Sunteți pe pagina 1din 22

MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE DIN MOLDOVA


FACULTATEA DE DREPT

NOTE DE CURS
DREPTUL FUNCIAR I CADASTRAL
(Ciclul I)

AUTORI:
Vieriu Eufemia
dr. n drept, conf.univ.
Cristian aptefrai
mg. n drept, lector. univ.

Aprobat la edina Catedrei Drept privat


din: 22.05.2013, proces-verbal Nr: 9
Examinat de Consiliul facultii de Drept USEM
la 24.05.2013, proces-verbal Nr. 5
Aprobat la edina Senatului USEM
din: 01.07.2013, proces-verbal Nr. 9

CHIINU 2013

PARTEA GENERAL
1. Subiectul 1. Noiunea, obiectul i sistemul dreptului funciar i cadastral Istoricul apariiei
i dezvoltrii dreptului funciar i cadastral n R.M.
2. Definiia dreptului funciar i cadastral ca ramur de drept. Obiectul dreptului funciar i
cadastral.
3. Principiile dreptului funciar i cadastral.
4. Metoda de reglementare a dreptului funciar i cadastral.
5. Corelaia dintre dreptul funciar i alte ramuri de drept.
6. Sistemul dreptului funciar.
Dreptul funciar si cadastral este o ramura de drept constituita din norme juridice ce reglementeaza
raporturile sociale de evident, folosinta si protectie a pamintului de imbunatatire si restabilire a
fertilitatii solului, de aparare a drepturilor si intereselor ale subiectilor relatiilor funciare si
cadastrale
Principii:
- Egalitatea diversitatea si egalitatea juridica a terenurilor si formelor de proprietate asupra
lor
- Circuitul terenurilor obiect de dispunere
- Folosirea rationala a paminturilor
- Respectarea destinatiei terenurilor
- Administrarea de stat a fondului funciar
- Principiul raspunderei juridice pentru incalcarea regimului funciar
Metoda dreptului funciar si cadastral imperative dispozitiv.
Sistemul dreptului funciar si cadastru - cuprinde toatalitatea institutiilor juridice de drept funciar si
cadastru care au o strinsa legatura intre ele, o aranjare logica consecutiva dupa rolul si
insemnatatea lor in reglementarea raporturilor funciare si cadastrale.
Sistemul dreptului funciar si cadastru ca disciplina de studiu structural cuprinde:
- Partea generala cuprinde notiuni si categorii de fond, notiunea, obiectul, metoda de
reglementare, principiile, particularitatile, izvoarele.
- Partea speciala se studiaza regimul juridic al fiecarei categorii de teren in parte (regimul
juridic al terenurilor cu destinatie agricola, cu destinatie pentru constructie, cu destinatie
speciala, terenurile destinate apararii s.a.
Dreptul funciar si cadastru este o parte componenta a sistemul de drept national si se afla intr-o
strinsa corelatie cu alte ramuri ale dreptului.
Legatura dreptului funciar si cadastru cu:
1. Dreptul Constitutional
2. Dreptul Administrativ
3. Dreptul Fiscal
4. Dreptul Civil
5. Dreptul Afacerilor
6. Dreptul Ecologic
7. Dreptul Penal
1. Subiectul 2. Raporturile juridice funciare i cadastrale Noiunea i clasificarea raporturilor
juridice funciare i cadastrale.
2. Subiecii raporturilor juridice funciare i cadastrale.
3. Obiectele raporturilor juridice funciare i cadastrale.
4. Coninutul raporturilor juridice funciare i cadastrale.
5. Temeiurile de apariie, modificare i stingere a raporturilor juridice funciare i cadastrale.
6. Normele juridice funciare i cadastrale, mecanismul de realizare al acestora.
1. Subiectul 3. Izvoarele dreptului funciar i cadastral Noiunea i clasificarea izvoarelor
dreptului funciar i cadastral.
2. Codul funciar i alte acte normative - izvoare ale dreptului funciar i cadastral.
3. Importana practicii judiciare pentru reglementarea raporturilor juridice funciare i cadastrale.
2

4. Problemele perfecionrii legislaiei funciare i cadastrale.


Izvoarele materiale factorii care determina continutul dreptului
Izvoarele dreptului funciar si cadastru sunt actele normative care reglementeaza relatiile din
domeniul funciar si cadastral.
Clasificarea izvoarelor dreptului funciar si cadastral:
1. Dupa forta juridica legi; actele normative subordonate legilor (hotaririle de guvern,
hotaririle parlamentului, deciziile administratiei publice locale s.a.)
2. Dupa aria de aplicare
3. Dupa organul emitent
2. Legile Izvoare ale dreptului funciar si cadastral
- Codul funciar adoptat la 25 decembrie 1991 care a intrat in vigoare in ianuarie
1992
- Legea privind reglementarea de stat a regimului proprietatii funciare, cadastru
funciar de stat si monitoringu funciar
- Legea privind pretul normativ si modul de vinzare cumparare al pamintului
- Legea privind terenurile proprietate publica si delimitarea lor
- Legea privind administrarea si deetatizarea proprietatii publice
- Legea cu privire la arenda in agricultura
- Legea cadastrului bunurilor imobile
- Legea privind gospodariilor taranesti de fermieri
Legile enumerate, dupa cum rezulta din titlul lor sunt special adoptate pentru reglementarea
relatiilor funciare si cadastrale, sau contin norme care reglementeaza aceste relatii.
Actele normative subordonate legii sunt toate celelalte acte normative inafara de legi adoptate in
modul stabilit si care contin reglementari in domeniul dreptului funciar si cadastru (decrete
presedintele, instructiuni ministerele, decizii consiliile locale)
Actele normative subordonate legii, nu trebuie sa contravina legilor si sunt adoptate deregula
pentru detalizarea, pentru aplicarea si realizarea legilor.
1. Subiectul 4. Dreptul de proprietate i alte drepturi reale asupra terenurilor Noiunea i
tipurile dreptului de proprietate funciar.
2. Subiecii i obiectele dreptului de proprietate funciar.
3. Coninutul dreptului de proprietate funciar.
4. Temeiurile de apariie, modificare i stingere a dreptului de proprietate funciar.
5. Alte drepturi reale asupra terenurilor:
a) dreptul de uzufruct funciar;
b) dreptul de servitute funciar;
c) dreptul de superficie;
d) dreptul vecintii funciare;
e) dreptul de administrare funciar;
f) dreptul de folosin (beneficiere) funciar.
Drepturile reale asupra terenurilor sunt acele drepturi subiectiv civile care confera titularului
posibilitatea exercitarii in mod direct si nemijlocit a prerogativelor conferite de lege fara a fi
necesara interventia a altor subiecti de drept.
(pentru seminare alte formulari ale acestei notiuni)
Trasaturile caracteristice ale drepturilor reale funciare sunt:
1. In toate cazurile, obiect al raportului juridc este terenul
2. Drepturile reale confera titularului, sau produc vizavi de titularul lor, efectele de urmarire si
de pereferinta
3. In cadrul acestor raporturi juridice, subiectul activ este determinat, adica se stie cu
certitudine cine este el, iar subiectul pasiv este nedeterminat
4. Drepturile reale funciare sunt opozabile si absolute.
3

Drepturile reale funciare se clasifica dupa natura sa in:


- Drepturi reale funciare principale caracteristic le este faptul ca ele exista de sinestator,
independent in raport cu alte drepturi reale sau drepturi de creanta
- Drepturi reale funciare accesorii sunt acele drepturi ca se constituie pentru a insoti si
garanta alte drepturi.
In sens obiectiv, dreptul de proprietate funciara este o institutie de drept civil ale carei norme de
drept reglementeaza statica raporturilor de proprietate funciara ca stare de aparenta a loturilor de
teren.
In sens subiectiv dreptul de proprietate funciara reprezinta o posibilitate juridica oferita
proprietarului in vederea posesiei, folosintei si dispunerii de terenul ce-I apartine, cu putere proprie
in interes propriu prin actiuni care nu contravin legii si nu lezeaza interesele legitime ale altor
persoane
Obiectul dreptului de proprietate funciara reprezinta suprafata de teren determinata sau
determinabila destinata nevoilor prestabilite care apartine unui subiect de drept concret.
Conform reglementarilor nationale exista urmatoarele categorii de terenuri obiect ale dreptului de
proprietate funciar:
- Terenurile agricole
- Terenurile din intravilanul si extravilanul localitatilor
- Terenuri industriale destinte transporturilor si telecomunicatiilor
- Terenuri destinate necesitatilor de aparare a tarii si ale trupelor de grenicieri
- Terenuri destinate ocrotirii naturii, ocrotirii sanatatii si activitatilor recreative
- Terenuri de valoare istorica si culturala
- Terenurile zonelor verzi si suburbane
- Terenurile fondului silvic
- Terenurile fondului apelor
Din categoria subiectilor dreptului funciar fac parte:
- Statul
- Administratia publica locala
- Persoanele fizice si persoanele juridice care intrunesc conditiile stabilite de lege
1. Continutul dreptului de proprietate funciara
Continutul dreptului de proprietate funciara intruchipeaza toate drepturile si obligatiile
proprietarului funciar. Aceste drepturi si obligatii se impart in:
- Drepturi si obligatii generale putem aduce drept exemplu: (dreptul de gospodarire a
terenului de sinestator; dreptul de a transmite terenul prin mostenire; de a-l ipoteca; de a-l
schimba; de a-l vinde; cu alte cuvinte de a se folosi de teren cu respectarea legii; obligatia
de a achita impozitele; de a nu dauna resurselor naturale).
- Drepturi si obligatii speciale ele sunt conditionate de fiecare categorie de teren in parte.
Atributele titularului:
- Atributul de posesie care este prerogativa titularului dreptului de proprietate funciara de a
stapini in fapt terenul. Posesia asupra lotului de teren se realizeaza prin atribuirea in natura
a terenului insotit de documentatia necesara (cartea de cimpuri)
- Atributul de folosinta presupune utilizarea sau valorificarea calitatilor utile ale terenului.
- Atributul de dispozitie dispozitia este posibilitatea admisa de lege de a determina soarta
juridica a terenului. Dispozitia se poate realiza de exemplu prin: (schimbarea destinatie
terenului si modificarea regimului juridic al terenului (comercializarea, donarea,
schimbul.).
2. Dreptul de proprietate funciara publica
Proprietatea publica asupra terenurilor este de 2 feluri:
1. De interes national in cazul dat proprietatea funciara apartine statului si este gestionata de
catre guvern
2. De interes local care apartine unitatilor administrativ teritoriale si este gestionata de
consiliile locale.
4

Statul si unitatile administrativ teritoriale detin in proprietate terenuri aflate in circuitul civil, adica
care au caracter privat si terenuri care nu se afla in circuitul civil fiind exclusiv publice, de unde
reiese imprescriptibilitatea, insesibilitatea si inalienabilitatea acesteia.
3. Dreptul de administrare al terenurilor deriva din proprietatea privata a statului si a
unitatilor administrativ teritoriale. Caracterul absolut, opozabil.
Dreptul de administrare al terenurilor poate fi aparat prin actiunea in revendicare, actiunea
negatorie, in dependenta de caz.
Subiectii benificiari ai dreptului de administrare publica a terenurilor sunt:
- Intreprinderile de stat
- Intreprinderile municipale
- Institutiile publice care se afla la autogestiune financiara
4. Dreptul de folosinta funciara (sau de benificiere funciara) este reglementat de art. 17-19
Codul Funciar. Acest drept ia nastere doar in privinta terenurilor cu destinatie agricola si
consta in atribuirea in folosinta a loturilor de teren de catre administratia publica locala
categoriilor beneficiare de acest drept.
Mecanismul de realizarea acestui decizia administratiei publice locale care are caracter
individual.
5. Dreptul de uzufruct funciar art.395 Codul Civil si consta in dreptul de a folosi pe o
perioada determinata terenul unei altei persoane de a culege fructele in tocmai ca un
proprietar.
Caracterele juridice ale dreptului de uzufruct funciar:
- Este un drept real
- Este un dezmembramint al dreptului de proprietar
- Este inalienabil (este strict legat de subiect)
Termenul maxim al dreptului de uzufruct funciar este de 30 de ani
Temeiurile aparitiei uzufructului:
1. Conform acordului de vointa al partilor
2. In temeiul legii
3. In temeiul hotaririi instantei de judecata
Structura juridica a raportului de uzufruct:
1. Partile sunt proprietarul nud (nu isi poate exercita dreptul de proprietate) si uzufructuarul
2. Obiectul uzufructului funciar lotul de teren transmis in uzufruct
3. Continutul drepturile si obligatiile partilor a raportului juridic de uzufruct
Drepturile si obligatiile uzfructuarului:
- Dreptul de a cere si a obtine predarea terenului
- Dreptul de a apela la actiunile posesorii
- Dreptul de a se folosi de teren si accesoriile materiale si juridice ale terenului
- Dreptul de a culege fructele produse de teren si de a deveni proprietarul lor
- Dreptul uzufructuarului de a taia arborii de pe terenul aflat in uzufruct in urmatoarele
cazuri:
a) in vederea repararii fisiei de arbori
b) in cazul in care taierea arborilor este necesara pentru exploatarea normala a terenului
c) in cazul uscarii a arborilor
Acest drept o exceptie de la regula generala, uzufructuarul nu este in drept sa taie arborii de
pe terenul grevat (insarcinat) de uzufruct (art. 406 CC)
- Potrivit art. 407 CC, uzufructuarul are dreptul de a taia padurile destinate taierii
- Dreptul uzufructuarului din pepeniere.
Uzufructuarul are urmatoarele obligatii:
- De a intocmi actul de inventariere inainte de predarea terenului
- Obligatia de a folosi terenul conform destinatiei
- Obligatia de a informa nudul proprietar cu privire la starea terenului
- Obligatii fiscale
5

- Obligatia de a restitui terenul in starea pe care la primit


Drepturile si oblgiatiile nudului proprietar:
- Dreptul de a fi informat
- Dreptul de a instraina terenul
Obligatiile nudului proprietar:
- Obligatia de a se abtine de la orice actiuni care ar impiedica exercitarea normala a
uzufructului
- Obligatia de a garanta lipsa evectiunii
Stingerea Uzufructului funciar:
1. Decesul uzufructuarului (dizolvarea uzufructuarului persoana juridica)
2. Expirarea termenului
3. Ca rezultat al consolidarii
4. In cazul renuntarii uzufructuarului la uzufruct
5. La cererea nudului proprietar in caz de exces de folosinta din partea uzufructuarului
6. Ca rezultat al distrugerii terenului
7. Rezelierea actului de constituire a uzufructului precum declararii nulitatii acestuiea
Dreptul de servitute funciara
Servitutea funciara este sarcina care greveaza un teren pentru uzul si/sau utilitatea altui teren a
unui alt proprietar
Caracterele juridice:
- Este un drept real
- Dezmembramint al dreptului de proprietate
- Este perpet
Dreptul de sevitute funciara se poate constitui in baza urmatoarelor temeiuri:
- Act juridic
- Uzucapiune
- Conform destinatiei stabilita de proprietar (pentru seminare)
Structura raportului juridic de servitute funciara:
- Partile Proprietarul terenului dominant si proprietarul terenul aservit
- Obiectul suprafata de teren aservit pentru uzul si utilitatea terenului dominant
- Continutul Drepturile si obligatiile proprietarului terenului dominant:
1. Dreptul de a face toate lucrarile necesare pentru a se folosi util si conform legii din
servitute
2. Dreptul de a suporta cheltuielile proportional beneficiilor de servitute daca contractul nu
prevede altfel
Obligatiile Proprietarului terenului dominant
- Proprietarul terenului dominant este obligat sa exercite servitutea in limitele
stabilite de lege si contract
- Proprietarul terenului dominant este obligat sa compenseze daunele produse
proprietarului terenului aservit.
Drepturile si Obligatiile Proprietarului terenului aservit:
- Dreptul la compensarea daunelor, incomoditatilor produse de servitute
- Este obligat sa se abtina de la orice actiuni care ar tulbura exercitarea servitutiei in limitele
legitime (art. 434 CC).
Stingerea servitutiei funciare:
- Ca rezultat al renuntarii la servitute al proprietarului terenului dominant
- In cazul expirarii teremenului pentru care a fost constituita servitutea
- Prin rascumparare
- Ca rezultat al imposibilitatii de exercitare
- Prin neuz pe o perioada mai mare de 10 ani
- Ca rezultat al exproprierii terenului aservit daca servitutea contravine intereselor publice
Dreptul de superficie funciara este reglementat de art. 443 CC si este un drept real imobiliar de a
6

folosi terenul altuiea in vedera exploatarii constructiei deasupra si sub acest teren, sau a exploatarii
unei constructii existente.
Caracterele juridice ale dreptului de superficie sunt:
- Este un drept real
- Este un drept imobiliar
- Este un drept care se instituie doar cu privire la un teren
- Este un drept alienabil
Constituirea dreptului de superfice se poate realiza prin: act juridic si lege
Termneul maxim este de 99 de ani
Structura dreptului de superficie
Partile proprietarul si superficiarul
Obiectul - il reprezinta constituirea de catre Proprietar in favoarea Supericiarului a unui drept de
superficie asupra terenului
Drepturile si obligatiile superficiarului:
- Dreptul de a se folosi de teren
- Dreptul de a ipoteca constructia
- Obligatia de a achita rediventa (plata pentru folosirea terenului)
- Obligatia de a ridica constructia in termenii stabiliti de contract (ptu. Seminare care sunt
consecintele ne respectarii termenelor de ridicare a constructiei)
- Obligatia de a intreprinde toate masurile pentru a conserva constructia
- Obligatia de a informa proprietarul terenului privitor la intentia de a instraina constructia
- Obligatia care apare ca rezultat al descoperirii unei comori
Drepturile si obligatiile proprietarului terenului:
- Dreptul la rediventa
- Dreptul la comoara
- Obligatia de a se abtine de la cele actiuni care ar veni sa tulbure exercitarea normala
Stingerea superficiei funciare:
1. Expirarea termenului
2. Confuziune (cind proprietarul constructiei devine proprietarul terenului, sau invers)
3. Prin expropropriere
Dreptul de vecinatate funciara :
1. Apele naturale
Proprietarul terenului inferior este obligat sa suporte scurgerea apei fara a modifica cursul apei,
sau a o stopa.
Proprietarul terenului superior este obligat de a nu intreprinde masuri care ar agrava situatia
terenului inferior.
2. Apele izvoarelor
Proprietarul terenului poate intrebuinta apa potrivit dorintei sale fiind obligat sa nu
modifice cursul apei care aprovizioneaza o localitate
3. Dreptul de granituire art. 393 394 CC
4. Distanta pentru constructii, lucrari si plantatii conform art. 389 CC regula este,
respectarea distantei normative fata de linia de hotar. Aceste distante se stabilesc prin legi
speciale si regulamente de urbanism, in cazul cind aceste lipsesc se aplica uzanta.
5. Fructele cazute pe terenul vecin fructele respective apartin proprietarului terenului vecin.
Subiectul 5. Tranzaciile funciare
1. Noiunea i clasificarea tranzaciilor funciare.
2. Preul normativ al pmntului: noiune i importana juridic.
3. Reglementarea juridic a vnzrii - cumprrii terenurilor.
4. Reglementarea juridic a donaiei i schimbului terenurilor.
5. Reglementarea juridic a arendei i locaiunei terenurilor.
6. Succesiunea terenurilor.
7

7. Gajarea (ipotecarea) terenurilor.


Tranzactia funciara reprezinta o manifestare de vointa unilaterala, bilaterala sau multilaterala cu
efect de nastere, modificare, sau stingere a unui raport juridic funciar.
Particularitatile tranzactiilor funciare:
Specific tranzactiilor funciare ii sunt urmatoarele:
- Obiectul tranzactiilor funciare pamintul, lotul de teren in calitate de bun imobil
- Forma tranzactiilor funciare este de regula scrisa cu autentificarea ei la notar si
inregistrarea la OCT (oficiul cadastral teritorial), exceptie contractul de locatiune sau de
arenda incheiat pe un termen mai mic de 3 ani, in acest caz forma este simpla scrisa.
- Caracterul normativ al pretului pentru pamint
- Obiect al tranzactiilor funciare pot fi doar terenurile aflate in circuitul civil / pentru
seminare concesionarea funciara parteneriatului public/privat.
Clasificarea tranzatiilor funciare:
- Dupa forma
- Dupa natura translativitatii (translativ de proprietate, translativ de alte drepturi) exemplu:
locatiunea
- Dupa beneficiile obtinute de parti tranzactii cu titlu oneros si tranzactii cu titlu gratuit
Pretul normativ al pamintului; Importanta lui juridica
Pretul normativ constituie o masura de estimare a valorii echivalente cu potentialul natural si
economic al acestuiea exprimat in valuta nationala.
Tarifele de calcul al pretului normativ pentru pamint sunt stabilite in unitati conventionale gradhectar stabiliti in dependenta de indicii cadastrali calitativi si cantitativi
Tarifele se indexeaza conform ratei de piata de catre parlament la propunerea guvernului.
Importanta pretului normativ al pamintului consta in stabilirea nivelului minim posibil al pretului
unei tranzactii funciare.
Vinzarea cumpararea terenurilor contractul de vinzare cumparare a terenurilor reprezinta un
raport juridic contractual in cadrul caruia o persoana numita vinzator se obliga sa transmita in
proprietatea celeilalte parti numita cumparator, un lor de teren care la rindul sau se obliga sa
achite pretul terenului.
Caracterele juridice:
- Translativ de proprietate
- Cu titlu oneros
- Sinalagmatic
Vinzarea cumpararea terenurilor poate avea loc prin urmatoarele moduri:
- La pret normativ
- Prin concurs sau licitatie
Termenul de inregistrare este de 3 luni dupa autentificarea notariala
Vinzarea cumpararea terenurilor proprietate publica
- Vinzarea cumpararea terenurilor aferente obiectelor privatizate, care se privatizeaza,
vinzarea cumpararea terenurilor sau constructiilor nefinalizate
- Vinzarea cumpararea terenuirlor proprietate publica cu statut distinct
Terenurile proprietate privata se instraineaza la pret liber (dar nu poate fi mai mic decit cel
normativ) prin modalitatea aleasa pentru propria convingere de proprietar.
Vinzarea cumpararea terenurilor de pe linga case aici se includ terenurile ocupate de case, aneze
gospodaresti si gradini.
Proprietar al lotului de pamint de pe linga casa este persoana fizica sau persoana juridica care si-a
legalizat titlul de autentificare a dreptului detinatorului de teren.
Aceste categorii de terenuri pot fi instrainate integral sau partial la pret liber.
Nu se supun vinzaarii:
- Loturile aflate in folosinta temporara
- Suprafetile de teren care depasesc normele de suprafata
8

Vinzarea cumparararea terenurilor destinate pentru constructie din categoria acestor terenuri fac
parte: terenuri pe care sunt amplasate constructii si amenajari inginereshti; terenurile aferente
obiectelor privatizate, care se afla in curs de privatizare, sau celor private; terenurile aferente
constructiilor nefinalizate; terenurile care conform destinatiei urmeaza a fi folosite in scopul pentru
constructie
Alte categorii de tranzactii funciare
Contractul de schimb al terenurilor este acel contract in temeiul caruia partile se obliga sa
transmita reciproc dreptul de proprietate asupra terenurilor, sau asupra unui teren si a unui alt bun.
Caracterele juridice:
- Consenual
- Sinalagmatic
- Cu titlu oneros
- Comutativ
- Translativ de proprietate
In privinta contractului de schimb, potrivit art.824 din Codul Cvil al RM, se aplica in mod
corespunzator regulile contractului de vinzare-cumparare.
Forma contractului este scrisa.
Partile contractului ambele parti sunt proprietari
Tipurile de schimb:
1. Schimbul echivalent atunci cind reciproc se transmit terenuri de aceiasi calitate,
suprafata, valoare.
2. Schimbul inegal
3. Schimbul unui teren pe un alt bun
Contractul de donatie al terenurilor
Prin contractul de donatie de teren, o parte numita donator de teren se obliga sa transmita din
patrimoniul sau cu titlu gratuit in patrimoniul altei persoane numite donatar, un teren.
Caracterele juridice ale contractului de donatie:
- Este un contract real art.828 alin.1 CC
- Este un contract cu titlu gratuit
- Caracterul comutativ
- Este un contract incheiat intre vii art.827 alin.4 CC
Tipurile de donatie:
- Donatia simpla si pura
- Donatia conditionata
- Donatie de bunuri existente
- Donatie de bunuri viitoare
1. Ipoteca funciara
Gajul este una din formele de tranzactii funciare. Reprezinta o modalitate de garantarea executarii
obligatiilor civile in al carui temei creditorul gajist are dreptul de a fi satisfacut cu preferinta fata
de ceilalti creditori, inclusiv statul din favoarea bunurilor gajate, in cazul in care debitorul nu-si
executa obligatia garantata prin gaj.
Ipoteca funciara face parte din categoria gajului inregistrat.
Subiectii raportului juridic:
1. Creditorul ipotecar
2. Debitorul care poate fi debitor ipotecar, sau o alta persoana titular al obligatiei garantate
prin ipoteca
3. Debitor ipotecar persoana care transmite un teren in ipoteca pentru a se garanta pe sine,
sau pe debitor
9

4. Garant ipotecar persoana ce transmite un teren in scopul pentru a garanta executarea


obligatiei de catre debitor.
Obiectul ipotecii funciare poate fi doar un teren aflat in circuitul civil care poate fi individualizat
prin numar cadastral (care este inregistrat la OCT).
Contractul de ipoteca funciara se autentifica notarial si se inregistreaza la OCT.
Legea cu privire la ipoteca art.46 prevede, ipoteca terenurilor se extinde asupra constructiilor
capitale, atit existente cit si viitoare, asupra constructiilor nefinalizate aflate in proprietatea
debitorului.
Arenda terenurilor si locatiunea terenurilor
Arenda in agricultura presupune transmiterea in posesie si folosinta pentru o durata determinata
contra plata a terenurilor sau a altor bunuri agricole.
Obiectul contractului de arenda pot fi doar terenuri si bunuri cu destinatie agricola aflate in
circuitul civil.
Termenul maxim al contractului de arenda este de 30 de ani. Termenul minim este de 1 an.
Contractul poate fi incheiat in forma simpla scrisa daca este de pina la 3 ani. Daca termenul este
mai mare de 3 ani atunci se autentifica notarial si se inregistreaza la OCT, nerespectarea incheierii
in cazul dat duce la nulitatea contractului.
In cazul expirarii contractului, partea care doreste sa prelungeasca contractul urmeaza sa notifice
cealalta parte in termen de 30 de zile. In cazul in care raportul de arenda continua tacit, atunci
contractul se considera prelungit pe 1 an.
Continutul raportului juridic de arenda funciara.
Drepturile si obligatiile arendatorului:
1. Arendatorul este obligat sa transmita terenul in starea stabilita conform contractului
2. Arendatorul este obligat sa nu impiedice exploatarea normala conform destinatiei a
terenului
3. In cazul rezelierii anticipate a contractului de arenda, arendatorul este obligat sa
despagubeasca arendasul pentru valoarea fructelor ne obtinute.
4. Este obligat sa dea cartea istoriei pamintului
5. Sa informeze arendasul cu privire la drepturile tertilor asupra terenului
6. Dreptul la plata pentru terenul transmis in arenda, modul
7. Dreptul de a verifica modul in care arendasul poseda si foloseste ternul
Arendasul are urmatoarele drepturi si obligatii:
1. Sa se foloseasca de bunul arendat cu buna credinta si conform contractului
2. Sa mentina potentialul productiv al terenului
3. Sa achite arenda
4. Sa restituie obligatia de a restitui terenul in starea in care la primit impreuna cu cartea
istoriei pamintului
Arenda duce la 2 situatii de preemtiune:
- Preemtiunea pentru arenda noua
- Preemtiunea in caz de instrainare a terenului
Pretul nu poate fi mai mic decit 2% din pretul normativ al pamintului
Partile:
- Arendator poate fi o persoana fizica sau o persoana juridica care are calitate de proprietar,
uzufructuar, sau alt posesor legal (subarendasul) al terenurilor sau altor bunuri cu destinatie
agricola.
- Arendasul poate fi o persoana fizica (ceteni ai RM) sau o persoana juridica (sa nu fie
investitori straini, sau sa aiba capital starin).
Obiectul contractului de arenda dupa cum s-a mentionat, obiectul contractului de arenda sunt
terenurile si bunurile agricole, atit publice si private cu exceptia celor scoate din circuitul civil sau
10

care sunt limitate prin interdictie.


Alte bunuri: masini, utilaje, instalatii, constructii inclusiv hidrotehnice, depozite, animale ce se
folosesc in proces agricol.
Subiectul 6. Administrarea de stat a fondului funciar.
1.
Cadastrul i monitoringul funciar Noiune, funciile, formele i metodele de
administrare de stat a fondului funciar.
2. Sistemul organelor de administrare statal a fondului funciar.
3. Cadastrul funciar de stat: noiune, coninutul, modul de inere.
4. Modul de reglementare a regimului proprietii funciare.
5. Monitoringul funciar.
Reglementarea de stat a regimului proprietatii funciare reprezinta procesul de organizare a
teritoriului si a mijloacelor de productie destinate detinatorilor de terenuri, a conditiilor favorabile
pentru folosirea rationala a terenurilor indiferent de tipul de proprietate si de forma de organizare a
productiei.
Principiile de stat a regimului proprietatii funciare sunt urmatoarele:
- Respectarea egalitatii intre detinatorii de terenuri
- Dezvoltarea si diversificarea tipurilor de proprietate funciara
- Folosirea resurselor funciare in interesul societatii primordial in sectorul agrar
- Crearea de conditii teritoriale organizatorile si economice favorabile pentru folotirea
rationala a pamintului
- Sporirea fertilitatii solului
- Introducerea metodelor avansate de gospodarire a fondului funciar
Proprietarii, posesorii si beneficiarii funciari sunt obligati sa respecte cerintele privind pastrarea si
sporirea fertilitatii solului, combaterea eroziunii si folosirea ingrasemintelor conform normelor in
domeniu.
Continutul si menirea cadastrului funciar
Cadastrul funciar este un sistem unitar de sinestatator si obligator de evidenta tehnica, economica
si juridica prin care se realizeaza stabilirea, inregistrarea, descrierea si marcarea pe harti si planuri
topografice a tuturor terenurilor de pe teritoriul republicii indiferent de destinatie si tipul de
proprietate.
Menirea Cadastrului funciar, este asigurarea cu informatie privind:
1. Statutul juridic al terenurilor
2. Tipurile de proprietate, posesie si benificiere funciara
3. Indicii calitativi si cantitativi ai terenurilor
4. Caloarea economica a terenurilor
Cadastrul Funciar se tine la nivel de fiecare unitate administrativ teritoriala (sat, comuna, oras,
municipii), precum si la nivel republican.
Monitoringul funciar reprezinta un sistem de supraveghere permanenta a schimbarii resurselor
funciare de a analiza a lor si pronosticare a acestor schimbari (art.15 17 din Legea cu privire la
reglementarea de stat a regimului proprietatii funciare).

1.
2.
3.
4.

Subiectul 7. Rspunderea juridic pentru nclcarea legislaiei funciare


Noiune i tipurile rspunderii juridice pentru nerespectarea legislaiei funciare.
Rspunderea civil pentru nerespectarea legislaiei funciare.
Rspunderea contravenional i rspunderea penal pentru nerespectarea legislaiei funciare.
Rspunderea special pentru nerespectarea legislaiei funciare.

Raspunderea juridica este raportul juridic special ce consta in obligatia de a suporta sanctiuni
prevazute de lege, ca urmare a comiterei unor acte imputabile (ca urmare a incalcarii normelor de
11

drept)
Temeiul juridic al raspunderii funciare este contraventia funciara, care reprezinta in sine o fapta
ilicita, actiune sau inactiune savirsita cu vinovatie care atenteaza la ordinea de drept funciara la
drepturile si interesele legitime a detinatorilor de terenuri in urma careia sunt educate anumite
prejudicii, acele actiuni socialmente periculoase care incalca normele de drept funciar.
Elementele raspunderii jurdice funciare:
1. Obiect care poate consta din: lotul de teren, bunurile amplasate pe teren, regulile de folosire
a terenului, drepturile si interesele legitime a detinatorilor de teren, precum si starea
ecologica a terenurilor
2. Subiectul poate fi persoana fizica sau juridica care a savirsit o incalcare funciara si care
intruneste conditiile legiiciar.
3. Latura obiectiva:
- Fapta prejudicianiola
4. Latura subiectiva vinovatia care se exprima prin intentie sau imprudenta. Scopul, motivul
savirsirii contraventiilor funciare.
Prejudiciul formal cind se creaza o stare de preicol privind regimul
Prejudiciul material cind se realizeaza prejudiciul
Lagatura cauzala - Lipsa a cel putin a unui element din raspunderea funciara duc la inexistenta
contraventiei funciare si imposibilitatilor atragerei persoanei la raspundere
Functiile Raspunderei funciare sunt:
1. Functia de protectie si prevenire
2. Functia de sanctionare
3. Functia de educare, corectare si reeducare
Infractiunea funciara este fapta prejudiciabila cu privire la ordinea de drept funciara prevazuta de
legea penala
Contraventia funciara este fapta cu un grad de pericol social mai redus decit infractiunea savirsita
cu vinovatie care atenteaza la valorile funciare este prevazuta de Codul Contraventional si este
pasibila de pedeapsa contraventionala (art.115 120 CCRM)
Raspunderea juridica funciara civila apare ca rezultat al lezarii drepturilor patrimoniale funciare,
in cazul care survine un prejudiciu material, in acest caz, raspunderea consta in repararea
prejudiciului si beneficiului ratat, precum si raspunderea care survine in baza tranzactiei lovite de
nulitate absoluta sau relativa, iar persoanele vinovate vor suporta consecintele incalcarilor.
PARTEA SPECIAL
1. Subiectul 8. Regimul juridic al terenurilor agricole Noiune i componena fondului funciar
agricol al Republicii Moldova.
2. Particularitile regimului juridic al terenurilor agricole.
3. Subiecii drepturilor de proprietate, posesiune i folosire asupra terenurilor agricole.
4. Modalitile de atribuire a terenurilor agricole gospodriei rneti(de fermier).
5. Drepturile i obligaiunile deintorilor de teren agricol.
Excluderea terenurilor din circuitul agricol i recuperarea prejudiciilor pentru aceasta.
1. Subiectul 9. Regimul juridic al terenurilor din intravilan Noiunea i caracteristica general
a terenurilor din intravilan.
2. Particularitile dreptului de proprietate i de folosin asupra terenurilor din intravilan.
3. Modul de stabilire a hotarelor localitilor.
4. Regimul juridic al terenurilor din intravilan.
Fiecare categorie de teren din componenta intravilanului are componenta interna si regim juridic
distinct, sau propriu.
Astfel terenurile destinate constructiilor curpind terenurile pe care sunt amplasate constructii si
amenajari ingineresti, cele pe care urmeaza a fi construite case, cladiri si alte edificii cu statut de
imobil.
Art.46 din Codul Funciar stabileste pentru terenurile destinate constructiilor, ca atribuirea
intreprinderilor, institutiilor si organizatiilor precum si cetatenilor cu respectarea cerintelor
normative.
12

Suprafetele si conditiile de folosire se stabilesc conform normelor tehnice si documentatie de


proiectare.
Terenurile de uz public sunt terenurile folosite pentru: piete, strazi, pasaje, gradini, parcuri,
bulevarde publice s.a.
Pe terenurile de uz public se admite amplasarea constructiilor si amenajarilor capitale in
conformitate cu destinatia speciala a acestora si cu respectarea destinatiei terenurilor ce sunt, sau
urmeaza a fi amplasate. Se admite si amplasarea constructiilor si amenajarilor provizorii usoare.
Terenurile cu destinatie speciala din intravilanul localitatilor constau in faptul ca aceste terenuri se
atribuie intreprinderilor, institutiilor si organizatiilor pentru realizarea scopurilor, sarcinilor si
functiilor lor.
Amplasarea constructiilor si amenajarilor sunt efectuate de catre beneficiarii funciari ca urmare a
hotaririi autoritatii publice locale.
Terenurile impadurite din cadrul localitatilor servesc pentru protectia mediului inconjurator,
organizarea odihnei pentru necesitati de cultura s.a.
Terenurile arabile, plantatiile multianuale, finetile, imasurile si alte terenuri cu destinatie agricola
fac parte din spatiul agricol al localitatilor.
Pretul normativ al pamintului se stabileste la vinzarea cumpararea terenurilor precum si darea in
arenda (locatiune).
Pentru calcularea pretului normativ al pamintului sunt necesari indicii cadastrali ai terenului care
se obtin de la:
- OCT, pentru terenurile proprietate privata
- ARFC (agentia relatii funciare si cadastru) pentru proprietate publica a statului
- Primaria localitatii pe al carui teritoriu este amplasat terenul, proprietate publica a acesteia.
Tarifele pentru calcul sunt stabilite in anexa legii nr.1308 din 25 iulie 1997 privind pretul normativ
si modul de vinzare cumparare al pamintului.
Plata anuala de arenda a terenurilor proprietate publica se stabileste in dependenta de destinatia
terenului, dar nu mai putin de 2% si mai mult de 10% din pretul normativ al terenului respectiv.
Cit priveste terenurile aferente obiectivelor private, plata anuala pentru arenda deasemenea se
stabileste in cote procentuale din pretul normativ dupa cum urmeaza. (pretul minim 2% pentru
terenurile din raza mun. Chisinau; 1.5 % pentru terenurile din raza urmatoarelor localitati Balti,
Tiraspol, Bender; si 1% pentru celelalte localitati; 0.5% pentru celelalte orase si 0.2 % pentru
celelalte comune).
Daca proprietarii obiectelor private care folosesc terenul public aferent obiectivelor, vor achita
anual plata de folosire a terenului aferent care nu poate fi mai mica decit plata anuala de arenda si
nu poate fi mai mare decit 10% din aceiasi plata, si se stabileste unilateral de catre consiliul
localitatii.
1. Subiectul 10. Regimul juridic al terenurilor destinate industriei, transporturilor,
telecomunicaiilor i altor destinaii speciale. Noiune, componena i elementele regimului
juridic al terenurilor destinate industriei, transporturilor, telecomunicaiilor i altor destinaii
speciale.
2. Subiecii i obiectele dreptului asupra terenurilor destinate industriei, transporturilor,
telecomunicaiilor i altor destinaii speciale.
3. Formele de folosire a terenurilor destinate industriei, transporturilor, telecomunicaiilor i altor
destinaii sperciale.
Particularitile folosinelor terenurilor destinate industriei, transporturilor, telecomunicaiilor i
altor destinaii speciale.
Subiectul 11. Regimul juridic al terenurilor destinate ocrotirii naturii, ocrotirii sntii,
activitii recreative, terenurilor de valoare istorico-cultural, terenurilor zonelor
suburbane i zonelor verzi
13

1. Noiune i caracteristica general a terenurilor destinate ocrotirii naturii, ocrotirii sntii,


activitii recreative, terenurilor de valoare istorico-cultural, terenurilor zonelor suburbane i
ale zonelor verzi.
2. Componena categoriei terenurilior destinate ocrotirii naturii, ocrotirii sntii, activitii
recreative, terenurilor de valoare istorico-cultural, terenurilor zonelor suburbane i ale zonelor
verzi.
3. Subiecii folosinelor terenurilor destinate ocrotirii naturii, ocrotirii sntii, activitii
recreative, terenurilor de valoare istorico-cultural, terenurilor zonelor suburbane i ale zonelor
verzi.
4. Formele de folosire a terenurilor destinate ocrotirii naturii, ocrotirii sntii, activitii
recreative, terenurilor de valoare istorico-cultural, terenurilor zonelor suburbane i ale zonelor
verzi.
Subiectul 12. Regimul juridic al terenurilor fondului silvic.
1. Noiune i caracteristica general a regimului juridic al terenurilor fondului silvic.
2. Particularitile regimului juridic al terenurilor fondului silvic.
3. Dreptul de folosire a terenurilor fondului silvic.
Fondul forestier, constituie totalitatea padurilor, terenurilor destinate impaduririi cele care servesc
nevoilor de cultura, productie, si administrare silvica, precum terenurile neproductive folosite
pentru amenajari silvice.
Padurea este definita ca un element al landsaftului geografic, unitatea functionala a biosferei
compusa din comunitatea vegetatiei forestiere, padurii vii, animalelor si a microorganismelor care
convietuiesc in acest fond.
Sunt considerate paduri, terenurile acoperite cu vegetatie forestiera care o suprafata de 0.1 ha.
Padurea indeplineste urmatoarele functii:
1. Functia ecologica
2. Protectia mediului inconjurator
3. Functia economica care consta in obtinerea masei lemnoase
4. Functia culturala
Conform art.8 Codul Silvic, din fondul forestier fac parte:
- Terenurile destinate impaduririi
- Terenurile care servesc necesitatilor de cultura, productie si administrare silvica
- Terenuri folosite pentru asigurarea cu hrana animalele si microorganisme)
- Terenuri neproductive
- Pinte abrupte
- Suprafete supuse alunecarii
Din fondul forestier nu fac parte perdelele forestiere.
Perdele forestiere de productie, plantatiei de arbori si arbusti, amplasate de-a lungul cailor de
comunicatie.
Art.17 Codul Silvic, stabileste modalitatea de instrainare si de atribuire a terenurilor din fondul
forestier in alte scopuri decit silvice.
Acest lucru poate fi efectuat in cazul intrainarii pentru necesitati de Stat si publice, urmind a fi
solutionata problema de conservare sau taierea padurii cu determinarea modului de folosire a
productiei lemnoase.
Padurile folosite in sistemul public pot fi transmise doar in gestiune sau folosinta. Se admite si
proprietate privata asupra padurii doar in cazurile plantarii padurilor pe teren privat, cu respectarea
restrictiilor prevazute de art. 18 Cod Silvic.
Aceste restrictii contrau in obligatia proprietarului de a ingriji, proteja si pazi padurile cu
respectarea normelor silvice, in caz contrar aceste terenuri pot fi expropriate pentru cazuri de
utilizare publica.
14

Padurile fondului forestier sunt plasate in grupa 1 functionala acind functia de protectia mediului
inconjurator
Padurile din Sistemul forestier se clasifica in 5 categorii functionale:
1. De protectie a apelor
2. De protectie a terenurilor
3. De protectie contra factorilor climaterice si industiali
4. De recreare
5. De importanta stiintifica
6. De conservare a genofondului si ecofondului silvic.
Un loc aparte in fondul forestier il ocupa sectoarele silvice de protectie speciala cu regim limitat de
gospodarire silvica.
Legislatia silvica divizeaza categoriile functionale in:
- Paduri din prima si a 2-a zona de protectie sanitara a resurselor de alimentatie cu apa
- Paduri din prima, a 2-a si separat a 3-a zona de protectie sanitara ale statiunilor balmioclimaterice si sanitariale
- Sectoarele silvice deosebit de valoroase
- Paduri antierozionale
- Plantatii silvice cu pomi fructiferi
- Perdele forestiere de protectie limitrofa a drumurilor auto de interes national
- Paduri din zonele verzi ale oraselor si altor localitati
- Fisii forestiere de protectie a riurilor, lacurilor, bazinelor acvatice
Utilizarea padurilor se efectuieaza in 5 forme:
1. Recoltarea masei lemnoase
2. Recoltarea produselor lemnoase auxiliare si a materiei prime tehnice
3. Recoltarea fructelor si pomusoarelor salbatice, nuci, plante medicinale
4. Folosirea padurilor in scopuri recreative (culturale)
5. Folosirea padurilor in scopuri stiintifice
Administrarea de stat a terenurilor fondului forestier este o activitate executiva si de dispozitie a
organelor statale cu competenta generala si speciala pentru asigurarea si exercitarea utilizarii
rationale regenerarii, pazei si protectiei eficiente a fondului forestier.
Serviciul silvic de stat este realizat de mai multe organe ale administratiei publice atit centrale cit
si locale
Dreptul de folosinta a terenului silvic
Dreptul de folosinta a terenurilor fondului silvic se realizeaza prin:
1. Recoltarea masei lemnoase este principala modalitate de folosinta a fondului forestier,
care se efectuieaza prin taieri, care se efectuieaza in toate padurile cu exceptia padurilor cu
statut de rezervatii - taieri principale; taierile secundare sunt efectuate in scopuri de
ingrijire, de igiena si de regenerare
2. Recoltarea produselor lemnoase auxiliare si a materiei prime tehnice (de exemplu, cooja de
copaci, cioturi s.a.).
3. Folosintele silvice accesorii (recoltarea fructelor de padure, a pomusoarelor, ciupercilor
medicinale)
4. Folosinte pentru gospodariile cinegetice
5. Folosinte in scopuri stiintifice
6. Folosinte in scopuri recreative
Transmiterea in locatiune a terenurilor fondului silvic termne maxim 99 de ani,
Subiectul 13. Regimul juridic al terenurilor fondului apelor
1. Noiune i caracteristica general a regimului juridic al terenurilor fondului apelor.
2. Particularitile regimului juridic al terenurilor fondului apelor.
3. Dreptul de folosire a terenurilor fondului apelor.
4. Regimul zonelor i fiilor de protecie a rurilor i altor bazine de ap.
15

Din fondul unic de stat al apelor fac parte:


- Bazinele de apa de suprafata si izvoarele de apa
- Apele canalelor
- Apele subterane
Terenurile fondului apelor cuprind:
1. Terenurile aflate sub ape albiile riurilor, cuvetele lacurilor, iazurilor, rezervoarelor de apa
2. Terenurile pe care sunt amplasate constructii hidrotehnice si amenajari ale serviciului
apelor
3. Terenurile repartizate pentru fisiile de deviere a riurilor, bazinelor de apa, a canalelor
magistrale intergospodaresti si ale colectoarelor
Terenurile fondului apelor la general se impart in 2 categorii:
1. Terenurile ocupate nemijlocit de ape terenurile care sunt acoperite relativ stabil de ape,
sau in mare parte a anului
2. Terenurile adiacente bazinelor de apa destinate folosirii si protectiei fondului de ape
Terenurile fondului apelor reprezinte unul dintre elementele sistemului acvatic care participa
nemijlocit la functionarea normala a intregului ecosistem. Pamintul aici se manifesta ca un arial de
baza pe care sunt amplasate obiectivele acvatice de suprafata.
Aceste terenuri de regula fac parte din proprietatea exclusiva a statului. Remarcam ca terenurile
fondului apelor includ doar terenurile bazinelor acvatice naturale nu si artificiale.
Scopul de baza al terenurilor fondului apelor consta in deservirea activitatilor de folosire si de
protectie a obiectivelor acvatice, de aceea regimul juridic al acestora determina regimul juridic al
terenurilor fondului apelor.
Administrarea terenurilor fondului apelor
Administrarea de stat a terenurilor fondului apelor este realizata de:
1. Guvernul RM care:
a) stabileste modul de folosire al apelor, prevenirea si lichidarea efectelor distructive ale
apelor
b) planificarea masurilor privind folosirea si protectia apelor
c) aprobarea schemelor de folosire complexa si de protectia apelor
d) exercitarea controlului de stat asupra folosirii si protectiei apelor, eliberarea
autorizatiilor de folosire
2. Organul central de administrare a complexului unic al apelor in RM este Agentia Apele
Moldovei.
Agentia apele Moldovei conform statului efectuieaza adminsitrarea de stat, reglementarea
si controlul asupra utilizarii rationale a resurselor de apa in scopul asigurarii necesitatilor
de apa ale tuturor ramurilor economiei nationale si ale populatiei. De mentionat, aceste
necesitati se asigura din contul izvoarelor de apa de suprafata si a celor subterane.
Deasemenea in competenta Agentia Apele Moldovei, intra asigurarea masurilor de
protectie a terenurilor agricole contra revarsarilor de apa si indundatiilor, precum si
intretinerea terenurilor fondului apelor.
La ziua de azi, Agentiei apele Moldovei ii sunt subordonate 21 de intreprinderi (SA. ACO-Group;
Intreprinderea de stat Aqua-Nord; Iprocom s.a.)
3. Administratia publica locala participa nemijlocit la procesul de gospodarire a apelor, de
protectia apelor precum si intreprind masuri de prevenire, lichidare a influientii distructive
a apei.
Administratia publica locala elibereaza autorizatii de folosire separata a obiectivelor
acvatice care sunt amplasate in circumscriptia teritoriala, sau pe teritoriul administrativ.
Functiile administrarii de stat ale terenurilor fondului acvatic le putem diviza in urmatoarele:
1. Controlul de stat asupra indeplinirii cerintelor folosirii rationalea obiectivelor acvatice si
protectiei lor.
16

2. Planificarea folosirii si protectiei apelor precum si activitatilor de prevenire si lichidare a


efectelor distructive ale apelor
3. Atribuirea si retragerea obiectivelor acvatice din folosinta
4. Evidenta de stat a resurselor acvatice si tinerea cadastrului apelor - Cadastrul de stat al
apelor reprezinta un sistem de evidenta a obiectivelor acvatice care fac parte din fondul
unic de stat al apelor cu date privind calitatea si cantitatea apelor, folosirea apelor pentru
necesitatilor populatiei si ale economiei nationale, precum si alti indici economici si
juridici.
5. Solutionarea litigiilor aparute in legatura cu protectia si folosirea apelor
Dreptul de folosinta al terenurilor fondului apelor
Dreptul de folosinta al apelor cuprinde totalitatea normelor juridice care reglementeaza raporturile
de utilizare a apelor si cele de protectie a apelor.
In fucntie de conditiile tehnice de folosire a apelor se clasifica in:
- Folosinta generala atunci cind nu este necesara autorizatia de folosire
- Folosinta speciala atunci cind este necesara autorizatia de folosire
In functiile de conditie de atribuire avem:
- Folosinta comuna
- Folosinta separata
Drepturile si obligatiile beneficiarilor de folosinte de ape
Beneficiarul are dreptul:
- Sa extraga apa pentru folosinta ulterioara
- Sa exploateze obiectivele acvatice conform necesitatii proprii si pentru deversarea
(revarsarea) apelor reziduale.
- Sa utilizeze obiectele acvatice in scopuri sociale, sportive, si altele neinterzise de legi
Obligatiile beneficiarilor:
- Sa foloseasca rational resursul acvatic
- Sa remidieze starea si sa imbunatateasca starea obiectului acvatic
- Neadmiterea apelor reziduale care depasesc normele ecologice
- Sa previnda poluarea, impurificarea si epuizarea fondului acvatic
- Sa nu incalce drepturile de folosinta ale beneficiarilor secundari
- Sa execute epurarea normativa a apelor reziduale
- Sa mentina in stare functionala instalatiile de epurare si alte instalatii de gospodarire a
apelor
Categoria apelor curgatoare:
Piraie sunt considerate acele cursuri de apa care nu depasesc 10 Km
Riulete si riuri mici distanta a caror lungime este intre 10 si 100 Km
Riuri mijlocite intre 100 si 200 Km
Riuri mari lungimea carora este mai mare de 200 Km
Din categoria bazine de apa, fac parte lacurile inclusiv cele de acumulare, iazurile.
Zona de protectie a bazinelor de apa este de la 500 m.
Zona de protectie pentru piraie este de pina la 20 m
Riulete si riuri mici pina la 50 m
Riuri mijlocite este pina la 100 m
Riuri mari pina la 1 km
Subiectul 14. Protecia i ameliorarea terenurilor. Schimbarea destinaiei terenurilor
1. Noiunea, scopul i sarcinile proteciei i ameliorrii terenurilor.
2. Formele de protecie juridic a terenurilor:
- Protecia cantitativ a terenurilor;
- Protecia calitativ a terenurilor;
- Schimbarea destinaiei terenurilor. Tipurile i modalitile ei.
1. Problematica protectiei funciare este indispensabila legata de folosirea rationala a
resurselor funciare.
17

Corelatia dintre protectia funciara si folosirea rationala a terenurilor sunt aspecte ale unuia si
aceluieasi proces numit folosirea terenurilor in calitate de mijloc de productie.
Folosirea rationala presupune asigurarea tuturor detinatorilor de teren in procesul de productie
a efectului maxim in atingerea scopurilor folosintelor funciare luinduse in consideratie
protectia terenurilor si interactiunea optima cu factorii naturali.
Insusirile folosirii rationale a terenurilor:
1. Respectarea destinatiei terenurilor
2. Inadmisibilitatea deteriorarii stratului fertil al solului
3. Neadmiterea poluarii mediului
Criteriile folosirii rationale a terenurilor:
1. Criteriul cantitativ acest criteriu presupune utilizarea economicioasa a terenurilor, adica
atribuirea chibzuita a suprafetelor de teren, precum si amplasarea rationala a obiectelor
2. Criteriul calitativ presupune pastrarea stratului fertil al solului, nefolosirea terenurilor
agricole in alte scopuri, obligativitatea sporirii fertilitatii solului, precum si combaterea
alunecarilor de teren, si altor procese care duc la distrugerea, degradarea a terenurilor.
Complexul de masuri juridice orientate spre folosirea rationala a terenurilor:
1. Stimularea folosirii terenurilor conform destinatiei
2. Inlaturarea cauzelor si conditiilor ce au determinat folosirea irationala a terenurilor
3. Instituirea organelor speciale de control
Protectia funciara presupune un sistem de masuri juridice, organizatorice, economice, sociale si
politice orientate spre folosirea rationala a terenurilor, inviolabilitatea circuitului agricol funciar,
evitarea efectelor antropogene negative, regenerarea si sporirea fertilitatii solului.
Regenerarea resurselor funciare presupune:
- Ameliorarea terenurilor
- Recultivarea terenurilor deteriorate sau degradate
- Realizarea masurilor de combatere a eroziunii
- Conservarea suprafetelor degradate
Clasificarea masurilor juridice de protectie a terenurilor dupa caracterul conduitei impuse de lege:
- Obligatii legale folosirea economicioasa e resurselor financiare; folosirea terenurilor
conform destinatiei
- Interdictii legale de exemplu in privinta schimbarii destinatiei terenului.
2. Protectia juridica cantitativ funciara
a) Obligarea folosirii terenurilor in scopuri agricole prioritar fata de cele neagricole
b) Imperativitatea autorizarii destinatiei terenurilor agricole
c) Reintroducerea terenurilor in circuitul agricol
Protectia juridica calitativ funciara
a) Organizarea rationala a teritoriului
b) Protectia terenurilor contra eroziunilor cauzate de ape, vint, protectia contra inmlastinirilor,
uscarii excesive, inundarii terenurilor
c) Protectia terenurilor contra poluarii cu deseuri
d) Decopertarea stratului fertil al solului
e) Constructia, amenajarea sistemelor orientate contra inundatiilor, contra excesului de
umiditate, sau degradarii terenurilor.
f) Conservarea terenurilor degradate
g) Protectia ecologica a terenurilor

Bibliografie
Acte normative
1. Constituia Republicii Moldova, adoptat la 29 iulie 1994.
2. Codul funciar din 25 decembrie 1991.
18

3. Codul civil al Republicii Moldova din 6 iunie 2002.


4. Codul apelor din 22 iunie 1993.
5. Codul silvic din 21 iunie 1996.
6. Codul subsolului din 17 aprilie 2009.
7. Codul transporturilor auto din 29 iulie 1998.
8. Codul transportului feroviar din 17 iulie 2003.
9. Codul penal al Republicii Moldova din 18 aprilie 2002.
10. Codul muncii al Republicii Moldova din 28 martie 2003.
11. Codul vamal al Republicii Moldova din 20 iulie 2000.
12. Codul fiscal din 24 aprilie 1997.
13. Codul contravenional al Republicii Moldova nr. 218-XVI din 24 octombrie 2008
14. Codul de executare al Republicii Moldova din 24 decembrie 2004.
15. Codul cu privire la locuine, adoptat prin Legea RSSM din 3 iunie 1983.
16. Codul familiei din 26 octombrie 2000.
17. Legea Cadastrului bunurilor imobile. Adoptat la 25 ianuarie 1998.
18. Legea cu privire la arenda n agricultur. Adoptat la 15 mai 2003.
19. Legea cu privire la modul de reglementare a regimului proprietii funciare, cadastrul
funciar de stat i monitoringul funciar. Adoptat la 22 decembrie 1992.(MP nr.2, 1993).
20. Legea privind preul normativ i modul de vnzare-cumprare a pmntului (cu modificri
i completri). mAdoptat la 25 iulie 1997.
21. Legea privind terenurile proprietate public i delimitarea lor. Adoptat la 11 mai 2000.
22. Legea cu privire la zonele i fiile de protecie a apelor rurilor i bazinelor de ap.
Adoptat la 27 aprilie 1995.
23. Legea privind principiile urbanismului i amenajri teritoriului.Adoptat la 17 mai 1996.
24. Legea exproprierii pentru cauz de utilitate public.Adoptat la 8 iulie 1999 .
25. Legea cu privire la spaiile verzi ale localitilor urbane i rurale.Adoptar la 9 septembrie
1999.
26. Legea cu privire la proprietatea public a unitilor administrativ-teritotiale. Adoptat la 4
noiembrie 1999.
27. Legea privind administrarea i deetatizarea proprietii publice. Adoptat la 04 mai 2007.
28. Legea privid gospodriile rneti (de fermieri). Adoptat la 03.11.2000.
29. Lege privind administraia public local, nr.436-XVI din 28 decembrie 2006.
30. Lege cu privire la Procuratur, nr.294-XVI din 25 decembrie 2008.
31. Legea cu privire la avocatur, nr. 1260-XV din 19 iulie 2002.
32. Hotrrea Guvernului Republicii Moldova din 13 noiembrie 1991 cu privire la
ntovririle pomicole.
33. Hotrrea Guvernului din 5 martie 1992 cu privire la modul de soluionare a litigiilor
funciare.
34. Regulamentul privind terenurile destinate industriei, transportului, telecomunicaiilor,
aprrii i cu alte destinaii speciale. Aprobat prin Hotrrea Guvernului din 12
noiembrie 1993.

19

35. Regulamentul cu privire la coninutul documentaiei cadastrului funciar general. Aprobat


prin Hotrrea Guvernului din 11 ianuarie 1995.
36. Regulamentul cu privire la vnzarea cumprarea terenurilor aferente. Aprobat prin
Hotrrea Guvernului din 16 decembrie 2008.
37. Hotrrea Guvernului cu privire la vnzarea cumprarea terenurilor, din 20 februarie
1998.
38. Regulamentul cu privire la modul de transmitere n proprietate privat a loturilor de
pmnt de pe lng cas n localitile urbane. Aprobat prin Hotrrea Guvernului din 21
septembrie 1998.(MO nr.90-91, 1998).
39. Hotarirea de Guvern din 14 august 2007, cu privire la privatizarea terenurilor
proprietate publica a statului.
40. Regulamentului privind consolidarea terenurilor agricole. Aprobat prin Hotrrea
Guvernului din 01.10.2007.
41. Regulamentul cu privire la modul de atribuire modificare a destinatiei si schimbul
terenurilor. Aprobat prin Hotrrea Guvernului din 24 decembrie 2007
42. Regulamentului privind organizarea i funcionarea Ageniei Relaii Funciare i Cadastru,
structurii i efectivului-limit ale aparatului central al acesteia. Aprobat prin Hotrrea
Guvernului din 12.05.2010
43. Tratat dintre Republica Moldova i Federaia Rus din 4 noiembrie 1994 cu privire la
asistena juridic i raporturile juridice n materie civil, familial i penal. Buletinul
Arbitrajului Republicii Moldova 1995, nr. 2.
44. Tratat dintre Republica Moldova i Ucraina din 4 noiembrie 1994 privind asistena
juridic i relaiile juridice n materie civil i penal, Legea i viaa, 1994, nr. 2-3.
45. Tratat ntre Republica Moldova i Romnia din 6 iulie 1996 privind asistena juridic n
materie civil i penal, Tratate Internaionale, 1999, volum 20, pag. 364.
46. Convenia privind asistena juridic i relaiile juridice n materie civil, familial i
penala, semnat de statele-membre ale C.S.I. i ratificat de Republica Moldova la 16
martie 1995.
c) Practica judiciar
1. Hotrrea Plenului Curii Supreme de Justiie nr. 5 din 30 ianuarie 1996 "Despre msurile
de perfecionare a activitii instanelor judectoreti n examinarea cauzelor penale,
civile i administrative". Culegere de hotrri ale Plenului Curii Supreme de Justiie a
Republicii Moldova, Chiinu, 1997.
2. Hotrrea Plenului Curii Supreme de Justiie nr. 18 din 10 iulie 1997 "Despre practica
aplicrii de ctre instanele judectoreti a unor prevederi ale legislaiei n domeniul
proteciei mediului nconjurtor". Buletinul Curii Supreme de Justiie a Republicii
Moldova, 1997.
3. Hotrrea Plenului Curii Supreme de Justiie a Republicii Moldova nr.10 din 26 martie
1997 Cu privire la practica aplicrii de ctre instanele judiciare a legislaiei funciare
din 26 martie 1997.
4. Hotrrea Plenului Curii Supreme de Justiie a Republicii Moldova nr.12 din 21.04.2003
Cu privire la modificarea i completarea hotrrii Plenului nr.10 din 26 martie 1997
20

"Privind practica aplicrii legislaiei funciare de ctre instanele judiciare" Buletinul


Curii Supreme de Justiie a Republicii Moldova, 2003.
5. Jurisprudena Curii Europene a Drepturilor Omului. Institutul Romn pentru Drepturile
Omului, 1996, etc.
d) Literatur teoretic
1. E. Lupan, Drept funciar, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti 1983;
2. E. Lupan, Dreptul mediului, Editura Lumina Lex, Bucureti 1993;
3. I. P. Filipescu, Drept civil. Dreptul de proprietate i alte drepturi reale, Editura Actami,
Bucureti, 1994;
4. Adam Ion. Noiunea i natura domeniului public, i domeniului privat i proprietii
private, Revista Dreptul nr. 8/1994.
5. D. Marinescu, Dreptul mediului nconjurtor. Casa de editur i pres ansa, Bucureti
1996;
6. E. Lupan, M. Minea, A. Marga, Dreptul mediului. Partea special, editura Lumina Lex,
Bucureti 1997;
7. Barac L. Rspunderea i sanciunea juridic, Lumina Lex, 1997M. Nicolae, Circulaia
juridic a terenurilor, revista Dreptul, nr. 8, 1998.
8. Eugen Chelaru, Efectele juridice ale exproprierii pentru cauzele de utilitate public,
revista Dreptul, 1998, nr.4.
9. Pavel Zamfir, Dreptul mediului. Partea special, Chiinu, Editura U.S.M., 1998;
10. Radu I. Motica, Anton Trilescu, Drept funciar, amenajarea teritoriului i protecia
mediului, Editura Lumina Lex, Bucureti 1999;
11. Pavel Zamfir, Protecia juridic a terenurilor., Buletinul Tinerilor juriti,nr.6, 2000.
12. Scrieciu Florin, Drept agrar i drept funciar, Editura Lumina Lex, Bucureti 2000;
13. Adam Popescu, Dnu Cornoiu, Drept Funciari proceduri funciare. Bucureti, Editura
Fundaia Romnia de mine, 2000.
14. Tudor Roca, Unele consideraii cu referin la constrngerea administrativ, Analele
tiinifice ale USM, nr.4, Chiinu 2000.
15. Mihail Cotrobai, Pavel Zamfir, Victor Ursu, Drept Funciar, Editura Cartier, Chiinu
2001;
16. Bdescu M., Teoria rspunderii i sanciunii juridice, Lumina Lex,Bucureti,2001.
17. Scrieciu Florin, Tratat teoretic i practic de Drept Funciar, vol. I, Editura Lumina Lex,
Bucureti 2001;
18. Sergiu Chiriac, Nicolae Genciu, Victor Mocanu, Comentariu al practicii judiciare de
repertoriu funciar (aspect teoretico-practice), ed. Ulysse, Chiinu, 2002;
19. Bo Nicolae, Cartea funciar i epertiz tehnic topo-cadastral, Editura All Beck,
Bucureti 2003;
20. Valeriu Gnju, Vladimir Gh. Guu, Dumitru Guu, Implimentarea cadastrului n republica
Moldova: Realizri, probleme i perspective, etapa I 1998 2003, Chiinu 2004;
21. Sergiu Furdui, Dreptul contravenional, Cartier Juridic, Chiinu, 2005.
22. Veronica Gsc, Angelina Tlmbu. Drept civil, Chiinu 2006;
21

23. L. Surdu Probleme privind realizarea dreptului de proprietate n cadrul fondului funciar
municipal "Legea i viaa", 2006, nr.3, pag.48
24. T. Bodoac, Opinii n legtur cu efectul constitutiv sau translativ de drepturi reale
imobiliare al nscrierilor n cartea funciar Dreptul (Romnia), 2012, nr.8, pag.133
25. Lupu Gh., Avornic Gh., Teoria general a dreptului, Editura Lumina, Chiinu.
26. M. Miclea, Cadastrului i Cartea funciar, Editura All, Bucureti 1997;
27. T. T. , ,
1979;
28. . ., . . , , 1986,
29. . . , . . , , 1993;
30. . . , , 1997
31. . . , . . , , 1997.
32. A. ., ., Moscva, 1998.
33. A.C. , , , 1998.
34. . . , , , 1998.
35. . . , , 2000;
36. . ., , Editura , - 1998;
37. . . , . . , . . , , . ,
2003.
38. .


" ", 2004 ., N 1, .104
39. .
" ", 2009 ., N 1, .91.

22