Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Astmul Bronsic
Astmul Bronsic
Definitie
-
Epidemiologie
-
Etiologie si patogenie
-
astmul bronsic atopic (alergic) apare in special la copil si adultul sub 35 ani. In ceea ce
priveste rolul alergiei, exista mai multe argumente:
1. asocierea cu alte manifestari alergice: eczeme infantile, urticarie, rinita vasomotorie,
reactiile alergice la medicamente. Toate aceste manifestari apar pe un teren atopic.
2. tabloul clinic brutal cu eozinofilie sangvina si sputara;
3. relatia cauzala directa cu un anumit allergen (exemplu: daphnia la amatorii de acvarii,
acest allergen este inclus in hrana pentru pesti), a carui indepartare duce la disparitia
bolii;
4. teste cutanate si inhalatorii positive la alergenul incriminat;
alti factori implicati in etiopatogenia astmului bronsic: ereditatea, infectiile respiratorii,
factori ocupationali, factori de mediu (poluare); efortul fizic (astmul bronsic de exercitiu),
stresul psihic. Toti acesti factori etiopatogenici realizeaza un mosaic de cause, din care
cele mai importante sunt alergia si infectia.
clasificarea alergenilor:
o pulberi din mediul domestic ca: praful de casa, care contine un acarian;
o polenul de graminee, polenul altor vegetale, arbori (plop, ulm);
o pulberi vegetale lemnoase (stejar), pulberi cereale (faina de grau astmul
morarului);
o parul de animale (pisica, caine) si penele (inclusive din lenjerie: perne si saltele);
o enzime biologice, detergent organic, agenti farmacologici (aspirina, antibiotice);
o alergeni alimentari (oua, peste, capsuni, ciocolata);
o lacuri, vopsele, cosmetice (parfumuri, spray-uri).
acesti alergeni provoaca o reactie alergica de hipersensibilizare de tip I, cu Ig E,
dezvoltata pe un teren atopic.
atopia este definita ca o predispozitie a unor personae de a produce cantitati sporite de
Ig E specifici fata de antigeni (alergeni) comuni pentru intreaga colectivitate.
Tabloul clinic
prima descriere a crizei de astm bronsic a fost facuta in 1868 de catre Trousseau.
criza consta in:
o dispnee suieratoare, de tip bradipnee expiratorie;
o dureaza de la cateva minute pana la 1-2 ore;
o criza survine spre dimineata, adesea dupa ora 3 noaptea (datorita predominantei
tonusului vagal ce favorizeaza spasmul);
o criza mai include si o tuse chinuitoare , care dupa un timp devine productiva, cu
expectoratie perlata, foarte aderenta de vasul unde este colectata. Deoarece
aparitia expectoratiei marcheaza sfarsitul crizei, usurand suferinta bolnavului,
expectoratia se numeste eliberatoare.
bradipnee expiratorie;
la ascultatie se aud raluri sibilante, dar si ronflante, din amestecul lor rezultand zgomotul
de porumbar.
Grad de severitate
Frecventa simptomelor
Simptome nocturne
I. Astm intermitent
mai putin de
1criza/saptamana
< 2 crize
nocturne/luna
>80 %
>2 crize
nocturne/luna
>80 %
Zilnic afecteaza
activitatea si somnul
>1 criza
nocturna/saptamana
Continuu, frecvente
frevente
Valoarea VEMS
diagnosticul este usor la pacientii tineri, nefumatori, care acuza crize tipice de sufocare
nsotita de suieraturi n piept si eventual de tuse cu expectoratie alba lipicioasa. Lucrurile
nu sunt la fel de usoare la pacientii mai n vrsta, mai ales daca sunt si fumatori, care
acuza mai mult oboseala la efort sau crize de tuse dect crize de sufocare. n criza (uneori
si n afara ei) medicul poate percepe cu stetoscopul raluri sibilante (suieratoare) n
plamnii pacientului.
spirometria este esentiala pentru diagnostic, pentru stabilirea severitatii bolii si pentru
urmarirea evolutiei n timp. Pacientului i se cere sa sufle cu maxim de forta ntr-un aparat
care masoara parametrii respiratori. Astmaticii pot avea spirometrie normala ntre crize,
sau se poate identifica un sindrom obstructiv (se reduce un parametru numit VEMS).
Foarte sugestiv pentru astm este cresterea sau normalizarea VEMS dupa inhalarea unui
spray bronhodilatator.
Explorari paraclinice
1. Examenul sangelui arata eozinofilie; se constata cresteri ale Ig E.
2. Examenul sputei - eozinofile, spirale Curshman (filament de mucus bronsic), cristale
Charcot Leyden (material lipidic), corpi Creola (cuiburi de celule epiteliale), mulaje
bronsice.
3. Explorarea functionala respiratorie evidentiaza anomalii concludente pentru obstructia
bronsica: scaderea VEMS, cresterea VR, CPT, scaderea compliantei pulmonare.
4. Examenul bronhospirografic:
o Spirograma statica: CV, volumul curent, VIR, VER.
o Spirograma farmacologica cu:
Substante bronhoconstrictoare (acetilcolina);
cu alergeni.
-
Se pot face teste spirografice specific, cu dilutii din alergenul suspectat in etiologia
astmului bronsic; prin acest test de provocare specific, se afirma sindromul de
hiperreactivitate bronsica, in caz de aparitie a crizei si/sau scaderea VEMS-ului, cu cel
putin 15-20%.
Teste cutanate
-
Exista mai multe tipuri de teste cutanate: scratch (zgarietura) test sau prick
(intepatura) test; tehnici care pun in contact leziunile astfel create cu solutii din
alergenul incriminat. Rezultatul acestor teste va fi luat in considerare doar in contextual
testelor spirografice si al prezentei simptomatologiei clinice sugestive de astm bronsic.
Diagnosticul diferential
-
Caracteristici
AB extrinsec (alergic)
AB intrinsec (infectios)
varsta debutului
sub 18 ani
peste 18 ani
atopia
prezenta (+++)
incerta (+)
anamneza familiala
inconstant, negativa pt AB
identificati
variabilitate sezoniera
+++
dispneea
paroxistica
continua
eozinofilia
importanta
minima/absenta
efectul corticoterapiei
foarte bun
absent/modest
tratamentul antiinfectios
fara efect
ameliorarea simptomelor
evolutia
ameliorare/vindecare
pubertate
dupa spre
agravare
pulmonar cronic
si
cord
Diagnosticul diferential mai trebuie facut cu: corpii straini intrabronsici (in special la
copil), neoplasmul de laringe, dispneea obezului (e insotita de tulburari ale somnului).
evolutia poate fi spre stare de rau asthmatic sau, pe termen lung,spre cord pulmonar
cronic.
Masuri igienice.
astmul fiind de cele mai multe ori o boala alergica, pacientul trebuie sa evite pe ct
posibil sa inhaleze particulele care-i declanseaza criza. Cum de cele mai multe ori este
imposibil sa se identifice ce anume provoaca criza (sau pentru ca pacientul reactioneaza
exagerat la foarte multe particule), se recomanda unele masuri generale:
o camera de dormit a astmaticului ar trebui sa fie austera si curata : sa nu aiba praf
sau lucruri care tin praful (covoare, biblioteci, perdele), sa se aspire praful (de
catre altcineva dect bolnavul) inclusiv de pe pereti. Perna, plapuma si salteaua
trebuie sa fie din materiale sintetice (nu lna sau puf).
o trebuie evitate plantele de apartament, mai ales cele cu flori, dar si cele care
ntretin mucegai pe pamnt sau ghiveci. Violetele de Parma par sa fie printre cele
mai alergizante plante;
o pestii din acvariu pot face rau indirect, prin purecii cu care sunt hraniti, care pot fi
inhalati cnd sunt presarati deasupra apei;
o parul de animale (pisici, cini) pot agrava simptomele astmului.
II.
astmul fiind o boala cronica, trebuie tratat permanent, nu numai n timpul crizelor. Un
tratament corect de fond previne aparitia altor crize.
astmul nu este o boala vindecabila, dar este usor tratabila, obiectivul fiind ca astmaticul
sa duca o viata normala, cu pretul administrarii unui tratament.
III.
cea mai buna preventie a crizelor si exacerbarilor este un tratament de fond corect. Chiar
si asa, astmaticii pot avea perioade proaste, uneori n acelasi sezon, cnd boala se
agraveaza.