AERUL

- peste 20% din bolile infectioase recunosc acest mod de transmitere ca fiind principal - infectiile respiratorii ale caror agenti patogeni sunt putin rezistenti in mediul extern se transmit exclusiv prin intermediul aerului sub forma transmiterii indirecte simple( ex: boli eruptive) - exista boli infectioase care folosesc mai multe cai de transmitere ,inclusiv calea aeriana (ex: enterovirusurile) - zoonoze ce se transmit pe cale aeriana: antrax pulmonar, tularemia, febra Q - transmiterea agentilor patogeni se realizeaza prin: - picaturi de secretie (picaturi Flugge) - nuclei de picatura (nucleosoli) - particule de praf Picaturi de secretie- nazofaringiana/bronsica - sunt eliminate in timpul vorbitului , tusitului , cantatului, stranutului - prin tuse si stranut sunt proiectate pana la o distanta de 1,5m; daca intervin curentii de aer ajung pana la 10m - sunt formate din : apa,mucus,mucoproteine,germeni Nuclei de picatura(nucleosoli) - rezulta in urma evaporarii apei din exteriorul picaturilor de secretie - au un miez umed ce include agentul patogen - se mentin in aer 2-4 ore - se vehiculeaza la distante mai mari decat picaturile Flugge Particule de praf - provin din uscarea nucleosolilor pe care se gasesc adsorbiti agentii patogeni - sedimenteaza pe suprafetele din incaperi - contin agenti patogeni cu rezistenta medie/ inalta Transmiterea prin picaturi si nucleosoli: - este eficienta numai in spatii inchise - caracterizeaza antroponozele si unele antropozoonoze - influentata de gradul de aglomeratie din incapere si de durata acestora - modalitate importanta de transmitere in zonele reci si temperate si in mediul urban

APA
- apa de suprafata are potentialul cel mai mare de contaminare este nepotabila are pondere majora in transmiterea hidrica a infectiilor posibilitati de contaminare:> ape reziduale / meteorice >dejecte umane/animale >cadavre - apa freatica (izvoare , fantani) posibila sursa naturala de apa potabila posibilitati de contaminare:> infiltrarea apei de suprafata /apelor reziduale

>scurgeri de pe suprafata solului > galeata contaminata >cadavre - apa prelucrata din reteaua centrala de aprovizionare teoretic potabila posibilitati de contaminare: >prelucrare necorespunzatoare >racorduri gresite ale conductelor >infiltrari prin fisuri ale sistemului de conducte - contaminarea nu schimba calitatile organoleptice ale apei- necesare analize de laborator - viabilitatea in apa a agentilor patogeni depinde de : -compozitia chimica a apei -pH si temperatura -gradul de aerare -actiunea luminii -concurenta florei microbiene saprofite - in apele de suprafata , supravietuirea agentilor patogeni: - Salmonella typhi 10-30zile - Shigella flexneri 5-40zile - vibrion holeric 1-3zile - virus hepatitic A 3-4luni - transmiterea hidrica a agntilor patogeni depinde de : - provenienta si calitatile apei

- intensitatea proceselor de autopurificare ale apei - gradul de rezistenta a agentilor patogeni in apa - marimea sursei si teritoriul de distributie a apei - marimea populatiei consumatoare - modalitati de folosire a apei - boli infectioase in transmiterea hidrica - antroporoze febra tifoida - holera - dizenterie - poliomielita - hepatite acute virale A si E - zoonoze leptospiroze - talasemie - bruceloza - antrax

SOLUL
important este stratul superficial al solului ( 15-25 cm profunzime) care se contamineaza continuu si masiv prin: - dejecte umane si animale - produse patologice provenite de la animale ( sange, placenta) - cadavre animale - ape reziduale si de suprafata - prin sol se transmit agenti patogeni cu rezistenta medie sau mare in mediul extern - germeni sporulati: bacillus anthracis - clostridium tetani - clostridium botulinum - gangrena gazoasa - germeni nesporulati: enterobacterii (bacil tific, bacil dizenteric, vibrion holeric) - piocianic - leptospirele - bacil tularemic - virusuri: virusul poliomielitic - ricletsii: coxiela burnetti - supravietuirea agentilor patogeni depinde de: - tipul solului supravietuire redusa in: - soluri nisipoase - soluri expuse razelor solare - soluri cu procese biologice intense
-

- gradul de rezisntenta al agentilor patogeni - formele vegetative supravietuiesc 3-30zile - formele sporulate ani de zile - patrunderea agentilor patogeni se face: - pe cale digestiva ( enterobacterii, enterovirusuri) - pe cale tegumentara( leptospiroze, bacilul antracis, bacilul tetanic)

ALIMENTE
asigura suportul mecanic/ conditii de supravietuire si multiplicare pentru agentii patogeni - 3 categorii de alimente alimente de origine animala alimente de origine vegetala alimente mixte ( preparate) - contaminarea se realizeaza de la producere pana la consum
-

Alimente de origine animala - pot proveni de la animale bolnave / purtatoare - carne: trichineloza - lapte: bruceloza, infectii stafilococice, TBC, febra Q - contaminare secundara ( cea mai frecventa) - prin urina( materii fecale ale animalelor bolnave sau purtatoare salmoneloze, febra Q, bruceloza, TBC) - prin sol (botulism) - prin vectori (musca) - in timpul manipularii, transportului, distributiei Alimente de origine vegetala - nu asegura conditii de multiplicare pt agenti patogeni supravietuiesc 2-4 zile - boli infectioase: febra tifoida holera poliomielita TIA hepatite ac.virale A,E Alimente mixte - creme, maioneza, salate, prajituri, inghetata, bere, bauturi racoritoare - boli infectioase: TIA febra tifoida dizenterie

hepatita ac.virala A,E

OBIECTE
- provin din locuinta, spitale, colectivitati, locuri publice - contaminate cu : - produse patologice provenite de la bolnavi/ purtatori: - secretii nazofaringiene - sputa - secretii cutanate - saliva - urina - materii fecale - sange - apa, sol, muste,pulberi,mana murdara - agenti patogeni: stafilococ, streptococ, bacil difteric, BK, piocianic, salmonela, bacil tetanic, virus hepatitic A etc MANA MURDARA - intervine in transmiterea de boli infectioase ale tegumentelor si mucoaselor, digestive si respiratorii - contaminare prin : germeni proprii ( autocontaminare) -contact cu produse patologice provenite de la bolnav/ purtator -apa, praf, sol, alimente - poarta de intrare a agentilor patogeni prin mana murdara in transmiterea indirecta simpla - solului de continuitate ale tegumentului - mucoasa conjunctivala - mucoasa bucala - mucoasa nazala - intervine si in transmiterea indirecta prin stafeta, contaminand ape,alimentele,obiectele VECTORI Vectori mecanici (pasivi) -nu multiplica agentul patogen in organism -vehiculeaza agentul patogen pe suprafata corpului sau in tubul digestiv Musca - transmite > 40 agenti patogeni - vehiculeaza agentii patogeni la distante mari fata de socul contaminarii

- transmite TBC, antrax, infectii stafilococice, dizenteeria, salmoneloze, holera Gandaci de bucatarie - transmit enterobacterii, enterovirusuri, infectii stafilococice Vectori activi ( biologici, hematofagi) - inmultesc unii agenti patogeni/ gazde intermediare - transmit > 30 boli infectioase Paduchii omului transmit: tifos exantematic, febra recurenta Purecii omului, cainelui transmit: ciuma, tularemia Tantarii: malarie, febra galbena, diferite encefalite Capuse: tularemie, febra Q, febra butanoasa, encefalite

RECEPTIVITATEA POPULATIEI - reprezinta proportia subiectilor dintr-o populatie ( colectivitate) susceptibili de a fi afectati de catre o anumita infectie - in urma patrunderii agentilor patogeni in organism, in functie de starea de receptivitate va rezulta: necontractarea infectiei stare de purtator infectie inaparenta forma usoara de boala forma grava/ mortala de boala - la realizarea receptivitatii intervin 2 componente: 1.Receptivitatea naturala (biologica) 2.Rezistenta antiinfectioasa( specifica si nespecifica) 1.Receptivitatea naturala= susceptibilitatea la boala a. Boli cu receptivitate naturala generala/ absoluta - prima infectie se soldeaza intotdeauna cu boala ( infectia manifesta clinic) ex: rujeola,febra tifoida etc b.Boli cu receptivitate naturala partiala/ incompleta - prima infectie este urmata de boala la o parte din cei infectati,restul fac infectie subclinica - contagiozitatea si imunitatea postinfectie este identica ex: hepatite acute virale, scarlatina, difteria c.Boli cu receptivitate naturala scazuta/ redusa

- prima infectie este urmata de boala la un numar foarte mic dintre infectati, majoritatea fac infectii- inaparente ex: poliomielita( 1%), meningita meningococica(<1%) d.Boli cu receptivitate naturala conditionata/ potentiala ex: germenii oportunisti - receptivitatea se realizeaza conditionat de existenta unor factori suplimentari de patogenitate doza infectanta foarte mare cale de patrundere larga neprotejata rezistenta naturala compromisa 2. Rezistenta antiinfectioasa a.Rezistenta antiinfectioasa nespecifica - organismul se opune prin mijloace proprii patrunderii agentilor patogeni - 3 categorii de aparare antibacteriana - bariera cutaneo-mucoasa - integritatea morfologica a tegumentelor si mucoaselor - descuamarea lor fiziologica - pH acid - secretii fiziologice (lacrimi, saliva, mucus) - aparat ciliar - peristaltism - flora comensala - bariera cito-tisulare - reactie inflamatorie - reactie febrila -fagocitoza - producerea de interferon - bariera umorala sanguina - complement - opsonime naturale - properdina - lizine b.Rezistenta antiinfectioasa specifica - proprietatea organismului de a fi protejat fata de o boala infectioasa, desi contactul cu agentul patogen s-a realizat - este opusul receptivitatii - rezistenta specifica mostenita - rezistenta specifica naturala ( de specie) -protectie fata de agentii patogeni ai diverselor specii de animale fata de care omul este rezistent (ex: jigodia cainelui) - rezistenta relativa

-legata de anumite caractere ereditare sau ecologice ale unor persoane ex: rezistenta mai mare fata de malarie a celor cu anemie falcipara sau deficit de glucozo 6- fosfat dehidrogenoza - rezistenta anti amarila mai mare a negrilor africani decat a celor europeni datorita contactelor cronice cu virusuri inrudite cu vs.amaril - rezistenta transplacentara -mostenita de la mama, pasiv, transplacentar - temporara ( durata de maxim 9luni) - este legata de suportarea infectiei corespunzatoare de catre mama in antecedente ( trecerea prin boala/ vaccinare) - lipseste fata de infectia pertusis - este intretinuta postnatal prin alaptare - rezistenta specifica castigata ( dobandita) - natural prin trecerea prin boala ( manifesta sau nu clinic) - artificial prin imunizare activa si/ sau pasiva Rezistenta antiinfectioasa specifica poate fi: 1) rezistenta ferma, integrala, de lunga durata, definitiva ; nu permit o a doua imbolnavire( rujeola, oreion) 2) rezistenta ferma, integrala, cu durata limitata( ani) permite o a doua imbolnavire( varicela, tifos exantermatic) 3) rezistenta de scurta durata febra papataci 4) rezistenta cu instalare tardiva permite evolutia cronica indelungata, cu recidive ex: malarie, bruceloza necesita depistare precoce si tratament precoce si corect 5) rezistenta incompleta - este specifica de tip , varianta sau tulpina ex: gripa, rinoviroze, dizenterie, enteroviroze, leptospiroze 6) rezistenta disociata - rezistenta este prezenta fata de anumite arme de agresiune ale agentului patogen ex: difteria, scarlatina- trecerea prin boala este urmata de imunitate antitoxica de lunga durata, nu si de imunitate antibacteriana

FACTORI EPIDEMIOLOGICI FAVORIZANTI

-

prin prezenta sau absenta lor influenteaza factorii epidemiologici determinanti, favorizand sau limitand dezvoltarea procesului epidemiologic influenteaza modul de aparitie si/ sau evolutia sa

Factorii naturali - pot stimula sau inhiba dezvoltarea , inmultirea, difuzarea agentilor patogeni in mediul extern - pot influenta reactia organismului fata de agresiunea infectioasa 1. factori meteo- climatici: precipitatii, umiditate, temperatura aerului, miscarile aerului 2. factori cosmici: iradiere solara, ionizarea atmosferica 3. factori geografici: latitudine, altitudine, relief 4. factori tehnici: cutremure, alunecari de teren, erupti Factori economico-sociali 1. factori ocupationali - profesia : boli profesionale: tularemia, antrax, bruceloza, leptospiroze, febra Q 2. standardul economic al populatiei - conditii de locuit - alimentatia -asistenta medico-sanitara 3. standardul cultural si educational al populatiei 4.aglomeratia favorizeaza diseminarea agentilor patogeni ai bolilor infectioase aerogene sau a celor transmise prin vectori Factori biologici - sunt reprezentati de o serie de vectori specifici unui anumit mediu de viata si care pot favoriza sau exacerba transmiterea unei anumite boli infectioase: invazii de rozatoare sau alte animale( pasari, atac cu arma biologica)

FORMA DE MANIFESTARE A PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC 1. 2. 3. 4. forma sporadica forma endemica forma epidemica forma paredemica

1.Forma sporadica - se caracterizeaza prin: - nr.mic de cazuri - diseminate teritorial - apar la intervale neregulate de timp - fara legatura aparenta unele cu altele - aparitia este conditionata de : - nr.redus de surse de infectie - posibilitati limitate de transmitere a agentului patogen - existenta unei populatii refractare la o anumita infectie ; ca urmare a trecerii prin boala/ vaccinare - boli infectioase care se manifesta sporadic : - infectii cu poarta de intrare cutanata : antrax, tetanos, gangrena gazoasa, tularemie( trec in mod exceptional de la om la om) - boli care se transmit prin vectori - boli care dispun de o vaccinare obligatorie: difteria, tetanos, poliomielita 2.Forma endemica - se caracterizeaza prin: - aparitia relativ constanta in teritoriu a cazurilor de boala - afecteaza un numar mic de persoane - fara legatura aparenta intre ele - aparitia este conditionata de: - germeni cu agresivitate redusa - cai de transmitere limitate - existenta unei populatii partial receptive in care exista putine surse de infectie - boli infectioase care se manifesta endemic: - boli digestive: febra tifoida, hepatita acuta virala, dizenterie

- boli aerogene: scarlatina, tuse convulsiva 3.Forma epidemica - se caracterizeaza prin: - aparitia unui numar mare de cazuri de boala intr-un teritoriu/ colectivitate - pe o perioada de timp variabila, insemnand saptamani/luni - aparitia este conditionata de: - conditii de transmitere optime - receptivitatea la infectie e maxima - epidemia= cand nr. de cazuri creste cel putin de 10 ori fata de perioada precedenta - cand reprezinta 50% din totalul bolilor infectioase in teritoriu/ colectivitatea respectiva - dupa originea si modul de transmitere: 1) epidemii de contact 2) epidemii hidrice 3) epidemii alimentare 4) epidemii prin vectori 5) epidemii prin aer Epidemii de contact - recunosc drept cale de transmitere mana murdara - sunt localizate in colectivitati cu grad mare de interrelatii individuale (internate, cazarmi, familia, tabere) - au o arie de distributie restransa - au intensitate relativ scazuta - se propaga in pata de ulei - boli infectioase : dizenteria, hepatita acuta virala A,E, enteroviroze Epidemii de tip hidric - cazurile se limiteaza numai la cei care au consumat apa dintr-o sursa comuna contaminata - se suprapune teritoriului alimentat de acea sursa de apa - poate surveni in orice anotimp - izbucnirea este exploziva - afecteaza persoanele care au consumat apa contaminata in grade diferite, in functie de masivitatea si durata contaminarii - curba epidemica descreste brusc imediat ce sursa de apa nu a mai fost utilizata - stingerea epidemiei poate avea loc lent prin coada a epidemiei, datorita imbolnavirilor trenante de contact

- epidemii hidrice se intalnesc in : febra tifoida, holera, dizenterie, hepatita acuta virala A,E Epidemii de tip alimentar - debut exploziv - cazurile de boala apar la cei care au consumat din alimentul contaminat - epidemia se suprapune teritoriului de distributie a alimentului - daca se inlatura alimentul, inceteaza aparitia de noi cazuri Epidemia prin vectori - se suprapune ariei geografice in care traieste vectorul respectiv - cazurile de boala apar in anotimpul de dezvoltare al vectorului Epidemia prin aer - apare in colectivitatile aglomerate de receptivi - debut brusc - cazurile de boala se succed la intervale aproximativ egale cu perioada de incubatie medie - nr. de imbolnaviri scade treptat pana la epuizarea tuturor receptivilor - exemple: rujeola, scarlatina, parotida urliana FORMA PANDEMICA - cuprinderea in procesul epidemic a populatiei din arii geografice intinse, ce cuprinde mai multe tari, continente sau intregul glob - se considera pandemie cand incidenta unei boli infectioase a crescut de peste 100 ori fata de o perioada anterioara sau o zona diferit, afectand cea mai mare parte a populatiei - pandemia se poate realiza cand: apare un microorganism patogen nou necunoscut anterior intr-o populatie reaparitia unui agent patogen dupa o absenta de cateva decenii - boala afecteaza toate grupele de varsta - rol foarte important o au sursele de infectie mobila - factori favorizanti : mijloace de transport la distante mari, miscarile populatiei - pandemii : variola, holera, tifos exantematic, gripe, infectie HIV