Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Neurolepticele, antidepresivele
Antiepilepticele
sunt substante anticonvulsivante
capabile, in doze terapeutice, sa impiedice specific crizele de epilepsie. pot fi eficace si fata de alte tipuri de convulsii convulsii febrile, convulsii din meningita.
Antiepilepticele
actioneaza simptomatic. impiedica descarcarea neuronilor patologici
din focarul epileptogen si difuzarea excitatiei in afara acestuia.
Antiepilepticele
blocarea canalelor de sodiu (fenitoina,
carbamazepina, acidul valproic); blocarea canalelor calciului de tip T din creier cu impiedicarea depolarizarii (etosuximida, trimetadiona); deschiderea canalelor clorului cu influx de CI- i hiperpolarizare (barbiturice, benzodiazepine).
Antiepilepticele
influenteaza actiunea unor
neurotransmittori centrali : benzodiazepinele si barbituricele faciliteaza actiunea GABA; vigabatrina creste concentratia acestuia lamotriginul impiedica eliberarea glutamatului.
Antiepilepticele
Tratamentul antiepileptic este necesar
atunci cand crizele sunt frecvente.
Antiepilepticele
reactii dermatologice severe (sindrom
Stevens-Johonson) manifestari la nivelul cavitaii bucale: uscaciunea gurii, stomatite, hipertrofie gingivala si ingrosarea unor structuri faciale
Antiepilepticele
Antiepilepticele folosite in timpul sarcinii
pot determina anomalii fetale. epilepsia poate dauna fatului, tratamentul trebuie insa continuat in timpul sarcinii, dar dozele trebuie sa fie cele minime eficace, mai ales in perioada zilelor 20-40.
Antiepilepticele
Antiepilepticele fac parte din grupe
chimice variate, cu nuclee: barbituric, dezoxibarbituric, hidantoinic, iminostilbenic,
Antiepilepticele
dipropilacetic, benzodiazepine, succinimidic, oxazolidindionic,
Antiepilepticele
in crizele majore sunt eficace fenitoina, fenobarbitalul, primidona si carbamazepina;
Antiepilepticele
in crizele minore acidul valproic si entosuximida; in crizele mioclonice clonazepamul si uneori etosuximida,
Antiepilepticele
in starea de ru epileptic clonazepamul si diazepamul.
Sunt eficace in criza de mare rau epileptic si in crizele focale, indeosebi cele jacksoniene.
Antiepilepticele
Fenitoina (difenilhidantoina), actiunea s-ar datora blocarii canalelor
sodiului si diminuarii permeabilitatii membranare pentru ionii de calciu. Aceasta ar explica i scderea excitabilitii nervilor periferici poate fi eficace in nevralgiile de trigemen i durerile tabetice ca i aciunea antiaritmic
-actiunea s-ar datora blocarii canalelor sodiului si -diminuarii permeabilitatii membranare pentru ionii de calciu
Antiepilepticele
Efectele nedorite sunt relativ frecvente: greaa, voma, erupii cutanate, hipertrofie gingival fibroas,
caracteristica, care poate acoperi dinii, interferand cu masticaia i creand probleme estetice serioase.
Antiepilepticele
Folosirea cronica poate determina
fenomene de hipovitaminoza (vitamina D i folai) datorita creteri metabolizarii unor factori vitaminici, prin inducie enzimatica.
Antiepilepticele-Fenobarbitalul
este un barbituric cu proprietai
anticonvulsivante i antiepileptice in doze relativ mici, care nu provoaca o deprimare generala marcata a sistemului nervos central. Este eficace in crizele majore tipice, epilepsiile focale i alte forme de epilepsie. uneori eficace i in crizele minore (care pot fi inrautaite de fenitoina).
Antiepilepticele-Fenobarbitalul
Eficacitatea antiepileptica s- ar datora
favorizarii unor mecanisme inhibitoare, prin cresterea reactivitaii postsinaptice la acidul gamaaminobutiric.
Antiepilepticele-Fenobarbitalul
Ca reacii adverse sedare suparatoare, mai ales la inceputul
tratamentului. erupii cutanate afergice, anemie megaloblastic (prin deficit de acid folic), osteo- malacie, accidente hemoragice la nou-nascui (prin hipoprotrombinemie), manifestari orale-stomatite.
Antiepilepticele- Primidona.
analog al fenobarbitalului lipsit de oxigenul
carbonilic de la C2 (dezoxibarbituric). eficace in toate formele de epilepsie cu excepfia crizelor minore. reactiile adverse, contraindicaiile si interaciunile medicamentoase sunt aceleai ca ale fenobarbitalului.
Antiepilepticele -Carbamazepina
blocheaza canalele sodiului si deprima
terminaiile presinaptice, impiedicand eliberarea si recaptarea noradrenalinei. poate fi eficace in nevralgiile de trigemen si glosofaringian, ca si in unele dureri tabetice.
Acidul valproic
Succinimidele
Succinimidele, imide ciclice ale acidului
succinic, cresc marcat pragul convulsiilor pentetrazolice si sunt eficace in criza minora de epilepsie ("mic rau epileptic").
Oxazolidindionele
active in micul rau epileptic, indicate mai ales in cazurile rezistente la
etosuximida.
Oxazolidindionele
reactii adverse: somnolenta, tulburari de vedere, rareori eruptii cutanate grave, discrazii sanguine, sindrom lupoid, afectarea ficatului sau rinichiului.
Alte antiepileptice
Benzodiazepinele antiepileptice sunt
reprezentate prin clonazepam si diazepam.
Clonazepamul
are proprieti anticonvulsivante, antiepileptice i miorelaxante, datorate probabil favorizarii aciunii GABA
asupra structurilor postsinaptice din creier.
Diazepamul
diazepamul are proprieti sedative, anxiolitice, miorelaxante i anticonvulsivante marcate. -util in starea
de ru epileptic. In asemenea situaii se injecteaz intravenos, cu mare pruden, datorita riscului marcat de deprimare respiratorie
2. Antiparkinsonienele
sunt medicamente eficace simptomatic in
boala Parkinson i alte tulburri motorii extrapiramidale.
Antiparkinsonienele
Antiparkinsonienele
Medicaia antiparkinsonian
acioneaz fie prin potenarea activitaii dopaminergice (antiparkinsoniene dopaminergice), fie prin reducerea activitatii colinergice centrale (antiparkinsoniene colinergice).
Antiparkinsonienele
Antiparkinsonienele dopaminergice
reprezentate prin: levodopa, bromocriptina si amantadina.
acioneaza prin: favorizarea formarii de dopamina (levodopa), prin impiedicarea inactivrii dopaminei (selegilina), prin acionarea receptorilor dopaminergici (bromocriptina) sau prin eliberarea dopaminei din terminatiile nervoase dopaminergice (amantadina).
Antiparkinsonienele dopaminergice
Carbidopa si benserazida
sunt catecolamine de sinteza care
inhiba dopadecarboxilaza si acioneaza numai periferic, netrecand prin bariera hematoencefalica.
Carbidopa si benserazida
Asociate cu levodopa cresc
disponibilitatea acesteia pentru sistemul nervos central, permiand reducerea dozei zilnice cu 75-80% si diminuand frecvena unor efecte nedorite: greata, voma, aritmii, hipotensiune posturala.
Selegilina
inhiba selectiv monoaminooxidaza B din
creier intarziind inactivarea dopaminei prin dezaminare oxidativa. administrata singura are efecte antiparkinsoniene moderate dar asociata levodopei creste si prelungeste efectele acesteia.
Bromocriptina
este un compus semisintetic
asemanator chimic cu alcaloizii ergotoxinici (din secara cornuta). proprietai antiparkinsoniene datorate stimularii receptorilor dopaminergici neuronali din corpul striat
Amantadina (viregyt)
este o amina triciclica cu aciune
antivirotica - antigripala. efectul antiparkinsonian se realizeaza probabil prin eliberare de dopamina din terminaiile nervoase ale tractului nigrostriat. eficacitatea este mai slaba decat cea a levodopei si scade progresiv dupa cateva luni de tratament.
Antiparkinsonienele anticolinergice
sunt substane cu proprietai
anticolinergice centrale si periferice. aciunea anticolinergica centrala, influeneaz mai ales hipertonia, mai puin tremorul, aproape de loc hipokinezia. eficacitatea este inferioara antiparkinsonienelor dopaminergice.
Antiparkinsonienele anticolinergice
Efectele nedorite se datoreaza aciunilor
anticolinergice periferice (parasimpatolitice uscaciunea gurii, tulburari de vedere, tulburari de miciune, constipaie, stari confuzive (mai ales la batrani). contraindicate in glaucom si la prostatici.
Antiparkinsonienele anticolinergice
Trihexifenidilul (romparkin) este un
anticolinergic cu aciune predominant centrala, folosit in parkinsonism.
3. Miorelaxante centrale
sunt medicamente capabile sa relaxeze
musculatura striata spastica. au si efect sedativ sau tranchilizant, unele sunt analgezice.
3. Miorelaxante centrale
sunt utilizate pentru combaterea spasmelor musculare de cauza locala,
consecutive iritaiei, inflamaiei sau traumatismului, ca si a spasmelor de origine reflexa segmentara, declanate de unele stari patologice viscerale sau somatice. unele miorelaxante sunt eficace in starile de spasticitate spinala.
3. Miorelaxante centrale
Relaxarea musculara, linistirea bolnavului
si calmarea durerii pot rupe cercul vicios care intreine uneori starea patologica si amelioreaza functionalitatea.
Diazepamul
este o benzodiazepin cu proprietai tranchilizante si sedative, anticonvulsivante si miorelaxante.
Diazepamul
Efectul miorelaxant se datoreaza cresterii
inhibiei presinaptice spinale probabil prin aciune GABA-mimetica indirecta (diazepamul marete afinitatea receptorilor GABA-ergici pentru GABA).
Clorzoxazona
derivat de bezoxazolon are actiune miorelaxanta moderata,
datorita blocarii unor cai polisinaptice excitatorii spinale si supraspinal. Se foloseste in spasmele reactive, in lombalgii, spasme prin iritaie locala.
Dantrolenul
relaxeaza musculatura striata acionand
direct la nivelul mecanismului contractil. Este folosit pentru a ameliora capacitatea funcionala la paraplegici si pentru a diminua rigiditatea musculara in "hipertermia maligna", sindrom ce poate apare ca o complicafie a anesteziei generale.
4. Substantele nootrope
substantele nootrope mai sunt numite
neurotrope, neurodinamice sau activatoare ale metabolismului cerebral.
4. Substantele nootrope
pot imbunatati procesele cognitive,
usurand invatarea, memorizarea, marind performantele psihice, fenomene atribuite ameliorarii functionalitatii conexiunilor intercorticale si corticosubcorticale.
Piracetamul
derivat ciclizat al acidului gamaaminobutiric - mediator chimic la nivelul unor sinapse din sistemul nervos central, creste rezistenta creierului la diferite agresiuni si amelioreaza procesele de invatare si memorizare.
Piracetamul
beneficii terapeutice in sindroamele psihoorganice involutive si
Piracetamul
faciliteaza transferul interemisferic de
informatie, creste activitatea circuitelor colinergice si catecolaminergice la nivel cortical si produce modificari ale metabolismului neuronal: diminua consumul neuronal de oxigen, favorizeaza arderea glucozei, favorizeaza formarea de ATP si activitatea G-6-PD fara cresterea producerii de lactat.
Piritinolul
compus asemanator cu piridoxina vitamina B6, amelioreaza coordonarea psihomotorie, creste atentia si concentratia, diminuate sub influenta oboselii.
Piritinolul
Clinic, au fost semnalate unele rezultate
bune in diferitele manifestari ale aterosclerozei cerebrale, astenia psihica, sindromul functional al traumatismelor cerebrale etc.
Piritinolul
La copii poate fi util in caz de instabilitate
fizica si psihomotorie, tulburari de comportament, intarzierea dezvoltarii psihomotorii.
Piritinolul
Mecanismul intim de actiune nu se
cunoaste dar au fost descrise actiuni metabolice cerebrale - favorizarea trecerii glucozei prin bariera hematoencefalica si a utilizarii ei de catre neuroni.
Lecitina
este o fosfolipida ce intervine favorabil
in procesele metabolice neuronale si creste disponibilul de colina. utila pentru ameliorarea proceselor de invatare-memorizare, la bolnavii cu nevroze sau la cei cu ateroscleroza. Ca reactii adverse pot apare insomnie, modificari ale apetitului, hipersalivatie.
Lecitina
Ca reactii adverse pot apare insomnie,
modificari ale apetitului, hipersalivatie
Stimulantele psihomotorii
Substantele din aceasta grupa stimuleaza
activitatea mintala i pe cea motorie, de asemenea pot ameliora performantele diminuate de oboseala. Stimularea psihomotorie i indepartarea oboselii se datoreaza excitarii scoartei cerebrale, direct sau prin intermediul sistemului reticulat ascendent activator.
Stimulantele psihomotorii
Amfetaminele sau aminele de trezire
sunt medicamente de sinteza, asemanatoare chimic efedrinei, cu efecte stimulante psihomotorii, anorexigene i simpatomimetice.
Stimulantele psihomotorii
Amfetamina, fenilizopropilamina, este un
stimulant psihomotor cu actiune intensa. Dupa administrarea orala efectul apare la circa 1 ora i dureaza 5-8 ore, constnd, in fenomene de excitatie psihica cu senzatie de minte proaspata, buna dispozitie,
Stimulantele psihomotorii
posibilitate de concentrare marita, nevoie de a vorbi, activitate moterie sporita, diminuarea nevoii de somn i a duratei acestuia, micorarea apetitului (efect anorexigen
Stimulantele psihomotorii
Dozele mari pot imbunatatii randamentul
sportiv (ndeosebi la inotatori, alergatori, halterofili).
Stimulantele psihomotorii
Stimularea psihomotorie corespunde
creterii activitatii sistemului reticulat ascendent activator, respectiv favorizarii procesului de vigilenta.
Stimulantele psihomotorii
Anorexia s-ar datora unei actiuni de
eliberare a dopaminei, indeosebi la nivelul centrului alimentatiei din hipotalamus.
Stimulantele psihomotorii
efecte nedorite, uneori severe: anxietate,
tremuraturi, insomnie, somn neodihnitor, efecte de tip simpatomimetic hipertensiune arteriala, palpitaii, dureri anginoase.
Stimulantele psihomotorii
Curele prelungite cu doze mari duc la
scaderea performanelor prin acumularea fenomenului de oboseala.
Stimulantele psihomotorii
Pot apare tulburari de comportament cu
caracter depresiv, anxietate, nelinite, senzaie de depersonalizare i alterarea percepiei, ajungandu-se n final la un sindrom psihotic de tip schizofrenie paranoida.
Stimulantele psihomotorii
Utilizarea amfetaminei pentru dopaj de
catre sportivi prezinta riscuri ce depaesc cu mult eventualul beneficiu Indepartarea oboselii favorizeaza prelungirea excesiva a efortului, iar stimularea simpatica favorizeaza apariia hipertermiei. Epuizarea extrema a rezervelor poate determina prabuirea neuroendocrina.
Stimulantele psihomotorii
Cafeina, teofilina i teobromina sunt
alcaloizi cu structura metilxantinica, care se gasesc ntr-o serie de plante, n principal Coffea arabica (cafea), Thea sinensis (ceai) i Theobroma cacao (cacao). Au proprietati stimulante psihomotorii, stimulante miocardice, diuretice i bronhodilatatoare, diferite ca intensitate n functie de compus.