Sunteți pe pagina 1din 1

Marin Sorescu este unul dintre principalii exponenti ai dramaturgiei moderne romn esti.

Una dintre piesele sale cele mai importante este drama Iona unde se pune n di scutie conditia umana, ilustrata de situatia tragica a personajului biblic Iona. Temele piesei sunt imposibilitatea omului de a-si depasi limitele, detasarea de nereusita n speranta renceperii vietii si dorinta de a trai ntr-un mediu social ca re sa te valorifice. Piesa de teatru are patru cadre principale ce coincid cu momentele evolutiei pie sei. Ele sunt gura pestelui de unde Iona ncearca sa pescuiasca n zadar, stomacul p estelui, spatiul sufocant si angoasant care l apropie pe Iona de ideea de moarte, burta celui de-al doilea peste care l-a mncat pe primul ca simbol al sirului nent rerupt de obsacole si plaja pustie nconjurata la orizont de o infinitate de burti de peste, semn ca la finalul stradaniilor noastre ne asteapta un obstacol impos ibil de trecut si nu mplinirea. n aceste patru cadre piesa este construita prin de dublarea personajului principal, monologul interior si analogia la spatiul virtu al creat de protagonist n burta pestelui. Principalele caracteristici care i ofera specificul dramei soresciene sunt forma de parabola ce cuprinde un solilocviu sau monolog, combinarea paradoxala a tragi cului si grotescului cu ironia, ambiguitatea ideii principale ce permite o serie larga de interpretari si caracterul filosofic si ideatic al dramei, un teatru d e idei. Forma de parabola este data de catre asocierea cu parabola biblica a lui Iona ct si din structura de situatie narata sau prezentata concluzie moralizatoare. Tot chinul lui Iona are un scop final ce transcende cadrul piesei. Sfrsitul nu se joa ca pe scena ci n mintile spectatorilor, n concluziile lor. Diferenta dintre varian ta biblica si cea moderna apare n reactiile protagonistului la situatia data. n pr ima Iona poarta un dialog cu Dumnezeu, tovaras ultim al omului situat n restriste si care i ofera alinare. Dar Iona lui Sorescu alege ca tovaras pe sine nsusi prin dedublarea sa pentru a face fata la izolare. E tare greu sa fii singur . Combinatia unica ntre tragic, grotesc si ironie provine din raportul dintre situa tia lui Iona care este captiv, singur, (tragicul) n burta unui peste, spatiu ango asant (grotescul) si reactia sa care pentru a se detensiona si a evita demoraliz area si permite mici ironii n dialogul cu alter ego-ul sau (ironia). Parca-l vad pe raposatul. Ma nghitise si, cu burta plina de mine, se pregatea si el undeva sa m a ferece. Sa-i tihnesc. E strmt aici, dar ai unde sa-ti pierzi mintile. Nu e greu. Ambiguitatea este comuna teatrului modern dar Marin Sorescu nu o foloseste ca o toana de a fi n pas cu moda , ci pentru ca el vrea ca ideile lansate de el sa strneas ca la rndul lor o serie ct mai mare de idei n mintile cititorilor si spectatorilor. Ea este data de cadrul suprareal al actiunii, burta pestelui si insula cu orizo ntul din burti de peste, de reactiile eroului si de deznodamntul n coada de peste ca re incita la reflectie. Caracterul ideatic al dramei soresciene este oferit de catre scopul dramei, de a prezenta si strni n egala masura nelinisti metafizice asupra vietii, mortii, sing uratatii si destinului. ntr-un limbaj mai simplist este un teatru ce prezinta ide i si nu fapte. n concluzie, putem afirma ca Eugen Simion este un fin observator al particularita tilor operei dramatice a lui Marin Sorescu si toate observatiile sale se justifi ca la o analiza aprofundata a lucrarilor dramaturgice soresciene.