Sunteți pe pagina 1din 23

FIZIOLOGIA

EFORTULUI

TIPURI DE EFORT

EFORTUL ANAEROB este un efort care se desfasoara in lipsa oxigenului ( ex.100m ) Este de 2 feluri : - alactacid ( nu se acumuleaza acid lactic la nivelul tesutului muscular ) - lactacid Dureaza ca timp : 1- 10 secunde Frecventa cardiaca sau aliura ventriculara este intre 180 200 batai !in onsumul maxim de oxigen este reprezentat de "O2 !a# ! 100 $ "c#im$urile energetice reprezentate de raportul procentual ae%&b anae%&b ' (( 1 $ %roteinoliza fiind reprezentata de creatinina& uree . Acidul u%ic in urina este ne)ati*+ auze ma'ore de o$oseala periferica musculara : - neuromusculara - neuropsi#ica - meta$olica (n cazul efortului de tip aero$-anaero$ sunt urmatorii factori : - neuropsi#ici - neuromuscular - consum de )*% EFORTUL LA,TA,ID Dureaza intre 10 --. secunde+ Frecventa cardiaca : 220 batai !in +,2 max ! 100$ -aportul ae%&b anae%&b ' (. .$ %roteinoliza ne)ati*a auzele o$oselii : - consum de % ( creatin fosfat ) - cauze neuropsi#ice si neuromusculare

EFORTUL /I0T Este un efort de anduranta. Este un efort aero$ . anaero$. Efort mixt - !ediu ( dureaza -. sec- 2!in ) F. . ! 200 batai !in +,2 max ! 100$ -aport ae%&b anae%&b ' 80

20 $ 1

%roteineloza: nu a1a%e

auzele o$oselii : - prezenta lactatului - consum de ,+P - lun) ( dureaza 2 !in 10 !in ) F. ! 200 batai !in +,2 max ! (.$ -aportul anae%&b ae%&b ' 50 60$ %roteineloza 7 8 -

auzele o$oselii : - acumulare de lactat - acumulare de amoniac 2N3-4

EFORTUL AEROB "e desfasoara 100 / in prezenta oxigenului Este de 0 tipuri : I+ Durata ! 10 -. !inute Frecventa cardiaca : 200 batai !in +,2 max ! (0 $ "c#im$urile energetice ! -0 90 $ %roteineloza 7 auzele o$oselii : - consum de glicogen II+ Durata ! -. (0 !in Frecventa cardiaca ! 19. batai !in +,2 max ! 80 $ -aport anae%&b ae%&b ' 20 80 $ %roteineloza 7 7 auzele o$oselii : - consum de glicogen III+ Durata ! (0 -60 !in Frecventa cardiaca ! 1.0 batai !in +,2 max ! 60 $ -aport anae%&b ae%&b ' . (. $ %roteineloza 7 7 7 auzele o$oselii : - consum de glicogen - acumulare de peroxizi lipidici I"+ Durata ! 1este -60 !in Frecventa cardiaca ' 120 batai !in +,2 max ! .0 $ -aport anae%&b ae%&b ' 1 (( $

%roteineloza 1 1 1 1 auzele o$oselii : - consum de glicogen 2

- acumulare de peroxizi lipidici

PATOLO:IE ;PE,IFI,A IN ;PORT

,$oseala patologica la sportivi apare dupa un efort si este reprezentata de o stare de disconfort fiziologic insotita de senzatii neplacute & scaderea randamentului fizic si psi#ic. OBO;EALA PATOLO:I,A - Ob&seala !uscula%a 1e%i<e%ica : este reprezentata de cauzele tipurilor de efort - Ob&seala !uscula%a 1si=ica > "unt 2 factori : 1. "*-E"34 2. " )DE-E) 543 ,6E( (- 34)7*E 4) 7(+E4 "7 "38 9 5-:;(7 2. -E"*E-E) 7(+E4343( 37,- );(7,) (6( (7 ")75E : - 4E3 (7) - +)4(7) - *-(%*,F)7 ;UPRAIN,ORDAREA -eprezinta forma acuta a o$oselii patologice. "e datoreaza unei neconcordante intre solicitarea pentru efort si raspunsul organismului. )cest tip de o$oseala se mai numeste claca? ca%diac 8 ini!a <&%tata+ "e datoreaza unei tul$urari #emodinamice care apare la o sc#im$are $rusca de pozitie. Este o manifestare ce apare din ce in ce mai rar. )pare in urmatoarele situatii : - la cei neantrenati - la cei aflati in covalescenta dupa $oala - in cazuri de dopa' - a$ordare $rusca a antrenamentului "imptomele sunt 1&li!&%<e ( de mai multe feluri ) care pot duce la pierderea cunostintei. Daca sportivul depaseste aceasta etapa& el ramane in supraveg#ere pentru tratament medical si examen medico-sportiv & fiind un caz pro$lema. ;UPRAANTRENA/ENTUL -eprezinta forma cronica sau clinica a o$oselii patologice. "e mai numeste si ne*%&@a de su1%as&licita%e+ )fecteaza intreg organismul. "e disting 2 grupe de sportivi care a'ung la supraantrenament : - cei care au o$tinut forma sportiva datorita unor greseli metodice in pregatire - cei la care efortul nu 'ustifica instalarea $olii - la$ilitatea ( sla$iciunea ) sistemului nervos ;anifestari : *iroidiana ( #iperfunctie ) "uprarenala ( #ipofunctie ) 3

"imptome: o *ul$urari de comportament o *ul$urari in sfera somatica o *ul$urari de apetit o *ul$urari de somn o )stenie o efalee o *ul$urari de reactivitate o "caderea #emoglo$inei o Elemente patologice in urina ( proteine ) o "caderea cu 2 / din greutatea corporala *ratamentul este complex si parcurge mai multe etape : "coaterea din mediu si trimiterea intr-o statiune de crutare ( cura la altitudine de <00-=00 m ) unde ramane 2-0 saptamani si urmeaza tratament igieno-dietetic & alcalinizant& usor ana$olizant& #idro-za#arat& $ogat in cruditati si lactate& vitamine si minerale. *ratamentul medicamentos consta in : - scaderea corticala ( cu sedative usoare & usoare somnifere . diazepan ) - administare de multivitamine si multiminerale - odi#na activa ( repaus neuronilor stresati ) 3n prim $ilant medico sportiv se face la 0-< saptamani. Daca $ilantul este pozitiv& se reia progresiv efortul nespecific timp de 0 sapt. Dupa care urmeaza un nou $ilant medico-sportiv. Daca grupa in care a lucrat este de acord se va relua efortul specific & asistat si urmarit timp de 0-< sapt. urmand un alt nou $ilant medico-sportiv de expertiza & care poate confirma recuperarea cazului si reinsertia sportivului in antrenamente dar su$ supraveg#ere timp de 1 an & atat de catre antrenor cat si de medic. Punctul !&%t sau faza critica & nu reprezinta o $oala propriu-zisa& ci este o stare de disconfort fiziologic& de epuizare& care poate merge pana la a$andon. "e intalneste numai in sporturile ciclice mai ales la cele care dureaza zeci de minute& ore. 4a un moment dat sportivul : - are o scadere a randamentului& - incepe sa respire cu dificultate ( rapid si superficial la volum de aprox. <0 respiratii: min ) & - are sete de aer ( sufocare )& - ta#icardie . 200 $atai:min & - puls puperficial& - tensine arteriala sistolica creste la valori de 200 $atai :min Faciesul (fata ) este congestionat& mainile si picioarele sunt cianotice si picioarele >de plum$? Daca sportivul printr-un effort de vointa & invinge aceste dificultati& urmeaza o senzatie de usurare a respiratiei& reapare dorinta de concurs& de victorie & mem$rele inferioare devin usoare& si anxietatea este inlocuita cu o stare de $ine. 4a originea acestei tul$urari specifice & sta o dereglare ce apare intre cele 2 procese corticale de $aza : excitatia si in#i$iti 4

ANTRENA/ENTUL LA ALTITUDINE /EDIE

Durata : 21 . 20 zile )ltitudinea medie ! 1=00 . 2000 m %unctul cel mai important > %()*-) )-")? aracteristicile climatului la altitudine medie : - scaderea presiunii atmosferice . =i1&ba%is! .(6 !! c&l+ de !e%cu% la 200! - #ipoxie : scaderea presiunii partiale a oxigenului& cu valoare de 12. !! c&l+ de !e%cu% la 2000! - temperatura aerului scade cu 0&9 & iarna urcand pe verticala 100m& iar vara scade 0&@ C - scaderea umiditatii aerului uscaciunea mucoasei din primele zile - cresterea radiatiilor ionizante a ultravioletelor - cresterea aeroionizarii negative - cresterea ozoionizarii - climat excitant cresterea capacitatii de effort a andurantei ;odificari la nivelul organic: Expunerea la #ipoxie dureaza 21-2= zile. (ntre ziua a 10-a si a 10-a are loc >criza de adaptare?. Dupa aceasta urmeaza modificari cardio-vasculare si anume : - cresterea numarului de eritrocite - cresterea #emoglo$inei - ta#icardie de repaus efort cu revenire intarziata - creste de$itul cardiac - cresterea contractilitatii miocardice - scaderea rezistentei periferice - reactie de tip ad%ene%)ic cu cresterea eliminarii de catec&la!ine - modificari respiratorii - ta=i1nee de repaus si efort - cresterea ventilatiei pulmonare - scaderea consumului maxum de oxigen cu 20 / - scaderea saturatiei in oxigen a sangelui arterial ;odificari enzimatice : scad ald&la@ele si )lutati&nul se%ic iar c%eatin <&s<&c=ina@a creste ;odificari endocrine Dupa 21 de zile : - creste eliminarea de 1@ cetosteroizi si #idroxicorticozi - creste eliminarea de #ormoni tiroidieni *oate aceste modificari revin la valori normale in 10-10 zile dupa intoarcerea la ses de la altitudine cand se instaleaza si o crestere a capacitatii de effort cu aproximativ 19/ - )ntrenamentul la altitudine este $enefic pentru pregatire cat si pentru competitii . - Eforturile scurte explozive sunt influentate $enefic in timpul sederii la altitudine medie. - "e im$unatateste viteza si forta. 5

- )nduranta scade la altitudine medie dar creste in revenirea la ses. - %rogramul optimal de antrenement la altitudine medie include 21-2= zile de pregatire din care 10 zile precompetitional si 21 de zile inaintea o$iectivului sportiv de varf & cu concurs la 10 zile dupa intoarcerea la ses.

a metodica de pregatire cea mai eficienta metoda s-a o$servat ca este de a continua programul de la ses imediat& a doua zi dupa sosirea de la altitudine & punand insa un mare acccent pe refacere. -evenirea la ses se face printr-o perioada de 9-@ zile in care capacitatea de effort scade & reprezentata de asanumitele >tulbu%a%i de %ecli!ati@a%e?. Dupa care urmeaza perioada de supracompensare cresterea capacitatii de effort si pentru sporturile de anduranta.

ADAPTAREA LA "ARIATIILE DE FU; ORAR

,rologiul $iologic al individului nu corespunde intotdeauna cu orologiul normal ( standrd ). *impul de plecare su cu timpul de sosire aduc mari modificari de functionalitate a organismului. )cest asincronism de cicluri zi-noapte poate dura mai multe zile si are un pronuntat caracter individual . ;odificari in sfera neuro-psi#ica si meta$olica: - disconfort fiziologic caracterizat prin astenie - tul$urari de somn - inapetenta - cefalee "-a o$servat o adaptare mai greoaie in cazul z$orurilor spre E"* fata de cele spre +E"* & in timp ce revenirea la locul de $astina se face invers. (n cazul deplasarilor care depasesc < fusuri orare & sportivii nu dau randamentul asteptat. Deplasarea se va face cu atatea zile inaintea competitiei cu cate fusuri orare ne deplasam & adica @ zile cu o diferenta de @ fusuri orare la care se adauga intre 2 si 9 zile pentru acomodarea cu locul de cazare& alimentatia& noul stadion. Deplasarea cu avionul va fi programata astfel incat sportivii sa a'unga seara . Ei nu vor fi lasati sa doarma in avion & pentru a nu avea nevoie de a'utor medicamentos. ) doua zi se va continua programul de acasa. (n primele 2&2 zile somnul de dupa amiaza v-a fi eleiminat si in cursul dupa meselor se vor face activitati ( vizionarea unui film& etc). Daca se asigura somnul de noapte in primele 2 zile & atunci se va reintroduce si somnul de dupa-amiaza care va cuprinde 1-2 ore. AAAA )tentie deose$ita pentru refacere si programul li$er de dupa-amiaza.

ADAPTAREA LA TE/PERATURI RIDI,ATE ;I TE/PERATURI AOA;E

)daptarea organismului se face mai cu usurinta la temperaturi 'oase decat la temperaturi ridicate . resterea temperaturii interne in efort nu se datoreaza insuficientei mecanismelor de termoliza. %osi$ilitatea dea efectua un efort maxim scurt se face mai $ine la o temperatura interna ridicata. u cat efortul sportiv este mai intens cu atat se c#eltuieste mai multa energie pentru a mentine functiile organismului la un nou nivel de activitate. and acelasi efort are loc intr-un mediu cald & este nevoie de un efort fiziologic crescut pentru a mentine temperatura corpului cat mai aproape de nivelul normal. Expunerea la rece ( sporturi de iarna ) constituie un proces in care organismul are mecanisme mai multe si mai eficiente de a face fata temperaturii scazute. Ec#ili$rul #idrosalin este un punct foarte important la eforturile care se desfasoara la temperaturi ridicate. 4a temperaturile ridicate se pot pierde 2-2 litri de sudoare :ora. %ierderea de apa poate duce la - des#idratare - scaderea volumului sanguin circulant - cresterea vascozitatii sangelui & lucru care scade capacitatea de performanta ducand la epuizare prin #ipertenie. De aceea reec#ili$rarea #idroelectrolitica cu sodiu & potasiu& natriu & calciu & magneziu in timpul eforturilor care sunt la temperaturi ridicate sunt o$ligatorii . Expunerea la cald com$inata cu umiditate relativ mare & solicita sistemul circulator la maxim. (n efort se produce o crestere a frecventei cardiace.

ALI/ENTATIA ;I /EDI,ATIE IN ;PORT

)limentatia tre$uie sa indeplineasca urmatoarele conditii : sa acoprere c#eltuielile energetice minime ( meta$olism $azal ) sa acopere necesarul energetic pentru activitati suplimentare ( activitati intelectuale fizice sa acopere necesarul energetic impus de consumul energetic dat de competitii si antrenamen "a acopere necesarul energetic refacerii dupa effort "a acopere alte c#eltuieli energetice ( conditii de mediu& $oal& stres ) Exista 2 tipurii de ratii: -atia alimentara 1. De susutine%e 2+ De %e<ace%e -+ De c&ncu%s

Ratia ali!enta%a de sustine%e *re$uie sa se ia in calcul cantitatea si calitatea efortului desfasurat inntimpul antrenamentului ( durata & intensitate& complexitate ) si consumul energetic prezumtiv. "e tine cont si de factorii de mediu ( temeperatura& altitudine& umiditate ) "e mai poate socoti : inmultit <0-@0 BiloBalorii cu greutatea corporala in functie de sport & sex si factori de mediu. %rincipalele grupe : )lucide8 li1ide8 1%&teine %rin arderea unui gram de glucide si proteine 581 Bil&Bal&%ii 1 gram lipide ( Bil&Bal&%ii %rincipalele grupe de alimente : carne & produse din carne& peste& lapte& produse lactate& oua& dulciuri& legume& fructe. -atia sportivului : P%&teine 1.-20$ :lucide ..-6.$ la care se adauga minimum 2 lit%i de lic=id 25= Li1ide 20-2.$ Din 1%&teine8 9.$ vor fi de &%i)ine ani!ala& deoarece ele aduc aportul de aminoacizi esentiali care nu pot fi luati decat prin alimentatie. Dintre )lucide8 9.$ for fi !&n& sau di@a=a%ide : glucoza& fructoza Din li1ide8 60-90$ vor fi $ogate in aci@i )%asi nesatu%ati& ce se o$tin de la )%asi!ile *e)etale ( ulei de masline ). )limentatia $ogata in radicali acizi contine proteine. -adicalii alcalini sunt o$tinuti din prelucrarea lactatelor si a fructelor si legumelor. -atia alimentara de sustinere tre$uie sa acopere c#eltuielile energetice induse de efort si in acelasi timp sa sustina pe plan energetic efortul din timpul antrenamentului . 9

Din practica de ani s-au constituit 2 ratii alimentare de sustinere : 1+ CRatia scandina*aD sau foamea de glucide care se aplica in sporturile de anduranta lunga. "e ia in calcul ultima saptamana inaintea competitiei . (n primele 2 zile ale acestei saptamani se fac antrenamente dure& consumatoare de glicogen muscular& dar ratia alimentara nu acopera consumul energetic doar din 90-<0/ din glucidele consumate pe 20 #. (n urmatoarele 2 zile antrenamentele > se indulcesc > ratia de glucide este acoperita in proportie de <9/ si astfel creste glicogenul la nivel muscular de aproximativ 2&2 ori. 2. CRatia =i1e%1%&teicaD care are efecte ergotrope. "e aplica cu = saptamani inaintea competitiei la sportivii de forta si anduranta & si se o$tin ca efecte $enefice cresterea masei active cu 2-2 Bg de tesut adipos& fara ca testele #epatorenale sa fie modificate. "e lucreaza in forta si anduranta aproximativ 0-< ore zilnic. Ratia ali!enta%a de %e<ace%e Este administrata dupa efort . Ea tre$uie sa ai$a cateva principii: - sa fie $ogata in lipide si glucide - sa fie $ogata in radicali alcalini pentru a com$ate acidoza meta$olica indusa de efort normo sau usor #ipoproteica cu proteine de calitate cu valoarea $iologic mare si #ipolipidica ( grasime putina ) Ratia ali!enta%a de c&ncu%s "e administreaza in dimineata concursului. "e mai numeste si > %atia 1si=&l&)icaD ;icul de'un tre$uie sa indeplineasca urmatoarele conditii:- ;ancarea placuta la vedere - u fata de masa - "a paraseasca rapid stomacul - "a evite starea de foame& dispepsie ( acidoza ) - "a fie $ogata in cruditati& sucuri naturale& indulcite cu miere sau glucoaza 3n mic de'un ptr atleti se poate compune din : - cereale & lapte & miere - cremvusti - sunca sau musc#i file - suc de portocale - $ranzeturi %entru pranz se recomanda : - supa - gratar& piept de pui sau vita - garnitura de legume - piure - apa plata sau suc indulcit CRatia de aste1ta%eD se efectueaza in pauzele dintre pro$e "e $ea 100 mll suc de fructe din ora in ora& iar in sezonul rece se $ea ceai cu lamaie (n competitii pe distante lungi ( ciclism& maraton )in zezonul cald& sportivii se alimenteaza pe traseu cu suc indulcit iar in sezonul rece sandCiciuri cu sunca speciala . (n lic#ide se adauga vitamine& minerale. 10

/EDI,ATIA LA ;PORTI"I

;edicatia este de 2 feluri : I /EDI,ATIE ER:OTROPA ")3 "3"*(7)*,)-E DE EF,-*. ontine o serie de compusi naturali sau de sinteza& cu efecte fiziologice care introduse in organismul sportivului& eli$ereaza energie. lasele : "ita!inele > complexe multivitaminice D %olivitaminizantul " D "upradEn D +itamax D 7ouavita D Eurovita D entrum

/ine%ale > complexe mineralizante D Fosforul intervine in contractia musculara D alciu si ;agneziu intervin in excita$ilitate D Fierul intra in compozitia #emoglo$inei - %olivitaminizantul " contine F multivitamine in aceeasi contractie ca in 200-290 mill lic#id sudoral - ;agne 8< D ;ineral1< D (sostar D ,&!1usi )lucidici > 5lucoza su$ forma de pul$ere si ta$lete Fructoza D mierea D omprimate energizante ce contin : glucoza & vit 81 & 8< & & )*% si cofeina "e recomanda sugerea unei ta$lete din ora in ora de dimineata pana la concursuri& inclusiv si in pauze A!in&aci@i si c&ncent%ate 1%&teice >- )cidul glutamic se administreaza ptr sustinerea efortului de scurta durata - )cidul aspartic intervine in sinteza compusilor fosfat macroenergici si a acizilor nucleici. )u efect ana$olizant. - 4isina favorizeaza sinteza proteinelor musculare - 4-carnitina favorizeaza oxidarea acizilor grasi li$eri - *irozina in prezenta vitaminelor &cupru si fier se transforma in catec&la!ina - )lglutolul fiole mova$ile este $enefic pentru eforturile de scurta durata si maximale - Efortex Exista si concentrate proteice alimentare :lapte peste&soia Di*e%se : %roduse ergotrope nesfecifice : 4ecitina pul$ere sau ta$lete )pilarmin & %ropolis& 7eurotrope& Energizante & %iritinol
%irivin 11

3e1at&1%&tect&a%e > "ilimarina & 4iv 92& Farcovit 812

II /EDI,ATIA TROPOTROPA ontin o serie de compusi naturali sau de sinteza care intervin pentru incarcarea rezervelor energetice consumate. "ita!ine complexe multivitaminice D %olivitaminizantul " D "upradEn D +itamax D 7ouavita D Eurovita D entrum

/ine%ale > complexe mineralizante D Fosforul intervine in contractia musculara D alciu si ;agneziu intervin in excita$ilitate D Fierul intra in compozitia #emoglo$inei - %olivitaminizantul " contine F multivitamine in aceeasi contractie ca in 200-290 mill lic#id sudoral - ;agne 8< D ;ineral1< D (sostar ,&!1usi )lucidici > Eleutal utilizat in refacere . ontine : glucoza& inozitol& vit A!ina&aci@i si c&ncent%ate 1%&teice > - )cidul aspartic care intervine in scaderea amonieimiei& rezultate in eforturi de anduranta 4icina intervine in refacerea neuropsi#ica si neuromusculara oncentratele proteice refac su$stratul proteic afectat de efort Exista 2 concentrate proteice pe $aza de lapte E7E-5,F,-* cu 02/ proteina 8(,%-,* cu F2/ proteina Di*e%se : 7especifice : )slavital G2 & 5erovital G2& orice produs pe $aza de ginseng 7eurotrope : %iracetam& )ntioxidante pe $aza de vit. ) & & E 1 "E4E7(3 Dintre solutiile de re#idratare in efort exista o $autura izotona care contine : - calciu& magneziu& vit & si se numeste ;PORT A,TI" , alta $autura : "H(%

12

REFA,EREA DUPA EFORTUL ;PORTI"

-efacerea diri'ata este o componenta importanta a procesului de antrenament si ea se adauga refacerii naturale spontane care-l caracterizeaza pe fiecare sportiv in parte. %rincipiile care stau la $aza procesului de refacere : -efacerea si efortul sunt 2 componenete al unui proces unic care se interconditioneaza reciproc prin mecanisme de feed-$acB -efacerea naturala are loc in urmatoarea ordine : 1. parametrii vegetativi 2. parametrii meta$olici 2. parametrii enzimatici si #ormonali 0. parametrii neuropsi#ici -efacerea are aceleasi legi de $aza ca si antrenamenttul sportiv ( accesi$ilitate& continuitate& sistematizare & folosirea mi'loacelor extensive si optimale ptr performanta) (n mod practic se vor$este de refacere dupa un efort de 1 zi& 1 saptamana& 1 ciclu& 1etapa -efacerea farmacologica si cea neuropsi#ica se adreseaza medicului si psi#ologului Exista si refacere intracompetitionala si imediat dupa efort : >post efort? Exemplu: #idratare& masa'& indicatii te#nice AAAA -efacerea se adreseaza unui organism sanatos& stresat dupa effort in timp ce recuperarea se adreseaza unui traumatism sau $oli lasificarea mi'loacelor de refacere : 1. Dupa apartenenta : Gidroterapie& Binetoterapie& Fizioterapie cu apa in care se adauga plante. "auna &masa'& oxigenare si aeronizare negativa ura de altitudine 'oasa <00-=00m . 2 sapt -eec#ili$rare #idroelectrolitica dupa efort -atie alimentara dupa efort :- usor #ipocalorica& - #iperglucidica& - #iper#idrica& - normoproteica - #ipolipidica - $ogata in radicali alcalini 2. Dupa efectele care le produc : - mi'loace - neuropsi#ice - neuromusculare - cardiorespiratorii - endocrinometa$olice - vegetative 2. Dupa natura efortului : mi'loace care se adreseaza efortului . aero$ - anaero$ - mixt 13

0. Dupa felul mi'loacelor care se folosesc : ;i'loace generale . #idroterapie calda& sauna - cura altitudine 'oasa - odi#na pasiva - masa' - alimentatie ;i'loace speciale . masa' reflexo - te#nici de relaxare - acupunctura - Eoga - odin#a activa

14

,ONTROLUL FIEIOLO:I, AL REFA,ERII

1. Frecventa cardiaca in clino si ortostatism & dimineata la desteptare 2. 5reutatea corporala . dimineata precum inainte si dupa antrenament 2. "omnul cantitativ si calitativ 0. )petitul 9. %ofta de antrenament <. "enzatia de o$oseala - dupa effort (ndicele de refacere D,-5, (%1 1 %2 1 %2 1 %0) -200 10 %1 ! puls:1 min inainte de efort %2 ! puls:1 min in primul minut dupa efort %2 ! puls:1 min dupa 2 min de efort %0 ! puls:1min dupa 9 min -ezultate - 10 . 19 -9 0 , 9 9 10 %este 10 Foarte $un 8ine ;ediu "atisfacator 7estaisfacator

)lte teste : de urina %rin pro$a D,7)5(, se evidentiaza excesul mucoproteine urinare care reprezinta rezultatul stresului meta$olic si suprarenal. )cidul lactic din sangele capilor care ne arata refacerea mai $una sau sla$a a ec#ili$rului acido-$azic post efort. )cumulare de 4eucina& +alina& *riptofan ;i'loace care accelereaza %e<ace%ea neu%&1si=ica - psi#oterapie - acupunctura& masa' reflex - oxigenare naturala sau artificiala - aeroionizare negativa naturala sau artificiala - #idroterapie calda - masa' manual& #idromasa'& 'acuzzi& masa' su$acvatic - glucoza& fructoza& multivitamine& piracetam& diazepam ;i'loace care accelereaza %e<ace%ea neu%&!uscula%a - #idroterapie calda& sauna& masa' cu g#eata - taraining autogen& Eoga - te#nici de relaxare musculara - odi#na activa si pasiva - re#idratare cu remineralizante 15

glucoza& fructoza& )*%& reatinina& "odiu& %otasiu& ;agneziu& )ntioxidante ( +it E& "eleniu& oenzima I10 )

;i'loace care accelereaza %e<ace%ea end&c%in&!eteb&lica - oxigenare si aeroionizare negativa - reec#ili$rare #idroelectrolitica - te#nici de relaxare neuromusculara - psi#o-terapie - masa'& acupunctura - odi#na cativa la <00-1000 m - medicatie : %iracetam& ;ultiminerale& )spartatu de ;agneziu si %otasiu ;i'loace care accelereaza %e<ace%ea ca%di&-%es1i%at&%ie - oxigenare naturala sau artificiala - reec#ilirare #idroelectrolitica - aeroionizare negativa - #idroterapie calda - masa' zilnic - sauna 1 data:saptamana . 19 min. Este indicat la sfarsit de saptamana - Eoga - training autogen - dieta alcalina& $ogata in glucide si minerale - medicatie : )*%& % & )spartatu de %otasiu si ;agneziu & oenzima I10 & reatina & )rginin & +it 8 &

16

DINA/O/ETRIA
Re1%e@inta !et&da de !asu%a%e si in%e)ist%a%e a <&%tei un&% )%u1e !uscula%e8 in <le#ie si e#tensie + Forta se caracterizeaza prin intrarea in actiune a unor grupe mari de fi$re a musc#iului solicitat. Forta se masoara cu dina!&!et%u8 si se $azeaza pe capacitatea de deformare a unui arc care antreneaza un indicator & care ramane pe punctul maxim al deplasarii . "e exprima in Hg . Forta.

+alorile de forta
Fle#&% 1al!a% care reprezinta 90/ din greutatea corporala la fete & si <9 / la $aieti /usc=ii %e)iunii sca1ula%e . reprezinta 90/ din greutatea corporala la fete si @9/ la $aieti /usc=ii %e)iunii l&!ba%e reprezinta 190 . 200/ din greutatea corporala

alcularea (ndicelui de forta "e aduna valorile o$tinute prin masurarea dinamometrica a celor 2 regiuni & doar ca Flexor %almari se inmultesc cu 2 . "uma se imparte la 0 & dupa care se imparte din nou ori la greutatea corporala ori la masa activa. +alorile o$tinute $une sunt in 'ur de 1+ 4a $aieti 1 . 1&29 iar la Fete 0&F . 1 ;asa activa D valori cu 29/ mai mari decat cele raportate la greutatea corporala

/IOTO/ETRIE
;asoara tonusul muscular in relaxare si in contractie. *onusul muscular reprezinta starea de tensiune activa& permanenta& caracterizata printr-o contractie tonica de lunga durata cu consum minim de oxigen. *onsul de repaus ! starea functionala musculara de $aza *onusul de efort ! reprezinta starea functionala in actiune Diferenta intre cele 2 valori ne da eficienta contractiei musculare. *onusul muscular se masoara cu !i&t&n&!et%u . "e inregistreaza valorile cele mai scazute din relaxare si valoarea cea mai mare din contractie. 17

+alori de repaus $une : 90 -<0 unitati . fete <0 -@0 unitati .$aieti +alori $une in contarctie : +alorile ridicate in timpul relaxat de =0-100 unitati ne arata o stare de o$oseala acuta& in general insotita si cu fe$ra musculara sau o$osela cronica. u cat diferenta intre valorea cea mai mare de contractie si valoarea mai mica din relaxare este mai mare cu atat capacitatea de contractie este mai eficienta. Diferenta - fete . 20 unitati 8aieti- 00 unitati

,O/POEITIA ,ORPORALA ;I /ETODA ,ELOR . PLI,I DE TE;UT ADIPO; Examnul acesta apreciaza proportia intre masa activa si tesut adipos in conditiile greutatii corporale optime. alculul : ;asurarea a 9 plici in 9 zone diferite cu un aparat numit adi1&centi!et%u . )cesta se msoara in milimetri si valorile o$tinute se introduc intr-o formula. %lica tre$uie $ine desprinsa de pe tesutul muscular. 1. %lica t%ici1itala in 1:2 posto-superioara a $ratului 2. ;ubsca1ula% pe aceeasi parte 2. %e <lanc 0. )$dominal se masoara 1a%a&!bilical in treimea mediana a liniei orizontale care uneste om$ilicul cu spina iliaca antero-posterioara a coapsei. *esutul adipos procentual se o$tine cu suma celor 9 plici x 0&19 1 9&= 1 suprafata corporala (ta$el) Daca tesutul adipos il inmultim cu greutatea tesut activ in Bg Daca din greutate scadem tesutul activ in Bg masa adipoasa in Bg

18

PRE:ATIREA BIOLO:I,A PENTRU ,ON,UR;

%regatirea $iologica pentru concurs reprezinta reprezinta un complex de factori fiziologici& metodic-pedagogici (antrenament)& naturala sau artificiala cu circa @-10 zile inaintea unui o$iectiv competitional importanat. )re ca scop cresterea potentialului energogen al organimului printr-o eliminare suplimentara de energie ceea ce se poate exprima si printr-o crestere a randamnetului sportiv. ;i'loacele practice utilizate in pregatirea $iologiva pentru concurs 1. Ant%ena!entul s1&%ti* (n ultimul ciclu saptamanal se recomanda : scaderea volumului si cresterea intensitatii efortului pana la F9-100/ reevaluarea relatiei efort specific - efort nespecific pe seama cresterii nete a efortului specific renuntarea la exercitiile dificile & complexe care nu au fost perfectionate pana la aceasta data intensificarea mi'loacelor de refacere

2+ P%e)ati%ea 1si=&l&)ica
%regatirea psi#ologica de concurs se va efectua pentru optimizarea >starii de start? & si pentru cresterea motivatie. "e va com$ate aparitia starii de start& niBefo$ia. %regatirea psi#ologica v-a fi efectuatade psi#olog& medic sau antrenor& antrenorul fiind cel mai indicat. -+Dieta s1&%ti*a 1+ CRatia scandina*aD sau foamea de glucide care se aplica in sporturile de anduranta lunga. "e ia in calcul ultima saptamana inaintea competitiei . (n primele 2 zile ale acestei saptamani se fac antrenamente dure& consumatoare de glicogen muscular& dar ratia alimentara nu acopera consumul energetic doar din 90-<0/ din glucidele consumate pe 20 #. (n urmatoarele 2 zile antrenamentele > se indulcesc > ratia de glucide este acoperita in proportie de <9/ si astfel creste glicogenul la nivel muscular de aproximativ 2&2 ori. 2. CRatia =i1e%1%&teicaD care are efecte ergotrope. "e aplica cu = saptamani inaintea competitiei la sportivii de forta si anduranta & si se o$tin ca efecte $enefice cresterea masei active cu 2-2 Bg de tesut adipos& fara ca testele #epatorenale sa fie modificate. "e lucreaza in forta si anduranta aproximativ 0-< ore zilnic. 19

Ratia ali!enta%a de c&ncu%s "e administreaza in dimineata concursului. "e mai numeste si > %atia 1si=&l&)icaD ;icul de'un tre$uie sa indeplineasca urmatoarele conditii:- ;ancarea placuta la vedere - u fata de masa - "a paraseasca rapid stomacul - "a evite starea de foame& dispepsie ( acidoza ) - "a fie $ogata in cruditati& sucuri naturale& indulcite cu miere sau glucoaza 3n mic de'un ptr atleti se poate compune din : - cereale & lapte & miere - cremvusti - sunca sau musc#i file - suc de portocale - $ranzeturi %entru pranz se recomanda : - supa - gratar& piept de pui sau vita - garnitura de legume - piure - apa plata sau suc indulcit CRatia de aste1ta%eD se efectueaza in pauzele dintre pro$e "e $ea 100 mll suc de fructe din ora in ora& iar in sezonul rece se $ea ceai cu lamaie (n competitii pe distante lungi ( ciclism& maraton )in zezonul cald& sportivii se alimenteaza pe traseu cu suc indulcit iar in sezonul rece sandCiciuri cu sunca speciala . (n lic#ide se adauga vitamine& minerale.

5+ Fact&%ul <a%!ac&l&)ic
(n ultimele 10 zile ianitea concursului : - <-= in'ectii cu vitaminele din grupul 8 1 )*% ( ex. Fosfo$ion ) . )ceste fiind folosite in special ptr sprinteri& aruncatori - Fondistii folosesc 4-carnitina 2&2 g:zi D glucoza 1 1 g +it. - *onifierea "7 prin cura de %iritinol 000-<00 mg:zi si +incamina <0-F0 mg:zi - %entru sporturile cu forta exploziva se poate incerca o cura de < sapt cu creatina 20g:zi in prima sapt si 9g:zi in uemat 9 sapt de dinaintea competitiei

.+ Ant%ena!entul la altitudine !edie


)ntrenamnetul la altitudine medie sa se realizeze timp de 2-0 sapt si concurarea la ses in zilele 10-21 dupa rentoarcerea la ses . )cesta este $enefic in sporturile cu profil de anduranta.

20

DOPIN:UL

;etodele sau mi'loacele naturale sau artificiale care cresc artificial performanta sportiva& aducand pre'udicii sanatatii si etici sportive& poarta denumirea de "38"*)7*E D,%(75. De asemenea traficarea & infuentarea colegilor spre folosire si neprezentarea in fata comisiei antidoping fac parte tot din definitie. ,LA;A I . D-35" ( medicamente ) are 9 clase 1. "timulente 2. 7arcotice si analgezice 2. )genti ana$olizanti 0. Diuretice 9. Gormoni $eptidici si analogi ,LA;A II . ;etode doping . are 2 su$clase 1. Doping cu sange 2. ;anipulari fizice & c#imice & farmacologice ,LA;A III . 9 clase cu restricii 1. )lcool 2. ;ari'uana 2. )nestezice locale 0. orticosteroizi 9. 8eta$locante 4)") ( ;ti!ulente . )mfetamnia & )drenalina & Efedrina & ocaina& ofeina 3n esnation de urina este apreciat pozitiv la concentratii mai mari de 12 micrograme :mililitru *oate aceste su$stante in doze mari produc fenomene de excitatie psi#otone si de stimulare a circulatiei. Efecte negative - cresterea presiunii sistolice - cefalee - ta#icardie - extrasistole - anxietate Anal)e@ice si na%c&tice ;orfina& ;ialgin & ;etadona& Fortral )cestea au efect de com$aterea a durerilor mari Ele au efecte secundare ma'ore : - deprima respiratia - dau dependenta fizica si psi#ica 21

A)enti anab&li@anti "teroizii ana$olizanti : *estosteron -aportul dintre testosteron si estrogeni mai mare de < este considerat doping pozitiv. 2 )gonisti - en$uterolul . care contine derivati de testosteron asemantori ca structura dinamica si ca efecte. "unt folositi pentru cresterea masei musculare si a agresivitatii. )u numeroase efecte secundare negative #epatice : determina icter tumori #epatice

Efecte endocrine reducerea volumuli testicular reducerea cantitatii de spermatozoizi produc masculinizarea ( la fete )& cu atrofierea glandelor mamare & amenoree& #irsutims ( creste parul pe fata ) produce cancer de prostata la $ar$ati

Diu%etice Furosemidul & "pironolactona & ;etolazon & )milorid )cestea elimina apa din tesuturi. "e folosesc in sporturile cu categorii de greutate. 3&%!&ni )u structura proteica fiind detecta$ili in sange.

5onadotrofina poliolica umana . produce cresterea steroizilor naturali& fiind considerata ca o


administrare exogena de testosteron.

orticotrofina sau )5*G . se administreaza pentru cresterea corticoizilor in sange& pentru


o$tinerea efectelor euforizante. )dministrarea cu corticotrofina este ec#ivalenta cu administrarea orala & intramusculara sau intravenoasa a corticosteroizilor.

"omatotrofina ( "*G ) . este #ormonul #ipofizar de crestere& administrarea lui fiind foarte
periculoasa

Eritropoetina . este un #ormon peptidic& ce determina producerea de eritrocite.


"e administreaza in sporturile de anduranta& realizand acelasi efect cu dopingul cu sange.

4)") (( D&1in)ul cu san)e8 integral sau derivati de sange & #ematii. reste numarul de eritrocite si cantitatea de #emoglo$ina. Este ec#ivalentul unui antren. de 2 saptamani la altitudine medie. 22

Efecte adverse : - reactii alergice D infectii /ani1ula%i ateterismul uureteral . se utilizeaza ptr a sc#im$a concentratia urinii . )cestea sunt considerate doping pozitiv.

4)") ((( /a%i?uana are efect #alucinogen Aneste@ice l&cale sunt admise in cazul unor rani dar cu conditia de a se anunta comisia si cu toate detaliile ( ora administrarii J) ,&%tic&ste%&i@i . se administreaza la infectiile oc#iilor& urec#ilor& nasului dar la fel tre$uie anuntata comisia. Betabl&cante . actioneaza asupra receptorilor $eta ( ) - 1 respirator 2 cardiac

)tenolul& "otanolul . se folosesc la - tratarea aritmiilor cardice


- extrasistolelor - #ipertensiunii arteriale

23