STUDIU DE CAZ ADHD

PREZENTARE
Numele elevului: Albert Moraru
Sex: masculin
Varsta: 9 ani
Clasa: a. III-a
MOTIVUL INTOCMIRII UNIUI STUDIU DE CAZ:
Baietelul este un copil cu hiperactivitate cu deicit de atentie mani-
estata in diicultati in a memora tabla inmultirii! citire diicila!oboseala
intr-un timp scurt si lipsa de atentie . "e asemenea! este neatent! nu se
poate concentra! ace adesea #re$eli din ne#li%en&'! nu ascult' p(n' la ca-
p't atunci c(nd i se adresea)' cineva! nu inali)ea)' sarcinile! nu respect'
instruc&iunile! evit' eortul intelectual sus&inut.
*BI+C,IV:
Ale#erea unei strate#ii corespun)'toare pentru valoriicarea poten&i-
alului intelectual al copilului.
DATE FAMILIALE:
Structura i componena familiei
Albert s-a n'scut -n anul .///! -n municipiul Bucuresti. +l provine dintr-o
amilie or#ani)at'! de condi&ie socio-proesional' medie: tat'l este an#a%at
prin colaborare la un post de televi)iune! mama este casnica. Cu amilia
locuieste si bunica din partea tatalui. 0amilia are condi&ii materiale medii!
dar satis'c'toare cre$terii $i educ'rii unicului copil.
Atmosfera i climatul educativ
In cadrul amiliei mediul ambiant $i climatul educativ este unul si#ur.
1ela&iile normale dintre p'rin&i sunt tulburate uneori de mici conlicte
interamiliale datorate unor discutii intre soacra si nora! le#ate de
cresterea baiatului! dar au caracter temporar. "atorit' pro#ramului
mamei! aceasta se implic' activ -n interventia educativa a copilului!
colaborand cu cadrele didactice ori de c(te ori este necesar! iind al'turi de
iul sau la toate evenimentele $colare. Bunica este de asemenea activa si
se ocupa cand este necesar de nepotul sau.
Condiii de via i nvare
Albert locuie$te -mpreun' cu amilia sa! -ntr-un apartament cu patru
camere. 2ocuinta este or#ani)ata in asa el incat baietelul s' beneicie)e
1
de condi&ii bune de -nv'&are $i petrecerea timpului liber. Au la dispo)i&ie
mi%loace de -nv'&are $i recreere moderne 3calculator cu internet! televi)or!
"V"! etc.4.
Influene extra familiale
5rietenii sai sunt in #eneral de v(rsta mai mica! nu se -n&ele#e bine cu
cole#ii. 1ela&iile de prietenie se ba)ea)' at(t pe interese cat $i preocup'ri
de moment.Se alatura recvent celor mai )#omotosi copii din #rup! dar nici
cu acestia nu ramane timp mai indelun#at deoarece are tendinta de a nu
respecta re#ulile %ocului impuse de #rupul respectiv.
DATE MEDICALE
In aara problemelor medicale inerente cre$terii $i de)volt'rii! elevul
nu era -n eviden&' cu aec&iuni clinice $i6sau cronice.In perioada cat copilul
a recventat #radinita! psiholo#ul institutiei a ost sesi)at de catre
educatoarea de la #rupa din care acea parte baiatul. Aceasta a acut
observatii pe mar#inea comportamentului sau! care erau de tipul a#itatiei
psihomotorii! vorbit excesiv in perioada de desasurare a activitatilor
practice! %ocul cu obiecte in alte momente decat cele alese pentru acest tip
de activitate! incapacitatea de a ramane ase)at in timpul lectiilor.
7n urma discu&iei cu p'rin&ii baiatul a ost supus unor controale si
teste medicale de specialitate. Astel! parintii au ost inormati despre o
posibila tulburare de tipul hiperactivitatii care este insotita de diicultati de
invatare.
DEZVOLTARE FIZICA
8reutatea $i -n'l&imea sunt -n limitele normale ale v(rstei. 1e)isten&a
la eort i)ic este relativ bun'.
EXPERIENTE RELEVANTE
Anterioare
Clasele a I-a $i a II-a le-a urmat -n acela$i colectiv! -n cadrul c'ruia s-
a inte#rat cu o oare-care diicultate! datorita comportamentului necores-
pun)ator in raport cu cole#ii. "eseori a pre-)entat diicultati -n or#ani)area
sarcinilor si activitatilor ! iindreractar la an#a%area -n sarcini care necesita
eort mental sustinut 3cum ar i temele de la scoala sau de acasa4 .
Curente
In pre)ent elevul este adesea i)olat de #rup! respins de cole#i.Adesea
esuea)a -n a acorda atentie detaliilor sau ace #reseli din neatentie la
temele de la scoala sau alte activitati.
2
METODE SI STRATEGII UTILIZATE
Metode: observa&ia! identiicarea punctelor tari si a punctelor slabe!
stabilirea unei interventii educationale ba)ate pe datele obtinute.
Strategii: mutarea elevului -ntr-o po)i&ie mai apropriat' de tabl'!
monitori)area evolu&iei $colare $i personale ale elevului! discu&ii cu
consilierul $colar si cu p'rin&ii! reparti)area de sarcini corespun)'toare.
PLAN DE INTERVENTIE
Asi#urarea unui conort psihic $i -n&ele#ere! -n vederea determin'rii
unei evolu&ii po)itive a personalit'&ii:
- in cadrul activitatilor desasurate cu copilul ! acesta va i inclus in
#rupe de lucru! in care va avea de indeplinit sarcini clare 9
- dupa iecare reusita va i apreciat in ata cole#ilor9
- la ale#erea sarcinilor elevul va i consultat si se va tine seama de
propunerea sa9
- observatiile la adresa anumitor comportamente i se vor adresa in
particular! nu oarte des! iind ormulate in termeni clari 9
- activitatile in cadrul #rupei de lucru trebuie sa il solicite si sa il
determine sa colabore)e cu ceilalti membri ai echipei de lucru.
CONCLUZII

+levul poate beneicia de o de)voltare corespun)atoare daca va urma
un pro#ram de consiliere! colaborand inclusiv psiholo#ul scolar. Acesta
poate discuta cu parintii si poate stabili de comun acord o strate#ie
psihopeda#o#ica ce are ca scop prevenirea si corectarea comportamentelor
nedorite in scoala si in mediul social.
3