P. 1
Adhd

Adhd

|Views: 28|Likes:
Published by Constantin Apetrei

More info:

Categories:Topics, Art & Design
Published by: Constantin Apetrei on Jun 22, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/17/2013

pdf

text

original

ADHD

CE INSEAMNA ADHD?

• Attention Deficit / Hyperactivity Disorder • Nu există consens privitor la traducerea corectă a sintagmei în limba română. • Folosire internaţională a abrevierii “ADHD”.

Istoric
• Heinrich Hoffman, 1844 “Struwwelpeter” (“Slovenly Peter” – tradus in engleza de Mark Twain) – conţine şi “Povestea lui Filip Neastâmpăratul”

The Story of Fidgety Philip
• "Let me see if Philip can Be a little gentleman; Let me see if he is able To sit still for once at table." Thus spoke, in earnest tone, The father to his son; And the mother looked very grave To see Philip so misbehave. But Philip he did not mind His father who was so kind. He wriggled And giggled, And then, I declare, Swung backward and forward And tilted his chair, Just like any rocking horse;"Philip! I am getting cross!“ See the naughty, restless child, Growing still more rude and wild , Till his chair falls over quite.

http://www.fln.vcu.edu/struwwel/philipp_e.html

The Story of Fidgety Philip

Începuturile
“Unstable children” (Bourneville, Franta) – 1886
“Defect of moral controlul” (Still, UK) – 1902 “Minimal brain damage” – anii 1930 “Hyperkinetic Syndrome of Childhood” (ICD-9) – 1965 “Attention Deficit Disorder” (DSM-III) – 1980 “Attention Deficit Hyperactivity Disorder” (DSM-IV) – 1987

George Frederick STILL

DEFINITIE
• ADHD este o tulburare neurobiologică care se caracterizează printr-un nivel necorespunzător varstei de dezvoltare de neatenţie (concentrare, distractibilitate), hiperactivitate şi impulsivitate, simptome care pot să apară în orice combinaţie la şcoală, acasă şi în alte situaţii sociale (American Psychiatric Association, 2003).

Simptome cheie

Neatentie

Impulsivitate

Hiperactivitate

Criterii de diagnostic DSM-IV-TR
• A. Fie (1) sau (2): • (1) ŞASE (SAU MAI MULTE) dintre următoarele simptome de NEATENŢIE au persistat CEL PUŢIN 6 LUNI într-un grad care este DEZADAPTATIV ŞI DISCREPANT în raport cu nivelul de dezvoltare:

Neatenţia:
– a) Incapabil adesea de a da atenţia cuvenită detaliilor ori face erori prin neglijenţă în efectuarea temelor şcolare, la serviciu sau în alte activităţi. – (b) Adesea are dificultăţi în susţinerea atenţiei asupra sarcinilor sau activităţilor de joc. – (c) Adesea pare a nu asculta când i se vorbeşte direct. – (d) Adesea nu se conformează instrucţiunilor şi este incapabil să-şi termine temele pentru acasă, sarcinile casnice ori obligaţiile la locul de muncă (nedatorate comportamentului opoziţionist sau incapacităţii de a înţelege instrucţiunile). – (e) Adesea are dificultăţi în organizarea sarcinilor şi activităţilor. – (f) Adesea evită, are aversiune, nu este dispus să se angajeze în sarcini care necesită un efort mental susţinut (cum ar fi efectuarea temelor în clasă sau acasă). – (g) Adesea pierde lucruri necesare pentru diverse sarcini sau activităţi (de exempli jucării, teme pentru acasă, creioane, cărţi, instrumente). – (h) Adesea este uşor de distras de stimuli irelevanţi. – (i) Adesea este uituc referitor la activităţile cotidiene

• (2) şase (sau mai multe) dintre următoarele simptome de HIPERACTIVITATEIMPULSIVITATE au persistat cel puţin 6 luni într-un grad care este dezadaptativ şi în contradicţie cu nivelul de dezvoltare:

Hiperactivitatea:
– a) Adesea se joacă cu mâinile sau cu picioarele sau se foieşte pe loc. – (b) Adesea îşi lasă locul în clasă sau în alte situaţii în care este de dorit să rămână aşezat. – (c) Adesea aleargă în jur sau se caţără excesiv de mult, în situaţii în care acest lucru este inadecvat (la adolescenţi sau la adulţi poate fi limitat la sentimentul subiectiv de nelinişte). – (d) Adesea are dificultăţi în a se juca sau în a se angaja în activităţi distractive în linişte. – (e) Adesea este „în continuă mişcare” sau acţionează ca şi cum „ar fi împins de un motor”. – (f) Adesea vorbeşte excesiv de mult.

Impulsivitatea:
– (g) Adesea „trânteşte” răspunsuri înainte ca întrebările să fi fost complet formulate. – (h) Adesea are dificultăţi în a-şi aştepta rândul. – (i) Adesea întrerupe sau deranjează pe alţii (de exemplu intervine în conversaţiile sau jocurile altora).

• • • •

B. Unele simptome de inatenţie sau de hiperactivitate-impulsivitate care au cauzat tulburarea erau prezente ÎNAINTE DE VÂRSTA DE 7 ANI. C. O anumită deteriorare din cauza simptomelor este prezentă ÎN DOUĂ SAU MAI MULTE SITUAŢII (de exemplu la şcoală sau la serviciu şi acasă). D. Trebuie să fie clară proba DETERIORĂRII SEMNIFICATIVE CLINIC în funcţionarea socială, şcolară sau profesională. E. Simptomele nu survin exclusiv în cursul unei tulburări de dezvoltare pervazive, al schizofreniei ori al altei tulburări psihotice şi nu sunt explicate mai bine de o altă tulburare mentală (de exemplu de o tulburare afectivă, anxioasă, disociativă sau de personalitate).

Tipurile DSM-IV-TR
• • Tipul combinat (ADHD-C): Ambele criterii A (1) şi (2) sunt îndeplinite pentru ultimele 6 luni (cel puţin şase simptome de neatenţie şi cel puţin şase de hiperactivitate-impulsivitate au persistat cel puţin şase luni). Tipul predominant cu neatenţie (ADHD-I): Criteriul A (1) este satisfăcut, iar A (2) nu, pentru ultimele 6 luni (cel puţin şase simptome de neatenţie şi cel mult şase de hiperactivitateimpulsivitate au persistat cel puţin şase luni). Tipul predominant cu hiperactivitate-impulsivitate (ADHD-HI): Criteriul A (2) este satisfăcut, iar A (1) nu, pentru ultimele 6 luni (cel puţin şase simptome de hiperactivitate-impulsivitate şi cel mult şase de neatenţie au persistat cel puţin şase luni).

Simptomele si efectul acestora
Simptome Hiperactivi tate Acasa
Interfera cu programul de masa si somn Distructiv

La scoala
Alearga prin camera, ii deranjeaza pe ceilalti Deranjeaza orele

Afectare sociala
Intrerupe jocurile

Imaginea de sine
Se simte respins

Impulsivita te

Nu este invitat la evenimentele sociale

Intra frecvent in bucluc Crede ca nu este suficient de destept

Neatentie

Parintii considera ca nu este atent;

Ramane in urma la invatatura

Este pârât ca triseaza la jocuri

Evolutia ADHD
HIPERACTIVITATE

IMPULSIVITATE NEATENTIE

CU VARSTA

Biederman, 2000

Evolutia hiperactivitatii si impulsivitatii
COPIL ADULT

Se foieste Nu poate sta asezat Nu-si asteapta randul Alearga / se catara excesiv “Pe picior de plecare” Vorbeste prea mult “Tranteste” raspunsuri Ii intrerupe pe ceilalti

Ineficienta la munca Nu sta asazat in timpul sedintelor Nu sta la rand Conduce prea repede Isi alege meserii foarte active Nu tolereaza frustrarea Vorbeste prea mult Ii intrerupe pe ceilalti Face comentarii nepotrivite

Adler, 2004, APA, 2000, Biederman, 2007

Evolutia neatentiei
COPIL ADULT

Dificultati in mentinerea atentiei Nu asculta Nu duce lucrurile pana la capat Nu se poate organiza Pierde lucruri importante

Dificultati in mentinerea atentiei (lucrari, sedinte, lucru de birou) Amana la nesfarsit Incet, ineficient Proasta organizare a timpului Dezorganizat

Adler, 2004, APA, 2000, Biederman, 2007

Evolutia problemelor asociate
Tulburari comportamentale Probleme scolare Dificultati de interactiune sociala Probleme cu imaginea de sine Probleme legale Fumat Accidente Esec profesional Probleme cu imaginea de sine Accidente Abuz de substante Probleme relationale

PRESCOLAR SCOLAR

ADOLESCENT

TANAR

ADULT

Tulburari comportamentale Probleme scolare Dificultati de interactiune sociala Probleme cu imaginea de sine

Esec scolar Dificultati profesionale Probleme cu imaginea de sine Accidente Abuz de substante

Epidemiologie
Prevalenta THDA pe grupe de varsta
12.00% 10.00%

Prevalenta THDA

8.00%

6.00%

4.00%

2.00%

0.00% 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20

Varsta (ani)

FACTORI GENETICI

NEUROANATOMIE, NEUROCHIMIE

AGRESIUNI CEREBRALE

AD HD

FACTORI DE MEDIU

Factorii de mediu
• Evenimente pre / perinatale: • SNC
• Complicatii obstetricale • Expunerea in utero la nicotina, alcool • Traumatisme • Leziuni cortex prefrontal • Abilitati parentale scazute • Conflicte familiale • Conditii socio-economice precare

• Mediul familial:

• “Determina” 24% din etiologia ADHD (Faraone, 2007):
• Direct • Prin interactiunea cu genele susceptibile

PROFILUL NEUROPSIHOLOGIC – TEORIA BRONOWSKI asupra unicitatii limbajului uman (1977)
INHIBITIE
INTARZIERE (DELAY) RASPUNS

STIMUL

REFLECTIE
Planificare Testare Decizia de a raspunde 1. CONSECINTE 2. 3. 4. Prelungirea (memoria de lucru) Separarea afectiva Internalizarea Reconstituirea (analiza, sinteza)

Comorbiditate (MTA Cooperative
Group)

ADHD Ticuri 11% TC 14% TOS 40% T. Afective 4% Anxietate 34%

COPILĂRIE

ADOLESCENŢĂ

VÂRSTA ADULTĂ

Anxietate

Depresie

Abuz de substanţe

TOS

TC

Tulburări de personalitate

ADHD

Scopurile tratamentului
• Reducerea simptomelor ADHD • Reducerea simptomelor si problemelor coexistente • Reducerea afectarii functionale • Cresterea calitatii vietii • Imbunatatirea relatiilor • Reducerea riscului aparitiilor complicatiilor ulterioare • Imbunatatirea abilitatilor de coping la copil, familie, scoala • Adaptarea mediului la nevoile pacientului

Interventii multimodale
• 1. Orientate pe pacient:
– Psihoeducatie – Psihofarmacoterapie – Terapie cognitiv comportamentala – Psihoeducatie – Training parental

• 2. Orientate spre parinti
• 3. La nivelul scolii

– Psihoeducatie – Terapie comportamentala

Concluzii
• ADHD este o tulburare comuna a copilariei, care afecteaza intre 1-17% din populatia scolara. • Trasaturile centrale sunt reprezenate de neatentie, impulsivitate si hiperactivitate. • Debutul este precoce, iar tulburarile tind sa persiste in adolescenta si la varsta adulta. • Cei afectati de ADHD au risc crescut de esec scolar si profesional, delincventa, abuz de substante, relatii interpersonale deficitare. • Interventiile terapeutice precoce (multimodale) sunt esentiale pentru o buna evolutie.

Convingeri greşite

 “copilul este răsfăţat sau prost crescut”  “părinţii sunt de vină”

 “nu vrea să înveţe şi să fie cuminte”
 “este obraznic şi rău intenţionat”  “îi sfidează pe ceilalţi copii”  ,,este bolnav”  ,,isi revine cu timpul”

A.D.H.D SI PROBLEMATICA DISCIPLINARA

 STRATEGII: 1. Regulile clasei si reglementarea consecintelor nerespectarii acestor reguli. 2. Formularea cerintelor eficiente. Cerintele eficiente, formulate direct, pe un ton ferm, transmise privind elevul in ochi, ii capteaza acestuia atentia si au sanse mai mari de reusita. Sarcinile pe care le daţi elevilor trebuie să fie scurte, să combine activităţi alternative şi să conţină pauze. Deschide cartea la pagina 30…Foarte bine/aprobare nonverbala….rezolva ex. 3. 3. Spatiul de lucru al elevului cu ADHD in clasa si acasa – ce il sfatuim pe parinte?. Spatiul de lucru atat de la scoala cat si de acasa este determinant pentru reusita scolara a copilului cu ADHD – controlul stimulilor si minimalizarea distractorilor. 4. Monitorizarea permanenta a progresului Indiferent cat ar fi de mic, pentru educator, orice progres al elevului cu ADHD trebuie semnalat si recompensat.

A.D.H.D SI PROBLEMATICA DISCIPLINARA

6. Oferirea unor repere externe de percepţie a timpului Calendarul zilnic, săptămânal, ceasul, clepsidra – sunt instrumente valoroase pentru gestionarea resurselor de timp si informatie ale copiilor cu ADHD. 7. Programe motivationale 8. Traininguri centrate pe mentinerea atentiei si concentrarii In cadrul atelierelor de lucru, sustinerea unor activitati de tipul: memo game, Activity, sah, Go. Roluri si sarcini specifice

A.D.H.D SI PROBLEMATICA DISCIPLINARA

10. Teme scurte pentru acasa
11. Recompensarea tranziţiilor rapide de la o activitate la alta. De exemplu, dacă copilul cu ADHD îşi întârzie activitatea după pauză deoarece nu are pregătite cărţile şi caietele pentru ora viitoare, înainte de începerea pauzei puteţi spune elevului că dacă atunci când sună de intrare are deja instrumentele necesare orei viitoare pe bancă, primeşte 5 minute de joc la calculator la sfârşitul orei. 12. Activitati centrate pe autoreglare emotionala Dezvoltarea abilităţilor de autoreglare emoţională şi socială reprezintă un obiectiv al intervenţiei prin adaptarea lor la specificul deficitelor cognitive ale copilului cu ADHD. De exemplu, verbalizarea emoţiilor este realizată prin utilizarea unor promteri fizici (ex. imagini cu expresii emoţionale).

Copilul supradotat
 Elevul supradotat este acel subiect cu o capacitate intelectuală superioară mediei, (la nivel

psihometric, peste 130),observându-se diferențe cognitive atât la nivel cantitativ, cât și calitativ, o maturitate mai mare (perceptie și memorie vizualǎ), dezvoltarea capacității metacognitive la o varstă timpurie (aproximativ 6 ani) și intuiție în rezolvarea problemelor, talent creativ și motivație intrinsecă pentru învățare, precocitate și talent.
 Copiii supradotați și talentați sunt acei copii capabili de performanțe ridicate, care

demonstreazǎ achiziții și/sau abilitǎți potențiale, precum: capacitate intelectuala generală,aptitudine academică specifică, gandire creativă sau productivă, capacitate de lider, arte vizuale și reprezentative, capacitate psihomotorie. Raportul Maryland, propus de Comisia pentru Educație a Ministerului Educației din Statele Unite

Mediul educational si nevoile copiilor supradotati

 programe și/sau servicii educative superioare celor care se găsesc, de regulă, în 

 

 

programa școlară sau adaptarea acestora la nevoile elevilor supradotati; identificarea concreta a aptitudinilor si capacitatilor acestor copii de catre educatori si orientarea catre persoane specializate – psihologi, specialisti psihopedagogia excelentei; evaluarea progresului pe criterii specifice tinand cont de aptitudinile copilului supradotat; monitorizarea inteligentei multiple - Gardner-nu existǎ un singur tip monolitic de inteligențǎ care sǎ stea la baza reușitei în viațǎ, ci un spectru larg de inteligențe: lingvisticǎ, logico-matematicǎ, spațialǎ, psihomotorie, muzicalǎ, interpersonalǎ, intrapersonalǎ. configurarea unui statut distinct si a rolurilor ce deriva din acesta in functie de tipul de abilitate dezvoltata; identificarea tipului de personalitate care se asociaza supradotarii. Sarcina de lucru: Alcatuiti profilul pedagogic al copilului supradotat

Profilul pedagogic al copilului supradotat

             

folosește un vocabular bogat și adecvat; este eficient în comunicarea vorbitǎ sau scrisǎ; are un bagaj de lecturǎ bogat, preferând de obicei cǎrți pentru adulți; dorește sǎ discute materialele citite; are un interes deosebit pentru o arie de cunoștințe, în care gǎsește motivație și pasiune; consumǎ timp pentru pasiunea proprie și pentru proiecte speciale; are rezultate școlare deosebit de bune pe anumite zone de interes; întelege ce este bine sau rǎu într-o activitate și gǎsește cǎi de optimizare; descoperǎ valențe noi la idei vechi ; are o memorie deosebitǎ pe arii de interes și stǎpânește repede conceptele și abilitǎțile de bazǎ ; nu are rǎbdare cu procedeele de rutinǎ și cu abilitǎțile automate; pune întrebǎri penetrante în particular, la nivelul cauzelor și al motivelor; gǎsește plǎcere în activitǎți intelectuale; recunoște repede relații;

Profilul pedagogic al copilului supradotat

               

îi plac structurile, ordinea și consistența; aratǎ virtuozitate și are multe hobby-uri; gândește critic, este sceptic și evalueazǎ prin teste în care acoperǎ toate posibilitǎțile; este plin de umor; gândește în afara eului propriu; este interesat de ceea ce este bun sau rǎu, drept sau nedrept; învațǎ rapid; poate sǎ-și concentreze atenția un timp îndelungat; este sensibil sufletește; aratǎ compasiune pentru alții; este perfecționist; prezintǎ intensitate a trǎirilor; are sensibilitate moralǎ; prezintǎ curiozitate neobisnuitǎ ; este foarte perseverent în ariile proprii de interes; este hiper energic;

Profilul pedagogic al copilului supradotat

           

preferǎ compania celor mai în vârstǎ ; citește devreme (este precoce) și este avid de cunoștințe; este foarte creativ; are tendința de a contesta autoritatea; are abilitǎți în folosirea numerelor ; raționeazǎ bine, fiind un bun gânditor; are multe idei de împǎrțit cu alții; este un strǎlucit gânditor, însǎ e distrat și neatent la detaliile neimportante; deosebește cu ușurintǎ detaliile importante și relevante de celelalte; oferǎ rǎspunsuri neobișnuite și neașteptate la probleme; poate atinge nivele înalte de gândire abstractǎ; comunicǎ eul propriu prin mijloace variate (verbale, kinestetice, limbajul corpului etc.);

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->