CASA CORPULUI DIDACTIC

FOCANI, VRANCEA

PORTOFOLI
U
CURS COALA
INCLUZIV

CURSANT- prof. inv.

METODE ACTIV- PARTICIPATIVE DE

PREDARE- NVARE- EVALUARE

Formator,
Prof. BREBULE
SILVIU

Tema : Cine sunt/suntem ?

Subtema: Strada /Cartierul mea/meu

GRADINITA CU P.N. GOLETI, VN

Educatoare: PETREA ALINA
Grupa: MIJLOCIE

octombrie 2009

PROIECT DIDACTIC

DATA: 23.10.2009
GRUPA: mijlocie
UNITATEA DE NVMNT: GR. P.N. GOLETI
TEMA ANUAL DE NVARE: CINE SUNT / SUNTEM ?
TEMA SPTMNAL: Strada/Cartierul mea/meu
TEMA ACTIVITII: CEL MAI BUN CONSTRUCTOR
MIJLOC DE REALIZARE: Activitate integrat
ELEMENTE COMPONENTE ALE ACTIVITII INTEGRATE:

ADP: ntlnirea de diminea: Cine a adus aceste daruri?

Rutine: Suntem mari deprinderi de ordine, disciplin i

autoservire

Tranziii: Ducem materiale in casuta joc distractiv si de miscare

ALA: tiin: Completeaza ce lipseste de pe strada din cartierul tau fi

individual de lucru
Art: Casute si blocuri din cartierul meu asamblare si lipire
Bibliotec: Sa reparam gardul casutei grafisme

ADE: D - Stii sa formezi grupe de obiecte cum iti spun? METODA

INTERACTIVA SCHIMBA PERECHEA joc didactic
DOS Cartierul veseliei METODA INTERACTIVA HARTA
FIGURILOR lucrare colectiva de asamblare a unor componente

OBIECTIVE DE REFERINTA:
- consolidarea cunotinelor despre strada / cartierul fiecaruia dintre copii;
- verificarea unor cunotine matematice privitoare la formarea de grupe de obiecte
dupa criteriul MARE /MIC si dupa culoare ROSU/GALBEN/ALBASTRU ; - exersarea
deprinderii de a obtine o macheta ( harta ) a unor locuri familiare copiilor in cadrul
activitatilor de abilitati practice;

OBIECTIVE OPERAIONALE:
tiin:
s identifice elementele care lipsesc de pe strada( oameni, masini, o trecere de
pietoni etc.) din imaginea de pe fisa primita;
se precizeze verbal unde ar trebui sa se afle fiecare dintre acestea;
sa deseneze elementele lipsa ;
s formeze grupe de obiecte dup criteriul MARE/MIC;
s formeze grupe de obiecte dupa criteriul CULOARE ;
s denumeasc grupele formate;
sa lucreze in perechi ;
sa rezolve corect sarcinile fisei de lucru evaluative.
Bibliotec:
s intuiasca fisa de lucru primita ;
sa verbalizeze sarcina pe care o au de realizat;
sa trasese linia verticala in spatiile libere prin unirea a doua puncte opuse.
Art:
sa asambleze casutele si blocurile primite ;
sa lipeasca elementele definitorii ale unei locuinte ( ferestre, usi );
sa respecte etapele realizarii lucrarii;
sa respecte acuratetea lucrarilor realizate ;
sa asambleze in colectiv elementele componente ale cartierului , realizand HARTA
CARTIERULUI;
s finalizeze lucrarea nceput, participnd cu interes la activitate;
s aprecieze lucrrile colegilor.

Joc distractiv si de miscare:

s respecte regulile jocului i ale competiiei folosindu-se de micare;
s participe activ i afectiv la programul propus, dnd dovad de: iniiativ,
cooperare i interes;

STRATEGII DIDACTICE:

a). Metode i procedee: conversaia, explicaia, SCHIMBA PERECHEA,

exerciiul, problematizarea ,demonstraia, jocul, HARTA

FIGURILOR, TURUL GALERIEI, observaia
b). Elemente de joc: mnuirea materialelor, surpriza, nchiderea ochilor,
bataia din palme, ntrecerea
c). Resurse materiale:
tiin: fie, creioane colorate, cosulete, jetoane mari/mici si
rosu/galben/albastru ( case, blocuri, garduri, acoperisuri )

colorate

Bibliotec: imagini cu casute si garduri stricate, creioane colorate

Art: casute si blocuri din carton colorat, ferestre si usi din hartie glase, aracet,
betisoare de urechi, servetele umede, polistiren, siluete din carton pentru realizarea
machetei, diplome.
d). Forme de organizare: frontal, pe grupuri, n perechi, individual

DURATA: o zi
BIBLIOGRAFIE:
Revista nvmntului precolar Nr. 1-2 / 2009 MECI
Aplicaiile noului curriculum pentru nvmntul precolar vol.I Filofteia Grama,
Mioara Pletea, Ed. DPH, Bucureti, 2009
Metode interactive de grup Silvia Breben, Elena Gongea, Ed. Arves,Craiova, 2008

Scenariul zilei
Activitatea va debuta cu ntlnirea de diminea,copiii vor fi aezai n cerc,
salutul va porni de la educatoare i va fi continuat de toi membrii grupei. n timp ce
copiii se salut vor transmite din mn n mn un simbol al temei sptmnii ( un bloc, o
casuta ) i vor spune unde locuiesc fiecare ( de ex: Salut, Delia! Eu locuiesc la bloc
/casa.).
- Haidei s aflm dac ntra-adevr s-au trezit toi copiii i dac au ajuns la
grdini.
Fiecare copil va selecta pe panou simbolul caracteristic lui, pe care l-a ales la
inceput, constatndu-se ci copii sunt prezeni i ci lipsesc. Se va completa
calendarul naturii cu simbolurile corespunztoare.

Li se va atrage atenia copiilor asupra unui obiect ascuns, care cu o zi n urm nu

se afla n sala de grup. Se va descoperi obiectul i copiii vor observa c este vorba de o
casuta din plastic. Aceasta va avea ataata de usa de la intrare un plic. Dup ce
precolarii vor rspunde la cteva ntrebri despre locuinta, educatoarea va desface
plicul i va citi scrisoarea care se afl n el. n scrisoare, li se va spune copiilor c au
primit in casuta un dar de la CONSTRUCTORUL BOB, care ii roaga sa realizeze la finalul
zilei o harta a cartierului veseliei, asa cum il vad ei, pentru ca el este foarte ocupat si nu
poate construi singur acest cartier . El i roag pe copii s l ajute, realizand sarcinile pe
care el le-a lasat in cutia cu daruri , promindu-le c dac vor rezolva corect toate
sarcinile vor primi diplome de CEI MAI BUNI CONSTRUCTORI.
Copiii vor extrage cte un bilet prin procedeul Mna oarb. Vor observa c pe
bilet sunt scrise una din cifrele 1, 2, 3. Cifrele arat casutele ( centrele de interes )
unde vor lucra. Copiii vor merge fiecare la cifra corespunzatoare de pe bilet si aici vor
afla ce trebuie s realizeze la fiecare centru.
La centrul tiin ( casuta 1 ) vor identifica elemntele lipsa de pe strada si vor
incepe sa deseneze acele elemente, plasandu-le la loc corespunzator pe spatiul strazii.
La centrul Art ( casuta 2 ) vor asambla casute si blocuri din carton colorat si
vor lipi ferestrele si usile corespunzatoare.
La centrul Bibliotec ( casuta 3 ) vor intui imaginea primita ( o casuta cu gardul
stricat) pe care ei vor trebui sa-l repare , trasand linii verticale la garduri.

ACTIVITATI LA ALEGERE
Nr.

Etapele

crt.

activitii

1.

Captarea
ateniei

Coninutul tiinific

Se va realiza prin
descoperirea casutei, care
are atasata o scrisoare prin
care CONSTRUCTORUL
BOB le cere ajutorul
copiilor. Se poart o scurt
conversaie despre ce este
un constructor si ce face
el, copiii fiind solicitai s
spun tot ce tiu despre el.
Alturi de scrisoare, copiii
vor descoperi n casuta o

Strategii didactice
Metode i

Resurse

procedee

materiale

Observaia
Conversaia

Casuta
cutii de
carton,
scrisoarea

Evaluare

recunoaterea
casei si
prezentarea
meseriei de
constructor

cutie mare, in care

constructorul a lasat
diferite sarcini, indicii si
materiale cu care copiii vor
lucra.

2.

Anunarea
temei i a
obiectivelor

Se va anuna tema
activitii Cel mai bun
constructor i obiectivele,
motivndu-se la nivelul de
nelegere al copiilor.

3.

Prezentarea
coninutului
i obinerea
performanei

Copiii vor extrage cte

un bilet prin procedeul
Mna oarb. Vor observa
c pe bilet sunt scrise una
din cifrele: 1, 2, 3. Cifrele
Conversaia
arat casutele ( centrele
de interes ) unde vor lucra.
Copiii vor merge fiecare la
cifra corespunzatoare de
pe bilet si aici vor afla ce Demonstratia
trebuie s realizeze la
fiecare centru.

Explicaia

La centrul tiin
( casuta 1 ) vor identifica Explicaia
elemntele lipsa de pe
strada si vor incepe sa
deseneze acele elemente,
plasandu-le
la
loc
corespunzator pe spatiul
Problematiza
strazii.
rea
La centrul Art
( casuta 2 ) vor asambla
casute si blocuri din carton
colorat
si
vor
lipi
ferestrele
si
usile
corespunzatoare.
La

centrul Exerciiul

Biletele cu
cifre

Casute cu
cifre

Fise de
lucru
Carioci
Culori

Casute si
blocuri din
carton
colorat
Aracet
Ferestre si
usi din
hartie glace

- identificarea
corecta a
elementelor
lipsa
- identificarea
corecta a
spatiului
corespunzator
elementului
lipsa
- desenarea
acestuia la
locul potrivit
- asamblarea
casutelor si
blocurilor
- trasarea
liniilor
verticale si
decorarea cu
puncte a

Bibliotec ( casuta 3 ) vor

intui imaginea primita ( o
casuta cu gardul stricat) pe
care ei vor trebui sa-l
repare , trasand linii
verticale la garduri .

pentru
aplicat

acoperisului
- prezentarea
rezultatelor
obtinute
- realizarea
sarcinilor de la
centre

Dup o munca att

de solicitanta, copiii vor lua
o pauz ca s se relaxeze
( deprinderi de autoservire

Conversaia

Explicaia

Munca n
echip

Problematiza
rea

4.

6.

Evaluarea

ncheierea

Dup realizarea
lucrrilor, copiii vor afisa
Explicaia
la
panou
fisele,
iar
obiectele
obtinute
la
sectorul
arta,
vor
fi
Conversatia
pastrate pe masa, pentru
activitatea
de
abilitati
practice.

In

incheierea Explicaia

Fisele de
lucru

Casute si
blocuri din
carton
colorat

Interevaluare
- respectarea
regulilor i
sarcinilor

activitii

activitatilor de la ALA,
copiii vor servi micul dejun
Conversaia
si vor merge apoi la toaleta.

La ntoarcerea n sala de grup copiii vor recita versurile:

Unu, doi, unu, doi,
Pe strad ne plimbm noi.
Trei, patru, trei, patru
Azi e cam ncins asfaltul.
Cinci, sase, apte ,opt
n col se afl un stop.
Nou, zece, nou, zece,
Acum toi putem trece.
Apoi vor afla ce surpriz se mai ascunde n urmatoarea cutie. Vor descoperi
cosuletele cu material didactic pregatit pentru fiecare si o noua scrisorica de la
CONSTRUCTORUL BOB, care le cere acum sa arate cat de priceputi sunt la formarea
de multimi dupa diferite criterii. Copiii se vor aseza la mese pe doua randuri fata in fata,
impartiti in doua echipe : ECHIPA CONSTRUCTORILOR MARI / MICI.
Se trece apoi la intuirea materialului didactic primit in cosulete si se anunta tema
jocului si regulile pe care vor trebui sa le respecte. Fiecare echipa va trebui sa formeze
multimi dupa diferite criterii date , iar la bataia din palme si comanda SCHIMBA
PERECHEA fiecare copil sa treaca pe celalalt rand, la copilul corespondent. Multimile se
formeaza si pe masute si la flanelograf cu precizarea ca se formeaza de jos in sus.
Cerintele vor fi astfel formulate:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.

Formati multimea caselor MARI / MICI;

Formati multimea gardurilorMARI / MICI;
SCHIMBATI PERECHEA!
Formati multimea blocurilor MARI / MICI;
Formati multimea acoperisurilor MARI / MICI;
SCHIMBATI PERECHEA !
Acoperiti-va ochii si la semnul meu, spuneti ce lipseste de la panou ( multimea
caselor MARI ) si le bagati si voi in cos.
Acum voi lua de la panou grupa caselor MICI si copiii vor face la fel
SCHIMBA PERECHEA!
Baga in cos grupa gardurilo MARI
Baga in cos grupa gardurilor MICI
SCHIMBA PERECHEA !
Bagati in cos multimea blocurilor

14. Bagati in cos multimea acoperisurilor

15. SCHIMBATI PERECHEA
16. Voi chema la flanelograf un copil din echipa constructorilor mari sa formeze
grupa obiectelor rosii
17. Se formeaza apoi grupa obiectelor albastre de un copil de la cealalta echipa
18. Se intuieste apoi ce culoare a ramas pe masa si se formeaza si acea grupa de
obiecte.
19. SCHIMBATI PERECHEA!
20.Copiii acopera ochii si apoi precizeaza ce multime a disparut de pe panou si o
baga si ei in cos. ( rosu)
21. In acelasi mod se baga in cos celelalte doua multimi
22. Se trece la rezolvarea fisei de lucru.
In ncheiere se fac aprecieri asupra activitii copiilor si modului cum au rezolvat
fisele de lucru, care vor fi apoi expuse la panou.
Dupa ce au terminat activitatea li se explica copiilor ca datorita faptului ca au
lucrat bine si au fost atenti, CONSTRUCTORUL BOB le ofera drept recompensa un joc
distractiv: DUCEM MATERIALE IN CASUTA!
La sfarsitul jocului distractiv, se descopera impreuna cu copiii ultimul indiciu lasat
de CONSTRUCTORUL BOB : sa amenajeze la final , Cartierul Veseliei utilizand
lucrarile realizate de ei si alte materiale surpriza puse de BOB la dispozitia lor.
Activitatea de abilitati practice incepe prin a intui materialele de lucru ( placa de
polistiren amenajata deja cu strazile trasate, casutele si blocurile realizate de ei la
alese, precum si siluete din carton reprezentand copii si diferite obiecte dintr-un parc
de joaca. ) Se discuta in echipa modul in care doresc sa amenajeze spatiul dat si se
executa apoi cateva exercitii de incalzire prin intermediul unor rime. Se trece apoi la
plasarea elementelor componente si realizarea HARTII CARTIERULUI, dupa care se
intoneaza cantecul FRUMOASA E STRADA NOASTRA !
In incheierea zilei, copiii vor fi apreciati pentru toata activitatea depusa de ei si
vor fi rasplatiti cu diploma de CEL MAI BUN CONSTRUCTOR . Macheta realizata va
fi expusa pe holul gradinitei, la intrarea in clasa, pentru a fi apreciata si de alti copii,
cadre didactice si parinti.

Nr.

Etapele

crt.

activitii

Coninutul tiinific

Strategii didactice
Metode i

Resurse

procedee

materiale

Captarea
ateniei

Copiii vor afla ce alta surpriz

se mai ascunde n urmatoarea
cutie. Vor descoperi cosuletele
cu material didactic pregatit
pentru fiecare si o noua
scrisorica de la
CONSTRUCTORUL BOB, care
le cere acum sa arate cat de
priceputi sunt la formarea de
grupe de obiecte/multimi dupa
diferite criterii.

Observaia

2.

Anunarea
temei i a
obiectivelo
r

Copiii vor fi anuntati ca vor

desfasura un joc didactic
STII SA FORMEZI GRUPE DE
OBIECTE CUM ITI SPUN?

Explicaia

3.

Prezentare
a
coninutului
i
obinerea
performan
ei

Copiii se vor aseza la

mese pe doua randuri fata in
fata, impartiti in doua echipe :
ECHIPA CONSTRUCTORILOR
MARI / MICI.

1.

Conversaia

Conversaia

Se trece apoi la intuirea

materialului didactic primit in
cosulete si se anunta tema
jocului si regulile pe care vor
Demonstratia
trebui sa le respecte. Fiecare
echipa va trebui sa formeze
multimi dupa diferite criterii
date , iar la bataia din palme si
comanda SCHIMBA PERECHEA Explicaia
fiecare copil sa treaca pe
celalalt
rand,
la
copilul
corespondent. Multimile se

Cutie
surpriza

Evaluare
recunoaterea
casei si
preczentarea
meseriei de
constructor

formeaza si pe masute si la
flanelograf cu precizarea ca se
formeaza de jos in sus.
I. JOCUL DEMONSTRATIV

Problematiza
rea

Se desfasoara prima data ca

exemplu.
1. Formati multimea caselor
MARI / MICI;
2. Formati multimea
gardurilorMARI / MICI;

Exerciiul

3. SCHIMBATI PERECHEA!
II. JOCUL DE PROBA
Se desfasoara o data de proba
cu copiii, repetand cerintele de
mai sus.
III. JOCUL PROPRIU-ZIS
Se continua jocul cu celelalte
cerinte pe care copiii trebuie
sa le rezolve.
4. Formati multimea blocurilor
MARI / MICI;
5. Formati multimea
acoperisurilor MARI / MICI;
6. SCHIMBATI PERECHEA !
7. Acoperiti-va ochii si la
semnul meu, spuneti ce lipseste
de la panou ( multimea caselor
MARI ) si le bagati si voi in
cos.
8. Acum voi lua de la panou
grupa caselor MICI si copiii
vor face la fel

Cosulete
Conversaia

Material
didactic
marunt
pentru
fiecare
copil

- identificarea
si formarea
grupelor /
multimilor de
obiecte dupa
criteriile
MARE/MIC si
culoare
ROSU/GALBE
N/ ALBASTRU
- realizarea
tuturor

9. SCHIMBA PERECHEA!

cerintelor
jocului didactic

10. Baga in cos grupa gardurilo

MARI

- respectarea
regulilor
jocului

11. Baga in cos grupa gardurilor

MICI
Flanelo

12. SCHIMBA PERECHEA !

graf

13. Bagati in cos multimea

blocurilor
14. Bagati in cos multimea
acoperisurilor

- schimbarea
perechii la
semnal

Explicaia

15. SCHIMBATI PERECHEA

16. Voi chema la flanelograf un
copil din echipa constructorilor
mari sa formeze grupa
obiectelor rosii
17. Se formeaza apoi grupa
obiectelor albastre de un copil
de la cealalta echipa
18. Se intuieste apoi ce culoare
a ramas pe masa si se
formeaza si acea grupa de
obiecte.

Munca n
echip

Problematiza
rea

21. In acelasi mod se baga in

cos celelalte doua multimi
22. Se trece la rezolvarea fisei
de lucru.
In ncheiere

se fac

- realizarea si
la flanelograf a
grupelor/
multimilor de
obiecte dupa
criteriile
precizate

Culori
Conversaia

19. SCHIMBATI PERECHEA!

20. Copiii acopera ochii si apoi
precizeaza ce multime a
disparut de pe panou si o baga
si ei in cos. ( rosu)

Fise de
lucru

Jocul

Exerciiul

Schimba

- realizarea
cerintelor fisei
de lucru
- prezentarea
rezultatelor
obtinute prin
afisarea la
panou

aprecieri asupra activitii perechea

copiilor si modului cum au
rezolvat fisele de lucru, care
vor fi apoi expuse la panou.
Dupa ce au terminat
activitatea li se explica copiilor
ca datorita faptului ca au
lucrat bine si au fost atenti,
CONSTRUCTORUL BOB le
ofera drept recompensa un joc
distractiv:
DUCEM
MATERIALE IN CASUTA!

- participarea
afectiva la joc

Copiii vor fi impartiti in

doua echipe si vor cara cate
doi, o cutie in casuta. Castiga
echipa care cara mai multe
cutii intr-un timp dat 5-10
minute.
La
sfarsitul
jocului
distractiv,
se
descopera
Explicaia
impreuna cu copiii ultimul
indiciu
lasat
de
CONSTRUCTORUL BOB : sa
Munca n
amenajeze la final , Cartierul
echip
Veseliei utilizand lucrarile
realizate de ei si alte
materiale surpriza puse de
BOB la dispozitia lor.
Conversaia
Activitatea de abilitati
practice incepe prin a intui
materialele de lucru ( placa de
polistiren amenajata deja cu
strazile trasate, casutele si Conversaia
blocurile realizate de ei la
alese, precum si siluete din
carton reprezentand copii si Jocul
diferite obiecte dintr-un parc

- respectarea
regulilor
jocului
- respectarea
normelor de
comportament
in echipa

Cutii de
carton

- identificarea
pe spatiul dat a
amplasamentel
or fiecarei
cladiri

Cuburi de
plastic

- pozitionarea
corecta a
obiectelor de
pe macheta
- utilizarea

de joaca. ) Se discuta in echipa

modul in care doresc sa
amenajeze spatiul dat si se
executa apoi cateva exercitii
de incalzire prin intermediul
Exerciiul
unor rime. Se trece apoi la
plasarea
elementelor
componente
si
realizarea
HARTII CARTIERULUI, dupa
care se intoneaza cantecul Harta
FRUMOASA E STRADA figurilor
NOASTRA !

Demonstratia

Placa de
polistiren

Casute si
blocuri

corect a
tehnicii
- finalizarea
lucrarii
colective
- intonarea
cantecului
invatat

Observarea
comportamentu
lui
Siluete
din carton

Turul
galeriei
4.

6.

Evaluarea

ncheierea
activitii

Dup realizarea lucrrilor

copiii primesc cte o diploma
Explicaia
de
CEL
MAI
BUN
CONSTRUCTOR si aprecieri
verbale din partea educatoarei.
Conversatia
De asemenea vor pimi si o
recompensa dulce la final.

Macheta realizata va fi Explicaia

expusa pe holul gradinitei, la
intrarea in clasa, pentru a fi
apreciata si de alti copii, cadre Conversaia
didactice si parinti.

Diplome

Dulciuri

Macheta
HARTA
CARTIER
ULUI

Interevaluare
- respectarea
regulilor i
sarcinilor

Prezentarea
machetei
Aprecierea
verbal

SPRIJIN INDIVIDUALIZAT N
NVARE
CHIRTOC AMALIA
Prof. ILADE CORNEL
GRADINITA CU P.N. Golesti

PLAN DE INTERVENTIE PERSONALIZAT

-AUTISM NUME SI PRENUME: A.M.
GRUPA: MARE
PERIOADA EVALUARII SI A CONCEPERII PLANULUI: OCTOMBRIE 2012
PERIOADA REEVALUARII: IANUARIE 2013
DIAGNOSTIC:
TULBURARE
DIN
SPECTRUL
AUTIST,
ADHD
MICROSECHELAR, INTELECT LIMINAR, RETARD IN DEZVOLTAREA
LIMBAJULUI EXPRESIV FORMA USOARA
SECTOR DE REFERINTA:
- AUTONOMIE PERSONALA
- COMPORTAMENT COGNITIV
- COMPORTAMENT SOCIAL
EVALUAREA: se realizeaza prin observatii directe, sistematice ale copilului singur sau
in interactiune cu alte persoane- cadre didactice, instructor de educatie, colegi
CONCLUZII. OBSERVATII (PSIHODIAGNOZA / LOGOPEDIE):
Prescolarul prezinta incapacitate accentuata de a utiliza procesele de mijlocire ale
memoriei, din cauza nefundamentarii acesteia pe gandire; rigiditatea cauzata de inertia
patologica a proceselor nervoase superioare este extinsa in cazul lui la toate celelalte
procese psihice- memorie, limbaj + comportament; nu poate achizitiona notiuni, nu
reuseste sa inteleaga relatiile dintre ele.
De asemenea, deficitul social reprezinta o parte importanta a dificultatilor
copilului.
Comportamentele autostimulative diminueaza abilitatea copilului de a raspunde la
mediul sau de invatare, de aceea ele trebuie folosite doar ca intarire pozitiva. Nu are o
game de stimulentele ideale. Este inert la orice forma de stimulente ( incurajari, lauda,

parintii, sau stimulente materiale. Gravele probleme de invatare prin observare si imitare
duc la dificultati in relationarea cu lucrurile si cu oamenii.
Prezentand o sfera restransa de activitate, in momentele in care accepta sa
colaboreze cu cadrele didactice, se vor realiza activitati de invatare sub forma de
exercitii- joc, exercitii de manipulare (de jetoane, jucarii), de colorare, de decupare in
linie dreapta, de rupere si mototolire, de lipire, de indicare de imagini, de organizare a
unor jocuri simple de autoservire, de asamblare a jocurilor de constructii, exercitii de
mers si alergare, de apucare si prindere, mers in echilibru, orientare in spatii familiare.
Se vor detalia continuturile de invatare care se parcurg cu intregul colectiv al
clasei, individualizand activitatile de invatare, cu specificatia ca in momentele in care
prescolarul refuza sa execute activitatile propuse, va fi orientat spre activitatile preferate:
colorare, imbinarea jocurilor de constructii.
ECHIPA DE INTERVENTIE:
-

Prof. itinerant de sprijin G.L.

Prof. logopedie B.D.
Educatoare PETREA ALINA

EVALUARE
COMPORTAMENT
RELATIONAL
AFECTIV

- stereotipie verbal, ecolalie;

SI -lipsa de interes pentru contactul social si relativa
indiferenta fata de cei din jur;
-pare detasat emotional, se autoizoleaza;
-prezinta reactii de nervozitate, de impulsivitate fata de
ceilalti;
-arata putin sau deloc reactii emotionale diferentiate in
functie de situatii variate;
-afiseaza o stare de indiferenta, de rupere de realitate
constanta;
-control limitat al starilor afactive; are o gama redusa de
sentimente;
-afectivitatea ramane elementara;
-uneori, prezinta labilitate afectiva manifestata prin crize
nemotivate, violenta, negativism, reactii ostile, tipete, plans.

COMPORTAMENT
MOTOR
PSIHOMOTOR

-merge singur; poate urca si cobori treptele; apuca

SI obiectele, le poate manipula, dar in scopuri stabilite de el,
nu de cadrul didactic;
-dintre alte obiecte, apuca obiectul preferat;
-refuza sau arunca obiectul care nu-i place;
-poate colora (in grupa mica, colorarea a constituit pentru el
un comportament autostimulativ ce s-a putut folosi ca
intarire pozitiva);

-coordonare relativ buna a miscarilor mari;

-miscarile fine erau rigide, imprecise, dar s-a inregistrat o
imbunatatire din grupa mijlocie, in urma activitatilor
prelungite de colorare;
-lateralitate nestructurata;
-stereotipii, miscari parazite;
-schema corporala
AUTONOMIE
PERSONALA

-autonomia personala s-a imbunatatit in ultimii ani de

scolarizare (a capatat deprinderi de autoservire alimentara,
autodeprinderi de igiena personala si de imbracare).

COMPORTAMENT
VERBAL

-intelege sensul cuvintelor adultului;

-intelege interdictia; reactioneaza la schimbarea tonului
vocii;
-intelege si executa sarcini simple, formulate verbal;
-lipsa intentiei de comunicare;
-inabilitate generala de a intelege semne si simboluri;
- retard in dezvoltarea limbajului expresiv;
-nu realizeaza nici un semn pregrafic;
A. CARACTERISTICILE
PROCESELOR
INTELECTUALE:
-dificultati majore in orientarea atentiei;
-nu opereaza constient cu entitati logicomatematice;
-absenta activitatii imaginative (manifestata prin
lipsa interesului pentru povestirile cu evenimente
imaginare, interpretarea de roluri ale adultilor,
personaje sau animale imaginare).

NIVELUL
DEZVOLTARII
PSIHICE

COMPORTAMENTE

B. ATITUDINEA FATA DE ACTIVITATE:

-prezinta o sfera foarte restransa de activitate: in
grupa mica statea pe jos, ghemuit sau isi ridica
picioarele in pozitii nefiresti- in sus, studia cate o
jucarie stralucitoare ore in sir, punand-o foarte
aproape, in dreptul ochilor, pe care o baga ulterior in
gura; in grupa mijlocie a fost interesat un an intreg
de colorarea figurilor mari, imbunatatindu-si de la o
executie la alta tehnica de lucru si coordonarea
oculo-manuala; in grupa mijlocie a fost interesat de
jocul de constructii sau de grup dar nu desfasoara o
perioada prea lunga acea activitate. Isi pierde repede
interesul si se joaca cu multe lucruri pe rand. Si in
acest an scolar pastreaza acelasi obicei.
A. COMPORTAMENTE AUTOSTIMULATIVE:

SPECIFICE
AUTISMULUITULBURARI
ACTIONALE
SI
COMPORTAMENTALE

-de nivel I- clipirea repetata, fixarea obiectelor

stralucitoare; indoirea umerilor in timpul mersului;
plimbarea degetelor pe suprafete.
-de nivel II- studierea excesiv de atenta,
introducerea in gura si sugerea obiectelor mici
pentru a-si produce o stimulare senzoriala; alinierea
obiectelor in siruri, dupa aceleasi criterii;
desenarea / colorarea obsedanta.
B. COMPORTAMENT SOCIAL:
-sensibil la atentia si afectiunea persoanelor
apropiate;
-accepta pasiv imbratisarile;
-nu plange dupa atentie;
-nu imita si nu manifesta reciprocitate in activitatile
sociale;
-dificultati in interpretarea gesturilor si expresiilor
faciale, actiunilor altor persoane.
C. NEVOIA
DE
IMUABILITATE
SI
STEREOTIPIILE
-prezinta modele de joc limitate si rigide, fara
varietate si imaginatie;
-stereotipii, activitati repetitive.
D. COMPORTAMENT AUTOAGRESIV
-prezent comportament autoagresiv in grupa mica si
mijlocie ( isi smulgea pielita la degetele de la maini,
repetativ, pana facea rana, fara sa simta durerea); a
renuntat la acest tip de comportament in grupa mare.

SCOPUL activitatii complexe desfasurate consta in inlaturarea/ diminuarea dificultatilor determinate de dizabilitatile subiectului, in
vederea realizarii unei pregatiri scolare si socializarii la nivelul maxim al posibilitatilor sale.
OBIECTIVE:
1.

Receptarea semnalelor/ stimulilor din mediul apropiat, cu acordarea de semnificaii corespunzatoare.

2.

Dezvoltarea abilitatilor de imitare a unor activitati/ modele actionale oferite de terapeut.

3.

Stimularea si dezvoltarea psihomotricitatii generale.

4.

Ascultarea si receptarea mesajelor orale scurte exprimate de terapeut.

5.

Formarea abilitatilor de vorbire reflectata si independenta la nivel fonematic.

6.

Exersarea aparatului fono-articulator si a inspir-expirului

7.

Educarea si exersarea auzului fonematic.

Obiective specifice

Exemple de activitati terapeutice

Perioada de timp

-sa asculte, sa identifice

semnale sonore
(onomatopee)

Exercitii de localizare a zgomotelor Unde se

aude?

Saptamana 1 si 2

Exercitii de identificare a zgomotelor- Cine

face asa?, Glasul animalelor

(consolidare
permanenta)

Exercitii de recunoastere a vocii unor persoane/

personaje din poveste prin indicare; Cine
vorbeste acum? etc.
-sa asculte si sa execute
comenzi verbale simple

Exercitii de tipul Da-mi, Ia., Ridicate, Asaza .

Exercitii pentru executarea unor comenzi
verbale potrivite la mediul ambiant Inchide
usa! etc.

-sa reproduca modelul

Exercitii de imitare a expresiilor mimico-faciale

Saptamana 3
(consolidare
permanenta)

Saptamana 4 si 5

Observatii/ evaluare

mimico-gesticular

de pe fata terapeutului
Jocuri cu marionete.

-sa execute prin imitatie

miscari pentru exersarea
mobilitatii apartului fonoarticulator / de respiratie
nonverbala

Exercitii ludice pentru exersarea miscarilor

expresive faciale, labiale, linguale Pisicuta
bea laptic, Mielutul etc.

-sa manipuleze obiectele si

sa le ordoneze dupa anumite
criterii

Exercitii joc de aliniere a obiectelor intr-o

succesiune

(consolidare
permanenta)
Saptamana 2, 3, 4, 5
(consolidare
permanenta)

Exercitii de respiratie Mirosim florile,

Suflam in lumanare etc.

Completeaza sirul

Saptamana 3, 5, 6, 7, 8
(consolidare
permanenta)

Sorteaza piese dupa anumite criterii: marime,

forma, culoare
Muta obiecte de la stanga la dreapta Pune
merele in cos etc.
-sa identifice componentele
schemei corporale pe
propriul corp/ alte persoane

Exercitii de identificare a elementelor proprii

ale schemei corporale

Saptamana 5, 6, 7, 8, 9,
10

Exercitii de localizare a elementelor schemei

corporale

(consolidare
permanenta)

Exercitii de reconstituire a obiectului din parti

(Papusa demontata)
Exercitii joc de reconstituire imagistica puzzle
cu corpul uman
-sa emita sunetele o, u,
i, m, p

Exercitii de reproducere de sunete

onomatopeice produse de diferite obiecte si
animale Trompete, Trenul, Pisica etc.
Exercitii de impostare corecta a fonemelor;
emiterea prin imitatie/ pronuntie reflectata si

Saptamanile 3 -16

concomitenta
Exercitii de emitere, fixare si consolidare a
sunetelor
-sa pronunte silabe si
Exercitii de introducere a sunetelor in silabe
cuvinte (ma, mo, mu, mi,
directe
po, pu, pi, mama, papa, pipi)

Saptamanile 5 - 16

-sa reproduca/ recunoasca

elementele pregrafice: .,
, ,

Cate 3 saptamani
pentru fiecare semn
pregrafic

Exercitii de colorare si de scriere a semnelor

pregrafice pe diferite suporturi, de la
dimensiune mare mica si cu diferite
instrumente (pensula, marker, creion)
Exercitii de redare gestuala a semnelor
pregrafice

(consolidare
permanenta)

Exercitii de selectare a cartonaselor cu diferite

semne pregrafice dintr-o multime data
-sa invete litera A

Exercitii de redare gestuala a literei

Saptamanile 13 - 16

Exercitii de constructie a literei din plastilina,

sarma dupa model
Exercitii de selectare a literei dintr-un grup dat
In saptamana 17, in urma concluziile obtinute prin observari si evaluari permanente, se decide daca se continua interventia conform
obiectivele stabilite sau daca se aleg alte obiective, in functie de progresul,/stagnare/ regresul subiectului.
Prof. itinerant de sprijin G.L.
Prof. logopedie B.D.
Educatoare PETREA ALINA

MANAGEMENTUL CLASEI INCLUZIVE

DEZVOLTAREA CULTURII I A
PRACTICILOR COLARE INCLUZIVE

Formator,
Prof. NOVETSCHI MIRELA

CELEBRAREA
DIVERSITII
Toate activitatile se vor desfasura cu colectivul de copii din care face
parte si un copil, A.M. , care are autism.
TEMA CE SI CUM VREAU SA FIU
SUBTEMA - MESERIA, BRATARA DE AUR

MARTI, 2 APRILIE 2013

- MESERIA ZILEI - MEDICUL
SCENARIUL ZILEI
SAPTAMANA CU MESERIILE VA FI DIFERITA DE CELE DE PANA ACUM,
DEOARECE IN FIECARE ZI VOM ABORDA O ALTA MESERIE, INTR-O
MANIERA MAI MULT DE ABILITATI , DESEN SI JOC PRIN CARE SA FIXAM
CONTINUTUL STIINTIFIC AL TEMEI.
RUTINE
Se realizeaza salutul, prezenta, calendarul naturii, intalnirea de
dimineata ( o surpriza intr-o cutie pe care o gasesc copiii si in care sunt
materialele pentru intreaga zi si instructiunile de lucru, pe care le vom
detalia dupa micul dejun )
ORA 9.00 9.30 MICUL DEJUN SI DEPRINDERI DE IGIENA
In cutia surpriza avem o scrisoare de la ZANA MASELUTA, care ne roaga
sa invatam despre meseria de medic, pentru ca nici unui copil sa nu-i
mai fie frica de medici. Acestia ne ingrijesc si au grija sa fim sanatosi.
Se decide apoi ca in fiecare zi sa invatam cate ceva despre meseriile
oamenilor care ajuta oameni: medicul, pompierul, constructorul.

Asadar, azi ne vom confectiona ustensile pentru medici, vom construi o

ambulanta, vom trata pacienti si ne vom juca.
Pentru inceput, ne impartim in grupulete:
1. Grupa 1 : coloram si confectionam bascuta asistentei; (fetele o
vor purta legata la cap pe tot parcursul Zilei )
2. Grupa 2 : coloram si asamblam geanta si ustensilele domnului
doctor
3. Grupa 3 : coloram si lipim ambulanta.
Avem dj si un telefon confectionat pe carton. Se pot folosi si
telefoane de plastic de jucarie.
Pe toate acestea le vom folosi mai apoi la jocuri diverse de rol.
Pentru bascuta asistentei, fetele vor trebui sa coloreze cu rosu
crucea si apoi vom perfora capetele, vom lega un snur si fetele o
vor purta pe cap toate ziua, fiind asistentele.
Baietii coloreaza jetoanele cu ustensilele pe care le are un medic
in granta si vor lipi crucea rosie pe gentile dj confectionate de
mine inainte.
Acestea sunt partile componente ale ambulantei. Se decupeaza, se
lipesc pe carton, se adauga roti, crucea rosie si celellalte componente
ca in imaginea color si se lipesc pe carton.

Deja confectionate de catre mine, copiii vor avea 6 siluete corporale

din carton maro si 3 seturi cu organe interne decupate din carton
colorat specific si 3 seturi cu scheletul decupat din carton alb. Dupa ce
ei confectioneaza la alese cele enumerate mai sus, jucam
JOC DE ROL 112, APEL DE URGENTA!
Jocul presupune ca eu sa sun la mobil de jucarie la 112 ( astfel vor
invata saptamana asta si numarul universal pentru urgente) si sa
anunt un pacient bolnav. Echipati, ei vor veni cu gentile de doctor, cu
ambulanta, imitand sirena, la masutele unde sunt deja puse siluetele.
Unii vor face radiografii asezand componentele scheletului la locul
potrivit , altii vor face operatiii asezand organele interne decupate la
locul potrivit. Se numesc organele, oasele, la ce folosesc fiecare, si
dupa ce fiecare pacient este asamblat este declarat sanatos. Va prezint
mai jos imaginile color si modelele dupa care sa va ghidati.

Partile corpului se decupeaza si se lipesc pe carton, pentru a forma

un corp intreg.
Dupa aceste activitati ce se integreaza la alese, copiii iau o pauza dupa
care incepem obligatoriile pe aceeasi tema.
ORA 10.15
MATEMATICA

10.45

DOMENIUL

STIINTA

ACTIVITATE

PREDARE NUMARUL SI CIFRA 4

Deoarece medicii trebuie sa stie cate pastile trebuie sa ia
pacientul, cati mililitri punem in seringi, ce tratamente prescriem,
trebuie sa invatam si la matematica cifra si numarul 4. Se va lucra atat
la panoul mare cat si individual, cu material marunt. Se formeaza
pentru inceput pe masute cat si la panou sirul 0 -3 cu multimile
corespunzatoare, dupa care se mai formeaza inca o multime prin
corespondenta cu adaugarea a inca un element. Se numera indicand
cu degetul, se precizeaza cate elemente are multimea, 4, si se arata si
intuieste cifra corespunzatoare, dupa care se adauga sub multime. Se
numara crescator si descrescator pana la 4 . se mai formeaza 2- 3
multimi cu 4 elemente si cifra corespunzatoare multimii, se numara si
se trece in final la rezolvarea unei fise de lucru.
ORA 11.00 11.30 DOMENIUL ESTETIC SI CREATIV
DESEN UNESTE PUNCTELE SI COLOREAZA IMAGNEA MEDICUL
SI ASISTENTA
Se face incalzirea mainilor, captarea taentiei se leaga de faptul ca azi
suntem medici si asistente si ca in final realizam si desene
reprezentative. Fetele vor primi fisa cu asistenta iar baietii cu medicul.
Unesc punctele si coloreaza in culori , desenul final obtinut.

In incheierea activitatii, lucrarile vor fi puse la panou si se fac aprecieri.

Inainte de masa de pranz, vom desfasura un joc de atentie CE A
INCURCAT ASISTENTA NORA? Pe o forma de sepcuta de asistenta se
pun repetat, in mod intentionat, diferite forme cum ar fi:
O inima roz
Un patrat albastru
O stea galbena

O luna portocalie etc. Copiii vor trebui sa spuna ca e gresit si ca ar

trebui sa puna o cruce rosie. Aveti mai jos modelul pentru decupat si
folosit. Formele se pot decupa direct din carton color.

MIERCURI 03. 04. 2013

ASTAZI ESTE ZIUA PENTRU MESERIA DE POMPIER.
PE CENTRE, LA ALA, SE VOR REALIZA URMATOARELE LUCRARI
- Doua siluete de pompieri ( fetita si baiat) . se impart partile
componente pe copii si se coloreaza dupa care se lipesc pe
carton.

- O masina de pompieri. Se coloreaza partile componente si se

lipesc. Se folosesc aceleasi parti ca la ambulanta.

Dupa ce confectionam acestea, ne pregatim pentru activitatile

obligatorii
DOMENIUL OM SI SOCIETATE EDUCATIE CIVICA
LECTURA DUPA
CHIBRITURILE

IMAGINI

SI

JOC

DE

ROL

JOCUL

CU

Lectura porneste de la o imagine in care un baietel se joaca cu

chibriturile in casa si o a doua imagine in care se aprinde fata de masa.

De aici las imaginatia lor sa formuleze un final povestii, integrand joc

de rol. Eu ma voi transpune in baietelul care suna la 112 si cere ajutor
pompierilor sa vina sa stinga focul de la casa roz. Si aici intra in joc
imagini cu case colorate apoi cu cifre de la 1 la 4, verificand astfel atat
culorile cat si numeratia.
La casa indicata va fi pus un carton care imita o flacara si luat apoi
cand a stins focul si cifra pentru cifre.
Dupa terminarea jocului voi cere copiilor sa isi imagineze si un final
mai putin fericit care ar fi putut avea loc.
In incheiere se trag concluzii si copiii coloreaza cele doua imagini pe
grupe.
Dupa terminarea activitatii si punerea lucrarilor la panou, se pregateste
spatiul clasei pentru urmatoarea activitate obligatorie
DOMENIUL PSIHO MOTRIC
PARCURS APLICATIV CEL MAI CURAJOS POMPIER
Se fac tipuri de mers si alergare, coloana de gimnastica, exercitii
pentru diverse segmente de corp, dupa care se demonstreaza
parcursul aplicativ.
Alergare
Tarare pe sub masuta
Escaladare scaunele
Saritura de pe loc
Stingerea focului ( se toarna apa intr-un pahar )
Si alergare de viteza la capatul randului prin lateral.
Activitatea se incheie cu plimbarea linistitoare la statia de pompieri. Si
pregatirea pentru masa de pranz.

JOI 04. 04. 2013

MESERIA ZILEI CONSTRUCTORUL
ALA:
BIBLIOTECA: CARTEA CONSTRUCTORILOR
CONSTRUCTII: CASUTE
AVETI MAI JOS IMAGINILE DIN CARTEA CONSTRUCTORULUI. IN TIMP CE
COLOREAZA FISELE, SE NUMESC UTILAJELE SI UNELTELE FOLOSITE.
ACTIVITATE INTEGRATA
DOMENIUL LIMBA SI COMUNICARE + DOMENIUL ESTETIC SI
CREATIV
MEMORIZARE SI PREDARE CANTEC ZIDARUL
Se realizeaza inainte activitatea de memorizare dupa care , aceleasi
versuri sunt transpuse pe melodia de la cantecul deschide urechea
bine. Astfel, si poezia este fixata bine si se invata si un nou cantec.
Activitatea se incheie prin pregatirea copiilor pentru masa de pranz.
VINERI 05 . 04. 2013
EVALUAREA TEMEI
ALA:
GRAFISME: UNESTE PUNCTELE SI COLOREAZA UNELTELE
ARTA: CONSTRUCTORI PE ROLE DE HARTIE

STIINTA : A CATA MASINA DE POMPIERI A VENIT / PLECAT LA STATIE?

ADE DOMENIUL STIINTA
CUNOASTEREA MEDIULUI JOC DIDACTIC UNELTE SI MESERII
Voi realiza jocul prin metoda explozia stelara. Pe steaua mare se pun
meserii si apoi se compun intrebarile pentru cele 5 stelute mici. Se vor
spune si ghicitori pe stelute, acolo unde se potrivesc. Vom verifica
astfel tot ceea ce au invatat ei saptamana cu meserii. In finalul
activitatii, copiii vor avea de rezolvat o fisa in care sa uneasca fiecare
meserias cu uneltele lui specifice.
Dupa ce se expun lucrarile si se trag concluziile saptamanii, copiii sunt
liberi sa se joace cu materialele pe care le-au realizat in zilelel
precedente, sa simuleze apeluri de urgenta, etc. Pana la masa de
pranz.
SPOR LA LUCRU TUTUROR!

A DOUA ANS- SPRIJIN PENTRU ADULII

CARE NVA
Formator,

Prof. ANDREI MARILENA

METODE DE PREDARE
Societatea prezentului,dar mai ales a viitorului, se circumscrie unui timp al informaiei,al
complexitii.De aceea ,investiia n inteligena,creativitatea i capacitatea de inovare a indivizilor, a
grupurilor va fi extrem de rentabil n viitor.
Rolul nvtorului n procesul de modelare a omului este poate cel mai important.Punndu-i
elevii n situaii variate de instruire,el transform coala ntr-un templu i un laborator-M. Eliade .
Metodele care activizeaz predarea-nvarea sunt i cele prin care elevii lucreaz productiv unii
cu alii ,i dezvolt abilitai de colaborare i ajutor reciproc.Ele pot avea un impact extraordinar asupra
elevilor datorit denumirilor foarte uor de reinut i a caracterului ludic, oferind alternative de nvare
cu priz.

Metoda plriilor gnditoare

Metoda celor "ase plrii gnditoare" a fost creat de Eduard de Bono n cartea sa intitulat
"Six Thinking Hats". Titulatura ei are la baz proverbul englezesc "Gndete n conformitate cu plria
pe are o pori". Cele ase plrii ntruchipeaz ase posibiliti de procesare a datelor. Schimbarea
plriilor i ofer eliberarea fat de stilul convenional de tratare a problemelor i i permite cuprinderea
ct mai multor informaii variate privind o situaie concret. Este o tehnic interactiv, de stimulare a
creativitii participanilor care se bazeaz pe interpretarea de roluri n funcie de plria aleas. Sunt 6
plrii gnditoare, fiecare avnd cte o culoare: alb, rou, galben, verde, albastru i negru.
Membrii grupului i aleg plriile i vor interpreta astfel rolul precis, aa cum consider mai bine.
Rolurile se pot inversa, participanii sunt liberi s spun ce gndesc, dar s fie n acord cu rolul pe care l
joac. Culoarea plriei este cea care definete rolul:
plria alb este neutr, participanii sunt nvai s gndeasc obiectiv
plria roie ofer o perspectiv emoional asupra evenimentelor

Plria neagr este perspective gndirii negativiste, pesimiste

plria galben este simbolul gndirii pozitive i constructive, al optimismului.
plria verde trebuie s fie creativ. Gndirea lateral este specific acestui tip de plrie. Cere un efort
de creaie
Plria albastr este dirijorul orchestrei i cere ajutorul celorlalte plrii. Gnditorul plriei albastre
definete problema i conduce ntrebrile, reconcentreaz informaiile pe parcursul activitii i
formuleaz ideile principale i concluziile la sfrit. Monitorizeaz jocul i are n vedere respectarea
regulilor.
Elevii se mpart n ase grupe pentru ase plrii. Ei pot juca i cte ase ntr-o singur grup.
mpirea elevilor depinde de materialul studiat.

Plria alb

Plria roie

Ce informaii Punndu-mi
avem?
plria roie, uite
cum privesc eu
Ce informaii lucrurile
lipsesc?
Sentimentul meu
Ce informaii e c
am vrea s avem?
Nu-mi place felul
Cum
putem cum s-a procedat.
obine
informaiile?

Plria galben

Pe ce se bazez
aceste idei?
Care sunt
avantajele?
Pe ce drum o
lum?
Dac ncepem
aa sigur vom
ajunge la
rezultatul bun!

Plria neagr

Plria albastr

Care sunt erorile?

Putem s rezumm?

Ce ne mpiedic?

Care e urmtorul
pas?

La ce riscuri ne
expunem?
Ne permite
regulamentul?

Care sunt ideile

principale?
S nu pierdem
timpul i s ne
concentrm asupra
Nu credei?

Plria verde

ansa succesului
este dac
Cum poate fi altfel
atacat problema?
Putem face asta i
n alt mod?
Gsim i o alt
explicaie?

CADRANELE
Pentru a realiza aceast metod, pagina este mprit n patru pri prin trasarea a dou
drepte perpendiculare. Cadranele se numeroteaz de la unu pn la patru. n metoda cadranelor
pot fi cuprinse patru obiective din ziua respectiv, ca de exemplu:
cadranul 1 : Pe baza textului, formuleaz o ntrebare i rspunsul corespunztor.
cadranul 2 : Gsete un cuvnt cu sens asemntor pentru a cutreiera. Alctuiete o
propoziie.
cadranul 3 : Scrie trei nume de picturi ale lui tefan Luchian.
cadranul 4 : ncearc s desenezi una din florile pictate de tefan Luchian.
Aceast metod poate fi folosit n etapele leciei dar poate fi i o excelent metod de
evaluare a cunotinelor nsuite de elevi (n cadrul unei lecii sau al unui capitol).
se poate desena cadranul i se pot trece obiectivele sub form de cerine; elevii i
traseaz cadranele i i citesc cerinele; le putem cere apoi s citeasc lecia cu atenie
pentru a face nsemnrile n cadran;
colaboreaz, comunic, cer sfaturi i ndrumri cadrului didactic, dezbat i realizeaz
obiectivele prevzute;
se confrunt rezultatele, se dezbat, se analizeaz, se fac aprecieri.
Metoda cadranelor poate fi aplicat n toate etapele leciei sau numai n etapele de reflecie,
realizndu-se feed-back-ul nvrii.
Elevii devin treptat contieni de puterea lor de utilizare a celor nvate i ncep s- i
organizeze singuri datele, i formuleaz cerine, i stabilesc obiective devenind mai
independeni n nvare .
mbinarea cititului cu scrisul, comunicarea cu desenul n gndirea critic fac din activitate un
joc n care elevilor le place s se implice. Este o metod care place elevilor i care le cere
orientare n pagin, le formeaz gustul estetic, elevii fiind preocupai nu numai de ceea ce scriu,
ci i de felul n care scriu.

1. Pe baza textului, formuleaz o ntrebare i 3.Scrie trei nume de picturi ale lui tefan
Luchian.
rspunsul corespunztor.

2. Gsete un cuvnt cu sens asemntor 4. ncearc s desenezi una din florile pictate
pentru a cutreiera. Alctuiete
o de tefan Luchian.
propoziie.

IMPLICAREA COMUNITII N VIAA

COLII

Formator,
Prof. FLORENTINA CIOMAGA

REFERAT PE TEME SPECIFICE EDUCATIEI INCLUZIVE

ACTIVITI N ZONA TIINEI EXEMPLE DE BUN PRACTIC
PROIECTUL INTERNAIONAL U4 ENERGY
ED. POPA ELENA CRINA
GRADINITA NR. 13 FOCANI
Redu - Refolosete Recicleaz
De la cea mai fraged vrst, copii ncearc s neleag ce fel de participare
contient pot s desfoare n viaa societii. Metoda cea mai bun de a le ajuta s
devin ceteni activi const n stimularea participrii lor n procesul de luare a deciziilor
la toate etapele i nivelurile, inclusiv n familie, coal, la serviciu i n societate.
Participarea n programele i n proiectele internaionale le permite copiilor s
obin noi experiene care ulterior mbogesc activitatea lor, permite elaborarea
propriilor programe i integrarea ulterioar n comunitatea internaional.
Experiena acestor proiecte reprezint o oportunitate de nvare, de dezvoltare
personal, n timp ce activitile pe care proiectele le propun sunt menite a contribui la
dezvoltarea sustenibil a comunitii n care aceste activiti sunt desfurate.
De aceea, n anul colar 2011 2012, am ales s participm i noi la concursul
U4energy care este primul concurs pan-european axat pe educaia pentru energie i
organizat de Comisia European.
Obiectivele educaiei de mediu n toat lumea sunt asemntoare:
- s meninem i s mbuntim calitatea mediului;
- s prevenim problemele mediului n viitor.
Pe de o parte, educaia de mediu nseamn informarea i sporirea cunotinelor
copiilor despre mediul nconjurtor. Ei nva despre nclzirea global, deeuri solide i
alte probleme ale mediului, despre ecologie i cum funcioneaz pmntul, despre
urmrile degradrii mediului i nva care este rolul lor n crearea i prevenirea
problemelor mediului.
Pe de alt parte, educaia de mediu sporete contientizarea problemelor i nelegerea
valorilor personale prin descoperirea atitudinii i nelegerii, ajutndu-i pe copii s-i
evalueze i s-i clarifice sentimentele n ceea ce privete mediul i cum contribuie la
problemele acestuia. Ajut fiecare persoan s neleag faptul c oamenii au valori
diferite, iar conflictele dintre acestea trebuie abordate pentru a preveni i rezolva, n final,
problemele de mediu.
Educaia de mediu este i practic, n sensul nvrii unor lucruri cum ar fi plantarea
unui copac pn la reducerea consumului sau cum s trim producnd un impact negativ
ct mai mic asupra mediului. i, n final, educaia mediului accentueaz abilitile de a

aciona ca cetean de la scrierea efectiv a unei scrisori pn la influenarea consiliilor

locale sau a oamenilor politici de stat i a instituiilor internaionale.
n mod specific, educaia de mediu accentueaz aceste cinci obiective:
Contientizarea: ajut precolarii s capete o nelegere i sensibilitate fa de ntreg
mediul i problemele lui; le dezvolt abilitatea de a pricepe i de a deosebi stimulentele,
de a procesa, rafina i extinde aceste percepii; contribuie la folosirea acestor abiliti noi
n mai multe contexte.
Cunoaterea: ajut copiii s capete o nelegere de baz privind funcionarea mediului,
interaciunea oamenilor cu mediul i despre cum apar i cum pot fi rezolvate problemele
legate de mediu.
Atitudinea: ajut micii exploratori s capete un set de valori i sentimente de grij
pentru mediu, motivaia i devotamentul de a participa la meninerea calitii mediului.
Deprinderi: ajut precolarii s capete abilitile necesare identificrii i investigrii
problemelor mediului i s contribuie la rezolvarea problemelor acestuia.
Participarea: ajut copiii s capete experien n utilizarea cunotinelor i abilitilor
dobndite, n vederea unor aciuni pozitive i bine gndite care vor conduce la rezolvarea
problemelor mediului.
Proiectul U4energy este condus de ctre European Schoolnet, un consoriu nonprofit din cadrul a 31 Ministere ale Educaiei de pe continentul european, sub egida
Comisiei Europene, creat n urm cu 10 ani pentru a inova tehnicile de predare i nvare
ale prilor implicate: Ministere ale Educaiei, coli, cadre didactice i cercettori.
Obiective:
Principalul obiectiv al competiiei este de a spori cunotinele tinerilor ceteni ai
Europei n domeniul eficienei energetice n societatea modern, de a influena i
schimba comportamente n vederea utilizrii raionale a energiei.
Acest obiectiv va fi atins prin intermediul a 3 aciuni principale:
promovarea celor mai bune exemple despre eficiena energetic n coli i comuniti
locale;
implicarea unui numar mare de elevi n activiti specifice;
creterea coeficientului de rspndire a activitilor specifice i a rezultatelor, din
mediul educaional n cel local, regional i al comunitilor naionale.
Proiectul-competitie U4energy a propus 3 categorii de concurs la care ne-am putut
nscrie:
CATEGORIA A: Msuri de eficientizare a energiei n coli;
CATEGORIA B: Cele mai bune exemple pedagogice pentru nelegerea
importanei consumului de energie;
CATEGORIA C: Cele mai bune idei si demersuri pentru economisirea energiei
din cadrul campaniei U4 ENERGY;

Noi am ales s ne nscriem la Categoria B, deoarece am urmrit ca prin

materialele oferite de aceast competiie (autocolante, angajament, afie de mediatizare,
fie de colorat ) s i facem contieni pe micii ecologiti de importan economisirii
energiei electrice.
Astfel, precolarii au semnat un angajament n care precizau ce msuri de
economisire a energiei vor lua:

Nu lsai lumina s ard. Folosii ct mai mult lumina natural;

Folosii becuri ecologice ;
Nu lsai apa s curg dac nu avei nevoie de ea;
Orice aparat electro-casnic care nu este folosit trebuie scos din priz;
Nu lsai aparatele nici n stand-by;
Pe timp de iarn, nu lsai geamurile deschise. Aerisii i apoi nchidei;
Folosii panourile solare unde este posibil;
i nu n ultimul rnd, reciclai !
De asemenea, am aplicat aceste reguli i n cadrul grdiniei: am nchis apa la bi,
am inchis becurile care ardeau pe holurile grdiniei, am tras draperiile i am folosit
lumina natural, am scos din priz aparatele de care nu aveam nevoie, am reciclat
hrtie i plastic, am realizat o crticic de ecologie cu imagini colorate de copiii, pe
care am afiat-o la panou s fie vzut att de prini ct i de ali precolari din
grdini.
Nu n ultimul rnd, am accesat i site-ul competiiei pentru a utiliza toate
informaiile
i
materialele
puse
la
dispoziie
de
ctre
acesta:
http://www.u4energy.eu/web/guest.
Participarea la acest concurs a atras dup sine o schimbare radical a
comportamentului copiilor fa de consumul energetic din clas, astfel c ei aveau
grij s nchid luminile, s trag draperiile pentru a intra lumina soarelui, aveau grij
la bi s nu se lase apa s curg, mai ales c grupa noastr era chiar lng baie,
nchideau luminile pe hol dac nu erau necesare, au nvat de asemenea s recicleze
i acest lucru l utilizam mai ales la orele de abiliti, unde realizau din resturi tot felul
de obiecte: animale sau personaje pe role de hrtie igienic, mrioare din carton, din
resturi de ambalaje de la flori, tot felul de recipiente din sticlele de plastic etc.
Impactul nu a fost doar asupra precolarilor ci s-a rsfrnt automat i asupra
familiei, deoarece ei continuau aceste mici dar foarte importante reguli i acas,
obisnuindu-i astfel i prinii s economiseasc energie. Prinii ne-au spus c cei
mici nu las lumina aprins acas, nu se joac la ap n baie, c i-au convins pe prini
s schimbe n becuri ecologige vechile becuri, c nici ei nu mai las aparatele
electrocasnice n stand-by i mai ales, c recicleaz hrtie i plastic.

Prin faptul c lucrarile noastre erau expuse pe holuri, c am pus afie i am lipit
stickere cu imagini specifice de economisire lng ntreruptoare, chiuvete, ferestre,
am realizat pe parcurs c aciunile noastre au avut ecou i la alte grupe mari de
precolari, ct i asupra familiilor acestora. Este un pas mic fa de risipa mare de
energie luat la nivel local sau extins la nivel naional, dar, educnd de mici
generaiile actuale, putem face o schimbare pentru viitorul copiilor notri.
Este foarte important ca ei s neleag de mici impactul risipei i a exploatrii
intensive asupra mediului, pentru c vor deveni adolesceni i tineri responsabili ntr-o
zi. Iar fiecare pas nainte, conteaz!
Toate msurile de economisire a energiei pe care precolarii i le-au asumat prin
angajamentul semnat de ei au fost respectate pe tot parcursul anului colar 2011
2012, iar acum, n anul colar 2012 2013, dei acest proiect s-a sfrit i nu se mai
deruleaz, noi continum s-i nvm pe cei de grupa mic toate aceste lucruri n
activitatea noastr de zi cu zi la grdini i sperm, ca n timp, pe msur ce ei vor
crete, vor aplica i acas toate aceste reguli de aur.
Am fost foarte mndri c ne-am alturat attor alte instituii de nvmnt din ar
i din lume, dar mai ales, am avut un sentiment de mplinire i mulumire interioar,
c fiecare dintre cei implicai, ca ntr-o organizaie piramidal, a implicat la rndul lui,
alte persoane n acest proiect minunat, rezultatul final fiind uimitor. Suntem siguri c
experimentul pe care acest concurs l-a propus a reuit i c multe persoane
economisesc astzi datorit lui, asigurnd astfel o via mai sntoas copiilor lor.
Bibliografie
Adaptat din Pamantul e comoara noastra: Manual de educatie ecologica,de Jeanna
Wersebe, Voluntar Corpul Pacii, Romania 2003 2005.
Rou Elisaveta, Educaie ecologic i de protecie a mediului, MECT, Bucureti, 2007.
Zamfir I. C., Stoica V., 1999: Lecia de energie. Prietenii Pmntului. Galai.
*** 2002: Atlas colar de ecologie. Editura Corint. Bucureti.

IMPLICAREA COMUNITII N VIAA

COLII
Formator,
Prof. FLORENTINA CIOMAGA

FI DE ACTIVITATE CU PRINII ACTIVITATEA NR. 1

A.

Titlul activitii - CARNAVAL DE HALLOWEEN

B.

Pri implicate educatoare

C.

Cui i este dedicate activitatea ? activitatea este dedicate precolarilor, frailor

lor de la clasa a IV a i prinilor acestora

D.

Cnd are loc activitatea ? - activitatea a avut loc pe 29 octombrie 2009

E.

Unde se desfoar ? activitatea s-a desfurat n sala de grup a grdiniei

precolari, prini, elevii clasei a IV a A, inv toare,

F. Cum se desfoar ?
Activitatea debuteaz cu o lecie practic pe care precolarii vor trebui s o
desfoare mpreun cu prinii lor, aceasta constnd n confecionarea unui felinar
din borcan. Precolarii au un borcan de 800 mg prins cu o srm dur sub forma
unui mner, pentru a putea fi transportat. La dispoziia lor se pun buci tiate de
hrtie creponat de diverse culori, aracet, beioare de urechi. Li se demonstreaz
tuturor modul de lucru ( se lipete fiecare ptrat de hrtie creponata unul lng
altul, pn se acoper ntreaga suprafa a borcanului) dup care prin ii sunt lsa i
s lucreze mpreun cu copiii.
n acest timp, indrumai de doamna nvtoare i ajutati de prini, colarii de la
clasa a IV-a, muli dintre ei frai ai celor de la grdini,cur i cioplesc figuri
diverse n dovleci. La final, att n borcane ct i n dovleci se pun lumnri care se

aprind, n timp ce sala de grup este lasat n ntuneric, doar la lumina televizorului
care prezint un scurt film de desen animat cu tent specific.
n finalul activitii, copiii danseaz mascai, servesc sucuri i prjituri alturi de
prini i pleac acas cu felinarele din borcan sau dovleci pe care le-au confecioat
mpreun.
G.

Costurile activitii PRINII au adus borcanele, sfoara, dovlecii, prjituri,

sucuri
EDUCATOAREA a adus lumnrile, decoraiunile
pentru clas, mtile copiilor, filmul de desene animate,
casetofon, muzica

FI DE ACTIVITATE CU PRINII ACTIVITATEA NR. 2

URMEAZ S FIE DESFURAT

A. Titlul activitii - S FII EDUCATOARE PENTRU O ZI

B. Pri implicate - precolari, unul sau mai muli prini, educatoare
C. Cui i este dedicate activitatea ? activitatea este dedicate precolarilor i
prinilor acestora
D. Cnd are loc activitatea ? - activitatea va avea loc n sptmna 22 28 aprilie
2013
E. Unde se desfoar ? activitatea se va desfura n sala de grup a grdiniei
F. Cum se desfoar ?
Unul dintre prini sau pe rnd, n fiecare zi altcineva, va trebui s fie pentru o zi
educatoare la grup n locul nostr, bineneles, sub supravegherea i ndrumarea noastr.
Aciunea face parte din Campania Global pentru Educaie, iniiat de Asociaia Salva i
Copiii i are rolul de a contientiza rolul cadrului didactic n dezvoltarea precolarului.
Prinii vor derula la grup o activitate la alegerea lor, urmrind anumite etape, conform
unui plan de lecie, vor trebui s utilizeze material didactic, fie de lucru i la final vor
trebui s arate ce au nvat copiii n acea zi.
Noi vom oferi constant sprijin i ndrumare dari vom lsa i singuri n demersul lor,
pentru a vedea reacia i cum gestioneaz o situaie de acest gen.

G. Costurile activitii
materiale didactice disponibile n baza material a grupei,
- de timp din partea prinilor.