GESTIUNE BANCAR~

NISIPEANU NICOLETA
 CUPRINS

CAPITOLUL I

ORGANIZAREA SISTEMULUI BANCAR {N ROMANIA

1.1.Banca Na\ional` Rom@niei

1.2.B`ncile comerciale

CAPITOLUL II

GESTIONAREA RISCURILOR BANCARE

2.1.Definirea ]i m`surarea riscurilor bancare

2.2.Clasificarea riscurilor bancare

2.3.Rolul Comitetului de administrare a activelor ]i pasivelor

]i a Comitetului de risc [n gestionarea riscurilor bancare

CAPITOLUL III

OPERA|IUNI SPECIFICE B~NCILOR COMERCIALE

3.1.Opera\iuni de trezorerie ]i opera\iuni interbancare

3.2.Opera\iuni cu clientela

3.3.Opera\iuni cu titluri

CAPITOLUL IV

ANALIZA FINANCIAR~ A ACTIVIT~|II BANCARE

4.1.Analiza financiar`, instrument de conducere ]i [mbun`t`\ire

a performan\elor bancare

4.2.Indicatori de performan\`

4.3.Metoda ratelor

4.4.Analiza riscurilor asumate

2
CAPITOLUL I

ORGANIZAREA SISTEMULUI BANCAR {N ROMANIA

Sistemul bancar din Rom@nia are dou` componente:

- Banca Na\ional` a Rom@niei, ca banc` central` ]i de emisiune;

- Societ`\ile bancare reprezentate de b`ncile comerciale.

1.1. Banca Na\ional` a Rom@nei

Banca Na\ional` a Rom@niei este banca central` a statului rom@n, av@nd personalitate juridic`.

Obiectivul fundamental al B`ncii Na\ionale a Rom@niei este asigurarea stabilit`\ii monedei

na\ionale pentru a contribui la stabilitatea pre\urilor. {n vederea atingerii obiectivului s`u fundamental
Banca Na\ional` a Rom@niei elaboreaz`, aplic` ]i r`spunde de politica monetar`, valutar`, de credit, de
pl`\i, precum ]i autorizarea ]i supravegherea pruden\ial` bancar`, [n cadrul politicii generale a statului
rom@n.

Activitatea B`ncii Na\ionale a Rom@niei se desfa]oar` [n baza Legii nr. 101/1998 privind Statutul
B.N.R.]i care grupeaz` activit`\ile pe care le desf`]oar` pe urm`toarele domenii:

1.Emisiunea monetar`

Banca Na\ional` a Rom@niei este unica institu\ie autorizat` s` emit` [nsemne monetare sub form` de
bancnote ]i moned` metalic`, ca mijloace de plat` pe teritoriul Rom@niei.

B.N.R. este singura [n drept s` stabileasc` valoarea nominal`, dimensiunile, greutatea, desenul ]i
alte caracteristici tehnice ale bancnotelor ]i monedelor metalice.

Banca Na\ional` a Rom@niei elaboreaz` programul de emisiune a bancnotelor ]i monedelor metalice

astfel [nc@t s` asigure necesarul de numerar [n strict` concordan\` cu nevoile circula\iei b`ne]ti.

Tran]a de numerar [n circula\ie, emis` de B.N.R. peste nivelul rezervelor interna\ionale ale statului
trebuie acoperit` integral din urm`toarele active:

3
 • titluri de stat de\inute [n portofoliu de investi\ii;
• active rezultate din creditele acordate b`ncilor ]i altor persoane juridice [n condi\iile legii;
• cecuri, cambii ]i alte titluri de credit scontate sau de\inute [n portofoliu;

B.N.R. asigur` tip`rirea bancnotelor ]i baterea monedelor metalice ]i ia m`suri pentru p`strarea [n
siguran\` a celor care nu sunt puse [n circula\ie, precum ]i distrugerea celor retrase din circula\ie.

B.N.R. poate hot`r@ anularea ]i retragerea din circula\ie a oric`ror bancnote sau monede metalice
care au fost emise ]i punerea [n circula\ie a altor [nsemne monetare. Modalitatea ]i perioada de
preschimbare se public` [n Monitorul Oficial ]i [n cel pu\in dou` ziare de circula\ie na\ional`. Dup`
expirarea perioadei de preschimbare, [nsemnele monetare retrase din circula\ie nu mai pot fi folosite
pentu plata obliga\iilor publice sau private. Suma total` a bancnotelor ]i monedelor metalice retrase din
circula\ie, dar nepreschimbate [n termenul legal se scad din numerarul [n circula\ie [nregistrat [n
eviden\ele contabile ]i se [nregistreaz` ca venit al B.N.R.

2.Opera\iuni de creditare

Banca Na\ional` a Rom@niei poate acorda credite [n condi\ii de rambursare, garantare ]i

dob@nd`, care se stabilesc prin reglement`ri proprii. B.N.R. stabile]te ]i face publice condi\iile de
creditare, nivelul minim al ratei dob@nzii la creditele care se acord` b`ncilor ]i criteriile ce trebuiesc
[ndeplinite de b`nci pentru a putea solicita credite pe baze competitive.

3. Rezervele minime obligatorii

B.N.R. stabile]te regimul rezervelor minime obligatorii pe care b`ncile trebuie s` le men\in` [n
conturi deschise la B.N.R. La rezervele minime obligatorii B.N.R. va bonifica dob@nzi cel pu\in la
nivelul dob@nzii medii la depunerile la vedere practicate de b`ncile comerciale.

4. Conturi bancare

Banca Na\ional` a Rom@niei deschide c@te un cont curent pentru Trezoreria statului, pentru
fiecare banc` si sucursal` a unei b`nci, persoana juridic` str`in`, autorizat` s` func\ioneze [n Rom@nia.
B.N.R. poate deschide conturi curente de decontare ]i alte conturi pentru casele de compensa\ii
interbancare rezidente, precum ]i pentru b`nci centrale ]i institu\ii interna\ionale nerezidente.

4
 5. Autorizarea ]i supravegherea pruden\ial` bancar`

B.N.R. are competen\a exclusiv` de autorizare a func\ion`rii b`ncilor ]i r`spunde de

supravegherea pruden\ial` a b`ncilor pe care le-a autorizat s` opereze [n Rom@nia.

Pentru asigurarea stabilit`\ii ]i func\ion`rii sistemului bancar, B.N.R. este [mputernicit`:

• s` emit` reglement`ri, s` ia m`suri pentru impunerea respect`rii acestora ]i s` aplice sanc\iunile

legale [n cazurile de nerespectare;

• s` controleze ]i s` verifice pe baza raport`rilor ]i prin inspec\ii la fa\a locului registrele,

conturile ]i orice alte documente ale b`ncilor autorizate, pe care le consider` necesare pentru
[ndeplinirea atribu\iilor sale de supraveghere.

6. Politica valutar`

B.N.R. elaboreaz` ]i aplic` politica privind cursul de schimb, stabile]te ]i urm`re]te aplicarea
regimului valutar pe teritoriul Rom@niei.

{n administrarea regimului valutar, B.N.R. r`spunde de:

• emiterea reglement`rilor cu privire la opera\iunile cu active externe ]i aur, [n vederea protej`rii

monedei na\ionale;

• elaborarea balan\ei de pl`\i ]i a altor lucr`ri privind pozi\ia investi\ional` a \`rii;

• stabilirea cursurilor de schimb pentru opera\iuni proprii pe pia\a valutar`, calcularea ]i
publicarea cursurilor medii pentru eviden\a statistic`;

• autorizarea ]i retragerea autoriza\iei, precum ]i supravegherea persoanelor juridice care au

ob\inut autoriza\ia de a efectua tranzac\ii valutare;

• stabilirea de plafoane ]i alte limite pentru de\inerea de active externe ]i opera\iuni cu aur ]i
active externe pentru persoanele juridice ]i fizice;

• stabilirea plafonului ]i a condi\iilor [ndator`rii externe a persoanelor juridice ]i fizice care intr`
sub inciden\a regimului valutar;

• p`strarea ]i administrarea rezervelor interna\ionale ale statului;

5
 7. Opera\iuni cu Trezoreria statului

B.N.R. \ine [n eviden\ele sale contul curent general al Trezoreriei statului, deschis pe numele
Ministerului Finan\elor. Func\ionarea contului general al Trezoreriei statului ]i [nregistrarea opera\iilor
[n acest cont se face potrivit conven\iilor [ncheiate [ntre B.N.R. ]i M.F.

Banca Na\ional` a Rom@niei prime]te [ncas`rile pentru contul curent general al Trezoreriei
statului ]i efectueaz` pl`\ile [n limita disponibilit`\ilor existente [n acest cont. B.N.R. nu percepe
comisioane la decontarea opera\iunilor prin contul curent al Trezoreriei statului, dar pl`te]te dob@nzi la
disponibilit`\ile din acest cont.

{n cursul exerci\iului financiar anual pentru acoperirea decalajului temporar [ntre [ncas`rile ]i
pl`\ile prin contul curent general al Trezoreriei statului, B.N.R. poate acorda [mprumuturi cu termene de
rambursare de cel mult 180 de zile ]i [n condi\ii de dob@nd` la nivelul pie\ei, pe baz` de conven\ii
[ncheiate cu Ministerul Finan\elor. Suma total` a [mprumuturilor acordate nu poate dep`]i [n nici un
exerci\iu financiar anual echivalentul a 7 % din veniturile bugetului de stat realizate [n anul precedent,
iar soldul permanent al [mprumuturilor acordate ]i nerambursate nu poate dep`]i [n nici un moment
suma total` rezultat` din dublarea capitalului ]i fondului de rezerv` al B.N.R.

B.N.R. poate ac\iona ca agent al statului [n stabilirea b`ncilor eligibile a primi depozite ale Trezoreriei
statului, [n condi\ii care sunt stabilite [mpreun` cu Ministerul Finan\elor.

8. Opera\iuni cu titluri de stat

{n baza conven\iilor [ncheiate [n prealabil cu Ministerul Finan\elor, B.N.R. poate ac\iona ca

agent pe contul statului, [n ceea ce prive]te:

• plasarea emisiunilor de titluri de stat ]i alte efecte negociabile de [ndatorare a statului rom@n;

• exercitarea func\iilor de agent de [nregistrare, depozitare ]i transfer al titlurilor de stat;

• plata capitalului, dob@nzilor, comisioanelor ]i a spezelor aferente;

• executarea decont`rilor [n contul curent general al Trezoreriei statului;

• alte opera\ii [n conformitate cu obiectivele principale ale b`ncii centrale.

{mprumuturile pe baz` de titluri de stat se efectueaz` conform conven\iilor [ncheiate [ntre Banca
Na\ional` a Rom@niei ]i Ministerul Finan\elor, prin care se stabilesc cel pu\in urm`toarele elemente:
valoarea [mprumutului, data scaden\ei, rata dob@nzii ]i modul de calcul al dob@nzii pe toat` durata
creditului, costurile serviciului datoriei, precum ]i date privind titlurile de stat negociabile, emise pentru
fiecare [mprumut.

6
 1.2. B`ncile comerciale

Din punct de vedere juridic b`ncile comerciale sunt persoane juridice rom@ne constituite sub form`
de societ`\i pe ac\iuni, [n baza aprob`rii B`ncii Na\ionale a Rom@niei, cu respectarea prervederilor
legale [n vigoare, aplicabile societ`\ilor comerciale. Aceste prevederi se aplic` ]i [n cazul b`ncilor,
persoane juridice str`ine. B`ncile str`ine au obliga\ia s` notifice B`ncii Na\ionale a Rom@niei
deschiderea de reprezentan\e [n Rom@nia, [n conformitate cu reglement`rile date de aceasta.
Reprezentan\ele b`ncilor str`ine []i vor limita activitatea la acte de informare, de leg`tur` sau
reprezentare ]i nu vor efectua nici un fel de opera\ii supuse Legii bancare nr. 58/1998.

1.Activit`\i permise b`ncilor

B`ncile, persoane juridice rom@ne ]i sucursalele b`ncilor str`ine pot desf`]ura, [n limita autoriza\iei
acordate, urm`toarele activit`\i:

• acceptarea de depozite;

• contractarea de credite, opera\ii de factoring ]i scontarea efectelor de comer\;

• emiterea ]i gestiunea instrumentelor de plat` ]i de credit;

• pl`\i ]i decont`ri;

• leasing financiar;

• transferuri de fonduri;

• emiterea de garan\ii ]i asumarea de angajamente;

• tranzac\ii [n cont propriu sau [n contul clien\ilor cu :

1. instrumente monetare negociabile (cecuri, cambii, certificate de depozit);

2. valut`;

3. instrumente financiare derivate;

4. metale pre\ioase, obiecte confec\ionate din acestea, pietre pre\ioase;

5. valori mobiliare:

• intermedierea [n plasamentul de valori mobiliare ]i oferirea de servicii legate de acestea;

• custodia ]i administrarea de valori mobiliare;

• depozitar pentru organismele de plasament colectiv de valori mobiliare;

7
 • [nchirierea de casate de siguran\`;

• consultan\` financiar-bancar`;

• opera\iuni de mandat.

B`ncile pot desf`]ura activit`\ile prev`zute de legisla\ia privind valorile mobiliare ]i bursele de
valori prin societ`\i distincte, specifice pie\ei de capital, care vor func\iona sub reglementarea ]i
supravegherea Comisiei Na\ionale a Valorilor Mobiliare, cu excep\ia activit`\ilor prev`zute [n
autoriza\ia de func\ionare.

Opera\iunile de leasing financiar vor fi desf`]urate de c`tre b`nci, prin societ`\i distincte, constituite
[n acest scop.

2.Opera\iuni interzise

B`ncile nu pot def`]ura urm`toarele opera\iuni:

• angajarea [n tranzac\ii cu bunuri mobile ]i imobile. Se excepteaz` tranzac\iile cu astfel de bunuri

necesare desf`]ur`rii activit`\ii ]i pentru folosin\a salaria\ilor, precum ]i tranzac\ii cu bunuri
mobile ]i imobile dob@ndite ca urmare a execut`rii crean\elor b`ncii. Bunurile mobile ]i imobile,
dob@ndite ca urmare a execut`rii silite a crean\telor, altele dec@t cele necesare desf`]ur`rii
activit`\ii ]i pentru folosin\a salaria\ilor, se v@nd de c`tre banc` [n termen de un an de la data
dob@ndirii lor. Pentru bunurile imobile, termenul poate fi prelungit cu aprobarea B`ncii
Na\ionale a Rom@niei.

• achizi\ionarea propriilor ac\iuni sau gajarea lor [n contul datoriilor b`ncii. Se excepteaz`
r`scump`rarea ac\iunilor proprii [n vederea reducerii capitalului social, care face obiectul unei
aprob`ri prealabile a B`ncii Na\ionale a Rom@niei;

• acordarea de [mprumuturi sau furnizarea altor servicii clien\ilor, condi\ionat` de v@nzarea sau
cump`rarea ac\iunilor b`ncii;

• acordarea de credite garantate cu ac\iunile emise de banc`;

• primirea de depozite, titluri sau alte valori, c@nd banca se afl` [n [ncetare de pl`\i;

• angajarea [n acceptarea de depozite, dac` majoritatea depozitelor provine de la angaja\ii b`ncii.

Se excepteaz` opera\iunile fondurilor de plasament ]i alte opera\iuni financiare bazate pe
principiul mutualit`\ii.

8
3.Structura organizatoric` a b`ncilor

Potrivit Legii bancare nr. 58/1998 structura organizatoric` a unei societ`\i bancare cuprinde:

• centrala bancar` ;

• sucursale;

• alte sedii secundare (agen\ii ]i altele asemenea);

Centrala bancar` are personalitate juridic` ]i are [n subordine toate celelalte verigi, sucursale, alte
sedii secundare). Ea are rolul de a [ndruma, analiza ]i controla [ntreaga activitate.

Sucursala este unitatea opera\ional` f`r` personalitate juridic` a unei b`nci ]i care efectueaz` [n
mod direct toate sau unele dintre activit`\ile b`ncii, [n limita mandatului dat de aceasta.

Sediile secundare (agen\ii ]i altele asemenea) sunt unit`\i opera\ionale f`r` personalitate juridica
ale unei b`nci ]i care func\ioneaz` acolo unde sucursalele nu acoper` [ntreg volumul de opera\ii.

Distinct de acestea, Legea bancar` nr. 58/1998 face preciz`ri ]i cu privire la no\iunea de filial`.

Filiala este persoana juridic` [n care o alt` persoan` sau un grup de persoane care ac\ioneaz` [mpreun`
de\ine 50 % sau mai mult din ac\iunile cu drept de vot sau o participa\ie semnificativ` care permite
acestora s` exercite controlul efectiv asupra conducerii sau politicilor filialei.

CAPITOLUL II

GESTIONAREA RISCURILOR BANCARE

2.1. Definirea ]i m`surarea riscurilor bancare

Universul bancar se caracterizeaz` prin multiple dimensiuni ale riscurilor ce afecteaz` performan\ele
societ`\ilor bancare. Riscul este probabilitatea de producere a unor evenimente. Riscul poate fi definit
ca un element incert, dar posibil, originea lui afl@ndu-se [n incertitudine. El reprezint` pericolul de a
suferi o pierdere. Expunerea la risc [nseamn` pierderi / cheltuieli. Pe de alt` parte succesul [n afaceri
depinde de asumarea unor riscuri. F`r` asumarea unui element de risc profitul realizat poate fi mai
sc`zut. Prin asumarea mai multor riscuri cre]te ]ansa ob\inerii unui profit important. Definirea riscurilor
9
este foarte important` deoarece constituie punctul de plecare al gestion`rii riscurilor. Administrarea
riscului ia [n considerare factorii m`surabili sau nu, care amenin\` sau pot influen\a negativ realizarea
obiectivelor unei b`nci ]i propune solu\ii operative ]i strategice pentru a se opune acestor factori.
Riscurile bancare sunt multiple ]i trebuie definite c[t mai bine posibil [n perspectiva m`sur`rii, urm`ririi
]i control`rii lor. Gestionarea riscurilor nu este altceva dec@t ansamblul instrumentelor, tehnicilor ]i
dispozitivelor organizatorice necesare b`ncii pentru a reu]i.

Gestionarea riscurilor pentru managementul unei b`nci [nseamn` studierea posibilit`\ilor de investi\ii pe
pie\ele monetar-financiare care s` aduc` profit ac\ionarilor ]i clien\ilor b`ncii, dar [n acela]i timp s`
reduc` posibilit`\ile de pierdere la un nivel acceptabil.

{ntr-un climat caracterizat printr-o concuren\` mare, banca trebuie s` plaseze fonduri care s` genereze
profit pentru depozitele atrase, care uneori nu pot avea o dob@nd` corelat` cu gradul de risc al
[mprumutatului. {n acest caz, conducerea b`ncii trebuie s` ia decizia asum`rii unui risc sau s`-]i asume
riscul de a nu reu]i s` genereze un flux monetar suficient pentru plata dividendelor ac\ionarilor ]i a
dob@nzii la sursele de capital atrase.

M`surarea riscurilor, dar ]i a performan\elor bancare se realizeaz` pe baza informa\iilor cuprinse [n cele
dou` p`r\i ale bilan\ului, precum ]i cele oferite de contul de rezultate. Astfel, structura activului bilan\ier
cuprinde informa\ii referitoare la:

- opea\iuni de trezorerie ]i interbancare, incluz@nd casa, contul curent la banca central`, conturi de
corespondent la b`nci, depozite la b`nci, credite acordate b`ncilor, crean\e ata]ate;

- opera\iuni cu clientela, cele mai importante posturi sunt: creditele acordate clientelei, creditele
acordate clientelei financiare, conturi curente debitoare, crean\e ata]ate;

- opera\iuni cu titluri ]i opera\iuni diverse, cuprinz@nd titlurile primite [n pensiune livrat`, titlurile de
tranzac\ie, titlurile de plasament, titlurile de investi\ii, decont`ri interbancare, personal, asigur`ri sociale,
protec\ie social`, bugetul statului, debitori diver]i, conturi de regularizare, crean\e ata]ate;

- valori imobilizate, cuprinde credite subordonate, imobiliz`ri, leasing, loca\ie simpl`, crean\e ata]ate.

Aceast` structur` pe capitole mari se men\ine ]i [n cazul pasivului bilan\ier:

- opea\iuni de trezorerie ]i interbancare, con\in@nd [mprumuturi de refinan\are de la banca central`,

conturi de corespondent ale b`ncilor, depozite ale b`ncilor, [mprumuturi primite de la b`nci, datorii
ata]ate;

10
- opera\iuni cu clientela, av@nd urm`toarea componen\`: [mprumuturi primite de la clientela financiar`,
conturi curente creditoare, conturi de factoring, conturi de depozite, datorii ata]ate;

- opera\iuni cu titluri ]i opera\iuni diverse, incluz@nd titluri date [n pensiune livrat`, titlurile de
tranzac\ie, titluri de pia\` interbancar`, titluri de crean\e negociabile, obliga\iuni, decont`ri interbancare,
personal, asigur`ri sociale, protec\ie social`, bugetul statului ]i conturi asimilate, dividende de plat`,
creditori diver]i, conturi de regularizare, datorii ata]ate;

- capitaluri proprii, asimilate ]i provizioane, cuprinde: capital, prime legate de capital, rezerve legale,
statutare, rezerva general` pentru riscul de credit, fonduri, datorii subordonate, provizioane pentru
riscuri ]i cheltuieli, provizioane reglementate, rezultatul reportat, profit sau pierdere, repartizarea
profitului.

Spre deosebire de firmele nonfinanciare, activele unei b`nci sunt mai mult financiare dec@t corporale
(fizice). Activele financiare sunt, [n principal, sub form` de crea\e (adic` credite c`tre persoane fizice,
firme etc.). Astfel, putem aprecia c` exist` c@teva aspecte specifice societ`\ilor bancare:

1. Raportul dintre totalul bilan\ier ]i m`rimea capitalului b`ncilor este de aproximativ 5–8 %
(capitalul reprezint` 5–8 % din totalul activelor). Func\ia principal` a capitalului este de a
asigura solvabilitatea b`ncii, dimensiunea acestuia trebuind s` acopere pierderile minime ce
decurg din activitatea sa. M`rimea capitalului este o expresie a faptului c` banca este un
intermediar, [n sensul c` atrage resurse de la deponen\i ]i distribuie credite. Ea nu vehiculeaz`
capitalul propriu.
2. B`ncile sunt caracterizate prin active fixe reduse, imobiliz`rile ating@nd aproximativ 10 %;
3. Pasivele bancare sunt reprezentate pe scar` larg` de resursele pe termen scurt. Depozitele ]i alte
categorii de pasive reprezint` resurse pe termen scurt datorit` preferin\ei pentru lichiditate a
deponen\ilor. Prin constituirea succesiv` de c`tre deponen\i a unor depozite pe termen scurt
(re[nnoirea permanent` a depozitelor) se ajunge la posibilitatea satisfacerii nevoilor de credite pe
termen lung, prin acoperirea cererii.

Ponderile celor 4 niveluri ale bilan\ului variaz` de la o institu\ie de credit la alta [n func\ie de specificul
institu\iei ]i opera\iunile pe care le efectueaz`. Astfel, riscurile difer` dup` p`r\ile din bilan\ sau [n afara
bilan\ului.

La b`ncile comerciale, metodele clasice de gestiune pe baz` de bilan\ se aplic` la bilan\ul clientelei ca ]i
la cel interbancar. Acestea grupeaz` opera\iunile de intermediere clasice, respectiv de colectare a
resurselor ]i acordare de credite. Cele 2 p`r\i ale bilan\ului nu sunt [n general echilibrate, echilibrul lor
depinz@nd de capacitatea de colectare a resurselor sau de politica de creditare. {ns` deficitele generate

11
de opera\iunile de intermediere sunt compensate prin opera\iuni de finan\are (fonduri proprii ]i datorii
pe termen mediu ]i lung).

Angajamentele [n afara bilan\ului reunesc angajamentele viitoare ce au legatur` cu fluxul de trezorerie.

Pentru b`nci este vorba de angajamente oferite sau acceptate [n favoarea clientelei sau institu\iilor de
credit, adic` angajamente contractuale ce trebuie onorate, precum: linii de credit confirmate, garan\ii
oferite, cau\iuni.

Contul de rezultate reprezint` un alt instrument de m`surare a riscului ]i performan\elor. {n general,

dimensiunile contabile ale performan\elor sunt extrase din contul de rezultate.

Cheltuielile sunt grupate [n:

• cheltuieli curente

a) cheltuieli cu exploatare bancar` (cheltuieli cu opera\iunile de trezorerie ]i interbancare; cheltuieli cu

opera\iunile cu clientela; cheltuieli pentru opera\iunile cu titluri; cheltuieli pentru opera\iunile de
leasing, loca\ie simpl` ]i asimilate; cheltuieli privind datoriile subordonate ]i fondurile publice alocate;
cheltuieli privind opera\iunile de schimb; cheltuieli privind opera\iunile [n afara bilan\ului; cheltuieli cu
prest`rile de servicii financiare; alte cheltuieli de exploatare bancar`);

b) cheltuieli cu personalul (cheltuieli cu remunera\iile personalului, cheltuieli privind asigur`rile ]i

protec\ia social` ]i alte cheltuieli de personal);

c) impozite ]i taxe;

d) cheltuieli cu materiale, lucr`ri ]i servicii executate de ter\i (cheltuieli cu materiale, cheltuieli privind
obiectele de inventar; cheltuieli privind alte stocuri; cheltuieli cu lucr`rile ]i serviciile executate de ter\i,
cheltuieli de protocol, reclam` ]i publicitate);

e) cheltuieli diverse de exploatare (venituri retrocedate privind opera\iunile de exploatare bancar`

efectuate [n comun; cota-parte din cheltuielile sediului social; pierderi din cesiunea imobiliz`rilor; alte
cheltuieli diverse de exploatare);

f) cheltuieli cu amortiz`rile privind imobiliz`rile necorporale ]i corporale (amortizarea imobiliz`rilor

necorporale ]i corporale);

g) cheltuieli cu provizioane ]i pierderi din crean\e nerecuperabile (cheltuieli cu provizioane pentru

crean\e din opera\iuni interbancare; cheltuieli pentru provizioane, pentru crean\e din opera\iuni cu
clientela; cheltuieli cu provizioane privind opera\iuni cu titluri ]i opera\iuni diverse; cheltuieli cu

12
provizioane pentru riscuri ]i cheltuieli; cheltuieli cu provizioane reglementate ]i pierderi din crean\e
nerecuperabile).

• cheltuieli excep\ionale

a) cheltuieli excep\ionale privind opera\iunile de gestiune;

b) cheltuieli excep\ionale privind amortiz`rile ]i provizioanele;

c) alte cheltuieli excep\ionale.

Veniturile sunt grupate astfel:

• venituri curente:

a) venituri din activitatea de exploatare bancar` (venituri din opera\iunile de trezorerie ]i interbancare;
venituri din opera\iunile cu clientela; venituri din opera\iunile cu titluri; venituri din opera\iunile de
leasing, loca\ie simpl` ]i asimilate; venituri din credite subordonate, p`r\i [n cadrul societ`\ilor
comerciale legate, titluri de participare ]i titluri ale activit`\ii de portofoliu; venituri din opera\iunile de
schimb; venituri din operara\iuni [n afara bilan\ului, venituri din prest`rile de servicii financiare; alte
venituri din activitatea de exploatare bancar`).

b) venituri diverse din exploatare (venituri din cesiunea imobiliz`rilor; alte venituri diverse din
exploatare);

c) venituri din provizioane ]i recuper`ri de crea\e amortizate (venituri din provizioane pentru crean\e
din opera\iuni interbancare; venituri din provizioanepentru crean\e din opera\iuni cu clientela; venituri
din provizioane privind opera\iunile cu titluri ]i opera\iunile diverse; venituri din provizioane pentru
valori imobilizate; venituri din provizioane pentru riscuri ]i cheltuieli; venituri din provizioane
reglementate; venituri din recuper`ri de credite amortizate).

d) venituri din reluarea rezervei generale pentru riscul de credit.

• venituri excep\ionale:

a) venituri excep\ionale din opera\iuni de gestiune;

b) venituri excep\ionale din provizioane;

c) alte venituri excep\ionale.

13
 2.2. Clasificarea riscurilor bancare

Principalele tipuri de risc la care sunt expuse societ`\ile bancare sunt:

• Riscul de credit
• Riscul de lichiditate
• Riscul de rat` a dob@nzii
• Riscul de schimb
• Riscul de solvabilitate
• Riscul de \ar`

A. Riscul de credit

Riscul de credit este primul dintre riscurile bancare cu care se confrunt` o institu\ie financiar`. Riscul de
creditare exprim` posibilitatea ca [mprumuta\ii sau emiten\ii de titluri s` nu-]i onoreze obliga\iile la
scaden\`.

Pentru [mprumutat, riscul de credit exprim`, [ntr-o form` mai larg`, degradarea situa\iei financiare a
acestuia. O mare varietate de motive legate fie de situa\ia general` a economiei, fie de condi\iile afacerii
[mprumutatului (dintre care multe sunt imprevizibile ]i afecteaz` situa\ia financiar` a acestuia) pot
contribui la riscul de credit.

Principalul factor perturbator [n activitatea unei b`nci sunt creditele acordate, sau mai precis creditele
neperformante. Creditarea este o activitate de baz` [ntr-o banc` ]i principalul mod prin care b`ncile
ob\in venituri ]i, deci profit. {ns`, [n cazul [n care o banc` acord` un credit unui anumit client, iar acesta,
din anumite motive, nu va putea s`-]i achite obliga\ia fa\` de banc` (restituirea creditului plus dob@nda
aferent`), banca va [nregistra pierderi pe care va trebui s` le suporte din profit. Pentru a reduce la
minimum pierderile din credite neperformante ]i a proteja [n acest fel depozitele persoanelor fizice ]i
juridice, lucr`torii bancari implica\i [n activitatea de creditare trebuie s` procedeze cu responsabilitate la
evaluarea riscurilor pe care le presupune acordarea [mprumuturilor ]i s` depun` toate eforturile pentru
a-]i [ncasa debitorii. Iat` de ce se impune [n aceast` direc\ie c[teva m`suri pruden\iale, unele stabilite de
fiecare banc` ]i altele de c`tre banca central`.

La acordarea creditelor, b`ncile urm`resc ca solicitan\ii s` prezinte credibilitate pentru rambursarea

acestora la scaden\`. {n acest scop, de]i cerin\ele sunt unitare, toate b`ncile procedeaz` la o analiz` a
bonit`\ii clien\ilor ]i solicit` garantarea creditelor [n condi\iile stabilite prin normele proprii de creditare.
Pentru limitarea riscului de credit, banca central` poate stabili urm`toarele reguli:

14
a) limitarea credit`rii unui singur debitor;

b) limitarea [mprumuturilor mari acordate;

c) constituirea de provizioane.

a) Expunerea maxim` fa\` de un singur debitor

Normele rom@ne]ti stabilesc c` [mprumuturile acordate de o societate bancar` unui singur debitor nu
pot dep`]i, cumulat, 20 % din fondurile proprii ale acesteia. Se consider` un singur debitor orice
persoan` sau grup de persoane fizice sau juridice care beneficiaz` [mpreun` sau cu titlu individual, de
[mprumuturi ]i garan\ii acordate de aceea]i societate bancar` ]i care sunt legate economic [ntre ele, [n
sensul c`:

- una dintre persoane exercit` asupra celorlalte, direct sau indirect, putere de control;

- nivelul cumulat la [mprumuturilor reprezint` un singur risc de credit pentru societatea bancar`, [ntruc@t
persoanele sunt legate [ntr-o asemenea m`sur` [nc@t, dac` una din ele va [nt@mpina dificult`\i de
rambursare, alta sau celelalte vor [nt@mpina dificult`\i similare.

De asemenea sunt restric\ionate [mprumuturile acordate persoanelor aflate [n rela\ii speciale cu banca.
De exemplu, volumul creditelor care pot fi acordate ac\ionarilor s`i este de maximum 20 % din
fondurile proprii. C@nd clientul este ac\ionar semnificativ (de\ine mai mult de 5 % din capitalul b`ncii),
restric\ia se accentueaz`, dreptul restr@ng@ndu-se la 20 % din fondurile proprii pentru to\i ac\ionarii
semnificativi la un loc, ]i limitarea [mprumuturilor mari la max. 10 % din fondurile proprii. {n aceste
condi\ii, posibilitatea b`ncii de a intra [n rela\ii bancare cu astfel de clien\i este mult mai redus`. Ace]ti
ac\ionari sunt obliga\i s` mearg` pentru satisfacerea propriilor nevoi de creditare, la alte b`nci.

b) Expunerea maxim` agregat`

Potrivit reglement`rilor pruden\iale ale B.N.R. suma total` a [mprumuturilor mari acordate debitorilor,
nu poate dep`]i de 8 ori nivelul fondurilor proprii ale societ`\ii bancare.

Un [mprumut este considerat mare, atunci c`nd suma tuturor [mprumuturilor acordate unui singur
debitor, inclusiv a giran\ilor ]i a altor angajamente asumate [n numele acestuia, dep`]e]te 10 % din
fondurile proprii ale societ`\ii bancare. {mprumuturile mari pot fi acordate numai pe baza unei decizii
luate [n unanimitate de Comitetul de direc\ie, iar suma acestora trebuie comunicat la B.N.R.

15
La stabilirea [mprumuturilor mari, ca ]i la expunerea maxim` pentru un debitor, nu se iau [n calcul
[mprumuturile garantate de bugetul de stat ]i [mprumuturile acordate altei societ`\i bancare sau
garantate de alt` banc`.

Aceast` regul` se aplic` oric`ror acord`ri de noi credite, indiferent de sum`, care, cumulate cu
angajamentele provenite din perioada anterioar`, dep`]esc limita de 10 % din fondurile proprii ale
b`ncii.

c) Clasificarea creditelor ]i constituirea provizioanelor specifice de risc

{n scopul determin`rii riscului de credit ]i limit`rii acestuia, societ`\ile bancare trebuie s` clasifice
creditele acordate [n una din urm`toarele cinci categorii:

• standard;
• [n observa\ie
• sub standard
• [ndoielnic
• pierdere

Clasificarea creditelor se va face prin aplicarea simultan` a urm`toarelor criterii:

1. Serviciul datoriei care exprim` capacitatea clien\ilor de a-]i onora obliga\iile la scaden\` ]i se
exprim` prin num`r zile [nt@rziere la plat`.

2. Performan\a financiar` evaluat` pe baza unor criterii stabilite de fiecare societate bancar`.
Performan\a financiar` reflect` poten\ialul economic ]i soliditatea financiar` a unei entit`\i economice,
ob\inut` [n urma analiz`rii unui ansamblu de factori cantitativi ]i calitativi.

Factorii cantitativi reprezint` un ansamblu de indicatori economico-financiari calcula\i pe baza datelor

din situa\iile financiare anuale. Indicatorii cantitativi utiliza\i [n aprecierea riscului de credit sunt
urm`torii:

Indicatori de lichiditate

1. Rata curent` - reflect` posibilitatea elementelor patrimoniale curente de a se transforma [n lichidit`\i

pentru a achita datoriile curente. Dac` valoarea total` a pasivelor curente este mai mare dec@t valoarea
total` a activelor curente atunci acest indicator este subunitar ]i aceasta ar putea ar`ta c` finan\area pe
termen scurt este folosit` pentru achizi\ionarea de active pe termen lung, ceea ce [n mod normal este
considerat periculos. Se calculeaz` ca raport [ntre activele circulante ]i datoriile curente.

16
2. Rata rapid` - reflect` posibilitatea activelor rapide, concretizate [n crean\e ]i trezorerie, de a acoperi
datoriile curente. Dac` acest indicator tinde s` fie supraunitar, clientul poate face fa\` datoriilor pe
termen scurt prin transformarea rapid` a activelor [n lichidit`\i. Se calculeaz` ca raport [ntre diferen\a
dintre active circulante ]i stocuri pe de o parte ]i datorii curente pe de alt` parte.

3. Lichiditatea imediat` - reflect` posibilitatea achit`rii datoriilor pe termen scurt pe seama numerarului
aflat [n casierie, a disponibilit`\ilor bancare ]i a plasamentelor de scurt` durat`. Indicatorul arat` c@t din
datoriile curente sunt acoperite de active cu lichiditate imediat`. Se calculeaz` ca raport procentual [ntre
elementele de trezorerie ]i datoriile curente.

Indicatori de solvabilitate

1. Gradul de [ndatorare - este indicatorul de solvabilitate patrimonial` care arat` gradul de [ndatorare a
firmei. Se calculeaz` ca raport [ntre datoriile totale angajate de firm` ]i capitalurile proprii.

2. Rata datoriilor pe termen mediu ]i lung - exprim` ponderea datoriilor pe termen mediu ]i lung (av@nd
o scaden\` mai mare de un an de zile) [n capitalurile proprii. Indic` [n ce masur` capitalurile proprii
constituie garan\ie pentru achitarea datoriilor pe termen mediu ]i lung. Se calculeaz` ca raport [ntre
datoriile pe termen mediu ]i lung ]i capitalurile proprii.

3. Rata acoperirii dob@nzilor - exprim` capacitatea firmei de a-]i pl`ti dab@nzile, arat` de c@te ori este
mai mare profitul ob\inut [n urma activit`\ii de baz` [n raport cu cheltuielie pentru dob@nzi. Se
calculeaz` ca raport [ntre profitul din exploatare ]i cheltuielile cu dob@nzile.

4. Cuantumul pl`\ilor restante [n cifra de afaceri - exprim` ponderea volumului de pla\i restante raportat
la cifra de afaceri. Este tot un indicator de [ndatorare, care arat` comportamentul clientului cu privire la
achitarea datoriilor la termen. Se calculeaz` ca raport procentual [ntre cuantumul pl`\ilor restante ]i cifra
de afaceri.

Indicatori de profitabilitate

1. Rentabilitatea financiar` - este indicatorul clasic de profitabilitate, urm`rit de manageri ]i ac\ionariat.

Reprezint` eficien\a cu care este utilizat capitalul investit [n firm`. Se calculeaz` ca raport procentual
[ntre profitul net ]i capitalurile proprii.

2. Rata marjei brute - exprim` profitabilitatea societ`\ii, respectiv c@t la sut` din v@nz`ri revine
societ`\ii, dup` acoperirea tuturor cheltuielilor. Se calculeaz` ca raport procentual [ntre profitul brut ]i
cifra de afaceri.

17
3. Eficien\a activelor totale - m`soar` rentabilitatea firmei prin raportarea profitului net ob\inut la
activele totale angajate. Indic` eficien\a cu care sunt utilizate activele firmei.

4. Rentabilitatea activit`\ii de baz` - exprim` rentabilitatea activit`\ii de baz`, marja de profit din
exploatare, respectiv eficien\a cu care se desf`]oar` activitatea. Se calculeaz` ca raport [ntre profitul din
exploatare ]i cheltuieli pentru exploatare.

Indicatori de activitate

1. Viteza de rota\ie a activelor - reprezint` num`rul de rota\ii pe care le efectueaz` activele circulante [n
perioada analizat`. {n func\ie de specificul activit`\ii, un num`r mare de rota\ii asigur` venituri mai mari
utiliz@nd acelea]i active totale. Se calculeaz` ca raport [ntre cifra de afaceri ]i activele totale.

2. Durata medie de stocare - exprim` num`rul mediu de zile [n care elementele componente ale stocului
sunt depozitate [nainte de a intra [n procesul de produc\ie, respectiv [nainte de a fi livrate. Trendul c`tre
valorile mai mici reprezint` o gestiune eficient` a stocurilor. Se calculeaz` dup` formula: Stocuri /
Costuri (cheltuieli de exploatare – salarii – amortizare) x nr. zile.

3. Perioada medie de [ncasare a crean\elor - reprezint` num`rul mediu de zile [n care se [ncaseaz`
crean\ele fa\` de cifra de afaceri [n perioada analizat`. Indicatorul apreciaz` care este perioada medie [n
care firma acord` credit comercial. Se calculeaz` dup` formula: Crean\e (clien\i) / Cifra de afaceri x nr.
zile.

4. Perioada medie de plat` a furnizorilor - reprezint` num`rul mediu de zile [n care sunt pl`ti\i furnizorii
fa\` de cifra de afaceri [n perioada respectiv`. Indicatorul apreciaz` care este perioada medie [n care
firma beneficiaz` de credit comercial. Se determin` dup` formula: Furnizori / Cifra de afaceri x nr. zile.

Evaluarea acestor indicatori determin` un scor al componentei cantitative prin care se apreciaz`
bonitatea financiar` a clientului, respectiv capacitatea acestuia de a se achita de obliga\iile convenite
prin contractul de credit / garan\ie bancar`.

Pentru aprecierea performan\ei financiare, pe l@ng` analiza acestor indicatori economico-financiari

(indicatori cantitativi) trebuie avute [n vedere ]i aspectele nefinanciare, respectiv factorii calitativi,
cum sunt: calitatea managementului firmei (competen\`, experien\` profesional`, obiective strategice
etc.), a activit`\ii firmei analizate, a politicii de marketing (concuren\`, distribu\ie, pozi\ia pe pia\` ),
precum ]i aspecte legate de istoricul creditului (dac` creditele au fost rambursate la scaden\` f`r` a se
[nregistra [nt@rzieri la plata ratelor ]i a dob@nzii aferente) ]i calitatea ac\ionariatului.

18
Performan\a este calculat` pe baz` de punctaj, prin acordarea de puncte fiec`rui aspectat analizat,
calcul@ndu-se un scor (num`r total de puncte) aferent componentei cantitative ]i un scor (num`r total de
puncte) aferent componentei calitative.

{ncadrarea [n categoria de performan\` financiar` se va face [n ordinea cresc`toare a scorului total, [n

una din urm`toarele categorii:

- categoria A – [n cazul [n care performan\ele financiare sunt foarte bune ]i permit achitarea la scaden\`
a dob@nzii ]i a ratei. Totodat` se prefigureaz` men\inerea ]i [n perspectiv` a performan\elor financiare la
un nivel ridicat;

- categoria B – [n cazul [n care performan\ele financiare sunt bune sau foarte bune, dar nu se pot
men\ine la acest nivel [ntr-o perspectiv` mai [ndelungat`;

- categoria C - [n cazul [n care performan\ele financiare sunt satisfacatoare, dar au o evident` tendin\` de
[nr`ut`\ire;

- categoria D – [n cazul [n care performan\a financiar` este sc`zut` ]i cu o evident` ciclitate la intervale
scurte de timp;

- categoria E – [n cazul [n care performan\ele financiare arat` pierderi ]i exist` perspective clare c` nu
pot fi pl`tite nici ratele nici dob@nzile;

{n urma corobor`rii criteriilor men\ionate, creditul va fi clasificat conform urm`toarei matrici:

Performan\a

financiar` A B C D E

Serviciul

datoriei
0 – 15 zile standard `n obseva]ie substandard `ndoielnic pierdere
16 – 30 zile `n obseva]ie substandard `ndoielnic pierdere pierdere
31 – 60 zile substandard `ndoielnic pierdere pierdere pierdere
61 – 90 zile `ndoielnic pierdere pierdere pierdere pierdere
minimum pierdere pierdere pierdere pierdere pierdere

91 zile
Pentru acoperirea pierderilor din credite, b`ncile sunt obligate s`-]i constituie provizioane. Sumele
aferente se includ pe cheltuieli ]i sunt raportate la Banca Na\ional` a Rom@niei. Nivelurile
provizioanelor [n func\ie de clasificarea creditelor sunt urm`toarele:

Clasificare credit Nivelul provizionului specific

standard 0%
`n observa]ie 5%
substandard 20 %
`ndoielnic 50 %
pierdere 100 %

La determinarea provizioanelor, expunerea debitorului poate fi mic]orat` doar cu valoarea

angajamentelor ap`rute din: depozite gajate, colaterale, acceptate de banc`, garan\ii necondi\ionate
primite de la Guvernul Rom@niei, de la Banca Na\ional` a Rom@niei, de la alt` banc` din Rom@nia sau
din una din \`rile din categoria A.

3.Ini\ierea unei proceduri judiciare, {n situa\ia [n care a fost ini\iat` o procedur` judiciar` [mpotriva
clientului respectiv, creditul va fi clasat automat [n categoria “pierdere” indiferent de performan\a sa
financiar` ]i de serviciul datoriei.

B. Riscul de lichiditate

Riscul de lichiditate este considerat un risc major, el av@nd mai multe accep\iuni precum: lichiditate
extrem`, “pern` de securitate” ce procur` activele lichide, sau capacitatea de mobilizare a capitalului la
un cost “normal”.

Situa\ia lichidit`\ii extreme antreneaz` e]ecul unei institu\ii bancare. {n acest sens riscul de lichiditate
poate fi fatal. O asemenea situa\ie []i are originea, [n general, [n alte cauze ( de exemplu: evolu\ile
adverse ale pie\elor) ]i pot provoca nelini]tea institu\iei respective. Aceste cauze sunt suficiente pentru a
antrena retrageri masive de fonduri sau [nchiderea liniilor de credit obi]nuite ale altor institu\ii, ceea ce
genereaz` o criz` brutal` de lichidit`\i.

O alt` accep\iune a riscului de lichiditate este mai cur@nd cel al dispunerii de lichidit`\i bancare
insuficiente, adic` activele lichide disponibile nu sunt suficiente pentru a face fa\` nevoilor nea]teptate.
{n aceast` optic`, lichiditatea este mai cur@nd “ o pern` de securitate” pentru a face fa\` dificult`\ilor.

{n fine, riscul de lichiditate exprim` eventualitatea dificult`\ilor temporare de a accede la surse de

fonduri pentru a face fa\` nevoilor. Lichiditatea arat` [n acest caz capacitatea institu\iei de a m`ri
capitalurile la un “cost rezonabil” [n permanen\`. Aceast` capacitate depinde, [n realitate de doi factori:
lichiditatea pie\ei ]i lichiditatea institu\iei. Astfel, [n perioada unei tensiuni conjuncturale, ob\inerea de
fonduri de pe pie\e devine dificil` ]i costisitoare. Lichiditatea pie\ei afecteaz` direct capacitatea de
m`rire a capitalului unei institu\ii financiare. Facilitatea accesului la capital depinde, de asemenea, de
caracteristicile proprii ale institu\iei: nevoile sale de capital ]i regularitatea lor, planificarea lor [n cursul
timpului, solvabilitatea sa ]i alte elemente care afecteaz` situa\ia sa financiar`. Unele sunt legate de
calitatea semn`turii sale. Dac` semn`tura unei institu\ii nu inspir` [ncredere atunci finan\`rile sale sunt
mai costisitoare.

Riscul de lichiditate na]te decalaje [ntre angajamente ]i resurse.

Gestiunea lichidit`\ii const` [n asigurarea c` nevoile de finan\are sunt acoperite [n permanen\`.

Decalajele previzionate [ntre ansamblul angajamentelor ]i resurselor se m`soar` printr-un indicator

numit impasuri [n lichiditate. Proiec\iile lor reprezint` necesit`\ile de lichiditate previzionate ]i
constituie un instrument de gestiune important. Impasurile sunt diferen\ele dintre activele ]i pasivele la
o anumit` dat`, a]a numitele impasuri [n stocuri sau diferen\ele [ntre varia\iile lor [n timpul unei
perioade date, numite impasuri [n fluxuri.

Impasurile [n lichiditate sunt stabilite [n proiec\ie. Calculul este efectuat pe baza activelor ]i pasivelor
existente la data calculului. Profilul difer` de cel ce va fi ob\inut prin [ncorporarea riscurilor viitoare
noi, care intr` mai t[rziu [n bilan\, care sunt importante pentru evaluarea total` a nevoilor de lichiditate
previzionate. Profilurile evolu\iei [n timp a activelor ]i pasivelor sunt scaden\ele activelor ]i pasivelor.

Nu toate angajamentele au scaden\` contractual`, de exemplu: depozitele la vedere, fondurile proprii.

Altele nu au scaden\` sigur` (depozitele, spre exemplu). De aceea, pentru proiectarea angajamentelor [n
viitor, sunt necesare diverse ipoteze.

Proiec\ia impasurilor

Impasurile pot fi calculate [n stocuri sau [n fluxuri .

Impasul [n stocuri este calculat la o anumit` data, prin diferen\a [ntre expunerile pasivului ]i activului.
Un impas pozitiv reprezint` un excedent de resurse, iar un impas negativ reprezint` un deficit de
resurse.

Impasul [n fluxuri este definit, pe timpul unei perioade date, prin diferen\a [ntre intr`rile ]i ie]irile de
fonduri ale perioadei. Intr`rile de fonduri sunt numite ]i c`deri de active (de exemplu: creditele acordate
clien\ilor b`ncii ]i rambursate de ace]tia sau depozitele constituite de societatea bancar` la alte b`nci
care sunt restituite la scaden\`), iar ie]irile de fonduri sunt numite c`deri de pasive (de exemplu:
[mprumuturile primite de societatea bancar` de la alte b`nci ]i rambursate sau [mprumuturile de
refinan\are primite de la B.N.R. care sunt rambursate). Este logic de calculat impasul [n fluxuri prin
diferen\a dintre intr`rile ]i ie]irile de fonduri. {n acest context, un impas [n fluxuri pozitiv este o intrare
net` de fluxuri, iar un impas [n fluxuri negativ este o ie]ire net` de fonduri.

De exemplu:

Data 1 2 3 4 5 6
Active 1000 900 700 650 500 300
Pasive 1000 800 500 400 350 100
Impasuri `n stocuri 0 - 100 - 200 - 250 - 150 - 200
Active c\zute (intr\ri
de fonduri
0 100 200 50 150 200
Pasive c\zute (ie[iri
de fonduri)
0 - 200 - 300 - 100 - 50 - 250
Impasul `n fluxuri 0 - 100 - 100 - 50 + 100 - 50
Impasul `n fluxuri 0 - 100 - 200 - 250 - 150 - 200
cumulat
(-100 + -100) (-200 + - (-250 + +100) (-150 + -
50) 50)

Se poate observa c` impasurile [n stocuri sunt identice [n valoare cu impasurile [n fluxuri cumulate. Din
exemplul prezentat rezult` c` avem de-a face cu un deficit de resurse, activele se amortizeaz` mai lent
dec@t pasivele. {n aces caz, dac` activele se amortizeaz` mai lent dec@t resursele, bilan\ul este
subconsolidat. Noi finan\`ri sunt necesare pentru acoperirea decalajului fa\` de active.

Dac` activele existente se amortizeaz` mai rapid dec@t resursele bilan\ul este supraconsolidat.
Excedentul de resurse degajat cu scurgerea timpului este disponibil pentru finan\area opera\iunilor noi.

La un bilan\ perfect consolidat angajamentele sunt egale cu resursele.

Acoperirea lichidit`\ii const` [n efectuarea finan\`rilor necesare. Fiecare finan\are efectuat` ast`zi
echilibreaz` trezoreria curent`. Dar ea poate angaja o supraconsolidare sau o subconsolidare, la date
viitoare. Totul depinde de scaden\ele noilor resurse ]i cele ale operatiunilor existente.
Reglement`ri privind lichiditatea b`ncilor

{n cele mai multe state aceste reglement`ri se suprapun peste cerin\ele viz@nd rezervele minime
obligatorii ]i care sunt folosite, [n principal, ca un instrument de politic` monetar`. {n rest problema
lichidit`\ii ]i modul de asigurare sunt probleme de management bancar.

Banca central` monitorizeaz`, [ns`, indicatorii de lichiditate bancar` de care \ine cont [n acordarea
calificativului general al b`ncii (indicatorii globali pentru aprecierea pozi\iei de risc a b`ncii). Ace]ti
indicatori de lichiditate sunt calcula\i pe baza rapoartelor financiare prezentate periodic b`ncii centrale
]i [n func\ie de valoarea lor se fac recomand`ri de c`tre personalul de specialitate.

Problema lichidit`\ii bancare este important` ]i pentru derularea politicii monetare. La nivel
interna\ional nu exist` o armonizare a indicatorilor folosi\i pentru aprecierea lichidit`\ii. Exist` [n
principal dou` modalit`\i de reglementare a lichidit`\ii ]i anume:

a) Determinarea lichidit`\ii folosind indicele de lichiditate, calculat ca raport [ntre activele pe termen
scurt ]i pasivele pe termen scurt. Acesta poate fi aplicat pe diferite scaden\e. Logica este de a verifica
dac` activele lichide acoper` datoriile exigibile. Acesta poate ajunge, [n func\ie de scaden\`, p@n` la 100
%. Formula general` de calcul a lichidit`\ii este:

Lichiditatea efectiv`

Indicatorul de lichiditate = ----------------------------

Lichiditatea necesar`

Banca Na\ional` a Rom@niei solicit` ca acest indicator s` fie mai mare sau egal cu 1.

Lichiditatea efectiv` reprezint` activele bilan\iere ]i angajamentele primite eviden\iate [n afara

bilan\ului ]i care sunt grupate pe 5 benzi de scaden\`:

- sub o lun`;

- [ntre 1 – 3 luni;

- [ntre 3 – 6 luni;

- [ntre 6 – 12 luni;

- peste 12 luni.
Lichiditatea necesar` reprezint` suma pe fiecare band` de scaden\` a obliga\iilor bilan\iere ]i a
angajamentelor date eviden\iate [n afara bilan\ului.

Un alt indicator de apreciere a lichidit`\ii este Riscul de lichiditate fa\` de o singur` persoan` care
reprezint` obliga\ia b`ncii fa\` de orice persoan` sau grup de persoane fizice sau juridice ce sunt legate
economic [ntre ele, [n sensul c`:

- una dintre persoane exercit` asupra celorlalte, direct sau indirect, putere de control;

- nivelul cumulat al obliga\iei b`ncii reprezint` un singur risc de lichiditate pentru banc`, [n sensul c`
retragerea de c`tre una dintre persoane a unui depozit, [nchiderea unui cont curent sau utilizarea unui
angajament de finan\are primit de la banc` pot atrage din partea celorlalte persoane retragerea
depozitelor, [nchiderea conturilor sau utilizarea angajamentelor de finan\are primite de la banc`.

Un alt indicator este cel care determin` riscul de lichiditate fa\` de o singur` persoan`. Risc mare de
lichiditate fa\` de o singur` persoan` reprezint` riscul de lichiditate fa\` de o singur` persoan` care
reprezint` cel pu\in 10 % din valoarea obliga\iilor bilan\iere (altele dec@t [mprumuturile) ]i a
angajamentelor de finan\are date de banc` ]i eviden\iate [n afara bilan\ului.

Managementul lichidit`\ii impune determinarea urm`torilor indicatori:

active lichide (disponibilit`\i la B.N.R., disponibilit`\i

b`ne]ti, depozite la alte b`nci, alte active )

Lichiditatea global` = ---------------------------------------------------------------------

datorii curente (resurse atrase la vedere)

Nivelul optim este de 2 – 2,5

trezoreria (numerar, cont curent B.N.R., plasamente

pe termen scurt)

Lichiditatea imediat` = ----------------------------------------------------------------

datorii pe termen scurt (disponibilit`\i la vedere ale

clien\ilor, [mprumuturi pe termen scurt)

Nivelul optim este de 20 %

Destina\iile lichidit`\ii (lichiditatea necesar`) sunt:

- constituirea rezervei minime obligatorii;

- cereri de [mprumut ale clien\ilor;

- solicit`rile clien\ilor de retragere de fonduri;

- efectuarea decont`rilor interbancare;

- plata altor obliga\ii ale b`ncilor (plata impozitelor, dividendelor);

- depozite scadente ale b`ncilor;

- [mprumuturi scadente contracte de banc`.

Principalele surse de lichiditate efectiv`:

- numerar;

- disponibilit`\i ]i depozite la vedere, la banca central` sau la alte b`nci

corespondente;

- bonuri de tezaur ]i certificate de trezorerie;

- dob@nzi ]i rate scadente la creditele acordate;

- depozite atrase;

- [mprumuturi de la late b`nci sau de la banca central`.

Un alt indicator este Coeficientul fondurilor proprii ]i resurselor permanente care stablile]te un raport
minim de 60 % [ntre resursele bancare pe termen lung ]i utilizarea lor. Sunt asimilate fondurilor proprii
]i resursele pe termen lung cu o scaden\` de peste 5 ani.

b)Rezervele minime obligatorii ale societ`\ilor bancare.

Legisla\ia rom@neasc` referitoare la lichiditatea bancar` se refer` [n principal la sistemul rezervelor

minime obligatorii.

Astfel, societ`\ile bancare sunt obligate s` constituie rezervele minime obligatorii, [n conturi la B.N.R.,
[n func\ie de nivelul depozitelor atrase.
Nivelul prev`zut al rezervelor minime obligatorii se determin` ca produs [ntre baza de calcul ]i rata
rezervelor minime obligatorii.

Baza de calcul o constituie nivelul mediu, pe perioada de observare, a mijloacelor b`ne]ti, [n lei sau [n
valut`, atrase de societ`\ile bancare de la persoane fizice ]i juridice (care nu sunt obligate s` constituie
rezerve obligatorii) sub form` de depozite sau instrumente negociabile sau nenegociabile, pl`tite la
vedere sau la termen, inclusiv sumele [n tranzit [ntre sediile societ`\ilor bancare. Sunt exceptate
depozitele guvernamentale ]i cele asimilate acestora.

Perioada de observare (intervalul pe care se determin` baza de calcul) o constituie perioada [ntre data de
24 a lunii precedente ]i data de 23 a lunii curente.

Perioada de aplicare (intervalul de timp [n care trebuie men\inut la B.N.R. nivelul prev`zut al rezervelor
minime obligatorii) este intervalul cuprins [ntre data de 24 a lunii curente ]i data de 23 a lunii
urm`toare.

Nivelul efectiv al rezervelor minime obligatorii este purt`tor de dob@nd`, dar numai p@n` la nivelul
prev`zut al rezervelor minime obligatorii. Excedentul de rezerve (ceea ce dep`]e]te nivelul prev`zut) nu
este purt`tor de dob@nd`.

Pentru deficitul de rezerve (dac` este cazul) se calculeaz` ]i se percepe o dob@nd` penalizatoare.

Ratele rezervelor minime obligatorii, ratele dob@nzilor bonificate, ratele dob@nzilor penalizatoare sunt
stabilite de B.N.R. [n conformitate cu obiectivele sale de politic` monetar`. Astfel, ratele dob@nzilor
penalizatoare urmeaz`, [n general, rata dob@nzii la creditele lombard (foarte ridicat`), ceea ce determin`
o gestionare foarte atent` a rezervelor din partea bancilor. {n anumite perioade, rata rezervelor pentru
valut` a fost mult mai ridicat` dec@t cea pentru lei, decurg@nd din politica de reducere a posibilit`\ilor
de creditare [n valut`.

Tot [n scopul limit`rii riscului de lichiditate pot fi considerate ]i reglement`rile b`ncii centrale privind
asigurarea depozitelor bancare. Pentru asigurarea depozitelor bancare toate societ`\ile bancare sunt
obligate s` contribuie la un fond de asigurare a depozitelor, a c`rui destina\ie este satisfacerea cererilor
de retragere a depozitelor [n caz de faliment.

Potrivit legisla\iei rom@ne]ti Fondul de garantare a depozitelor este persoan` juridic`, organizarea ]i
func\ionarea acestuia fiind stabilit` prin statut propriu aprobat de B.N.R.

Scopul fondului este de a garanta rambursarea depozitelor constituite la societ`\ile bancare de c`tre
deponen\i persoane fizice. Prin depozit se [n\elege orice sold creditor ce rezult` din sume depuse [ntr-un
cont bancar de orice tip, deschis pe numele uneia sau mai multor persoane, care sunt supuse ramburs`rii
c`tre deponen\i de c`tre b`ncile comerciale. Sunt garantate ]i certificatele de depozit nominative emise
de societatea bancar`.

{n cazul [n care o societate bancar` nu este [n m`sur` s`-]i onoreze obliga\iile fa\` de deponen\ii s`i, iar
B.N.R. i-a retras autoriza\ia de func\ionare, fondul va garanta plata c`tre deponen\i a fondurilor
depozitate, indiferent de moneda [n care a fost constituit depozitul ori de num`rul sau m`rimea
depozitului, [n limita unui plafon de garantare. Fondul modific` anual m`rimea plafonului de garantare,
prin indexarea acestuia cu indicele infla\iei.

Depozitele [n valut` vor fi garantate prin plata echivalentului lor [n lei [n func\ie de cursul de schimb
publicat de B.N.R. pentru respectiva moned`, [n vigoare la data indisponibilit`\ii depozitelor. {n cazul [n
care societatea bancar` de\ine o crean\` asupra unui deponent, plafonul de garantare va fi redus cu suma
datorat` de acesta fa\` de societatea bancar` respectiv`.

Fondul se constituie [n principal din contribu\ia de 1 % din capitalul social subscris, contribu\ie
suportat` de fiecare societate bancar` autorizat` s` desfa]oare activit`\i bancare, precum ]i o contribu\ie
anual` de 0,3 % din suma total` a depozitelor persoanelor fizice, sum` existent` [n sold la data de 31
decembrie a anului precedent.

Contribu\iile anuale ale b`ncilor la fond sunt considerate drept cheltuieli deductibile din punct de vedere
fiscal.

C. Riscul de rat` a dob@nzii

Riscul de rat` a dob@nzii este riscul evolu\iilor nefavorabile ale rezultatelor ca urmare a modific`rii
ratelor.

Riscul de rat` este rezultatul a doi factori:

- pozi\ia ratei;

- incertitudinea ratelor de pe pia\`.

Pozi\ia ratei este reprezentat` de diferite linii din bilan\ care sunt afectate de mi]c`rile de pe pia\`.
Instrumentul clasic de masurare a pozi\iei ratei este impasul ratei sau “gap” - ul ratei. Este vorba de
diferen\a dintre activele ]i pasivele a c`ror rat` variaz` pe o perioad` dat`.

Riscul de rat` depinde de natura ratelor diferitelor linii ale bilan\ului. Unele rate sunt fixe pe durata unei
anumite perioade ]i altele sunt variabile pe aceea]i perioad`.
O rat` este fix` pe o anumit` perioad` dac` nivelul s`u nu este afectat de modific`rile de pe pia\` [n acea
perioad`.

O rat` variabil` se caracterizeaz` prin:

• specificarea, de obicei printr-un index, a ratei pie\ei care serve]te ca baz` de calcul a ratei
variabile;
• printr-o periodicitate a reviziilor; ]i
• printr-o scaden\`.

O rat` variabil` sau revizuibil` [n mod regulat este fix` [ntre cele dou` revizii dac` indexarea se face la
o rat` determinat` la [nceputul perioadei. Este vorba de rate predeterminate, adic` indexate pe baza unei
rate cunoscute la [nceputul perioadei. Din contr`, ratele postdeterminate (stabilite pe baza mediei
calculat` pe o perioad` scurt`) nu sunt cunoscute dec@t la finele perioadei. O rat` postdeterminat` nu
este niciodat` sigur`. Alte rate variabile sunt indexate [ntr-o manier` neregulat`.

A]adar, distinc\ia [ntre rata fix` ]i rata variabil` este legat` de perioada luat` [n considerare.
Modalit`\ile de indexare a ratelor sunt diverse:

- rate fixe;

- rate revizuibile [n func\ie de rata pie\ei, care la r@ndul lor pot fi:

a) determinate la [nceputul perioadei de revizie;

b) determinate la finele perioadei de revizie

- rate revizuite neregulat.

Problema este de a ]ti cum s` anticipezi evolu\ia ratelor ]i s` porne]ti din momentul [n care care ea
poate deveni profitabil`.

Principalul instrument de masur` a expunerii la riscul de rat` sunt impasurile de rat` sau gap-urile de
rat`.

Un impas de rat` este diferen\a algebric` [ntre angajamentele la rata variabil` ]i resursele la rata
variabil` pe o perioad` dat`. Diferen\a este pozitiv` dac` activele la rata variabil` (care mai sunt numite
]i active sensibile) sunt mai mici ca pasivele la rat` variabil` (denumite ]i pasive sensibile). Cum nu
exist` numai o rat`, ci mai multe, exist` tot at@tea impasuri ca ]i rate de referin\`. Este [ns` posibil`
regruparea liniilor din bilan\ [n angajamente ale c`ror rate sunt str@ns corelate cu aceea]i rat` de
referin\`. {n acest caz, un impas poate fi calculat pentru aceste angajamente financiare agregate ]i
reprezint` soldul angajamentelor indexate pe aceea]i rat`. Impasul de rat` este similar cu impasul [n
lichiditate.

Impasul lichidit`\ii, calculat [n stocuri, ia [n considerare ansamblul posturilor din bilan\. Din contr`,
impasul ratei dob@nzii este o diferen\` numai [ntre angajamentele ]i resursele ale c`ror rate sunt
reajustate (variabile) [n cursul perioadei considerate.

Dac` impasurile [n lichiditate [nf`\i]eaz` clar nevoile sau excedentele de finan\are la o dat` sau pentru o
perioad` dat`, constituind un fapt obiectiv, impasurile de rat` sunt subiect de interpretare.

Exemplu:

Active la rat` variabil` = 400

Active la rata fix` = 600 Impasul [n rat` = +100

Total activ 1.000

Pasive la rat` variabil` = 300

Pasive la rata fix` = 700

Total pasiv 1.000

Impasul de rat` este calculat prin diferen\a dintre angajamentele financiare la rata variabil` ale activului
]i pasivului. Diferen\ele dintre angajamentele financiare la rata variabil`, pe de o parte, ]i cele la rata
fix`, pe de alt` parte, nu sunt echivalente, impasul este [ntotdeauna calculat ca o diferen\` a activelor ]i
pasivelor la rata variabil`.

Atunci c@nd impasul este pozitiv, aceast` situa\ie semnific` faptul c` baza de calcul a veniturilor la rate
variabile este mai mare ca baza costurilor. {n situa\ia invers`, adic` baza de calcul a veniturilor la rate
variabile este mai mic` ca baza costurilor, impasul este negativ.

{n exemplu de mai sus, impasul de rat`, calculat [n stocuri, este de + 100.

Marja dob@nzii este diferen\a dintre veniturile financiare ale perioadei ]i cheltuielile financiare ale
perioadei, respectiv dintre veniturile ce se vor [ncasa pentru activele la rat` variabil` ]i costurile ce se
vor pl`ti pentru pasivele la rat` variabil`.
Calculul varia\iei marjei dob@nzii [n func\ie de o rat` “i” este simplu dac` vom considera c`:

- impasul [n stoc este constant de-a lungul perioadei sau dac` acest lucru nu este posibil, impasul [n stoc
se calculeaz` pe baza angajamentelor financiare medii (media activelor la rat` variabil` - media
pasivelor la rat` variabil`) pe perioada respectiv`;

- ratele variabile ale activelor ]i pasivelor sunt indexate pe baza aceleea]i rate “i”;

- index`rile angajamentelor se produc la date comparabile la activ ]i pasiv.

Dac` aceste condi\ii sunt [ndeplinite, varia\ia marjei dob@nzii (MD) care corespunde la o varia\ie a ratei
dob@nzii “i” este simpl`, cu datele din exemplu de mai sus:

varia\ia marjei dob@nzii (MD) = (active variabile-pasive variabile)x varia\ia dob@nzii “i”

Dac` presupunem c` rata “i” este egal` cu 10 %, iar aceasta [n perioada urm`toare se estimeaz` c` va
cre]te la 11 %, atunci varia\ia dob@nzii este de 1 %, astfel c` marja dobanzii va fi:

MD = 100 x 1% = 1

De exemplu:

Luna 1 Luna 2 Luna 3

Active la rat` variabil` 0 250 300
Pasive la rat` variabil` 200 200 200
Impasul [n stocuri -200 +50 +100

Dac` varia\ia ratei dobanzii este de 1 %, atunci varia\ia marjei dob@nzii pe trimestru va fi:

Luna Impasul lunar [n stocuri Varia\ia lunar` a marjei

1 -200 -200x1 % -2
2 +50 +50x1 % +0,5
3 +100 +100x1% +1
Total trimestru cumulat -0,5

Analiza varia\iei marjei dob@nzii poate constitui un instrument important [n luarea deciziilor
manageriale. Aceasta poate fi adoptat` at@t [n managementul ofensiv, c@t ]i [n cel defensiv.
{n cazul unui management ofensiv strategia activelor ]i pasivelor la rat` variabil` include dou` etape:

- previzionarea ratelor dob@nzii pe pia\`;

- ajustarea portofoliului de active ]i pasive la rat` variabil` pentru a profita de schimb`rile de rat` a
dob@nzii pe pia\`.

Astfel, previzionarea unei cre]teri a ratelor dob@nzii pe pia\` conduce la orientarea societ`\ii bancare
c`tre un impas pozitiv, [ntruc@t atunci c@nd cresc ratele dob@nzii pe pia\` va cre]te ]i marja dob@nzii. {n
caz contrar, cand este previzionat` o sc`dere a ratelor dob@nzii pe pia\`, societatea bancar` se va orienta
c`tre un impas negativ [ntruc@t va cre]te ]i [n acest caz marja dob@nzii.

{n cazul previzion`rii cre]terii ratelor dob@nzii pe pia\`, o societate bancar` cu un impas pozitiv va
[nregistra o cre]tere a marjei dob@nzii. Profitul va cre]te deoarece veniturile ob\inute pe baza activelor
la rat` variabil` vor cre]te mai mult dec@t costurile de atragere a resurselor.

O societate bancar` care previzioneaz` o cre]tere a ratei dob@nzii, dar nu are [n acel moment un impas
mai mare ca zero va trebui s`-]i ajusteze portofoliul de active (de exemplu: ar putea s` scurteze scaden\a
activelor sale prin v@nzarea titlurilor de valoare la termen lung ]i va folosi fondurile ob\inute pentru a
cump`ra titluri de valoare la termen scurt). De asemenea poate cre]te nivelul creditelor acordate cu rate
variabile ale dob@nzii. Aceste ajust`ri de portofoliu vor cre]te volumul activelor la rat` variabil`, ceea
ce se va reflecta [n cre]tere veniturilor pentru aceste active.

O alt` strategie [n cazul cre]terii ratei dob@nzii, ar putea fi m`rirea exigibilit`\ii surselor de finan\are.
Acest lucru se poate realiza prin v@nzarea de certificate de depozit pe termen lung. Folosind o astfel de
strategie efectul de cre]tere a ratei dob@nzii pe pia\` asupra costurilor resurselor financiare va fi mai
redus contribuind la cre]terea marjei dob@nzii.

{n cazul previziunilor de sc`dere a ratei dob@nzii pe pia\` ajust`rile ce trebuiesc f`cute sunt inverse.
Societatea bancar` trebuie s`-]i ajusteze portofoliul de active ]i s` ob\in` un impas negativ. {n ceea ce
prive]te activele, trebuie m`rit` ponderea celor cu rat` fix`, iar volumul celor cu rat` variabil` trebuie
redus. {n ceea ce prive]te pasivele trebuie scurtat` exigibilitatea acesatora.

Rata dobanzii previzionate Pozi\ia favorabil` a impasului Modific`ri [n portofoliul

activelor ]i pasivelor
Cre]tere Pozitiv Activele la rat` variabil` cresc

Pasivele la rat` variabil` scad

Sc`dere Negativ Activele la rat` variabil` scad

Pasivele la rat` variabil` cresc

{n cazul unui management defensiv nu se urm`re]te ob\inerea unui profit din schimb`rile de rat` a
dob@nzii pe pia\`, ci prevenirea unor efecte negative asupra profitabilit`\ii existente. {n acest sens
urm`re]te un impas egal cu zero, iar activele la rat` variabil` s` fie egale cu pasivele la rat` variabil`.

{n managementul defensiv principalul obiectiv [l reprezint` men\inerea unui echilibru [ntre activele ]i
pasivele la rat` variabil`. Cre]terea ratelor dob@nzii pe pia\` va produce cre]teri egale ale veniturilor ]i
cheltuielilor cu dob@nzile, astfel c` marja dob@nzii s` r`m@n` practic neschimbat`. {n mod similar
sc`derea ratelor dob@nzii pe pia\` vor produce reduceri ale veniturilor aproximativ egale, ceea ce va
conduce la men\inerea marjei dob@nzii la acela]i nivel.

D. Riscul de schimb valutar

Riscul de schimb este asem`n`tor riscului de rat`. Este riscul evolu\iilor nefavorabile ale rezultatelor ca
urmare a evolu\iilor ratelor de schimb.

Riscul generat de opera\iuni [n devize este cauzat de factori complec]i care \in de cunjunctura
interna\ional`, conflictele regionale, criza economic` mondial` etc.

Cele mai importante componente ale riscului de schimb sunt:

- Riscul de translatare, cunoscut ]i sub denumirea de risc al schimbului valutar, se refer` la riscul de
c@]tig sau pierdere atunci c@nd activele, pasivele ]i rezultatele unei filiale sunt translatate din valuta [n
care se \in eviden\ele filialei [n moneda na\ional` a centralei;

- Riscul de tranzac\ie apare ori de c@te ori o banc` se angajeaz` [n opera\iuni cu devize, c@nd exist`
riscul c@]tigului sau pierderii, dac` valoarea devizelor respective se schimb` [n compara\ie cu moneda
local` a b`ncii. Riscul de tranzac\ie este cu at@t mai mare cu c@t instabilitatea monetar` dintr-o \ar` este
mai mare. {ntotdeauna [ns`, datorit` riscului de tranzac\ie, un partener c@]tig` altul pierde.

- Riscul economic este mai complex ]i se refer` la impactul schimb`rii cursului valutar asupra
profitabilit`\ii pe termen lung a bancii ]i nu asupra efectului pe termen scurt al unei opera\iuni.

Analiza riscului de schimb presupune metode care nu se rezum` la simpla analiz` financiar` ]i de bilan\.
Acestea vizeaz` reducera la minimum a cheltuielilor sau pierderilor datorate varia\iilor cursului de
schimb, mai ales c`, deseori, cursul monedelor interna\ionale mai importante a variat cu amplitudini de
peste 1 % [n cursul aceleia]i zile. Din acest motiv, acoperirea riscului de curs devine o necesitate.
{ntruc@t nu toate activele ]i pasivele sunt expuse [n aceea]i masur` la risc, se pune problema stabilirii
pozi\iei de schimb pentru fiecare caz [n parte. Una este situa\ia crean\elor ]i datoriilor pe termen scurt ]i
altfel se pune problema riscului asociat datoriilor pe termen lung. Pozi\ia de schimb se va stabili pe
fiecare deviz` \in@ndu-se cont de scaden\a crean\elor ]i datoriilor.

Important` [n activitatea de limitare a riscului de schimb este aplicarea unor tehnici adecvate de
protec\ie efectiv`. Astfel, se pot utiliza produsele derivate, se poate opta, potrivit momentului
conjunctural valutar, pentru un anumit tip de opera\iune la termen (simpl` sau swap). Opera\iunile swap
de dob@nzi reprezint` instrumentele preferate al`turi de cele swap cu valute sau combina\ie [ntre cele
dou`: monede – dob@nzi.

{n vederea limit`rii riscurilor financiare care pot s` apar` ca urmare a desf`]ur`rii opera\iunilor valutare,
societ`\ile bancare au obliga\ia s` posede un sistem de eviden\` care s` permit` at@t [nregistrarea
imediat` a opera\iunilor valutare, c@t ]i determinarea pozi\iilor individuale ]i a pozi\iilor valutare totale.

Principalul indicator care d` marimea riscului de schimb este pozi\ia valutar`. Aceasta reprezint`
diferen\a dintre total crea\e ]i total angajamente [ntr-o anumit` moned` sau soldul net al patrimoniului
[n moneda respectiv`.

O pozi\ie valutar` este definit` ca pozi\ie valutar` lung` atunci c@nd totalul crean\elor dep`]e]te totalul
angajamentelor ]i este definit` drept pozi\ie scurt` atunci c@nd totalul angajamentelor dep`]e]te totalul
crean\elor.

Prin total crean\e se [n\elege suma soldurilor conturilor [n valut` din activul bilan\ului plus crean\ele [n
valut` care rezult` din tranzac\iile valutare la vedere sau la termen [ncheiate de o societate bancar` [n
nume ]i [n cont propriu.

Prin total angajamente se [n\elege suma soldurilor conturilor [n valut` din pasivul bilan\ului plus
angajamentele [n valut` care rezult` din tranzac\iile valutare la vedere sau la termen reflectate [n afara
bilan\ului.

Pozi\ia valutar` individual` reprezint` pozi\ia valutar` lung` sau scurt` pe fiecare valut` (deviz`), [n
echivalent lei.

Pozi\ia valutar` total` reprezint` diferen\a dintre pozi\iile valutare lungi ]i totalul pozi\iilor valutare
scurte, [n echivalent moned` na\ional`. Pozi\ia valutar` total` nu trebuie s` dep`]easc`, la sf@r]itul zilei,
20 % din fondurile proprii ale b`ncii.
E. Riscul de solvabilitate

Solvabilitatea reprezint` capacitatea unei b`nci de a acoperi cu capitalul propriu obliga\iile fa\` de
clien\i.

Riscul de solvabilitate este cel de a nu dispune de fonduri proprii suficiente pentru absor\ia pierderilor
eventuale. Acest risc rezult`, pe de o parte, din suma total` a fondurilor proprii disponibile ]i, pe de alt`
parte, din riscurile ce se produc (de credit, de rat` a dob@nzii, de rat` de schimb etc.)

Reglementarea pruden\ial` a solvabilit`\ii b`ncii se refer` la adecvarea fondurilor proprii la riscurile

asumate, fondurile proprii reprezent@nd ultimul garant al solvabilita\ii [n fa\a ansamblului riscurilor.

De asemenea, fondurile proprii reprezint` o referin\` obligatorie pentru to\i indicatorii de performan\`,
datorit` condi\iei imperative de remunerare satisf`c`toare a ac\ionarilor. Dac` fondurile nu sunt adaptate
la nivelul riscurilor pentru un motiv oarecare, nici riscul de solvabilitate, nici alte riscuri, nici m`sur`rile
performan\elor nu sunt bine st`p@nite.

Fondurile proprii ale unei societ`\i bancare sunt formate din urm`toarele categorii de capital:

• capitalul propriu;
• capitalul suplimentar.

Capitalul propriu se compune din:

- capital social v`rsat;

- prime legate de capital, v`rsate;

- profitul reportat la capital, v`rsat;

- profitul rezultat din exerci\ii precedente;

- profitul rezultatului curent;

- rezerva general` pentru riscul de credit;

- fondul de rezerv` constituit conform legii. B`ncile repartizeaz` 20 % din profitul brut pentru
constituirea unui fond de rezerv` p@n` c@nd fondul de rezerv` egaleaz` capitalul social, apoi maximum
10 % p@n` [n momentul [n care fondul a ajuns de dou` ori mai mare dec@t capitalul social. Dup`
atingerea acestui nivel alocarea de sume pentru fondul de rezerv` se face din profitul net;

- fondul de dezvoltare;
Pentru determinarea capitalului propriu se vor deduce urm`toarele elemente:

- valoarea neamortizat` a imobiliz`rilor corporale;

- sumele din profitul exerci\iului curent repartizare pentru dividende ]i participarea salaria\ilor la profit;

- pierderea reportat` din exerci\iile prededente;

- pierderea exerci\iului curent.

Capitalul suplimentar se compune din:

- alte rezerve;

- alte fonduri;

- [mprumuturi subordonate primite (datoria subordonat`),

{n determinarea fondurilor proprii se va avea [n vedere urm`toarele:

a) capitalul suplimentar va fi luat [n calcul numai [n propor\ie de cel mult 100 % din nivelul capitalului
propriu;

b) datoria subordonat` va fi luat` [n calcul numai [n propor\ie de maximum 50 % din capitalul propriu ]i
va trebui s` fie [n [ntregime v`rsat`, s` aib` un termen de rambursare de cel pu\in 5 ani ]i s` nu existe
posibilitatea ramburs`rii anticipate a acesteia;

c) din totalul fondurilor proprii se vor deduce participa\iile b`ncii la alte societ`\i bancare (sub forma
participa\iilor directe sau [mprumuturilor subordonate).

Adecvarea fondurilor proprii

Cre]terea riscurilor bancare a determinat Banca Reglement`rilor Interna\ionale s` adopte o serie de

m`suri [n acest sens. Astfel, acordul de la Basel a instaurat o m`rime de 8 % a indicelui de solvabilitate
calculat ca raport [ntre fondurile proprii ]i activele totale ponderate.

Aceast` regul` se aplic` ]i [n Rom@nia, societ`\ile bancare fiind obligate s` asigure [n permanen\` un
nivel corespunz`tor de solvabilitate, determinat ca raport [ntre nivelul fondurilor proprii ]i totalul
activelor ]i elementelor din afara bilan\ului, ponderate [n func\ie de gradul lor de risc (expunerea net`).
Raportul minim de solvabilitate este de 12 %.
Limita minim` a indicatorului de solvabilitate calculat [ntre nivelul capitalului propriu ]i expunerea net`
este de 8 %.

Bancile nu pot realiza dividende dac` [nregistreaz` un nivel de solvabilitate mai mic de 12 %.

Activele ponderate [n func\ie de risc reprezint` totalul activelor societ`\ii bancare, multiplicate cu o
pondere de risc de credit specific` fiec`rei categorii de active. {n categoria acestor active se include ]i
pozi\ia valutar` scurt`. Activele se iau [n calcul la valoarea lor net`, respectiv dup` deducerea din
valoarea acestora a provizioanelor specifice de risc constituite.

{n vederea determin`rii nivelului de solvabilitate, dar ]i pentru gestiunea riscului de capital este necesar
s` se fac` o departajare a capitalului [n:

Resursele b`ncilor = resurse proprii + resurse atrase

a) Capitalul propriu (rang 1), care este alc`tuit din:

- capital social v`rsat;

- fond de rezerv`;

- profitul nerepartizat;

- fondul de dezvoltare.

b) Capitalul suplimentar (rang 2), format din:

- rezerva general` de risc;

- [mprumuturi subordonate;

- subven\ii pentru investi\ii.

Prin Acordul de la Basel, Banca Reglement`rilor Interna\ionale a stabilit urm`toarele limite:

capitalul de rangul 1

-------------------------- = mai mare sau egal` cu 6 %

expunerea net`
capitalul de rangul 1 + capitalul de rangul 2

------------------------------------------------------ = mai mare sau egal` cu 8 %

expunerea net`

Expunerea net` = active bilan\iere ]i [n afara bilan\ului ponderate cu riscul de credit, astfel:

• activele bilen\iere ponderate cu riscul de credit:

- 0 % numerar, crean\e de [ncasat de la guvern, b`nci centrale din \ar` sau din \`ri membre
OECD;

-20 % crean\e de recuperat de la administra\iile locale, b`nci comerciale din \ar` sau \`ri
membre OECD;

- 50 % credite acordate persoanelor fizice garantate cu ipoteci asupra locuin\elor debitorului;

- 100 % restul.

• activele [n afara bilan\ului ponderate cu risc de credit:

- 100 % angajamente [n favoarea altor \`ri, angajamente [n favoarea clien\ilor,

titluri v@ndute cu op\iunea de r`scump`rare ferm`;

- 50 % cau\iuni, avaluri, titluri v@ndute pentru care nu exist` op\iunea de

r`scump`rare ferm`;

- 0 % titluri sau numerar date [n garan\ie.

Capitalul social

Un anumit nivel al capitalului social este o condi\ie a ob\inerii acordului de func\ionare a b`ncii de la
autoritatea de supreveghere. Astfel, Rom@nia s-a aliniat legisla\iei europene ]i a adoptat cerin\a unui
capital minim echivalent de 5.000.000 euro. Periodic, B.N.R. actualizeaz` pragul minim de capital
social [n lei.

F. Riscul de \ar`

Riscul de \ar` este generat de interac\iunea unei multitudini de factori politici, economici ]i sociali ]i se
manifest` ca o realitate complex` care afecteaz` orice tranzac\ie economic` interna\ional`.
Riscul de \ar` reprezint` expunerea la pierderi ce pot ap`rea [ntr-o afacere cu un partener str`in, cauzate
de evenimente specifice care sunt, cel pu\in par\ial, sub controlul guvernului \`rii partenerului.

{n ceea ce prive]te pierderile datorate materializ`rii riscului de \ar`, acestea trebuie percepute ca
diferen\` [ntre veniturile preconizate a fi realizate efectiv ]i veniturile efectiv realizate [n urma derul`rii
afacerilor supuse riscului de \ar`.

Aceste pierderi se prezint` sub trei aspecte:

• pierderi de oportunit`\i, ca urmare a indisponibilit`\ii sumelor care nu sunt rambursate conform

scaden\ei ini\iale;
• pierderi const@nd [n costuri suplimentare, ocazionate de procesul de convingere sau de
constr@ngere a debitorului [n privin\a necesit`\ii respect`rii angajamentelor asumate;
• pierderi reale, reprezentate de sumele care nu mai pot fi recuperate.

Doar evenimentele care, cel pu\in par\ial, se afl` sub controlul guvernului pot duce la
materializarea riscului de \ar`, respectiv la apari\ia unei situa\ii direct generatoare de pierderi.
Dac` nu este [ndeplinit` aceast` condi\ie, se pot materializa alte tipuri de riscuri, cum ar fi riscul
comercial. De exemplu, falimentul unei companii este considerat ca fiind materializarea riscului
de \ar`, dac` este rezultatul politicii economice eronate a guvernului ]i nu este perceput ca fiind
materializarea riscului de \ar` dac` este rezultatul gre]itei administr`ri a companiei respective.

Cele mai frecvente evenimente sau st`ri de lucruri care pot duce la materializarea riscului de \ar` sunt
de natur`:

• politic` (r`zboi, r`zboi civil, ocupa\ie militar` str`in`, agresiuni motivate de revendic`ri
teritoriale etc.);
• social` (revolte, reparti\ie inechitabil` a venitului na\ional, diviz`ri religioase etc.);
• economic` (diminuarea cre]terii economice, sporirea rapid` a costurilor, sc`derea accentuat` a
[ncas`rilor din export, cre]teri bru]te ale importurilor de produse alimentare.

Cuantificarea ]i evaluarea riscului de \ar` urm`re]te [ntocmirea unui clasament al riscului de \ar`, care
s` constituie un cadru optim pentru efectuarea de compara\ii interna\ionale, necesare unei politici
coerente de orientare a exportului. {n acest sens se pot folosi cinci grupe de indicatori relevan\i pentru
riscul de \ar`, fiec`rui indicator acord@ndu-i un punctaj, dup` o scar` valoric` prestabilit`. Suma tuturor
punctajelor asociate indicatorilor, constituie punctajul total al \`rii respective, care se poate situa [ntre 0,
valoare corespunz`toare unui risc maxim, ]i valoarea de 100, corespunz`toare unui risc minim.
Principalele grupe de indicatori au [n vedere:

A. Performan\a economico-social`, cu o pondere de 25 %;

B. Politica economic`, cu o pondere de 10 %;

C. Situa\ia balan\ei de pl`\i externe, cu o pondere de 20 %;

D. Situa\ia datoriei externe, cu o pondere de 25 %;

E. Conjunctura social-politic`, cu pondere de 20 %.

Urmare a punctajului ob\inut, fiecare \ar` se [ncadreaz` [ntr-o clas` de risc:

Clasa A (81 – 100 puncte) corespunde unui nivel minim al poten\ialului de risc de \ar`. Protec\ia nu este
necesar`.

Clasa B (66 – 80 puncte) corespunde unui nivel bun al poten\ialului de risc de \ar`. Protec\ia este
op\ional` , sunt posibile pierderi reduse.

Clasa C (45 - 65 puncte) corespunde unui nivel critic al poten\ialului de risc de \ar`. Sunt posibile
pierderi mari. {n cazul opera\iunilor comerciale pe termen scurt se recomand` folosirea acreditivului
irevocabil confirmat, iar pentru cele pe termen lung este necesar` o garan\ie guvernamental`.

Clasa D (35 - 44 puncte) corespunde un nivel mare al poten\ialului de risc de \ar` Pierderile pot fi totale.
Pentru proiectele pe termen lung este indicat` o perioad` de a]teptare.

Clasa E (0 - 34 puncte ) corespunde unui nivel maxim al poten\ialului de risc de \ar`. Datorit`
insolvabilit`\ii pie\ei, se recomand`, cel pu\in pe termen scurt, evitarea oric`ror tranzac\ii economice.
 2.3. Rolul Comitelului de administrare a activelor ]i pasivelor ]i a

Comitetului de risc [n gestionarea riscurilor bancare

{n scopul asigur`rii unei eficien\e sporite [n vederea gestion`rii riscului de credit, o societate bancar`
trebuie s`-]i dezvolte o infrastructur` corespunz`toare. Datorit` dimensiunii sale, precum ]i a necesit`\ii
de a men\ine un control financiar strict o banc` comercial` este oraganizat`, [n general, [ntr-o structur`
func\ional` care s`-i asigure o eficien\` sporit` [n luarea deciziilor c@t ]i o flexibilitate necesar`.

Deciziile operative sunt luate [n special la nivelul direc\iilor operative (Trezorerie, Credite etc.). Aceste
decizii se refer` la activitatea de zi cu zi.

Deciziile strategice au un caracter complex ]i vizeaz` [n principal realizarea obiectivelor b`ncii. Aceste
decizii sunt luate de un comitet care coordoneaz` activit`\ile principale.

{n scopul adminstr`rii eficiente a activelor ]i pasivelor [n fiecare banc` func\ioneaz` Comitetul de

adminstrare a activelor ]i pasivelor, precum ]i Comitetul de risc. Comitetul de adminstrare a activlor ]i
pasivelor are, [n principal, urm`toarele atribu\ii:

• stabile]te periodic nivelul activelor ]i pasivelor [n func\ie de stategia b`ncii;

• stabile]te periodic plafonul de expunere a b`ncii privind angajamentele bilan\iere ]i
extrabilan\iere;
• apreciaz` riscurile deriv@nd din influen\a factorilor macroeconomici asupra activit`\ii b`ncii,
elabor@nd diverse scenarii [n baza c`rora urmeaz` a se lua decizii;
• analizeaz` ori de c@te ori este nevoie gradul de expunere global` a b`ncii, exprimat prin
indicatori ce m`soar` riscul de credit, lichiditate, dob@nd`;
• face propuneri privind adaptarea strategiei ]i politicii b`ncii [n vederea ob\inerii profitabilit`\ii [n
condi\iile unui risc global acceptabil;
• analizeaz` periodic situa\ia costurilor medii de refinan\are pe total ]i [n structur` defalcat pe lei
]i valute ]i pe centre de profit;
• informeaz` lunar comitetul de Direc\ie pe baza datelor din eviden\a contabil` asupa nivelului
dob@nzii medii realizat` pe total active ]i pasive, pe principalele pozi\ii de bilan\, precum ]i
gradul de acoperire a activelor ]i pasivelor pe total, pe structuri ]i termene;
• analizeaz` periodic factorii determinan\i care influen\eaz` pozi\ia de lichiditate ]i anume: nivelul
]i evolu\ia soldurilor conturilor clientelei [n eviden\ele b`ncii, situa\ia liniilor de credit existente,
evolu\ia dob@nzii pe pia\a intern`, precum ]i riscul poten\ial de lichiditate dat de portofoliul
 angajamentelor [n afara bilan\ului ]i stabile]te m`suri privind asigurarea surselor de finan\are pe
toate termenele;
• propune spre avizare sau aprobare plafonul maxim admis privind pozi\ia valutar` a b`ncii.

Comitetul de risc are, [n principal, urm`toarele atribu\ii:

• analizeaz` ]i propune stabilirea rela\iilor de corespondent, stabilirea limitelor de risc pe \`ri ]i pe

b`nci;
• analizeaz` ]i aprob` credite peste un anumit plafon;
• stabile]te politica privind plasamentele [n titluri de valoare, participa\iile [n alte societ`\i;
• analizeaz` ori de c@te ori este nevoie situa\ia expunerii b`ncii [n momente de criz` ]i face
propuneri privind limitarea riscurilor.

{n unele b`nci Comitetul de risc face parte din Comitetul de administrare a activelor ]i pasivelor, [n
altele fiind o entitate separat`.

Comitetul de administrare a activelor ]i pasivelor poart` responsabilitatea pentru planificarea financiar`

general` a b`ncii ]i pentru managementul lichidit`\ii, profitabilit`\ii ]i al riscului.
CAPITOLUL III

OPERA|IUNI SPECIFICE B~NCILOR COMERCIALE

3.1. Opera\iuni de trezorerie ]i opera\iuni interbancare

Opera\iunile de trezorerie ]i opera\iunile interbancare cuprind:

a) Opera\iunile de cas`. Eviden\a opera\iunilor de cas` se \ine potrivit normelor emise de b`nci cu
respectarea reglement`rilor B`ncii Na\ionale a Rom@niei.

Contabilitatea opera\iilor de cas` asigur` eviden\a existen\ei ]i mi]c`rii valorilor [n cas` (bancnote,
monede ]i cecuri de c`l`torie).

{n cadrul opera\iunilor de cas` putem distinge urm`toarele tipuri de opera\iuni:

• Opera\iuni de cas` [n lei;

• Opera\iuni de cas` [n devize;

• Opera\iuni cu cecuri de c`l`torie.

Cecurile de c`l`torie sunt instrumente de plat` emise, de regul`, de organisme specializate, pentru o
sum` fix` ]i [ntr-o moned` determinat`. Cecurile de c`l`torie au [n general o valabilitate nelimitat` [n
timp, sunt acceptate ca instrument de plat` sau pot fi schimbate imediat [n moneda local`.

Principalele opera\iuni care se efectueaz` cu cecurile de c`l`torie sunt:

• emiterea cecurilor de c`l`torie;

• darea [n consigna\ie pentru a fi v@ndute de c`tre alte b`nci;

• primirea [n consigna\ie ]i v@nzarea cecurilor de c`l`torie;

• cump`rarea cecurilor de c`l`torie de la clientel`;

• remiterea spre [ncasare c`tre emitentul acestora;

• [ncasarea contravalorii acestora de la emitent.

{nregistrarea opera\iilor privind cecurile de c`l`torie [n conturile de bilan\ nu intervine dec@t [n

momentul v@nz`rii sau cump`r`rii acestora, precum ]i [n cadrul opera\iunilor de decontare cu emitentul.
 Cecurile de c`l`torie date ]i respectiv primite [n consigna\ie se [nregistreaz` [n conturile [n afara
bilan\ului, p@n` la punerea lor [n circula\ie.

b) Opera\iunile de decontare cu Banca Na\ional` a Rom@niei, inclusiv a celor privind

compensarea multilateral` a pl`\ilor interbancare se \ine cu ajutorul conturilor curente deschise la
B.N.R. {n cadrul opera\iunilor de decontare cu B.N.R. se [nscriu:

• {mprumuturi de refinan\are primite de la B.N.R;

• Depozitele constituite de societ`\ile bancare la B.N.R.

• Crean\ele ]i datoriile ata]ate.

{mprumutul de refinan\are este un [mprumut de ultim` instan\`, pe de o parte datorit` dob@nzilor

ata]ate, [n geneal mari, iar pe de alt` parte datorit` faptului c` B.N.R. furnizeaz` lichidit`\i societ`\ilor
bancare solicitante, [n condi\iile pe care le consider` necesare pentru realizarea obiectivelor politicii
monetare. B.N.R acord` b`ncilor comerciale urm`toarele tipuri de credite:

1.Creditul colateralizat cu active eligibile pentru garantare Acesta este acordat de B.N.R. [n scopul
inject`rii de lichiditate b`ncilor, acestea p`str@nd proprietatea asupra activelor eligibile aduse [n
garan\ie. Valoarea activelor eligibile adus` [n garan\ie trebuie s` acopere 100 % creditul acordat ]i
dob@nda aferent`. Rata dob@nzii aplicat` este rata dob@nzii simple cu conven\ia NUM~R DE ZILE /
360.

2.Creditul lombard este acordat de B.N.R. b`ncilor pentru a ob\ine lichiditate pe termen scurt. Perioada
de acordare a creditului este overnight. Nivelul ratei dob@nzii pentru creditul lombard - rata lombard-
este stabilit de Consiliul de administra\ie al B.N.R. [n conformitate cu obiectivele de politic` monetar`
]i reprezint`, de regul`, nivelul maxim al ratei dob@nzii practicate [n sistemul bancar. Rata lombard este
anun\at` [n avans de B.N.R. ]i se calculeaz` ca rat` a dob@nzii simple, cu conven\ia NUM~R DE ZILE
/ 360.

B.N.R. poate modifica rata dob@nzii [n orice moment, cu efect asupra creditelor lombard
acordate [ncep@nd cu urm`toarea zi bancar` lucr`toare. Dob@nda la creditul lombard se pl`te]te o dat`
cu rambursarea creditului.

Acordarea creditului lombard este condi\ionat` de colateralizarea acestuia cu active eligibile

pentru garantare. Valoarea garan\iilor aduse de banca solicitant` trebuie s` acopere [n propor\ie de 100
% creditul ]i dob@nda aferent` ]i trebuie constituite p@n` la momentul acord`rii acestui credit.
 {n conformitate cu prevederile art. 27 din Legea nr. 101 / 1998 privind Statutul B`ncii Na\ionale
a Romaniei, [n mod excep\ional ]i numai de la caz la caz. B.N.R. poate acorda b`ncilor ]i alte credite
negarantate sau garantate cu alte active dec@t cele prev`zute de art. 20 din aceast` lege.

Potrivit Legii nr. 101/ 1998, B.N.R. poate acorda b`ncilor credite pe termene ce nu pot dep`]i 90
de zile garantate cu:

• titluri de stat provenite din emisiuni publice cu scaden\` de plat` [n termen de maximum un an
de la data constituirii garan\iei, prin remiterea lor [n portofoliul B.N.R.;

• cambii ]i bilete la ordin trase sau subscrise pentru plata unor presta\ii comerciale, industriale sau
agricole de c`tre persoane eligibile potrivit normelor B.N.R.;

• warante sau recipise de depozit pentru bunuri fungibile sau alte bunuri valabil asigurate contra
riscului de sustragere, pierdere, distrugere sau deteriorare;

• depozite constituite la B.N.R. sau la alte persoane juridice agreate de B.N.R.

Depozitele societ`\ilor bancare la B.N.R. se constituie [n scopul valorific`rii excesului de lichiditate.

Perioada de acceptare a depozitelor de c`tre B.N.R. este overnight. Depozitele acceptate sunt
remunerate la o rat` fix` a dob@nzii. Rata dob@nzii pentru depozitele acceptate de B.N.R. [n cadrul
acestei facilit`\i este stabilit` de Consiliul de administra\ie al B.N.R. [n conformitate cu obiectivele sale
de politic` monetar`.

c) Opera\iunile privind depozitele interbancare reprezint` o form` de atragere a lichidit`\ilor, practicat`

de b`nci pentru a face fa\` unor dificult`\i financiare temporare, precum ]i [n vederea unor plasamente
avantajoase ([n cazul [n care societatea bancar` are lichidit`\i [n exces).

{n func\ie de durata ]i scopul pentru care se constituie, depozitele interbancare pot fi:

• depozite la vedere care se constituie pe o durat` ini\ial` de cel mult o zi lucr`toare;

• depozite la termern care se constituie pe un termen fix, av@nd o durat` ini\ial` mai mare de o zi
lucr`toare;

• depozite colaterale care sunt constituite drept garan\ii sau pentru efectuarea unor pl`\i ulterioare
determinate.

Reflectarea [n bilan\ a depozitelor interbancare se face diferit [n func\ie de pozi\ia [n care se afl`
societatea bancar` respectiv:

- societate bancar` care []i plaseaz` disponibilit`\ile sub forma depozitelor la alte b`nci;
 • societate bancar` care prime]te depozitele altor b`nci.

d) Opera\iunile privind creditele ]i [mprumuturile interbancare reprezint` o alt` form` de atragere a

lichidit`\ilor suplimentare sau de plasamente interbancare [n func\ie de strategia ]i politica adoptat` de
b`nci. Creditele ]i [mprumuturile [ntre b`ncile comerciale pot fi de pe o zi pe alta, la termen ]i
financiare.

• Creditele, respectiv [mprumuturile de pe o zi pe alta sunt credite sau [mprumuturi f`r` garan\ie
([n alb) acordate sau primite [n baza unei conven\ii / contract, pe o durat` de cel mult o zi
lucr`toare.

• Creditele, respectiv [mprumuturile la termen sunt credite sau [mprumuturi f`r` garan\ie ([n alb)
acordate sau primite pentru un termen fix, [n baza unei conven\ii / contract pentru care durata
ini\ial` este mai mare de o zi lucr`toare.

• Creditele financiare (credite cump`r`tor) sunt acordate b`ncilor nerezidente, dar ai c`ror
beneficiari finali sunt agen\i economici nefinanciari, nereziden\i.

• {mprumuturile financiare sunt primite de la b`nci nerezidente, av@nd ca beneficiari finali agen\i
economici nefinanciari, reziden\i.

Reflectarea [n bilan\ a creditelor ]i [mprumuturilor interbancare se face diferit dup` cum b`ncile pot
fi:

• creditoare (cele care acord` credite altor societ`\i bancare);

• debitoare (care primesc [mprumutul).

e) Opera\iunile de pensiune interbancar` se efectueaz` pe baz` de efecte de comer\ livrate sau nelivrate
]i pe baz` de titluri nelivrate.

Din punct de vedere al trezoreriei, opera\iunile de pensiune reprezint` credite sau [mprumuturi,
garantate prin transferul temporar de proprietate asupra elementelor de activ cedate. Creditele acordate,
respectiv [mprumuturile primite care fac obiectul opera\iunilor de pensiune interbancar` pot fi:

• credite acordate sau [mprumuturi primite de pe o zi pe alta, pe o durat` de cel mult o zi

lucr`toare;

• credite acordate sau [mprumuturi primite pe termen fix cu o durat` mai mare de o zi lucr`toare.
 3.2.Opera\iuni cu clientela

Opera\iunile cu clientela sunt opra\iuni efectuate cu persoane fizice ]i juridice, altele dec@t b`ncile ]i
care se refer` [n principal la :

• opera\iuni de creditare;

• opera\iuni [n contul curent al clientelei;

• opera\iuni de constituire de depozite;

• opera\iuni privind valorile la [ncasare;

• opera\iuni privind c`r\ile de plat`;

• opera\iuni de dare / luare de [mprumuturi cu clientela financiar`;

• opera\iuni de pensiune cu clientela.

A. Opera\iunile de creditare a clientelei nefinanciare

Opera\iunea de creditare reprezint` actul prin care banca pune la dispozi\ia sau se oblig` s` pun` la
dispozi\ia clien\ilor, fondurile solicitate sau []i ia un angajament prin semn`tur`, de natura avalului,
cau\iunii sau garan\iei [n favoarea acestora.

Se disting dou` forme de creditare:

- punerea la dispozi\ie a fondurilor, opera\iune care se [nregistreaz` [n conturile bilan\iere;

- angajamentul de a pune la dispozi\ie fonduri ]i angajamente prin semn`tur`, opera\iuni care figureaz`
[n conturi [n afara bilan\ului.

Creditele acordate clientelei reflect` ansamblul crean\elor de\inute de banc` asupra clien\ilor s`i
(persoane fizice sau juridice) al\ii dec@t b`ncile. Eviden\a creditelor acordate clientelei se \ine [n func\ie
de destina\ia acestora pe urm`toarele categorii:

Crean\ele comerciale includ opera\iunile de scont ]i asimilate, factoring ]i alte crean\e comerciale.

Scontul comercial reprezint` opera\iunea prin care, [n schimbul unui efect de comer\ (cambie, bilet la
ordin) banca pune la dispozi\ia posesorului crean\ei, valoarea efectului, mai pu\in agio (taxa de scont ]i
comisioanele aferente), f`r` a a]tepta scaden\a efectului respectiv.
Opera\iunile asimilate scontului se realizeaz` pe baza biletelor la ordin de mobilizare a crean\elor
comerciale, subscrise de client la ordinul b`ncii.

Factoringul este opera\iunea prin care clientul denumit “aderent” transfer` proprietatea crean\elor
(facturilor) sale comerciale b`ncii, denumit` “factor”, aceasta av@nd obliga\ia, conform contractului
[ncheiat, de a asigura [ncasarea crean\elor aderentului, asum@ndu-]i riscul de neplat` a acestora. Banca,
pe baza documentelor primite pl`te]te valoarea nominal` a crean\elor, mai pu\in agio, fie imediat, fie la
scaden\a acestora sau la scaden\a contractual` stabilit` cu aderen\ii.

Credite de trezorerie

Se acord` clientelei, pe termen scurt, pentru acoperirea necesarului de lichidit`\i privind

activitatea de exploatare curent` a clientelei (v@nz`ri [n rate, credite acordate persoanelor fizice,
facilit`\i de trezorerie pentru titularii c`r\ilor de plat`, deschideri de credite permanente, credite pe baz`
de linii globale de exploatare, credite pentru finan\area stocurilor, credite garantate cu certificate de
depozit, credite pentru importuri ]i alte credite).

Credite pentru export

Creditele pentru export sunt acordate clientelei pentru activitatea de export ]i [mbrac`
urm`toarele forme: credite de mobilizare a crean\elor asupra str`in`t`\ii, credite furnizor, credite
cump`r`tor sau alte credite pentru export).

Creditele de mobilizare a crean\elor pe termen scurt asupra str`in`t`\ii se acord` exportatorilor,

sub forma pl`\ii crean\elor de\inute de ace]tia asupra clien\ilor str`ini din momentul efectu`rii
exportului sau prest`rii serviciului. Mobilizarea crean\elor se efectueaz` prin scontarea efectelor:

- trate trase de exportator asupra b`ncii ]i acceptate de aceasta (mobilizarea crean\elor prin acceptare);

- bilete la ordin subscrise de exportator la ordinul b`ncii ]i eventual avalizate de aceasta (mobilizarea
crean\elor prin aval).

Creditele furnizor se acord` exportatorilor reziden\i, de regul`, pe termen mediu sau lung, prin
scontarea cambiilor trase de furnizorul exportator asupra clientului importator sau de bilete la ordin
subscrise de clientul importator.

Creditele cump`r`tor se acord` pe termen mediu ]i lung, direct importatorilor nereziden\i, al\ii dec@t
b`ncile. Aceste credite, de regul`, fac obiectul unei garan\ii date de stat.
Credite pentru echipament

Creditele pentru echipament se acord`, de regul` pe termen mediu sau lung, pentru finan\area
investi\iilor productive efectuate de clien\i (achizi\ii, construc\ii sau amenaj`ri de imobiliz`ri corporale,
achizi\ii de imobiliz`ri necorporale).

{n aceast` categorie de credite se includ ]i creditele acordate agricultorilor pentru investi\ii

productive, inclusiv creditele cu dob@nd` subven\ionat` de stat.

Credite pentru bunuri imobiliare

Creditele pentru bunuri imobiliare se acord`, [n general, pe termen mediu ]i lung, pentru
achizi\ii, amenaj`ri sau repara\ii de bunuri imobiliare cu destina\ie de locuin\`, efectuate fie de
investitor (persoane juridice sau fizice), fie de promotori imobiliari (persoane juridice specializate).

Creditele investitor se acord` direct investitorului pentru achizi\ii, amenaj`ri, repara\ii de bunuri
imobiliare cu destina\ie de locuin\`.

Creditele promotor se acord` promotorilor imobiliari de construc\ii de locuin\e (agen\i

economici specializa\i av@nd ca obiect de activitate construc\ia ]i v@nzarea de locuin\e), pentru:
cump`rarea terenurilor, efectuarea lucr`rilor de construc\ii, finan\area locuin\elor construite aflate [n
a]teptarea v@nz`rii.

Creditele acordate clientelei pot fi clasificate ]i dup` alte criterii

1. {n func\ie de durata pentru care se acord`:

• pe termen scurt (p@n` la 1 an);

• pe termen mediu (de la 1 an la 5 ani);

• pe termen lung (peste 5 ani).

2. {n func\ie de clientela c`reia sunt destinate:

• credite acordate clientelei nefinanciare format` din persoane fizice sau juridice care desf`]oar`
activit`\i comerciale ]i necomerciale;

• credite acordate clientelei financiare format` din societ`\i de investi\ii financiare, societ`\i de
valori mobiliare, societ`\i de tipul fondurilor mutuale, cooperative de credit.
 3. {n func\ie de modalitatea de rambursare:

• credite rambursabile prin anuit`\i constante;

• credite rambursabile prin rate constante;

• credite rambursabile integral la scaden\`.

4. {n func\ie de situa\ia economico- financiar` a debitorului:

• credite standard;

• credite [n observa\ie;

• credite substandard;

• credite [ndoielnice;

• credite pierdere.

Acordarea creditelor este condi\ionat` de constituirea de garan\ii asiguratorii care s` acopere [n

propor\ie de 100% creditul ]i dob@nda aferent` acestuia. Aceste garan\ii pot [mbr`ca urm`toarele forme:

1. Ipoteca este o garan\ie real`, care nu implic` deposedarea de bunul ipotecat. Ipoteca este un drept real
accesoriu, [n sensul c` titularul s`u are drept de urm`rire asupra bunului ipotecat [n folosin\a oricui s-ar
g`si ]i un drept de preferin\` [n satisfacerea crean\ei sale [naintea celorlal\i creditori. Ipoteca este
indivizibil`, ea continu[nd s` existe asupra [ntregului imobil ipotecat, chiar dac`, [ntre timp s-a achitat o
parte din datoria ini\ial`. Nu pot fi ipotecate dec@t bunurile imobile, nu ]i cele mobile.

2. Gajul f`r` deposedare reprezint` un contract consensual [n cadrul c`ruia bunul care constituie gajul
r`m@ne [n continuare [n posesia debitorului. Gajul f`r` deposedare se constituie asupra urm`toarelor
bunuri:

- stocuri de materii prime, materiale, semifabricate, produse finite, m`rfuri. Valoarea la care aceste
bunuri se admit [n garan\ie este stabilit` pe baza pre\ului de achizi\ie din care se deduce o marj` de risc;

- mijloace fixe existente [n patrimoniu care vor putea fi admise [n garan\ie numai dac` sunt [n stare de
func\ionare, iar gradul de uzur` nu dep`]e]te 50 %. Valoarea la care acestea se admit [n garan\ie este
valoarea r`mas` din care se deduce o marj` de risc.

{n cazul accept`rii gajului drept garan\ie a creditului se va avea [n vedere ]i urm`toarele aspecte:

- cel care constituie gajul trebuie s` fie proprietarul bunului gajat ]i s` aib` capacitate deplin` de
exerci\iu;
- bunul care face obiectul gajului s` aib` o valoare de pia\` ]i s` fie u]or lichidabil (posibilitatea
valorific`rii bunului gajat).

3. Gajul cu deposedare (amanetul) se costituie asupra unor bunuri de valoare mare ]i volum mic (metale
]i pietre pre\ioase, obiecte de art`, h`rtii de valoare) pe baz` de contract de gaj. {n cazul bunurilor
preluate [n gaj cu deposedare, se va solicita avizul organelor competente din care s` rezulte
autenticitatea ]i valoarea de pia\` a bunurilor respective.

4. Garan\ia bancar` reprezint` un [nscris prin care o alt` banc` (garant) se angajeaz` necondi\ionat ]i
irevocabil ca, [n cazul [n care debitorul nu-]i onoreaz` obliga\ia de a pl`ti suma [mprumutat` s`
pl`teasc` ea suma neachitat`, [n favoarea b`ncii beneficiare.

5. Depozitul bancar reprezint` garan\ia sub forma unei sume de bani depus` de debitor [n favoarea
b`ncii care acord` creditul. Depozitul bancar se poate constitui la societatea bancar` care acord` creditul
ori la alt` societate bancar`, [ncheindu-se un contract de depozit. Depozitul care constituie garan\ia
creditului, trebuie s` [ndeplineasc` urm`toarele condi\ii:

-banca la care se constituie depozitul s` aib` credibilitate ]i o bun` reputa\ie;

-s` existe certificarea scris` a b`ncii la care s-a constituit depozitul.

6.Cesiunea de crean\` este o conven\ie scris` prin care un creditor transmite o crean\` a sa unei alte
persoane. {n baza contractului de cesiune [ncheiat clientul cesioneaz` cu titlu de garan\ie, [n favoarea
b`ncii, [ncas`rile din livr`ri de bunuri, execut`ri de lucr`ri sau prest`ri de servicii la intern sau extern.

B. Opera\iuni [n contul curent al clientelei

Contul bancar, [n general, este o conven\ie [ntre banc` ]i client, prin care [n anumite condi\ii, banca se
oblig` s` pun` la dispozi\ia clientului s`u, serviciile sale const@nd [n principal [n efectuarea de [ncas`ri,
pl`\i [n numerar ]i prin virament, acordare de credite. {n contul curent se p`streaz` disponibilit`\ile la
vedere [n lei ]i [n devize ale clien\ilor ]i se acord` credite.

C. Opera\iuni de constituire de depozite

Depozitele reprezint` o form` de mobilizare a disponibilit`\ilor b`ne]ti ale clientelei, menit` s`

asigure fructificarea acestora. Depozitele clientelei pot fi:

• depozite la vedere;

• depozite la termen;

• depozite colaterale.
 Depozitele la vedere sunt constituite pentru o durat` ini\ial` de cel mult o zi lucr`toare ]i sunt
disponibile [n orice moment, put@nd fi retrase f`r` preaviz.

Depozitele pe termen sunt constituite pentru un termen fix pentru care durata ini\ial` este mai mare
de o zi lucr`toare.

Depozitele colaterale sunt constituite drept garan\ii sau pentru efectuarea unor pl`\i ulterioare
determinate cum ar fi:

• deschiderea de acreditive;

• emiterea de scrisori de garan\ie;

• ordine de plat` cu scaden\`;

• cecuri certificate;

• pentru garan\ii gestionari.

Al`turi de de depozite, certificatele de depozit, carnetele ]i libretele de economii reprezint`, de

asemenea, instrumente la vedere sau la termen emise de banc` pentru atragerea disponibilit`\ilor b`ne]ti
de la clientel`. Dob@nda aferent` acestor instumente se pl`te]te [n avans, lunar sau la scaden\`.

D. Opera\iuni de dare / luare de [mprumuturi cu clientela financiar`

Creditele ]i [mprumuturilor financiare se acord`, respectiv se primesc [n baza unor conven\ii

[ncheiate cu institu\ii financiare autohtone sau str`ine cum sunt: societ`\ile de investi\ii financiare,
societ`\ile de valori mobiliare, societ`\i de tipul fondurilor mutuale, cooperative de credit.

Creditele ]i [mprumuturile acordate clientelei financiare pot fi:

• credite ]i [mprumuturi de pe o zi pe alta acordate, respectiv primite de la clientela financiar`

pentru o durat` de cel mult o zi lucr`toare;

• credite ]i [mprumuturi la termen acordate, respectiv primite pe un termen fix, pentru care durata
ini\ial` este mai mare de o zi lucr`toare.

E. Opera\iuni de pensiune cu clientela

Opera\iunile de pensiune cu clientela se efectueaz` pe baza valorilor mobiliare (ac\iuni, obliga\iuni),

precum ]i pe baz` de titluri de creaan\` negociabile (bonuri de tezaur, certificate de depozit) ]i care nu
fac obiectul unei livr`ri.
 Din punct de vedere al trezoreriei, opera\iunile de pensiune reprezint` opera\iuni de credit sau
[mprumut, efectuate [n baza unei conven\ii [ncheiate cu clientela, alta dec@t b`ncile, prin afectarea [n
garan\ie a unor valori pe care banca le prime]te sau le d` [n pensiune.

Creditele acordate sau [mprumuturile primite [n baza opera\iunilor de pensiune pot fi:

- credite acordate sau [mprumuturi primite de pe o zi pe alta, respectiv pe o durat` de cel mult o zi
lucr`toare;

• credite acordate sau [mprumuturi primite pe un termen fix, respectiv pe o durat` mai mare de o
zi lucr`toare.

3.3. Opera\iuni cu titluri

Titlurile care fac obiectul opera\iunilor bancare pot fi:

- valorile mobiliare;

- titlurile de stat;

- titlurile de pia\` interbancar`;

- titlurile de crean\e negociabile.

Valorile mobiliare sunt instrumente negociabile emise [n form` material` sau eviden\iate prin
[nscrieri [n cont, care confer` de\in`torilor lor drepturi patrimoniale asupra emitentului.

Valorile mobiliare pot fi: ac\iunile, obliga\iunile, precum ]i instrumentele financiare derivate sau
orice alte titluri de credit [ncadrate de Comisia Na\ional` a Valorilor Mobiliare [n aceast` categorie.

Titlurile de stat se emit de organele de specialitate ale administra\iei publice centrale, de regul` sub
form` dematerializat` ]i [mbrac` forma certificatelor de trezorerie ]i bonurilor de tezaur. Proprietatea
asupra acestor titluri se [nregistreaz` la B.N.R., iar orice schimbare a titularului dreptului de proprietate
se anun\` acesteia.

Titlurile pie\ei interbancare se emit numai de c`tre b`nci ]i sunt negociabile pe pia\a
interbancar`. Din aceast` categorie fac parte: biletul la ordin negociabil, certificatele interbancare ]i alte
titluri emise ]i negociabile pe pia\a interbancar`.
 Titlurile de crean\e negociabile sunt emise de b`nci ]i se prezint` sub forma certificatelor de
depozit, biletelor de trezorerie ]i alte titluri emise [n baza unor reglement`ri specifice.

{n func\ie de veniturile pe care le genereaz`, titlurile se [mpart [n:

- titluri cu venit fix (titlurile cu rat` fix` a dob@nzii) cum sunt, de regul`, obliga\iunile, certificatele de
trezorerie ]i alte titluri cu dob@nd` fix`;

- titluri cu venit variabil sunt [n principal, ac\iunile, care dau dreptul la un dividend ce constituie un
venit variabil.

{n func\ie de inten\ia b`ncii cu privire la durata de de\inere, [n momentul achizi\ion`rii sau

reclas`rii acestora, titlurile se clasific` [n urm`toarele categorii:

- titluri de tranzac\ie;

- titluri de plasament;

- titluri de investi\ii;

- p`r\i [n societ`\ile comerciale legate;

- titluri de participare;

- titluri ale activit`\ii de portofoliu.

Titlurile de tranzac\ie trebuie s` [ndeplineasc` simultan urm`toarele condi\ii:

- inten\ia de tranzac\ionare s` se realizeze [n cel mai scurt termen, [nainte de scaden\`, de regul` [n mai
pu\in de 6 luni;

- titlurile s` fie tranzac\ionabile [n orice moment pe o pia\` lichid`;

- pre\ul de pia\` al titlurilor s` fie [n mod sistematic accesibil ter\ilor.

{n categoria titlurilor de tranzac\ie se includ titlurile cu un venit fix cum sunt obliga\iuni, efecte
publice sau alte titluri cu un venit fix, precum ]i titluri cu un venit variabil de exemplu: ac\iunile.

Periodic portofoliu de titluri de tranzac\ie este analizat de b`nci care reclaseaz` titlurile de\inute
[n titluri de plasament sau titluri de investi\ii. Reclasarea titlurilor de plasament sau de investi\ii [n titluri
de tranzac\ie nu este posibil`.
 La intrarea [n patrimoniu titlurile de tranzac\ie se evalueaz` la valoarea de achizi\ie care este
format` din pre\ul de cump`rare inclusiv cheltuielile de achizi\ie ]i dob@nzile calculate pentru perioada
scurs`, [n cazul titlurilor de tranzac\ie cu venit fix.

Periodic titlurile de tranzac\ie se evalueaz` la pre\ul pie\ei, iar diferen\ele rezultate din evaluare
se [nregistreaz` [n contabilitate [n conturile de venituri sau cheltuieli dup` caz.

Cesiunea titlurilor de tranzac\ie se face la pre\ul de v@nzare, iar diferen\ele [ntre pre\ul de
[nregistrare ]i pre\ul de v@nzare (cesiune) al acestora se [nregistreaz` [n conturile de cheltuieli sau
venituri dup` caz.

La inventar titlurile de tranzac\ie se evalueaz` la pre\ul pie\ei din ziua cea mai recent` datei
inventarului.

Titlurile de plasament sunt titluri achizi\ionate cu inten\ia de a le de\ine o perioad` mai mare de
]ase luni, dar f`r` ca aceast` de\inere s` implice o conservare p@n` la scaden\a lor. {n categoria titlurilor
de plasament se includ titlurile cu un venit fix, precum ]i titlurile cu un venit variabil, de aceea]i natur`
cu titlurile de tranzac\ie.

La intrarea [n patrimoniu, titlurile de plasament se evalueaz` la valoarea de achizi\ie, exclusiv

cheltuielile de achizi\ie ]i dob@nzile calculate pentru perioada scurs`, [n cazul titlurilor cu un venit fix.

Titlurile de plasament provenite din reclasarea titlurilor de tranzac\ie se [nregistreaz` [n

contabilitate la cursul din ziua transferului (pre\ul pie\ei).

Periodic titlurile de plasament se evalueaz` la pre\ul pie\ei, diferen\ele favorabile nu se

[nregistreaz` [n contabilitate, iar pentru diferen\ele nefavorabile se constituie provizioane.

Cesiunea titlurilor de plasament se face la pre\ul de v@nzare, iar diferen\ele [ntre pre\ul de
v@nzare ]i cel de [nregistrare al titlurilor cedate se [nregistreaz` [n conturile de venituri sau cheltuieli
dup` caz.

Titlurile de investi\ii sunt titluri cu un venit fix care au fost achizi\ionate cu inten\ia de a le de\ine p@n`
la scaden\`. {n aceast` categorie se includ: obliga\iuni, efecte publice ]i alte titluri cu venit fix.

La intrarea [n patrimoniu titlurile de investi\ii se evalueaz` la valoarea de achizi\ie format` din

pre\ul de cump`rare exclusiv cheltuielile de achizi\ie ]i dob@nzile calculate pentru perioada scurs`.

Cheltuielile de achizi\ie a titlurilor se [nregistreaz` [n conturile de cheltuieli corespunz`toare.

 Titlurile de investi\ii provenite din portfoliul titlurilor de tranzac\ie se [nregistreaz` [n
contabilitate la pre\ul pie\ei din ziua transferului.

Periodic titlurile de investi\ii se evalueaz` la pre\ul pie\ei, diferen\a favorabil` nu se

[nregistreaz` [n contabilitate, iar pentru diferen\ele nefavorabile, de regul`, nu se costituie provizioane
dec@t [n cazuri excep\ionale exemplu: v@nz`ri de titluri [nainte de scaden\` sau [n caz de faliment al
emitentului titlurilor.

Valorile imobilizate [n ac\iuni ]i alte titluri cu venit variabil de\inute de banc` [n societ`\i
comerciale legate, controlate de o manier` exclusiv`, se [nregistrez` distinct ca p`r\i [n societ`\ile
comerciale legate ]i se reflect` distinct [n bilan\ul contabil.

Titlurile de participare reprezint` ac\iuni ]i alte titluri cu un venit variabil, altele dec@t p`r\ile [n
societ`\ile comerciale legate, de\inute de banc` [n capitalul altor societ`\i comerciale a c`ror de\inere
durabil` este util` activit`\ii b`ncii. Aceste titluri trebuie s` [ndeplineasc` una din urm`toarele condi\ii:

a) s` reprezinte 10 % sau mai mult din capitalul unei societ`\i comerciale, f`r` ca aceasta s` fie
controlat` [ntr-o manier` exclusiv`;

b) s` reprezinte mai pu\in de 10 % din capitalul unei societ`\i comerciale ]i s` fie [ndeplinite una din
urm`toarele condi\ii:

- administratori sau conduc`tori comuni cu societatea emitent`;

- de\inerea de c`tre societatea emitent` a unei p`r\i din ac\iunile emise de banc` (participa\ii reciproce);

- apartenen\a la acela]i grup controlat de persoane fizice sau juridice care exercit` controlul asupra
grupului ]i practic` o decizie unic`.

Titlurile activit`\ii de portofoliu reprezint` ac\iuni ]i alte titluri cu venit variabil de\inute de banc` pe o
perioad` [ndelungat` [n vederea realiz`rii unor venituri f`r` drept de interven\ie [n gestiunea societ`\ii
ale c`rei ac\iuni le de\ine.

Principalele opera\iuni cu titluri sunt:

a) opera\iuni de pensiune ]i de [mprumut;

b) opera\iuni de v@nzare cu posibilitatea de r`scump`rare;

c) emisiune de titluri.
a) Opera\iunile de pensiune reprezint` cesiuni ale elementelor de activ [n baza unui contract/conven\ie
[ncheiat` prin care partea cedent` se angajeaz` s` reprimeasc`, iar partea cesionar` s` retrocedeze,
acelea]i elemente de activ, la un pre\ ]i o dat` stabilite [n contractul de pensiune. Opera\iunile de
pensiune, [n func\ie de livrarea sau nelivrarea efectiv` a titlurilor, pot fi:

- pensiune simpl`;

- pensiune livrat`.

1. Pensiunea simpl` reprezint` opera\iuni de credit sau [mprumut, garantate prin transferul temporar de
proprietate asupra elementelor de activ cedate ]i care nu fac obiectul unei livr`ri efective. Opera\iunile
de pensiune simpl` se contabilizeaz` cu ajutorul conturilor din clasa 1 (pentru opera\iuni interbancare)
]i a conturilor din clasa 2 (pentru oper\iuni cu clientela).

2. Pensiunea livrat` reprezint` opera\iunile ce se realizeaz` cu titluri care [ndeplinesc una din
urm`toarele condi\ii:

- titluri create material care sunt livrate efectiv ]i fizic cesionarului;

- titluri dematerializate ]i cele materializate, p`strate la o societate depozitar` ]i care circul` prin
virament (din cont [n cont), ele f`c@nd obiectul [nregistr`rii [n contul deschis pe numele cesionarului la
un intermediar abilitat, la societatea depozitar` sau chiar la emitent.

Oper\iunile de pensiune livrat` se [nregistreaz` [n contabilitate exclusiv cu ajutorul conturilor

din clasa 3 “Opera\iuni cu titluri ]i opera\iuni diverse”.

b) Opera\iunile de v@nzare cu posibilitatea de r`scump`rare sunt opera\iuni [nso\ite de un acord prin

care banca []i rezerv` posibilitatea de a relua sau r`scump`ra elementele cedate contra pl`\ii unui pre\
convenit, la o dat` sau un termen stabilit.

c) Emisiunea de titluri reprezint` [mprumuturi ob\inute de o banc` [n vederea asigur`rii

lichidit`\ilor necesare pe termen scurt, mediu sau lung.

Titlurile care pot fi emise [n acest scop sunt:

- titlurile de pia\` interbancar`;

- titluri de crean\e negociabile;

- obliga\iuni;
- alte titluri.

{mprumuturile primite pe baza titlurilor emise se [nregistreaz` [n conturile de datorii constituite

prin titluri, la valoarea de rambursare.

Cheltuielile de emisiune aferente titlurilor emise pot fi cuprinse pe conturi de cheltuieli ale
exerci\iului contabil curent sau pot fi e]alonate pe mai multe exerci\ii.

Primele de emisiune ]i primele de rambursare se [nregistreaz` [n conturi distincte ]i se

amortizeaz` e]alonat p@n` la scaden\a titlurilor.
CAPITOLUL IV

ANALIZA FINANCIAR~ A ACTIVIT~|II BANCARE

4.1.Analiza financiar`, instrument de conducere ]i [mbun`t`\ire a performan\elor

{n gestiunea firmelor ]i a b`ncilor, [n mod special, analiza financiar` reprezint` un instrument

indispensabil [n luarea deciziilor la nivel micro, c@t ]i la nivel macroeconomic. Utilitatea analizei
financiare decurge din necesitatea de a cunoa]te dac` activitatea desf`]urat` s-a dovedit suficient de
eficient` [n folosirea resurselor financiare, cum se asigur` echilibrul financiar, cum se apreciaz`
structura activelor ]i pasivelor. Acestea sunt informa\ii care trebuie s` se reg`seasc` [n orice studiu de
fezabilitate sau evaluare economic` ]i financiar` a unei b`nci.

Cu ajutorul analizei financiare sunt [ndeplinite mai eficient unele func\ii ale b`ncii, cum ar fi:

• func\ia de informare a centrului de decizie cu privire la activitatea b`ncii;

• func\ia de evaluare a poten\ialului economico-financiar al b`ncii;
• luarea de decizii [n func\ie de criterii de eficien\`;
• conducerea mai eficient` [n termeni reali a activit`\ii bancare;
• func\ia de comunicare cu mediul economic ]i financiar extern (cu creditorii, cu institu\iile
financiare ]i bancare etc.).

Scopul strategic al conducerii b`ncii este de a folosi rentabil capitalul ac\ionarilor, aplic@nd principiile
pruden\ei bancare, protej@nd depozitele clien\ilor, oferind servicii bancare de calitate, cu ajutorul unui
personal bine calificat, av@nd responsabilitatea [ndeplinirii acestor obliga\ii.

Larga gam` de servicii oferite ca urmare a diversific`rii activit`\ii bancare, impune o analiz` c@t mai
complex` at@t a structurii activit`\ii, c@t ]i a dinamicii acesteia. Datorit` amplorii lor, mai importante
pentru activitatea bancar` sunt:

• atragerea de depozite;
• acordarea de credite;
• tranzac\ionarea de titluri pe pia\`;
• consultan\` etc.
Aceste activit`\i pot fi [mp`r\ite [n trei mari grupe:

a) opera\iuni active: oferirea de credite, cump`rarea de titluri, imobiliz`ri, stocuri, alte investi\ii,
depozite, numerar ]i echivalent de numerar;

b) opera\iuni pasive: atragerea de depozite la vedere ]i la termen ]i alte instrumente bancare;

c) opera\iuni de comision.

Activitatea complex` a b`ncilor comerciale, [n special activitatea financiar`, necesit` o analiz`

financiar` complet` ]i complex` a eficien\ei ]i performan\ei ob\inute. Aceast` analiz` poaste fi f`cut` [n
mai multe moduri.

Unul din acesta este folosirea indicatorilor de performan\` bancar`.

Alt` posibilitate este reprezentat` de sistemul de rate recomandat de Comisia Bancar` din Fran\a, ]i
anume:

• rate de structur` ]i de activitate;

• rate de exploatare ]i de rezultate;
• rate de gestiune.

Deosebit de important`, dat` fiind aversiunea b`ncilor fa\` de risc, este analiza riscurilor asumate. {n
acest sens este necesar` determinarea at@t a a indicatorilor folosi\i pentru m`surarea fiec`ruia dintre
riscurile majore cu care se confrunt` b`ncile, c@t ]i a unui indicator global pentru aprecierea pozi\iei de
risc.

4.2. Indicatori de performan\`

Pentru evaluarea st`rii economice ]i financiare a b`ncilor se utilizeaz` un sistem de indicatori de

performan\` bancar` compus din:

• marja net` din dob@nzi;

• rata profitului;
• rata utiliz`rii activelor;
• rata rentabilit`\ii economice;
• efectul de p@rghie;
• rata rentabilit`\ii financiare.
Marja net` din dob@nzi exprim` raportul dintre venitul net din dob@nzi (dob@nzi [ncasate minus
dob@nzi pl`tite), pe de o parte, ]i activele valorificate, pe de alt` parte.

Activele valorificate reprezint` diferen\a dintre totalul activului bilan\ier ]i suma urm`toarelor elemente
de activ:

• casa;
• mijloace fixe, obiecte de inventar;
• decont`ri ]i debitori;
• alte active.

Elementele enumerate mai sus formeaz` activele nevalorificate. Conceptele de active valorificate ]i
active nevalorificate se refer` la implicarea activului b`ncii [n activitatea de acordare a creditelor.

O valoare mai mare a acestui indicator, deci un venit net din dob@nzi c@t mai mare la acela]i nivel al
activelor exprim` o activitate profitabil` (colectare ]i redistribuire de capital), deci un bun mangement
al activelor ]i pasivelor. De asemenea, o marj` net` de dob@nzi ridicat` poate fi ob\inut` pe seama
angaj`rii [n activit`\i riscante.

Un nivel redus al marjei poate reflecta cheltuieli mari cu dob@nzile, dar ]i o atitudine mai prudent` a
b`ncii, care conduce la venituri mai mici din doanzi.

Deci:

Di - Dp

Rvd = ---------- x 100

Av

unde:

Rvd = rata veniturilor din dobanzi;

Di = dob@nzi [ncasate;

Dp = dob@nzi pl`tite;

Av = active valorificate.

Av = TA – AN;

TA = total active;
AN = active nevalorificate ([n activitatea de acordare a creditelor).

Rata profitului se calculeaz` ]i [n domeniul bancar ca expresie a raportului dintre profitul net ]i
veniturile totale, astfel:

Pn

Rpr = ---- x 100

Tv

unde:

Rpr = rata profitului;

Pn = profitul net;

Tv = total venituri.

M`rimea acestui indicator depinde, [n primul r@nd, de raportul dintre veniturile ]i cheltuielile bancare ]i,
[n al doilea r@nd, de structura veniturilor ]i costurilor bancare. Se poate calcula ]i pe diferite grupe de
activit`\i bancare.

Rata utiliz`rii activelor este un indicator al performan\ei bancare asociat cu precedentul, rata
profitului. M`rimea acestui indicator depinde de m`rimea dob@nzii pe pia\` ]i de structura activelor
bancare.

Maximizarea indicatorului se realizeaz` pentru un anumit nivel dat al ratei dob@nzii pe pia\` prin
cre]terea ponderii activelor care aduc cele mai mari venituri (cele mai rentabile). Aceste active sunt [ns`
]i cele mai riscante, deci cre]terea ponderii lor determin` cre]terea riscului bancar. Aceast` cre]tere nu
poate fi nelimitat` pentru c` ]i posturile de active nevalorificate sunt necesare pentru desf`]urarea
normal` a activit`\ii bancare.

Rata utiliz`rii activelor red` ponderea veniturilor din activitatea bancar` [n totalul activelor bilan\ului,
astfel:

TV

Rua = ---- x 100

TA
unde:

Rua = rata utiliz`rii activelor;

TV = total venituri;

TA = total active.

Rata rentabilit`\ii economice reprezint` indicatorul ce reflect` efectul capacit`\ii manageriale de a

utiliza resursele b`ncii pentru a ob\ine profit. Acest indicator mai este denumit ]i profit la active. Se
poate aprecia c` rata rentabilit`\ii economice este cel mai relevant indicator al eficien\ei bancare,
deoarece exprim` rezultatul – profitul net [n func\ie de modul specific al procesului intermedierii
bancare de optimizare a opera\iunilor active, [n condi\iile unui volum dat al resurselor.

Deci:

Prn

Rre = ----- x 100;

TA

unde:

Rre = rata rentabilit`\ii economice;

Prn = profitul net;

TA = total active.

Efectul de parghie exprim` raportul dintre activele totale ]i capital. Este un indicator de structur` care
se exprim` [n unit`\i de m`sur` absolute ]i are [n general valori mai mari de 10.

Acest indicator reflect` gradul [n care utilizarea unor resurse suplimentare serve]te cre]terii rentabilit`\ii
capitalului propriu (a rentabilit`\ii financiare). El variaz` invers propor\ional cu ponderea capitalului [n
totalul pasivelor bancare. Cu c@t ponderea capitalului este mai mare, cu at@t riscul bancar este mai mic
]i efectul de parghie, de asemenea. O pondere mic` a capitalului semnific` un risc bancar ]i un efect de
parghie mai mare.Deci:

Total active

Efectul de parghie = ---------------

Capital
Rata rentabilit`\ii financiare este un indicator sintetic care exprim` raportul dintre profitul net ]i
capital. Este cea mai semnificativ` expresie a profitului care m`soar` rezultatele managementului
bancar [n ansamblul s`u ]i arat` pentru ac\ionari efectul angaj`rii lor [n activitatea b`ncii.

Este de dorit ca rata rentabilit`\ii financiare s` fie mai mare dec@t rata medie a dob@nzii de pe pia\`
pentru a face atractive ac\iunile b`ncii ]i a cre]te cursul lor .

Profitul net

Rrf = -------------- x 100

Capital

4.3. Metoda ratelor

Metoda ratelor este un mijloc de studiu a structurii financiare ]i a gestiunii b`ncii, folosind datele oferite
de eviden\a contabil`. Se disting trei categorii de rate:

• rate de structur` ]i activitate;

• rate de exploatare ]i de rezultate;
• rate de gestiune.

Ratele de structur` ]i activitate cuprind la r@ndul lor:

1.Ratele de structur` formate din:

operatii cu clientela

-Rata distribuirii creditelor = ------------------------

total bilan\

opera\ii pasive cu clientela

-Rata de colectare a depozitelor = --------------------------------

total bilan\

opera\ii active de trezorerie

-Rata situa\iei trezoreriei = ---------------------------------

opera\ii pasive de trezorerie

 opera\ii active cu clientela

-Rata situa\iei clientelei = --------------------------------

opera\ii pasive cu clientela

capitaluri permanente

-Rata fondului de rulment = ---------------------------

imobiliz`ri

Aceste rate permit decelarea tipului de activitate exercitat` pentru realizarea echilibrului financiar.

2.Ratele de activitate aduc informa\ii noi pe lang` cele furnizate de ratele de structur`, pun@nd accent
pe:

a) tipuri de credite acordate:

- crean\e comerciale / opera\ii active cu clientela;

- alte crean\e asupra clientelei / opera\ii active cu clientela.

Aceste rate, al c`ror total reprezint` 100 %, indic` specializarea b`ncii [n func\ie de tipul de credite
acordate.

b) tipul de depozite colectate:

- conturi de depozite la vedere / opera\ii pasive cu clientela;

- conturi de depozite la termen / opera\ii pasive cu clientela.

Ratele de exploatare ]i de rezultate se bazeaz` pe datele din contul de rezultate ]i din bilan\. B`ncile
trebuie s` utilizeze [n calculul acestor rate angajamente ]i resurse medii, pornind de la situa\ii lunare,
trimestriale sau chiar zilnice.

1. Ratele de exploatare au drept obiect evaluarea costului resurselor ]i a randamentului angaj`rilor. Pot
fi utiliza\i urm`torii indicatori:

cheltuieli cu dob@nzile pl`tite clientelei

- Costul mediu al depozitelor = -------------------------------------------------

volumul mediu al depozitelor

 venituri din credite acordate clientelei

- Randamentul mediu al creditelor = ------------------------------------------------

volumul mediu al creditelor

- Marja credite / depozite = randamentul mediu al creditelor – costul mediu al depozitelor

Aceste rapoarte pot fi calculate [n mod similar ]i pentru opera\iunile interbancare.

2. Ratele de rezultate (sunt cele prezentate la indicatorii de performan\`).

Ratele de gestiune apreciaz` calitatea gestiunii unei b`nci ]i [n special aspectele care privesc
productivitatea acestora.

cheltuieli de gestiune

1. Rata productivit`\ii globale = ----------------------------

venit net bancar

Aceast` rat` d` o idee despre rigoarea [n gestionarea b`ncii, [ntruc@t indic` partea din venitul net bancar
absorbit` de cheltuielile generale. C@nd o banc` realizeaz` un control bun al cheltuielilor generale, ea
urm`re]te ca evolu\ia acestora s` nu o dep`]easc` pe cea a venitului net bancar, pentru a nu fi afectat
rezultatul brut din exploatare. Este recomandabil ca aceast` rat` s` r`man` stabil` de la un exerci\iu la
altul sau s` se diminueze.

2. Ratele de productivitate pe agent au ca element de baz` personalul efectiv folosit de banc`. Exist`
mai multe modalit`\i de exprimare:

a) credite / personal

b) depozite / personal

c) venit net bancar / personal

3. Ratele de productivitate pe agen\ie pot fi determinate astfel:

a) credite / num`r de agen\ii

b) depozite / num`r de agen\ii.

 4.4. Analiza riscurilor asumate

Riscul de credit

Cuantificarea expunerii globale a b`ncii la riscul de creditare se face prin analiza ]i monitorizarea
permanent` a urm`torilor indicatori (cei mai semnificativi):

credite totale / total active;

Cu c@t ponderea creditelor [n totalul activelor este mai ridicat`, cu at@t activitatea b`ncii este mai
riscant`.

credite de calitate medie / total credite;

Creditele de calitate medie cuprind creditele substandard ]i cele [ndoielnice. Cu c@t indicatorul
[nregistreaz` o valoare mai mare, cu at@t activitatea b`ncii este mai riscant`.

profitul net / pierderi din portofoliul de credite;

Profitul net este sursa principal` de finan\are a pierderilor ]i este important ca aceasta s` fie
acoperitoare.

fond de rezerv` / pierderi din portofoliul de credite;

Pentru a aprecia c` managementul este prudent, raportul trebuie s` fie supraunitar.

Riscul de lichiditate

Pentru m`surarea acestuia pot fi utiliza\i urm`torii indicatori:

active lichide / depozite la vedere;

Valoarea acestui indicator se determin` lu@nd [n considerare numerarul ]i depozitele la alte b`nci, pe de
o parte ]i depozitele la vedere atrase, pe de alt` parte. Nivelul optim este de 15 %, dar variaz` [n func\ie
de gradul de dezvoltare a pie\elor financiare secundare ]i de volatilitatea depozitelor la vedere. {n
Rom@nia, valoarea lui ar trebui s` fie mai mare, date fiind condi\iile financiare.

credite / depozite;

Raportul arat` m`sura [n care banca se poate baza pe propriile resurse [n acordarea de credite. {n
condi\iile [n care acest raport este subunitar, se spune c` banca are o lichiditate stocat`, deci se bazeaz`
pe propriile resurse [n acordarea creditelor, iar c@nd raportul devine supraunitar se spune c` banca se
bazeaz` pe un regim de management al pasivelor, adic` []i asigur` o bun` parte din resurse pentru
acordarea creditelor prin opera\iuni de [mprumut.

[mprumuturi nou contractate

Rata lichidit`\ii = -----------------------------------

[mprumuturi scadente

Aceast` rat` se calculeaz` periodic [n func\ie de scaden\a opera\iunilor de [mprumut. Nivelurile

subunitare indic` o tendin\` de sc`dere a gradului de [ndatorare a b`ncii fa\` de pia\a monetar`, ]i deci,
o cre]tere a lichidit`\ii b`ncii. Perioadele cu nevoi sezoniere de lichiditate sunt marcate, [n aproape toate
cazurile, de o sc`dere a ratei lichidit`\ii bancare.

Riscul de rat` a dob@nzii

Indicatorii acestui risc au la baz` gruparea elementelor de activ ]i de pasiv, [n func\ie de sensibilitatea
veniturilor / cheltuielilor implicate la varia\ia ratei dob@nzii. Articolele sensibile sunt cele pentru care
fluxul de venituri / cheltuieli corespunz`tor activului / pasivului se modific` [n acela]i sens ]i cu aceea]i
amplitudine cu ratele dob@nzilor pe termen scurt.

Principalii indicatori ai acestui risc sunt:

Gap-ul = active sensibile – pasive sensibile ]i

active sensibile

Indicele de sensibilitate = ----------------------

pasive sensibile

Pentru limitarea riscului, gap-ul trebuie s` fie c@t mai redus (zero), iar indicele de sensibilitate, egal cu
unu.
Riscul de schimb

M`surarea riscului de schimb se face cu ajutorul indicatorului pozi\iei de schimb pe fiecare deviz` [n
parte, calculat astfel:

Pozi\ia de schimb = total crean\e – total angajamente

Banca poate calcula astfel, pe fiecare deviz`, pierderea determinat` de o varia\ie advers` a cursului de
schimb, ]i suma acestor pierderi este o evaluare a expunerii globale la riscul de schimb, ce poate fi
comparat` cu suma total` a fondurilor proprii.

Riscul de solvabilitate

Riscul de solvabilitate este invers propor\ional cu rentabilitatea capitalului, respectiv cu efectul de

p@rghie. Formulele de calcul sunt:

capital capital

------------------- ]i ------------

active riscante active

O banc` cu un indicator capital / active mai mare va rezista mai bine la sc`derea valorii activelor c@nd
deponen\ii ]i creditorii b`ncii se afl` [ntr-o situa\ie primejdioas`.

Aprecierea calit`\ii unei b`nci de c`tre banca central` nu se poate face [n mod disparat, prin urm`rirea
separat` a modului de [ncadrare [n limitele stabilite de autoritatea bancar`. Aceasta din urm`toarele
motive:

- activitatea bancar` se realizeaz` global ]i implic` riscuri globale, la nivel de banc`;

- de multe ori, obiectivele urm`rite sunt divergente; aprecierea b`ncii centrale trebuie s` fie nuan\at`
pentru a putea permite gruparea b`ncilor [n grupe de clase de calit`\i diferite ]i pentru a putea avea fa\`
de ele o atitudine diferit`: impunerea unor sanc\iuni, cre]terea sau reducerea frecven\ei inspec\iilor
bancare, modificarea primelor de asigurare, limitarea sau blocarea aprob`rii unor participa\ii de capital
sau fuziuni.
{n SUA, de exemplu, se folose]te un sistem de calificative denumit CAMEL, care se bazeaz` pe
urm`toarele elemente componente ale procesului de examinare a siguran\ei ]i solidit`\ii b`ncilor:

• solvabilitatea -Capital adequacy;

• calitatea activelor – Asset quality;
• conducerea – Management;
• veniturile – Earnings;
• lichiditatea – Liquidity.

Pentru fiecare element se atribuie calificative de la 1 la 5 (5 pentru nivelul maxim de preocupare a

autorit`\ilor bancare). La b`ncile cu calificative cel pu\in egale cu 3 se fac estim`ri cel pu\in odat` pe
an. Celelalte b`nci sunt examinate o dat` la 24 de luni. Calificativul CAMEL este o not` compus` pe
care autoritatea bancar` o recalculeaz` periodic. Semnifica\ia acestor calificative este urm`toarea:

- calificativul CAMEL 1: b`ncile din acest grup sunt institu\ii financiare solide din aproape toate
punctele de vedere considerate.

- calificativul CAMEL 2: b`ncile din acest grup sunt ]i ele institu\ii fundamental solide, dar pot
manifesta sl`biciuni modeste ce pot fi corectate prin derularea normal` a opera\iunilor.

- calificativul CAMEL 3: b`ncile din acest grup manifest` o combina\ie de sl`biciuni care reflect`
condi\ii ce variaz` dela “potrivit de severe” la “nesatisf`c`toare”. Aceste b`nci sunt vulnerabile ]i
necesit` mai mult dec@t supravegherea normal`.

- calificativul CAMEL 4: b`ncile din acest grup au un volum substan\ial de active [ndoielnice sau o
combina\ie de alte condi\ii care sunt mai pu\in dec@t “satisf`c`toare”.

- calificativul CAMEL 5: b`ncile din acest grup au sl`biciuni de o natur` ]i amploare care impun sprijin
urgent din partea ac\ionarilor sau din alte surse. Probabilitatea unui faliment este ridicat` pentru aceste
b`nci.

B`ncile care au un calificativ CAMEL 4 sau 5 sunt numite b`nci cu problem`. Astfel de b`nci opereaz`
[ntr-o manier` care nu poate fi apreciat` ca prudent` ]i sunt expuse la faliment. B`ncile problem` sunt
supravegheate ]i chiar for\ate de autorit`\ile bancare s`-]i modifice gestiunea financiar`.

{n Rom@nia, se utilizeaz` “Sistemul de rating bancar ]i de avertizare timpurie – CAMPL”, similar celui
american.
Componentele de analiz` ale sistemului CAMPL sunt:

• adecvarea capitalului - C;
• calitatea activelor - A;
• management - M;
• profitabilitate - P;
• lichiditate - L.

Fiecare banc` prime]te c@te un rating pentru fiecare indicator de analiz`, pentru fiecare component`
CAMPL ]i, [n final, un “grad compus de clasificare” ]i un “scor final” ce reprezint` punctajul total
acordat indicatorilor ce definesc elementele CAMPL. Exist`, la fel ca [n sistemul din SUA, 5 grade
compuse de clasificare, cu acelea]i semnifica\ii.

BIBLIOGRAFIE

C. Basno - “Moned` ]i credit” A.S.E. Bucure]ti

C. Basno - “Moned`, credit, b`nci” Editura Didactic` ]i Pedagogic`, Bucuresti, 1994

N. Dardac

V. Dedu - “Gestiune ]i audit bancar” Editura economic`, Bucure]ti, 2003

*** - Legea nr. 101/1998 privind statutul B.N.R.

*** - Legea nr. 58/1998 Legea bancar`