcirii lui. Se considerd aplicatd intr-un punct Co (centrul fiontal de presiune) situat in planul longitudinal de simetrie al autovehiculului, la o inSl{ime frn deasupra drumului.
La viteze de deplasare ale autovehicululur de aproximativ
100 km/h, aproape 213 din puterea consumatd se datoreazd rezistenfei
aerului. Dacd viteza de deplasare a autovchiculului este mai micd dc
20 kmlh, atunci rezistenfa aerului tinde spte zero.
Rezisten{a aerului este determinati de:
forma autovehiculului ;
mdrimea sec{iunri transversale a autovehiculului;
viteza de deplasare a autovehiculului;

autovehiculului, in m. Aria secliunii transversale ^S a

autovehiculului, astfel calculath, este
cu aproximativ 5-I0Yo mai rnare la autoturisme,
cu aproximativ 5-10% mai micd la autocamioane.
v, - vileza relatrvd de deplasare a autovehiculului pe direclia axei longitudinale a acestuia fa![ de aer, in m./s, care se calculeazd cu urmdtoarele rela{ii, in funclie de direc}ia pe care bate vAntul gi viteza acestttia:
V. = V * Vu, dacl vAntul bate in sens opus migcdrii autovehicululut;
E

- ecartarnentttl

v , dacd vAntul bate in acelagi sens cu migcarea autovehicu"

lului. unde: v" este viteza vAntului, in m/s; v - viteza de deplasare a

v. = v -

autovehiculului, in m/s.
Dacdviteza v este mai micd de 36 km/h, atunci V, = v.
in cazul in care autovehiculul lucreazd in agregat cu remorcd
sau semiremorcd, atunci forla de rezistenfd a aerului este datd de

rela[iile [23]:
a

JRu1u,;

densitatea aerului.

l.Ru(ur)

gi este alcdtuitd din:

for[a de rezisten{d la frecare (determinatd de dimensiunile

9i de calitatea suprafe{ei autovehiculului);
for{a de rezisten!5 la presiune gi a formirii turbionilor (cea
datoratd formei autovehiculului );
forla de rezisten{[ a ourenfilor interiori de r5cire ai motorului gi de aerisirea interiorului carosener.
Se considerd ci aproximativ 85:90% din forfa de rezistenld a
aerului se datoreazd formei. iar restul de 15-10% se datoreaz[ frecdrilor.
Relatia de calcul a forfei de rezistentd a aerului R, pentru viteze
relative de deplasare intre autovehicul gi aer de 1...330 m/s este:
Ra

=k s'u3,inN,

(6. r s)

irr care: k este coeficientul aerodinamic, in kg/m3 sau N'sz/ma; S - aria

secliunii transversale a autovehiculului, in mt. care se poate cletetmina
cu rela{ia: S = H.E, unde: H - indl{tmea autovehiculului, in m;

K'5'v- 't'
1
= k'S'v- .cs

in N,

(6.15')

in care: c, este coeficientul care line seama de influenla remorcit asupra rezistenlei aerului (c, = 1,2-.1,4), iat c, este coeficientul care line
seama de influenfa semiremorcii asupra rezistenlei aerului
(c,

1,2-:1,3).

Coeficientul aerodinamic se calculeazd cu relalia:

o=+,

inkg/m3,

(6. r 6)

in care: p = 1,226 kg/m3 + densitatea aerului in condiliile standard de

presiune (760 mmHg) qi temperaturd (15 'c); c* - coefrcientul de rezisten![ frontald a aerului sau coeficientul de formd, care este influen{at de forma caroseriei autovehiculului.
Pentru calculul lui c, se folosesc datele experimentale directe
pentru autovehiculul studiat. in lipsa acestora, se pot utiliza date experimentale pentru autovehicule cu forma apropiatd de cea a autovehiculului studiat.

lr5

tt4

AEIIS I TJI'ITELI IA INAIMAREA AUTOVEHICUt.f LOR

IJAZELE DINAMICI I AUIOVf-I IICULELOQ

Produsul k.S

K, reprezintd factorul aerodinamic, in kg/rn sau

N,s2/m2.

Valorile medir pentru parametri aerodinamici necesari la calculrrl rezisten{ei aerului sunt prezentafi in tabelul 6.4122].
'fabelul6.4
Valorile medii perrtru paramelri aerodinanrici

Aria secfiunii
Tipul

transversale

irrrtovehiculului

autovchiculului,

in
utoturism cu
culoserie inchisI

m2

l3 l6

.A

Autohrnsrn cu

Cocticientul
aerotlinarnic /r,

in

l<g/m3

0,020...0,03

prima sub forma:

0,026...0,056

0,04...0,050

0,06 ..0,l0

A.utobuz

35

10

0,042...0,050

0,147...0,35

Arrtocamron cu

30

53

0,05-5...0,060

0,16_5...0,318

35

80

0,038.,.0,045

ol11 016

platformi deschisl
Autocamion cu
caroserie furgon

Fr

Factorul aerodinamic K, in kg/m

I,5...2,0

caroserie deschis6

La ambele metode, $oseaua trebuie sd fie in perfecti stare, orizontall gi dreaptd. Prima metodd constd in tractarea autovehiculului,
avdnd cutia de viteze in punctul mort, de c[tre un alt autovehicul prin
intermediul unui cablu, care trebuie sd aibd lungimea de cel pu{in cinci
ori mai mare decAt lungimea autovehiculului tractor, pentru ca vdrtejurile din spatele autovehiculului care tracteazd, sd nu influenleze. Forla
de tracfiune F,, inregishati cu ajutorul unui dinamograf, se poate ex-

Futerea necesard invinserii fortei de rczistentd a aerului este da-

Pa =

k'S u? v, in W'

(6. l 7)

doua metodd (prin lansare) constd in aceea

urn =

vm

coefi

cientului aerodinamic

-f :. .

S.v'

(6.1g)

c[, dupd ce auto-

vehiculul a fost accelerat, cu motorul propriu, la o vitezd cdt mai apropiatd de cea maximd, este ldsat sd ruleze liber, dupd fixarea cutiei de
viteze in pozilia neutrS. Se mdsoard timpul / necesar scdderii vitezei
intre doud valori v7 gi v2 a cdror diferenle trebuie sd fie de 10...20
kmftr. intre aceste valori ale vitezelor, se pot determina decelerala
medie a, gi vtteza medie v, cu rela{iile:

Notaliile care apar in rela{ia (6.17) sunt specificate mai sus.

6.4.2. Determinarea experimentaltr a

F,

Notatiile care apar in relafia (6.18) sunt specificate in paragrafele anterioare. Valoarea coeficientului de rezistenfd la rulare/se determind conform paragrafului 6.1.2, iar viteza y este cea indicatd de
vitezometrul autovehiculului, exprimatd in relalia (6.18) in m/s. Greutatea Go, ampatamentul gi inllfimea autovehiculului se determinl conform celor prezentate in capitolul 3.

td de relatia:

=R, *Ru =f .Gu +k.S.v2 3k=

Vr-vr
-,--,
Vr

--

*Vo
2

,)
nvs-;

(6.1e)

, m'/s'

(6.20)

Vitezele v1 gi v2, din relaliile (6.19) 9i (6.20), se exprimd in m/s.

Forla de iner.tie F;, exprimat[ in N, este datd de relatia:

in acest scop se va determina coeficientul aerodinamic ,t, prin

incercarea autovehiculului pe drum. folosjnd fie metoda prin remorcare, fie metoda prin lansare,
116

Fi = 6''mu .8m = f 'Gu + k.S'vfi

=
ttl

BMELE DII+AMICI I AUTOVThICUTf LOR

I,,I /I.5 I EN I ELE LA I NAIITAQEA AUTOVEHICULELOI)

k=Ga

6'.4. - f
o
b

s'utr

'

(6.21)

in care: 5' este coeficientul de calcrrl al influenfei maselor in mipcare

de rotatie corespunzdtor autovehiculului, avdnd cutia de viteze in
pozi\ia neutrd; ma - nlasa autovehicululur, in kg.

Aplicafii

1. SI se calculeze lbr{a de rezistentd datoratd aerului gi puterea necesartr pentru invingerea acesteia a unui autoturism care atr- carosena

inchisd, ecartamentul fafd E1 :1,502 m, ecartamentul spate E2:

= 1,488 m, inzilfimea H : 1,396 m, lungimea L: 4,555 m, ldlimea
B: 1,765 m, iar viteza de deplasare a acestuia este v:80 km/h.
Calculele se vor efectua linAnd seama de urmdtoarele condilii:
o vAntul bate pe direclia de migcare, in sens opus deplasdrii
autoturismului, cu viteza vu: 50 km/h;
o vAntul bate pe directia de miqcare, in acelagi sens deplasdrii
autoturismului, cu viteza vu: 35 km/h;
I vAntul bate din directia lateralS ou o vitezd v" = 25 km/h,

2. Pe baza celor prezentate la paragraful 6.4.1 , si se determine fortele

de rezistentd datorate aerului 9i puterile necesare invingerii acestora, la diferite tipuri de autovehicule. Parametrii dimensionali ai au-

tovehiculelor se vor determina conform celor prezentate la paragraful 3.2, iar coeficien{ii de rezistentd la rulare conform celor
prezentate la paragraful 6.1.2.

6.5. CALCULUL FORTEI DE REZISTENTA LA DEMARAJ

For{a de rezistenld la dernaraj este o forfd care apare in perioacla

de variatie a vitezei autovehiculului. Astfel. la demaraj, ea se opune
deplas[rii autovehiculului fiind o forfd de rezistenfi la accelerare, iar
la frdnare devine o forlh activh acfiondnd in sensul deplasdrii autove-

hiculului (v. Fig. 6. l).

Forla total6 de rezistentl la demaraj R.7 Se cornpune din forfa rezistent[ datorati inerfiei masei totale a autovehiculului aflat in migcare
de translafie Ra, gi forla de rezisten{5 produsb de inerfia tuturor pieselor
autovehiculului aflate in migcare de rotafie Ra,, atunciexpresia ei va fi:

R6 =R41+R4r,

?n N.

(6.22)

For(ele de rezistenfl R.1 gi Ra1 sunt date de relafiile:

Rdt=*,'+'inN'
'dt
dr = ffircd

(6.23)

{l

.9I, in N,

(6.24)

in care: n\ este masa totald a autovehiculului, in kBi m."o - masa redusd a autovehiculului, in kg; dv/dt - accelerafia centrului de masE a autovehiculului, in m/s2 (in practici dv/dt = 0,2+0,4 m/sz).
iror(a totalS de rezisten{d la demaraj R7 este dat[ de relafia:

Rd = 6rot

-" '*,

in N,

(6.2s)

in care 6ror oste coeficientul de influenfd a maselor in migcare de rota1ie ale autovehiculului:
6ror

=1+o'il*

tunde: i"u este raportul de transmitere din cutia de viteze

(6.26)

in treapta

se-

lectat6, iar o = 0,04+0,09.

Pentru determinarea coeficientului 6,o, se poate utiliza gi relafia:

|l8

u9

I]EZ ISTEIiT ELE LA INAI IjTAAEA AUTOVEhI CULELOA

BMELE DINAI\4ICI I AUTOVEHI CULELOR

6ror

in care:

6.o1;

=l

+ 6.o6 + 8moror .i3v,

(6.27)

este coeficientul de influen{d al rofilor (6,ori = 0,03+0,05);

coeficientul de influen{5 al motorului (6.n,o, = 0,05+0,07 la autoturisme, 6rn,o, = 0,04=0,05 - la autocamioane gi autobuze).
Pentru o anumitd treapti de vitezd j, caracterizati de raportul de
6ao1o, eSt

transmitere i.uj, 6rorj = I + o. i.2u, sau 6rotj = I + 5ro1i + Dmoror . i3vj.

Forfa de rezistenfd la demaraj a remorcii

relafiile:

R,1.,,,1

/semifentorcii

R4*,1 est datd de

Rd(rm) =6rot(sm)'

in care:

6ror(rm), 6,s11.,n; SUht

'*,*

*,

(6.28)

lDsm'gI, - *,

(6.2e)

Rd(rrn) = 6r'ot(rm) 'ffirm

coeficien{ii de influen!5 ale rnaselor in mip-

Aplica{ii

1. Sd se calculeze for{a de rezisten{d la demarare gi puterea necesar[

?nvingerii acesteia a unui autovehicul cu greutatea total[ Cu = 1680
daN, puterea maximd P** : 55 kW la turalia np = 4600 rot/min,
momentul maxim M*, : 126 Nm la tura{ia nrra = 2800 rot/min, tura{ia minimd de func{ionare a motorului n*in = 800 roVmin, marca
anvelopelor 185/65 R 15 87 T, presiunea de umflare a pneurilor
p : 0,22 MPa, in toate treptele de viteze, intre vitezele minime 9i
maxime ale fiecdrei trepte. Autovehiculul se deplaseazd pe o $osea
de asfalt in stare bund, cu inclinarea longitudinal6 a acesteia fata de
orizontali de l8o.
Rapoartele de transmitere, vitezele minime gi maxime pentru fiecare treaptd de viteze, se vor determina conform celor prezentate la

capitolul 5.

care de rotafie a remorcii/semiremorcii (in aceste cazuri, influenfa ma-

selor in migcare de rotafie se referd la influenfa ro{ilor remorcii/se,niremorcii, deoarece singurele mase in migcare de rotafie sunt
rofile); m,)r, msm - masa remorcii/semiremorcii, in kg.
Rela{ia (6.28) este valabill in cazul unei singure remorci. in cazul unui convoi de N. remorci de construclie diferitr. for{a de rezistcnfd la dernaraj a remorcilor se determind cu relafia:
Rdlnn; =

# )-,rm)i

'6rot(rm;i , in N.

(6.30)

La frAnarea autovehiculelor cu ambreiajul decuplat, influenla

maselor in migcare de rotafie se reduce la influenfa rofilor (coeficien-

2. Sd se calculeze for{a de rezistenfd la demarare gi puterea necesard

invingerii acesteia pentru autovehiculul cu datele mai sus prezentate, la o vttezd care corespunde pentru doud trepte de viteze. Autovehiculul se deplaseazd pe o gosea pietruit[ in stare bun6, cu
inclinarea longitudinald a acesteia fafa de orizontald de 19".

3. S[ se calculeze forfa de rezistenfd la demarare gi puterea necesari

invingerii acesteia a altor autovehicule la care se cunosc datele
menfionate mai sus gi care se deplaseaz[ in diferite condifii de
drum.

tul de influen{6 a maselor in migcare de rota}ie are valori mai mici).

Puterea necesard invingerii forfei de rezistenfd la demarai este
dat[ cle rela{ia:
Pa = Rd

'v = 6rot 'ffia

'v'!I'

dr

rn

*,

(6.31 )

in care v este viteza de deplasare a autovehiculului, in m/s.

t20

t2l

BAZELE DII.IAMI CI I AUTOVEIiICULELOIQ

QT1I.5II-N [ELE LA IMINTAAEA AUTOVEHICULELOA

6.6. TESTE GRILA

SiCoefibls
(ay)

eii$teilja.,tarj

([)'

Pa =

6)

Pa

ilptedat

t=ut,
16

k's.(v+

=k

c) Po=k

R,
/-!,
{bI |^ =-r'

uu)2 . u, in

E.H.I]La#*,inw;
S (v-vu)2.v,inW,

in care: E gi H se exprimd in m; k

w;

?n

kg/m3; S in m2.

X
r =-,
c)
'Ga
in care: a, gi 16 se exprimd in m; iar Gu, R,, X gi Z in N.

a) 6rot =t+o.ifr;
b) 6ror = t+o-il:
@ 6rot=l+o.il".

a)

a)

O)

Pv =

Pv = (f .cos

6Pv
t22

Gu-',t-!to
, in kw;
v ,vr .
3600

cr

sin

o). v 'Gu , in W;

Go
, in kW.
= v.vr .
3600

Prd, =

*u'*'
clt

Rd, = -, '(6ro,

R,l,

@)

po =6ror .ffia

b)

-r).{,
'dr

=.r..r '*

dt

.V.t,

in w,

l).-u

" #, in w;
c) Pd =6.ot .Dred .u.t,inw.
Pa = (D,ot

t23

hcApcAp

or

mvr cr Rlr puril rop Rurovr

cuLrlog

)x,
c) nlt=7,
\ra

in care: R, G", XX;gi

X[

se

exprimi in N.

C]APIIOI,UI,7

a)

Ytmax

b)

Ytmax

c).

7r max =

irucAncARILE DINAMIcE ALE

PUNT| LOR AUTOVEHTCU LELOR

TESTE GRILA

in care: G., Xi,

a)

Lzi

9'*-ua

22giZl

b)rn,=u',

a) Tr=f
?^,
b) Tr =e

,Z;.i =e.d_,
c)

c) ,,

^t=!,
\Ji

b)

yt

N.

=+,

ln care: Fr, G,

in care: Ft, G", GigiZi se exprimtr in N.

Yt

se exprimd in

+,

G1

a)

li

21 se exprimi in N.

a-b
.
a)
9=--iIlo

124

t25

lr

IJ,\ZELE DIIIAN/ICII AU IOVTI 1ICULELOA

ilcAr.rcAt,rr

|rtNAMtcE ALE puNltLoR AUTovEHtcuLELoa

ho

b) a=
u.,
b-a
c). e=l_,
Ilo
o

in care: a, A, b gi h* se exprimd in m.

r)

'

a-b
h,,

h,,

h\

Q=-i;
A

c)

b-a
I = -;--,
no

!,9r

a) ml <l;
b) m2 >1;
c) ml=m2-7.

a) mfl <IcmS2i
b) mfl = mf 2=l;
c) :nfl >l>mf2.
C

Aplicafii

in care: a, A, b, h* se exprimd in m.

'rl)

ml < 1< mr;

b)

ml

c)

ml

a)

m,

>1>mr;
--fr2=I'

b)

(l;
m, )l;

c)

m, (l(ffi2.

1. un autoturism incdrcat, prevlzut cu doud punfi, cea din spate fiind

motoare, care are greutatea total[ G" = 2950 daN, ampatamentul
A = 2,580 m, marca anvelopelor l85/65 R 14 T, presiunea de
umflare a pne,rilor p : 0,23 MPa, se deplaseazl p" gor"a de asfalt

in

stare bund cu inclinarea lo*gitudinald

acesteia faf6

cle

orizontald sub un unghi de 25o.

Sd se calculeze reacfiunile normale la pun{ire autoturismului, fo4a

maximd de aderenfa gi coeficien{ii de incbrcare dinamicd a

pun{ilor, atdt pentru urcare, cdt gi pentrur coborare. Se considerd ca
hu = hs . Rapoartele h/A gi a/A se vor lua din tabelul 3.1.
2. IJn autoturism incdrcat, prevbzut cu doua punli, cea din fafi fiincl
motoare, care are greutatea totald Gu = 3368 daN, ampatamentul
A = 2,512 m, marca anvelopelor l95/65 R tS T, presiunea de um_
flare a pneurilor p = 0,24 MPa, se deplaseazi pe $osea de asfalt
umedi cu inclinarea longitudinalh a acesteia fald de orizontald sub
un unghi de22o.
SE se calculeze reac{iunile normale la punfile autoturismului, forta
maximi de aderen{d gi coeficienfii de incarcare dinamicd a nunti-

126
127

tl

\ZELE DIIAN4ICII AI-]TOVI I]ICULELOI]

IICAI.r<-AI,II

lor, atdt pentru urcare, cat gi pentru coborare. se consirjerd

hu = hs . Rapoartele h/A Si ct/A se vor lua din tabelul 3.1.

cd

Un autocamio. incdrcat, prevdzut crr doud punfi, ambele fiincl

motoare, care are greutatea utild G" = 6650 daN, coeficientul de

utilizare a greutdfii t16 -- 1,22, amparementul A = 4,50 m, marca

anvelopelor 11.00 - 20, presiunea de umflare a pneurilor p = 0,525

MPa, se deplaseazd pe drum de pdrndnt desfundat cu inclinarea
longitudinal6 a acestuia fa{E de orizontald sub un unghi de 12".
Sd se calculeze reacfiunile non'nale la pun{ile autocarnionului, forfa
rnaximd de adererrfd gi coeficienlii de incdrcare dinamicd a
punfilor, atat pentru urcare, cdt gi pentru cobordre. Se considerd cr

hu = hs. Rapoartele

n/l

Si a/A

se v,::r-lua

din

tabe

lul 3.1.

Un autocarnion incircat, prevdzut cu rioub punfi, frdnat pe ambele

punfi, care are greutatea utild Gu = 6500 daN, coeficientul de
utilizare a greutdfii q6 = I,16, ampatrimentul A = 4,00 m, marca
anvelopelor 10.00 -20, presiunea de utnflare a pneurilor p = 0,550
MPa, se deplaseazd pe gosea pietruitd uscatd cu inclinarea
longitudinald a acesteia fafd de orizontald sub un unghi de 17o.
sd se calculeze reac{iunile normale la punfile autocamionului, forla
maximd de fidnare gi coeficienfii de incdrcare dinamicd a pun[ilor.
at6t pentru urcare, cdt gi pentru coboriire. Se consideri cd ho = ho.
Rapoartele

h/A gi a/A

se vor lua

Un autocamion incdrcat prevdzut cu trei pun(i, cea din f'a1d fiind

nemotoare, iar cele doul punfi din spate fiind motoare, care are
ampatamentul A = (3,665 + 1,270) tn, greutatea proprie Gs
=
= 7600 daN, greutatea Lrtild G" = 10900 daN, rnarca anvelopelor
12.00-20, presiunea de umflare a pneurilor 0,575 Mpa, se depla_
seazd pe teren cu sol argilo-nisipos urnczit pand in stare de curgere
cu inclinarea longitudinald a acestuia fa{d de orizontald sub un
unghi de 10".
sd se calculeze reacfiunile normale la punlile autocamionurui, for{a

maximd de aderen{d
t28

gi coeficienlii de

incdrcare dinamic[

ALE pUlITILOp AT]TOVEHICULELOIJ

6. Un autocamion incdrcat prevdzut cu trei punfi, toate fiind motoare,

care are greutatea utild G, = 10400 daN, coeficientul de utilizarc a
greutefii l'lc = 1,28, ampatamentul A = (2,790 + 1,270) m, marca
anvelopelor I 1.00 - 20, presiunea de umflare a pneurilor 0,525
MPa, se deplaseaza pe drum de pdmAnt udat dupd ploare cu
inclinarea longitudinalr a acestuia fafi de orizontald sub un unghi
de l6o.
Si se calculeze reacfiunile normale la pun{ile autocamionului, forfa

maximh de aderenfl gi coeficien{ii de incdrcare dinanic6 a

punfilor, at6t pentru urcare. cAt gi pentru cobordre. Se consicleri cd
hu = hs. Rapoartele n7n Si ct/A se vor lua din tabelul 3.1.

7. Sd se calculeze varia{ia coeficientului de incf,rcare dinarnici a purr[ii

motoare in func{ie de raportul hr/A perttru un autoturisrn inchrcat,

prevdzut cu dou[ pun{i, cea din spate fijnd nrotoare, care are
greutatea totald G,, = 1870 daN, ampatamentul A = 2,67O m, marca
anvelopelor 205/60 R 15, presiunea de umflare a pneurilor
p = 0,22 MPa, gi care se deplaseazd pe drum de gheatd cu
inclinarea longitudinalS a acestuia faf6 de orizontald sub un unshi
de 6o.

h, . Raportul hrtA se va lua intre valorile date

in tabelul 3.1. Calculele

5

I )INAN4ICE

punfilor, atdt pentru urcare, cdt gi pentm cobordre. Se considerd ci

hu = hs. Rapoartele h/,4 Si a/A se vor lua din tabelul 3.1.

Se considerd cf, h u
=

din ;abelul3.l.

se vor efectua atAt pentru urcare, cAt gi

pentru cobordre.
8. SI se calculeze variafia coeficientului de incdrcare dinamicd a punfii
motoare in funcfie de raportul hr/A pentru un autocamion incdrcat,

prevdzut cu dou[ pun{i. cea din fa{d fiind rnotoare, care are
greutatea utila G, = 6500 daN, coeficientul de utilizare a greuti(ii
Ic = 1,15, marca anvelopelor 9.00 - 20, presiunea de umflare a
pneurilor p = 0,575 MPa, ampatamentul A : 3,100 m gi care se
deplaseazd pe teren argilo-nisipos umezit p6nd in stare de curgere

129

BAZTLE DINAMICII AUTOVEhICUT ELOQ

lr-icArr<-At.,l

cu inclinarea longitudinald a acestuia faln de orizontald sub

un

unghi de 18".

Dt

rAM CE ALE DLtNTt Loe AUro\./EHtCULEt

I

op

presiunea de uurflare a pneurilor p:0.22 Mpa, urcd pe o

in stare bunii cu ilc,linarea longitudinald a acesteia fa[I
de orizontald sub un unghi de 20' (Fig. 7.1).
SI se calculeze;
a) reac{iunile normale la pun{ile autoturismului;
b) for{a rnaxinrd de aderen{5;
c) coeficienfii de incdrcare dinamicd a punfilor.
Se considerd cd hu = hn .
175/70 R

1-3,

gosea de asfalt

Se considerd cd h u

h, . Raportul hr/,A se va lua intre valorile date

in tabelul 3,1. Calculele se vor efectua

atAt pentru urcare, cAt gi

pentru coboldre,

9" Sa se calculeze variafia coeficien{ilor de incdrcare dinamicd

puntilor unui autocamion inclrcat, prevdzut cu doud punli, ambele

fiind motoare, in funcfie de raportul hs/A, care are greutatea utild
G" : 8200 daN, coeficientul de utilizare a greutd{ii lc = 1,05,
marca anvelopelor 11.00 - 20, presiunea de umflare a pneurilor
p : 0,525 MPa, ampatameutul A : 4,215 m gi care se deplaseaza
pe $osea pietruita uscatd cu irrclirrarea longitudinald a acesteia fa{i
de orizontalS sub un unghi de 30',
Se considerd cd ho = h, . Raportut hrtA se va lua intre valorile date
in tabelul 3.1. Calculele se vor efectua atAt pentru urcare. cAt si

ntrt

pentru cobordre.

i(t

10. Se se calculeze varia{ia coeficientilor de inc[rcare dinamicd a

pun{ilor unui autoturism inclrcat, previzut cu doud punfi, ambele
fiind fr0nate, in functie de raportul hr/A, care are greutatea util6
Gu = 1620 daN, greutatea proprie (i6 = 1165 daN, nnrca
anvelopelor 195/65 R 15 V, presiunea de urnflare a pneurilor
p

0,24 MPa, ampatamentul

gosea

A:

4,215 m gi care se deplaseazi pe

de asfalt umedd-murdard cu inclinarea longitudinald

acesteia fala de orizontal[ sub un tnghi de22".

Se considerb

ci

hu

=h'

Rapoftul hK/A se va lua intre valorile

drte in tabeiul 3.1. Calculele se vor efectua atat pentru urcare, cAt

Fig.7.f . Schema forfelor, momentelor gi reacfiunilor ce aclioneazd asupra

autoturisrnului cu doud punfi, ambele fiind motoare.

gi pentru cobordre.

Exemplu numeric

G^
130

Un autoturism incdrcat, cu formula rolilor 4 x 4, greutatea totald

2621 daN, ampatamentul A = 2,650 m, marca anvelopelor

Nota{iile din figura 7.1: v. notafiile de la figura 6.1.

a)

= tz= t

-)

raza de rulare a rofilor (se calculeazd conform celor

prezentate la capitolul 4).
11

l3l

BAZ ELE DINAMI CI I AUTOVEHTCULELOP

INCARCAITILE DINAN4ICE ALE DUNTILoR AUToVEHICULELoa

Din marca anvelopei =) r = 0,268 m,

X1= <p.21;X2= e.22, g - coeficientul de aderentl;
M.1 * M,2 = f.r.Gu.cosu, f - coeficienlul de rezistenfd la rulare;
21 + 22= Gr.coscx,
- Zr - Gu.coscr - Zz; Zz= Gr,cosg( _ Zr;

()M)a: Zz.A- M.r - M,z - hr.G..sincr-

a.Go.coscx, -Ro.ho _Ra.h*

X1 + X2 - Ru - Ro = Gu.sincr l.h*

= g.

Ru.h, = e

=zz
(IM)s: ZyA

-v

M,1

ZrA + f.r.G..cosu

ft -f

h, =

- b.Go.cosc, + Ro.ha + g.hr.Gu.cosct

-9.
' hr).G"
:

.cosclt

z,
Din tabelul 3.1

zt=

Ro.h*;

- Ro . (h" _ hr)

ll#5.Gu

!tJ'' !-!' h t- Go

:se atege: a = o,trt

A = :t * b = 2,650m

*.

b=

A(l

a= I,378 mt he -

.coso

= 1872,44 daN.

in
z

cazul de fa{d: Zt

lZze X** =2.e.Zt= 1096,208 daN.

coeficien{ii de incdrcare dinamicd a punfilor autoturismului.

=+= 0,54 ^G1G2

mt

Iill

( r; m.t =?

= 1,37= m2> l.

Ro.h*;

A
he

f :0,016 (v. Tab. 6,3) li

b) Forfa de aderenfd maxim6, in cazul autovehiculului cu doud punfi,

ambele fiind motoare, se afl6 dublAnd valoarea acestei forfe la puntea
unde ea este mai micd.

M,2 + h*.Gu.sincr - b.Go.coscr + R".ha + R6.h, e;

=
_

repartizatd,pe puntea spate.

Pentru gosea de asfalt in stare bunS:

e = 0,8 (v. Tab" 5.7).

c) mr,

R4'h* + hr.G,.sino, =he.g.Zt + g.hr.G..coscx - hs.e.Zl

-2,=

f-!

- Z, = 685,13 daN; Z,

=+ g.hs.Gil.cosc[ - hs.e.Zz + he.q.Za - R".he = Ra.he + hr.Go.sinq;

a.Ga.cosct, - Ru.h, - <p. h*.G,,.cosd

1258,08 daN-+ greutatea repartizatdpe puntea fa!a;

-,u = l362,g2daN -+ greutatea

Gr-A
= a'

(Xr + Xz - Ro).h, = Ra.h* + h*.Go.sincr;

Zz'A - f.r.Gu.coso, -

(:

Gt.A
= b'-tu =

La deplasarea autoturismului prevdzut cu doui pun{i, ambele fiind

motoare, are loc o descdrcare a punlii din fa15 gi o incdrcare a celei din
spate, comparativ cu sarcinile lor statice. Puntea din spate se incarcd
suplimentar cu aproximativ 37Vo faf6 de inc[rcarea static6. Schimbarea dinamicd a reactiunilor normale la autovehiculele cu formula
ro{ilor 4x4 se face mult mai intens decAt la cel cu o singurl punte
rnotoare, datoritd faptului cd forfa de tracliune maximd este mult mai
rnare, dar prezintd acelagi caracter.

coso,.

_ 0,52)

n,tr.
= 1,272 rn;

0,6625 m.

rl

,il

r32

IJJ

PEPFORMAIITELE AUTOVEhI CULELOQ

8.I. BILANTUL DE TRACTIUNE AL AUTOVEHICULEI,OR

(Fig. 8.1) [22,23lreprezintd echilibrul tuturor for{elor care acfioneazl asupra acestuia la
migcarea rectilinie pe un drum oatecare, cu motorul in plini sarcind.
Bilanful de tractiune al unui autovehicul este necesar pentru:
determinarea for{ei disponibile pentru accelerare;
determinare a vitezei maxime ;
determinarea rezistenfelor ce le poate invinge autovehiculul
la o vitezii datd.
intotdeauna forfa la roatd Fn, obfinutl prin insumarea forfelor
tarrgenfiale de la toate ro(ile rnotoare ale autovehiculului, echilibreazi
suma tuturor rezistenfelor la inaintare (v. Fig.6.l). Dac[ motorul se
afld la sarcini parfiald se obline o fo(bla roati (.
Punctul c (Fig, 8.1),ob1inut la interseclia dintre curbele Fp 9i
suma rezistenfelor exterioare ER"*,, care nu depind de caracterul
migcdr,i, determinl viteza maximd v*x 3 autovehiculului ce poate fi
obfinutd in condifiile de drum considerate, cu motorul in plind sarcini;
in acest punct este regimul la care autovehiculul trece de la o migcare
acceleratd la una uniformi, iar forfa disponibild pentru accelerare este
nuld. Punctut i G'ig. 8.1), determindviteza v'.0* a autovehiculului ce
Bif an{ul de trac{iune al autovehiculului

CAI'I't'()IUt.

ti

PERFORMANTELE
AUTOVEHICULELOR

Performanfele autovehicuIelor reprezinta posibilitetrire maxi're

ale acestora in privinfa:

vitezei;
demarajului;
capacitdfii de frAnare;

indicilor de apreciere a acestora.

sta

Determ

stu

rul:

:;:T:::1J,:i*'

Studiul performanleror autovehicureror se efectueazd cu ajuto-

poate

fi ob{inutd cu motorul [a sarcind parlialS.

La o vitezd v1 de deplasare a autovehiculului, cu motorul in

bilanfului de putere;

plind sarcind, segmentul (a-b) (Fig. 8.1) reprezintd forla disponibild

pentru accelerare (Ro = Fn - X&*,), capabild si invingi rezistenla la
demarare. Dacd motorul se afld la sarcini par{ial6, forfa disponibild
pentru accelerare ( R'o = 4 - IR"*, ), este dati de segmentul (a-b')

ecuafiei generale de miqcare;

caracteristicii dinamice;
caracteristicii de vitezd;
parametrilor capacitifii de demarare;
parametrilor capacitdlii de friinare.

(Fie.8.l).
ln cazul in care existd gi fo(a de trac{iune la cdrlig R,., atunci
graficul bilantului de trac,fiune (Fig. 8.2) va con{ine 9i aceastb for[6,
plasatd deasupra curbei R* iar deasupra curbei (Rr + R6) va apare
curba sumei rezistenfelor exterioare )Ri*, , care nu depind de

bilanfului de trac{iune;
caracteristicii de tracfiune (caracteristicii for{ei ra roatd);

caracterul miqcdrii.
134

135

BMELE DII'IAMICI I AUTOVEhI CULELOQ

pEIIFOQIV'ANTELE AL jTOVEHICULELOQ

Fn

Forfele care nu depind de greutatea autovehiculului sunt Fp 5i

R,, iar diferenfa dintre ele reprezintd forfa de trac{iune disponibilI sau
excedentari (F.*. = Fn - R,) care poate fi folositi la invingerea
rezistenfelor drunrului gi rezistenfelor la demarare.
Punctul c (Fig. 8.3) [22,23], ob]inut la intersecfia dintre curbele
(Fr*. = Fn - R,) gi rezisten{a totald a drumului R*, determinl viteza
maximd vrox o autovehiculului ce poate fi ob{inutd in condlliile dc
deplasare date. Segmentul (a-b) (Fig. 8.3) reprezintl forfa disponibil6
pentru accelerarea autovehiculului la viteza v1. Punctul x caracterizeazd valoarea maximd a rezistentelor ce pot fi invinse de autovehicul cu treapta de vitezf, consideratb gi cu viteza v*.

;R
esA
-.J

IRcxt=R,u+&

OJ
'ti'l{

Eg
.FJ
n]

C)=
d.=

{'n

-\t)
d'=
Hr q.)

x=
-=

G)

.o.)
!'tmax

Ylrnx

Fn

Vilcza de dcplasarc a aulovchiculului. [krn/h]

crZ F"*"
cc

Fig. 8.1. Bilanful de trac{iune al autovehiculului singular, intr-o anurnittr

treapta din cutia de viteze.

:N,
t-*.=
v.,

=R

uUx

IR'ext=Rqr*&,*Rtc

()

S,p i
<fJc!
HE

cc

,9-0 g
-vci)<t
z'=
C)H

':a,i

Eg

'R=

C)E
&E

0 r'x

,i c)
&'=
t! (,)
rcg O

,iJ q.F
X-o()

Fp

dA
o!

ll

,0CIs

\'rnax

Viteza de deplasare a autovehiculului.

Ry, + Rr.

J$)

Rqr:

ri^.5<c

Rr

R1 +

\r

Viteza de deplasue a autor,ehicnlului- [knr/hJ

v
[kn/hl

Fig. 8.3. Varia{ia forfei de tracfiune disponibile la un autovehicul singular,

intr-o anumitl treapti din cutia de viteze,

Analiz6nd figura 8.3, se constath cb prin mbrirea rezistenlei

drumului, viteza maxim6 de deplasare se micaoreazd.

Fig. 8.2. Bilanful de tractiune al autovehiculului in agregat cu remorc6,

semiremorcf, sau magini de lucru, intr-o anumitd treapti din cutia de viteze.
136

IJ I

BAIELE DINAMICI I AUTOVEI1ICULELOQ

DEQFOUMANTELE AUTOVEHTCULE

LOt.?

In cazul in care existd gi forfa de tracfiune la cdrlig R1., la

realizarea graficd a caracteristicii de tracfiune se va {ine seama gi de

i'

aceasta.

8.2. CARACTERISTICA DE TRACTIUNE

(CARACTERISTICA FORTEI LA ROATA)

A AUTOVEHICULELOR
Caracteristica de trac{iune (Fig. 8.4) 122,231reprezintd curbele

de variafie ale fbrfei la roatd in funcfie de viteza de deplasare

aulovehiculului, pentru fiecare treapti a cutiei de viteze.

Caracteristica de trac{iune se utilizeazd. Ia
studiul performanfelor autovehiculului;

Pe baza caracteristicii de tracfiune se poate anafiza care dintre

treptele de viteze se pot folosi integral in exploatarea autovehiculului.
curbele forfelor la roatr Fpq care se gisesc sub curba rR.*,, caracterizeazd, faptul cd treptele respective de vitezd nu se pot folosi in acele

condi{iii de exploatare ale autovehiculului.

studiul posibilitalilor gi momentelor de trecere de la o

treapti de vitez6, la alta, in tinrpul deplasirii autovehiculului.

F'q

IRext

Fp

*Z
(')'o
(.)

t'--|
!l=

in felul acesta rezultl

fortele disponibile la accelerare Rdj pentru fiecare treaptd de vitez6.

caracteristica de trac[iune a autovehiculului singurar, ta diferite
inclindri ale drumului (in%r), este redatd in fisura 8.4'.

() -o
H

,<

IRoxt=Ry*Ra

U)

qr

NJ

o=
*=

l..l
q.)
Cd

'al

aO
d=
l+. 0)

CJ

X
d.)

,-(!o

9N
: 9

^-=

Viteza de deplasare a autovehiculului, [krn/h]

,!/
E;J

()

vtr1n*

\'

Fig. 8.4'. caracteristica de hacfiune a autovehiculului singular,

incliniri ale drumului (in %,).

ta

diferite

Viteza dc deplasarc a autovchicuhrlui. [kln/h]

Fig. 8.4. Caracteristica de tracliune a autovehiculului singular

Avdnd in vedere figura 8.4', se pot determina vitezele maxime

ce pot fi atinse de autovehicul la deplasarea acestuia pe drumuri cu
anumite decliviteli, precurn gi treapta de vitezd, care trebuie utllizatd,.
De asemenea, la urcarea rampelor, rezultd, necesitatea schimbdrii
treptelor de vitezd superioare la cele inferioare.

r39

bAZELE DINAN,IICI

PEAFORN/ANTELE AU I OVEHICULELOR

AUTOVII-]I CULE LOQ

CunoscAnd

fbrfa disponibilI pentru accelerare

in

auttmlte

condi{ii de deplasare, la diferite trepte de vitezd, se poate identifica

trcapta optimb de vitezd ce trebuie utilizati la depagirea pe $osea.

8.3. BILANTUL

D[

PUTERE AL AUTOVEHIC]ULELOR

Bilan{ul cle putere reprezintd echilibrul dintre puterea la roati gi

ruma puterilor necesare invingerii rezisten{elor la inaiutarea autovehii:ulului.
Curbele P" : f(v) 9i P* = f(v) (Fig.8.5) 122, 231 au o alurE
asemdndtoare diferind intre ele prin factorul de propor{ionalitate q,.

de caracterul migcbrii, determind viteza maximd vmx a autovehiculului

obfinutd in condiliile de drurn considerate; in acest punct

este regimul la care autovehiculul trece de la o migcare acceleratd la
una uniformd, iar puterea disponibild pentru accelerare este nuli.
La un regim la care atttovehiculul se deplaseazd ctt viteza v1,
ce poate

fi

segmentul (a-b) (Fig. 8.5) reprezintd puterea disponibill pentru

accelerare (Po = Pn - XP.*t), iar segmentul (b-d) reprezintd puterea
pierdutd la invingerea rezistenlelor de frecare din transmisia
autovehiculului (Pr = P. - Pn).
Puterea excedentard (P"*. = Pn - P,) reprezinti Puterea de care
dispune autovehiculul itr vederea invingerii rezisten{ei drumului gi la
accelerarea migc6rii.
Intersecfia curbelor P.*. $i P*i (Fig. 8.6) 122, 23) determind
punctul aferent vitezei maxime Vimax iI autovehiculului pe drumul
caracterizat de yi. Segmentele ordonatei, care se afl6 intre curbele P.*.
9i P,yi, detennind puterea disponibild a autovehiculului pentru a-i
accelera migcarea (Poi = P.*. - P,yi).

,y

\\P.

C)

:1

ct

P"*.=P11 -P"

r,l

Ynrrx

Viteza de deplasare a autovehicuhrlui.

[kn/ltl

Fig. 8.5. Bilanlul de putere al autovehiculului singular

intr-o anumitd treaotd din cutia de viteze.

Punctul c (Fig. 8.5), obtinut la intersecfia dintre curbele Ps

Vnm,rx

gi

puterea absorbitd datoritd rezistenfelor exterioane XP.*1, care nu depind

140

tl

Vinrax

v lmax

Viteza de deplasare a atttovehictrltrlui' [knr/h]

Fig. 8.5. Variafia puterii disponibile a autovehiculului, intr-o anumitd treapta
din cutia de viteze: Pvl,.., i,.., n - puterile necesare invingerii rezistenfelor
totale ale drumurilor, cataclerizate de Vr <...<V,

'...'Vn'

t4l

BAZELE DIIiAMICII AUTOVTHICULELOQ

PEI.IIORN/ANTE LE AUI OVEHICULELOA

Asemdn[tor, se poate analiza pe un singul grafic variatia puterii

disponibile a autovehiculului pentru toate treptele cutiei de viteze, in
diverse condilii de exploatare.
8.5" CARACTERISTICA

s.4. ECUATTA GENERALA DE Mr$CARE A

AUTOVEHICULELOR
Pentru stabilirea ecuafiei generale de migcare a autovehiculului,
acesta se considerd in deplasare rectilinie, pe un drum cu inclinarc lon-

gitudinald fald de orizontal[ sub un unghi cx, in regim de vitezd tranzitori'r cu accelera{ie pozitivd.
Pebaza ecuafiei generale de migcare a autovehiculelor se oblin
parametrii gi indicii caracteristici deplasarii cu regim tranzitoriu de
accelerare sau de frAnare.
Ecua{ia general6 de migcare a autovehiculului se stabilegte pe
baza bilanfului de tracfiune, ajungAndu-se la expresia 122,231:

#=

*;

(r^

-rR*')'

(B.t )

DINAMICA A AUTOVEHICULEI,OR

Caracteristica dinamicd reprezintd curbele de variafie ale factorului dinamic in funclie de viteza autovehiculului (D : f(v)), pentru
toate treptele de viteze utilizate.
Caracteristica dinamicd se utilizeazd la:
stabilirea vitezei maxime de deplasare a autovehiculului;
stabilirea inclindrii longitudinale maxime a drumului fa(d
de orizontald;
determinarea rezistenfei totale maxime a drumului;
detenninarea aderen(ei max ime.
Forf a exced entard F.*. caracter izeazd

namic itatea autoveh ic u -

lului, dar nu poate fi folosit[ ca indice de compara{ie pentru

autovehiculele cu greutdfi diferite. Calitdtile dinamice ale
autovehiculului se apreciazd cu ajutorul factorului dinamic D, care
este o forfd excedentard specificd (parametru adimensional), dat de
rela{ia [22,23):

F"^.

FR

-Ru

in care: dv/dt este accelerafia centrului de rnasd a autovehiculului, in

-/s'; mu - lnasa totald a autovehiculului, in kg, 6,ot - coeficientul der
influenfi a maselor in migcare de rotalie ale autovehiculului.
Pentru o treaptd j de vitezS, ecua{ia generalI de rnigcare a

autovehiculului, expresia factorului dinamic poate

autovehiculului are forma 122, 231:

122,,231:

dv,lr\

---l = ----^ .(F.,

)R.*,i/.
.6rn,i \ ^r dt

ffio

(8.

l'

r42

AvAnd

in

Ga

vedere relalia (8.2)

qi bilanful de tracfiune

D=v*i u-,'*.

fi

al

scrisd sub forma

(8.3)

Aceastd expresie este valabild in situafia in care autovehiculul

este echipat cu cutii de viteze clasice, deoarece raportul de transmitelc
diferi pe fiecare treaptd, iar in timpul demara.jului i""1 gi 6,oq Siurl
constante. Pentru autovehiculele cu transmisii progresive continue, lrr
care i, este variabil in timpul demarajului, se include in calcule un c(x'

ficient ( 6;", ) tabelar, corespunz[tor fiecarui convertizor hidrodinanrit

Ga

in

cazul

in care viteza cle deplasare a

autovehiculului este
eonstantd, atunci factorul dinamic este egal cu coeficientul rezistenlei
lotale a drurnului (D: V).
Dac6 in priza directd (pentru i.upo = l), factorul dinamic este dat
tfc relafia (8.2), atunci in diferite trepte de vitezd caracterizate de
rrlrortul de transmitefe igyi, relafia de calcul a factorului dinamic Q
rrrc forma 122,23):

r43

rBAZELE DINAN4I CI I AUTOVEHI CULELOR

DtaFoQN/ANTELE AUTOVEHTCULELCQ

inIlfimea pa
hiculul cu o
a cutiei de v
rezistenfi la rulare);

k 'S. v?
FRJ

i?r:

Dj=
in care:

rJ

'lcvj

(8.4)

Ga

se poate deplasa autove-

ant), la o anumit[ treapta

Vo,

este

coeficientul de

aderenfa maxim5 a autovehiculului.

i"ni este raportul de transmitere

din treapta j de viteze a cutiei

de viteze.

intr-o anumitd treapti de vitez6, pentru aceeagi tura{ie a

motorului, for{a la roatd se multiplicd de isyl ori, iar viteza autovehiculului se micgoreazi de i.u; ori.
Cu ajutorul caracteristicii dinamice (Fig. 8.7) [22,231 se poate
determina:

rezistenla total[ a drumului (Vr), corespunzdtoare unui

factor dinamic (D1), ce poate fi invinsi de autovehicul la o
vitezl oarecare (vr) li o treaptd de vitezi considerati;
viteza maximl v2** de deplasare a autovehiculului pe un
anumit drum caracterizat de ry2;

condifia ca autovehicurur sd se deprasese fbrf, arunecare

datd de dubla ineealitate:

IR<&

3e.Zad,

(8.-s;

in

care: 2.4 este reacfiu'ca normald la puntea motoare a autovehiului; rp - coeficientul de aderenfd; produsur (q.z^d) reprezintd forfa
de aderenfd; iar )R - surna tuturor rezisten{elor la inairitarea autovehiculului.
Avand in vedere condi(ia (g.5), Iimita superioarr a fortei ra
cuf

roat[ este dati de relatia:

F*'0, = Q'Zou.
finand seama de rera(iire (s.2)
factorul dinamic limitat de aderenti:

Dr=

Diagra

23] se obline

(J

caracteristica

!.

este

qi (8.6) se poate

(8.6)
determina

g.Zoo-k.S.vf
G.

(8.7)

ovehiculului (Fig. g.g) LZZ,

amic lirnitat de a-derentd in

Pentru fiecare treaptb de vitezd, varorire factorurui dinamic

e
situate deasupra curbelor D* nu pot fi utilizate, deoarece apare pati-

narea rofilor motoare.

t'

\',lrurax
\tlrntax

v1

V2rnlxV

Mteza de deplasare a
autovehiculului, [kn/hl

Fig. 8.7. Caracteristica dinamicd a autovehiculului:

- factorul dinamic in treapta I, j, respectiv k de vitez6.

Dr, j. r

t44

r45

BAZELE

DI I1AM ICI I

AUTOVTHICLjLELOQ

PEAFORMAI1TELE AUTOVEHICULEIOI]
1)

4=

O(J
C)()
E>
iIE
gcn

Tiurpul

Ir

\,
Vrteza cle rleplasare a autovelriculului, [kur/hJ

Fig. 8.8. Diagrama limitelor de utilizate a autovehiculului:

Dr, j, I - factorul dinamic in treapta I, j, respectiv k de vitezd;
D*i

Fig. 8.9. Variafia vitezei autovehiculului in timp:

a-b, a-br: demarare; b-c: deplasare cu regim uniform (deplasare constantd);
c-d, b1-d1: deplasare liber6 prin ine(ie; d-e, d1-e: deplasare fr6nat[.

)71.

l))
Yiteza medie a deplasdrii ciclice vci se determinl cu relalia[22
L--)
So

factorul dinamic limitat de aderenfi (e, <...< er <...< eJ.

in care:

+Su +Si +Sr

td +tu +ti +tf

ci -

s, + s,
[r

+tu

t-r..-,

t.i

(8.8)

I sunt spaliile parcurse in timpul demarajului (1,,), al

deplasirii cu vitezi uniform6 (tu), al incetinirii (h) $i al frdndrii (t);

8.6. CARACTERISTICA DE VITEZA A AUTOVEHICULELOR

Caracteristica de vitezd reprezintd varia{ia in timp a vitezei

autovehiculului (Fig. 8.9) I22, 231, incepind cu pornirea din loc gi
termindnd cu frenarea totalS.
Aceastd caracteristicd se utilizeazi la:
determinarea valorilor vitezelor rnedii ale autovehiculelor;
aprecierea calitdlilor de vitezd ale autovehiculului pe bazir
vitezei rnedii dezvoltate, pe parcursul unui interval de timp
sau al unui parcurs de rulare.
Ciclul inchis ab1d1e se obfine in cazul in care dupd demararc
autovehiculul este ldsat sd ruleze liber gi apoi frdnat.
Suprafetele ciclurilor inchise in coordonate timp-vitezi. sr.rnt
echivalente cu drumul parcurs de autovehicul in timpul unui ciclu.

Sa, u, i,

spafiul parcurs de autovehicul in timpul regimului tranzitoriu (t,),

S.; - spa{iul parcurs in timpul unui ciclu (t6).
Caracteristica de vitezi a autovehiculului (Fig. 8.I0) 122,231o
constituie dependenfa v.i = f(S.i).
S1

cu

vitezl variabild;

,[)

GO

()=
de
(c )c!

NA
c)o

>ei
S.i

Spafiul parcurs in
cadrul tmui ciclu
Fig. 8.10. Dependenfa

t46

v.1

= f(S.;) (caracteristica de viteztr a autovehiculului).

t47

l-

tsAlELE DlNAlv'llCl l AlJl OVtl iICULELOQ

PEI]FORN4AITELE AUTOVEHI CULELOA

Avdnd in vedere relalia (8.7). se poate determina accelera{ia

maximd limitatd de aderenfa rofilor motoare ar:
8.7. PARAMETRT CAPACITATII DE DEMARARE

as =(Ds

A AUTOVEHICULELOR.

Studiul denrarajului autovehiculelclt presupune determitrarea

accelerafiei, a tirnpului ;i a spafiului de dernara.j, indicatori cu ajutorul
cilora se poate aprecia gi compara capacitatea de demarare pentru
d i t'erite

tipuri de autovehicule.
8.7.

l. Determinarea

accelera{iei

findnd seama de rela{iile (8,2), (8.3), (8.4) 9i de

(a:

general5 a accelerafiei

expresia-

dv/dt), rezultir relafia de calcul a accelera{iei autovehiculului a; in diferite trepte de viteze ale acestuia:

ai=(Di.-\U).+J
J

+
u

(8.

l0)

rot

8.7.2. Determinarea duratei de demarare

Durata de demarare (to) este intervalul de timp in care

autovehiculul, pornind din loc, atinge viteza Vn, (vo= 0,9 v^*). in zona
(0,9 v,*,*+v*o*) accelerafia este foafte micd, iar cregterea vitezei nu mai
este perceptibila. La v^*, inversul accelera{iei fiind -, curba (l/a)
tinde asimptotic c[tre verticala dusd din aceastd vitezd'
AvAnd in vedere c5 (dt = dvla), se poate determina durata de
demarare t6 necesard cregterii vitezei intre limitele vs gi v,,:

f.
t6 =Jdt=

(B e)

o tot.;

(8.1l)

Dependenfa a; = f(v.i), pentru fiecare treapt[ a cutiei de vitezh a

auiovehicuf ului, este reprezentatd in figura 8.ll [22,231.

Pentru determinarea duratei de demarare de la pornirea din loc

pdnd la vn, se construieqte diagrama inversului acceleratiei pentru toate
treptele cutiei de viteze, considerdndu-se ci trecerea de la o treaptd la

alta se face in momente optime, care se afld la interseclia curbelor

inversufui accelerafiei la diferite trepte (Fig. 8.12) [22, 23]. Se
presupune cd vitezele u*,,_,,,, (Fig. 8. l2) se oblin la turaf ia (n* = n".).

()l
o(J
()l

<6
"

Vteza dc deplasarc
aLrlovehicul ului. I krr/hl

Dacd trecerea de la o treaptd de viteza la alta s-ar face mai

inainte sau mai tArziu de punctele x1., x23,..., x(k_l),k (Fig. 8.12), durata
de demarare ar cregte, deoarece suprafa{a de integrare se mdregte cu
porliunile hagurate din diagrami.
La un autovehicul care are k trepte in cutia de viteze, durata
totald de demarare se determin[ conform relatiei:
k

ta=)tj,

Fig. 8.11. Curbele accelerafiei autovehiculului in func{ie de

viteza acestuia, a = t(v).

(8.r2)

j=l
in care

148

-V)

t1

este durata de demarare, corespunzdtoare treptei

de vitez6,

149

--

PEPFORMANTELE AUTOVEHICULELOR

BMELE DII.IAtilICII AUTOVEHICULELOQ

tj = )At,,**,,,,

(8.13)

l=Dmin

Atti+*l,j
unde:

i, =

(n*

- x),

pentru j = I

[,nio

+(n*

-x),

.o
tin + (0,9

pentru

i=trro

j=2*(k-1).

*, - X), pentru j =

(8.14)

t(i**),j = to,,,j-',

16

+ f At,,*-,,,,
l=trmin

in

s,

(8.16)

in care: v6 gi v1i+xyj se exprimd in km./h, iar ai; gi ac+x)j in n/s2.

Cu relafiile (8.15) 9i (8.16) se obfin domeniile de valori limitate:
Atr,**l,j 2 0i t.+*i,i ) 0, in intervalul v(i+x),j ) u*,,-,,,, .
Curbele de variafie ale duratei de demarare a autovehiculului, in
funcfie de viteza acestuia, se pot urmiri in figura 8.13.

.a<
E"%
t:!

3;
OE
ag5

=.9
h!

c)!

:d

bts

ZQ
H=

fatr

'),>'.j!"
0

a duratei

j v*j,k

Yitcza de deplasarc a
autovehiculului, [krn/hl

Viteza de deplasare a autovehiculului, ftm/hl

Fig. 8.12. Determinarea graficd

vxl

totale de demarare a

Fig. 8.13. Curba varialiei duratei de demarare a autovehiculului,

in func1ie de viteza acestuia.

autovehiculului.

Pentru determinarea grafice a duratei de demarare ta = f(v),

x a turafiei motorului se alege suficient de mic[ pentru a
putea considera aria At (,*"),j egal6 cu aria unui trapez (Fig. 8.12):

8.7.3. Determinarea spafiului de demarare

cregterea

Pornind de la relafia general[ a vitezei autovehiculului (v = ds/dt),

poate
se
determina lungimea spafiului de demarare, corespunzAtoarc
intervalului cuprins intre timpul inilial tn gi timpul final t:
151

150

lr

BMELE DINAMI CI I AUTOVEHICULELOQ

PEIAFOQMANTELE AUTOVEHI CULE LOI.2

-o

!n

sd = Jv.dt.

(8.17)
C,) .H.

t9

=Pi:
=.
xo
_r+
v)dtr

La un autovehicul care are k trepte in cutia de viteze, spatiul

total de demarare, se determind conform relatiei:
k

sa =

)sj,

(8. l 8)

in care

S1

este spatiul de demarare corespunzItor treptei

t, = las,,**,..;

vxlj

j=1

v*j,k

Vitcza de dcplnsarc u
autoveh iculu lui, [krn/hl

de vitezd.,
(8.

le)

l=Il.rn

Fig. 8.14. Spafiul total de demarare a autovehiculului,

in funcfie de viteza acestuia.

Pentru determinarea graficl, a spafiului de demarare 56 = qy;,

nria AS11**y,, se considerd egaltr cu aria unui trapez:
8.8, PARAMETRI CAPACITATTI DE FRANARE

A AUTOVEHICIJLELOR

S,,**),j

=Sn,,,j-,,*
|

=[

or,,*-,,,, in m,

(8.21)

min

in care: vil gi v1i+*11 se exprimd in km/h, iar At;; gi At1;1;; in s.

Cu relafiile (8.20) 9i (8.21) se oblin domeniile de valori limitate:
AStr*^r,j 2 0l Srr+*i,j ) 0, in intervalul v1i+xy,, 2 u*,,_,,., .
Curba variafiei spa{iului de demarare a autovehiculului, in funcde
viteza
acestuia, se poate urmtrri in figura 8.14.
{ie

Aprecierea qi compararea capacitelii de frdnare a autovehiculelor se face cu ajutorul decelerafiei maxime absolute &1 Szu relative
an"r, a duratei frdndrii tl gi a spa{iului de frdnare minim S1n6 in funcfie
de vitezS. Acegti parametri pot fi determinafi in intervalul a doul
viteze, dintre care ultima poate fi egali cu zero, in cazul 1'rAnirii totale.

8.8. 1.

Determinarea decelera{iei

Daci frAnarea se efectueazi cu ambreiajul decuplat, ecua{ia

diferenfiald generalS de migcare a autovehiculului, prin analogie cu
procesul de demarare, devine [22,231:'

dvl

af =- - =-T-iFi
ot 6rot 'ma

r52

-IRsx1 j,

(8.22)

153

DEPFORMANTELE AUI OVEHICULELOA

BAZELf DII1AM ICI I AUTOVEHICULELOA

in care: o1 ste decelerafia absolutd a autovehiculului; 6-,

coeficientul maselor de rotafie in timpul frdndrii cu motorul decuplat; mu masa autovehiculului; F1- forla de frdnare ( F, = p. Zr ); X&" suma
rezistenfelor exterioare la inaintarea autovehiculului, care nu depind
de caracterul migcdrii (IR"*, =R, +Ro +R,); R, - forfa de

rezistenf6 la rulare; Ro
rezistenfd a aerului.

forfa de rezistenfd la declivitate,

Ru

for{a de

Deceleratia absoluti in perioada de fr6nare cu motorul nedecuplat &6. est datd de relafia 122,231:
&fm

=-+==L(fr
dt 6rot .ha '

'

+FL

+IR"^t),

G.23)

in care: F;-

- for{a de frAnare datorati motorului, redusd la rofile

6,o1 - coeficientul maselor de rota{ie in timpul frdndrii cu

8.8.2. Determinarea duratei

Integr6nd relaf ia (8.26) intr-un interval de viteze de la

poate detennina durata minimi a frdndrii tm,122,231:
dv
dv
-dn=g'Q'sau: dt=- g.q

af rel

in care:

&p

=t=100'\,Eo,

(8.24)

8g

est accelera(ia absoluti a autovehiculului; g

gravita{ionald.

iar dacd toate rofile sunt blocate

=(f +g).9,

dv I
+ tfmin=-J ou=l-=-(vl
" ,re'(q. g'q
u,s'<o

-vil.

'

rrmtn

f^

vl

-g.q.

Procesul de frdnare este complex, constituit din

(Fig. 8.15)
fiecare dintre acestea influenfdnd
eficienta frdn[rii.

[6],

Eficien{a procesului
de frArutre.

['2,,,]

accelerafia

(8.2s)

(8.26)
Fig. 8.15. Schema procesului de frAnare.

r54
il

v2 se

(8.28)

Considerdnd frAnarea totald (vz = 0), atunci:

(f= 0), atunci:

af2 = 9'8

la

(8.27)

ConsiderAnd cd: 6ro1 = l; Ru = 0 (viteza la care incepe frdnarea

nu este prea mare); a = 0 (frAnarea are loc pe drum orizontal);7a = 6o
(frdnarea are loc pe toate rofile), rezultd:
ag1

v1

u/

urr

motoare;
motorul nedecuplat.

Frdnarea cu motorul nedecuplat este mai eficace decdt cea cu

motorul decuplat in cazul in care: ir6n) o1.
Pentru aprecierea cantitativd a calitdfilor de frAnare, de multe ori
se utilizeazd decelerafia relativd (coeficient de fr6nare) 122,231:

frAnlrii

(8.2e)
multe faze
mod direct

tllrrltlE DllAMlCll

AU tOVl.t IC,ULELOQ

DERFORMANTELE AUTOVEHICULELOA

Nota{iile utilizate in figura 8.15 sunt: A - evenimentul ce

determinr franarea poate fi observat; B evenimentul este perceput;
C - evenimentul este in{eles; D - situafia este in{eleasd; n -- decizia

timp total necesar pentru oprirea autovehiculului.

fiziologice

t1q,

gi durata intArzierilor lnecanice ti,,*.:

tor= [ifi,

D urata in tdrzieri

lor fizi ol ogice t6, c uprinde :

faza de percepfie;
faza de emofie;
faza de rafionament (udecata);
faza de decizie.
Durata intArzierilor mecanice tin". constd in:
ridicarea piciorului de pe pedala de accelerafie;
punerea piciorului pe pedala de frdnd;

tl

lr

156
ii

ill'

f ti*"..

(8.30)

consumarea cursei libere a pedalei de frdnd (eliminarea

jocurilor dintre articula{ii; reglaje ale sabofilor; elasticitatea
conductelor).
Durata intdrzierii fiziologice (intervalul A-. E) are o valoare
medie de 0,6 secunde. F-iecare conducitor auto are insh un interval de
tirnp propriu de intdrziere fiziologicd, care diferd de valoarea medie.
Atunci cdnd se cunoagte situalia care a declangat acfiunea de
fr6nare se poate stabili gi dacd aceastd ac{iune a fost anticipatb sau
dacd a reprezentat o surprizi. In aceste conditrii durata intArzierii
fiziologice prezintd valori intre 0,5+1,1 secunde pentru situafii de
surprizd gi 0,4:0,8 secunde pentru situatii anticipate cu valorile medii
de 0,73 secunde gi respectiv 0,54 secunde.
Durata ti,*. (intervalul E+F) este de 0,1+0,2 secunde pentru
frdne cu acfionare mecanic[ gi hidraulicI, respectiv 0,2+0,4 secunde
pentru frdnele cu aclionare pneumaticf,.
Faza de percepere a evenimentului (a) depinde de forma,
dimensiunile gi iluminarea obstacolelor, capacitatea vizuall a
conducdtorului auto, starea de aten{ie a acestuia, existenfa unor factori
perturbatori (oboseala, somnolenfa, starea de sdndtate, aparifia
simultand sau succesivd rapidd a mai multor pericole etc.). Aceste
elemente influenfeazd gi asupra intervalului de timp pentru inlelegerea,
judecarea situafiei qi luarea deciziei B+E, insl experienta poate
conduce la reducerea miniml a acestui interval de timp dacl situalia a
fost perceputi corect gi la momentul oportun.
Durata necesarl recunoagterii unui obiect in condilii de vizibilitate bund este in medie 0,2 secunde. Intervalul de timp consumat
pentru a migca ochii gi a fixa un nou obiect in scopul recunoagterii lui
variazd intre 0,1 gi 0,3 secunde [6].
I)urata de perceptie-reac{ie la frAnare, in funcfie de natura
stimulului care determind perceplia gi pozilia piciorului care aclioneazd pedala de frdnare, este indicatd in tabelul 8,1 [16], iar in tabelul
8.2 este redatd aceeagi duratb in func{ie de starea conducdtorului auto.
Durata int6rzierii la frdnare (intervalul A+G) este de circa I
secundd pentru cazul in care in traiectoria autovehiculului este interpus un
obstacol gi de aproximativ 3 secunde pentru cazul in care se efectueazl o
depdqire, pe un drum cu doui benzi de circulafie cAnd din fa{d vine un alt
autovehicul [6]. Diferenfa de timp se datoreaz6 procesului de judecare a
t5'7

BAZELE DINAMICII AUTOVEHICULELOP

PEAFORN4ANTELE AUTOVEHI CULELOA

elementelor percepute in raport cu situatia existentb, proces in care

complexitatea rapofturilor de cauzalitate dintre elementele percepute
determind gi un interval de timp de judecati mai mare.
Tabelul S.l
Valorile intervalului de timp de percep{ie-reac{ie la frf,nare func{ie de
natura stimulului gi pozi{ia piciorului care acfioneaztr pedala de frf,ni

Pozilia piciorului

Stimul

Pe pedala frinei
Pe pedala frAnei
Pe pedala accelerafie
Pe pedala acceleratie

Durata de perceplie - reac{ie,

in secunde

Auditiv

A aA

Luminos

Auditiv

0,30
0,46

Luminos

o c')

T'qbelul8.2

Valorile intervalului de timp de percepfie-reac(ie la fr6nare funcfie

de

starea conductrtorului auto

Limitele duratei de percep{ie

reactie la frffnare. in secunde

Starea conductrtorului auto

Se agteaptf, la pericol

Priveste normal inainte

Atenfia este atrasd de altceva (schimbl
treptele de vitez[, privegte lateral,
depd$e$te un alt autovehicul etc.)
Este neatent, este orbit de lumina

farurilor altui autovehicul, circuld

timp de cea{[, furtunf, etc.

A corrsumat b[uturi alcoolice

pe

0,5
0,8

0,8

1,0

1,0-

1,2

1.2

4.0

3,0

5,0

Durata de percepfie-reaclie se reconanda [6]:

- sI fie majorati cu 15+20yo in cazurile in care deplasarea
autovehiculului se efectueazd pe carosabil ud, cu ndzgd,
zdpad6,, polei:

si fie majorat[ cu 25+50Yo fati de cele 3 secunde, pentru

luarea unor decizii de cltre conducitorul auto al cf,rui
autovehicul este dep[git, cdnd condifiile meteorologice sunt
nefavorabile sau pe timpulnopfii;

158

sd fie majorata cu 15:50% cind numdrul de elemente

percepute, pentru a decide, este mai mare de patru.
De exemplu, la angajarea bruscl a unui pieton in traversarea

drumului prin loc neamenajat, din fa{a venind un alt autovehicul,

elementele percepute sunt [6]:
directia de deplasare a pietonului;
viteza pietonului;
viteza de deplasare a autovehiculului;
viteza de deplasare a celui de-al doilea autovehicul - care
vine din fafd;
distanfa celui de-al doilea autovehicul fa{d de pietonul aflat
in traversare.

Durata intArzierilor involuntare (ti;) reprezintd intervalul de timp

scurs din momentul in care conducdtorul auto percepe aparilia
pericolului, p6nd in mornentul in care frdnarea autovehiculului este
constantd.
[i; = tpr

ti1

= [io, * ti66

* t1i,

(8.31)

in care tl este timpul scurs de Ia inceperea procesului de frdnare pan[

la blocarea ro{ilor (atingerea eficacitdlii maxime a frAnirii),
tir = 0, l=0,2 secunde.
Intervalul de timp total de oprire (too,) este definit ca fiind
timpul scurs din momentul apariliei pericolului de producere a unui
accident, pAni in momentul opririi autovehiculului:
topr= tri

tfnrin

= to.* tir

tf nrin = titz

* ti*.. * ti6* tr-;n,(8.32)

tn care t6s'

eSt durata frAn[rii efective (intervalul de timp in care

frAnarea se efectueazd cu decelerafie maximd * durata fr6n[rii cu
rofile blocate gi decelerafie sc[zutd).

8.8.3. Determinarea spafiului de frAnare

Decelerafia autovehiculului poate

dv dv ds
dt ds dt
-=-.-=

fi
dv
ds

scrisd gi sub forma:

(8.33)

l -59

BAZELE DINAMICII AUTOVIHICULELOP

q'a -.
tscx,.> _
A e.he

IAIJILITATEA AUTOVEhICULELOIQ DE POTI

(9.6)

Pentru autovehiculul cu puntea nlotoare in fafl, condilia ca

alunecarea ro{ilor sd aibd loc inaintea rdshrmdrii (rdstumarea longitudinali si nu fie posibild), este:

9.2. DETERMINAREA PARAMETRILOR

STABILITATII TRANSVERSALE

La un autovehicul care se deplaseazd in curbd cu centrul

(9.6',)

viraj O (Fig. 9.2), acceleralia longitudinald a* 9i

de

accelera[ia

a centrului de greutate C6, S determini conform

refafiilor |9,22,23):
transversald ay

iar"pentru autovehiculul cu anrbele pun(i motoare:

tgcru >

e.

(9.6")

Pentru asigurarea siguranfei de circulalie a autovehiculului este

nccesar ca C[r"

. > 0,no*, 120,22,23]:

t.
t'\

a
'

(e.1)

(9.7')

care reprezinti condi{ia pentru care nu este posibilS rdsturnarea

longitudinal[, precedatd de patinarea roJilor nrotoare. Rela{ia (9.7) este
valabild la urcarea autovehiculului, iar relatria (9.7') la cobor6re.
Pentru verificarea stabilitdfii longitudinale, in condilii statice de
laborator [], 15], autovehiculul se amplaseazd pe o platformi
basculantd prev6zuti intr-o parte cu un dispozitiv special de ridicare.
Unghiul limitd astfel determinat va fi de folos pentru alegerea rampei
in vederea incercdrii pe parcurs. Testele se efectueazd pe poligoane
prevdzute cu rampe av6nd inclindri diferite gi paliere intercalate,

suficient de lungi pentru a se obline viteza doritd. Autovehiculul

verificat este tractat printr-un cablu de cdtre un alt autovehicul care se
depfaseazd cu aceeagi vitezd pe palierul orizontal, Unghiul rampei la
care incepe desprinderea ro(ilor de sol se numegte unghi de stabilitate
lon gitud inali la rlsturnare.

dv.)
tx =-;-b.(t)ot
bdv
a,,JRdt
=-.-+K.O"

(e.8)

Notafiile din figura 9.2 sunt urmdtoarele: 0 - unghiul de bracaj

al ro{ilor de direc{ie fafi de puntea spate; 0'- unghiul de bracaj al
rofilor de direcfie fafa de centrul de greutate; ol - viteza unghiulard a
autovehiculului aflat in viraj; R - raza de viraj; R,- distanta de la
centrul de viraj O la centlul de greutate C6; a.o = R,0)2 - accelerafia
centripetd a centrului de greutate al autovehiculului; are = R,(dcD/dt) accelerafia targenfial5 a centrului de greutate al autovehiculului.
In centrul de greutate al autovehiculului aclioneazd forfa de
inerlie cu doui componenre, forfa de iner]ie longitudinald Fi* gi fon{a
de inerfie transversalI Fi, (Fig. 9.3) [22,23]:

=9o f+-u
I \ot
o^
n
fiy=mu'uv=l=\R
E* =ma.u*

,rl)

(e'e)

f_o_.gr+n.rr)'
dt
)

in care nL este masa totald a autovehiculului.

Momentul de inerfie M;, ia nagtere la deplasarea curbilinie neuniformd datoritd masei autovehiculului la rotirea lui in iurul centrului
de greutate (se opune virajului) 122,231

178

irl

l9

pEQFORN4AN

BMELE DINAMICII AUTOVEHICULELOR

ConsiderAnd cd: 6,o1 = I,4 = Gu cos u (frAnarea se realizeazd pe

toate rolile), gi & 0 (viteza la care incepe frdnarea nu este prea mare,
=
iar rezistenfa aerului este micd gi poate fi neglijatd), o, = 0 (frdnarea
are loc pe drum orizontal), rezultd relatia de calcul a spaliului minim
de

c)

FR.

[ELE AU I OVEhtCULET Ot)

=R. -Ra -RO +R6,inN,

in care: Ru se exprim[, in N;

116,

in N; Rr, in N; R,, in N.

frdnare [22,23):

v? -u1
Sf.,n=E

f +g

(8.34)

Dacd frAnarea este totald (vz = 0), atunci coeficientul de rezistenf5 !a rulare se poate neglija (f : 0):
Sf ,nin =

(8.35)

z'qr'g
=u?

a)

h - k .S. v2, in N;
,\
( "
9I | . in N:
b) Fexc = cu .l v + -9-Ie!
g dt)
\
c) Fexc = Fp , in N,
Fexc =

in care: dv/dt se expriml in

kg/m'; S, in m'; v, m/s.

m/s?; Fn,

in N; g, in m/s2;

Gu,

in N; k, in

Spafiuf total de oprire este dat de relafia 122,231.

Soo,

=Sr.n +Sr,

(8.36)

in care: S, este spa{iul suplimentar de frAnare (datorat intdrzierilor),

Ss =

vt .(to,. * ,ir

).

(8.37)

a)
b)
c)

PR = P" 'q1, in W;
PR =P, +Pa +Po +P6,in W;
PR =P,.

in care:

Pebaza relafiilor (8.35), (8.36) qi (8.37), rezult5:

Pu se

lPu -Pp -Pa,inW,

exprim[ in W;

P6,

in W; P., in W;

Po,

in W; P,, in W.
d-ln

Sop, =

,h+

v1(rpr + tis )

8.9. TESTE GRILA

a)

b)
160

(8.38)

a)
b)
c)

Prr = P"

- Pp,

in W;

Pr =P" -(a +Pu +Po +p6),inW;

Pt, = P" .(r - n,), in W,

in care:

Pu se

exprimd in W;

Po,

in W; P., in W;

Po,

in W; P,, in W.

=R, +Ra +RO +R6,inN;

h =R. *Ru -Rp -Ra,inN;

FR

t6l

I]AZELE DINAIUICI

b)

Fi.j =

c)

lRj

AU TOVEHICULELOA

M" 'icnj '4t

'nt

=iP"

PEAFOR\4ANTE

I.

AUTOVEHICULELOF2

,inN;

in N.

in care: M. se exprimi in Nm; P", in W;

16,

i'n m; v.;, in m/s.

a) )n<Fr <e.Ga;
b) )n < Pp. <q.zz;

c) )n=h. (e.Zr,

in care: Fp se exprimi in N; G,, in N;

)n,

tn N; Zr, in N; Zz, in N.

a) o=h-\'s'u2'
Ga

t)) D=V*dtot.du'
g dt'
c) D=V-6'ot 'du.
g dt'

^\ r\
Lt^= aj
'

q'Zt-k'S'vf
-

Lta --

b) D=Q*6'ot 'du
g dt'
^\ l),n .^ k'S'vf
C)

'

in care: dv/dt se expriml in m/sz; Fp, in N; g, in m/s2; Go, in N; k, in

kg/m'; S, in m'; v, in m/s.

=9---------,
YG

in.care: dv/dt se *O]'Lu in n/s2; g, in m/s2; Go, in N; k, in kg/mr; S, in

fll'; Vr, in m/s; Zr, ?n N.

k .S. v?

rJ

FRj'i.uj -

a
I

a) Dj=

cvJ

Ga'

a)

b) Dj =V-#.u,,

b)

A.

.s. v,2, ['1.,, tJ

c) Di=Dpa'icvj* = l*-1,
Ga
in care: aj se exprimd in
kg/m'; S, in m';

162

v,.,,

Ga'
factorul dinamic maxim D,*, la treapta

de vitezd gi prizl

directd:

P.u*

t]

c)

viteza maximi de deplasare vm^ pe drum orizontal de calitate

bund cu incdrc[turi nominald.

[. '3",

m/s2; Fp;,

)
g,
in N; in m/s2; Go, in N; k, in

tn rn/s.

r63

tBAZELE DINAN/ICII AUTOVEhICULELOTi

PEAFORMANTELE AUTOVTHICULELOA

to

c)
ir.) ut

( ksv? )
- *,1

[* Ou-

6.nt

= Iv'dt,inm,
tn

ln care:

v,mx se

D0 = DC

G,,,

in N; k, ?n kg/m3; S, in ml; v,, in m/s;

c) Do=Dc [-no),
in care: Go $i G" se exprinrd in N.

rrf

ul'du

-,tns;
v0
vn

- rQ, in s;

?nY

in Nm; r,r, in m; Mr, in Nm; Xr, in

= J v.Ot,

a) Xf -a^ = (r * q)'21 , in N;
b) Xf n.,u* =g.Zf,inN;
c) Xf n.'u^ =\t.Zf , in N,
in care:

In

56

M,.,

-,rns,

in care: a se exprimd in m/s'; ar, in m/s-.

a)

Ms
+M;
Di tsf =-,lllr\l-M,
rrf
c) Ff =Xf -X6,inN,
in care: Mi se exprimd in Nm;
N; X,r, in N,

uPdu
.
c) td=J
to

'tlc ;
\JO

'

. td=J
a)

td = 0,9.

s.

G"
b) D0=Dc';L;

in care: g se exprimd in m/s2;

Z:, in N.

b)

exprimi in m/s, v, in m/s; t6, in

U;t
a)

c) a* = (D<p - ry)- '

Sa

ft

se exprimd

in N.

In m;

to

b)
164
rrl

!ilr

s6 = 0,9. Vmax .t6 , in m;

a) uf = -*,

in m/s;

(r5

BAZELE DINAN4ICII AUTOVEHICUttLOA

PE

c)

Sf min =

in care. g

in care: XR""1, se exprimi in N; FL, in N; mu, in kg;

F1,

in N.

ur

=&i&[,inm/s;
6rot 'ma

c) u,' =
in care:

1
a)

FiJ4t .f,xs4-,

X\*,

in m/s,
Srotf 'ma
se exprimd in N; F6, in N; mu, in kg; F;, in N.

igtiiiirntliffi6;E,frAnare
tf

n,in =

.y1:]2,
9'g

e$te

darfl]d

Vg

c)

rf min =

ff-p,
u + 9/'g

in ,,

in care: g se exprimtr in m/s2; v;, in m/s; v2, in m/s.

20. Spafiul

a)

Sf ,'.in

b)

Sf .nin =

166

]["

mini

,?
't

-,?
:' +.
,

2'3,6''g I +q
,?
2.3,62 -g.

in m;

, in m, dacd se frdneazd pAnd la oprire;

g

o, + t if /. in m, dacd se frdneazd pAnd ta oprire.

in m/s2;

sop. =

c)

Sopr =

to,,

C
Si

in s; t1, in s; v1, in km,/h; v2, in km/h.

m,

frr, + ti1 ), in m,
)

'l

2.3,62 .q.g
in care. g se exprimd in m/s2;

1.

b) tfmin-vl-v2,ins;

r".*p.i*5

b)

tCtrilar

in ,;

\t

)
'l
a) Sopr =
,ln
2.3,62.,p.g

'dv^
a)
af =-dt,inm/s;

b)

V1 /
.

IIFORMAI'ITELE AUTOVEHI CULE LOA

#
to,,

(,0, * ,,, ), in

-,

in s; tx, in s; v1, in km/h.

Aplicafii

se calculeze

bilanful de tracfiune a unui autovehicul cu greutatea

totald G, : 1867 daN, ampatamentul A = 2,'7 m, ecartamentul fa{d

Er = 1,502 m, ecartamentul spate E2 = 1,488 m, lungimea
L= 4,555 m, ldfimea G = 1,765 m, inil{imea H: 1,396 m, marca
anvelopelor 205/60 R 15 V, puterea maximd p^* = 147 Cp la
np = 5300 rot/min, momentul motor maxim Mr,* = 235 Nm la
nu : 2500 rot/min, cu puntea motoare in fafi, cu cinci trepte de
viteze cu raportul de transmitere al cutiei de viteze in prizd direct[
(treapta a-fV) i.u1y :1, pentru urmdtoarele situalii:
o autovehiculul se deplaseazl pe $osea de asfalt in stare bun6,
orizontal6,, in treapta a IV-a de viteze;
o autovehiculul se deplaseazd pe $osea pavatd in stare bun6,
cu inclinarea longitudinal[ a acesteia fat[ de orizontall de
20o, in treapta a III-a de viteze;
o autovehiculul se deplaseazd pe drum de pdmdnt dupi ploaie,
cu inclinarea longitudinali a acestuia fafd de orizontald de
l5o, in treapta a II-a de viteze.

t6l

BAZELE DIIJAN4ICII AUTOVEhICULELOR

2" SA se

calculeze bilanful de tracfiune

DEAFOQ|VA|ITE LE AUI OVEHTCULE LOt'i

la

diferite tipuri

de

autovehicule la care se cunosc datele menfionate mai sus gi care se

deplaseazl in diferite condilii de drum la diferite trepte de viteze.

3. Si se calculeze bilanful de putere al autovehiculului cu datele

prezentate la aplicalia ,1, pentru aceleagi condilii ca cele de la
aplicatia respectiv[.

4. Si se calculeze caracteristica fo(ei la roatd a autovehiculului cu

datele prezentate la aplicalia 1. Autovehiculul se deplaseazd pe
gosea de asfalt

12. sa se calculeze accelerafia autovehiculului cu datele prezentate la

aplicalia

13. sa se calculeze accelera{ia limitatd de aderenfa rofilor motoare

autovehiculului cu datele prezentate la aplicalia L

de

autovehicule la care se cunosc datele menfionate mai sus gi care se

deplaseazd in diferite condilii de drum la diferite trepte de viteze.

cu datele prezentate la oplicalia 1.

15. sa se calculeze decelera{ia autovehiculului cu datele prezentate la

aplicalia

gi f (Tab. 8.3), se va reprezeuta grafic influenfa drumului asupra

decelerafiilor as gi ap.

8. Sd se calculeze forfa excedentar[ care poate fi folositd la invingerea

rezistenfelor drumului gi la accelerare ale autovehiculului cu datele
prezentate la aplicalia ,1, pentru aceleagi condilii ca cele de la
aplicafia respectivi.

9. SI se calculeze puterea pierdut[ la invingerea rezistenfelor de frecare din transmisia autovehiculului cu datele prezentate la aplicalia
/, pentru aceleagi condilii ca cele de la aplicafia respectivl.
10. S; se calculeze factorul dinamic limitat de aderenfi al autovehiculului cu datele prezentate la aplicalia L
11. Sd se calculeze puterea disponibil[ pentru accelerare la un autoturism cu greutatea totali 2807 daN, puterea efectivd a motorului
75 CP, ecartamentul fati 1,513 m, ecartamentul spate 1,494 m,
indffimea 7,439 m, care se deplaseazd pe $osea de asfalt in stare
bund cu inclinarea longidudinald a acesteia fa{6 de orizontald de
15o gi cu o vitezd de 55 km/h.
168

Tabelul S.3

Determinarea decelera{iilor a1 gi a12

de

autovehicule la care se cunosc datele menfionate mai sus gi care se

deplaseazd in diferite condilii de drum la diferite trepte de viteze.

16. Avdnd in vedere relafiile (8.25) 9i (8.26) gi considerdnd c6 frdnarea

are loc pe diferite categorii de drum caracterizate de coeficientii rp

6. Sl se calculeze caracteristica dinarnic[ a autovehiculului cu datele

prezentate la aplicalia.l, Autovehiculul se deplaseazb pe gosea de
asfalt in stare bun[, orizontald.

7. Sd se calculeze caracteristica dinamicd la diferite tipuri

14. se se determine durata gi spafiul de demarare ale autovehiculuiui

in stare bun6, orizontalS.

5. Si se calculeze caracteristica forfei la roatd la diferite tipuri

1.

Nr.

clt.

Categoria

Coeficientul

(natura)

de aderenttr

9i

starca

drumului

Coeficientul
de rezistenfl

Deceleratia

la rulare

?f

l'
tm/sl

drz,
lm/s2l

Q.in

fr;n

&rr

(Pmed

f-

orr

arzi

9nrr*

?rro

&f zo

Q^io

Brrr

&tzr

&rr

drzi

of ln

ni,rn

f".t

ar,,

lrzt

fr*

&tt;

&tzi

fto*

&f tn

af

fru*
Valoare

Qme,i

(P,**

I
Valoare
constantA

tneo

constantA

Itzt

zn

t69

IJAIEL E DINAMI CI I AUTCVEIII CULE LOI]

PEAI-OIIMANTELE AUTOVEHI CULE LOA

1?. Pe diferite categorii (naturi) qi stiiri ale drumului, respectiv la

diferite viteze initiale de fr6nare (r,1), se vor determina duratele

Tqhelul S.5
De terminarea
Inl

minime de frdnare tL;" (Tab. 8.4).

Se vor reprezenta grafic influenlele:
drurnului (caracterizat de coeficicntul de aderen{I

Viteza ini{ialtr

Nr.

crt.
<p)

asupra

Coeficientul

autovehiculului

de aderenftr

vr, [m/s]

duratei minime de fr6nare, la o anumitd, vitezd. iniliald de

spafiului
iului mirrim de liAnare
frAn
si a spatiului total de oprire

frdnare;

Valoare
constanta

vitezei iniliale de frdnare asupra duratei minime de frAnare,

pe o anumild categorie de drum.

Tabelul S.4

clt.

Coeficientul de

Valoare

9min

constanta

Q^",1

tf .in

a-^,

[f

l1

aderenttr

vrr
Valoare

constanta
vtn

S, -in

S,

Valoare

Durata minimtr de
fr6nare
trnrio,

.in
min

t,

r",

Vrr

'f

tf *in

[s]

[f .in

i
vtn

Spa(iul

total de
oprire
Soo.,

[m]

S.n,

Soo,

',u,

oprt

s-tnnnl

s'- opn

S, .'n

oorn

Q.in

9mea

Si*i"i

soprt

Sf ,ri"

(P,**

r,tn,

"0,,

oo,n

Exemplu numeric

18. Pe diferite categorii gi stdri ale drumului se vor determina spafiile

minime de fr6nare gi totale de oprire, irr cazul frdnarii totale, la
diferite viteze iniliale de frdnare (Tab. 8.5).
Se vor reprezenta grafic influen{ele:

It

Srmn

constanta

Yiteza inifialtr a
autovehiculului
vr, [m/s]

Sr-io

Qmea

vrr

Deterrninarea duratei mininre de fr6nare

Nr.

(0

(0-;.

Spafiul
minirn de
frAnare
Sr-i., [m]

drumului (caracterizat de coeficientul de aderenld g) asupra

spafiului minim de frAnare, respectiv asupra spafiului total
de oprire, la o anumiti vitezd initiald de frdnare;
vitezei iniliale de frAnare asupra spafiului minim de fr6nare,
respectiv asupra spa(iului total de oprire, pe o anumit[
categorie de drum;
amt ale vitezei inifiale de frdnare, c6t gi a categoriei gi stirii
drumului asupra spafiului minim de frdnare, respectiv
asupra spafiului total de oprire.

1.

Si

se calculeze puterea disponibila pentru accelerare la

un

autocamion cu platfonnd deschisd, cu formula rolilor 4x4, incircat

la capacitate maximi, care are greutatea tolald,22100 daN, puterea
efectivl a rnotorului 135 CP, ecartamentul 1,850 m, lndl{irnea
2,750 m qi care se deplaseazd pe o gosea de beton in stare bun[
orizontald, cu o vitezd de 40 krn/h. Yiteza vAntului se neglijeazd.
P"

= 135 CP = 135.0,736 kW = 99,36 kW;

nt = 0,85;
G^ = 22100 daN;

Ecartamentul: E = 1,850 m;

inlllimea; H:2,750 m;
Aria secfiunii transversale

a autocamionului: S = H.E, m2;

lll

1'
BAZELE DlNAlvllCll AUTOVTHICULELOR

PERFOAMANTILE AUTOVEHICULELOQ

inclinarea pantei: ct, = 0o;

Coeficientul de rezisten{[ la rulare: f = 0,01 6, (v. tabelul 6.3);
Coeficientul aerodinamic: k = 0,06 kg/m3, (v. tabelul 6.4).
Bilanful de putere al autocamionului este dat de relalia:
Pn = P"'T1 = P, + Po + P,, + Pa
Po

= P..It

tir - durata intarzierii.din momentul inceperii dezvoltdrii forlei

de frAnare p6ni la atingerea valorii maxime' (hr = 0,1=0,2 s);
vt - viteza autovehiculului, la care se incepe frdnarea:
vr = 60 km/h + vr = 16,666 rnls;
vz - viteza autovehiculului, la care se termind frAnarea:
vz

(P, + Po + Po) -+ puterea disponibilS pentru accelerare.

P, = f.v.Go.coscx = 39,288 kW

Pu

= v.Gn'sinc = 0 kW

puterea uecesard invingerii

rezistenfei pantei;

-)

top, = 0,8 + 0,1

Sop,

Sr.io =

aerului.
Po

total[),

este totald se determin6 cu relatia:

= k'S.v3 = 0,4185 kW -+ puterea necesard invingeriirezisten{ei

0 km/h (frdnarea este

+ 16,666/(0,8'9,81) = 3,023 s'

Spafiul de oprire al autoturismului Soor, in cazul in care frAnarea

-+ puterea necesarl invingerii

rezistenfei la rulare;
Pp

= Srrin + S,, in m;

vr'l(2'3,6''g'9),in

el

spafiul minim de frinare;

S. = vr'(tp, + W)13,6, in m ++ spafiul suplimentar de frdnare;

44,7495kW.

Sop,

6021(2. 3,6

2.9,81'0,8) +
60'(0,8 + 0,1)/3,6 =32,697 m'

2. Sd se calculeze durata gi spafiul de frdnare la un autoturism,

prevlzut cu frdne hidraulice, care se deplaseazi cu o vitezi de 60
km/h pe o $osea de asfalt in stare bunb orizontald. Se vor considera
intervalul de timp gi spafiul de frdnare din momentul sesizdrii
necesit6lii frdnarii de cdtre conducdtoml auto, care privegte normal
inainte.

Intervalul d timp total de ftAnare se detlrmind cu relalia:

Lp.= h, +
Durata miniml de franare

tf

min

tr

+ k.,h. in s.

t,,n

se determintr cu relatia:

vr -vt
=-'ins
Ig

Coficientul d aderenld: g = 0,8,1u. ,u6"tut r.tr.

h interualul de timp de percep{ie-ractie, corespunzltor din

momentului apari[iei pericolului 9i pan[ ln momentul crege i

ficientei de frinare, ln oazul unui conductrtor auto care prive$te
normal lnainte are valori cuprinse intre 0,8

t72

il,0

s.

l7l

5 IABILITATEA

9.

cnl,I'l*()LLtt.

I. DETERMINAREA PARAMETRILOR
STABILITATII LONGITUD INALE

Se considerd un autovehicul, prevdzvt cu doul punfi, cea din

spate fiind nlotoare, care are o migcare acceleratd pe un drum de
calitate bund, cu inclinarea longitudinali a acestuia fa{[ de orizontali
sub un unghi cr (Fig. 9.l).

STAB|L|TATEA AUTOVEHTCULELOR pE ROTI

Stabilitatea autovehiculului reprezintd capacitatea acestuia de

AUTOVEHICULELOR DE ROTI

nu afuneca, patina, derapa sau ristunta pe drurnuri orizontale, cu

inclinare longitudinald sau transversald, curbe etc., atet in timpul
deplasirii c6t

Ei

in stare de repaus,

Pierderea stabilitetii longitudinale se manifestl sub forma:

r[sturndrii in raport cu una din punfile autovehiculului;
aluneclrii sau patindrii longitudinale pe suprafa{a drumului.
Pierderea stabilit6tii longitudinale este posibild:
la urcarea sau cobordrea pe drum cu inclinarea longitudi_
nald fafd de orizontald sub un unghi cr mare;

in timpul demarajului sau frAndrii;

la deplasarea pe drum orizontal cu vitez[ excesiv de mare.
Pierderea stabilit[tii transversale se poate produce:
fi e prin deraparea autovehiculului (alunecarea laterald);
fie prin risturnarea laterald,
o sub acfiunea componentei transversale a forfei centri_
fugale, ce apare la deplasarea in viraj;
I sub acfiunea componentei paralele cu drumul a greu_
tdfii autovehiculului, la deplasarea lui pe un drum cu
inclinare transversald.

Dac[ inclinarea transversali a drumului este mare,

sau rdsturnarea lateral5 poate avea loc gi in cazul deplasdrii

autovehiculului.
174

deraparea

rectilinii

Fig. 9.1. Schema forfelor care aclioneazd asupra autovehiculului cu douf,

pun{i, cea din spate fiind motoare, la deplasarea pe un drum cu inclinarea
longitudinald a acesfuia fala de orizonta16 sub un unghi cr.

Notafiile din figura 9.1 sunt urmltoarele: A - ampatamentul

autovehiculului; a, b - distanfa pe orizontald, in lungul axei longitudinale a autovehiculului, a centrului de greutate fa{i de puntea faldlspat:; h, - indlfimea centrului de greutate (in cazul de fafd se
considerd h* ho, hu fiind inll(imea de presiune); Go - greutatea totald
=
a autovehiculului; R,, - for{a dc rezisten{5 a aerului; Ra - forfa de rezisl7-s

BAZE LE DINAN4I CI I AUTOVEHICULELOA

tenfi la accelerare

sau demararei R,

forfa f a roatd,;

21,2

- forfa de rezistenfd la rulare; Fp reacliunile nonnale ale solului la puntea fa[d, re-

ABII ITATEA AUTOVFI-IICULELOA DE

tg(.r.,

<-.b

9.1.1. Determinarea parametrilor

b) La coborkre, criteriul de stabilitate longitudinal6 este dat de

stabilitlfii longitudinale la risturnare

Determinarea unghiului limitd de rd.sturnare

mlrimea reac{iunilor 22, deoarece rbsturnarea se produce in jurrrl

a,,,

a) La urcare, criteriul de stabilitate longitudinali este dat de

mdrimea reacfiunilor 21 (Fig. 9.1), deoarece rlsturnarea se produce in

jurul punfii din spate.

Dacd:

Zr > 0 -+ stabilitatea longitudinal6 este asiguratb;

Z, < 0 -+ autovehiculul se rdstoarnd;
Zr = 0 -+ stabilitatea longitudinall este la linritd.
Avdnd in vedere condigiile iniliale. rezisten{a la rulare R, = 0

(coeficientul de rezistenfh la rulare f 0).

=
Valoarea forfei la roatd Fp depinde de numdrul punfilor motoare
ale autovehiculului:
Fp = rp.Zl - pentru autovehicul cu puntea motoare in fatd;
Fs= e.Z2 - pentru autovehicul cu puntea motoare in spate;
Fp = tp.(Z; + Z) - pentru autovehicul cu ambele pun{i motoare,
g este coeficientul de aderenfi longitudinalS.
Pe baza ecuafiei de momente fafi de punctul de risturnare B
(Fig. 9.1) gi avAnd in vedere cd autovehiculul se deplaseazd cu vitezZr
redusd gi constanti (R.r = 0, R, = 0), prin condilia de men{inere a
stabilitefii longitudinale la limiti (Zr : 0), se obfine unghiul rampei
maxime c[," , la care stabilitatea longitudinald la rdsturnare este la limitd (rdsturnarea autovehiculului la urcare in plan longitudinal, sub
acest unghi, este posibilI in orice moment) f19,20,22,231:
b

DacS rdsturnarea autovehiculului

pun{ii din fafd.

in acest caz, unghiul pantei maxime ct,,. , la care stabilitatea
longitudinal5 la rdsturnare este la limitd (rlsturnarea autovehiculului la
cobor6re, sub acest unghi, este posibil6 in orice moment) este dat de
relafia |9,20,22,231:
a

-h8
'' = arctg-,

CX,_

nu este precedatl de

(9.:1

iar condilia de stabilitate la rdsturnare, la coborAre, va fi:

tect- < 3.

(e.4)

"hs

9.1.2. Determinarea parametrilor

stabilitflfii longitudinale la alunecare

Deterntinarea unghialui lirnitd de alunecare q,. Pe baza
ecua{iei de momente fa{5 de punctul A (Fig.9.l) gi fin6nd seama de
condilia de deplasare a autovehiculului (Fp ) W'G,, ty fiind coeficienttrl
rezistenfei totale a drumului), se obline unghiul rampei ma,xitneGn,o*" ,

care incepe alunecarea longitudinald a autovehiculului sau patinarea

rofilor motoare la urcare in plan longitudinal [20,22,23]:

c{-.

(e.l)

alunecarea longitudinald a acestuia sau patinarea rofilor, atunci trebuie

indeplinitd condilia limiti de stabilitate la rlsturnare [20,22,23]:

t76

(9 l)

hs

spectiv puntea spate.

0,.'" = afctg-.
-hs

AOlI

= arctg"

0.a

A-e'h,

(e.s)

Pentru ca rdsturnare;r autovehiculului, prevbzut cu puntea mospate, sd nu fie pr:sibi15, fiind precedatd de patinarea rofilor,
trebuie indepli nitd condili;r:

toare

in

t11

BAZELE DINAMICII AUTOVIHICULELOP

q'a -.
tscx,.> _
A e.he

IAIJILITATEA AUTOVEhICULELOIQ DE POTI

(9.6)

Pentru autovehiculul cu puntea nlotoare in fafl, condilia ca

alunecarea ro{ilor sd aibd loc inaintea rdshrmdrii (rdstumarea longitudinali si nu fie posibild), este:

9.2. DETERMINAREA PARAMETRILOR

STABILITATII TRANSVERSALE

La un autovehicul care se deplaseazd in curbd cu centrul

(9.6',)

viraj O (Fig. 9.2), acceleralia longitudinald a* 9i

de

accelera[ia

a centrului de greutate C6, S determini conform

refafiilor |9,22,23):
transversald ay

iar"pentru autovehiculul cu anrbele pun(i motoare:

tgcru >

e.

(9.6")

Pentru asigurarea siguranfei de circulalie a autovehiculului este

nccesar ca C[r"

. > 0,no*, 120,22,23]:

t.
t'\

a
'

(e.1)

(9.7')

care reprezinti condi{ia pentru care nu este posibilS rdsturnarea

longitudinal[, precedatd de patinarea roJilor nrotoare. Rela{ia (9.7) este
valabild la urcarea autovehiculului, iar relatria (9.7') la cobor6re.
Pentru verificarea stabilitdfii longitudinale, in condilii statice de
laborator [], 15], autovehiculul se amplaseazd pe o platformi
basculantd prev6zuti intr-o parte cu un dispozitiv special de ridicare.
Unghiul limitd astfel determinat va fi de folos pentru alegerea rampei
in vederea incercdrii pe parcurs. Testele se efectueazd pe poligoane
prevdzute cu rampe av6nd inclindri diferite gi paliere intercalate,

suficient de lungi pentru a se obline viteza doritd. Autovehiculul

verificat este tractat printr-un cablu de cdtre un alt autovehicul care se
depfaseazd cu aceeagi vitezd pe palierul orizontal, Unghiul rampei la
care incepe desprinderea ro(ilor de sol se numegte unghi de stabilitate
lon gitud inali la rlsturnare.

dv.)
tx =-;-b.(t)ot
bdv
a,,JRdt
=-.-+K.O"

(e.8)

Notafiile din figura 9.2 sunt urmdtoarele: 0 - unghiul de bracaj

al ro{ilor de direc{ie fafi de puntea spate; 0'- unghiul de bracaj al
rofilor de direcfie fafa de centrul de greutate; ol - viteza unghiulard a
autovehiculului aflat in viraj; R - raza de viraj; R,- distanta de la
centrul de viraj O la centlul de greutate C6; a.o = R,0)2 - accelerafia
centripetd a centrului de greutate al autovehiculului; are = R,(dcD/dt) accelerafia targenfial5 a centrului de greutate al autovehiculului.
In centrul de greutate al autovehiculului aclioneazd forfa de
inerlie cu doui componenre, forfa de iner]ie longitudinald Fi* gi fon{a
de inerfie transversalI Fi, (Fig. 9.3) [22,23]:

=9o f+-u
I \ot
o^
n
fiy=mu'uv=l=\R
E* =ma.u*

,rl)

(e'e)

f_o_.gr+n.rr)'
dt
)

in care nL este masa totald a autovehiculului.

Momentul de inerfie M;, ia nagtere la deplasarea curbilinie neuniformd datoritd masei autovehiculului la rotirea lui in iurul centrului
de greutate (se opune virajului) 122,231

178

irl

l9

BAZEIf DIIAMICII AUTOVTHTCULELOR

Mi,

=I,"#=k

STABI LITATEA AUTOVEHICULELOR PE I]OTI

#=:"

e, #,

(e.10)

in care: I. este momentul de iner{ie al autovehiculului in raport cu axa

verticald (perpendiculard pe suprafafa drumului) ce trece prin C6; p, _
raza de iner{ie in raport cu axa verticall ce trece prin O.

iR'

Fig. 9.3. Forlele gi momentele care acfioneazd asupra

autovehiculului la deplasarea in viraj.

9.2.1. Determinarea parametrilor

stabilitnfii transversale la risturnare

o
Fig. 9.2. Accelerafiile centrului de greutate la un autovehicul care
se deplaseazf, in curb6 cu centrul de virai O.

Reac{iunile laterale ale rofilor Yr, yz echilibreazi forfa centrifugtr, care ia nagtere la deplasarea in viraj a autovehiculului.

r80

Pentru stabilirea criteriilor de stabilitate transversal[ se consider[ autovehiculul in viraj, pe un drum cu inclinarea transversald p.
Rdsturnarea transversali a autovehiculului se produce in raport cu
punctul S (Fig. 9.4) [19, 20,22,231.
Considerdnd cd viteza autovehiculului v gi raza de viraj R sunt
constante, pe baza ecuafiei de momente fa{a de punctul de rdsturnare S
(Fig. 9.4), fin6nd seama de expresia forfei de inerfie F;r, prin condifia de

I8I

s r ABTLTTATEA AUTO\tH|CULELO|I pE AOTI

BAZELE DII.JAI\4ICII AUTOVEI-JICULELOQ

menfinere a stabilitnlii transversale la risturnare la limitd

(Zo:0),

se obli-

limit[ de inclinare hansversald a drumului p,,la care stabilitatea transversall la rdstumare este la limitd (rdstumarea
autovehiculului, sub acest unghi, este posibill in orice moment) llg, Z0,
ne unghiul

ii

(e.12)

22,23):

Rbsturnarea transversald a autovehiculului este posibila in conditiife arbtate mai sus, dacd nu este precedatd de deraparea laterald.

9.2.2. D eterminarea parametrilor

stabilitdlii transversale la derapare

in care E este ecartarnentul rofilor autovehiculului.

Considerdnd cdviteza autovehiculului v 9i razade viraj R sunt

constante, pe baza condiliei de menfinere a stabilitdfii transversale la
derapare t,O, '(2, +Zi> Y1 .cos0+Y2) GiS. 9.4), 1in6nd seama de
expresia fo4ei de iner(ie Fiy, S obline unghiul limiti de inclinare
transversald a drumului po, la care stabilitatea transversali la derapare
este la limitd (deraparea agtovehiculului, sub acest unghi, este posibild

in orice moment) 119,20,22,231:

,)

Vp6 =

D)
-

-Qv'8

arcrg!_-_.
g+gv.

(9.13)

in care gy este coeficientul de aderen{l transversali (Qy = 0,8'q).

Suma reacliunilor normale ale drumului la puntea din fafd,
respectiv din spate a autovehiculului este egal6 cu suma reacfiunilor
normale ale drumului la rofile din stanga respectiv din dreapta acestuia
Fig. 9.4. Forfele gi momentele care acfioneazd asupra autovehiculului la
deplasarea tn viraj pe un drum cu inclinarea transversalf, p.

Yiteza lirnitd v.,, de deplasare a unui autovehicul aflat in viraj,

pe un drum cu inclinare transversal5, la care nu are loc, dar poate incepe risturnarea laterald, este datd de relafia 119,22,231:
t82

(2,+zr=z,izo).
Yiteza

limit[

v"ro de deplasare a unui autovehicul aflat in viraj,

pe un drum cu inclinare transversald, la care nu are loc, dar poate

irrcepe deraparea lateral[, este datd de rela{ia [19,22,231:

r83

\ | Ar',[

I]A,/t LE DINAMICII AUTOVTHICULELOR

s'R(q,
cr,r

AvAnd

1- e, 'tg0

||A t

LA AUTOVEI-i|CULELIBIE

Aq]!

(e.14)
9.3. TESTE GRILA

in vedere cd

deraparea autovehiculului nu este at6t de

periculoas[ ca rbsturnarea, pe baza condiliei ca alunecarea laterald sd
aibd loc inaintea rdsturndrii laterale ( v.,a ( vcrr sau Fo a 0, ) ,"
obtine:

E
qv.z\.

(e. t5)

Relafia (9.15) este intotdeauna adevdrata, chiar gi la valori mari

c)

ale lui gv.In

consecin{5, pierderea stabilitatii transversale a

autovehiculului este caracterizatd cel nrai frecvent de alunecarea
lateral[ gi nu de rdsturnarea transversald.
Condiliile de stabilitate transversald,, ardlate rnai sus, sunt
valabile in situa{ia cdnd la rofile autovehiculului nu acfioneazd gi for{e
tangenfiale de tracfiune sau de frAnare. in realitate, atdt alunecarea
laterald cAt gi rdsturnarea transversald a autovehiculului au loc mai
repede dec6t valorile ob{inute in condiliile respective [19].
Pentru verificarea stabilit[tii transversale a autovehiculelor, se
poate proceda la determinarea ultor parametri constructivi, de care
depinde nemijlocit aceasta, sau la deterrnin[ri in condilii de laborator
(pe standuri de rdsturnare) sau pe parcurs.
Testele pe parcurs se efectueaz6:
in timpul virajelor pe un platou orizontal circular cu raze de
pdnd la 50 rn (viteza autovehiculului cregte la fiecare turd a
poligonului circular cu l-2 km/h, pAnd la atingerea valorii
critice de rdsturnare):

trece Peste anumite obstacole;

pe pante' drumuri
capacitatea autovehiculului de a se deplasa
sau a se
inilinate, curbe etc., lird a aluneca, a patina' a derapa
rdsturna.

bi
,j

derap6rii sau alunec[rii laterale a autovehiculului;

r[sturnf,rii in raport cu una din pun{ile autovehiculului;
alunecirii longitudinale pe suprafala drumului'

b)
;i

faid de orizontal[ sub un unghi u mare;

in timpul demarajului sau frAndrii;
de mare'
ta cleplasareu p. iru* orizotrtal cu vitezd excesiv

a)

in timpul

deplasdrii pe drumuri cu inclinare transversala

cunoscutd (autovehiculul se deplaseazd. cu aproximativ 5
km/h pe un drum cu suprafa{i neted[, dura gi cu aderenld
bun[, avdnd inclinarea transversald din ce iu ce mai mare,
pAnI la aparilia tendin{ei de risturnare) [ll, 15].
Stabilitatea transversald se apreciazd dupi valoarea vitezei la

b)

care incepe deraparea sau tendinfa de rdsturnare.

c)
184

viraj;
cu- drumul
rdsturnlrii laterale sub acfiunea componentei paralele
drum cu
pe
un
lui
a greutdlii autovehiculului, la deplasarea
inclinare tran sversal d;
rdsturndrii in raport cu una din pun(ile autovehiculului'
185

1BAZELE

DI I.IAMI CI I

5 I AP,ILITATEA

AUTOVEHICULELOA

c),a Q>"

n^D

AUTOVEHICULELOA DE POTI

in care: a, b, h, se exprimd in m; o,,, oq, in grade,

a) X' + Xr 3q.(z4+Z):
b) X1 +X2(g.Gr.coscx;
c) (} < arctgg,
in uare: G*, X,,r, Z1,2se exprimd iu N; ct, in grade.
6. fiq cazul'c.0nrir,rofile diri fa{[ ale,un_ui aulgvelricul sunt rofi motrxircr lipsa patinltii este tlaffl de condili;r;

',\) X1> <p'21;

h) Xr ) <p .Go .cos cx ;

c) Xt < e.Zt

a)
b)

c)

clt,,

(v1

-@r+z);

). q, '@t +z);

.cos0+Yz)>e.Gu .cosp,

in grade.

b)
< 0a

(v1 .coso + Yz

in care; Zt,z,Y

a)
cx,r

Yz)> wy

r.z, Go se

exprirnd in N; 0, in grade.

in care: G,, Xr, 21 se expriml in N;

a)

(Y1 .cose +

D) (D>-.

h-'
b

.a

c)

2.h_

p, ) arctg

_3:
b,

2.h,.
B, < arctg _i;
tr
2.h_

p,

arctg _9,
tr

in carer E, h, se exprim6 in nr; [j,, in grade.

c)

ho
b

in care: a, b, h* se exprimi in m; du, cro, in grade.

a)

o(r < cta;

b)

,=n?,

a)
b)

Ba

= arctge;

Fo

arctgl'

^l 5 arctgc) P.1
'
in care: pa se exprimd in grarle

186

87

TI

\ |AtJtt|TAIEAAl.JTOVEfllCULELOti

BAZELE DI NAMI CI I AUTOVEhI CULELOII

.
.
.
.

b) rgpd > rgpr;

c).EO<-,

2.h,D

in care: E, h, se exprimd in m; va, v, in km/h; 00, F, in grade.

b)

tsc)(,,
'o""r

c)

tgo(, >

->

A+tp.h,

l.

qi

de

r6stunrare cr. gi sd se stabileascd condi{ia la care nu este posibila

rdsturnarea longitudinali, la un autocamion inclrcat, cu fonrtula
rofilor 4x4, care are ampatamentul A = 3,400 m' marca anvelopelor
10.00-20, presiunea de utnflare a pneurilor P = 0,75 MPa'
greutatea utrl[ Gu = 4000 daN, coeficientul de utilizare a greuthfii

unghi

cr.

Se considerd viteza de deplasare a autocamionului relativ mica $i

'

aproxilnativ unifonnd.

e,
oq,

in grade.

Aplica{ii

Sd se calculeze unghiul limiti de alunecare cru, respectiv de r[sturnare oq Si sd se stabileascl condiJia la care nu este posibild ristumarea longitudinali, la un autoturism inclrcat, prevlzut cu doud
punfi, cea din spate fiind motoare, care are marca anvelopelor
215/65 HR 16, presiunea de umflare a pneurilor p = 0,23 MPa,
ampatamentul A = 2,555 m, greutatea proprie Go = 1380 daN,
greutatea utild G" = 1960 daN gi care urcd pe un drum cu inclinarea

longitudinald fald, de orizontali sub un unghi cx in urmdtoarele

conditii:
r88

gosea de

Sa se calculeze unghiul limita de alutrecare uu, respectiv

(0'b

in care: A, hs, b, se exprimd in m;

pe
pe
pe
pe

fl6 = 0,84 gi care se deplaseazd in urm6,toarele situalii:

o urcl pe o $osea de asfalt umedl-nturdard cu inclinarea
longitudinalI fali de orizontalE sub un unghi a;
I coboarh frAnat pe o $osea de asfalt in stare butrl ctt
inclinarea longitudinali a acesteia fatd de orizontal[ sub un

<p'b

' > --e-e'he

tg(/.

tl( )lI

asliill in starc bund;

drunr de piintArrt trdat drrpi ploaie;
teren nisipos untczit,
drum de zdpatld bat[torit[.
Se considerd viteza de deplasare a autoturismului relativ mica
aproximativ uniformd.

a) V4(v1i

DE

3. Si se calculeze unghiul limitd de alunecare c[o, respectiv de ristrrrnare OG gi sd se slabileasc[ condilia la care nu este posibilii
r[sturnarea longitudinala, la un autoturism incdrcat, previzut cu
dou6 punfi, cea din fa{n fiind motoare, care ars marca anvelopelor'
185/65 R 14 T, presiunea de umflare a pneurilor P = 0,24 MPa'
greutatea utilS Gu = 1725 daN, greutatea proprie Go = 1225 daN'
ampatamentul A = 2,510 m,9i care urcb pe un drum cu inclinarea
longitudinald fald de orizontalb sub un unghi cr in urmitoarele
condilii:

.
.
.
.

pe gosea de asfalt urnedd;

pe teren cu sol argilo-nisipos umezit pAnS in stare de curgere;
pe drum de pdmAttt rrscat;

pe gosea pietruitti trscati.

ti9

BAZELE

DIMIVICII AUTOVEHICULELOR
SI

se considerd viteza de deplasare a autoturismului rerativ

aproximativ uniformi.

mic[

si

4. Un autoturism inc[rcat, prevdzut cu doui punfi, ambele fiind motoare, care are rnarca anvelopelor 195/65 R l5 V, presiunea de um_
flare a pneurilor p = 0,22 MPa, ampatamentul A = 2,511 m,
ecartamentul fati E1 = 1,5 13 m, ecartamentul spate Ez= I,494 m,
greutatea proprie Go : t 187 daN, greutatea util6 G. = 1620 daN, se
deplaseazi in urm[toarele condilii: urc[ pe o $osea de asfalt in
stare bunl cu inclinarea longitudinall, fa\6, de orizontalb sub un
unghi a gi in acelagi timp executi un viraj pe $oseaua respectivi,
cu inclinarea transversali a acesteia sub un unghi p, curazade vi-

rareR=70m.

Sd se calculeze:

a)
b)

unghiul limitd de alunecare cr,a, respectiv de rdsturnare oq la

deplasarea autoturismului in plan longitudinal gi sd se stabileascd condilia la care nu este posibili rlsturnarea longitudinard;
viteza criticI la care este posibild alunecare v.,o, respectiv rdsturnarea v., lateralS 9i s[ se stabileasc[ condilia la care nu este
posibild risturnarea latera

15.

5. SI se calculeze viteza limitl de derapare gi viteza limitI de risturnare a unui autoturism inclrcat, care are marca anvelopelor
L65170 SR 13, presiunea de umflare a pneurilor p = 0,22 Mpa,
greutatea util6 G" = 1380 daN, greutatea proprie Go = 950 daN,
ampatamentul A = 2,460 m, ecartamentul fat6 Er = 1,400 m, ecartamentul spate E2 = 1,370 m gi care se deplaseazd in viraj pe o Sosea asfaltatd uscat[ cu inclinarea transversall de: p = 5, 15, 20,25,
30", iar razade virare: R = 10, 20,..., 100 m.
6. Un autoturism incdrcat, previzut cu doud punti, cea din faf[ fiind
directoare, greutatea total6 G" = 2475 daN, ecartamentul rofilor de
direcfie E:1,420 m, ampatamentul A =2,390 m, se deplaseazdin
viraj pe o gosea de asfalt in stare buni cu inclinarea transversald a
acesteia sub un unghi B = 15o, cu razele de virare R = 15, 30, 45.
60,75,90 m. Sd se determine legea de variatie a vitezei limita la
190

AIJILITATEA AUTOVEHICULELOA PE AOTI

derapare a autoturistnului respectiv in funcfie deraza de virare. Relatiile de calcul se vor demonstra.

7. Un autoturism incircat, prevdzut cu doui pun{i, cea din fatd fiind

directoare, ecartamentul rofilor de direclie E : 1,516 m, greutatea
totafd Go =2368 daN, ampatamentul A=2,512 m, se deplaseazdin
viraj pe o fosea de asfalt in stare bund cu inclinarea transversald a
acesteia sub un unghi p = 10o, cu coeficientii de aderenfi transversali g, = 0; 0,1;...; 0,8 Si raza de virare R : 100 m. Sd se determine
legea de variafie a vitezei limitd la derapare a autoturismului respectiv in funclie de coeficienfii de aderenfd transversali. Relaliile
de calcul se vor demonstra.
8. Un autoturism incdrcat, cu doud pun{i, cea din fatd fiind directoare,
grerrtatea totald Gu = 2240 daN, ampatamentul A = 2,555 m, ecartamentul rotilor de direcfie E= 1,534 m, se deplaseazdin viraj pe o
gosea de asfalt in stare bund cu inclinarea transversald a acesteia
sub un unghi p = 0, 1,..., 10o, cu raza de virare R : 90 m. Sd se determine legea de varialie avitezei limiti la derapare a autoturismu-

respectiv in func{ie de unghiul de inclinare transversald

drumului. Rela{iile de calcul se vor demonstra.

lui

9. S5 se determine legea de variatie a unghiului limitl de alunecare in

functie de coeficientul de aderenfd Q = 0,1;0,2;...;0,8, pentru un
autoturism incircat, prevlzut cu doul punti:
. cea din spate motoare;
. cea din faf[ motoare;

"
o

ambele motoare;
ambele frdnate.

Relafiile de calcul se vor demonstra atAt pentru urcare, cdt 9i pentru

coborAre pe pant[.
10. Sa se determine relafiile de calcul ale forfelor gi momentelor de
inerfie care acfioneaz[ asupra unui autovehicul, considerdnd c[
acesta se deplaseaz6:

I
o

in viraj cu vitezd constantd gi raz6 de virare constantd;

rectiliniu cu vitezh variabild.

l9l

BAZELE DIIiAMICI I AUI

OVrI 1ICULELOA

Exemplu numeric

l.

A = a *b = 2,650

Un autoturism incdrcat prevdzut cu doud punfi, cea din spate fiind

motoare, are greutatea totald G, = 2621 daN gi ampatamentul
A = 2,650 m. Autoturismul urcd cu o migcare acceleratd pe o
$osea
de asfalt in stare bund cu inclinarea rongitudinal6 a acesteia faf5 de
orlzontald sub un unghi o (Fig. 9.1).
Sd se calculeze:

a) unghiul limitd de rdsturnare 0,;

h) unghiul limitd de alunecare o,o.
f - coeficientul
condi{iile date) + R, = 0.
a): R. = f-Zri
Fs=

<p.7a,

21 +22 = Go.coso,

l):

de rezistenfa la rulare (= 0 pentru

- 0,8.
+Zr - Go.coscn -Zz;Zz=

Gu.cr:scr(

(2M)e: Zr.A + hr.Go.sinc, - b.Go.coscl + Rn,h* + R6.h, 0;

=
Deplasarea are loc cu vitezd, redus[ gi aproximativ uniformd
=+

Ro=0giR"=0.

Dac6: 21= 0 -+ stabilitatea longitudinali este la limita.

3 0, = arctg; +

+ tgo, =

Zz'(A

g'hg) =

a'Gn'cosclt,

Zz

a.G^'coscr

A - e.he
Condilia de deplasare a autoturismului, pentru cazul de fafh,

este:

rp

h*.G".sin0 = b.Ga.coscr

=r b = A(l -0,52) = I,272m;

b): (IM)e: h. A -h*.G,.sincr - a.Gu'cosct = 0;

Fn = Gu'sinct | 'h* =r <p'22'Itt= hs'Gu'sincr;

Zr;
R[sturnarea se produce in jurul punfii din spate (punctul B, Fig.

rn

1.378 m; h' = 0,6625 m.

+ ct"' =arctel
" hs =62,48".
La un unghi al pantei q < 62,48", stabilitatea longitudinalS
=
la rdsturnare este asiguratI.

coeficientul de aderentd;

Pentru cazul de fa{d:

9.

IAP,ILI I'ATEA AUTOVEHICULTLOA PE POTI

hs

e'Zz2 ty.Gu, unde: A.Zr- forfa de aderen{6, iar ty - coeficientul

rezistenfei totale a drumului (ty = f' coscx, + sincx sinu).
=
a 'Gt 'cosct

(P'

R_e.he

da = arctgJf
I - e.he

>

G'

'sin

cr

unghiul pantei maxime, la care

incepe alunecarea (patinarea) rolilor motoare a autoturismului la

urcare in plan longitudinal.

" t

DacS: teo
unghiul pantei maxime, la care stabilita_

Q"u
A_e.he

--+ r[sturnarea autoturismului nu t]ste

posibilS, deoarece patinarea rofilor va avea loc inaintea rdsturn[rii.

tea longitudinali la rrsturnare este la limittr, dar rdsturnarea autoturismului la urcare in plan longitudinal, sub acest unghi, este posibild in
orice moment (condifia limitr de stabilitate la rdsturnare, dacr rdsturnarea nu este precedatd de alunecare longitudinal6 sau patinarea rofi-

lor).

Din tabelul 3.1 se alege:

=0,52;

;;

Q(u

motoare.

Pentru ca risturnarea autoturismului s[ nu fie posibil6 inaintea

patin[rii rofilor motoare trebuie indepliniti condi{ia:

h"

= 27,47o '
Se observd c5: au < o, + risturnarea autoturismului nu este
posibi16, deoarece este precedati de alunecarea (patinarea) ro{ilor

= 0'25

r93

BAZE LE DINAIV ICI I AUTOVFI-IICULELOA

Q'a
n

-g.he hs
+ 0,8< I})2 +

hn

condi{ia respectivi este indeplinit5.

2. Av6nd urmdtoarele date inifiale:

despre autovehicul: autoturism in stare incircatl, prevdzut cu doul
punfi - cea din spate fiind motoare; ampatamentul A = 2,634 m;
ecartamentul fa{i E1 = 1,466 m; ecartamentul spate Ez= 1,456 m,
greutatea totalS Go = 2725 daN;

condifii de deplasare:
o in urcare, respectiv cobordre pe un drum inclinat fa{i de
orizontalI la un unghi cr:
r in viraj cu R = 10+70 rn, pe un drum cu inclinare transversal6 sub un unghi 0 = 0+10o,
categoria gi starea drumului (Tab. 5.7):
o beton-asfalt in stare uscatl (qr = 0,7+0,8);
o beton-asfalt in stare umedd (qz = 0,45+0,55);
o beton-asfalt in stare umed-murdar(<p3 = 0,25=0,40),
sa se determine analitic gi grafic parametrii care caracterizeazd
stabilitatea longitudinald gi transversald a autoturismului.
Se urmireqte posibilitatea alegerii coordonatelor optime (a, b,
h*) ale centrului de greutate al autoturismului, ?n scopul imbunitdtirii
performanfelor stabilit[fii acestuia. Notdm: avuiab1, bvriabir - pozilia
centrului de greutate in plan orizontal fafh de puntea din fafd, respectiv
din soate a autoturismului, in Inl hg vuiauir - inilfimea centrului de
greutate al autoturismului, in m. Valorile medii ale parametrilor
centrului de masd se determind pebaza datelor din tabelul 3.1.

Unghiul critic de
oruv*iur,ir ,or""*iub,r

inclinare longitudinald

drumului

AIJII ITATEA AUTOVEHICULELOQ

ff

AOII

ctt tnirrirea indlfimii centrului de greutalc

ir

acestuia, atAt la tn'care ciit gi la coborAre.

Pentru mirirea stabilitatii l:r rdsturnare centrul de masd trebtr lc
si fie cAt nrai in fal6 (Fig. 9.5) 9i c6t mai apropiat de calea de rularc
(Fie. e.6).

Unghiul critic de inclinare longitudinalS a

oa1,2,3u.1o611

drumulLri

, la care apare alunecarea longifudinalb a autoturismului,

cregte odatd cu imbundthfirea aderenlei dintre rofile acestuia 9i calea

de rulare (Fig. 9.7); cregte odatd cu mirirea distanfei de la centrul de
greutate al acestuia p6nd la puntea din fafS (Fig. 9.8); este influen(at de
in6l{imea centrului de greutate al autoturismului (Fig' 9.9)'
Patinarea gi alunecarea se pot produce mai ugor, indeosebi in
cazul drumurilor cu coeficient mic de aderen{d, pentru care unghiul
lirnita de alunecare poate avea valori relative mici (Fig. 9.7). Pentru
mSrirea stabiliteii la patinare centrul de mas[ trebuie s6 fie cdt mai in
spate (Fig. 9.8) Sic6t mai ridicat fafd de calea de rulare (Fig' 9'9)'

,-9
!e
I

pr9

x5
o:?

-.: -:

la care este posibili ristttrnarea autoturismului, in ca-

zul urcdrii, respectiv cobordrii, depinde de pozilia centrului de greutate

al acestuia, astfel (Fig. 9.5, Fig. 9.6):
cregte/scade odat[ cu mdrirea distanfei de la centrul de gleutate al autoturismului p6nd la puntea din spate/fafd a acestuia. in cazul urcdrii/cobordrii;
194

scade odatd

I 16 1.20 | 2+ 128 132 1,36 I +0

4+

Distanla de la centnrl de gleutate al arrtotttrismului pdnl la

puntea dln faiJ (4,",,,,,,,).respectir-spatc (b.-,.,,,,) a acestuia Irnl

Fig. 9.5. Varialia unghiului limiti de inclinare longitudinala a drumului.

pentru care este posibil6 rf,sttttnarea autoturismului, in cazul urcf,rii/coborArii,
in func{ie <1e pozitia centrultti de greutate al acestuia.
r95

51 ABI LITATEA

BAZELE DINAN/ICII AUTOVEHICULELOA

-
6tl

.6!

'5r

-^-

AUTOVEHICULELOA DE AOTI

,=t

=i'

9U

IJ 'J

=E9

=e

EI
,J !2

'tr

'

4=
rl

@5
=E
6()

40

44 0.+8

,0

52

_s6 0,60

(;4

ini\.imca centrului de gleutate al lutoturisnrului (h,r-."). [N]

Fig. 9.6. Variafia unghiului limitd de inclinare longitudinald a drumului,

pentru care este posibild rasturnarea autoturismului, in cazul urcdriilcoborArii,
in funcfie de indlfimea centrului de greutate al acestuia.

trDb
3,4
.=I

132

l2tt

0 6tr

136

l.l0

l+4

Distanta de la centrul de gEuttrlc al autoturismului

p6ni la punten din fad n acesllia (a,",",") [ml

T'io
pent

i,
ea

,^
.=r
E6

co ,l

E1

ia"

95
:o

Ee
E3
tro
g3
.9;
=!

=e
P

!.1

.9c

rt

?E

E)E

5:

02

03

04

05

0.6

07

0.8

Coeficientul dc adelcnti ((lr. ,,..,,)

Fig. 9.7. VariaJia unghiului critic de inclinare longitudinald a drumului,

la care incepe patinarea rolilor motoare, in funclie de categoria gi
starea cdii de rulare

t96

+0

+'l 0.18

51 0.56

60

in'ilLirnea centrului de greutate al nutoturismului

64

th**)

0 6t{

[tnl

Fig. 9.9. Varia{ia unghiului critic

pentm diferite categorii $i stdri al
rotilor motoare, in functie de
autoturismului.
t91

BMELE

DI NAM ICI I

AUTOVEHICULELOA

| AtJl L ITATEA

AUTOVEhICULELOA

pE IlOTl

Vitezele limitd de deplasare a autoturismului in viraj, pe un

drum cu inclinare transversald, la care inci nu are loc, dar incepe rdsturnarea laterald vcrr

respectiv deraparea vcrd

cresc odavriabir ,
variabir ,

t6 cu mdrirearazei de viraj (Fig. 9.10), considerent ce se poate aplica

in construcfia drumurilor, pentru optimizarea porfiunilor de curb6, in
scopul imbuniti{irii performanfelor stabilitdfii transversale. Se observd c[ v.r, vriabir ) vcrd
fapt care indicd cd autoturismul va pativariabir ,

2(' -l

ro:-.1

1:

-!
_F

E.s
tr-

na inainte de a se rdsturna.

Vitezele

vcr,"_,or,r

, respectiv

vcrau*,or,r

, cresc odati cu

inclinarea

transversald a ciii de rulare, cu panta urcdnd spre exteriorul curbei @g.

9.I l), considerent de care trebuie sd se {ind seama in construcfia drumurilor pentru optimizarea porfiunilor cdii de rulare cu inclinare transversald.

N_
a.

i0
t5

l--l-j

j i s 6 7 8 e

Urlghiul dc incltrrare transvsrsali

ro

drutnului tD''-'"0")' Igradel

respectiv derapare in viraj'

Fig. 9.11.. Variafia vitezei limitd la rlstumare'
.aii de rutare), in tunc1ie de unghiul de
(penrru diferite .u,.gor;li ,liri

"i. transversald'
inclinare

.t
i:

Influenfadiverselorcategoriigistdrialec6iiderulare(caracterizateprincoeficienfiideaderenp)asupravitezeilimit[laderapareinUn
in figura 9'12'
viraj vcrau*,o',r a autoturismului se poate urm1ri
fac.iliteazd indeplinirea
drum caracterizat de o ader
a autoturismului'
rsale
concliliilor de men{inere a
transversal'
;;h ;l;;;;.ea vitezei limita

*E
U6
!!r
sE
:.1

N_

9-

longitudinald
Condifia la care nu este posibild r[sturnarea
nu este
(deraparea
motoare
precedatd de patinarea ro{ilor
o"our"."

8.

16

21

32

Raza de

.10 +8
tiraj

(R,,",-,,,,).

56

(r4

72

"rte
este:
at6t de periculoasd ca resturnarea)'

[nrl

Fig. 9.10. Varialia vitezei limitd a autoturismului in viraj, pe un drum cu

inclinare transversal6 la care incf, nu are loc, dar incepe rdsturnarea laterali,
respectiv deraparea (pentru diferite categorii gi st[ri ale cdii de rulare), in
func{ie de raza de viraj.

*.H#

-laurcare;

*.ffi

-lacoborare'

r99
198

BAZETI DINAMICI I AUTOVEHICULELOR

S I ATJII I

80

60

I
o

II

supraunitare. iar valorile rrraxirnt: rrlc coelicientului de aderen[6 trarr,

versale sunt subunitare pcrrlru oricc tip de cale de rulare (<pr;=0,8'tpt.
in consecinfd, condifia de men[incre a stabilitdlii transversaie la rhsturnare este indeplinitd + pierderea stabilit6{ii transversale este carflctenzatd de alunecarea latelald si nu de rlsturnarea transversalb a
autoturismului.
AvAnd in vedere cb rdsturnarea este mai periculoasl decAt
aluuecarea, este de preferat, din punct de vedere a pierderii stabilitetii,
ca autoturismul sd patineze (derapeze) inainte sd se rdstoarne.
Acest exemplu numeric a urmdrit evidenfierea compoftamentului autoturismului in cazul pierderii stabilitttrii. Autoturismul va
aluneca inainte de a se rdsturna.

90

IATEA AUTOVEHICULTLOR PE DU

50
40
30

I0

0_llr 024 030 016 0+2 0.18 054 060

Ceticj tut d. ddernd lmn$.Grti (,1,.r_)

Fig. 9.12. Variafia vitezei limite h denpare in viraj, ?n tunclie de

coeficienful de aderenE transve$alr, carc camcte zeazi
diferite categorii fi std,ri ale clii de rularc.

ln cazuf de tirta. rapodut b".i,N / ho*i"ur = 3.09l;2.719; 2-513;

2,286;2,089,, l,9l1i 1,765, iar raporul a,,i.61 / hr,.i.r,;t 2,97:2,j7g:
=
2,615;2,476; 2,356;2,25; 2, 157. Se observd c[ roite valorile rapoartelor sunt supraunitare, iar valorile maxime ale coeficientului de ade_
renltr sunt subunitare pentru odce tip de cale de rulare. in consecinti.
conditia de menfinere a stabiliEtii longitudinale la resturnare este
lndepliniti + pierderea stabilittrtii longitudinale oste canoterizati de
alunecarea longitudihald ti nu de risturnarea in jurul unei punti a autoturismului.
Conditia ca deraparea laterald a autoturismului sd aDard inaintea
rEstumerii laterale a acestui4 este:
E

ay

<

ll_i_

in cazul de fali, raportul: E(2.hg,,i"bir) = 1,6g3., I,S43t I,424:

1,323; |,234;1,157; 1,089. Se observe ci to6te valorile raDortului sunt

2M

201

lvlAltllAtJlL|TATEA AUTOVEHICUI ELOQ DE AOTI

ciAI,lt'ot,UL l0

MANIABILITATEA AUTOVEHICULELOR PE ROTI

ManiabiIitatea autovehiculului rep'cziutd capacitatea acestuia
de a se deplasa cat mai exact in direcfia comandati de conducdtorul
auto, adicd de a executa virajele dorite sau de a menfine mersul
rectiliniu. Aceasttr caracteristicd are o rnare impoftantd pentru securitatea circulafiei rutiere prin asigurarea unei bune stabilitdfi pe calea

rutierd.

ef
Fig. 10.1. Variante de realizare a virajului la autovehicule pe ro{i

MANIABILITATEA iN VINAJ I
AUTOVETIICULELOR PE ROTI

10.1.

10.1.1. Autovehicule singulare cu

bracarea ro{ilor din fa{i

Metode de realizare a virajului [23]:

modificarea poziliei rofilor de direcfie in rapoft cu planul

longitudinal al autovehiculului; aceastd metodd se realizeazd fie cu rofi de direcfie numai pe fa{d (Fig. l0.l,a,c), fie cu
toate rolile de direc{ie (Fig. 10.1,b);
rotirea relativd a semiplanelor autovehiculului (Fig. l0.l,d);
modificarea poziliei ro{llor de direcfie gi frAnarea concomitentd a ro{ilor motoare spate interioare virajului (Fig.
10.1,e);

rnodificarea turafiei gi momentelor de torsiune transmise

rofilor din partea in care se realizeaza virajul (Fig. I 0.1,f).

202

Pentru realizarea unui viraj corect, fbri alunecdri laterale, toate

ro{ile autovehiculului trebuie s6realizeze niqte cercuri concentrice cu
centrul in O, numit centrul instantaneu al virajului. La autovehiculele
cu dou[ punfi, centrul O se gdseqte la intersecfia prelungirii axei pun]ii
din spate cu prelungirea axelor de rota{ie ale rofilor de direc{ie, iar
unghiul de virare 0 este unghiul cuprins intre prelungirea axei pun[ii
din spate gi dreapta care unegte centrul O cu centrul pun{ii directoare
din fatd (Fig. 10.2) [23].
ConsiderAnd cb distanfa e dintre axele pivofilor fuzetelor este
aproxinrativ egal6 cu ecartamentul E, condilia de execufie corectd a
virajului (Fig. 10.2) este datd de relafia 122,231:
t03

BAZELE

DIMMICI I AUTOVEHICULELOR

ctsee

MANIABILITAIEA AUTOVEHICULELOP PE ROTI

-ctget

=*

(10.1)

Deplasarea rectilinie sau in viraj a autovehiculului este caracdejisia de gabarit B' prin care se infelege aria generati de
acesta la deplasarea rectilinie sau curbilinie, limitati de proiecfiile pe
sol ale punctelor de gabarit extreme.
Lifimea teoreticd a fhgiei de gabarit este determinati de diferen{a dintre
R" gi interioar[ R, (Fig. 10.2). in
realitate,
sale ale autovehiculului, fhgia de

Razele de viraj R" $i Ri, in cazul unui autovehicul singular (Fig.

10.2) sunt determinate de rela{iile [23]:

terizatb

razel
datoriti
gabarit nu este

(r0.2)

iar fbgia de gabarit este datl de relalia:

Bs

abateri laterale de aproximativ

0,5 m.

=R. -Ri

Raza de viraj

punlii

din spate

( t

r\

=^l**--*,J+(E-e)'

rezulta ca distanfa dintre centrul

(10'3)

9i centrul

(Fig.l0.2):

R= 4.,

(10.4)

ln care: 0 este unghiul mediu (0J de bracare a rofilor de direcfie,

g-m2= o'*o'

10.1.2. Autovehicule singulare cu

bracarea tuturor rofilor

Aceste autovehicule permit reducerea aproape la jumltate a tazpi

de viraj (Fig. 10.3) [23] 9i o reducere apreciabila a fi'iei de gabarit:

(10.5)

o
Fig. 10.2. Schema virajului autovehiculului singular
cu rofile de direclie inclinate la unghiuri diferite.

204

Bs = R.

-Ri

{#

#"J +

(E-e),

(10.6)

205

MATJIABILITATEA AUTOVEHICULELOQ DE AOTI

BAZELE DINAMI CII AUTOVEHICULELOQ

(r0.7)

Fig. 10.4. Schema virajului autovehiculului cu ramf, articulati'

Deobicei: At =Az

Fig. 10.3. Schema virajului autovehiculului cu toare rolile de direcfie.

=A =

0t =02 =+'undeAesteampa-

L'

iar 0r - unghiul de frangere a celor doud semirame

A
(0r =01 +02).lnacest caz,BE =E,iar R =-j?
'

tamentul,
10.1.3. Autovehicule cu rama

articulati

2.te1
v^

Razele de viraj,

v f69ia de gabarit

r0.4 [23]:

se

A,E
=-+_
tg0z 2
=
B, =R" -Ri

At

determind pe baza
10.1.4.

(10.8)

tg0,-E'2

=+-4*e,
rg0z tgo,

sarea

(10.e)

in carq A;,2 sunt lungimile celor doud semirame.

In cazul general:

R= A'

tgo,

(10.

Autotractor cu semiremorcl

in cazul autotrenurilor cu semiremorci sau remorci, la deplain viraj, llfimea fagiei de gabarit este mai mare decat in cazul

autovehiculului singular cu acelaqi ecartament 9i ampatament'

Pe l6ngd oscilafiile transversale ale autotractorului mai apar 9i oscila{ii transvirsale la semiremorci sau remorcd. Aceste oscilafii influenleaz6,la rdndul lor, oscilaliile autotractorului, reducdnd calitlfile de
maniabilitate ale intregului autotren prin mdrirea fdqiei de gabarit. $i in
acest caz ro{ile autotrenului trebuie sd descrie cercuri concenffice cu
cenrrul in o (Fig.10.5). Unghiul o, se neglijeazi, avdnd valori mici [23].

l0)
207

BAZELE DINAMlCI I AUTOVEHICULELOQ

N4ANIAI]ILITATEA AUTOVEHICUTELOA DE

A,

Br=R--R, sin 0"-++E-:.

tg0r 2

POII

(10.12)

in care: 01 este unghiul dintre axele longitudinale ale autotractorului gi

semiremorcii; 0 - unghiul mediu (0",) de bracare a rofilor de direclie
ale autotractorului ( 0. =

qg

); Ar

ampatamentul semiremorcii.

10.1.5. Autotractor cu remorctr

in cazul autotrenurilor cu remorci, la deplasarea in viraj, l6{imea

fAgiei de gabarit B, este mai mare decAt in cazul autotrenurilor cu
semiremorci, ceea ce conduce la o scddere a maniabilitdfii acestora.
Razele de viraj (exterioari R*, interioard Ri, a autotractorului R,
a remorcii R1) gif6gia de gabarit B, se determind pe baza figurii 10.6
I

??t'
].

ILJ

R.=

Fig. 10.5. Schema virajului autotrenului cu semiremorcd.

(10.13)

Ri =

Razele de viraj (exterioari fu, interioard R;, a autotractorului R,

a semiremorcii R1) gi f6gia de gabarit B, se determind pe baza figurii
10.5 [23]:
Re

Ri

=-sinA0. E-e
2
Ar
- tgOr
-E2

R=

A
tgo
-

(10'll)

=-=:=,-J

Bg =Ro
--c-Ri
--r=

208

0r

( 10.

tgOr
I
' tg9z t$9z
A

I\f

(10.1 1)

sin

. cos

l4)

0r

tB0r

/'co!oz

:'i - tgOt +E-:,

2'
sinO.

(lo.15)

unghiul format de axa longitudinalS de simetrie a remorcii fali de prelungirea axei profapului; 0r - unghiul format de axa
longitudinalb de simetrie a autotractorului gi axa profapului; [ - lungimea profapului remorcii.

in care:

02 este

MANIABILITATEAAUTOVEHI(I]II I( X,,I

DAZELE DINANIICI I AUTOVTI.IICULELOA

I I ,{ II

salA Fy (F ig" I 0.1) 1231, determinatd de o forfi centrifugir (ttn vinl lrrlt''
ral, inclinarea transversald a drurnului) roata incepe sd lttlezc sttb tttl
unghi 6 fafd de planul de sirnetrie, numit unghi de deviclc latot'.'rlir.
Unghiul 6 depinde de mdrimea forfelor transversale, rtormale 9i tangenfiale care acfioneazl asupra rotii gi de elasticitatea tratrsversald a
pneului.

Fig. 10.7. Schema rullrii ro{ii cu deviere laterali.

Fig. 10.6. Schema virajului autotrenului cu remorcd.

Pentru imbun[tdfirea calitd{ilor de rnaniabilitate ale autotrenurilor cu remorci gi semiremorci, se folosegte solufia ca gi rolile remorcii gi semiremorcii sa fie directoare. in acest caz, l6{imea fAgiei de
gabarit a autotrenului devine aproximativ egal6 cu cea a autovehiculului singular, deoarece rofile remorcii sau semiremorcii pot rula pe urrnele ro{ilor din spate ale autotrenului.

Reacfiunea laterale Y ia nagtere datoritd forfei transversale Fr:

4=Y=k,'6,
in care:
ral[

INFLI ENTA DEVIERTI LATERALE A

PNEURILOR ASUPRA MANTAEILITATII
AUTOVEHICULULUI SINGULAR

Pneurile, pe lAngd elasticitatea radiald gi tangenliald, au gi o

elasticitate lateral[, care influenfeazi asupra traiectoriei rolilor in viraj
sau la mersul rectiliniu. Daci asupra rolii acfioneazd o for\d, transver210

10.16)

k, este coeficientul de rezisten{a al pneului la devierea late-

a acestuia, exprimat in N/grd, ( kr = 300+700 N/grd pentru pneuri

de autoturisme,
10.2.

kr = 500+1500

gi autobuze), iar 0*r*

ral6 a rofii 122,23].

12=18o,

N/grd pentru pneuri de autocamioane

dup[ care se produce alunecarea late-

Dacd Fr<(rp'Gx), pneul nu alunecl transversal 9i roata se

deplaseazl lateral fafl de suprafafa de contact datoriti deform[rii
pneului in partea inferioarS. Ca rezultat, roata ruleazi intr-un plan
deviat cu unghiul d fafd de planul initial de migcare.

2l

N4ANIABILITATEAAUTOVEhICUI I | ( )l'r I'l

BAZELE DIIIAMICII AUTOVT HICULELOR

10.2.7. Deplasare in

(6r.2 =

viraj

l'(

)l

Pentru unghiuri mici de bracare 9i de deviere a llttcttrilot

7+l0o), rela{ia (10.17) se poate scrie sub forma 122,231:

R6=

(10.17')

0-61 +62

in exploatarea autovehiculelor,

capacitatea de viraj poate trece

prin trei stdri [23]:

instantaneu al virajului O se deplaseazd in

indiferenti sau neutrd (Fig. 10.9, a)' la care 6t = 6z ;

insuficientl sau subviratorie (Fig. 10'9, b), la care 61 > 62;
excesivd sau supraviratorie (Fig. 10'9, c), la care 6t 6z '

C)6.

'

ryr-

Fig. 10.8. Schema virajului autovehiculului singular

finAnd seama
devierea laterall a pneurilor.

de

Fig. 1.0.9. Capacitatea de viraj a autovehiculului'

10.2.2. DePlasare rectilinie

Raza de viraj efectiv[ (real[) R6 este datd de relatia

[22,231:

R6=

tg(o

- a1)+ tgb2

'

(10.

l7)

in care: 0 este unghiul de bracare a rofilor de direclie, fa{i de planul

longitudinal al autovehiculului.
212

autovehiculului, in conditiile in care

sversald (datoritd unui vint lateral sau
i), capacitatea de viraj determinatd de
a pneurilor 61 9i 62 Gig.l0.10)
laterala
mdrimea unghiului de deviere
I ulu i'
i
cu
autoveh
[2 3 ] in fl uen leazd traiectoria

La
asupra lui
inciinerii

213

N/A|IIABILITATEAAUTOVEhICIJI I | ( )l') l'}l lr(

BAZELE DINAMICII AUTOVEHICULELOQ

Datoritd devierii laterale a pneuriror, autovehiculul are

tendin{a
de a p[rbsi direcfia rectilinie de migcare gi de a se incadra
p,e o alta
direcfie, tot rectilinie, sau chiar in viraj cu o raz6 oarecare. pentru
menfinerea direcfiei de mers, conducdtoiul autovehicuiului
trebuie sd
aclioneze volanul intr-un sens sau altul.

)ll

Analiza efectului vantului lateral asupra rnarriabilitillii Ei

stabilitetii autovehiculutui la deplasarea rectilinie poate fi ltrctrtd ln
urmdtoarele cazuri 123):
- Cu = C6, de unde rezultl 6r=6::6 (capacitatea de viraj este
indiferentd);
Cu se afl6 in fa{a lui C6, de unde rezultd 61>62 (capacitate de

viraj insuficient[);
C" se afld in spatele lui C6, de unde rezultd 61<62 (capacitate de viraj excesivl).
Migcarea r""iilini" a autovehiculului este stabil6 pentru orice
vitezd de deplasare, dacdl22.f:

- b6 ' kz, J= 0 (virare neutr[ constructivd);

- bo 'k t)<O (subvirare constructivd)'
--.:..
- t 'K/r - o6 'klz l. 0 lsupravirare
constructivd), migcarea
rar oaca:
J>
\a6
lua ' kn,
(us 'kr,

rectilinie a autovehiculului este stabi16 pentru viteze de deplasare mai

mici dccAt viteza criticd:
va, = 11,3'

Gz-Gt

k,t,

Fig. 10.10. schema autovehiculurui asupra cdruia ac{ioneazd un v6nt

raterar.

, km/h,

(10.

l8)

kl,

in care Gr,z sunt greutalile pe punlile din faf6, respectiv din spate ale
Reacfiunile laterale

(\,,

=kr,., .6,,r), la rofile din fa{d 9i din

autovehiculului, in N.
Rezerva de stabilitate statica a autovehiculului se poate determina conform relaliei [22]:
a6 'kz, - bb 'kr,

Ns-

gi poate

A.(kr,+k2r)

10.1e)

fi folosit6 la aprecierea caracterului virdrii'

Caracterul virdrii se poate aprecierea 9i astfel [22]:

( 10.1

7)

dace
dace

2r4

R6
Rao

R6
Rao

= 1,0- virarea autovehiculul este neutr6;

>

1.0

autovehiculul subvireazd;

215

I"IAI.IIAP,I I I I ATEA AUTOVEHICULELOA DE ROTI

BAZELE DINAMICI I AUTOVEHICULELOII

6ur5 5

Roo

<

1,0- autovehiculul supravireazd,

in care: R6 este raza de viraj efectivd (calculatd pentru 61*62);

razade viraj efectivb (calculatd pentru 5r=62).

R6e

10.3. DETERMINAREA EXPERIMENTALA A

RAZELOR DE VIRAJ
Razele de viraj caracterizeazd posibilitatea autovehiculului de a
vira pe o suprafald cdt mai redusd la mersul cu vitez6, micd gi cu
volanul intors la limita maximd a unghiului de bracare a rolilor de
direcfie (asemenea situafii existd atunci c6nd autovehiculul se
deplaseazd pe drumuri cu

lilimi

Dac[ vatorile paratnetrilor-. ob(ittttte pentru virajul la stAnga 9i la

dreapta difer[ prea mult, trcbuic rcpottrtc incercbrile (in prealabil, se
efectueazi o reglare gi velificarc alorrltr a sistemului de direc{ie) [ll,
l sl.
in figura l0.ll sunt indica{i parametri de viraj ai autovehiculului singular: R;,s - raza de viraj interioard, respectiv exterioari a
rofilor de direclie din faf6; Rn,. - raza gabariticd interioar5, respectiv
exterioard; R;n1- foZs de viraj a rofii din spate din interiorul virajului;
R.in - raza minimi de viraj a autovehiculului; u - ldfimea urmei
virajului (u =R, -R,n,); au - decalajul autovehiculului in viraj in

raport cu roata exterioard din fa{d (au =Rr" -R"); E" - spa{iul
ocupat de autovehicul in viraj (spafiul minim necesar pentru intoarcerea autovehiculului) Eu = Rge - Rgi .

reduse).

Determinarea razelor de viraj se efectueazA I l, l5] pe un platou

orizontal, betonat sau asfaltat, cu suprafa(d netedS, uscatd gi curat6,
suficient de mare pentru a permite virarea gi manevrarea autovehi-

culului,

Pentru determinarea parametrilor rnaniabilit6fii (Fig. l0.l l),

autovehiculul se deplaseazd cu viteza medie de 3-5 km/h cu viraje la
dreapta gi la stdnga, cu rofile de direcfie bracate pAn[ la limitatoare,

fiind repetate 9i direcfia verificatl 9i reglat6. Rolile

autovehiculului se pulverizeazd cu vopsea (ap6, ulei sau praf de cretd)
astfel incAt pe platforma de incercare sb se inscrie urmele acestora.
Centrul virajului se determina prin mdsurarea diametrului
cercului obfinut (de roata din interiorul sau exteriorul virajului) in
doud direcfii perpendiculare una pe alta.
Razele interioare, respectiv exterioare virajului se mdsoari de la
centrul obfinut pdnd la mijlocul urmelor ldsate de rofile considerate.
Razele gabaritice se stabilesc prin oprirea autovehiculului in
viraj gi determinarea proiec{iilor pe drum ale punctelor extreme ale
probele

acestuia.

F6gia de gabarit se determina prin mdsurarea distantei dintre

mijloacele urmelor l6sate de rofile din interiorul gi exteriorul virajului,
sau prin diferenla dintre raza exterioard gi cea interioar[ virajului.
216

Fig. 10.11. Parametri de viraj ai autovehiculului

2r7

9#ELE

ptfiAMlqlt

AU

t-ovEt1curEloR
NIANIABI LITATEA AUTOVEHICULE LOR DE AOTI

I0.4. TESTE GRILA

b)

ctg0. -

c)

ctg0. - ctg0l

ctgO;

in care: A, E, R se exprimd in m;

0;,",

in grade.

calitatea autovehicurului de a putea circula pe

drumuri rele, accidentate, desfundate gi in teren ftrd drum,
precum gi dc a trece

tr)

peste anumire obstacole;

capacrtatea autovehicurului de a-gi conserya
migcaree rectirinie 9i
de a se deplasa cdt rnai exact in diieclia comandatd
cre

r-'

conducitor:

capacitatea autovehiculului de a se deplasu p"

pon,.,-Jr"_rri
inclinate, curbe etc., Ibrd a aluneca, a patina,
a derapa sau a se

rdsturna.

'

tgo-

in tn;

i^--9,
rg0*

rn

y1,

a.) R=--{--E,inm;
2.t90^

A
b) IR=
^' z.tgo- -Ea)
b)
c;)

a)

in condi{iile unor alunecdri transversale:

in condi{iile unor ruliri cu patindri in direclia virajului;
in prezenfa unor uzuri accentuate a pneurilor rotilor

de direcfie.

ctgO.

crgO;

*,

in care: A, E se exprimd in m; 0r, in grade.

a) f.tgO<9;
b) 9.tgo<f;
tgO <

R=

-E,inm;

b) R=

c)

c,) f 'Zt.

tB0.

A'

c)

--4-,
2.t90-

' tn tn;

in m"

in care: A, E se exprimd in m; 0., in grade.

a)

ctgO.

b)

ctg0. - ctgOl

ctg01

2.8
=-r

A'
A

=-r

2.8'

2t8
219

MANIAI]I LITATEA AUTOVEhICULELOA DE AOTI

BAZELE DINAM CI I AUTOVEHI CULELOR

I

c)

ctg0e

-ctgOi = A.

b)

R'

in care: A, E, R se exprimd in m;

01,

0" in grade.

c)

a)

AE

Ki = -------;---;,

Ufs
,.
to
--o2

lll IIl]

in care:

A,

E se exprimd in m; 0r., in grade.

A"F
b) p - -JlZ- + 3. in m;
t802, 2
,A1 E
c) R - ----r- - -, ln m,
tgOt, 2
in care:

a)

A,

Ar,z, E se exprimi in m; 0f., 0rr, 02", in grade'

R.=-to

*9.

in

*,

a)

R".,. =

^ArE
+ _, in m;
b) *.
=
,rur,

b)

R..-

ArE
c) R- --r---,inm,

c)

R,, =

2.tg"2"rt

tBOt.

in care: A, Ar,z, E se exprimd in m; 0f,, 0r,, 02r, in grade.

A,
tgo.

in

-'

A.1n *'
tg0.

AE
r,n -l,inm,

in care: A, A,, E, se exprimd in m; 0,, in grade.

a)

A *. E-e
=Jnq
".
z 'rnm;
221

N/ANIABILITATEAAUTOVEhICIJtI

BMELE DINAMICI I AUTOVET lIC,ULELOR

b) R.=AL+EL,inm;
tgO. L
AE
c) x.=sin%-+-.lnm,
in care: A,

A'

=.4-.inm;
sin 0u

b)

R,

=5-It,in
''
tg0. 2
A'

A' Er, I se exprimd in m; 00, 0r, in grade.

in care: A,

tgO,
c) R.= A *'E-'
sino.
in care: A,

A'

a)

Bs

A,
=sinA0.- tgO,-E.in-,
2'

b)

Bs

-Re-R1,inm;

c)

Bs =----r-E--.ifiifr.
sin

A A.
0. tg0.

in care: A, Ar, e, E, &, Ri,

222

e, E,

E'

ln m'
se

exprim[ in m; 0r, 0r, in grade.

E, E, se exprim[ in m; 0., 0., in grade.

al K, =l,

se

e^

4.-1,
tgo,

rn

cose,

E,

t80p

b)

R, = -!-

c)

P,

tgO,

Er,

in

,rnml
n,';

=-l--E
sino. -'

ln m'

in care: A, A,, l,8,E, se exprimd in m; 00, 0", 0,, in grade.

exprimd in m; 0., 0., in grade.

R- =l'to'.O' int,
tgOp
=

)ll

tgo.

R-

1.,(

c) R- -!,tn-,

c) R,=
eJ
..t -Sin% --'lnm'
--E

b)

,l

A .E-e
\ h
1'
a)
. rn m;
=;;q
^.
2
b) n. = j]_ *!.,inrn,
'-

R'

a)

)1.,1

e, E, E, se expriml in m; 0", 0r, in grade.

a)

in care: A,

l(

A.cose,-e^
rE--.inm;
tgoo 2
sin 0"

a)

Bs

=-

b)

Bs

- Re

R1, in m;

-,
223

EMEI.I DIMMICII

c)

=*; #
",
A,

in care:

a)

b)

*"-;,inm,

&, l, e, E, Rs, R; se exprimi in m; 0", 00, 0r, in gfade.

=1.
kr-

o=I,
k1

c) 6=4'k,,
in care: Fr, Y, se exprimi in N; k, , in N/grd.

N,.tANtABtL|TATEA

AUTOVTI-JICULELOR

AUIOVEHICULTLOp pE lloTl

Se cere:

a) si se calculeze coeficienfii de rezistenfi la deviere a pneurilor;

b) s[ se verifice dac6 migcarea autoturismului este stabild pentru
orice vitezd de deplasare a acestuia.

3. Un autoturism inclrcat, previzut cu doul punfi, cea din fa]n fiind

directoare, care are masa totall m" = 1870 kg, ampatamentul
A:2,670 m, se deplaseazd rectiliniu cu o vitezi de 60 km/h pe un
drum cu inclinare transversal[ de 6".
Se cere:

a)
b)

s[
s[

verifice dacl autoturismul prezintii subvirare constructiv[;

se calculeze rezerlta de stabilitate staticl a autoturismului.
se

Aplicafii

1. Un autoturism inclrcat, previzut cu dou

directoare, care af,e masa totall m, =
A : 2,580 m, intrl in viraj cu o vitezd de
este necesar un unghi de bracare a rofilor de l5o.

4. S[ se determine experimental parametrii maniabilitiifii, la diferite

tipuri de autovehicule.

Sd se calculeze:

a) ruzade viraj a autoturismului;

b) forfa centrifugl care apare in timpul virajului;
c) fotfa de inerfie care apare in timpul virajului.

2. Un autoturism inclrcat, prevlzut cu dou6 punfi, cea din fap fiind

directoare, care are masa total[ m" = 3368 kg, ampatamentul
A = 2,572 m, intr6 in viraj cu o vitezi de 40 km/h, viraj pentru care
este necesar un unghi de bracare a rotilor de 10o.

224

225

aAspuNsutlt coaEcTE 14

TESTELE GATLA

4. ROTILE CU PNEURI DE AUTOVEHICULE

a

tA TESTELc cRII.A

a
b

)t

*
t<

ll t2

13

t4

15

16

t<

t7 l8
*

,t

,(

*
5. PROPULSAREA

2. oRGANTzAREA

coNsTRUcrrvA e

I )

{(

,(

13

t4

l0 ll

15

l6

L7

l8 l9

20

2l

1',' 23 24

,|.

:*

:t

l0

11

t(

*
*

15

t6

17

*(

rl.

r*

I
c

,*

;t

;ft

,*

iNcAncARrLE DTNAMTcE ALE

PUNT rL
a
b

fr

l4

,F

z.

rt
,t(

*
*

13

,*

b
c

t2 t3 t4 l5 t6 t7 l8 l9 20 2l
*

)k

:t

la IN.uNTAREA
AUTOVEHICULELOR

,N

t2

AI

AUTOVEHICTILELOR
4

6. REzrsrENTEr,E

3. PARAMETRI CONSTRUCTIVI
3

1l

*
*

rt(

4
;t

a
,1.

AUTOVEHICULELOR

{.

10

b
c

72

,k

,*

AUTOVEHICULBLOR

10

,k

rk

>k

r. TERMINOLOGIE PRIVIND AUT'OVEHICULELE

I
2
3
4
6
7
8
*

n4spulsuRt coRECTE

R AUTOVEHTCULELOR
4

*(
rk

10

)*

,<

226
221

BMELE DINAMICII AUTOVEHICULELOA

8. PERF'ORMANTELE

I
a

12 13

,<

:t

l0

,t(

{(

11

t6 t7

15
t

rk

BIBLIOCRAFIE

rk

18

t9

20

,+?

ta

2l

r*

,,

b
x

t1

10

:t
il

t2

)k

Aramd, c., f .a., Automobilur de la A Ia Z. Bucuresti, Edit. Militard, 19g5.

B6{aga, N., $,o., Motoare cu ardere internd. Bucuregti, Edit. Didactic6 gi

3.
4.

Brebenel, A., Dumitru, Y., Autoturisme Si performan[e. Bucuregti, Edit.

$tiinfd gi Tehnicd, t 983.
Burnete, N., B[{aga, N., Karamusantas, D., Construclia
Si calculul mo_
toarelor cu ardere internd (Mecanismul motor), Vol. L Cluj-Na-

5.

poca, Edit. Todesco, 2001.

Can{tr, T., Urdf,reanu, T., Propulsia Si circulasia autovehiculelor pe roli.

l3

*
t

l.
2.

Pedagogic6, S.

:*

ry

STABILITATEA AUTOVEHICULELOR PE ROTI

t4

7
x

t*

)t

'F

'|(

'*

9.

:r

il

AUTOVEHICULELOR

:i<

6.
10. MANTABTLITATEA AUTOVEHTCULELOR pE

I
a
b
c

.,
tr

b
c

l.

'|!

,r

*
13

t4

15

l6 t7
,t

10

x
+

rt(

1l t2
a

*
x

il

18

l9

20

!fi

rr

,|(

rl.

ROTI

A.,

1995.

Bucuregti, Edit. gtiinlifica pi Encictopedicd, 19g7.

Cdpruciu, Filoftia, Alexandrescu, p,, Drdgug, C., Anvelopele autovehicu_
lelor. Exp laatar e, Intreliner e, Reparare. Bucuregti, Edit. Tehnica,
1990.

1.

Cordog, N., Rus, I., Burnete, N., Automobile, Conslrucfie, Uzare, Eva/uare. Cluj-Napoca, Edit. Todesco, 2000.

8.

Cordog, N., Todoruf, A., Dinamica autovehiculelor pe rofi. Teste

Si aplicalil. Cluj-Napoca, Edit. Todesco, 2001.

9.

Durluf, C., lonescu, H., htdrumar pentru expertize tehnice auto. Bucuregti, Oficiul de Inf-ormare Documentard pentru Aprovizionarea
Tehnico-Materiald gi Controlul Gospoddririi Fondurilor Fixe,
1986.

L: Expertiza tehnicd a accidenteror rutiere.

Bucuregti, Edit. Tehnicd, 2002.
Hif ohi, C., 9.a., Metode Si rnijloace de incercare a automobilelor. Bucureqti, Edit, Tehnicd, 1982.

10. Gaiginschi, R., Filip,

1l

t2 Macarie, T.N., Zransrnisii continue pentru autovehicule. pitegti, Edit.

13

Universitatii din piteqti, 1999.

Mdnoiu, I.D., FiSier auto-moto Si de circulalie rutierd. Bucuregti, Edit.
Tehnic6,1988.

t4 Neculiiasa,
228

Y .,

Miscarea autovehiculelor.IaSi, Edit. polirom, 199d.

229

BMTtf

DINAMICII AUTOVTHICULTLOR

15. Negrug, E., $.?., lncercarea autovehiculelor. Bucuregti, Edit. Didacticd gi

Pedagogici, 1 983.
16. Nistor, N., stoleru, M., Expertiza tehnicd a accidentului de circulalie.
Bucuregt| Edit. Militare, 1987.
17. Rus, L, Autovehicule rutiere. Cluj-Napoca, Edit. Sincron,2OO2.
18. Stratulat, M., Vlasie, Y., Automobilul pe tnlelesul tuturor. Bucuregti,
Edit. Tehnicd, 1991.

19, Tecugan, N., Ionescu, E., Tractoare Si automobile. Bucuregti, Edit. Didacticl 9i Pedagogicl, 1982.
20. Untaru, M., $.a., Automobile. Bucwegti, Edit. Didacticd gi pedagogicf,,
r975.
21. Untaru, M., $.o., Calculul si construclia automobilelor. Bucuregti, Edit.
Didacticd 9i Pedagogicl, 1982.
22. Untaru, M., 9.a., Dinqmica autovehiculelor pe rofi. Bucuregti, Edit. Didacticf, 9i Pedagogic[, 1981.

23. Untaru, M., g.?., Dinamica autovehiculelor. Bragov, Universitatea din

Bragov, sectorul Reprografie U02, 1988,
24. Urdtrreanu, T., 9.3., Propulsia Si circulagia autovehiculelor cu rofi. Bucuregti, Edit. Stiintificl gi Enciclopedicd, 1987 .

-O

230

/i\J