Bi\1y:p_ca Pedagogic

-.......... _.-...-

-'-"'.1!:"'- -.- _. ..... ...... .__ . __ ._ ....... _.--_.......-

--

,.,.

" I.-: -JH- P E-S T-]l L, O Z ZI .

-

. CUM !! INVAjA
GERTRUDA COPIII
TRADUS DE E. BLTE NU.

Retiprit din revista LlJ=ina Pentru oti)),- revisuit i adaogat

, cu o prelat i cu, o schit biografic a lUI Pestalo:zi

DE

Vi }Gr. BORGO V ANU.

BUCURESCI
TIP.

MOD.

GR. LUIS,

STRADA ACADE.\1IEI
1898

www.dacoromanica.ro

No.

ii

www.dacoromanica.ro

I. IN LOC DE PREFATA.
1. ScrisUrea de autorizare spre a stole in broqurd pe eGertrudaA lul Pestalozzi

BueureseT, 29 Septembrie 1896.

Prea Stimate D-le Meant!,

D-ta aT avut o idee salutary si ti -al mai

adaogat un titlu de recunoscinta din partea
clascalimei nOstre prin nobila D-tale munca
pentru luminarea el, cand aT publicat in roinanesce in (Lumina pentru Tog > capod'opera pedagogica a nemuritorulul Pestalozzinumita r Cum /1,0 "Inv* Gertruda
copiii>> Neat ca atunci nu to -al hotarit s'o

tragi si in brown. In chipul acesta cartea

acesta epocala alaturea cu <Didactica Mare)
www.dacoromanica.ro

VI

a luT Comenius si cu c Carticica Furnicilor )

a lul Salzmann (amindoue traduse de stimatul nostru coleg si colaborator, d-1 P.

Garbovicenic), ar fi suplinit deocamdata

macar lacuna cea mai simtita in de tot

saraca mistra cBiblioteca Pedagogica ! >
Eti, in cursurile naele de la scOla normala

de institutors, de mult simtesc trebuinta

mentionatei scrierl a 1111 Pestalozzi, cad
vroia ca vlitorii istitutorl sa se adape la.
obirsia Pedagogiel adeverate, in op erele prin-

cipale ale neajunsilor nostri predecesorl.

De aceea, cu prietenie, Te rog sa binevoescl a me autoriza sa ingrijesc eu (cand

iml vor permite imprejurarile) retiparirea in
brosura a Gertrude maT adaogand ce
voiu crede de euviinta si de lipsa pentru
intelegea cat maT temeinica a cartil din
partea cetitorilor nostri.
Ain de gaud sa complectez (clan voiu tral)

rind pe rind a nOstra (Bibl. Pedagogica)

macar cu scrierile atese ale lul Froebel si ale
lai Diestermeg, cel mai devotati si maT marl
discipoll aT Bunulul Pestalozzi.Ast-fel, cred

ca si dascalul Romanesc, cand va pute cal

pe dintregul pe Comenius, pe Pestalozzi, pe
Froebel si pe Diesterweg, acestl stalpl neclatinati aT PedagogieT rantiona]e, va simtl o
www.dacoromanica.ro

VII

mangaiere sufleteeca si, de sigur, se va incaldi si se va insufteti mai mult pentru educatiunea rationala a tineretuluT si a neamulul

nostru, mult incercat.

Asteptand respunsul D-tale, Te rog sa
primesci fratesca salutare si o calda striagere de mana de la
Al D-tale prieten

V. Gr. Borgovanu.

2)

Respunsul D-luf Eniu Balegnu

BueureseT, 1 Octombrie 1896.

Stimate D-le Borgovon,

Cu onOre respund scrisOrei D-tale de la

29 Septembre expirat, ca consimt la propunerea D-tale ca sa se traga fn brosura serierea luT Pestalozzi r Cunt 41 invard Gertruda copiiia. D-ta poti sa revecli si adnotezi traducerea niea. Daca veT face mentiune
www.dacoromanica.ro

VIII

si de modesta mea munca pe acest teren,

acesta va valora pentru mine cat o recompensa morala i-ti voia fi chiar recunoseetor.
. .

.........

Primesce sincere salutari de la al D.-tale

amic
Eniti Baltenu.

www.dacoromanica.ro

II. Biografia lui loan Henric Pestalozzi.

I. Idea umanitara de a imbunatati prin educatie sorta poporulul, idee preconizata de marii
filantropisti Comenius si Francke, cu Pestalozzi
incepe a se intrupa. Pestalozzi este vulturul
intre pedagogi, care a intrecut in zbor pre toti

descoperind secretele desvoltaril naturel

copiltiresel si stabilind procedari rationale in
educathine. Pestalozzi s'a naseut in a. 1746 ;
el a fost fiul unui oculist din Zurich ; -el
ceT-laltID

perdu pe tata cand era de 6 ani. Mama sa,

ajutata de credinciosa servitore Babeli se consacra cu totul educatiunel celor 3 eopiT al set.
Erato saraci si Pestalozzi, ca sa cruta hainele,
cnu esia cu anil de dupe, sober ; el se desvolta
numal fn casa ocolit de ingrijirile marvel si a
Babelei. De aceea numesce el familia cquila realer

a omenirei, si descrie cu pana de maistru vieta

familiars in Leonardo si Gertrudax, vorbind

tot-d'auna despre cea mai buna, mama a sa.

Pestalozzi, nevenind in atingere cu alti copil, esi

un baet neindemanatic. La 9 ani, incepa sa stee,

mai multe luni pe an, la bunicul sea Hotz,

preut la taln, in comuna Hongg, cu care Pestalozzi cerceta adesea scOlele, avend ocazie sa
www.dacoromanica.ro

x
cunosca si sa iubescA poporul miser si necult,
dar bray, drept si since r. Pestalozzi era forte
impresionabil si ayea o inima fOrte bung. ; era
iubit de copil si de omenT. El avek obiceiul urit
sa-s1 tie in gura capetul cravatel. CopiiT it porecliau Heiri Wunderli de Thorliken2.. El urma
la scOla latina din Zurich ; scolar mediocru ;
dar escelent observator ; so prepara pentru teologie, cetind si pe Emil al luT Rousseau. Apo
se ocupa cu studiarea .dreptulut cu stop sa pad
apera drepturile poporulul apesat ; dar consiliat
de prietenul set, Bluntschli, si impedicat de o

bola, Orris' studiile si. se facii argat, la renu-

mitul agromon Tschiffeli (in Kirchberg, cant.

Berna). Pestalozzi yoia sa introducA la poporul

de rind un mod rational de a lucrit pamintul.

Ajutat de o societate din Zurich si insurandu-se

(cu yirtuosa Ana Schulthess) cumpAra mosiOra
Neuhbf (curtea noun) in Aargau (a. 1768, 1769),
Acolo incepii el agricultura ; dar nepriceperea
sa, refia credinta a toyarAsilor si anT ref it ruinara. In a 1775 n'ayea nicf ce manca. Atunci,
in loc sA despereze, filantropul extra-ordinarx.
isT prefAcn Neuhofub in case de educatie pentru

eopit seiract si adund indatA 50 de copii golf si

flamincji, din care, cu ajutore cApetate de la unii

prieteni din Zurich si din Berna, prin muncci

qi prin invelatura void sa Taxi omens ! Vara IT

ocupii la munca campuluf, iarna cu torsul, cu
tesutul si cu alte lucruri manuale. Pestalozzi era,
tatal, era inveltatorui ,si prietenul copiitor! Cand
copiT lucrau, Pestalozzi ii inveta sa yorbesca, sa

cante si cum sa se porte. Dar,

si parintif

si

copiil find reu narayiti, haimanale, si servitorif

www.dacoromanica.ro

XI

necredinciosl, inseland cu totii pe bunul Pestalszzi, institutul merse forte rett Pestalozzi fadt

datorii multe fara sa pots produce ceva din

munca sa. In a. 1780 n'avea nici pane, nici haine,

niel chiar lemne de foc. Domna Pestalozzi care
cu o iubire si resemnare extraordinara, impartia
tote miseriile eu sotul el se imbolnavi reu.
Atunct, dupa o existents, miserabila de 5 ant,

Inchide institutul si dand cu arenda mosiora,

Pestalozzi remane locuind in cases, timp de 18

ant, si traind in cea mat negra miserie. Prietenil
fl declarara de (un on?, perdut". Atunci incepit
el sa scrie. Ore le de sera ale unuf _puslnicY>
(180 de aforisme supra educatiel si fericiiI omului) apar in anul 1780. Raurner numesce acesta
scriere (programa qi, cheia aclivitafif pedagogice a lui Pestalozzi. In 1781 publics, pe Leonardo gi Gertudax,-, o istorie satesca, in care, cu
culori vii, descrie ridicarea morale a familei si

a satului prin o educafie familiars infeleptd.

Cartea acesta it mantui de la merte Si.! scese
la ivela, aducendu-i si haul si un renume eu-

ropen. 0 societate agronomica din Berna it trimise o medalie de our cu inscriptia : Civi oplimo. In curind aparit si Christoph si Else , o
conversatie intr'o cuss teranesca asupra lucrurilor din Leonardo si Getruda. In 1797 aparura4Figurile la Abecedarul meioun sir de fabule ;
si. la 1798, (Cereal rgasupra mersului naturet
in desvollare% genulul oinenesc>' (a scriere filo-

sofica putin reusita, cu idel de ale lut Fichte si

Rousseau).

In anul 1798, ajungend ingfruntea afacerilor,

in Elvetia, barbati aderenti ideilor lul Pestalozzi
www.dacoromanica.ro

XII

pentru ridicarea poporululul, II oferira slujbe de

stat ; dar Pestalozzi response la tote ademenirile : < Voift sa me facinvefator b> In Septembrie

1799 cantonul Bas-Unter-wald fa devastat de

Francezi. Copii orfani cu sutele rataciati pe strade,

fara ingrijire. Guvernul invita pe pustnicul de la

Neuhof sa merga la Stanz, uncle deveni Orintele a 80 de orfelini, intr'o manastire demolata.

Aci puse el mina pe <pulstil artei educative.

g Ach zice el insusi eram de diminetci Dana

sera aprope singer in mijlocul col iilor. To bi-_

nele trupesc qi sufletesc, de care se bucuraii

copii. de la mine pleat.... Eu dormiam in Mi-

jlocul lor... A ci puse el in serviciul educatiunel

natura exteriors. Ceta intrega era condusa prin
trel mijlOce prin Were, prin vorbire in cor si

prin o finuta bund a corpulul, la lucru. <Camera, paretii, coridorul, uneltele, hainele, campul, gradina eraii cartile de pe care invetau

acel copil.
Procedarea : vorbirea in cor ; scolari invetau
pe scolari forma monitorialci ! Dar in fine se

cobvinse P. ca inagniintul trebue separat de

lucrul manual si ca gcultura poporu of nu este

tin visx..

In Iunie 1799 manastirea, localul lui Pestalozzi, se prefacii Inteun spital ; devil furs concediatl pe la rubedenii si Pestalozzi obosit se
retrase la Mile din Gurnigel (Berna). Dupa
cateva sept6manl iI se dete voe din partea guvernulul elvetian sa cunduca clasa I-a a scolei
elementare din Bertoud (Burgdorf) de sub direc-

tia unul invelator batrin (care era si cismar).

La plangerile acestuia, Pestalozzi fiind concediat

www.dacoromanica.ro

XIII

mat dadti lectil in clasele scolel urbane de acolo,

pana cand, asociindu-se cu invetatorul Krilsi,
infiintara (a 1800) o ,scold privata, in castelul
din Bertoud, care, in scurt timp .ajunse a fi renumita. Aci petrecit Pestalozzi (Jule fericite cu
colegil si cu elevil sel, formand o adeverata
scOla ca in familie : lucru, -invet.amint, cantece,
excursiunl joeurI, veselie. Aci it vizita Herbart..
In 1S03 Pestalozzi facii o vizita lui Napoleon..

La Bertoud Pestalozzi remase pana la 1804,

cand guvernul luandu-I castelul pentru trebu-

inte administrative, iI oferl manastirea din Manchenbuchsee. In timpul cat static la Bertoud, Pestalozzi scrise si publica opera sa epocala CUM,
Girtruda iqt invata copii > (a. 1801) care, in 14
scrisorI adresate amiculul seu Gessner coprinde
pritacipiile sa e pedagogice. In cele d'intal trei
scrisori expune istoricul -sett si al colaboratorilor sei ; in serisOrea 4-a critica educatiunea de
pana acilea ; In scrisorile 5, 6, 7, 8 pune bazele

educatiunel mal bune si in scrisorile 9-14 (la

amanunte asupra acesteia. Tot la Bertoud scrise,

en colaboratorul sea Krtlsi, (Cartea Illamelor>>

(1803), care coprinde povete cum mamele pot

sa -s1 invete singure copil. Dup. un an de clile,
Pestalozzi se muta la Y verdun, (Ifinga lacul
Neuchatel), unde ajunse la culmea glorieI salepedagogice (1805 1825). Aci intemeia institutul set' de baeti si de fete. Elevil se adunara
din tote terile Europel, ba si did America ; invetatorl (Froebel) mergeaft sa invete ; functional! superiorl si prineipi cercetaa si admirait

pre mutt incercatul Pedagog ! Regele din Prusia,

impgratut din Rusia si altl principt iT manifeswww.dacoromanica.ro

XIV

tarn, inerederea si II apreeiara activitatea. Fichte

declard lucrarea pedagogics a lui Pestallozzi,
de la Yverdun, ca inceputul regenerarii omenirei.
Limba de propunere era germana si franceza ;
multi munch,, mult sacrificiu si multi dragoste ;
dar mune neintelegerl intre elevl din causa diferintelor de neam si de pozitie. Credinciosa sa

sotie ,care timp de 45 de ani a lost reazemul

moral si ingerul mangaitor al lui Pestalozzi,

muri in a. 1815. Neindemanarea lui Pestalozzi

In guvernarea institutulul (in care une -o11 se
gasiait prestre 300 de omens) si certele dese
dintre unit profesorl (ca Schmid si Niederer),
grabira decaderea institutulul si amdrira, pand
in suflet, pe Pestalozzi care. pentru a mai varia
locuinta si activitatea sa, din veniturile scrierilor sale (100.000 lei) infiinta in Clindy (a. 1818)
un institut pentru seiraci. Dar nereusind sa inldture certurile dintre colegi, (in a. 1825) des-

1iinta amindoue institutele si se retrase la Neuhof,

la un nepot al sen. Acolo scrise ultima sa opera :

taintecul lebedei$ cu scopul (WO dea seania,

i.e
gi filantropilor asupra ideilor sale despre
cultura elementarei.Acolo isT petrecea vremea cu
plimbari pe ampule, martore experientelor sale
din trecut, cu visite la scola primard din satul

Birr, unde inveta pe copil cetirea. El fu ales

de prezident onorific al unei -societatI eIvetiene.

In Iunie (a. 1826) cerceta orfelinatul lui Zeller
in Beugen si in ncel an thin, la Brugg, o conferinta asupra prime! educatiuni a copilulul. In
Februarie 1827 se bolnavi ; dus in edutarea unul
medic, la Brugg, muri acolo in 17 Febr. dicend
intre altele asistentilor : cSi vat, prietenilor,
www.dacoromanica.ro

XV

cautati-a fericirea in cervul familia !... Invetatoril si scolaril din satele vecine formara cor-

tegiul potrivit pentru acela, care intrega sa vieta

si-a sacrificat'o scolei poporulul ca nimeni altul,
inainte si dupa dinsul. El fu inmormintat Fang.
cc sa qcolef din Birr.
Caracterul lust Pestalozzi se afla scris drept

epitaf pe monumentul ce i s'a ridicat (in anul

1846) din ocazia aniversArii seculare de la nascerea sa, cand la Neuhof, statul a inflintat o

ccold de agriculture pentru inveta torii saract

Eata epitaful :

Aci zace
Heinrich Pestalozzi
nascut in Zurich, in 12 lanuarie 1746
mort in Brtigg, in 17 Februarie 1827
Mantuitorul saracilor la Neuhof
inveyatorul poporillui in Leonardo si Gertruda ;
la Stanz, tatal orfanilor ;
la Burgdorf si MOnchenbuchsee intemeetorul qcOlet

poporane ;
la Yverdun educatorul omenirel.
Om, crestin, cetaten ;

Totul pentru allii, pentru sine nirnic,

Bine cuvintat numele lust !,

Memoria lust Pestalozzi o pereneza : 1) Publicatiunile operilor sale de care editoriT Cotta din
Stuttgat 1819 26) in 15 volume si Seyffarth
(1869 -73) tot in 15 vol. 2) Reuniunea Pestalozzi

intemeiatii. de Diesterweg la a. 1846 care se

ramifica prin intrega Germanie si Elvetie 3). Musent Pestalozzian in Zurich, (din anul 1879 sub

directia lul Dr. Hunziker, care din 1880 scote

revista Pestalozzi Blaetter 7). 4) Expositiunea

www.dacoromanica.ro

XVI

seolara permanents din Zurich. 5) Bata Pestalozzi cu statua s'a, in Yverdun (ridicata in 5
Iu lie 1S40). *)

III. Introducere to Pedagogia PestalozziOna.,

Dintre tote scrierile pedagogice ale 1u1 Pestalozzi

cea mai insemnata si cea maT profunda

este cartea : KGum Gertruda

IT

Thula copiib).

and diesel acesta carte, simti ca este esita

dint'o inima nobila si frumosa ; simy ca intuitiunile cele adeverate to transports; de acea, cu
cat va trece mai mult tiny, cu atat acesta carteva straluci mai mult ; cad', deli unele din procedarile lui de aplicatiune nu sunt recomandabile, dar ideile, legile, principiile puse de el vor
trai cat va trai acest parnint. Citind acesta carte
maT simtl ca un sentiment de resunoscinta senasce in suftetut t611 catre marale Pesfalozzi ;

cad data esperienta a impins omenirea spre

progres in acesta, privinta, apoi acesta se datoresce in mare parte numal metodel rationale ce
el ne-a invqat.
Land Pestalozzi a compus acesta, carte, a avut
scopul ca scl invete pe inane, cum ..sa" 't instruesca, copiii lor. Autorul a facut'o in forma
de scrisorl adresate amiculul se5u Gessner.
Numal citind acesta carte va pute tine -va ss
cumisca portretul eel mai original si eel mai viu
al lul Pestalozzi ; sa, cunosca istoria sfortarilor
lui pentru reforma educatiunii ; ss cumisca marturisirea sinters a greselelor lul si desfasurarea
limpede a ideilor si metodel luT.
*) Ve41 sehita geografiel la pag. XXIII !

www.dacoromanica.ro

XVII

Principalele gresell ale luT Pestalozzi sunt ;

1) Neingrijirea de corp, de haine de aranjarea
imbracamintelor. 2) Prea marele sell, amestec
in luptele politice de partidd, ceea-ce l'a fiicut
sd sufere forte molt. 3) Lipsa unel culturi ge-

nerale suficiente. 4) Religiunea naturald concretisatd in bine si desconsiderarea crestinismulul

positiv. 5) Neglijarea culture! sciintifice pe socotela culture! formate ; 6) Intrebuintarea pedepselor corporate.
0 data aceste reserve fdcute, ce admirabil

model pentru or! -ce dasal! Ce dragoste de

misia sa si de copil! Dragostea, dice el, este
temeiul educatiunilz..

Educatiunea nu este o lucrare care sd se

impund din earn. ; ea este desvoltarea internd a

puterilor sufletesti. Copilul, dupd Plutarc, nu

este un vas in care set se verse cunorin(e, ci

este un cebnin ce trebue inceiklit. Multumita luT

Pestalozzi, acesta vedere a vechiulul scriitor
grecesc a ajuns sd fie un a devr stralucitor care
luminezd tad sciinta pedagogics;., care a risipit

deja multe intunecimi, a sdrobit rutina cea ye-

che si a indeplinit reforme binefatetore. Cu-

noscem acum calm cea noun. pe care trebue sd

mergem in viitor. Pestalozzi pune meritul sou
principal in acea ca el a recunoscut In intuitiune
temeiul nestramutat al orT carii cunoscinte.
Intuitiune, eca noul cuvint de ordine al PedagogieT !

Rebelais, Montaigne si Rousseau clisesera cd

piciorele , manele si ochil nostri sunt primil

nostri dascall de filosofie. Pestalozzi dice cd copilul nu pricepe la inceput de cat cea-ce vede
2)

www.dacoromanica.ro

XVIII

si cea-ce atinge el insusi. DecT intuire, intuire

si erasl intuire, eca recomandarea tuturor marilor dascAll al omeniril! Dar tot intuirea o intrebuintezd si mamele cele neinvetate pentru ca s

Invete copilasir. Pestalozzi vrea ca scola sa

fie o familie mare, unde copiil s se obisnuiesca.
cu ascultarea, cu recunoscinta catre dascalui for
si cu fratia Mire eT.
's1

0 data un Wan, tatal unul scolar al lu! Pes-

talozzi, venise sa 'I visiteze scOla ; forte mirat

de cea ce vedea., el strigA: ((Da bine, Domnule
cprofesor, asta nu semen& a scold, ci a familiez..
4Este cea mal mare lauda ce mi-al fi putut da,
grespunse Pestalozzi. ((Slant incantat ca am reu-

sit sa arat lumiI ca nu trebue sa fie un abis

cintre vieta de rasa si scold,, si ca sada e folotsitore educatiuni! numal Intru cat ea desvoltd
((sentimentele si virtutile carl fac podOba si
fericirea vieteI de familia).
Pestalozzi a unit scola cu atetierul qi cu idrina , adicA pelangd invetatura de carte el
Inv6ta pe scolarl vara munca campulul, Tar erna
fT Inv6ta meseril si arte, pe cat era posibil unor
asemPnea copil.
Englezul Locke, si alt1 catl-va invetati filantropi, proclamara si cerura sa se Introduca Ore-

care lucru in stole ; dar de la idea for si pand

la fapta lu! Pestalozzi este mare departare :

Acesta intaiii a pus'o in practica. si apoT a scris.

Doue sunt motivele care all facut pe Pestalozzi sa. Introduca lucrul de 'nand in scold : a)
Firea cea vibe a copilulul care nu pdte sta loculul
lung timp, fard A. nu lucreze ceva cu manele ;
b) dorinta sa de a pregati pe copil de timpuriil
www.dacoromanica.ro

XIX

pentru vietA. Pentru aceste cuvinte, chiar de la

prima sa incercare, in 1775, Pestalozzi pune in
practica casociatia celor trel vieti naturale omulul, adica pentru yard lucrul campulul, pentru

gerna lucrul in atelier si putind industrie de

carta si in tot timpul scola. and copiii lucrat
ela camp sat in atelier, el le vorbia mered.,

dice nemuritorul Michelet, asa ca lucrarile cele

mai grele erati transformate prin cuvintul set
In fericire si in bucurie pentru copii.

acum sunt incredintat mai mutt decht orl-

can& dicea Pestalozzi, - -gca odata sada units cu

emestesugul prin legaturl puternice si sub o di4rectiune inteleptd, negresit ca va forma o noun
rasa de Omeni, care va invetk prin esperientd.
(di studiile actuale nu cer a decea parte din timcpul si din strAduintele ce se cheltuesc asta-dl.x.

Pestalozzi, dupe ce a strins tot feint de mi-

nerale ,si vegetate, de lucrurl trebuinci6se, cand

a deschis scola sa din Neuhof (in Elvetia) zise :

<Tote acestea sunt bune pentru a atrage pe

copil ; dar trebue

retine prin invetaturl treptate cars se respunda trebuintelor lot; ; de aceea

trebue sa clAdesc in fiecare ramurd de hivetatura, o scars gradatA de cunoscinte, unde ri-

ce noun idee sa nu fie decht un adaos usor,

apt-4e nebAgat in seams, care sa se aldture la

cunoscintele de mal 'nainte, cele adanc sapate
In mintex..

El a intelos cat de folositore sunt educapisnii

de,semnul, cantarea qi gimnastica ; de acea le-a

dal un loc forte insetnnat in programa scolei.

Pestalozzi cel d'inthin a pus la tale colecliunite gcolare, lectiunile de lucruri si escursiunile
www.dacoromanica.ro

XX

instructive. La inceput nicT el, nicT scolariT seT

nu cunoscean erburile, plantele si pietrele ; dar
cu tote acestea eT tot culegian pietre, minerale,
plante si le descriaii, le clasan bine sail reit,

pana sa invete numele tor. Nimic nu este maT

nemerit decat aceste escursiunr scolare spre
a da interes plimbarilor, spre a ascuti curiositatea si spiritul de observatie, dorinta de a inveta si amorul de natura.

Luf Pestalozzi i se datoresce fn Didactica nitrebuintarea literilor mobile lipite pe carton cu deosebire de oulori pentru vocale Si consune, invefatura
sunetelor inainte de silabisni,intrebuinfarea pi&

cilor pentru a face desemn mai Main, si apoi

pentru a scrie. Tot lui se datoresce ineefa mintul moral unit cu studiul limber, esercitiile de
intuire, inlocuirea literef morte a earth prin
cuvintul yin al dascalului, intuirea aplicata la
geografie ,si la socotela , ca si la cele l'alte studil.
Eca, 'de esemplu, cum facea -el lectiuni de
geografie.

Cele d'intain elemente de geografie ne eran

date afara pe tere,pscrie istoricul Vulliemin

care '1-a fost scolar int-re 1805 si 1807.Pestalozzi ne ducea la plimbare catre o vale ingusta,
acea, unde curge riuletul Buron. Ne punea.
privim in Intregul sett si in tote amanuntele
slut, pana cand noT aveam intuit unea esacta si
deplina a riuletului. Atuncl el ne invith sa, ne
facem provisie de argil, care se afla pe marginile riuletului si apoi noT umpleam niste cosurf marl cu de acest argil. Dupace ne Inter ceam la scold, ni se da niste mese lungT si ne
dasa, fiecare pe masa sa, ca sa reproducem In
www.dacoromanica.ro

XXI

relief valea ce studiasem. pilele urmatore noue

plimbari, noun esploratiun!, facute dintr'un punct

de vedere maT malt si in fiecare plimbare da

0 noun, intindere lucraril nOstre. Urmaram asa
papa cand sfirqir'dm, cu studiul 4 cu facerea
.creliefuluf intreguluf basin at Yverdunuluf pe

care it privirdm in cele din urma din virful

Monte lei. Atuncl. dar numai atuncl trecuram
de la relief la harta geografica , inaintea careia
ajunseram numai duptice o pricepusem pe de-

plin.

Multi amenT marl se ocupaserd cu instructia

si chiar cu educatia ; dar nici unul n'a tratat

despre educafia poporuluf cu atata caldura,

limpeclime qi respect de demn tatea omutui cum

a fa cut Pestalozzi, care void lumina pentru toff

si care in tota viola sa a lucrat ca sa realiseze

acesta nobila dorinfa. Lumina poporuluf intreg
era singura lui; dorinfa.
Fara Pestalozzi lumea ar fi inca mull inapoiata, in tote privintele.
Fie dar, ca dorinta lui Pestalozzi sa se realiseze pe deplin si la nol !...
Intre tote strierile pedagogice ale lul Pestalozzi a Cum 41 invafa Gertruda copii0 este opera

cea mai impertantci pentru inv6tator. Ea este

evangheliul adeverat al educatiunel si al invetamintului, in care se afla, vederile nernuritorului magistru expuse in forma complecta, clara
si cu caldura. Gertruda este o parte a eului
lui Pestalozzi. AcdSta este insa si scrierea care
a avut cea mai mare influinfa asupra dascsli-

meT, cad nici una n'a produs atata miscare,

atata emotie si animatie ca si acesta. Ea a deswww.dacoromanica.ro

XXII

teptat Intre dascali si pedagogi acea lupta apriga

de vorba si de condeia, din care a esit la ivela

adeverul...

In acesta carte afla invetatorul conscient principif adevgrate, o morale curata, un entusiasnt
avintat pentru profesiunea sa ; aci gasesce si

mangaiere si nadejde pentru inlaturarea sal

invingerea greutatilor impreunate cu al sea.
sdruncinator apostolat.

4 In acesta vet invinge, o invetatorule, da

veT aprofunda modal Cum ii invala Gertrudacopiii.,

www.dacoromanica.ro

SHAFFNi(LIS Ell

SCHITA

Ifi

Terenului de activitate
sluff

IPestalozzi
natacc

Neuron.

e,

ziiRmn

e 13Ift

t.

Lt12 E

0 KIRCHBERO

'AEU C.ILAT E L

)`114;rtGDORF(BERTOUD)

0
STANZ

MUNCHEN-BUCIISEE

0 ALTO ORE'

BERN
YVERLIDIL

An,
GUItNiost.

www.dacoromanica.ro

EPISTOLA I-a
Suntar : 1) Scopul vietii intregi a lui Pestalozzi a lost imbunatafirea sOrtei poporului. 2) Jntaile luT scrierI si IntreprinderT, adica Institutul de la Neuhof si neisbutirea

lul ; cartea Leonard si Gertrude. 3) Cercetarl asupra

mersulul nature' In desvoltarea umanItatil. Despre perioda de Indoida si de Incertudine a lut. 4) Pestalozzi
Ia Stanz, Esperientele lul de Invetdmint ; bale sl retragerea la Gurnigel. 5) Imputerile ce i se fat: ca n'are
spirit practic. 6) Pestalozzi la Bertud. Invinovatirea ce
i se face ca negligeza Catechismal si ca nu stie niic ;
trecerea luT de la o scale. satesca. Ia o scale. burgess.
7) Folosele unei metode gradate. Invetatura incepe de
la nascere. 8) Invetiltura trebue sa fie conforms mersuluT
natural al desvoltaril intelectuale ; Invetatura de astildi
este contra natures si contra psihologiel 9) Neaparata
trebuinta a cartilor de intuitiune pentru copia eel mid.
Intuitiunea inainte de cetire. 10) Epistola MT Fischer
asupra metadeT lul Pestalozzi. 11) Importanta limbagiulul.
12) Copilul intaiu s1 studieze si apoi se. judice lucrurile,
sd se dea copiilor date, formute si ideT directive. 13)
Simplified. Invetamentul si '1 usureza pentru marne ca
s respandasca sciinta In popor. 14) Carta de scald si
rolul dascalulul incepetor.

Scurnpul melt' Gessner.

Bertud, finis intdia a anulta 1801.
Tu 'rut qici c ar trebui sa dati publiculuT explicatiT asupra ideilor mele in privinta inveta-

turel poporuluT.

www.dacoromanica.ro

Eata ca me puiti la lucru astadi si voesc sail

chiar tie inteun sir de epistole, cat
voift pute mai deslusit, ideile sat vederile mele
asupra acestei cestiuni.
ext.uid

Invetamintul poporului mi s'a infatisat ochilor

mei ca o mlastina fara margini ; am strabatut

adancindu-me din ce in ce mal mu t in tina
el si m'am oprit numal dupace am recunoscut
piedicele call se impotriviati scurgeril for si
dupace am insemnat locurile, pe unde s'ar pule
face canalurl de scurgere.
De lung timp, vas ! din anil tineretil mele, o
singura, unica si puternica aspiratie facea sa'ml
Bata inima, adica secarea isvorelor miseries, in
care vedearn poporul zacend imprejurul meu !
Sunt mai bine de 30 de ani, de cand am inceput lucrarea ce urmez si astadi. Chiar Eremeridele", jurnalul lui Iselin, sta. martur ) ca
et sunt Inca. departe de a fi realisat visul ce
cautam sa realisez din acea epoca.
Imi petreceam anul intreg in mijlocul a mai
bine de 50 de copil cersetorl ; impartiam panea
mea cu es in saracie, Si traiam eft insuml ca un
cersitor numal pentru ca sa invet pe cersitori
sa triiesca ca Omeni.
Idealul mac de educaliune pentru aceqtf copif
imbra tifec agricultura, industria el comerciul.

In aceste trei felurl de profesiuni aduceam o

inaltime si siguranta mare de judecata in tot ce

1) Iselin, nu amic al lui Pestaloszi, publich. o gazet0.
numitA Efemeride/e" in ora.ul Bale, din Elvetia. Pestalozzi 'I trimese spre publicare scrierea numita Ceasurile de sera ale unui pustnicx., care era cea
lucrare
de educatiune a Jul.

www.dacoromanica.ro

privia Intregul met plan si partile lul principale ;

si chiar astacll nu veil nicl o gresela Insemnata.
Dar adeverul este ca, In nicl una din aceste tref
ramurl, nu cunosceam finetele si amenuntele
mestesugulul si n'aveam hotarirea de a me ocupa.
de amenunte. De asemenea eram prea sarac si
prea isolat ca sa am sub ordinele mele persone
capabile de a Implini cea ce 'naT lipsia mie. In-

treprinderea mea esi red.

Dar sfortarea cea mare pe care o desfasurasem in acesta Incercare, me Invetase adeverurI
marl, si Increderea mea in ideile mele nu fugese
nicl odata mal mare deceit in momenlul chiar
ceind ele se naufragiasera. AceeasI ardere neinvinsa, aceles1 aspiratiuni, faceat sa bata inim a
mea si, nenorocit ea insuml, Invetam sa cunose
afund, cum nicl-odata vr'un om fericit nu le-a
putut cunosce, atat miseria poporulul cat si causele acestel miserit. Suferiant suferinfele poporulul, fi poporul mi se ara tet aga cum era ,Ti
cum nit se arclia nimenuf altuia. Am trait multi
and cu poporul, ca o bufnita in mijlocul pdsarilor. Aucliam risul batjocoritor al Omenilor cart
me goniaa din societatea for ; aucliam apostrofarile lor, cand imI qiceati : (Nenorocitule, to
estl mal incapabil deceit cel din urma munci-

tor de a to ajuta pe tine Insuti, si vrel sa vit

in ajutorul poporulul !) Aucliam aceste batjocure;

be citiam pe buzele tutulor, si cu tote acestea

impulsiunea puternica a inimel mele me tarn
neincetat catre un singur si unit stop, adica,
secarea isv6relor miserii poporulul ! Si energia

mea crescea din di In di : si din di In di, newww.dacoromanica.ro

norocirea mea iml desvelia un flumer mai marede adeverurl folosit6re scopulul med.
Cunosceam poporul cum nimeni imprejurul mat
nu'I. cunoscea. Bucuria ce-ml causase produsul
bumbaculul, crescerea bogatil, easele varuite din
nod, recoltele minunate, insusl invetamintul so
cratic inaugurat de unit profesorl si cercurile
de lectura, nimic din tote acestea nu'niI faced
ilusiune. Vedeam miseria ; dar m6 perdeam in
nenumeratele cause, imprastiate in tote partite
cart o producead. Faceam forte multe observa-

til asupra adeveratei stall a poporulul ; dar nu

descoperisem Inca desiule mijloce practice pen-

tru usurarea suferintelor lul. Insasi cartea mea

(Leonard 0 Gertruda), care arata ideile mele
asupra acestel situatil, insasi acesta carte da pe
fata necapacitatea mea ; de acea ea aparit cititorflor mei de atuncl ca un monument de Oka
care vorbesce de vieta. si care este mort...
Grefela mea a fost ca m'am lcisat sa fiu luat
ca de un virtej de cei tre o trebuinta neinvinsd
de activitate esteriorci, inainte de a fi pus tetmelif sigure acestei activitaff prin lucrarea in-

eriorci a meditatiu nil.

Dac'as fi inceput de aci, la ce inaltime s'ar fi
ridicat conceptiunile mele ? Cu ce repecliciune-

as fi atins scopul med ? N'am putut nicl odata

arn1 dad seama ed despre acesta. Dar nu eram

vrednic de sarcina mea, pentru ca cautam numar

realizarea esternd a eT si pentru ca am lasat.

ca amorul med de adev6r si de dreptate sa se

transforme inteo pasiune, care a facut din mine
un fel de trestle manata si desradacinata putin

cate putin de curentul apel, apol deslipita de

www.dacoromanica.ro

mal si Manta de valurl pang, ajunge la uscat,

prinde din nal radacind si gasesce iarasT Tirana

neaperat trebuinciOsa vietel sale. Si cum s'ar

pute spera ca alt cineva dead mine sd scotd

din valurl acestd trestie luatd de boiul apeT si

sd o depund pe mal ?
Ah ! amice, oricine are in vinele sale o singuru picaturd de sange care curge in ale mele,
vede acum abisul, unde trebuia sa cad eti. Dar
tu, scumpe Gessner, inainte de a citi mar departe,

varsd o lacrimd asupra sorter mele !

Eram in prada unel stall corporale forte rea.
Tot ce este adeve'r pi raliune neperitdre, pasiunea mea le transform& in niste lucrurl trecetore,
in himere. In orbia mea eti m'agatam de vorbe
gele, fard de sens cart nu corespundeail nici
uneia din convingerile mele...
Si cu tote acestea aveam consciintd de nenorocirea mea intelectuala si certain sa me ridic
din ea. ImT petrecul trel anl scriind cu o mulled
de necredut Cercetarile mete asupra mersulut
natu,rei in desvoltarea unianitafth. Compuind
acesta carte, aveam de stop mar ales sa 'ml
del seama despre inliintuirea ideilor mele favorite si de a pune sentimentele mele naturale in
armonie cu opiniunile ce 'ml fdcusem asupra

dreptulul civil si asupra moralel. Dar acesta

carte este o noua marturie a neputintei mele ;
este un simplu joc al facultafit mele de cercetare, este o lucrare prey esclusiva, relativ slab 1,

uncle nu se simte indestul tendinta dare acea

energie practice,, care era asa de necesara indreptarii mele. Disproportia intre ceea-ce voiam
si intre cea-ce puteam crescii Inca si mar mutt
www.dacoromanica.ro

si asa se intinse Inca in mine golul ce trebuik

s umplu eft pentru a'm' atinge scopul ; din ce,
in c& deveniam mai incapabil de a'l umple.
De asemenea nicl nu recoltal mal molt decat semanasem. Cartea mea produse in jurul
melt acelas efect ce produsesera tote faptele
mele, adicet niment, aprope niment, nu mg in-

leiese, ki nu ga'sii in jurul melt' nici doi dinif

cart sa nu qoptesca ca ei cansider as intrega mea
carte drept o incurcaturet . De curind chiar o

persona, care de altfel are slabiciune pentru

mine, imi clicea : Nu este asa Pestalozzi, ca

recunosci to insutI astacli, ca nu cicti bine ce
vreai ceind al scris acesta carte ? Eram eti

ursit sa nu flu renumit si sa flu victima ne-

dreptatii. Ar fi trebuit sa profit de lectiile esperientel, dar nu profitai ; nu me inpotrivil nenorocului meii deciit cu dispretul men pentru
omeni. Nu m'abatuI nicl un moment de la scopul
meti ; dar judecata mea era intunecata, imaginatia turburata si inima nemultumita; voiain set

steiruesc a cultivec pe un be profanat planta

sf Intel a feririrei omenilor !

Da, scumpul met' Gessner, in cartea mea numita Cercetarl" esplicasem tote prescriptiunile
dreptulul civil prin insesi legile organisaril corpului meti ; declarasem ca, dupa mine, fapta
nemorala este singura acea fapta, care ar vei tema

in ceva natura umanei . Era intr'un moment,

cand inamitru amenintail pasiunile, In afara

violenta ; cu putine esceptil, tots contimporanii

mei emu ingarnfati, aspire' la putere si cautail

mesele Incarcate cu tot felul de mancari ; si eh!
ajunsesem acolo, incat speram ca. un simplu
www.dacoromanica.ro

-cuvint de adever, ca niste simple notiunT de

drept erau s'aibd asupra for o influinta burial
Cu tot perul met" cel carunt, eram Inca un
copil ; dar un copil cu mintea fOrte turburata !
Chiar in acel timp, plin de turburarl, aspiram
tot d'auna la scopul vietel mele; dar eram mal
esclusiv si maT ratacit decal orl cand. Cautam
sa. 'ml ating scopul, incepend cu descrierea nenorocirilor poporulul Inca din vechime, esplicand

cu pasiune dreptul civil si profitand de spiritul

de revoltd, care se ardta contra unor suferinte
populare. La alte epocl ale vieteT mele, proclamasem adeverurl maT importante, earl fuseserd
numal un sgomot de vorbe, far% miez pentru
urechiele compatriotilor mel. Judece orl tine, data

ideile mele de acurn n'ar trebui sd le par% o

nebunie ! Acele adeverurT el le acoperird cu
find, ca tot d'auna ; el remaserd *cea ce erall si
se purtard in privinta mea, cum ar fi trebuit sd

o prevecl ; dar n'o preverjusem, pentru ca, dat

cu totul viselor mele, plutiam In aer, si pentru
ca egoismul nu 'ml deschidea ochil asupra 6menilor, cu earl aveam de a face. M'am lAsat sa
ft" inselat nu numal de ceT iscusitl, ci si de cel
nebuni ; in increderea mea atribuiam sentimente
bone orcui venia 0 'ml; spina vorbe frum6se.
i totus, pOte maT bine decat or -tine, ea cunosceam poporul si sciam causele prostiril si
degraddril luT ; dar nu voiam nimic, absolut

nimic decat desfiintarea acestor cause si sfirsitul suferintelor poporulul si, firesce Omenl noT.

Elvetienil earl aveafi pretentiunl maT marl si

earl nu cunosceati poporul, gdsird ca ell nu me
potriviam cu el. Acesti omenT, earl in notia for
www.dacoromanica.ro

situatie, semenail unor femel in primejdie si

luau cel mai mic fir de pail drept un catart 4n

stare de a duce statul la port, Insist acestI &tient

facura o esceptie pentru mine si me considerara
ca un fir de pain, de care nisi chiar o pisica nu
s'ar fi putut agate.. Cu tote acestea, el imI facurd bine, negresit fara. s'o scie si fara s'o- vrea ;

el iml facura atat de mare bine, cat nu mi -au

facut lid o data Omenil. Ei me fcicurci said
cunosc greqela, scVnti deschid ochii. Asistand,

cu mare mirare dar linistit, la schimbarile for

de manevre pentru imbunatatirea corabiel in
mijlocul pericolulul, in cele d'intal momente de
confusiune, ciisesem : c Voiu sas flit dascal de
copii)! el me creclura pe vorba si avura incre-

dere in mine in acesta privinta. 1Vle facul dascal

de copii, qi de atuncl susfill o tuptci, care me

silere, lard voea mea, set implinesc lipsurile

qciinief mele $ sa biruese neputinfa care m'a

impedicat de a implini proiectele mele.

Amice, ftl voia spune deadreptul tot ce am

fost si tot ce am facut plecand din acel moment.

Multamita luT Legrand ') dobandisem increde-

rea primulul directorat in ce privia instructia

poporulub, si eram Bata sa incepem In cantonul

Argoviel un program mare de educatie, cand

Stanz 2) fu dat prada flacarilor. Legrand iml pro-

1) La Inceputul anuluT 1798, armatele francese pltrunseseri1 In Elvetia i republica elvetiana fusese proclaplata. Ea fu d'intain guvernatl de un directorat compus
din cincT membri, intre sari se gAsia Legrand, admiratorul luT Pestalozzi.
2) Stanz, capitala cantonulu! Bas-Untermald. Locuitorit
acestuT canton refusasera s jure pe constitutia unitarl

www.dacoromanica.ro

puse s aleg pentru astAdata. acest oral nen.

rocit i saiml stabilesc aci resedinta mea. M6

chisel acolo. M'aq fi due pana in strindorile cele

ma retrase ale munfitor, nuntcti sa me aproptit

de scopul met, i, la Stanz, m'apropiam in

adever de el. Dar inchipuepe-fi situalia mea :

Eram singur, cu desgversire lipsit de tote mijl6cele neaperat trebuinci6se unel opere de educafie ; ell singur cram intendant, comptabil, servitor

qi aprdpe gi servitore intr'o casa ruin' ta in

mijlocul ignoranfef, al bolelor, al tuturor felurilor de imprejurcirf noe pentru mine. Numgrul

copiilor ref ugiaff se tidied pufin cate pufin pawl

la 80. EraA de tote etafile ; unit obrasnici, alfif

obimuifi sa cersgsca in public,

toff, afar et de

rarf escepfif, ignoranff de tot. &el inveff, sa

desvolfi pe toff aceei copil. Ce problema de
deslegat!

EA mg pusef s'o desleg. in pici6re, in mijlocul tor, pronunfam vorbe qi'i puneant set le repete. Personele care asistard la aceste lectiuni
remasera uimite de resultat. In adevgr, acgsta
f , intocmai ea un fulger care lumigza qi dispare. Nimenf nu infeles, natura acestei lucrarf.
Niel efi insuani n'o infelesef. Era lucrarea unef
idei simple care se afta in sufletul meA ; dar

despre care nu 'flif puteam da seamy intr'un

mod desluqit.

a Elvetiel. Un corp d'armata francesa fu insarcinat de

directorat ca s 'T supunA. Inversunati de impotrivirea
ce Intillnira soldatiT, trecura prin sabie femeT si copil si
puserA foe orasuluT, la 9 Septembre 17e8 Pestalo?ci fit

trims aci la Stan ca sa ingrijdsca de orfanii, can seapasera din macel.

www.dacoromanica.ro

10

Astfel pipaiam, sa sa dic asa, pulsul metodei

ce caulam. Esperienta minunata ! Un OM cu minte

patrundetOre negresit ca n'ar fi indrasnit s'o

cerce ; dar, din fericire, eu eram orb ; cad alt-

fel lid eu insu-nil n'as fi incercat'o. Nu :2, ciain

ce fd ceam ; dar sciarn ce voiam, mOrtea sau
isbdnda !

Alijlocele insa de isbutire, le datorif numal

nevoi)1, care me silia sa-m1 deschid drum prin
incurcaturile nesfirsite ale situatiT mele.

Eu insumt nu sciu si abia pot intelege cum

am biruit atatea greutatt. M'am jucat, ca sit dic
asa, cu nevoea ; am fupt piedicele cele afarit
din tale marl ce se puneau inaintea mea ; aparenteT de imposibilitate materials am opus puterea unel vointe care negligea, firii ss vren,
viitorul cel mai apropiat si care se agata de

present, ca si cum presentul singur ar fi existat

si ar fi dispus de vieta si de morte.
Eca misiunea ce am implinit la Stanz Oral 1n
diva, cand aproprierea Austriacilor nimici intreprinderea mea ). Impresiunile ce primil atunci me
redusera la slabiciunea corpulul in care m'aflam,
cand parasil acest oral. Pans in acel moment nu
precisasem Inca In spiritul mefi principiile fundamentale, cart trebuia.0 sa m6 conduca. and incercasem cea ce se credea ca. era cu neputinta, itsisem ca era cu putinta contra asteptarit mele; cand
1) Armata franceza, gonitd de Austriaci se intOrse la
Stanz. Ea aduced mulkI bolnavi ; de acea casa orfanilor
se transforms in spital, si Pestalozzi fu nevoit s se

d
arta de scolaril seI In 8 Iuniu 1701?, sleit de puterI
scut and singe, Pestalozzi se retrase la Wile Gurnigel,
in partea de sus a cantonulul Berna.
3

www.dacoromanica.ro

11.

me adancisem in desisurT neplitrunse de nimenT,

descoperisem, de dupa dinsele, urme de pasi,

earl me dusera la drum batut, unde de asemenea nimeni nu pusese piciorul de vecurf.
SA intram putin in amenunte.
Silit de a instrui eu singur, fara nicl un aju-

tor, invetal arta de a instrui tin mare numer

de copii unit prin alit qi, pentru ca singurut

mijloc de invetare ce aveam, la indemana era

pronun(area cu voce tare, iiii vent in minte
idea de a pune pe copii sa desemneze, sa scrie
qi sa lucreze in timpul lecjiunir. Neregula produsa de acestri multime de copiii, can repetait
in cor, iiie filch sa intrebuintez ritmul, cand
veclui cot pronunfarea in ritm markt impresia
produsa de lectiune. Ignoranfa complecta a co-

larilor mei in tote privintele me sill sal tiu

lung timp asupra inceputurilor, si clot descoperii tntaiu crescerea puterii mintii, ce o da cunoscinta perfecta a ce]or d'intaiu invetaturi si
a doua resultatele (curegiul, increderea) ce aduce
copiilor sentimental acestei perfectiuni, chiar
copiilor incepelori de tot.
Niel o data liana' atuncl nu pricepusem asa

de bine legatura ce exista intre primele principii ale fie -cares ramure de cunopinte cu intregul cunoscintelor nici lipsele si golurile cele
marl ce trebuiau negresit sa resulte din invetarea fara ordine si necomplecta a acestor principiT. Urmarile acestel observari asupra invetarei perfecte a cunoscintelor elementare intrecura
cu mult asteptarea mea. Copiii simlira, in curind
ca in ei eraii puteri n6cunoscute lor, qi mat ales

ei ca petarci un sentiment de ordine qi de fruwww.dacoromanica.ro

12

musele. Ei avura cunoseinta de el insisT si. des-

gustul care de obicein donmesce in stole, dispanii din clasa mea ca o urn ra ; el voiau si
puteau, el perseverau, isbutiau si erau phut de
bucurie. Ni c era u qcolari can invetau, ci copii
cart simtiau degeptandu-se- in ei puterl necunoscute qi can intelegeau, unde aceste puterz
putea1 qi trebuiaii sect duca , g acest sentiment
Willa spiritul Ysi inima lor.
Copiii pe copiii inv6tati. Ei incercara esperi nta ; eu numai li-o areta 'I. Chiar aci, eu one
supusci nevoit. 1l ai:6117 nut tun colaborator,
avid idea de cc pune unul din 6colarii cel mai
inaintatt intre alit clot mai pulin inatntatt ; eel
mai inaintat Ina de vt( Ina pe cet dot camaratii
al set qi le pronunia vorbele ce el scic ,psi acegia
repetaa dupa el vorbele ce et nu dunoq iau inca !)
(anal 1798).
Tu al audit, scumpe amice, sgomotul acestuInvetlimint general, al veclut ardOrea si bucuria ce el aretau. Spune to
ce sentimente

al simtit la acest spectacol. Am vequt lacri-

mile tale si m'ant aprins de manic contra omu-

lut, care ar pule Inca sustine ca intbunatatirea poporului este numal un vis.

Nu, nu este un vis ; este o arta ce voitic s'o

incredintez mumei si insusl copilulul, emblema
nevinovatiet, gi atunci mizerabilul va lace gi nu
va mai dice ca este un vis !
0 D-deal meu, itl ..iultumesc de miseria mea !
1) Or-cine pole vede in acesta organisare a ,e7ile1

Incepetdre simburele Invetantintiqui mutual a cttrn

teorie o dedera mai tarcjiu, peste 10 an! Englezii Bell si

Lancaster.

www.dacoromanica.ro

13

Numal ea iml permite ca sa vorbesc ast-fel sE

sa reduc la tacere pe acest om.
Convincrerea mea de atuncI era complecta_
Esperientl nu fusese prea lunge, ; dar, la Stanz
chiar, am avut copiii, ale caror putere nu fusesera Inca pazalisate (le educatiunea ostenit ore
si antipsiliologie ) a familii si a scoter, si copii
se cicsvoltara repede, Era o alts rash ; insist
saracil erau alts Omeni decal shracii oraselor
si decat slabanogil locuitori din partite nOstre,
uncle crest grane si vinurl. Am, veclut acolo puterea si facultafile maul in jocul cel mai liber
si cel mai variat.
Am gasit, in amestecatura acestei icmorante
de care eT nu erau culpabill, o putere de intuire
si child ei veduril si Intelesera, am gasit o memorie forte bund. Dela el- am Invetat relafia
naturala care trebue sei se stabiljscei intre cunoscinta lumil e,sleriore qi, intre cunoscinfa Abe-

cedarului. De la el am Invetat cat de mutt invetarea esclusivh a Abecedaruluf si increderea

Orba in vorbe, adica in sunete si in sgomote,

pot vhtamh puteret intuirel si cunocinfa solider

a lucrurilor carI ne inconjOrd.
Eca drumul ce pereursesem la Stanz. Simtmin
ca esperientele mele erzu decisive, ca, demostrad
putinta de a stabili invetatura poporului pe temelii psihologice, de a-i pune la baud cunoscinfe
reale, capd tate grin intuire, si ca ele demascad
desertaciunea acestul lux de vorbe cu total superficial, care constitue astacli invqimintul po-

pular. Simtiam cil in ochil orIchrul om drept

si rationabil, problema ar fi deslegath. Dar multimea are preocupafiile sale ; ea semOnh ghste%
www.dacoromanica.ro

14

for earl au fost nutrite la aline sail la grajd de

la esirea for din oil, si can nu mai sciu nici sit

shore nicT sit innOte ; nu puteam face pe acesta

multime preocupata sa intelega cea ce en sciam
asa de bine.
Acesta misiune era. reservata sederil mete la
scola de la Bertud.
Dar inchipuesce-ti, amice, to care me amoscl,
inchipueste-11 starea sufletulul men la plecarea
mea din Stanz. Cand un naufragiat, dupa nopti
de ostenela fare repaus, zaresce in fine uscatul,
resufla si Incepe se spereze ; dar eca un vint
11 impinge' din not, in marea cea fora ma gin!:
atunci inima'i ingheta si el Isl dice si'sT repetti
de mil de orl : < Pentru ce ore nu me is mortea ?

Si cu tote acestea el nu se arunca in abis ; el

isT sforteza Inca ochil seT ostenitT a privi in

jurul set] ; el cauta Inca malul si daca-1 zaresce,

el se sleesce in sfortan pane, cand membrele

luT suet amortite. Eu cram acest naufragiat.
Inchipuesce-ti, Gessner, situatia mea intrega,
inima si vointa mea, munca si naufragiul meu,
nenorocirea mea .si tremuratura, cea grosnica a
nervilor mei si nimicirea mea. Eca, amicul men,
In ce stare eram.
Multrunita recomandatiuniT luT Fischer 1), gash
la Gurnigel 2) un repaus intaritor, de care aveam
1) Fischer, secretar la ministerul artelor Si sciintelor
nouluT guvern al ElvetieT, avea acelesi idel fromese si
urmaria acelas scop ca si Pestalozzi, adica ridicarea inTetatureT in Elvetia, si in acea epoca, el tocmaT se prepara sit fundeze o scOla normalft la Bertud; dar muri, in
1800 fall sit apace a'sT indeplini proiectul.
2) Gurnigel localitate de munte in Elvetia. (in cant.
B erna).

www.dacoromanica.ro

15

mare trebuinta. Este o minune ca mai sunt in

viet.a. Dar n'ajunsesern Inca la portal meu de
setipare ; cram pe o shined in mijlocul maril si
mai me admit., in inainte de a incepe din noir

sit innot. C t voiu trai, imi voiti aduce totdauna

aminte de acele dile, carT mi-ail scapat vieta.
Dar nu puteam trai fara opera mea nici chiar in
momentele cand , din inaltimea GurnigeluluT,
priviam valea cea frumosa si nemarginita, care
se intindea la piciorele mele. Niel data n'avusesem sub ochil mei o perspectivil asa de mare,
si totusi, in fata unel asemenea privelisti, nu
me gandiam atat la frumusetea eT, pecat me
gandiam la invetamintul cel rea al poporulu!.

Nu puteam si nici nu voiam sa traesc fara

scopul meu.
Plecasem din Stanz, contra vointel si placeril
mele, deli bolnav pe pragul in rtiT, dar am plecat

silit de masurile militare si pentru ca nu'Int

era de loc cu putinta, pentru moment, sa urmez

mai departe cu esecutarea planuluT meu. Plecarea mea reinnoi clevetirile contra-ml ; Da,
diceati insisT amid! mei, eta ce pete el face :
Percle chid Inn! sa se stabilesca ca si cum ar
avea, s lucreze ; dar, in a sesea totul este finit,

lucru la care trebuia sa se astepte orcine. Et

nu pote sevirfi ramie Si adeverul spuind, et
tea fast said ()data vrednic de nimic practic,
afara pote de scrierea until roman, care s'a
invechiit>>. MT-o diceati in fata : Este o nebu-

nie de a crede pe un om capabil de fapte sa.natose, la etatea de 50 de an!, numal pentru ca

la 30 de an! a scris o carte cum se cadet'.

Persenele, earl imi erati mai favorabile, proclawww.dacoromanica.ro

16

mall sus si tare cd eti urmdriam un vis Si Cd.

ca toti nebunii, cart all o ideee fixd, avearn
uneori cafe o cugetare luminOsa in privinta visulul si a idealului melt. Era lucre firesc ca
nimini sa nu me asculte, pentru ca, dupe parerea tuturor, numai starea cea rea a afacerilor
mele me desgustase la Stanz si cd de acea eu
dispretuiam orce lucrare practica.
F... mT -a povestit o convorbire ciudata intre
niste amici. Era in public, intr'o adunare. Cel
dintaiti (Ikea :
(Al Mint ? ce mind grozava !
Celalt.Da, bietul nebun ; nit -era mild. de
el !3.

Intaiul. Si mie ; dar nu trebue sa te gan-

desci a-I intOrce din calea WT. Este un om care

aruncd o licdrire ; un moment Val crede in aclever capabil de ceva ; dar un moment dupd
acea si, intunericul se intinde imprejurul lul ;
te apropil sd ved1 ce s'a intimplat, si constati
cd s'a ars el insusl.
Celalait.dDe ar da D-deu sa ardd, cu totul,
odata pentru totdauna !
inteiiu/.--cNutnai de i s'ar intimpla acesta mat
curind ca sa scape odata de suferinte !)
Astfel fit resplata opereT mele de la Stanz,
opera cum nici un om nu Incercase inca intr'o
intindere atdt de mare si in astfel de imprejurarT, o opera ale _cariT resultate ultime m'ari
dus la punctul uncle me aflu Astadi !
TotI se mirara, cand me vedura coborindu-me

din Gurnigel cu aceasi hotarire si cu acelas

stop ea si mat nainte, cugetand numai la gdwww.dacoromanica.ro

17

sirea unui colt, uncle sa pot reinnoda firul in

puntul unde '1 lasasem.

Rengger si Stapfer ') se bucurara de acesta.
Judecatorul superior Schnell me sfitui sa viu la
Berlud, unde sosii dupe done dile. In Schnell
si in doctorul Grimm gasil niste Omeni earl'
sciaa pe ce fel de nisip nesigur erau intemeiate
vechile nestre stole, si earl totusl credeau ca

s'ar pute ghsi un pamint sanatos sub acesta

mare cantitate de nisip. Ea le datoresc recu-

noscinta. El s'au interesat de proiectele mele si

ail ajutat prin activitatea si bunavointa lor, sa'mI
deschid calea ce cautam.
Dar si de asta-data intimpinal greutilti. Din
nenorocire insa m6 luara dintaiu drept un invetator de intimplare, drept unul din aces dascall ambulanti, earl 'si cauta panea din oras in
oras. In curind cateva persone bogate me salutara, cu bunavointa ; cate-va obraze bisericesci
chiemara binecuvintarea cerulul asupra proiectelor mele. Unit Omeni priseputi credura. c'ar
pute gasi vr'un folds pentru copiii lot in cea

ce faceam ell In scurt, tots lumea pared dispusa sa astepte cu rabdare cea ce era sa Iasi&

din lncrarea mea.

Dar dascalul scelei din partea de jos a orasului, uncle fusesern numit qi eii, nu me privia
de loc bine. El isl inchipuia pe semne ea ardorea

mea, de a-mi bate capul att de mult cu Abecedarul, Wave& alt scop de tat Sal iaU locul,
1) Rengger era ministrul justikiT

al politir ; Stapfer

ministrul artelor i fairtelor. Amindol s'aratara plinf

de bunavointa pentru Pestalo7zi, inai ales Stapfer care,

fu pentru el wn, al doilea 'selin ".

www.dacoromanica.ro

18

si cd functia lul era pentru mine vinatul ee

urmariam. Intr'o di, se respandi sgomotul in
stradele vecine ca Catechismul (de Heidelberg 2),
era in pericol de a fi scos din elasa mea ; Si
in orasele protestante ale Elvetii, acest Catechism

este hrana intelectuald, la care copiit sunt redusi, si to scii, Gessner, ca acesta tine pand in
diva cand tineril sunt obligati sa merga inain-

tea preolului ca sa'si died rogacitmile, adicd

pand in diva logodnei 3).

Afara de Catechism, ,se soptia la creche priu
vecinatatea scOleI ca eic nu ciant scrie, nisi
socotl, ba nict chiar Gil), cum se cade.

El bine, amice, vedi, nu totd'auna stint false

tote vorbele spuse in strade ; in adevgr, eic nu
qciam bine nici sa scriu, MC/ sa citesc, nici sa
socotesc, Reul este numal cd se trag totd'auna
prea multe conclusii din aceste adeveruri spuse
in stradd. Al vedut'o la Stanz : Eu invetasem
copiii sa scrie fdra sd scirt eu insumi a scrie
bine, si de sigur ed incapacitatea mea in aceste
materii era o condifie neapgrat trebuinciOsa
pentru ca se me faca sac descoper metoda cea
mat simply de invefamint, ,si pentru ca sa gases nzijlocele, on ajutorul carora cc, mat neinvetat oin si cel mai lipsit de esperinfa sa poly
ajunge ca sa invele el insug pe ai sit.
In asteptare, n'aveam pretentia de a face s
2) Catechismul de Heidelberg sad catechismul palatin
publicat in 15(53, din ordinul electorului palatin Frederic
III, era si este Inca tractatul elementar de religiune,
eel ma! respandit in sedlele evangelice din Elvetia.
3) Inaintea cununil logodnicii erau esaminatI de catre
preot, la Catechism.

www.dacoromanica.ro

19

crecla aceste veritatl locuitorif neburgezi din

Bertud. De acea nicl nu le creClura el. El se
adunara si declararg ca nu voiall s se incerce
noul invetamint cu copil lor, cad este da datoria burghezilor, sal incerce cu al lor. Cea ce se
si intimpla. Protectoril si amicii mei desf5surara
tot& priceperea necesara intr'o asemenea tern
si pentru un asfel de scop, si, in sfirsit, isbutira

sa me numesca institutor la cea mal de jos

clasg ale uneia din scolele primare aflate in
partea de sus a orasulul, ale& la o scold burgeza. Me socotil forte fericit. Dar la inceput,
eram ca un selbatic ; imi era -Ionia in tot momentul, ea sa nu me deh afarg si din acesta
functiune_ Aeestg temere me faced si inai
stangaciu. De acea egnd ml -aduc aminte de
Stanz,

flacara si vieta acelor

dintaiu Ore

unde iml cladiam, ca sa clic asa, un templu incantat, si apol, chicle ce am petrecut la Bertud,
discuraglat, tirindu-me sub jugut eel reit al

grew sa pricep cum acelas om a

putut aveh done existence asa de diferite. Aci
sada era supusa unor regule, earl o fame' sit
aibe Orecare insemnare, destul de meritata, cu
putin pedantism si pretentie. TOte aceste eraii
lucrurl nol pentru mine. In viefa mea, nu purtasem o asfel de sarcind ; dar voiarn sti'mf ajung scopul. Si o purtai ocupeindu one cu Abecndarul de dimineta panOt sera si urm.Ind, fara
scoleT, mI-e

nicl un plan, pe dibuite drumul intrerupt la

Stanz. Liombinarn serif de silabe ; umpleam caete

intregf de serif gradate de silabe ,si de numere ;

cciutam, prin tote najlocele, sec- simplific pe cat
se pole elementele citirif qi ale socotelef ; sei getwww.dacoromanica.ro

20

sesc formel3 cele mai nimerite din punctul de

vedere psichologic i cele mai proprit a conduce
pe copit, treptat qi lard lacune, de la primul

pas la at doilea, apoi, data -bine asigurat at

doilea, sa'l aduca in stare ca sa treed, repede

ssi sigur at treilea qi at patrulea. Deosebirea era,

numai ca, in locul literelor Abecedarului, ca la
Stanz, copiil aveaft sa desemneze aci cu ereionul
for de ardesie ungh,iurl, patrate, linif si arcurl.

Putin cafe putin, acesta lucrare desvolta In.

spiritul meii ideea unul Abecedar intuitiv, mijloc

forte insemnat pentru mine si a atria realisare

me facea sa intreved o metoda generala de InvetAmint. Iml trebui mutt timp pentru ca sA
luminez ideile mele asupra acestul punt. Cea-ce

am sti-lT spina a sal' para de sigur neinteles ;

totusl nimic mai adeverat Lucrasem in curs de

luni intregi principiile elementare ale invetamintului ; facusem totul Ca sA le simplific para la
cea din in ma, si nu c nosceam legAtura dintre
ele, sau ccl putin nu'rni puteam da socotela despre
acesta 1ntr'un mod deslusit ; dar din ora in ora
simtiam ca inaintez si ca inaintam cu pasi marl.

Astekli soil, prin esperienla, ca pentru a sclviri, minuni trebue sa urmezi tot de jos in sus,

chiar de al fi cu perul ca runt. N'am pretentia

de a face minunT ; nu intrunesc nicl una din
conditiile trebuinciOse si nu voiti fi nicT odata
capabil de a face de acestea, fie adeverate sau
false dar OmeniT earl ar fi ajuns la virsta mea,

avendu's1 inch, mintea intrega si nerviT

si car', de voe sau nevoe, ar urma o tale pro-

gresiva intr'o afacere ca a mea, aceia ar ajunge

sa, faca minuni, fie de un fel sau de celalalt. Dar
www.dacoromanica.ro

21

nu, pentru un om de virsta mea, este drept si

rationabil srt caute un jet de repaus. Eu nu sunt

asa facut. Si Inca trelme sa me Imeur ca, la
virsta mea, am flobandit permisiunea sa aplic
acesta metOda progresivA. Iml place s'o...practie,
cum o inteleg eu. TOte fapte e si silintintele mele

tied numal sa caut calea cea mare, care merge

in linie drepta. Dacct voiu ajunge la scopul ce

urmaresc, nu'vti va remaW, de cat sa -1 proclam

Si

cel mai simplu om va pule ajunge dupe

mine. Nu-'ini fac ilusiunt Ca cu acesta voiu castget glorie sau miff, face utinuni ; totusi acesta
va fi incoronarea carierei mete ca, in chide bettrinefii vide si in timpul unei munci de mai multi

ant, am, urmat acesta tale gradata qi progre-

siva. Binefacerile acest6i vitiate me isbesc pe fiecare cu mai mull.

indepliniam asifel, 5n pulberea scolei, t6te

pa rfile daloriei mete, i nu me ocupam numal
bite un mod superficial ; munciam de la opt ore

dimineta pfunl la 6 ore sera, afara de Orecarl

intreruperl. In drumul mteIi, one isbiam, firesce

la fie-care pas, de fapte cars imi daft pe fata

legi fisico-mecanice, dupe cart mintea nOstra pri-

gi, pastrezei c mai mullet saii mai putina

inlesnire tote impresiite venue de- afara. Pe fiecare di, organisam invelamintul melt mai conform acestor regule ; dar nu mi-am dat in

mesce

adever seama de principiul lor, de cat in vara

trecutei , in Pia ulna consilierul esecutiv Glayri,
caruia cercam sei esplic metocla mea, imi clise

www.dacoromanica.ro

22

in frantuzele Vrei sei mecanisezi educctliunea')

Acesta pusese degetul pe chestiune 'mi gasi
vorba precisa, care 'mT exprima tot-odata scopul
si mijlOcele ce intrebuintam 2). As fi remas pc te

lung timp. fara. s . gasesc acesta vorba, cad

inaintam fart sa'mi daft seama de ce faceam,

condus numai de un sentiment fOrte obscurs, dar

Mae puternic, care asigurit mersul men, fart sa

mi-1 fact cunoscut. Nu se putea altfel. De 30

de ani nu citisern nici o carte ; nief nu mai

puteam cit). Uitasem qi vorbele pentru esprimarea

ideilor abstracte si me mulfumiam sa trciesc cu

convingerile mete cei petate din intuiffuni forte
inzemnate, dar cea mai mare parte uitate. I eirei
sic am conqciinfet de principitil ceiruia me supun,eatn, tocmai atunci incepui, in espliceirite ce
faceam copiilor, sa steiruesc mai ales asupra acea
ce isbesce de ordinar sinaturile tor. ySi pentru
ca steiruiam prea mult asupra cunopinfelor elemuentare, voii sa sciu sand primepe copilul prima
invefei turd si capatal numai de cat convingerea

cti intaia ora a inv6tamintulul este Ora nasceril.

Din momentul Mad simfurile lui se deschid ina1) Aceste vorbe se gasesce in cartea luT Pestalozzi sciVous voule
mechanises l'dduca ion.*
2) In a doua editie din 1821, Pestalozzi dice : gInkelegeam fOrte reu frantuzeve. Tuff inchipuiT a Glayre In-

sa in frantuzesee cu ortografia urmattire:

telegea prin acele vorbe ca en cant= sa aranjez mij-

lOcele de educatie, de inslructie in seriT gradate, Jegandu-se Intro ele prin o ordine psichologica.
Erorea luT Pestalozzi nu fu lungs. Eata prima fras din
o espunere a doctrinet luT scrisa curind dupe conversatia
lul cu Glayre : ele veux psychologiser ienseignement, adieu voiu .91. fac ca invefamintul sa fie conform nature
spiritului omenesc.

www.dacoromanica.ro

23

presiunilor natures, natura it instruwe. Arleta

cea noun nu este alt-ceva de cat facultatea de
a prim' impresii, iusn ajunsa la maturitate ; este
deeeptarea germenilor fisict, ajunqi in stare
perfecta, cart au sei intrebuinfeze pe viitor tote
,puterile pi tote energiile for pentru ca se urmaresca des voltarea- proprii for organisciri ; este
deeeptarect anitatului, astadi complet care voece gi care trebue set devie om.

Aot dar, t6ta inveteitura de dat oniului consta

numaT in arta, in mestesugul de a de many de
ajutor acestel tendiiite naturale catre propria ei
desvo'tare,

ps

acestci arta repausa numai pe

mijlocele de a pune impresiunile copilului in

legaturet fi in armonie cu tr4pta de desvoltare
la care a ajuns el. Negreqit deci ca, in impresiile
cars 'I trebuesc comunicate prin invelantint, trebue
avers treptat,- qi inceputul qi inaintarea cuno$linfelor lui trebue sci corespunda esact stetrii
puterilor lui, cu cat ele se desvoltei mai mull. Si
nu intard iai de a vede ea trebuia set descoper
acestet gradalie in tote ramurile ce intbreit4dzet
cunwintele orneneW, mai ales in noliunile fundamentale, de uncle pljcet evoluliunea spiritului

nostru i ca acela era singurul qi unicul vtijloc

de a ajunge sa se facet adeverate c5rti de scOla,
si de invetamint, conform natures fi trebuinfelor
nostre.

ne asemenea nu intardiai de a recunosce ca

puntul principal, in compunerea acestor airy,
.era impartirea invetamintului dup. mersul progresiv al puterilor copilulul qi determinarea cu
cea mai mare precisiune in tote ramurile de curtopinte a tot ce convine fie-carii virste, aqa ca
www.dacoromanica.ro

24

set' nit se lase nimic tiara din cea ce copilul este

in stare sa int* pe deplin ; dar asemenea sa

nu i se dea nimic din cea ce i-ar incarca min-

tea si i-ar turbura-o prin studil ce el nu este Inc? i

cu totul capabil sa inlelega pe deplin.

Me incredintal pe deplin amice Gessner, ca
nu este de toe bine sa punem pe copil a silabiet
pcinei ce nu i dint mai intdii cunoscinte asupra
lucrurilor si fiintelor din lame, precum si asupra lienbagiului Afara de acestea, eram eonvins ca copilul are trebuinta, forte de tiinpuriu,
de o buna directie pentru ca sa dobindesca o
intuitiune drepta a luerurilor. Dar o ast-fel de

K dire etie nu poti astepta de la or-ce oin. Trebue

sa fie un om si jumetate ca sa dea o directie

cum se cade. Trebue sa fie un om esperimentat

si invetat. De acea sitin ii mare nevoe de carti
1de intuitiune can sa se dea scolarilor inaintea
Abecedarului, in scopul ca, prin figurile si desemnurile bine facute, sa lumineze mai dinainte
sideile ce voim sa comunicAm copiilor prin vorbe').
Esperienta intari pe deplin parerea mea ; Mel
o mumil. forte buna imi incredinta copilul seu
onumal de trei ant ca
invet. Cat-va timp, it
visitai o ora pe fie-care di ; Cu ocasia lui putuT
pipai pulsul metodei mele. Incercai cu literile
Abecedarului, cu figuri, cu tot ce'mT cadet in
mana. Prin aceste mijloce incercal
inv6t,
adica sa i daft cunoscinti si notiuni cat se pOte
(de deslusite. Il pusel sa -'mT spuie 'impede tot
ce seia asupra fie-sarui lucru, adica culorea, par..
1) Pestalozzi urrneza aci dupe minunata lucrare pedagogica a lui Comenius (1592-1671) in renumita sa carte
%Orbis pictus,, adieu tIztintect in chipuri).

www.dacoromanica.ro

25

loeul, forma si numerul. Dar pe data fusel

< silit sa las de o parte literile, acesta prima pedepth a copilaria caci el voice numal chipuri
si lucrurl. El ajunse in curind sa's" spuie deslusit ideile asupra lucrurilor ce cunoscea. In camera sa, in gradina, pe drum, in cotro -se intoreea

el gasia ocasil sa aplice tot ce scia, si ajunse

indata sa recunOsca, in istoria naturala ilustrata
<a lul Bufon, seri! intregl din animalele cele mai
< necunoscute si din numele cele mal grele, ba

inca faced multe observarl si deosehirl forte

tdrepte alit asupra acelor animale, cat si asupra
plantelor si a emenilor. Insa acesta una singura
proha nit me putea face sa botarese momentul,.
nand copilul trebue sa incept intaia invetatura.
Acel copil perduse trel and si este sciut de tots,
ea la acesta virsta, natura ne a dat cunoscintele cele mal positive asupra uneT marl multimi
<

tde lucrurT, asa ca dascalul sau pdrinjil ins-

tructor' nail altceva de facut de cat sa caute

nite vorbe nemerite, potrivite acelor cunoscinte
tpentru ca sa le faca cat se pate de Clare. Apol
vor ajunge ast fel ca la ina/atura dobindita de

la natura sa adaoga principiita arid sub tote

formele for fi ale lumil reale sub tote fetele lor,

si vice-versa, el vor ajunge sa se folosesca de
tinvetamintele naturel pentru a lumina princi<Tine arteT si ale realitatil ce am voi
!nye-

tam. La acesta elate, puterea mintil ,si esperienfa sunt amindoue marl. Darscolele nOstre,
cu sistemul for contra natureT omenesci, distrug
ttOte fructele acestel puterT sufletescT, si ale fa-

tcultatil de a inv6tit, a le acestel facultati a

tcaril sminta vie a semenat'o in nob natura Inwww.dacoromanica.ro

23

sasT.Tu cunoscl prea bine acesta, amice. Dar

ian, inchipuesce-ti Inca pentru moment tad. grOza

acestul omor de emenl, oda qcola de asta-4i

(este un adeverat ontoritor de omeni. In adever,

pin& la virsta de cincl anl, ldsam copilasil nostri in tota libertatea natureT ; IT lasam sub influenta tuturor impresiunilor ce el primesc ; eT
4Z simt puterea for ;

el se bucura de intrega li-

bertate si de placerile eT. Mersul natural si fart

4Z constringere ce urmeza selbaticul in deivoltarea

sa si, care-'l face sa fie fericit materialicesce,

se arata la el printr'o tendinta forte pronuntata.
*i numaf dupe-ce i-am lasat cincf anT intregT,
sa guste desfatarile acestef vietl a simturilor,
data ca, de-odata, it despartim de natura ; ca o
putere tiranica intrerupe cursul -incantator al
evietel for libere si neatirnate ; ca-i arunca gramada, strInsT ea sardelele, intr'o camera ingustd
si decT infects,
inlantuesce fn timp de ore,
de dile, de septemanT, de lunT si chiar de anT
intregT la Invetarea acestor nenorocite de litere.
uniforme si fard atractiune, cart imprima in fine

entregei for viete o directie ce este in stare sal

innebunesca fata cu vieta for cea liberd de
pan'aci. Me opresc ad ; cad asT aye sa fac potretut dascalulul de scold ; s'arat contrastul tot asa

de grosnic dintre el si opera lul, dintre mise-

rabila lul situatie si buna natura ! Dar, spune'mT

amice, sabia care tale giant criminalului si care

1 face sa treed de la vieta la merte, pote ore

produce asupra corpuluT luT o impresie maT pu(ternica de cat impresia produsii asupra sufletuluT

ropiilor nostri de acesta repede trecere de la

frumosa vie a naturaid, de care s'aii bucurat
www.dacoromanica.ro

27

el atat de lung timp, la vieta asa de vrednica.

de plans ce ei due la scold ?
Fi-vor deci omenii vesnic orbi ? Nu vor voi
ei nici-odata sa. se ridice pana Ia intaTele cause
ale neregulei nostre intelectuale, ale nimicirii
< nevinovatil nostre, ale ruinei puterilor nostre,

pana Ia isvorul tuturor relelor earl ne dati o

vieta de nemultumire si earl* duc pe mil si mil

dintre nol la mOrte, la spital sail la balamuc ?
Ah ! scumpul mat Gessner, cat de bine m'as
odibni el) in mormintul met', dac'as fi contribuit cat de putin sa fac cunoscute isvOrele suferintelor nostre f Cat de bine m'asi odihni in
mormint, dac'as fi ajuns sa unesc, in inv6tamin(tul popular, natura si arta ! Ah ! intrega ,nea
.gfiinfei se revolter, cand v'ed natura qi arta, in qcola

cincepetore, puse una contra alleia de ca. tre 6-emenit perverqi"!

Cu cater placere ult o lume care infatiseza o
asemenea priveliste ! Si cat de bine m6 simt ea
inteo ast-fel de stare de lucrurl, langa scumpul
meu Ludovic, ale carui capritil m6 silesc sa

intru din ce in ce mai adanc in spiritul cartilor

destinate incepetorilor ! Da, amice, aceste carti
trebuesc sa dea si vor da intrtia lovitura seriosa
invetamintului absurd al epocii nostre ! vo din

ce in ce mai limpede caracterul ce trebue sa

caiba ele. Aceste carts trebue sa piece de la
elementele cele mai simple ale cunascintelor
omenesci ; trebue sa sape adanc formele esentiale ale tuturor lucrurilor in inteligenta copiilor,
arebue sa desvolte in ei, de timpuriii, si limpede,

cea dintaie cunscinta a raporturilor numerice ;

trebue sa le dea vorbele si limbagiul, care sa
se aplice Ia tot ce ei au inv6tat prin intuire si
www.dacoromanica.ro

28

-cesperienta ; in fine a ceste carti pentru i cepetorT

trebue sa fie cu totul indestulatore spre a_sapa

intaiele trepte ale acestei scar! de cunoscinte,

prin earl natura ne conduce a sci si t put&

totuld> Ce mare gol este pentru not lipsa unel

asemenea calif. Dar si spiritul acestel cart! care

vieza In tot ce ne incunjora, si acest spirit ne

lipsesce. Natura it intiparesce in inimile nostre

cu Mere de foc si not ne casnim pe noT insi-ne,

cand it stingem pana la cea din urma licarire

In nenorocitele nostre scole incepetUre, nude la

Inceput nu se invata de cat Abecedarul.

Dar sa me intorc de unde am plecat.

ltT spuneam, amice, ca ehiar in interesul metOdeT mele si in interesul copiilor ce ea are sa
formeze de la legan, tirmariam ca un copoiii
'beta ile indicii de instrucliune ,si de activitate
intelecivala. In acelas limp, cu copiii crescutl
in afardi de metoda mea si veniti in clasa inea,
intrebuintam procedarT, car! 'nti pareau ca. se
potrivesc cu principiile mele si mai ales cu inlantuirea psihologica, in studiut lucrurilor fi at
vorbelor, care trebuia sa dirig. desvoltarea idei-

lor. Aveam un singur- lucru de fault, adica s.

cercetez, pe cat iniT sta In putinta, pe dibuite,
gradul de putere la care ajunsesera facultatile
tor, farts ajutorul meu. IncercaT in tot felul si,
cu tota neingrijirea cea. Blare Jr - care fusesera
lasati, dial' la ei o inteligenta mull maT vie si
maT intinsa de cat mI-as fi Inchipuit'o ea, fats.
cu lipsa for totala de orf-ce cunoscinta si de
orT-ce putere, dobandite ;grin educatiune. Pentru

tot ce era supus infiuenfei 6menilor,intimpinai

o slabiciwne lard sdzen ; dar la spatele acestei
eldbiciuni, natura era vie
www.dacoromanica.ro

51

Acesta este cea ce esperienta m'a invetat, asa

di pot dice asta-ell ca trebue lung timp, forte
lung timp, pentru ca ratacirea si nebunia timenilor sa ajungei a innabuO cu desvirqire firea
omenesca in sufletul unui copil...
... Natura are o influenta nemOsurata asupra
educatiuni! nostre. Natura sin guret ne face bine ;
singura ne conduce la adever qi la infelepciune.
Cu cat am calcat mal mull in urmele el, cu cat
am cautat maI mull sa'mi conform purtarea cu
a el, Cu cat am intrebuintat puterile mele ca sa
merg cu acelas pas dupe ea : cu atilt mat mull
pasii el ,ni.aa parut maT colosali. Dar am vOclut
tot-odata ca si copilul este capabil de a o urma.
El pOte prea bine sa, fie neputincios de a se folos) de cea ce arta it invata" ; dar nici odatli de

cea ce natura it ofera. Priviain si farasi priviam, inainte de a cugeta ca copiil eraft nedestoinici de ore-care lucrare i de dece orI
priviam inainte de a mo pronunta Ca cuta e

lucru le este in adever cu neputinta, cacT el puteaa face chiar lucrur! -ce eu credeam cu tau.'
imposibile pentru anit lor. Astfet eft am pus copi! de tret ant sct silabisescei vorbele qi frasele
cele main neinielese Amice. to insu-ti at audit
copil maT raid de 5 ant silabisind pe-din-afara
frasele cele ma! lung! ..si cele mal grele. Al fi

credut'o vr'o data cu putint.a, data n'al ft v6Oro ? I am pus sa citesca foi intregi de geo-

grafie, infatisand prescurtarile cele maT insetnnate ; i-am pus d asemeni sA citesca vorbele
cele ma! necunoscute, desemnaniu-le numal grin
done litere, atuncl cand de abia puteau silabisi
acesti copil. Al veclut cu ce esactitate si cu cc
www.dacoromanica.ro

30

precisiune citead acele foT si cu catti usurinta

le invetau pe din afara.
Cu unit copil mal virstnicl IncercaT chiar de
a-I face sit intelega treptat, prin invetamintul
natural, frase forte incurcate si cu totul neintelese pentru el. El le invetau bine pe-din-afard,
pronuntandu-le si citindu-le. El invetau de asemenT analisa ce le dam sub forma de intrebari.
Mal intaiu el filcura ca la Catechism, adicd repetard mecanicesce, ca papagalil, aceste vorbe
compuse, din earl nu intelegead nimic. Dar ajunseT pe nesimtite si progresiv sa le datt o cunoscintd justa si !impede despra sublect, proceda d in modal urmator. Luam o frasa din cele
citite de copil, scotram din ea fie-care cugetare

si
. apoi le asedam pe tote intr'o ordine deter-

minatd, sapand adanc in memoria lor, ash. de

adanc in cat sa nu se mai sterga, intelesul

acestor vorbe, confuse Inca, dar luminate pe
jumetate. NumaT asl-fel radele sorelui pot sa

strabata putin cite putin negura cea mal desa.

rein tot cursul acestor esperiente, principiile
metodel mete se desfd.surara si se precisard. cu
< incetul in spiritul meu, si \TOOT din ce in ce
(mai limpecte cu, pentru, a desvolla intefeliginla

copiitor mid, nu trebue set rationthn cu ei, ci

etrebue sa ne lineal la puntele urmatore: 1) Sa
intindem gradat cereal intuitiunilor lor ; 2) sa
stipilin in memoria lor, cu caractere netede, dare

si dinstincte, cunoscintele ce copil pot sa si Ie

castige ; 3) sd'i invetam un limbagiu care s imbriltiseze tote representdrile ce natura si arta lead procurat pan'aci si chiar o parte din acele, ce
trebue sa li se maT procure.
In timpul cand aceste trel regale se infatisau
www.dacoromanica.ro

31

ochilor mel din di in di ma! limpede, tot in acelas time dobandiam, pe nesimtite si convin gerea fermi ca pentru intaia copilarie esteneap'e'rata trebuinta de carti (le intuitiune,
cart carti sit, fie facute intr'un mod intelesj sigur

si precis, si ca, chiar mal 'nainte de a pone pe

eopii la silabisire, este de neaparata trebuinta
sa'l faeem sit cunOsca de aprope numele de lucruri si de fiinte, precum si cele-fatte vorbe ; ha

chiar sa se familiariseze cu ele conduandu-ne

in acesta lucrare de amentitele cart! de intituitiune.

Este un folos nepretnit pentru copiil sal. cunOsca de timpuriu si clar cat de multe vorbe.
data ce eI cunosc bine numele si le au sapate
adanc in memoria tor, el nu ma! uita lucrurilenumile cu acele nume, de unde decurge si alt
folos. Adica vorbele cunoscute ast-fel, find intemeiate pe esactitate si adever, imputernicesc
in copil aducerea-aminte a legaturelor reale din -

tre lucruri. Folosele ce copil trag din acestea

stint treptate. Allcum sd nup inchipueof nicf-

odald ca o inveiatura ar fi nefolositore copilvtuf,

pentru ca el nu 'nfelege tot coprinsul el. Asa, de
exemplu, un copil care a invetat din Abecedar
o =Rime de numirI de lucruri, trage din acesta

aeelas folos ce trage si un copil care, fara ast

pArasesca casa parintescii, insa find crescut intro mare casa de comert, a invetat Inca din leWin numele unel muItimI marl de lucruri.
Filantropul Fischer, care urmaria ca si mine
acelas stop binefacet or pentru respindirea himine!, a stat de rata chin de la inceput la desvoltarea metodel mete si mi-a dat dreptate, desi
el avea alte idei si vedea lucrul cu totul in altwww.dacoromanica.ro

32

fel. ScrisOrea lui ditre Steinmiiller (1) in privinia

esperientelor mele, este interesanta din puntul

de vedere al studiulul cestiunil la acea epoca. 0
dati aci insotind'o de ore -cart observarl.
Ial'o :

Amice Steinmidler,

gPentru ca sa pretuesci lucrarile pedagogice

gale lui Pestalozzi, trebue s i cunosci mai cu

gseamatemelia psihologica, pe care se intemelaza

gsistemul sea. Te asigur ca acesta temelie este

<4rte trainidi ; ea duce la sigur, desi fata
gedificiului are inca multe neregule si lipse de
gproportie. Multe din aceste defecte se esplica
gprin metoda esperimentala filosofica a lui Pes< talozzi ; prin imprejurarile si intimplarile viegtei lul, prin incercarile si cercetarile lul. Nutt
gpoti inchipui de toe ce ardora neincetata pune
gel la esperientele lui, si cum teoriile tut decurg
mat mutt din esperienfele tut detest le precedes,
afarci negregit de cdie-va ides principale ; ddr
loomed pentru ca cea mai mare parte din ideile
(dui decurg din esperientele sale personale, re-

sultatele 'I sunt Inca sigure. Numal ca pentru

gpunerea in practica a acestor resultate, adica

< pentru a le potrivi cu prejuditiile, cu situatiile
1) Steinmaller imparlaia ideile lnl Fischer si ale luT

Pestalozzi, i doria, ca si eT, reforma scolelor. AtuncT el

era la Gais in cantorul Apenzell in Elvetia, unde Herman
Krasi era institutor. Dupe recomandatia luT Steinmilller

fu chemat Krusi la Bertud si deveni colaboratorul luT

Steinmitller tocmaT se ocupa cu intemeiarea
scelei sale normale, care inceta de-ocam-data la plecarea
lul din Gais in 1805 ; dar care se redeschise in 1833, sub
Pestalozzi.

directia luT Krilsi.

www.dacoromanica.ro

33

si cu cerintele omenilor, Pestalozzi are necesi< tate de un colaborator cu spiritul mare si.libe< ral, impartasindu-I ideile, care sal ajute a da
vederilor lul forme bine hotarite ; dace nu va

aveit un colaborator, i-va trebul lung timp si

multe dibuirl pentru ca sa le descopere el int su.sT si sa dea un corp spiritulul care'l insufletesce.
Pr in cipii le

metodel sunt cam cele urmatored)

(Aci Pestalozzi intrerupe tin moment scrisorea Jul

Fischer, spre a da ore -cart deslusirt precum urmeza

Cele c;nci proposiln care urmeza si pe cart

Fischer le anumesce principiile metodei mele,
sunt numal uncle din ideile mele ; ca priucipii
sunt supuse vederilor de capetenie ce mi le-au
ispirat. Afara de acestea, Fischer nu dice nimic de-

spre prima din consideratiunile, cart m'ati con-

dus, adica de preocuparea mea de a vindeca

relele invetamintulut practic, mat ales in scOlele

primare, si de a cauta procedari mai bune). Apoi
rein ideile luT Fischer, asa
Proposilia I Pestalozzi vrea sa dea spiritulul o
culture intensive, qi nu nivel estensiva ; vrea sa'l
fortifice

gi

nu -numal sa'l impodobesca.

Pestaiozzi spera sa dobadesca acest resultat

prin diferite mijloce. Astfel el pronuntrt inacintea copiilor tare si de mai multe ori, vorbe,
definitit, frase si periOde lung!, pe cart i pune
cm le repete. Afara de scopul special si deterAminat al fiecarel lectiunl in -parte, scopul general at tuturor a cestor lectiuni este de a forma
organul vocal al copiilor, de a le deqtepta atenfia i de a le cultiva Inemoria. El pleca tot de
la acelas principiu, cand it lasa, in timpul
cacestor esercitii de pronuntare, sa desemneze
www.dacoromanica.ro

34

Oldie for once voesc ei, sau sa scrie litere,)

(Pestalozzi adauga la qisele tut Fischer.

pe

Eu it puneam sa desemneze nut cu seama

linit, nnghiurl si arcurl, cerendu-le sa invete pe

din-afara definitiunile. Cat despre regulele pentru

Invetarea scrierit, cautam sa le trag din acest

principia de esperienta ca, coplil ist pot da seama

de proportiuni

si

sa manuesca condeiul de

<Tetra cu multi ant inainte de a sci sa manuesca,

condeiul cu cernela si sa scrie litere inlet (alusie
la placci 0
In scopul actsta, urineza Fischer, Pestalozzi
imparte scolarilor s61 < fol subtir' fi strci, eflgtore,
.facute din corn de bon, pi- cart stint sapate
linii si litere. Aceste tablite sunt modele, de

cart scolarit se servesc ininunat aplicandu-le

<peste figurele facute de el si stabilind o bun&
comparatie intre ele. Scolarit au o indoita
ocupatie in acelas moment, anume, Iregatirea
pentru venutneratele lucrari -i pentru feturitele

imprejurcirt ale vietel, unde trebue sa se pita

imparti fares sa se risipesca! Sunt smile de incdustriT intemeiate numal pe desvoltarea acestei
aptitudini.

(En acesta privinta, respunde Pestalozzi, fansem, atom 30 de ant (1), incercari cari'mt dedusera resultatele cele mat bune. In adever unit
copii ajunsesera ca, in timpul rand torceau, sa
fact tot-odata socoteli asa de grele, in cat eu nu
le- puteam face de cat cu condeiul in mina.

In scurt, amice Gessner, total atarna, de la

1) Seim ca. Pestalozzi a facia, acestii Incercare la Neuhof, unde strinsese copiil cersetorl, pe cart i inv6ta
carte, rneste;ugurI si lucrul clnpuluT.

www.dacoromanica.ro

35

forma psihologica data inveldmintu ni. Copilul

trebue adus in stare sa cumisca pe deplin lucrul
ce'l face cu mainele in timpul lectiuniT ; dar si
lectiunea ce i se da, in timpul tend copilul lucreza cu mainele sale, trebue si fie nun-tat o ada ogire usora la cea cea ce el sciit de mat nainte).

Propositia II. < Pestalozzi reduce tot invetamintul

g seri la studiul limbagiulutd>
(Acesta propositie insa, dice Pestalozzi, ar ft
mat esacta, (Inca ar fi formulate in modul ur-

mator : cintre cele dintaia nzijloce,prin cart omul

odobiliza'uce cunotinte, Pestalozzi pune limbagiul

ealcituri cu observatia nature reale.> Pentru ca

sa dovedesc dreptatea acestei opiniuni, efi plec,
dice Pestalozzi, de la principiul ce. bunul sing'
cere ca copilul sd hump a vorbi inainte de a inveta sd citescii. Dar eii am mestesugul de a invela pe copir vorbirea cu perceptiunile intuitive ce

le da natura si cu cele ce trebue sa le procure

si educatiunea.
In adev6r, limbagiul este un fel de magasie,
in care se pastreza resultatele tuturor progreselor omeniril. i pentru ca sa ne incredintam
olespre ac6sta, n'avem de cat sa ne luam dupa
urmele acestor progrese, ajutandu-ne cu psihoclogia, cu acea sciinta a- sulletulta.

Firul de care trebue sa ne tinem in acesta

cercetare psiliologica, este caracterul desvoltarit

limbagiulut insust. In adever, selbaticul intairt
nume,Fce lucrul, apol it califica , iT da o insu;ire,
si in fine it pune fafei in fafci cu alte lucrurT, a-

died it compara ; dar in modul cel mat simplu

si numat tardift de tot,prin ajutorul terming-

rilor si al unirit vorbelor, ajunge sit ante cu

deameruntul conditiile variabile ale acestul lucre,

www.dacoromanica.ro

36

dupe timp si mprejurari. Numal ispirandu me de.

aceste ide!, voiu cerea sii, implinesc dorinta lui
Fischer in privinta cercetarii psichologice a drumuluT urmat de limbagin ; dar eii imT propuiti sa
serif"' un capitol, numit limbagiul, uncle voiu intra
in clesvoltari forte marl).
Pestalozzi nu se pune sa rafioneze cu copiii,

urmeza mai departe Fischer, mat nainte de a

le proeura o provisie de vorbe si de espresii,

ce eT invata sa In pupa la local lor, sa le corn( puny si sa le descompuna. De aceea el impodohesee memoria lor en esplicatiuni simple asupra
< lucrurilor materiale si-i Invata sa descrie tot

eel incunjOra ; salt dea seamy de tot ce simt

si sa se MO stapani pe perceptiunile doban
dite prin cele rind simturl ale lor.v

(La acestea Pestalozzi respunde : Pentru ca sa,

invetani pe copiii sa judect si pentru ca sa-I

aducem in stare sa cugete din capul lor, trebue
sa'i oprini, pe cat. se pate, sa spuie verdI si
uscate asupra orf-carui lucru, si sa nu se obisnuesca a se pronunta cu usurinta asupra lucrurilor ce eT cunosc. Parerea mea este ca copilul
sa nu judice asupra lucrurilor, Panel nu' sa sfiresce invelatura; cad atunci este mai copt la
mince. Crecl de asemenea ca o parere, o judecata cuprinde convingerea intima a personeI
care o pronunta si ca trebue sa Tesa din eunoscinta completa a tuturor motivelor, tot asa de
matura si tot asa de perfecta, ca si seminta ajunsa la maturitatea sa care, libera si nesilita,
s;) desghika si incoltesee).
Pestalozzi. dice tot Fischer, invata pe copil
<procedari mecanice de dietiune si Ore-care ritim.
www.dacoromanica.ro

37

in vorbire, ocupandu'l tot-odata cu deprinderl

oisOre de declinat )
(Aceste deprinderl se marginlau numal la descrieri de lucrurl reale cunoseute copiilor).
Cu acesta metoda a lul Pestalozzi, copiil cas-

tiga de minune impresil adreverate si, prin

lesemple numerose, invata sa cunOsca si sa intrebuinteze unele forme descriptive. La aceste

forme el raporteza o multime de lucrurl, car! se
<presentA de sine-sl, despre earl el dau esplicarI
si descrier'!" concrete, adica de o precisiune reaI4,

(*i pentru ca sa--ml ajung acest stop, respunde

Pestalozzi, am trebuinta de nisce principil ele

mentare si generale, pe carI le caul in studiul
numerului, at masurez si at limbagiulut.)
Propositia III. Pestalozzi cauta sa procure spirituluT pentru tote lucrarile lul date, formule, rubrice

(aqua.
(Adica. in cestiunile de sciinta cat si in lucrurile din natura, el cad& puntele principal, limpedT si generale cart pot inlesni cunoscinta rationala a multor suhiecte, ce atarna de asemenea
fapte generale. Astfel, prin esplicarile, prin datele IuT, dinsele atrag atentia copiilor asupra unor
.zsab maT esact ideT directive

asemenea sUbfecte).

<Datele, deli intatisate copilulul respandite si

lira ordine, se deduc insa unele din altele. Ele
(di insufla znintiz dorinta de a merge ma! departe

cu cercetarile sale.

Ritbricele sei'vesc la clasarea notiunilor in pro-

gportie cu culegerea for ; ele pun orinduela in

acest haoS Si formeza un fel de cutie cu multe
'cdespartituri, earl destepta signal mutt zelul copilulul ca sa, be umple. Ele constau in arattirt
-ogenerale asupra geografiei, istoriet naturale, teh-

www.dacoromanica.ro

38

nologii etc. Adaugati ea anologia, care conduce

alegerea formulelor, inca vine in ajutorul me-

(morii.
Ideile directive se gasesc in unele probleme,

earl sint sail pot sa fie oblectul unor anume

sciinte. Cand termenil unor astfel de probleme

nail fost studiati, cand ail fost pusT deslusitt si
potrivitl cu inv6tatura scolarului, atunci inteleginta lul 'Jae lucra LAM incetare la deslega4
rea tor. Acesta simpla intrebare, carT sunt in
cele

trel domenil ale naturel gubstantele de

earl se pate folosi omul ca sa-si fad'. imbracaminte ? Acesta simpla intrebare da un esemplu
despre drumul ce trebue sa urmeze. Copilul va

cerceta. va intreba din acest punt de vedere

tot ce-1 va pare ca. 1 pate *la la deslegarea
acestel probleme technologice. Astfel el cladesce
insusi sciinta, ce trebue sa dobandesca. Dar trebue sa i se puna la indemana materialele neaparat trebuinciose.De ideile directive fin si senctintele, cart la inceput se imprinui ca maxime traclice numai memories si apoi Cu timpul, prin aftli4(care, se consolideza.
Proposifia IV. Pestalozzi vrea sa simplifice mecanismul InvetamintuluT (1.)

Notiunile puse in cartile luT de invetlimint

si pe carT el vre sa be comunice copilariel, tre-

buesc sa fie destul de simple, pentru ca tote

linamele si toff dascaliT, or-cat de putin capabili

1) Fara indoiela cis impresiile "ce invekatura are de

scop sit comunice spirituluI omenesc nu) stmt de o po.
triva accesibile sub tote formele. Arta de a descoperi for.
mele cele mat nemerile pentru a indemna mintea nostril
la lucre formeza mecanismul acestel metdde de invola
titmint, ce dascalul trebue sit c
naturel.

www.dacoromanica.ro

39

ar fi, 0, le pita intelege, esplica si spune de Islusit. Ambitia lui cea maT mare este, sa fact

opentru mame intaia educatie a copiilor for

usord si - interesanta, inlesnindu -le inv6tatura

dimbagiului si a citirii ; el vrea de asemenea
sa ajunga treptat la desfiintarea scolei incefietore i la inlocuirea er prin o educatie mai bunci
in familie. Si de acea el is1 propune ca, indata

oce cartile lul vor fi tiparite, sa sa faca espeeriente cu mame de famine. Sa speram ca guvernul it va ajuta thindu-T niscal -va recompense."

(*ciu greutatile ce voiu intimpina fu acesta

privinta, reia Pestalozzi. Scin ca mi se va respunde ca nu voiu pute indupleca pe mame ;
ca, femeile ocupate en calcatul, cu spalatul, cu
cusutul, cu clorapul, nu vor voi sd adauga o
noun, sarcina la tote ocupatiunile lor. La rindul
men insd respund acestora ea este v orba aci
nu de o munca, ci de o recreatie ; nu de o perdere de limp pentru ferneT, ci de un mijloc de
a le umple niomentele can le causezci uritul
Sunt sigur de metoda mea si am ineredere ca
nu va trece lung timp si se vor gasi p'ici pe
colo persone earl imi vor da dreptate....)
Propositie V. decurge din a patra, Pestalozzi

vrea sa populariseze &ciinta.

(Adica Pestalozzi vrea ca lumea in genere sa

ajunga la gradul de lumina, de care tots omenil

au nevoe, pentru ca sa duca o vieta intelepta

si independenta. &gresit ea scopul but este ca
saracul sa invete carte, pentru ca sa cunosea
fntaile elemente ale adevorului si ale intelepciunii, si ast
sa scape de primejdiile, in cari
ar pute cade din causa neinvetaturei sale si din
causa viclesugulub altora.)
www.dacoromanica.ro

40

eAcest resultat se va dolnindi feicend carp de

4invelat, cart sa coprindci elementele cele mai in-

qsemnate ale sciintei, infalipte in terment si in

frase alese.
(La acestea Pestalozzi respunde : Mi-ar plate

mai bine s clic ca. acest rezultat se va ajunge

mai cu seams. prin simplificarea inv6taturelor in-

eepetore si prin dobandirea treptata, de cunos-

cinte. Cat despre carp, ele trebue sa fie pri-

vite numal ca un inijloe artificial, ca un lucru

naseoeit de om, pentru scopul sit arate ca fie -

care ramurd de invetatura are isvorul sn in

natura. Cartile trebue se, mal servesca si la pregatirea puterilor sufietesci, de earl au trebuinta.

omenil ca sa traga. profit din ajutorul dat de

natura in desvoltarea fie-carui fel de cunoscintd.

Dar si in acest cas cartile trebue sa fie privite

tot numal ea un mijloc nascocit, ca s dea ajutor

la invetatura.D.)

Acest resultat se va dobandi Inca, scrie tot

Fischer. impartind cartile de invetaturd in carticele midi si vinclendu-le cu pret sca.Clut. Aceste
carticele vor fi scurte si complete, formand

fie-care din ele o carte a parte ; dar tot-odata,

inlantuindu-se ast-fel unele cu altele, in cat sa,

formeze un intreg tote imprenna. In acelas

scop harti geografice, figurl geometrice si altele de felul acesta vor fi inmultite prin gravuri si vindute cat se pete de Teftin. Castigul
acestor publicatiunT este destinat de Pestalozzi
punerif in practica a metodei sale prin infiintarea 'unul institut, a unei stole sau a uneT case
de orfanTd>

(La acestea Pestalozzi respunde: Fischer merge

prea departe. In adever, imi este cu neputinta.

www.dacoromanica.ro

41

sa diruesc publiculul pana la cel din urma ban

din eastigul cartilor mele, cart sunt resultatul
intreget mele viete si pentru cart am cheltuit
tole economiile mele. Insa,cu tote jertfele de tot
felul, ce am facut pana acuma pentru punerea

in practica a ideilor mele, data guvernul sail persOne particulare iml vor da mijlOcele de a Infiinta o case de orf ant dupes cum voese eu, stint
gata, panA la mOrtea mea, sa me lipsesc de cea
mat mare parte din produsul cartilor mele sco-

lare, MLA sa mar vorbesc de tiinpul si de puterile mele ce inchin cu total acestuT stop.)
Cea-ce Pestalozzi vre sa dobandesca mat
cnainte de or -ce, (urnieza scrisOrea lug Fischer),
tin invetamintul scOlel, este ca dascalul cel mar

(slab nu numar sd nu mat aduca nits tin reit

scoleI, dar Inca sa faca el insust progrese in
directia aratata.

(In acesta privinta Pestalozzi luand din nail

cuvintul ()ice : cAcesta este un punt principal ;

cad eu erect Ca in genere nicl nu trebue sa se

gandesca cineva la dobandirea veunut progres,.
pe cat time nu se vor gasi forme de invetamint,
cart sa faca ge dascal, eel putin pana la terminarea invetaturelor primare, o uneltd mecanicd
a inlet metode, care sa datoreze resultatele sale
nature procedarilor sale si nu priceperit dascalam. In adever, ea erect ca o carte scolara este
bung. numai atuncl, cand pa fi intrebuintata de
un dascal neinvetat tot c.rd de bite ca ,si de un
dascat inveyal. Meritul principal al inlet asemenea carts sta in a fi compusa astfel, incat dasWill, sau clitar mums, sa gasesca in ea un conducetor si an reazim indestulator, pentru ca sa
fie tot-dauna macar cu un pas inaintea copilului.
www.dacoromanica.ro

42

Asta este tot ce trebue si multe vecurT vor trece

incd fail s se pOta face altceva mai mull pentru
cea maT mare parte din dascali....
Care sfirsitul scrisoril sale Fischer dice cd
trebue in fine sd ajungem la resultatele urmatore : A dit aceeasI invetatura de-odatd maT
multor copit ; a destepta emulatia for , a inlesni
schimbul intre dinsil al cunoscintelor dobandite ;
<a inlatura sail a scurta ocolurile, Intardierile
obisnuite pand acuma pentru imbogAtirea memorii si, in acest stop, a intrebuinth alte procedari ; a se folosi, de exemplu, de asemenarea
subiectelor, de clasarea metodica ; a destepta
atentia scolarilor prin recitarea cu glas tare si
prin alte esercitil ).
Astfel este parerea ce Fischer isi Meuse despre
metOda mea, termina Pestalozzi.
Tote cuvintele din scrisOrea lui arata un ca.

racter leal, care lubesce adeverul mai pre sus

de tote. El vOduse pe bietii orfanl adunati de mine

la Stanz si de atuncl el fii captivat si urmaria

tote lucrarile mele cu un adeverat interes de
inima.

Nenorocire cd el a merit mai nainte de a

vede esperientele mele ajunse la un grad de maturitate, Mei' ar fi putut descoperi in ele mai
multe lucrurt. De la mortea lul a inceput pentru
mine o nod epocti.

www.dacoromanica.ro

EPISTOLA II-a
Sumar : Pestalozzi as ciaza la lucrarea sa pe Kriisi, pe
Tobler .i pe This. Amenunte ipsemnate asupra tineretei
lui KriTsi i asupra 1nceputurilor luT ca dascal. Despre
metoda catihectica i despre metOda socratica. Pestalozzi

nu crede cs trebue sa formam pedata judecata copiluluL

Unirea luT Pestalozzi cu Krtisi. Pestalozzi nu aproba Catehismul de Haidelberg. Principiile trase de Krtisi din
esperientele luT Pestalozzi. Primele notiuni Apreciarea
metoduluT luT P. de catre Tobler.
Scopul metddeT ha
Pestalozzi

Amice Gessner, la Bertud simtil in curind aceasi ostenela ea si la Stanz. Daca ti se intimpla,
amice, sa nu poti ridica singur o sarcina, sa nu
to incerci nici-odata furl. ajutor ; dar nici macar
pentru un sfert de ora. In deprt fciceam, nemei -

surat mai mull de cat eram dator, cad tot mi

se (lice& ca" trebuia sa, fac i mat mutt. Ricend

tectie neincetat de diminela pana, sera la opt, mnr

ostenisem pieptul in aqa grad, Inc& iara0 me

veclui redus la marginea _prapastil.

Asa stam eft, cand mortea lul Fischer imi puce
la dispositie pe dascalul Kriisi, care la rindul sat
imr recomanda pe Tohler pe si Buss, earl dupe
eateva septemani se intovarasira cu mine. Acesta
tovarasie ml-a scapat vieta si a ferit opera mea de
o mOrte premature, in momentul cand ea era sa
Ora in germenul sell. In momentul cand sOrta
www.dacoromanica.ro

44

el se decise, ea era intr'un pericol asa de mare

in cat materialicesce vorhind, ha chiar si moralicesce, nu-mi mai remanea de cat sa-rni dau ortul
popii. Iath dar unde eram redus : Realisarea unui

vis care 'ml topic vieta in mintea mea era o

fapta, care me dispera si me faced sa par lumii

ca un fel de nebun ; pentru ca starea violent, a

sufletului mess, nenorocirile ce me urindriat fart,

incetare si suferintele earl pe nedrept planau asupra'ml tocmai in niijlocul luptei, me cufunda-

sera intr'o mare turburare sufletesca, chiar in

momentul cand opera mea era aprOpe sa ajunga

la scoput ce urniariam.
Mamie ajutor, ce'mi dau adi acesti trei omens
asupra tuturor puntelor programel mele, are sa
me scape de preocupdrile mele financiare si morale.

Intiparirea adanca facutil asupra for Kin resultatele dobandite pan'acuma, modul mai de a
litcra si urmarile tovd. asil nostre, _tote acestea
au o insemnatate prea mare, din punctul de yedere chiar al metOdei mele, si aruncd. o lumina
vie asupra nature' intime a principiilor psihologice earl il fornieza temelia ; de acea nu pot trece
sub tacere istoria anianuntita a asociatiunel
nostre.
Kriisi, pe care l'am cunoscut d'intaiit, in tine -

relea sa a avut felurite oeupafiuni. In aceste

deosebite ocupatiuni, el a dobanclit acea felurime

de cunoscinte practice earl, in clasele incepetOre,
este asa de adesea puntul de plecare al unei cul-

ture intelectuale mai inalte si care cultura, dobandit& din copildrie, face ca copilu cdnd ajunge
om matur sa fie mai vrednic, prim capabil

si mai destept.

N'aveh inca 13 ani impli-

www.dacoromanica.ro

45

nit!, cand tatal sail care era un negustonas, if

incredinta cate 120 pans, la 160 de lei si '1 trimitea cand intr'un loe, cand intealtul sit cumpere
marfa. El se mai ocupa putin cu mesageria si at

comisionele. In 'Irma Krtisi se ocuna pe langa

tatal s611 cu tesutul si lucra cu diva. La 18 anT,
si fara cea mill mica. prepanatie, pnimi postul de
dascal la Gaiss (in Elvetia), locul sal natal. Atunc'T
nu Isciec de toe gratuatica. Cat despre celelalte

sciinte nici nu mai ',ite fi vorba ; cad invetase

numal intr'o scola ordinary de sat, citirea,

scrierea si ore -cart recitarl din cartile religiose. .Dar tut Kriisi ii plcicea sei'qi pelt-jai tintpul in mijlocul copiilor si in acesta nod, cariera
el vedea un mijloc pentru cultivarea inteligentef
sale si pentru dobandirea invtilturei, a calif lipsa
o sinAise inca din timpul child se ocupa cu co-

misionele, cu comandele. In adev6n, atunci el

fusese de nenum6rate oni insarcinat sa fact comande de produse destilate saii preparate, de sane,

de amoniac, de borace, de sute de alte lucnurl

despre earl ilia n'auclise in vieta sa. El nu trebuia sa uite nicI cea mai mica comanda, si era
respuncletor pipit la cel din urma ban.
Din cele d'intai septemant el avIi liana la 100
gcolarf. Cum sit 'I ocupe convenabil ? Ce inveta-

tura sa

le dea ? Cum sa tie ordine intr'atatia

copil ? Sarcina era mai presus de puterea Inf. El
nu scia sit faca altfel clasa de cat sal invete pe
copil silabismul, citirea, recitarea pe din a lard,
fi sa built cu biciul pe qcolaril 'ewe. Dar el scia
bine, de cand fusese scolar, ca. unwind astfel, eel
mai multi scolarl reman neocupatl in mare parte
a timpulul de class., espusT prin unmare a se'versi
tot felul de fapte imorale ; mai scia ca timpul

www.dacoromanica.ro

46

asa de pretios, consacrat inv6taturel lor, se seurge

astfel fara folos, si ca folosele, din puntul de \re-

dere al invetaturei lor, nu cantaresc maear nisi

cat relele earl, fara doar, lard pote, decurg dintr'un asemenea sistem.
reistorul Schiess,') care luptit cu putere contra
vechiulul inv6tamint rutinar, ajuta pe Krilsi, in
cele dintidu opt septamini, ca sa tine, clasa. Intaia for grijel fu sa imparld pe qcolari in fret
clase. 11lultumita acestei impartiri si noilor carti
de citire introduse atunci in scole, putura inv6th
de-odata mai multi copii sa silabisesea si sa citesta, si sx's tiny astfel pe toti mai ocupati.
Afara de acesta preutul imprumuta lul Kriisi
artile scolare tele mai neaparat trebuinciOse
pentru inaintarea lui in invetatura, precum si
un model de scriere, pe care Krilsi it copiet de

o Mel de on pentru ca

formeze oaring.

Astfel el ajunse turbid in stare sa pota multumi

cea mai mare parte din parinti ; Oar el nu era
de loc multumit. El nu voia sa. invete pe scolaril

sei numal sa citesca si sa scrie, ci voia sit le

formeze si inteligenta lor.

Noua carte de citire cuprindea invetaturl religiose sub forma de recitarl, coprindea notiunl
de fisica, de istoria naturala, de geografie, de
constitutia t6ril, si altele Krilsi observase ca in
timpul lectil de citire, pastorul faced copiilor oreearl intrebari asupra bucatil ce citisera, pentru
ca sa se asigure data el au inteles bine. El cerca
sa faca si dinsul astfel si isbuti ca eel mai multi
din scolaril s61 sit se obisnuesca pe deplin cu
coprinsul cartil. Acest resultat se datora. negresit
1) Precesedorul lul Steinnitiller la Gaiss.

www.dacoromanica.ro

47

fa ptului ca Krdsi, dupd exemplul renumitului

Hauer 2), potrivia intreba'rite sale respunsurilor

date de carte si nu doria, nu cerea altd esplicare, alt respuns decht cel afiat in carte.

Dar sd nu perdem din vedere ca invOtAmintui

catihetic la inceput nu era nicI de cum un exercititi propriu dis al mintii ; ci era numai analisa
fraselor ineurcate avend meritul de a aduce sub
chit copilulul fie-care vorbd si fie-care propositie

in parte, si de a le pune in regulA. Acest Meetdmint catihetic este un f' de lucrare pregatitore
destinatei .94 lumineze treptat ideile. Numai in
dilele mistre invetAmintul socratic a fost confundat cu invetarnintul catilietic, care la inceput
se aplich numai la materii religiose.
Schiess cla, drept exempla enoriasilor sel mai
virstnici, pe copiii catehisatT astfel de Krtisi. Dar
indata se simti nevoe de a face inteun mod regulat inveldmintul mixt socratic si catibetic totodatA.. Insd acestd combinare, in realitate este o

problernd ce nu se pate deslega. 0 inteliginta

superficiald si putin cultivatd nu cercd adincimile

de uncle un Socrat facea sd tisnescd spirit si adever. Deci era lucru prea firesc ca incercarea
lui Krtisi sd nu fie isbutit. Lui i lipsia fonclul
pentru ea sA. respundd ; le lipsia Inca un limbagiil pentru ca sd lst spund cea ce sciati ; ha le
mai lipsiau si cartile car! le ar fi putut pune totdauna pe buzele for un respuns precis la intrebarea, intelesd sail nu, care le era Mudd.
2) Ion Hiibner (1668- 1771), directorul scoleT din Ham-

burg, istoric si geografic. Pestalozzi are in vedere cestionarul pus de Hauer la sfiritul d.rtiLsale : De 2 or! 52
istoriOre biblice.

www.dacoromanica.ro

48

Insa Krasi nu siintia Inca bine deosebirea acestor doue procedarl asa de putin asemenatore.
El nu scia Inca ca adeveratul inve amInt catihe-

tic, mai a'es acela care are de object ides ab-

stracts, afarci de folosul ce pOte avea sa desparta

vorbele si sa prepare intelegerea formelor analitice, prin el Insusi este numai uu exercitiu papagalicesc, care repeta ce nu intelege. Cat despre
Invetamintul socratic, este cu total impracticabil

cu copil carom lipsesc tot data puntul de plecare,, adica cunoscintele preliminare si mijlocele

de a spline aceste cunoscinti, adica cunoscinta

limbagiulul. Decl el n'avea dreptate sa se invinovatesca pentru neisbutirea sa. El is1 Inchipuia

ca ar fi singurul care era asa de inzestrat de

natura. Or-ce dascal bun --- IsI diced dinsul

trebue sa fie In stare a face intrebari asupra
or-cand fel de subiecte morale si religiose, si a
dob ndi de la copil respunsurl drepte si precise.
Intimplarea voise ca el sa trdesca tocmal intr'un

timp, cand invqamintul catihetic era la mode,

adica atuncI and acesta mare arta de inveiamint

in genere era degradatet qi desfiguratel printr'un

amestec de vorbe umilate qi de. forme qcolastice.

Atuncl se credea ca prin aceste mijloce se in-

(Minna mintea omenescri sa facd minunI ; dar din

acel vis creel eti ca a?..uma incepe lumea sa se

destepte.
Krusi dormice Inca adanc, leganat de acea cre-

dintd deserta. Si trebue sa fi fost forte tare leganat ; aitfel nu mi-as esplica cum el, un copil
din Appenzell, s nu reflecteze putin asupra reaMAO lucrurilor, or-cat de putin s'ar fi desteptat.

El ardea de dorinta de a se instrui inteo arta

care i se pared asa de esentiala pentru impliwww.dacoromanica.ro

49

nirea misiuneT sale. De acea, cand plecarea emigratilor din Appnezell 1) i procure ocasia sa se
duce la Fischer, el 1sT fasit inca data. cele mai
vii sperante. In adever, Fischer ist puse tote pu-

teri]e spre a forma din el an dascal dupa cum

void dinsul. Voia 8pune numai ca. Fischer prea
s'a grabit sa vire pe Krilsi in noriT until sistem
de invetamint superficial, inainte de al lumina
elementele despre earl el trebuid sa invete.
Krusi venereza memoria luT Fischer, vorbind
cu respect si recunoscinta de pine-fackorul si
amicul sat. Dar dragostea adeveruluT cere ca sa
nu tree cu vederea nicl o parte a cestiunif, nisi
o imprejurare care ar pute contribui sa, desvolte
mai molt sat mai putin, in spiritul mat si in al
colaboratorilor mei, sentimentele si ideile asupra
carora suntem astadi de aceeasi Were. Nu voiti
ascunde deci minunarea lul Krtisi, cand v6dit cu
cata inlesnire Fischer, despre or-ce fel de subfecte,
1) In Tema din 1799 si 1800, Elvetia de rasarit teatrul
reshoiuluT dintre Frances' si Austro-Rust, a fost tare bantuita de femete. Miseria ajunse atat de mare cif multi paHutt furl silk( sa-'sT trimita copiT la compatriot' lor, in
cantOnele apusene car' i primira cu bratele deschise. In
Decembre, Fischer sense atniculuT sett Steinmaller preot
la Gaiss, ea vreo 30 din ace*" copiT el se insarcineza sal
primesca la Bertud si in vecinatati. Krasi fu ales de preotul seu, pentru ca sa insotesca pe micil emigrant', si asa

el se stabili la Bertud invetand pe scolarii seT, sub directia tut Fischer.

Krtisi se desparti de Pestalozzi, nninaT in 1817 si, silit

de imprejurari,
Dupa ce a infiintat un pensionat la Iverdun, fu insar-

cinat cu directia scoleT cantonate din Trogen, apol in

1833 eu directia scelel normale din Gaiss, uncle si muri
la 25 lulie, 1844, elate 69 de ant, stimat de totT en adeverat ca un om de inima si de spirit.

www.dacoromanica.ro

50

punea multime de cestiunl ce el tinea in reserva,

ldudandu-se chiar ca. va ajunge data, sd pots.
Intreba mult si lung asupra or-caril materil, Mra
cea mai mica. greutate. Cu tote acestea, cu cat

trecea mai mull, cu atat mai mult Krusi intelegea ca. o scOla normald, care ar aye de stop
sa ridice pe cel mai mic invetator satesc la o
astfel de inaltime in arta de a intreba, ar pute
fi o institutie nu prea de folos.
Cu cat lucra mai mult cu Fischer, cu atata i
se pared. mai Malt muntele ce se ridica inaintea
lui, si cu atat, mai putin simtia ca. are puterea
neaparat trebuinciosa pentru a-I ajunge la virf.
Insa din cele dintaiu clile ale sosiril sale la Fischer
el m'au(lise vorbind asupra educatiunil si instructiunh poporului. Eil me pronuntasem hotdrit con-

tra metodei socratice a candidatilor nostri elyetieni, si susfinusem cei nu eram nici de cum de
parere set se pronunfe tine -va in grab4 asupra
judec afilor copilului, dec arand ca sunt maturi ;
ca voiam mat bine sa fin in suspensiune aceste
judecall cat s'ar p.te mai mull, peina sand copitul insuqi va fi intors cestiunea pe tote fejele
i va fi priceput bine in tote amenuntele sale fiecare din obiectele, asupra dirora ar fi chemat sa
se pronunte 0 panel cand se va fi familiarisat
pe deplin cu vorbele, cart le arata natura qi proprieta file. Kritsi simp, pe data ca tocmal de acdsta avec trebuinta qi el, qi de aci conchise cat
qi el avea nevoe de aceiaqi directie, ce- eu voiam
sa daic qcolarilormei.
Pe cand Fischer, la rinclul sell, fsl punea tote
silintele sal imbogatescd memoria cu tot felul
de cunoscinte si sal prepare a le preda copiilor,
Krilsi se conyingea din di in di ca n'ayea s'ajunga
www.dacoromanica.ro

Zil

la nimic bun grin ajutorul cartilor, pentru

lipsiati in tote privinttle cunoscintele cele mai
elementare si asupra limbagiulul, or' acele carti
presupuneati ca. el le poseda. Cea ce'l intari mai
mult in acesta judecata asupra luT insusl, asa de
binefacetOre pentru dinsul, 1u faptul cand vedir
cu ochiT seT resultatele ce dobandiam ea intorcend pe scolarii mei inapai la cele dinteli grade
ale cunogcintelor omenesci, precum gi steiruinta
mea rabdcitare de a-'i tine mull asupra acestor
inceputuri. T6te vederi e lui asupra invelasintulut 0 tote ideile fundamentale ce'O facuse inacestor privintei, fura schimbate. De atund infelese cei tote mijlocele ce intrebuintant, tindeaft
anal; mult sa, desvolte puterea intrega a copilulul

de cat s arate in parte resultatele fiecaruia din

aceste mijloce, gi resultatele cele bune ale acestui

princdpitt, intins la intrega mea metod a de edu-

caliune, if arc' tarn ca astfel se infig in mintea

copiilor tenteliile cunovintelor ce vor dobandi
mai Virzi* care cu orcare alt sisteiit nu se pot
dobeindi.

In acest timp, proiectele luT Fischer pentru

infiintarea uneT cOle normale de institutori pri-

mart, intimpinara piedici. El fu chemat din not

functionar in ministerul sciintelor ; de aceea fu

suit sa amine pentru alt timp mai bnn infiintarea stole' sale normale si se multumi pang.
atuncT sa dirigeze din departare scolele din Bertud.

Aceste stole aveati nevoe de a fi preschirnbate ;

dar departared. lid Fischer, multele trebur! car!
IT absorbiati timpul si puterile, nu'' promisesera
sa realiseze nicl chiar un inceput de reforma, si
negresit ca tipsa si ocupatiile de tot felul totdeauna l'ar fi impedicat de air pune prolectul
www.dacoromanica.ro

52

sett in lucrare. Ins plecarea lug Fischer ingreuiase si mat mult starea lul Krtisi. Lipsit de
maestrul set' i de conlucrarea luT personate, el se

siintia din ce in ce maT putin capabil de a face

cea-ce Fischer astepta de la dinsul. De area catva timp dupa plecarea acestuia Krilsi isI arata
dorinta care mine si edtre Fischer, ca sa unesca
scola lui cu a mea. Dar pe cat de mult cram hotarit s nu'l primesc acuma, de tema ca sa nu
super pe Fischer care era forte apropiat de Krnsi.
Nenorocirea insa ca el cadii in curind bolnav si
muri, tend aproba unirea scolelor nostre. Memoria acestuia iml va fi tot-dauna scumpd. El a urmdrit cu ardOre si cu bundtate acelas stop ca si
mine. Daca. ar fi trait pane sa vadd maturitatea
esperientelor mele, de sigur ca, ne-am fi inteles
asupra tutulor puntelor.
Dupa mOrtea lul Fischer, propusel eti insumt
lug Krtisi ca sa unesca scOla sa cu a mea, cea
ce aduse o usurare simtitore pentru amindOi ;
dar si o greutate tot asa de simtitore a piedecilor
ce intimf ina punerea in lucrare a planulul metl.
Eti aveam copil din Bertud, deosebiti intre dinsii
prin etate, prin invtdtura si prin moralitate. Sosirea copiilor din cantOnele cele mid marl cu
atat mat mult greutdtile, cu cat el aduceau in
clasa mea o libertate naturals de cugetdri, de
sentimente si de limbagiti care, unite cu intrigele
indreptate contra metodet mele vedeam ca din
di in di faceati maT gravnicd o organisare temeinica a inveithnintului Gaol ; cad, drept vorbind,
inveytmintul melt' era pin'aci numaf o incercare.
In starea acesta a mea asl fi avut trebuinta de
un camp mare, mare de tot, pentru esperientele
mele. In fiecare moment eti primiam dela parwww.dacoromanica.ro

53

ticularl povete cum sa invet pe copiii, cart mi-I

trimiteati.

Dar, intr'o tarn, uncle de lung timp lumea se

obisnuise sa nu cera lucru mare de la invetamint, se cerea, in genere si taxa nici o reserve,
uneT metode care imbratiseza -Me principiile fun-

damentale ale sciintel, dor care este calculate,

intocinitcl ca ski se incepet de timpuriii, din cea
mai de jos virsta, se cerea, clic, ca sa dobindesca

resultate marl cu copiT harsiti papa la 12 sail

14 anT cu vieta libera si aqa de pulin intelectuala
a muntenilor, fi, cea ce e mai reft, asmutipt chiar
contra metodel. Firesce ca resultatele acestea astfel

pretinse nu se produsera, si de aci se conchise

ca metoda nu pretuia nimic. 0 considerara numaT ca o simply sebimbare a invetaturii Abecedarului si a scrieril. Scopul ce urmariam, eauland principii sigure si temeinice in tote ramurile artel si ale sciintel omenesel ; preocuparea
mea de a gasi procedari simple si generale pentru
a fortified dispositiile copiilor in fiecare din aceste
eunoscinte ; liniscea cu care asteptam efectele

.mesurilor ce trebuiail sa se desvolte treptat ele

fuses', tote acestea pentru lume eraii numal nisce
inchipuiri ale creerilor mel. Undeimi puneam
tote puterea inea, lumea nu vedea de cat un gol.
Asa, de exemplu, mi se clicea : Copiii nu invata
sa citesea>, mi se impute acesta toemal pentru
cal invetam sa citesca bine. Sp clicea Inca : c Cophi nu invata sa scrie), pentru cal invetam sa
scrie bine. In fine mi se clicea : < El nu invata
evlavial>, tocmai pentru ea eu faceam tot ce'mT
sta in putinta ca sa departez din calea for eele
dintain piedicT call fac neevlaviosl, pe copil cart
sent in scold, si maT en seamy, pentru ca nu cram
www.dacoromanica.ro

51

de parere ca. Catechismul de Heidelberg, invetat

papagalicesce, sa fie mijlocul de invetatura in

special destinat de Mantuitorul lumil sa impinga

pe omen! a onora pe D-ded si a'l adora in adever.
Negresit ca nu'ml-a fost !hind sa. dic : <'D -clew nu
e un D-(left, cdrula sa place prostia si gresela ;
nu e un D-dad, caruia sa-1 convind ipocrisia si
vorbirea de re' . Nu m'am temut sa clic : cA
obisnui pe copil sd's1 formeze ideT limpecli, a ave

grija ca sa.1 invete a vorbi inainte de a le viii

in cap dogmele si punctele nelamurite ale reli-

giei, acestea nu sunt fapte dusmanose nici contra

lu! D-de', nici contra religiTD. Totus n'as pate sa
voesc reu omenilor din causa neintelegerii, carora eram sa me due pe coped ; eI aveaii gand

bun ; dar din causa sarlatanismulul sistemelor

nostre'de educatiune, ardorea mea cea forte mare,
lute() tale cu totul noun, s'a pant ciudatd multor
Omen! si i-a facut sa me privesca cu neincredere.
Cu ttite acestea ea bill cdutam mere' de drum,

si Kaisi merges din ce in ce mai sigur alaturi

cu mine.

Puntele esentiale asupra carora el a ajuns sa

se convinga in curind surit mai cu seamd cele
urniatOre

10. Cu ajutorul unei nomenclature bine regulate, intiparita asa de adanc in minte, in cat sa
nu se mai sterga, cu acest ajutor se pOte stabili
o temelie generala pentru tote felurile de cunoscinte. Conducandu-se de acesta nomenclature,
dascdlul si scolarul, impreuna sari fiecare in parte,

pot ajunge cu incetul, dar forte sigur, sa dobanclescii cunoscinte deslusite in tote ramurile setIntel.

2 Cum incepeam eft sa fac, puind pe copil sa

www.dacoromanica.ro

55

traget Unit, unghiuri si arcurt pe tablet sad si

pe baffle, darn puterl impresiilor primite de el

din tot ceea-ce vedead. Asa dar et an in 'nand o

putere dobandita prin educatiune si car e, la urma
urmei trebue sib, ajungd a respiindi o lumina din
ce in ce mai vie asupra tuturor lucrurilor ce se
infdtiseza observatiunii lor.
3" In ce privesce inceputul socotelel, intrebuintarea lucrurilor materiale sail ctrl putin a puntelor carT infatiseza aceste lucruri va aseza pe
temelie sigurd invetatura aritmeticel intregT, ferind pe copil de gresell si de incurcaturd in cursurile maT Inalte.
4 V6dend pe scolarii meT ca invata pe dinafard descrierea mersului, a stdrii in piciOre, a
pusitiunii sect-aide sail culcate, si allele de felul
acesta, Krtisi intelese legdtura care reapropie intaiele cunoscinte de scopul ce eil taut sit ajung
prin ajutorul lor, adica luminarea treptata a tuturor ideilor. Nu -T fu greir sd intelegd ca pe cop
descriind astfel subiecte carT sunt asa de limpedi
in consciinta lor, Inca esperienta nu mai pote
addoga nimic la acesta lImpedime, pe de oparte
II departezl de la pretentia de a descrie cea ce,
el nu cunosce pe d'altd parte II fad capabill se
descrie cea ce el cunosc in realitate, si'lpui astfel in stare sea forinuleze descriers esacte, precise, scurte si complete, asupra tuturor lucrurilor
can intra in cercul, cunoscintelor intuitive.
5 Cateva vorbe pronuntate de mine intr'o di
asupra intluentel mete contra prejuditiilor, facurd
asupral o impresie forte vie. Eft diceam intre
_allele': Adeve'rul care fignegce din intuire face
nefolositore vorbirea incurcatei si prin perifrase,
-care are cam aceeasl putere contra greseleT si
www.dacoromanica.ro

56

prejuditiilor ca si sunetul clopotelor contra pericolelor trasnetului. In adever, resultatul dobilndit prin intuire, adicA adeverul, chi omulul o putere care inchide de tote ptirtile sufletullui contra
influenteT greselei...

Acesta convorbire dete lui Krtisi convingerea

cif. gresela si prejuditiile se pot combate,
urmAnd dupe metoda mea, adica trecendu-le sub
deplind
tricere.

60 In Fine, culegerile de burueni facute de noT

vara trecuta si convorbirile carora etc deterti

loc it convinsera ca. tote perceptiunile, ce ne vin

prin simfurf, vin din privirea atenta a natures

gi din silinfa ce aveb pentru culegerea qi pa strarea a tot ce natura infatisezil privirilor nOstre.
Aceste consideratiunT, adaose la armonia dintre procedArile mele de invetamint si dintre natura, it convinsera, definitiv ca temelia or-caril
sciinte se reazimA pe reunirea acestor procedarli

asa de bine, 'Matt un dascal ar pute la nevoe

sti. invete numaT modul de a-le intrebuinta, pentru

ca, atilt el cat si scolaril seI sa dobindesca suma
cunoscintelor earl sunt scopul Invetamintulul ;

ca, prin urmare, nu este cestiunea sic alba in-

weleiturci adanca, ci o judecata sanatosei qi orecare practices a metodef, fie pentru a arunca in
mintea copiilor temeliile solide ale unel invetAture complecte, fie pentru a insufla parintilor si
dascAlilor o spontaneitate proprie care sA le dea
satisfactiune,
Am cps c. Krilsi a fost sese anT dascAl de sat,

uncle avea un forte mare numer de scolarl de

tote etatile ; cu tad silinta ce'sT de, nicT odatA
el nu vecluse inteligenta for atingend desvoltarea
si dobindind solidaritatea, siguranta, intinderea
www.dacoromanica.ro

57

si neatarnarea la earl copiil nostri ajung la

Bertud.
Cilutdnd causele acesteT deosebirl, it isbira maT
multe.
Antdia deosebire o gasi In principiul, care prescrie ca sa se bleep . cu copilul de la cunwinla
cea mai sitnpla si sd, nu se paqesca la alta, mat

nainte de a o cunore copilul pe acesta cu devirOre, apoi sa 2nergei pas cu pas feiret sariturf, adaoga nd merec o mica cunorinta la cu-

noscintele peste car, copilul este pe tleplin stdpin..

El vOclii ca cbiar la inceputul invqatureT, aplicarea acestul principiti, pastrezd vie in copil acea.
marturie pretiOsa despre energia luT firescd.
(Cu acesta metodd
clise el insusT.ccopiif

sunt numai dirigeti ; et nu sunt de be imping.

silifi y Allcidata, la fiecare leciiune, el era nevolt

sa repete mereu cola rilor : Re/tectalf, geinditi-vg
bine, nu v'aducefi aminte.. ?s
Niel nu puted. altfel. El intreba, de esemplu,
la aritmetica : De cite -orl se cuprinde 7 in 63 ?
Copilul nefiind de loc preparat pentru acesta, cu
mare greutate, dupe multd gandire d'abia puteit
sa respuncld. Pe cand acuma, dupe metodd, co-

pilul are sub chi in 9 locuri cate 7 pietricele

sau alte lucrurl. El a inv6tat sa le numere ca 9
septe puse unele langa altele. El nu maT are

deci trebuinta sa. -'sI bath. capul pentru ca sa, respunzd la acesta. intrebare ; desi i s'ar face intdia
Ord acesta intrebare, adicd cd. 7 este cuprins de
9 orl in 63, dar copilul scie positiv cea ce este
intrebat intaiasi data acum, pentru ca el cunosce
de maT nainte tote elementele. Tot asa este in
tote ramurile metodel.
A doua observatie fdcuta de Kritsi este urnia-

www.dacoromanica.ro

53

torea

cVorbele fi figurele ce eii infcififez una

cate una colarilor mei, pentru ca stet invet a

citi, fac asupra for o impresie cu totul cleosebita de a fraselor compuse date copiilor dupe
obiceiii.v Krtisi exatninand atunci mai de aprope

aceste frase, le gas' compuse astfel, Ind" e cu

neputinta copilulul sa aiba cea mai mica idee
limpede despre natura aparte a fie carui termen
care le compune. Copilul nu zaresce, in aceste
combinari de vorbe, nici un element simplu si
cunoscut lul ; ci vede in ele numaT o amesteca
turd incurcata si neintelesa de lucrurl necunoscute, de care invetatorul se servesce, pentru ca
sa'l impinge., contra instinctelor luT, fara sa tie
seama de puterile lul si prin tot felul de sfortarT,
pentru ca
impinga sa Invete siruri de idel,
earl i sunt cu totul streine in sines si earl, afar6.

de acesta, i sunt infatisate prin vorbe tehnice,

necunoscute lul. Krtisi vecln c i eti lepaclam acestA

marfA a pedagogilor nostri si c" faceam pentru

scolaril mei ceea-ce natura face pentru selbaticl,
puindu-le tot-dauna sub ochi numai cate o sin-

gurei imagine, apoi caulcind un cuvint pentru

acesta imagine. El vechl ca acesta simply InftitiOre de imagini nu mijlocesce copiilor nil o judecata, nici o conclusie, pentru Ca nu intra astfel
in capul for nimic care s semene uneT tese sau

care sa li se dea ca avend un raport ore care

ru adeverul sau cu er6rea. Tatul li se infatiskti

numal ca materie de observatie ; li se da in

mana, ca sa die asa, un fir de ata care, legand

descoperirile for din ora intaia cu cunoscin tele

ce vor dobadi prin educatiune, i va conduce m al

tarcliti In mersul for de inaintare. Din ce in

ce mal mult, Krilsi se patrunse de geniul me6

www.dacoromanica.ro

Wei ,si II recunoscic tendinfa 9enerala d'a reduce

tote mijlocele de inveatura,ih fiecare ramura a

sciintei, la primele elemente 0 a nu adauga nici
data de cat putin Gate puffin in dose mid acestor elemente, asa in cat, tot adaogand mere% sa
se dobandesca un progres necurmat si fara lips
surf. Si din di in di, Krusi se arata mat dispus
sa lucreze cu mine in acest spirit, si'mi ajuta de
complectal Un Abecedar si o Aritnietica, intemeiate numal pe aceste principif.
Din intalele dile ale tovarasiei nostre, Krtisi
aratase dorinta de a se duce la Bale sa spuie lui
Tobler

at care era strins legat, despre mOrtea lal

Fischer si sin vorbesca despre situatia actuala.

Eu profital de ocasie si'l spusel ca aveam neapa-

rata trebuinta de ajutor pentru lucrarile mole

literare si ca as ti incalitat, daca s'ar pute sa'mi
asocieze pe Tobler, pe care'] cunosceam din corespondenta Jul Fischer. II disel de asemenea ca,
pentru executarea programel mele, ml-ar fl inch

forte trebuincios un profesor, care sa scie de-

semna si canta. Krilsi se duse la Bale, uncle velour

pe Tobler, care se decise pedata sa primesca
propunerea mea si, dupe cateva septamani, el si
sosi la Bertud. Cand afla de la Krilsi ca aveam
trebuinta si de un desemnator, el se gandi la Bus&
care de asemenea nu stete la indoela sa primesca
propunerea lul. Iaca opt luni de cand Tobler si
Buss stint la mine. Amice Gessner, creel ca-11. va
1) J. G. Tobler (1761 1843), nascut la Tropn stete cu
Pestalozzi 7 am. ea profesor de istorief 0 de geografie.
In 1807, el fonda o scold industrials la Mulhusa, stabili
la St.-Gall o casa de educatie. Tobler este unul dintre

ceT maT principalT colaboratori literarT aT luT Pestalozzi.

www.dacoromanica.ro

60

face placere sa seil enact cea ce esperienta i-a

invOtat asupra chestiunit de cure ne este vorba.
Tobler a fort cincl aril* dascal intr'o familie forte
mare din Bale. lata parerea lui asupra starii actuale a intreprinderii mele si asupra carieril lul.
Desi in timp de sese anl int-am pus tsite silintele, resultatele invetamintului men n'au conrespuns asteptaril mele. Puterile mintale ale copiilor nu erescean in proportie cu silintele mele,
lief chiar In proportie cu cunoscintele for reale.
Deasemenea nici eunoseintele isolate, cu earl incarearn mintea lor, nu pastran o legatura strinsit

si nu se fixatt solid si trainic.

Am intrebuintat cartile cele mai bune scolastice. Dar, pe d'o parte, ele cuprind vorbe din
earl copiii int.eleg prea putine ; pe d'alta parte,

ele sunt atat de mult pline de cunoscintl, earl tree

peste cercul esperientef for f i ass de deptirtate de
modal de observafliune propriti etalif copiilor, in

cat trebuia sa plerd, afara din tale, mutt timp,

pentru ca sa le esplie .cea-ce nu putean intelege

el. *i apol chiar aceste esplicatiuni, en OM manta
si cu tots bataea mea de cap, n'aduceau mai nici
un folos pentru desvoltarea adev6rata a inteli-

gentel lor. Era d'abia ca o rap luminosa, care

se strecorei icf si cold intr'o canter(/' intunecosci

prin crepaturile me/ salt' ale peirefilor. Cu atat

mai mult se intimpla acesta la acele car', cars

se cobor pana in adancimile cele mai de jos ale
cunoscintelor omenesei, sail earl* se ridica, pe

d'asupra norilor, OM la sanctuarul luminel eterne, fara sa permits copiilor A pine piclorul
pe pamint. si unde totusi omeniI trebuesc neaparat sa locuesca mai intaiu, dad. este adeverat
ca el invata sa merga, inainte de a invOta sa shore
www.dacoromanica.ro

61

si data le trebue aripl spre a se ridica la cea

mai mica inaltime.

(Sentimentul confus al tuturor acestor rele a
invetamintului me conduse de timpurip sa incerc
a amusa pe scolaril mei cel mid de tot, puinduZe dinainte felurite luerurt ; cat despre cel mai
marl, cautai sa le dau cunoscinte limpeCIT intrebuintand invetamintul socratic. Prin intrebuintarea de lucruri, seolarii micutl castigara deosebite
cunoscinte. Insotii acesta metoda de procedarile
aretate de cartile cele mai bune. Dar tote cartile

de call voil sa me- servesc in acest stop eraii

scrise apt, ca ele presupuneau cunoscut cea ce

trebuiail sa faca mat antaiic cunoscut copilului,

voesc sa clic limbagiul. Tot asa era si eu 'nyetamintul meu socratic ce faceam cu scolarii maT
marl, adica prin el dobandiam resultatul ce produce si ce trebuia sa proctuca orl -ce esplicare ce
nu gasesce un punct de reazim in cunoscintalucrurilor si care esplicare este facuta Inca prin
vorbe, din call unele sunt cu totul neintelese de
copil. Cea-ce intelegeau astactl, in cateva (Jule, nu

sciu cum, se stergea din mintea tor, si cu cat

ImI darn mat mutt ostenela ca sa le dau asupra

tuturor puntelor esplicarl deslusite, cu atat maT
mult pared, ca ef perdeau priceperea for firesca.
Astfel, pentru tote partite sarcinei mete, si
pentru esecutarea tuturor planurilor mele, titbitniam in calea mea pledici neinvinse. ,,Si convorbirile mete cu tot fetal de 4scali, me intarira in
convingerea cd, cu tote carlile de educafiune ce
se tiparesc astacli in mare numer, tort dasealii

cugetaiti tot ca mine ci, intinzpinaiti aceleaq greulciff, deli 441 dedectiii multa ostenelci cu gcolarit
tor. Simtiam ch. aceste greutatl trebuiaa sa apese
www.dacoromanica.ro

62

indoit si inzecit mai molt asupra micilor dascalasi, afara numal data acesta stare rea nu I-o fi
facut cu totul incapabili de a simti acesta impresie.

Simtiam forte bine, ea sistemul nostru de educatiune avea multe lipsurl si cautam din tote pu-

terile mele mijlOce ca sa implinesc aceste lacune.

Atuncl imi veni idea s trag profit si din espe-

rienta mea si din cartile pedagogice, adunand tote

invetamintele si tote mijlOcele, cad ar pute sa

inlature greutatile ce'mT presenta fiecare din periodele copilariel. Dar nu intarc,lial a m0 convinge

ca, pentru ca sa -'ml ajung scopul propus, nicl

vieta intrega nu mi-ar ajunge. Cu tote acestea,
tot adunasem adeverate volume, eand Fischer,

prin mai multe scrisori, mT-atrase atentia asupra

metodei lui Pestalozzi si me facii sa presimt ca
acesta, prin alte mijlOce, ar pute ajunge la resul-

tatul ce eft cautam. lmi veni a crede ca mersul

sistematic si sciintific, ce urmam, era Note causa

acestor incurcaturt ce Pestalozzi nu intalnia in

calea sa 4i Ca tocmai practica scolelor din timpul
nostru crea acele lipsuri, ce Pestalozzi n'aveh sa
le umple, pentru ca. el _nu cunoscea nicT nu in-

trebuinta acesta practica. /quite din procedarile

luT, de exempla, desemnul pe piaci 0 allele, imi
parurd cip de simple, incat nu intelegeam, cum
nu le nemerisem eft insu-mt de lung limp, cu atat
mai Inuit cd,nd it -veclut folosindu-se de mijlOce
asa de naturale, care ar fi trebuit sa sara in ochil
on -carui invetator. Dar ceea-ce me !licit sa umbratisez cu totul metoda luT Pestalozzi, fu principiut

Ile, de a reda, mamelor misia pentru care ele

slut (tot de bine inzestrate de natures. Tocmai acest principiu imi servise ca punt de plecare in
incercarile mele.
www.dacoromanica.ro

63

PuT pe deplin intdrit in aceste idel prin sosirea lul Krtisi la Bale. Acesta dete, in sada de
fete, o demonstrafie practices despre urmarea lui
Pestalozzi in invetdmintul Abecedarulul, a citiril si

a socotelel. Preotii Faesch si Brunn, earl organisasera invetdmintul si, intru catva, directia acestel scale dupe primele indicarl ale metal:lel
luT Pestalozzi, dar prea putin cunoscutd, constatara la moment intiparirea addrica facutd asu-

pra copiilor prin silabisirea gi citirea in cor gi

dupe tact. Pe d'altd. parte, materialul, deli forte
putin, adus de Krtisi pentru scriere si socotela,

cum si cilte-va exemple trase dinteun dictionar,

din care Pestalozzi vrea s faces prima carte de
ci1ire a copilariel, ne aratara cd acestd met6da
sa reazema pe temeliT trainice si psihologice. TOte

acestea me hotarird pe-data sa me supuiu dorinteT luT Pestalozzi de a me intovartisi cu el.

Sosind la Bertud, de la prima aruncatura de

ochit, vecluI ca noua metOdd intrecea sperantele

mele. Remdsel 'limit de puterea minunata ce aWei, in tote privintele, scolaril luT Pestalozzi,
precum, si de simplicitatea si varietatea mij16celor fie desvoltare, prin earl se dobandia acestd
putere. Hotdrirea dascaluluT de a nu tine de lac
seama de tot ce a constituit panes aci Pedagogia
propriti clisa ; simplicitatea chipurilor ce intipAria
in minte ; impartirea asa de bine nemerita a ma-

teriel invqamintuluT sea in WO, a caror hivetare cerea un timp diferit si mersul progresiv;
inlaturarea or-caril cestiunl confuse si complicitate ; actiunea, energia, puterea ce el scia sa

esercite, fares vorbe multe si complicate, margi-.

nindu-se la cultura intensive a tuturor facultatilor;
importanta ce el atribuia limbagiului, staruind
www.dacoromanica.ro

64

si revenind neincetat asupra acestuT subiect, si

Mai pre sus de tote, invederarea netagaduita ea
unele din proceddrile luT de invetamint imI pareaii ca o creatie noun, tisnind, ca sa clic asa,
de sine si din insell principiile artel si ale fire!
omenesci ; totul imi (scita interesul in gradul cel
mai inalt.
In esperientele luT, erail unele amonunte car!
nu'mi pareau tocmal potrivite legilor PsihologieT.

Asa, de exemplu, era exercitiul de a pune pe

copii s pronunte frase complicate si grele, carl

trebuiau sa fie pentru dinsil confuse. Dar, cand

veduT pe d'o parte cu add istetime el prepara

pe nesimtite priceperea cunoscintelor, cand, pe

d'al' a parte, el 'mi atrase atenfia, Cu asta ocasie,

di insali natura la inceput ne inlet' liqeza, im-

presiile nostre, de tot felul, sub forma intunecoset

si complicata, ca numai mai tardifi ea i aduce
lumina, treptat dar negresit ; atun el nu mai gasil
nimic de dis contra acestor amenunte. Mai WI,-

gal de seamy ca el nu punea nisi un pret pe

amenuntele lucrarilor sale 0, ca incerca multe

exercifii pe car! le lepada apoi. In cea mai mare
parte din ele, el cauta numai crescerea puterilor
ce copilttl posedd in sine-sT, precum si indicif
asupra principiilor si regulelor principale, car!

11 conduseserd la intrebuintarea acestor diferite

mijloce. De asemenea, cand mi se intampla sd
surprind unele din procedarile lul in acea stare de
slabiciune si de nehotarire, ce caracteriseza sal.
tele, incercarile isolate, nu me maT descuragiam
de loc, ha Inca dobandiT in curind convingerea

ca acest mers escedent si progresiv face parte

chiar din natura lor. Si In adever, ca acesta am
observat'o pentru socoteld, pentru desemn ca si
www.dacoromanica.ro

65

pentru principiile fundamentale ale exercitiilor

lul de limbs.
Asta-di, este cu atat maT invederat pentru mine

ca bunatatea procedarilor lui vine de acolo, ca

ele se inlantuesc tote cu sistemul intreg si maT
cu seams, ea ele r6spund puterii copiilor. Le-am
urmarit in practica de tots diva, maT 'nainte afar
de a fi formulate in legT pedagogice, si le-am
vedut dohandind acea maturitate ce trebuift neaparat sa produca resultatele ce urmaria Pestalozzi. El le pune neincetat la proba, paint cand
le crede aprope cu neputinta de a le simplifiea
mai mull in forma for actuala si de a le stabili
pe temelil maT adanci Aeesta tendinta catre shnplificarea intregului si -catre perfection area ama-

nuntelor, m'a intarit in parerea confusa ce o

aveam de maT 'nainte, adica ca tote procedarile

cart mita sa mijlocescd des oltarea spiritulut
omenesc printeo tecnologie complicatcl, coprind in
ele inse-al piedica de nereusire, si ca, dace vrem

in adev6r sa ajutan-r natuia in tictivitatea sa li-

bera ce intiparesee desvoltaril neamului omenesc,

ori-ce sistem de educatiune si de desvollare trebue set se reducci d'intaiu la o simplicitate mare

de tot a mijlocelor in esenta for intimet, apot la

organisalia invefamintului limb it, care invetamint

sa fie psihologic si in armonie cu aceste mijloee.

Numai ast-fel am ajuns putin cite putin sa ved

limpede scopul pentru care Pestalozzi imparte
invetatura limbic in partI pentru ce resume
invetatura aritmeticel in vederea si pentru generalisarea principiului : on -ce socotela este numaT prescurtarea uneT simple numerarT, ha
insasi numerele sunt numal prescurtarea acestel
spuner! ostenitore : unu i unu, inca unu, etc.
www.dacoromanica.ro

66

fac ata tea. Am velut de asemenea, pentru ee et

intemeeza tad educatiunea artistica, si liana la
facultatea de a se inchipui esaet lucrurile materiale, pe desvoltarea timpurie a aplicarii la desemnarea liniilor, unghiurilor, arcurilor pi pdti atelor.

Credinta mea in folosele metOdel crescea in

tote clilele si nicl nu se putea alt-fel, cand eram
martor clilnic al efectelor produse la invOtatura
menu el, aritmeticet scrierii qi desemnului, destimulatia generala a facultatilor exercitate dup.
aceste pincipil. Din ce in ce mai mult dobandil

convingerea ca se pole atinge scopul ce a dat

atat de mare ivieta esperientilor mele, adieu de
a reda niamelor rolul destinat for de natura. Ast-

fel trgpta intdia a invela nOntului regulat al

goblet va pute fi intemeiata pe resultatele doban-

dile de invefamintul matern. Vklui ca, not a ream

cu totul Bata o metodd generald isi psihologicei

in stare de a face pe toil talti fi pe tate mamele

de familii capabili sci invefe el

pe copii for,

data acefti peiriny vor gas), in inima for inspirape pentru acesta,
In scurt, multamita intipariril asupra spiritutu! mea, intiparire facuta de tot ce am v6clut ;
multamita armoniel nestramutate a resultatelor
observatiunilor mele : am ajuns sa imbratisez din

noa credinta care m6 leganase asa de dulce la

inceputul cariereT mele si care mai ca se perduse, in urma, sub greutatea practicelor si a espedientel or Pedagogiei moderne,

cred ink&

ca neamul omenesc se pOte imbundidg.

www.dacoromanica.ro

EPISTOLA III-a
Samar : Apreciarea lul Pestalozzi asupra tovarailor seT

Bus, Tobler i Kritsi.Biografia luT Bus scrisa de el insuat, Bus insareinat s'apliee metncla la desemn, gasi in
liniT elementele cele mai simple, puntul de plecare al in,v'effluzintutui sea.

Pestalozzi oprefce pe Bus de a se pierde

in abstracfiuni qi' I readuce la observarea aturei. Introbuintarea literelor ea se insemneze liniile i combinlirile
lor.Importanta terrninologieT.Parerea luT Bus asupra
resultatelor metOdel

luT.

Amice Gessner,

Tu cunoscl acum parerea luT Tobler si a lul

Krlisi asupra cestiuniT ce ne preocupd. Asta-11T it1
scrid despre parerea luT Buss. Tu sciT ideile mele

in privinfa puterilor ce renuln ingropate in c/asele de jos ale societdji1. Niel un argument, nicl
o probd mat deveditore a acestor idel ca istoria
luT Buss, ce'mT propuid salT povestesc In acestd
scrisoret In adever, ce schimbare numal In sese
lunT ! Ainice, aratd, luT Viland
Abecedarul intuiliunif 2) lul si intrebn still spunk, data a
1) Viland (Wieland Christoph Martin), scriitor si poet,
a trait intro 1733
1813 i, petrecend ma! mulkl an! In
Elvetia, se imprietenise cu guvernul republican.
2) Abecedarul intuifiunii saa inveletmtintu/ intaitia al
raportori/or nasurilor este titlul unel cart! elementare
scrisa de Pestalozzi i colaboratoriT seT.

www.dacoromanica.ro

68

antalnit vre-odata un exemplu mai pipdit despre

puterile perdute.
Scumpe amice, in lume se afid. forte multi 6meni de merit ; cea ce lipsepe inset sunt &tent
practici, car/ set gcie trage folose din merit.
Cugeta, amice, la acesti trel 8) bdrbati si la
resultatele ce dobandesc OA cu el. As voi set ti'I
fac mai bine cunoscuti si set me intind ceva mai
mutt asupra vietel tor. Am rugat pe Buss sa'tI
dea el Ore-care informatiunT in acesta privintd.
Prima educatiune a 1111 Tobler a fost cu total
neglesd. La 22 anT, se trezi deodatd aruncat in
cariera sciintelor si anume in cariera sciintelor
pedagogice. El 10 inchipuia ca din aceste studil
va face numai o imbucdturd. Acum inset vede ca
lucrurile se petrec tocmai din contra, ca ele ad
facut dintr'insul o singurd Imbucaturd si, In momentul cand interese neindestularea mijlocelor
sale de invelei mint, fu si'it set se fie orbegce de

carte, in toe scilf deschicla insue calea intuiliunil, a calif trebuintd o prevedea insusi. El
pricepe pericolul la care se espunea perclenduse inteun ocean de mil si mil de amenunte, din

cart fie-care, luat In parte, era bun, fail set fi

gdsit vro-data temeliile unel educatiuni, nici chiar

carp bune, ci Omeni rationabill. Lul '1 pare reti

ca cariera, care i se deschide acum la etatea de
30 anT, nu s'a intimplat set i se deschidd, la 22
de anT, cand nu Incepuse incd sa, se dedea la
stud iul cartilor, cad si-ar fi cheltuit puterile sale
naturale In acesta tale folosiotOre. ?El simte pe
deplin cat de pagubitore e pentru dinsul acestd
Intartliere, de acea dice : Este cu mutt mai uor
31 AcetI treT What! sunt Kriisi, Tobler i Buss.

www.dacoromanica.ro

69

ignoranilor deceit vcie de a incepe dupe metoda

fi de a inaintec apol fare ptedicei >. Prin aceste
vorbe el dovedere ca are o inima sincere si ca
metoda este superiors or-caril incercari. Dar,
data Tobler staruesce in acesta convingere, de
sigur ca talentele lui 'T garanteza o recompense

bung. Biruesca greutatile ce se intimpina la

inceputul invqaturei elementelor celor mai simple

si va pute cu inlesnire sa lege metoda de gradele superiOre ale invOtaturei clasice, cea ce no

n'am atins pans acuma.

Amice Gessner, to cunosci pe Kriisi si aT yedut istetimea lui in specialitatea sa L ). Ori-tine
'I vede lucrand, remane incantat de priceperea
lui cea afara din tale. El este arc de original in
acatei parte a inveyamintului, cum nu s'a mai
veclut Si cu tote acestea, inainte de a cunOsce
metoda, el avea numai priceperea mecanica a
or-carul dascal ordinar si Inca era inferior de
tot lug Bus in tote ramurile de cunoscinte.
El declare ca dace n'ar fi cunoscut metoda,
cu tote silintele sale n'ar fi ajuns s'aibe un spi-

rit independent .si ar fi remas tot-d'auna de maim

a doua, simtind nevoia de a fi dirigiat de altul,

lucru cu desavirsire contrariti caracterului sCu
firesc. El a refusat un post de invetator platit
cu 1350 lei si a voit mai bine sa'sT pastreze siMafia sa actualci, de fi forte inodesta, numal
pentru cS. el a inteles ca multumindu-se cu Dostul de institutor pentru moment, mai tardiu i-ar

fi cu neputinta de a face alt-ceva, dad. i s'ar

intimpla sa nu mai fie multamit cu positia sa.
Dace el a ajuns la atata autoritate in inv6tamint,
1) Krdsi da leckie de limbl i de calcul.

www.dacoromanica.ro

70

acesta vine numal de la simplicitatea lul. El s'a

identificat cu metoda si urmarea este pe deplin
naturalg. Vorba lul. Tobler este insusi adeverul :
Metoda era pentru Kr Usi cu atat mai usor de
urinal, cu cat el era mai neinvetat, si el a facut
cu atat maT marl progrese, cu cat el n'avea alte
tunoscinte, ci numal ca, era indemanatic din firepentru acesta. ocupatie >.
Amice, n'am Ore drept sa fig mandru de parga
metodel mele ?

Citesce acum apretierea lul Bus, pana sa'mI

vie mie rind ul :

Tata-meg era functionar intern la scola de

teologie din Tubingen. La etatea de trel ant,

fill trimis la scola Latina, unde urinal pana la 13

anT. Afar de orele de clasa, cea mai mare parte

a timpului mi-o petreceam cu studentil de facultate, si, pentru ca eram un Meta forte des-

tept, el se jucati cu mine. Unul din el mg inveta,

la opt ani, sa cant la piano; dar, dupe sese lunT,

ci plecand din Tubingen, lectiunile mele fura

intrerupte, si eu remasel sa studiez singur musica. Cu tote acestea, lucrand mereti si facend
neincetat exercitil, de abla aveam 12 anT, cand
la rindul meg, puteam da lectii de musica, cu
eel mai mare succes, unel &line si unul copil.
La 11 ani primisem si lectii de desemn, 'nyetand cu ardore limba greca, evreiesca, logica si
retorica. Parintil mei vreag sa termin invetaturile mele, aseclandu-me In Academia de bele arte
qi de qciirtle din Stuttgart care se fondase de cu.
rind, sag incredintandu-me profesorilor univ ersitatii din Tiubingen.
La Academia din Stuttgart se primisera pana

atuncl studenti de or-ce conditie atat cu plata

www.dacoromanica.ro

71

cat. si fara plata. Parintii mei erail saracT ; de

aceea adresara, o petitie motivata pentru ca sa
fiu primit fara plata la Academie ; dar nu fuT

primit, cad tocmai se publica un decret ca st

se primescd la Academie numaT flu de boerT, cea

ce me deseuragid si me face sa pierd orl-ce piacere de invetatura. Me pusel numaIpe desemn;

din nenoroclre bIetul profesor fu silit sa Ora,

sesca orasul, asa ca dupe sese lunI intrerupend
si aceste lectiunf, me gasii fara nici un rost,
fara speranta de a ajunge sa me pot bran' dupe
urma Invetaturel mete, de aceea me vedul silit
s intru la un tegator de airy.
1Caracterul men se schimba atat de mult in
cat caquI in nepasare. Imbratisal acesta meserie, cum asT fi inbratisat or-care alta, pentru ca
st me distrez si pentru ca si sterg din mintea

mea aducerea-aminte a viselor mele din tinerete.

Nu putuT insd isbuti. De lucrat, lneram ; dar sim-

tlam o nemultumire ce nu puteam spune si

hraniam In pieptu-inT un necaz mare contra nedreptatif uneT puteri care, contra obiceiurilor

de pant aci numat pentru ca exam nascut din

parintl de jos, imi rapid mijlOcele de a inveta ;
iml nimicid sperantele si viitorul, pentru care

cheltuisem o mare parte din tineretea mew TotusT traiam In speranta ca, prin meserie chiar,
1ml voia gasi mijlOce ca st scap de aceste o-

cupatil cu maim, care nu corespundeaa gustuluT

men si ct voia gasi vre-o ocasie sa repar perderea timpuluT ce-ml impuned nevoia.

(CalatoriT ; dar lumea era prea strimta pentru mine. Devenil trist, bolndvicios ; fuT silit

sit me intorc In familia mea. IncercaT din noir

st schimb meseria
veni, ideia sit trec in
www.dacoromanica.ro

72

Elvetia, unde credeam ca sa-mi castig panea en

putina musica ce cunosceam Inca.
Plecai la orasul Bale 1), sperand ca voitt gasi
ocasie sa dati lectiunl. Dar vechea mea pro-

fesie de legator de calif me facea sa flu sfii-

cios ceea ce strica tot-d'auna intiiiele incereari cetrebue sa faca omul ca sa. castige I an!. N'aveam
curagiul sa me -recomand. Un amic inta nindu-

me aci, in acesta positie critica, me faca sa

intru iarasT la un legator de carti. Dar din intaia di, cand me dusei sa m'asez la locul mea,
incepul sa me gandesc, cum asi pute gasi all&
ocupatie, negresit mai tarzia si dandu-mi-se ocasie ; cu toate acestea, aveam convingerea ca
eram prea innapoiat in cunoscinta musicei si

a desemnului pentru ca s castig cu ele un

traiu sigur. Pentru ca sa am mat mult limp sprea me deprinde mai bine in cele done arte (musica si desemn), schimbal in curind ocupatia ;

ast-fel castigal done ore de libertate pe 41, gi

facui cunoscinte care 'ml inlesnira studiile.

Intre altii, cunoscui si pe Tobler. El pricepu

pe data Intristarea care me rodea si IsT puse

in minte sa me smulga din acesta situatie. De
aceea si cugeta el la mine numal de cat, cand

ICrasi 11 spuse ca Pestalozzi Uinta, pentru meOda invetamintulul cu a carul organisare se ocupa, o persona care O. cunosca desemnul si

musica.
Cunoscinta ce aveam despre slabiciunea inve-

taturei mele in genre si a cunoscintelor mele

in desemu, si speranta de a intalni o ocasie sa,

1) Bal (frantuzesce Bale, nemtesee Basel), /este un oral

in Elvetia, aetlat pe Rin, in partea de inieza-nOpte.

www.dacoromanica.ro

73

lac progres in aceste doue privinte, grabira ho-

tarirea mea ; me hotaril s me due la scola

lu! Pestalozzi din Bertud contra sfaturilor mai

multor persone can 'ml cliceati sa refuz ori-ce
tovarafie cu Pestalozzi, pentru ca era jumgtate

nebun si nu scia nice ()data esact ceea ce vrea I).

Pentru dovedirea acestei imputhrl, mi se spuneati
maT multe fapte.
lute() qi de exemplu, intrase in orasul Bal,
cu incaltamintea legata cu paie ; caci fundele

pantofilor sei le dedese until cersetor eel esise

inatnte la bariera orasuluT. Citisem Cartea lul
Pestalozzi numita Leornard qi Gertruda ; credul
fr nicT o greutate istoria fundelor, dar de aci
nu conchisel de loc ca. erol acestel istoril era
un nebun. In scurt, voil s fac incercarea si
plecaT la Bertud. Ceind vedue intdia ora pe Pestalozzi fu' puffin viicat. El se coboria din catul
de sus cu Ziemssen, care tocmal venise sa-1 visiteze si veni la mine, alb de pulbere, cu ciorapil
rea legatT ; in fine totul in neregula.
Nu gasesc vorbe potrivite ca sii. spuiti ceeace simtil in acel moment : Era un fel de corn-

patimire amestecata. cu admirare. Intro clips

Pestalozzi si tot ce isbia vederea mea precum : buna vointa, primirea cea bucurosa a unui

strein ca mine, lipsa de or-ce pretentie, simplicitatea, neregula toaletel lul, in fine totul me

1). Aci dim o notita a luT Bus ,(Nu mi se !Area de

loc cuviincios sa public acesta parte a apretierilor mele.
NumaT pentru ca Pestalozzi a staruit forte mult i m'a

silit chiar formal ca sa public in Ma sinceritarea for

impresiile mele asupra persOneT i asupra a tot ce'l pri-

vesce, numal pentru acesta am indrasnit sa public acestea.,

www.dacoromanica.ro

74

transporta, Niel odata n'am veclut o persona, care

sa se lipesca ast-fel de inima mea, care sa.'ml

castige asa de lesne increderea.

A -doua, cji dinzi-dimineta, intral in scola luT,

uncle vequi d'intaia numal aparenfa neregulei qi

un zgomot, care'mi displa cit. Dar entusiasmul ce

aretase Ziemssem, vorbindu-mi, in ajun, despre
planurile luT Pestalozzi, imI atitase de maT nainte
curiositatea ; trecul decT cu vederea peste acesta

nereguld ce me isbise si, in curind ful uimit de

unele folose ale acestel metode de invetdmint.
Cu tote astea, la inceput, mi se parea ca. prea
tinea mult pe copil asupra aceluias punt ; dar,
rand vedul dad perfectie ajungek dascalul sa
dobandesca de la scolarii sel In exercitiile elementare, atuncl, pentru intaia Ora, cunoscuT cat
de gresiti eraa profesorii met cart la invetatura

mea sarisera ice si colo condusl pumai de capritiu.

Mintea mea Intelese acum ce., daca dascalul mei.]
/War fi tinut astfel lung Limp asupra elementelor

celor d'intail't ale invelaturei, a, fi in stare sd

isfeleg eu insu-mt qi sci, urnvez sing ur mai departe cursul invelaturilor mete, i prin urmAre
as fi scapat de tote relele si suferinfele in cart
notase vieta mea pane. aci.
Cugetarea acesta a mea respunde pe deplin
maximel lul Pestalozzi, adicd, : uA aduce p anteni prin met6da sa ca sd se ajute ei inlig, pentru
ca pe acest pa/mint ninteuf nu le vine, nice' nu
le pOte veni in ajutor. and citilintaia Ord acesta
bucatica din cartea Leonard si Gertruda un fior
trecit prin tot corpul melt. Dar esperienta vietet
mele este o probe., ca nimeni pe acest pamint,
nu vine In ajutor, data nu e vrednic sa se ajute
el insu-si. Pentru mine era acuma de tot evident

www.dacoromanica.ro

75

ca lipsele ce nu putusem implinl pentru ajungerea

scopuluT meu aveaa isvorul for in slabiciunea si
in spoiala de invetatura, ce primisem.

Gresela venia de la temelie, de la inceput.

Imi indreptai atentia numaT asupra ramureT
de invetament pentru care Pestalozzi imI cerea

ajutorul mea 1). Dar lung timp nu putul pricepe ideile lul Pestalozzi in privinta desemnuluT
si la inceput nu sciam 'ce intelegea el cand imI
clicea :

eLinii unghiuri i arcurl, fata punctul

D-tale de plecare pentru studiul d?,semnului !>>

El imi adaugh Inca, ca un fel de esplicare : Aci,

ca si in orl-ce alt studiii, mintea omulul trebue

sa se inalte de la perceptiunT intunecose la ideT
limpOT. Dar n'ajungeam Inca sa pricep, cum
putea desemnul produce acest resultat. El imi
respundea prin impartirile patratulul si ale arculul de cerc, prin subimpartirile for In unimi
ee se pot observa si pricepe. IncercaT sa gasesc
aceste impartiri si simplificari ; dar nu cunosceam
gradul MORA at simplulul si, cu toate silintile

mele, me pierdul lute() multime de figurl isolate, cad erau forte simple in sine-sl, dar earl

nu 'ml esplicati Mel de cum regulele simplicitatiT

ce cauta Pestalozzi. Din nenorocire, el nu acid

scrie, nici citi, deli facea pe ccolarit s'ei sa reali
seze progrese de earl me in,inunatn, atat la desernn cat qi la scriere. In scurt, trecura luni fara

sal pricep ideile, firs sa sciu ce trebuia sa La

pentru ca sa'T implinesc dorintele. In sfirsit
intelesel ca. cea ce trebuia, era sit scia maT pu-

tin de cat sciam, sail cel putin, sa-mi inchi1) Sa nu se uite ea aci vorbqee Bus, unul din tova110 lul Pestalozzi.

www.dacoromanica.ro

76

puesc pentru moment ca nu scitt nimic, pentru ca sa me cobor la representarT simple, cart
faceati puterea lut Pestalozzi, deli nu puteam
Inca sill patruntl. In fine, numal reflectand neincelat fi constat4nd cal de mull sco/arii lut
isbntiait prin invelarea cu staruingi a elementelor, numal ; stfel ajunsel sa me fortez pe mine
insumi si sa pdtruncl destul de adanc in modul
inell de a vede lucrurile, pentru ca set ating
puntul precis, de unde plecati copiil si unde se

ridicau, sub chit met, la puterea ce et aratae.

Ajuns aci, numat in done (Jule cumpusei Abece-

darul

<Dobandisem acest resultat fara

cunosc
insemnatatea ; dar d'indata ce-mT dedei seama
despre realitate, acesta ishutire ;wit asuprA'ml cea

mat mare influenta. Nu fciain pond, atunct ca

tot metesugul de,setnnulut stet numvi in Unit

(Din acel moment, tote loci urile se infdtisara
mintil mele inchise intre linil car! le hotdraii
marginile. Eft nu despartisem nici data aceste
margini de lucrul insusT in chipul ce'l infatisaa
mintil mele. Acura ele se despartiad tot-d'auna

de el in inehipuirea mea si erati pentru mine

un fel de masurT cart 'mT arataa exact si rigu-

ros cea mat mica ahatere. Dar, dupe cum la

inceput vedeam numat lucrurl, nu mai veclal
indatd de cat liniT, si-mT inchipuiT ca trebuiail
negresit sa fie studiate temelnic si in tote intrebuiutarile lor, mat inainte de a da copiilor
lucrurT reale sa be copieze sad numal set le
observe. AtuncT Pestalozzi stabill principiile sale
de desemn, potrivite vederilor luT generale, po-

trivite si mersului naturel, care nu lasd nict

odata ca spiritul omulul set se desvOlte lung
www.dacoromanica.ro

17

timp numal intr'o directie ore -care, fara, sa

n'adauga observatiunea cea mai precisa a lumil

din afara. Pestalozzi aved intenfia sa intocmeScd
pentru copil si scc punit sub ochit tor, chiar de
la legan, un indoit rind de chipuri; unele destinate celei d' luta' ie ciirtt a copilariet i celelalte
servind de exemplu pentru procedarile sale de
tnii surare. Cu cartea d'intaill el voia s'ajute
natura si sa desvOltq pe cat s'ar pute mai -cmrind, la copil, consciinta vorbelor si a lucrurilor

prin a jutorul tm/ qir de chipuri luate chiar

din naturd. Scopul cartit a doita era sa unesca

exemplul cu regula, s rezime pe una de alta,
puindu-le alaturi in mintea copiilor notiunea
former curate si notiunea lucrurilor cart se raportezil la ea si in sfirsit sa asigure invetamintuluT un mers treptat si psihologic. In adever,
d'indata ce copilu i este in stare sa desemneze
perfect o linie noun, el i gasesce aplecarea In
lucrurile din juru'T. Desemnarea insa esacta a
acestor lucrurl nu trebuia sa fie de cat repetitia modului masurarii, care 'i era cunoscut.
(Me temeam sa nu slabesc puterea intuitiuniT

la copil aratandu-le lucruri inchipuite. Pestalozzi nu primia nicf o putere care nu era nailrala. El imi (Ilse odata : Naturop nu da copilulut lint, ci lucruri ; nu trebue silt dam linit

de cat pentru ca sa'l facem sa valla exact lucrurile ; d'acea nu trebue sa departam de el lucru.
rile sere a'l face sa vaila numal linii). Alta data,

vorbind de pericolul ce ar rezulta din intaturarea lucrurilor naturale in favorea liniilor, se

sups ra asa de tare in cat 4ise : cSti me feresca.
D -deu ca, pentru dragostea liniilor si a artel in-

vetamintului in genere, sa 'MM. spiritul omenesc

www.dacoromanica.ro

78

si s tocese in el impresiunea naturel, cum fac

popil pagans cu invetaturile for superstitioseJs

cln cele din urma inteleseI si eu pericolul,
si gash in planul color done card o potrivela

deplina cu mersul natures si numal 'atata arta,

numai atata mestesug cat &amid pentru a permite natures sa exercite asupra spiritului omenesc

actiunea ce reclama mat cu seamd desvoltarea

facultatilor nostre.
Mai antaia avusesem Inca s'altd greutate, Pestalozzi imi disese sa invet pe copil a citi marginile lucrurilor, cum se citesc vorbele, Si sd
Insemneze cu litere fie -rare din impartirile arcurilor si unghiurilor, asa ca sa se pota esprima

combindrilor for si sa se scrie pe hartie, tot

asa de deslujit, cum se scrie o vorbd, prin mal

multe 1itere. Aceste linil si aceste arcuri trebuiat s formeze un Abecedar at intuiliunif si
sa mind ast-fel temelia unel terminologii, care
ar putea, nu-numal sa dea ideea cea mal clard
a deosebirilor dintre tote formele, ci hied sa le
preciseze riguros prin vorbe. Pestalozzi
repaus paha nu me facu al inteleg eu. Vedeam
bine ca nu'l puteam multami, lucru de care Mil
pared forte reu ; dar in desert lin( bateam capul, ca fcirci marealuirabdare, Abecedarul de
intuitiune al nostru nici odata n'ar fi fost ter minat.

Isbutil in sfirsit. Incepul cu litera A; asa

vrea el ;- si, cu tot acest inceput greu, am ajuns

asta-di sa hu mai am nicl o greutate, nicl o

nedomirire in privinta acestul limbagiu. Drept
vorbind, totul era pe deplin preparat in desemnurile facute cumplet ; dar greutatea era di nu
sciam sa vorbesc despre cea ce cunosceam in
www.dacoromanica.ro

79

fapt, si ale' nu pricepeam ceea ce altil (liceau

despre aceleasi lucrurl.
cUmil din resultatele cele mod insentnate ale
meloclei este vindecarea acestel slabiciuni In
adever, metoda acesta lega in mod general si

solid (vorbele) cu sciinta ce ne (Id natura si

educatia, faand ast-fel pe copif set ajunga a
se esprima cu precisiune asupra lucrurilor cunoscute de et, treptat inset cu dobandirea cvnocinfelor /or.

gInsisT profesoriT nu pot vorhl esact asupra

tuturor lticrurilor cunoscute. De cite orl n'audl
clicendu-se de exempla pricep bine cestiunea,
dar iml lipsesc vorbele ca set me exprim !> Pestalozzi insusl marturisia ca, intimpina une or
mare greutate pant set ga'sescli espresia, nemerita pentru spunerea cugetaril sale.
c*i. eu, dice Bus, tot din causa necunoseintel

termenilor tebnici am dibuit ca un orb atata

timp in invetdmintul desemnuluT ; de acea nu

putusem pricepe principiile lul Pestalozzi asupra
acestui punt.

Dar, data rnpte aceste piedicl, numal de

cat atinseT scopul pe deplin si recunoscuT din

ce in ce mai mull folOsele metOdei. Intelesel
mai cu seama, cum Abeeeclarut intuifiunii, (pro-

curand copiilor o terminologie precisa pentru

cunoscintele ce le aduc observatia si invetamintul), trebue set dea copiilor o vedere mult mai
justa qi un sentiment mult mai esact al- proporiiilor ; veclul de asamenea cu cat mai usor
emenii cunoscetori de acest limbagin pot deosibi
unele de altele lucrurile, ale caror nume le sunt
cunoscute si pot pastry o reamintire mai sigurd
si mai trainica despre caracterele for diferenwww.dacoromanica.ro

80

tiale, de cat omenil Carl n'ail prima asemenea

directie. Practica intari ideia ce-ml facusem in

acesta privinta. Vegui copiT pretuind nuante, or

unde le intalniau, maT bine de cat omenii dedati,
din tineretea lor, la studiul mesurilor si desemnuluT, si multi din scolaril mei dobindira, in
acestd privinta, o istetime cu mult maT presus
de progresele ce fac copiT in astfel de cunoscinte.

aInsa judecam despre metoda intregd num'

dupe o singura ramurd de studil si dupe resultatele el. Pe urind ajunsei, inset, inset, a pricepe efectele el minunate si in- celealte pry
ale invetdmintului. Condus de practica ce dobandisem, imI inchipuiT ca era cu putintd aplicand Psihologia la studiul linzbagiului, intrebuintand mersurl progresive, trecend de la sunet

la vorba si de la vorba la frasd, ca era cu puUntil a deschide calea la idel dare, tocmal
precum plecand de la liniT la unghiurT si de la
unghiuri la forme, ajungI treptat la lucruri de-

terminate.Intelesel cd, mersul era acelas sl

pentru socoteld. Pan'atuncl, considerasem fie-care

numer, fara sit am cunoscinta clard despre va-

lOrea lul proprie sau despre cuprinsul lul, tocmaT

asa precum, in privinta desemnulul, vedeam maT

nainte lucrurile fora s le despart de marginile

for prfcise si de proportiile lor, adica de cuprinsul lor. Acum, fie-care numer se infatisa
mintif mele clar i materialicesce chiar, ca totalitatea until cuprins defini.t Astfel recunoscul

ca copiii datoresc acesteT metOde multe si marl

progrese, si tot odatd 'vequi, cat este de insemnat, pentru fie-care ramura a invetamintulul, ca

studiul el s'aiba un punt de plecare care sa'I

fie comun cu tote celelalte ramurl, adica vorba,

www.dacoromanica.ro

81

forma ,si numerul. Dupe cum nesciinta limbiT

tehnice imI pusese piedica la invetSmintul desemnulul, de asemenea gasii ca nesciinta cal-

culul din partea mea era causa lipsurilor in

Invetamintul men. In adever, constatal ca, pentru

fie-care din forme, copilul nu'sl pote infatisa

Inintii sale partite 0 in parte lard. sa le scie

numera, asa ca, dach el nu pricepe 'impede, de

exemplu, ca numerul 4 se compune de 4 unitatl,

i este cu neputinta Sa intelega cum o figura

pote fi impartita in 4 OAT.

<KAstfel lumina, crescendi din rli in cli mat

mult, ce ml-aducea studiul particular al desemnulul si lumina ce dobftndiam prin mine insu-mi,
desvolta in spiritul men convingerea ca metoda,
prin actiunea sa asupra inteligentef, descepta
si imputernicesce, la copil, facultatea de a progresa prin ei inqi-qt si ca ea este un fel de trapez (legdn atarnat) care, dupe ce i s'a facut
vint. este lasat liber ca sa se misce de sine-O.

Nu sunt en singur care judec asa. Sute de

persone au venit, an veclut si au fps (Acesta

trebue sa reusescd). Terani si terance au clis:
Si eft pot apiica aceste principil copiluluT men,

a casa. Si el avean dreptate,

MetOda intrega este o jucarie pentru or-vine

tine in many firul celor A'antain elemente ale

el, care fir 11 feresce de a maT rataci in Oa

gresite, singurele piedicT pentru cultura spiritulul omenesc. Aceste sisteme gresite, in adever,

stricd semintele educatiuniT, cart sunt in no!

insine ; ele ne departeza de la natura, care ne
cere numal lucrurl usore, cu conditia ca noT sa
le Wain din mina el si sa le ducem pe drumul
eel bun.
www.dacoromanica.ro

82

<<Mal am un cuvint sa adaug : Cunopinta metddel mi-a redat veselia i puterea tinerelef in& ;

-mi -a reinviat, pentru mine fi pentru omenire,

speran(e ce priviant cu vise i pe can le respinyearn, contr a tuturor aspiraliunilor inintii mete.

www.dacoromanica.ro

EPISTOLA IV-a
Sitmar : 1) Pestalozzi arata, cum, dupe ce fusese ispitit sa parasesca programa sa, fu condus s'o reia din
nod considerdnd situatia, cea rea de tot a poporulul dip

puntul de vedere al invetatureT. 2) Ugenpz unei reforms

radicals a invefao inhale?: i conform cu mersul natuel
AntiCe,

Tu al facut tunoscintd cu colaboratorii met_

Dar nu-1 aveam la inceputul instalarii mele aid
la Bertud si nici nu cautam atuncl colaboratori ;
pentru ca, de la plecarea mea din Stanz, eram
intr'o astfel de slabiciune si de ostenela, in cat
chiar ideile mele relative la vechile-mi planurl
de educatiune populara, incepeat sa se sterga
din mintea mea si mat ca eram sa-mi marginesc

aspiratia la dobandirea cator-va imbunetatirI

de amanunte a starii

celei rele

a scolelor

nostre. Dacit am intrat iarasi in calea cea bunk

unde sa pot implini vechile mele proiecte, o

datoresc numal necesitatil si neputintel mete de

a indeplini chiar a-esta programa simpla. Insa.
luni intregi petrecul lucrand, in hotarele strimte
unde me silise sa me inchid acea sleire a fiintel

mele. Ciudata positie mal avul si et ! (u lipsa

mea de invetatura si de practica, dar si cu pu-

terea mea de intelegere si en simplicitatea mea,

www.dacoromanica.ro

84

me gasiam tot-odata si reformatorul invetAmin-

tului si eel mai din urma din dasOlii codaci ;

si acesta inteo tirenme cand, de la J. J. Rous-

seau si Basedow, jumetatea uniii era in miscare

pentru ca sa dobandesca acesta reforma I Drept
vorbind, eft nu sciam nimic din tot ce faceau
si diceaft acesti omeni. Dar ea tot vedeam trep-

tele de sus ale invetamintului atingend ici si

colo o perfectiune, a eitrii stralucire eelipsia

ignoranta niea, dupa cum lumina dilei eclipsesce
pe liliaci.

Gasiam ea ebiar treptele de mijloc ale in-

structiuniT intreceati cu mult sfera cunoscintelor

mete ; si vedeam ebiar si invetAmintul cel mai

elementar studiat, din tote partite, cu harnicia

si buna exedinta a furnicel ; mi-era cu neputinta

sa nu recunosc meritul si resultatele acestor

luerOrT.

Dar, cand priviam starea generala a inveta-

mantului, eonsiderat in intregul luT si in rela-

tiile sale cu masa indivizilor earl au nevoe de

instructie, vedeam ea putinul ce faceam, era cu
mult mai bine de cat cea ce faceati altil in favorea poporului
Invetamintul ash cum se
practica Ia stole n'avea nici un pret pentru cea
mai mare parte a omenilor si pentru clasele de
jos ale societatil.
Asa cum cunosceam invetamintul, Ii asemuiam unef case marl, at Orli cat de sus este
impodobit cu o arta minunata si perfect& ; dar
locuit numal de putinT omeni. Catul de la mijloc

numera maT multi locuitori ; dar n'ati scarf ca

sa se urce, ca Omenii la catul de sus, si data

arata dorinta a se sui ca pisicile, li se taie de
mai nainte un brat sati un picTor, pentru ca sal
www.dacoromanica.ro

85

Impedice de la acesta. In catul de jos locuesc

nenumerate fiinte omenesci cart, ca si eel din
caturile de sus, ail tot acelas drept la lumina
sOreluT si la aerul atmosferei ; cu tote acestea
nu numal ca sunt pArasitT in viziunT Mora ferestre, intunecOse si groznice, dar de indata ce
vr'unul din el cerca numal sa ridice capul ca

sa arunce o cautatura de ochl dare catul de

sus- eel stralucitor, i se scot ocbil in modul eel

mat barbar.

Amice, acest mod de a ye& lucrurile me

conduse firesce la convingerea ca trebuia nea-

perat si cat mat grabnic sa se vindece cu de-

sevirsire acest reit scolar, care face din cea mat

mare parte a Europenilor Omeni fora barbatie,
fiinte lipsite de energie si de puterea productive.
De acea trebue o doctorie cu adeverat vindicaOre ; dar nu una din acele cart se (la numal
de forma ; cad a,stfel de doctorie, in loc sa face
bine, va invenina totul. Cu tote acestea incepeam

sa simt din ce in ce mat mult, ca nu este de

loc cu putinta ca relele de earl sufer scolele
sa sa se vindece cu totul si pentru lung timp,
data nu vom puts supune forma mecanica a
or -catul Invetamint legilor ce urmeza minted
Dmului, pentra ca set se inalle de la pereepliuni
la judectiii limped .

Acest sentiment, care mi se impunea, cum

ciisei, din ce in ce mat mult, me conduse de a
dreptul la consideratiuni cart imbratisau, in intregul seU, domeniul educatiunil. Dispositiile

mele interiors me faceaA atuncT se, semen until

soricel care are fried de pisica si care d'abia

indrasnesce sa arunce pe ascuns cote o cthita.
tura de ochl din vizuina sa. Totus fur silit s'o
www.dacoromanica.ro

86

recunosc ca programa scurtata si strimtd, ce

descuragiarea mea actuald imi dicta, nu da de
cat o satisfactiune cu lotul neindestulatore cerintelor situatil si putea ajar, icl si colo, in
imprejurarl usor de indeplinit, sa aiba de resultat numal ca sa faca pe _bietil copil sa ingliite o noun doses de opiu, eare sa se adauga
to dosa obisnuita ce absorb el asa de des intre
eel patru paretl el scolet
Cu tote acestea, pe fie-care di eram mai nemultumit de stares careierei mele. Cu tete aspiratiunile mele, in adever, mi se pares ca, me

gasiam in situatia pescarulul care, pierdindu-s%

carligul eel mare de pescuit, void sa pescuesca
chitul cu undita de trestie. Firesce ca n'a isbutit. I-a trebuit cu orl-ce pret salt gasesca un

carlig de pescuit sau st se lipsesca de a mal

pescul chit. Tot in aceas situafiune one gdsii
gi eft, de indata ce recunoscui ca trebuiet ca

principiile inveytmintului sa' se pun& de grabci

in artonie cu mersul natures, in tote privinfele.
Acura nu vedeam profesiunea de (lased], isolatd
de drepturile natures ; din contra le vedeam pe
deplin inlantuite. De acea trebuia or sa renunt

la cugetarea de a dobandi vr'un resultat in

profesia mea, sati sa respect rinduela firif si sa
o urmez or pe unde i-ar place el sit me conduces. Alesei partea a doua ; me incredul incd
odata, si de asta-data me incredul orbesce directiunil naturel, si, dupes ce petrecul un an,
ca dascalasul clasel intaiu primare fart nice un

drept de initiativa, m'asvarlii de odata intr'o

intreprindere care imbreiliset trei proiecte, anume : 0 cases de orfani, o scold normakt ksi un
pensionat ; dar acesta intreprindere cerea un cawww.dacoromanica.ro

87

pita', din care et in acel timp nu m'asteptam sa

pot realish nicl chiar a gecea parte.
Intreprinderea insa a mers. Ea merge, amice

Gessner, ea trebue sa merga. Eu sunt omul

unei esper ente de un interes mare. lath o
luerare care este de o inspiratie mare, si cu-

rata a spiritulul de sacrifi chi pentru binele omenirii. Ore omenii si guvernantil o vor lash sa
lancedesca, sa se prapadesca si sa morn fara
sal dea ajutOr, child eata ca bobocil se deschid
si florile se desvolta sub ochii for ? Ba Inca

inter, arile mele, scumpe Gessner, sunt si mai

inaintate ; ere au ajuns sa produca fructe earl
au dat in copt.
Amice, omul este bun, are voinfa sa face binele ; numai ca el urea in (mein limp fi binele
8611, Si, dacd este reu, causa este, fii sigur, pen-

tru ca i-a inchis calea, unde ar # volt

sci fie

bun. A-i inchide acesta cale ! 0 ! acesta este o

fapta groznica ! -- Cu tote acestea, am incredere
mare in inima omulut si, intemeiat pe acesta
credinta, merg pe drumul meu desfundat, ca si

cum as merge pe o cale roman. forte bine

pavata! As vol sa to fat sa petrunclIin incurca-

tura de reflectiuni, pe unde a trebult sa tree

eu, pentru ca sa ajung a aduce lumina in spiritul

meu asupra procedarilor mecanice ale invetamintului si asupra subordinaril for la legile neperitore ale nature! fisice. In acest stop, copiez
aci cate-va locuri dintr'un memoria asupra esperieutelor mele ce am adresat, acum sese lunT,
mat multor amid. ai institutului melt
Acesta citatie t-e va luminh asupra multor
punte si asupra mersuluT ideilor- mele.
tOmulp cliceam eu in acea scriere, se face
www.dacoromanica.ro

88

vm numaf prin educatiune ; dar acest conductor

ce avem, ce ne dam not insine, la rindul seri,
trebue sa se silesca ca sa umeze mersulsimplu

at naturel, fie macar or-cat de departe ca ne

ar conduce el. In adever, or-cat de insemnata.

ar fi lucrarea educatiunii, or -testa energie ar pune

ea sa ne desbrace de conditia si chiar de prerogativele fiintelor insufletite, educafiunea nu

p6te adduga nicf o atones la esenfa proceddrii,
prin care neamul omenesc se ridica de la pereepliunf la cugetdri dare. Dar nicl nu trebue
sa vrea asa ceva. Ea Isf implinesce misia, care
este -perfectionarea n6stra, cand se marginesce
sa ne desvolte numaI In acesta directiune ; si
or-de Pate ori cerca sa ne tirasc8, pe altd tale,
ne dd Indarat si ne arunca Inca Inteo conditie
care nu este conditia omuluf ; ea care este Insarcinatd de creatorul organisatiunif nostre se
ne traga, sa. ne scot, din acea conditie, Natura

este schimbettOre si neperitore ; de acea, aplicata

la educatiune, ea Iii formeza temelia eternet i

neschimbei toye. De aci vine ca pentru or-ce obser-

vator profund, educafiunea, ajunsd la cel maf

malt grad at e4 de strdlucire, se as6m4nd nnef
clddirf mart, care s'a ridicat pe nesimiite, prin
adauga treptate de parti micl, d'asupra unef
stanch masive qi neperitore, si care clddire stet
neclintita pe acesta stcinca tot timpul cat e strins
legates de ea ; dar se ddrima deodat'd, se fardmicefce gi se preface in pdrticelele de care era
formates, de indata ce leg 'a' tura care o upere
cu stanca se rope pe o lungime numat de cateva
linif.
Or-care ar fi marimea resultatelor, directe
seta indirecte, produse de educatiune, set lump
www.dacoromanica.ro

89

deamaruntul, si una cate una, perfectionarile ce

ea aduce evolutiunil, sail desvoltarii naturale,
sail maT bine perfectionarile ce ea cladesce pe
acesta temelie ; ele sunt mid si imperceptibile.
Proceddrile intrebuintate de educatinne pentru
desvoltarea facualtatilor nostre se marginesc
maT cu seama a adunil intr'un cerc mai strimt
si in seril coordonate lucrurile ce natura ni le
ofera risipite, depa'rtate- de noT si confuse, amestecate ; aceste procedarl se marginesc a supple

de aprope aceste lucrurT simturdor, nostre, in

conditiunl earl s'ajute memorieT nostre si carl

sa ne obisnuesca chiar simturile, carT sa ne

arate lucrurile esterne Intr'un numar maT mare,

inteun timp maT indelungat si inteun mod maT

precis. De acea, tota puterea educafiunif se

intemeiezei pe potrivirea acfiunii qi efertelor ef
cu efectele esentiale ale naturel MOO ; pro-

cedeirile educafiunif qi ale natures nu sunt de

cat unut qi acelaq lucru.
(0 omule insufia-te de aceste procedarl ale
domnel nature ! Iata cum urmeza ea. Pentru ca set
formeze ea copacul cel mai Malt, maT intaiil face
s esa din seminta un germen, un colOsor,
forte mic ; apoi, pe nesimtite ii adauga particele
in fiecare cli si in fiecare moment al OHO, desvoltandu-I mai intaiu elementele trunchiulul, apoT partite ramurilor principale, si in fine ale ramurilor secundare, piny la eea din urma ramuTica,
unde s'alipesce frun(la plapanda. Ia bine seama,

omule, la acest mers al maril natura ! Vecil cat

de bine ingrijesce si protege ea fiecare particica
ce creaza ! Vecli cum alipesce fie-care organ nou

la vieta de acum inainte asiguratd a micutilor

ci prune!!
www.dacoromanica.ro

90

Observd, educatorule, cum florea stralucitore

se desvolta din 1)01)0(11 formati in nauntrul tese-

turilor ! Observe cum s'arata. si fructul pe data.

in mijlocul frnmOsei podobe a acestel prime fase
a vietel vegetate si. titter, mic Inca, de si pe deplin format fructul adauga mereu cite ceva pe
fiecare di, dar adauga ceva, real, proprieT sale
fiinte, si pctrece mai multe lunT spre a cresce
astfel linistit, atarnat de ramura care -1 branesce,

pana rand cade singer din potn, find copt Cu

desevirsire si complet in tote partite sale !

Observe cum mama natura desvOlta germenul
radeicinei si vira attain; in sinul pamintului partea cea maT pretiosa a arborelui, si ea face acesta.
tocmal in timpul rand dau cele d'iniaiu vlestare ;

cum ea face sa esti, la rindul see, trunsubstantei intime a radticinci, ramurile

principale ale substantel interiere a trun chiului,
ramurile secundare ale substantei interiore a ramurilor principale si cum da tuturor partilor,
chiar celor mai delicate si celor maT departate,
o vigere indestulatore, ftird ca sa atribue nici
vecli,

chiul

data. uneia singure din ele o putere nefolositore,

prea mare sae disproportionata.

Mecanismul organisarit corpuint omenesc, in
esenta sa, este supus acelorasi legi, carora este
supusa si desvollarea generald a fortelor in natura fisica. Pentru ca sa se conformeze acestor
legs or-ce invettitura, trebue sa intiparesca. In
substanta intelegeril omenescf, cu caractere adinci

si sigure, vartea cea maT es2ntiala a programeT

sale ; apoT, numaT treptat, dar fard incetare si
fern, intrerupere, sa se alipescd puntele secundare
de puntul principal, si se se mentina fie-care din
partite acestel programe tiindu-se seama de- im8

www.dacoromanica.ro

91

portanta for relativa, in unire strinsa cu sciinta

ce ea coprinde.
CAW deci sa descoper legile, cdrora spiritul
omenesc in puterea propriei sale nature, este supus in desvoltarea sa. *dam ca aceste legs trebuiau sa fie acelesi ca ale natures fisice, si eram
sigur ca o sa.-1 gasese firul, care sa -m1 servescd

a urdi canavatia unel metode de invetdmint general si psihologic. < Omule, lini diceam mie insurni cautand sa, apuc acest fir in visele mele,
.ztu recunosci ca maturitatea fructulul este resultatul desavirsirii perfecte a tuturor partilor sale ;
de asemenea, pentru judecatile omenilor, nu le
crede mature dealt atunci cand ele its apar ca resultatul unei intuitiunI complete, in tote partite

sale, a lucrului care este in causa ; din contra,

cand o judecata nu-ti va pare cOptil, printr'o intuiflune prealabild, pe deplin completa, considera-o ca un fruct care a cadut din porn find
gdunosit de viermi si care n'are, prin urrnare,
decal aparinta maturitatil.
1. Deci, mai intaiti, invata sei clasezi percepfiunile tale, sa, posedi pe deplin ceea ce este sim-

plu, inainte de a trece la ceea-ce presenta Ore

eare complicatie. Cauta sa construesci, in fie-care

ramurd de Invetaturi, o scary treptatd de cunoi

vein/6, uncle on -ce notiune noun sa fie numai o
adaogire usord, aprOpe nesimtitd, la notiunile de
mai inainte, adanc sapate in memoria ta, asa in
cat au ajuns sa nu se mai sterga.
2. Ca tote faptele cars apartin aceleras ordine
de ides s se iniantnesca esact in spiritul ten,
cum sunt in adevr inlantuite in naturd. Subordonezd punctele accosoril punctelor esentiale si
mai cu seamy subordinezd impresiile transmise de

www.dacoromanica.ro

92

-educafiune impresiilor date de naturet qi de realitate. Nu da nici odata lucrurilor de cat importanta proportionala ce ele au pentru speta nostra
In natura insgs.
B. Da mai multa putere Si linipectinze impresiilor tale, in cestiunile imp Hanle, reapropiind
lucrurile si facendu-le sa lucreze asupra
spiritulul teu prin ajutorul mat multor simtur1.
Pentru ca sa ajungi aci, incepe intaiu prin a reeunosce legea mecanismuluT lisic care face sa atArne energia impresiilor tale de departarea ce
desparte de simturile tale onl-ce lucru care le
isbesce. Nu uita nici odata ca, din acesta apropiere sati din acesta departare materials, results,

tot ce este positiv in simturile tale, in instruc

tiunea to personala si cbiar in virtute.
4. Considerd tote efectele naturale de neaparata trebuinta si in acesta neapArata trebuinta,
recunosce resultatul artel desfasurate de natura

pentru unirea, sub domnia sa, a -elementelor car!

o constituesc si cart par eterogene, si pentru a

le face sa concureze, fie-care in mesura sa la
implinirea operel sale. Fa asa ca acesta arta a
invetamintulul, prin care to influentezi asupra
semenilor tel, sa ridice, si sa inatte si efectele

ce ea are de stop sa obtina in starea de legi

naturale si necesare, asa de bine in cat in in-

tregul metodel tale, procedarile cele mat eterogene, in aparenta, sa concureze la resultatul general.
5. Dar, multamita jocului for asa de variat,
incantarilor lor asa de felurit, efectele legilor
naturale contra caracterului for de necesitate,
produc totd'auna o impresie de libertate si de
independentit.
www.dacoromanica.ro

93

De acea, fart astfel ca efectele educatiuniT s

instructiunil ridicate la trepta de legi nuturale

si necesare, s produea de asemenea prin va-

rietatea joculuT lor, prin atractiunile lor felurite

acea impresie de libertate si de independenta.
Tote legile carora este supusa, desvoltarea nature onteneqci se intorc, In tote aplicarile lor,
fn prejurul until punt central ; ele se Intorc in_
prejurul puntului central al intregiT nOstre tiinte,
qi acest punt central este sqletul nostru I
Amice, tot ce sunt, tot ce voesc, tot_ ce trebuesil tiu, vine de la mine insumT. Gum ! Cunosein-

tele mete sl nu vie ele Ore tot de la mine?

www.dacoromanica.ro

EPISTOLA V-a
Legile desvoltArit mintet omenecl decurg: 11 Din naaura spiritului nostru care pOte dobandi notimn drep e,
Jimpedi si intinse numaT in uncle conditit (studiarea de
mat nainte a substantei lucrurilor, iar uu a calitatilor for
accidentale, observatia adanca a lucrurilor complexe in
-elementele lor, intrebuintarea mar multor sitnturI) ; .2) din
constitutia mistrif fisica. si din Jupta celor done principit
earl sunt in not adica, curiositatea en lenea ; 3) din rela-tiunile conditil nostre esterioare en facultatea nostra de
a cunbsce.

Amice, pan'aci ti-am aretat pe scurt numal

propositiile, din earl creel ca putem face nrclela

line! metode generale si psihologice de invetamint.

Ele insa, nu me satisfac de loc. Nu'inI pot in,chipul in IAs generalitai ea for legi e naturale, pe

cars se intemeiaza acele propositiuni. Atata pe

.cat me tale capul, eu gasesc ca, aceste leg! au
un inireit izvor.
IntGiul izvor este insasi firea spiritului ontensc, in puterea careia el se tidied de la perceptiuni intunecose la cunoscinfe clare. Din acest
izvor se deriva principiile urmatOre, cart trebue
sa fie recuonscute ca temeliile legilor, a carora
natura cant eft aci.
Lucrurile cari 'ml izbesc vedul, aqui si cele
l'alte simturf sunt pentru mine piste mijloce penwww.dacoromanica.ro

95

tru dobandirea notjunilor juste, numai cu con -

ditia ca mai inlaid, sd cadd sub simturile mele

substanta fiintelor neschimbatet si apol proprietatile for schimbdtore. Din contra, asemenea lucruri sunt pentru mine isvOre de rataciri si de
ilusil, tend cad sub simturile mele notele for accesoril, dar nu substanta lor.
2. La fie-care intuitiune ') addnc intiparitd fn
minte, in cat sit nu se mat pad sterge, se inldntuesce forte lesne si aprope Ora scirea nostra,
un sir intreg de cunoscinte de a doua "nand, cart

se departezd mat mull. sad mat putin de cea

d'intaia.

3 Cand insds esenta until lucru a facut asu-

pra spiritulul nostru o intiparire cu mult mat puternica de cat calitatile lul, mecanismul organizatiunii nostre ne conduce pe fie-care di in mod
firesc din adeveruri in adeveruri, in cestiunile.
privitore la acest lucru ; daca insd calitatile lul
schimbdtore ni-an facut o intiparire fare. semen
mat adaned de cat caracterele lul esentiale, not
suntem asa pldsrnuiti ca cddem clilnic din gre-

sell in gresell in, in privinta acestul lucru.

4. Adunand la un be lucrurl de aceasi nature,

precum 'Metre, plante, etc. desvoltam, teimurim,

intdrim, qi hoteirtm in genere pe deplin cunoq-

cinfele nostre asupra steirii reale interiere a acestor lucruri. Acesta reunire a mat multor lucrurl de acelas fel folosesce mintil omenescl Inca

si din punctul de vedere ca-I sapd mat adane

impresia ce ea trebue se., pastreze despre caracterele esentiale ale acestor lucruri si slabesce
1). Adicft dobandita prin pipaire, vedere sau prin alte.
slinturi ale nestre.

www.dacoromanica.ro

96

impresia particulara facuta de calitatile numal

unora din ele Apo ne feresce de pericolul de
a confunda aparenta externs a lucrurilor cu realitatea for si de a ne alipi deci prea mult de un
fapt ore -care ce ar fi trebuit lasat in rangul al
doilea, data ar fi fost privit mai de aprOpe si in

fine ne feresce de, a ne indopa mintea prea

mult cu cunoscinte accesoril de felul acesta.

Si nici nu s'ar putea sa fie alt-fel, cad cu cat
dobandim mai multe idel generale si esentiale,
cu atfit mai putin reprezentarile speciale si particulare ne pot face o impresie vatamatOre cunoscintelor esentiale ; tiin contra, cu cat ne-am
deprins mai putin la observarea generala a natures, cu atita e mai usor notiunilor isolate, ce
vom dobandi asupra staril schimbatOre a lucrurilor, de a turbura de a sterge cbiar cunoscintele esentiale ce posedam asupra lor.
5. Intuitiunea cea mai complexci se compune
din elemente simple ce o formeza. Deindata ce
cine-va le a inteles, studiul eel mai complicat
devine simplu.
6. Cu cat intrebuintam mai mult ochiul, urechin, mana si ce-l'alte organe ale simturilor nostre ca sa cautam natura sail calitatile unui lucru,
cu atat mai esacta devine cunoscinta ce avem
de acest lucru.
Ast-fel mi s'ail parut, dice Pestalozzi, principiile earl decurg din insas firea spiritulur nostru.
La aceste principii se alipesc legile generale
ale acestut mecanism, despre care ell me voiu mdr-

ginl a Vice acs ca mares lege a natures este desevirprea, deci on -ce nu e desdvirsit, or-ce nu e
complet, nu este adeverat.
Al doilea izvor al acestor legs fisico-mecanice,

www.dacoromanica.ro

97

adica naturale si mecanice, este firea nostril materials, care, in genere, se confunda cu facultatea
nostra de intuitiune. Suntem ast-fel facuti ca vieta
nostra se petrece balansand meren intre tendinta

de a eunosce si de a sci or-ce si intre dorinta

de a sci si de a -cumisee. Privity in lucrarea sa
curat naturale, lenea mistra fire'sca este destep

tats de curiositatea nostra si curiositatea nostril,

la rindul el, este tinuta in friu de lenea nOstra.
Dar desteptarea uneia, ca si friul celei-Valte au
prin ele insasi numal o simple valore materiala ;
in sehimb, inteia, considerate ca principut mate
rial at facultalii mistre de cereetare, a doua ca
principiti material at sangelut rece in _indecent?,
are o inseninatate forte mare. Nol dobandiam tote
sciiinta nostra numal din causa nesfirsitel placer' ce presenta arborele seiintei peutru natura
nostra simtitore ; Tar din causa principiului lenel,
ce pune hotare porniril schimbatore .si super&
ciale "are ne va face se, sburam din cunoscinte
in cunoscinte, not devenim maturi, in multe privinte, peutru adever, inainte de a-'1 pule exprima
prin cuvent.
Al tredea izvor al legilor instructil sint raporturile conditil nostre esterne cu facultatea nOs,
trei de a cuttOsce, cea ce vrea sa died ca noT cunoscein en atat mai bine lucrurile cu cat sintem
mai apropiati de ele. Omul este legal de culbul

sett. Si Baca l'ar agata de o suta de fire si l'ar

inconjura cu o suta de cercurT, Ore face el ceva

maT malt de cat paianjenul... ? Si care-I deosebirea dintre un paianjen mai mare si altul maT
mic ? Caracteristica lot. este ca el sed In centrul
retelel ce o fac ; insa omul nicT macar ca alege
singur centrul, in care traesce si torte, si el rewww.dacoromanica.ro

93

cunOsce ca fapta fisica on -ce adever din lume

numai pe mAsura, in care lucrurile din lume ce-I
ajung la cunoscinta lul se apropie de cercul, in
care el vietuesce s.i. lucreza....

www.dacoromanica.ro

EPISTOLA VI-a
Serierea, citirea si socotela nu sint elementele simpler
si prime ale InstructiT. Cautarea legilor cart conduc des voltarea intelectuala a omulul. Jzvorul tuturor cunoscintelor se atla In numerul, forma si in numele lucrurilor.
Cele fret muldee elementare ale invetamintuluT trebue sa
fie : sunetul, (adica limbagiul, vorbirea), forma si numarui.

Amice, tu vedi cata. osteneld Ifni dad ca sd-ti

spuid deslusit mersul ideilor mete din puntul de

vedere teoretic ; de acea to rog sa-mi treci cu

vederea si tu, daca vedi c. silintele mele n'ati

isbutit pe deplin. De'la virsta de 20 de ant m'aim

certat red de tot cu filosofia purd si pentru punerea in practica a planului mai, din fericire,
n'am alergat nici-odatd la acesta filosofie, care mT pare asa de neintelesd. Cand incepul s vecl
mat limpede in principiile si legile mecanismulut lumiT fisice, descoperiril ca scopul ce credeam
ca l'am ajuns, era numai o noud pledied, de care
me loviam, si acesta venia din gresela mea ; cad,
mat la inceputul carierei mele, lint inchipuiam
ca, data cunoscute aceste principii, nu-mi mai

remanea de cat sd le aplic la ramurile invetd-

turei, adica la scriere, la citire, la socoteld, etc., pecare esperienta veacurilor trecute le-a pus la indemana Omenilor pentru desvoltarea puterilor for
www.dacoromanica.ro

100

sufletescl, si earl eu insuml le priviam ca eleinentele on -caril culturi si a or caril sciinte.

Dar incercand acesta aplicatiune, incetul cu in-

cetul me incredintai, dupe o lung practica, ca

aceste ramuri ale invetaturif (scrierea, citirear
soeotela), nu trebuese privite ca elernentele edueatiuni1 si instructiunil ; ca, ele trebuesc, din contra, supuse unel privirl mutt mai generale a su-

blectulul. Totusi acest adever asa de insemnat

pentru invetatura si pe care-I presimtiam in mine

cu ocasia invetaturii scrieril, eitiriT, socotelel, mi

s'arata in curs de lung timp numal asupra unor

puncte isolate si mintea, mea aplick tot-d'a-una
acest adever numai asupra exercitiului, de care
me ocupam in acel moment.
Asa, de exemplu, cand me ocupam se invey pe
copit citirea, simtil nevoia, de a-I invya Intel vor-

birea si apor citirea, si cand dupa area cautam

mijlocele cele mai nemerite ca sa invet pe copiil

sa vorbesca, descoperil ca. pentru studiul limbei,

principiul este sa urmam drumul aretat de natura, adica sa ne ridicam treptat de la sunete la
vorbe si de la vorbe la vorbire.
De asemenea, silindu-me sainvet pe copil scrierea, me ve4u1 silit sa -I invet mai intaiu desemnul ;

dar incercand sa-I invet desemnul intelesel ca

desemnul este supus masuret si sta in legature.
strinsa cu acesta. Insas invetatura Abecedarulul
me facia sa simt trebuinta unel cartl pentru intaia copilarie, cu ajutorul cdreia credeam ca pot
da copiilor de trel patru anT cunoscinte reale cu
mult mai insemnate de cat cunoscintele ce au
scolaril de septe, opt anT. Dar acee esperiente
care, este adeverat ca in practica, me zonduceail
pe cal nemerite pentru invetatura copiilor, aceste
www.dacoromanica.ro

101

esperiente, clic, nu me puteall linisti de loc, din

taus ca nu cunosceam Inca sublectul 'lieu in

tots, intinderea lul.

CautaI lung limp un principiu psibologic, adica

intemeiat pe firea sufletului omenesc, care principiil sa fie potrivit pentru tote aceste cal artificiale de invetdmint, incredintat ett era singurul
mijloc care se descopere forma de perfectionare,
de inaintare destinata firii omului. Negresit ca
acesta forma corespunde organisdrii generale a
spiritulul nostru, in puterea cdreia mintea nOstrd
isl infatisezd, si le reduce la o singura idee, tote
impresiile ce simturilt- bostre primesc din naturd, apol desvolta putin cate putin acesta idee

asa in cat o face clara.

Eu iml cliceam ca fie-care linie, fie-care mcisurci,

fiecare vorbd, este un produs al inteligentel, adied. un resultat de intuitiuni, bine rumegat si

trebue a fi privit ca un mijloc de a ajunge la

luminarea treptata a ideilor nostre. Si inveldminJul, in esenja sa, nu este alt-ceva, de cat acesta,

adica un copil nascut din inteligenta, dar elementele, seminta, au fost depuse in inteligenta

de simturT, cart sin-4110 si ele, la rindul lor, au

agonisit acesta seminta numal prin atingere cu
lucrurile si fiintele din lumea materiald. DecI,
principiile, regulele invetdmintului trebue sd se
iraga din tipul neschinthator al desvoltarii inteligentei orneneW.

Asa dar, totul se reduces la cunosciinta cea

mal esacta a acestul tip de desvoltare. Si pentru
a reconstrui acest tip, me gasiam mered adus la
observatia ifitaIelor elemente.
Mal departe eft imi iliceam Inca ed lumea se
intinde inaintea nostra ca o mare de iutuitiuni, cart

www.dacoromanica.ro

102

se mesteca si se contopesc unele in iele. Mica

invetarnintul are in adever scopul sa grabescil
cultura nostra, care merge prea incetinel, cand
este incredintata numal naturel, dar s'o grabesca
fara sa vatame senatatea corpulul, apoi datoria
lid (a invelamintulut) este sa puny in rindudlaacest haos al natures, adica sa se deosibt,sca lucrurile unele de altele si apoi sa unesca din non
in tabloul ce el no infatisOza despre dinsele,
acele lucruri earl au intr'ele asemenai I si analogic, dandu ne ast-fel despre tote o notiune dara
si apoi o idee curata. Si tocmal asa urrneza invetamintul, atuncT cand luand una cite una aceste
perceptiuni amestecate si incurcate, el ni le in=

fatiseza a parte si treptat, le punt apoi inaintea

othilor nostri intercendu-le pe tote partile si in
fine le face sa intre in intregul cunoseintelor
deja dobandite.
Ast-fel urmeza cunoscintele nOstre, adica de la
con fusiune la claritate, dela claritate la precisiztne,

de la precisiune la lumina plina

Dar in aces', mers treptat spre luminare, -natura este supusa onei leg, marl: Acestei lege este
unnetorea: Cla'ritatea cunoscintelor nostre ateirna
de la apropierea sau departarea lucrurilor, cart
izbesc simptrile nostre. Tote lucrurile egale d'imprejurul nostru se arata sirnturilar nOstre intr'un
grad de confusie, de turborare si de intunecime
potrivite departaril for si, din contra, precisiunea,
claritatea si limpe(limea acestor. lucruri corespund apropieriL for de simturile nostre.
Ca flinty vie, to traind in acesta lume, n'ai alt
mijloc de a cunosce rumen in care traescI de
cat cele cincl simturl. De unde urmeza ca claritatea sati obscuritatea gandiriler tale trebue sa
www.dacoromanica.ro

103

atarne numal si numal de la departarea mica sail

mare a tuturor lucrurilor materiale, departure de

simturile tale, adica de tine insuti, de punctul

central unde ideile tale yin sa se unesca In tine.

Acest centru al intuitiunilor, al perceptiunilor
tale, adica In insuti, este de asementa pentru tine
un bred de intuitiune. TI-este mai usor sit intelegT limpede i deslusit cea-ce esti tu, de cat
cea ce este afara din tine. Tot ce simtl despre
tine insuti este in sine a intuitiune precisa; numai cea ce este afara din tine, e o perceptiune confusa, intunecosa. Deci, mersul cunoscintelor tale,

cand ele s'aplica la tine insuti, este mai scurt cu

un grad, de cat rand ele se aplica la un lucru esterior, or-care ar fi acel lucru. Tot ce cuno.sci despre
tine, cunosci cu precisiune. Numal in acesta directie se deschide calea cea mai lesniciosa si cea
mai sigura pentru a conduce la idel limped1 si, in
tunic mimic nu pote fi mai clar ca principiul urmator : Gunoscinta adeveruluz la om pleca de la

cunoscinta de sine insui.

Amice, aceste idel vii, dar confuse, asupra elementelor invetaturel se invirtira ast-fel lung timp
in spiritul meii. Si tot in acestA stare le-am reprodus si in memoriulmeu; nici chiar pina atunci
ea nu descoperisem Inca o inlantuire continua.
intre ele si intre mecanismul lumii materiale ; nu
ajunsesem Inca sa determin cu sigurantl intitTele
elemente, car' trebuiau sa fie puntul de plecare al
seriei vederilor mele asupra educatiuniT, sau mai

bine dis, al forme' de desvoltare ce insas natura omului ar permite sa-T asemneze. In fine,
dilele din urma, d'odata imi veni in minte cugetarea ca, izvorul cunoscintelor nostre se gasesce in ;miner, in forma si in vorbet, si mi se
www.dacoromanica.ro

101

peril ca o lumina noun. me lumina, in cercetarile

(1) mele.

Intr'o di, dupe, silinte indelungate pentru atingerea scopulul meil, me intrebal ea insu-ml tot
data, cum urmeza sau cum ar trebui sa urmeze,
In on -ce cas particular, un om invetat, care vrea
sa analiseze cu tot clinadinsul si sii lumineze
putin cote putin o cestiune ore-care, en i-se pare
intunecosa si complicata ?
In asemenea cas omul invetat va examina si
va trebui sa examineze tot-deauna, (lice Pestamzzi, urmatOrele trei punte :
1). Cate lucrurl are el in fats. si (le cite feluri ?
2). Ce aparenta ail ele ? Care e forma'si configuratia for ?

3). Cum Se numesc ele ? Cum isT pole infatisa el fie-care din ele printr'un sunet, printr'o
vorba ?

Dar pentru ca o asemenea cercetare sa pota

izbuti, trebue ca persOna care o face sil scie :
1). Cum sa constate deosebirea Intre formele
lucrurilor si cum sa-sT infatiseze intinderea lucrurilor ;
2). Trebue sa scie, cum sa. deosibesca aceste
lucrurl din puntul de vedere al numerulul si
cum sa si le infatiseze carat ca unitatI sau pluralita1).
1). Acesla elasificare a lul Pestalozzi, in genere vorbind, nu e toemal esecta, nicI folositire din punctul de
vedere practic; citci in feta unul lueru co vrem sit stud em, intuitia nu se marginesee sa constate numal numerul,
forma i sunetul sau vorba. Materia si mar ales cubirea
.au tot earn aceea.. importer*. In formarea ideilor. Afera.

41e acesta, nu se pole dice ca vorba este una din cele

trel proprietatt mal insemnate ale lucrurilor.

www.dacoromanica.ro

105

3). Persona care vre sa studieze lucrurile trehue sa scie cum sa indoesca, prin ajutorul vorbiril, impresia facuta de nurn6r si de forma, si
cum s'o Lea _ca sa nu se maT sterga din minte.
Din cele dise pana aci, conchid ea num6rul.
forma si limbagiul, adica categ trek fornu;za
mijhicele elementare ale invelaherez; pentru cft
suma tuturor caracterelor esteriore ale until lucru

e cuprinsa pe dPplin in forma si in proportiile

lul numerice, si pe cari rnemoria Inca si le aproprieza prin ajutorul limbagiulul.
Illesteugul de a invela pe altit trebue deer sa
aiba ca regula neschimbatore a organisariT sale
rezimarea pe acesta temelie intreita si s'ajunga
la acest resultat intreit :
1) Sa invetam pe copil ca sa-si inf(tiqeze fiecare din lucrurile ce-I darn sa cunOsca, ca unitate, adica despartit de acele lucrurT, cu earl el
pare amestecat ;
2) Sa-1 invetam sa deosibesca forma fie-carui
lucru, adica dimensiunile si proportiile lul.
3) Sa invetam pe copil, cat se pote maT curind,
cu tote vorbele si numele tutulor lucrurilor cunoscute luT. Si daca invetarea copiilor trebue sa

piece de la aceste trel punte elementare, grija

rostra de capetenie trebue s fie negresit a da
acestor principil cea maT mare simplicitate, cea
maT mare intindere si cea maT mare armonie ;
negresit acestea numal cat sint eu putinta.

0 singura greutate ma facea 'Inca sa m6 indoesc a primi aceste trel principii elementare,
adica me intrebam, pentru re celelalte proprietall,

can ne sint cunoscute prin cele cinei shnturT

ale nostre nu slut gi ele elemente prime ale

cuno0inielor nostre, precum sint numOrul, forma

www.dacoromanica.ro

106

si numele. Dar descoperil pe data ca tote lucrurilt posibile aft -tot-deauna si pretutindene, un
nunu o forma qi un nume ; pe rand, tote
celelalte calitatl ce cele cinel sitnturi ale nostre
ni le fac cunoscute, nu sunt comune tuturor
lucrurilor. Unele lucrurT posed calitatea cutare,
altele alta calitate. Astfel recunoscui o deosebire
principals intre numerul, forma si numele de o
parte, si intre tote celelalte insusirl de alta parte,
Dare deosebire consta tocmai in faptul ca nits
una din celealte calitatl nu pote fi privity ca un
element prim al cunostintelor omenesci.In schimb,

racunoscul pe data forte bine ca tote aceste propriela ft ale lucrurilor ce percepem prin sivafurile nostre se Vega- direct cu cele trei principii
etementare, si c prin urmare. in instructia copilulul, si in studiul for trebue sa. se inlantnesca

iaras direct de studiul general al forme', nu-

meruluI si numele until lucru. Notiunea ce am

despre el, devine o notiune hotarita ; se lumineza prin cunostinta treptata a tuturor celor
l'alte atribute siclt ea dobandesce in fine o lirnpedirne perfecta prin cunoscinta inlantuiril acestor

diferite proprietatf. Mersel mess departe Inca si

offal ca told qciinfa nostra izvoreqce din trel

facuttay elementare.

1) Facultatea de a se scoate sunete, de unde

vine aptitudinea pentru limbagia ;
2) Facultatea perceperil nedeterminate, curat
sensibile, de uncle vine cunoscinta tuturor for inelor ;

-3) Facultatea perceperil determinate, si de

asemenea cu totul sensibile, de unde trebue sa
se devie cunoscinta unitatil qi cu ea aptitudinea
pentru numerate si socotire.

www.dacoromanica.ro

107

Din acestea conchisei ca cultura artificiala a

neamulul omenesc trebue sa fie alipita la intaile si
cele mai simple produse ale acestor trei facultatl

temeinice, adica la sunet, la forme qi la n'umer.

De unde urmeza ea o invetatura partiala si

isolata nu ,pote conduce si nu va conduce nicl

o data la un resultat care sa multurnesca pe

deplin mistra. Pentru a ajunge la acesta, trebue

ca aceste trel produse simple ale facultatilor

nostre elementare sa lie primite ca principiile comune ale instructiunei nostre intregi. Ca urmare

a acestel primiri, trebue, ca aceste principit sa

aibe ca elect adeverat sci sigur sa dirigeze Titers&

instructiunii fi set-1 vial/ilia pdnei la termenul

sea intr'o miscare de inaintare neintrerupta, intinclendu-se tot-odata d'o potriva la cele trel facul-

tat1 ale nostre elementare. Avesta e singurul

mijloc, in cele trel ramuri de cunoscinte. de a
trece de la perceptiuni canfuse, amestecate, la
intuitiunl limpedl ; de la acestea la imagint dare
si de la imagini dare la I-loth:il precise.

In sfirsit astfel intalnesc ell unirea strinsa a

artei cu natura, sau mai bine clis cu procedarea
tip, ce natura intrebuinteet pentru a ne lumina
in gnere asupra lucrurilor din lumea asta. Ast-fel
am deslegat problema : A afla un singur i-vor
pentru tote inijlOcele artificiale de invelamint i,
tot-d'odata, forma de desvoltare a neamulut omenesc ce s'ar pule determinaprin atributele prop; it
nostre organizarit, Ast-fel am mlaturat piedicele
ce me opriau sa aplic legit e mecanice (recunoscute

de mine ca tetneliile instructiunit), la modurile

de invetamint, ce esperienta veacurilor a transmis
omulut pentru a semi la desi, oltarea sa, scrierea,
socottla, cirrea, etc.
www.dacoromanica.ro

EPISTOLA VII-a
Sumar:Pestalozzi se ocupa cu invetlmintul elementar al
limbagiuluI, cu studiul sunetelor, al numelor .i al limbei, cu
Inv6tamintul elementar al formet, en arta de a mesura, cu

arta desemnului si cu arta scrieril. Pestalozzi sustine el

exercitiile de scriere sint nu mijloc minunat de a inveta pe colart ortografia, gralnatica si limbs.

Amice Gessner, in ac6sta scrisore imi propun

sd scria despre Invetamintul elementar al linibil
si al formel, adica despre metOda.
A). Studiul Iimbel

Sunetul. Din cele scribe in epistolele prece-

dente al \rept ca intaiul element al InvOturii este

sunetul, care ,cuprinde Ire! mijloce speciale de
invetatnint :
1. Studiut sunetelor, sau nii,j1Oce pentru formarea organelor orhirii ;
111 Studiul vorbe/or, sau mij16ce pentru a inveta pe copif sa cunosca lucruri isolate, in parte ;
111, Stud iul liinbil sau mijloce pentru a ajunge
copilul sa se esprinie cu precisiune asupra lucrurilor cunoscute lui si asupra a tot ce el pOte sci
in prinvinta lo.
www.dacoromanica.ro

109

I. Studiul sunetelor.

Acest studiu se imparte in studiul sunetelor

vorbite si in studiul sunetelor contate.
a) Sunetele vorbite trebuesc cunoscute de copil

si cat mat curind. Ar trebui sa le cunOsca pe

deplin chiar mat nainte de a sci sa vorbesca ; ar

trebui sa le scie repel& fan& greOld, i en inles-

nire inainte de a aye sub ochi literile alfabetulut.

Abecedarul va coprinde dent intregul sir al su-

netelor din cart se compune vorbirea si, in fiecare familie, copilul care se ca sneoe sci silabisesca, ar trebta, in tote Oilele, se repete aceste
sunete in fata copilu!ul din legan. Acesta repetire. desa le-ar intipari &lane in memoria acestut
din urma si i-ar da o cunoscinta generala si nestersa pentru tot-d'auna din mintea tut, inainte
chiar de a fi capabil sa pronunte vr'un sunet.
NimenT nu si-ar pute inchipui, data nu ar/i
veclut, cat de mull pronuntarea sunetelor simple

precum ba ba ba, da da da, ma ma ma, la la

la, to to ta, etc., etc, destepta atentia copilasilor

qi cola p leicere le face ! NimenT n'ar erede de ase-

menea cata usurinta dobandesc copiil pentru inv6taturii. pr n cunoscinta timpurie a sunetelor.
Voind s'aplie acest principiu, ca adica este folositor ca copilul sa cunosea sunetele inainte de
a fi in stare sa le repete ; incredintat, afara de
acesta, ca dupii. cum nu e indiferent sa scim ee
chipurl si ce lucrurl trebuesc puce sub chit copilulut, de asemenea nu e indiferent sa scim ce
sunete trebue
facem la urechile lui : am cornpus in acest spirit o carte pentru manse. In acesa
carte drill, cu ajutorul figurilor iluniinate, cunoswww.dacoromanica.ro

110

cinte intuitive, nu numai asupra elementelor numeruluT si formel, ci si asupra tuturor celor-lalte
proprietatl esentiale percepute de cele cincl simturi ale nOstre. Asigurand si insufietind ast-fel,
printr'o intuitie multipla, cunoscinta until mare

numer de numir!, ed prepar ci inlesnesc inveVimintul citiril, si, de asemenea, intipArind sunetele in memorie Inainte de a incepe silabisirea,
eti prepar si inlesnesc acesta, chiar la virsta unde,
multdmita cartil mele, sunetele isi fac locuinta
si se asecla in mintea copilulul, inainte de a fi
-el In stare sd pronunte o silabd.
Am de wind ca, la aceste tablourl intuitive
pentru inteiia copildrie, sA adaug un metod, unde
fie-care din vorbele ce se cuvine a se spune copilulul asupra fie-airuia din lucrurile ce i se InlAtisezA, va fi aratata c'o ast-fel de precisiune,
In cat mama cea mai.neesperimentatd va put
face dupe gandul metl, pentru eft ea nu va mai

aye trebuinta sA adauge rad un singur cuvint

la cele scrise de mine.

Ast-fel preparat, prin acesta Carte a inamelor 1)

imprietenit cu tote sunetele prin acesta introbuintare forte simpla a recitAril altabetului in
fata 14 In'ndatd-ce organele copilului vor ineepe a functiona,_ va trebui sd fie obicinuit a
repeta, de mai multe ori pe Ali, unele din sunetele, care se gasesc In 4becedarul sgii 2) ; el le
va repeta numal juclindu-se si i se va Asa pen-

1) ,Cartea mamelor" s'a publicat in 1803. Eun studiii.

at corpuini omenesc, in doue parli lucrat de Pestalozzi
in unire cu Krtisi.
2) Acest Abecedar s'a tip rit in 1801, sub titlu : (Povetuitor a inveta silabisirea i citirea".

www.dacoromanica.ro

111

tru acest exercitiil aceasi vole ce i se Casa pentru pronuntarea sunetelor la intimplare.
Cea ce deosibesce cartea mea de tote cele de
mai nainte, e metodul general, lesne de int,eles
de scolar insus. Acesta, metoda consul in a pleca
de la vocale ; apol, puind treptat consunante Inainte si dupa acele vocale, a forma silabele pana

se invata tote ast-fel, si a inlesni prin acesta

citirea si pronuntarea.
Pentru a ajunge la acest resultat, s'a luat o
vocala si s'a pus succesiv dupes ea fie-care din
consune, de La b panes la z ; pe urma s'a luat
o alta, vocala si s'a urmat tot de asemenea, si
asa maT incolo papa s'au sfirsit tote vocalele
formand ast-fel maT intaiu silabele simple si usore,
precum : ab, ad, af, ah, am, etc. Apol inaintea

fie-carii din aceste silabe simple s'aft pus faits

treptat consunantele earl se adaugt in mod firesc
in vorbirea dilnica. De exemplu, inaintea silabel
ab, s'aii pus b, g, g etc.; asa : b, ab. g ab, q, ab,
st ab.
Din tote vocalele s'aU format ast-fel intaiu silabele cele mai lesniciose prin simpla adaugire

a unel consonante, apol cele mai grele prin a-

dausul mai multor consonante. Prin acest mijloc

a trebuit sa se ajunga negresit a repeta adesea

sunetele simple si a pune alaturi, una langa alta
dar intr(un mod general si dupe serii, tote silabele cart s'asemena si carl sunt compose din acelesi elemente ; conditiuni cart ajuta inteun mod

deosebit a se tine in minte si a nu uita nici-

data sunetul ce ele infatiseza, precum si a inWO. sa citAsca in acelas timp.

Folosele cartil mele sunt precisate in ea insasl
si adica urmetorele :
www.dacoromanica.ro

112

1) Cartea mea tine pe copil asupra exercitiilor

pentru nuinirea de sunete a fie-caril silabe, in

parte atat de lung timp, pana cand el as ajuns

In acesta la o pricepere indestulatore.

2) Cartea mea, profitand In geneye de asemgnarea sunetelor, face pletcuta copiilor repetifia
aceleiaq forme si prin acesta inlesnesce resultatul

ce cine-va vre sa dobandesea, adica a intipari

sunetele in consciinta asa de adanc, In cat sa le
aduca in stare a nu mai fi uitate.

3) Cartea mea aduce In curInd pe copil in stare

sa pronunte forte repede sl dinteodatti, fara sa

mai aiba. nevoe de a silabisI mai intaia, on -ce

cuvint no it format prin adaus de consunante separate si compuse ast-fel din alte vorbe ce eI eu-

nose forte bine ; apol ea ajuta pe copil sa pota

spune pe din afara acele combinatil de litere,
cea-ce le ajuta mult, maT tarclia, sa scrie esact.
In scurtul Povquitor preliminar asupra moduluT

de intrehuintat cartea. mamele sunt invitate sa

pronunte clilnic de mai multe on si In diferite
felurl, seriile de sunete cuprinse In ea, sa le pronunte si copiilor cart nu cift Inca sa vorbesca,
pentru ca sa escite atentia for si sa-si imprime
sunetele In memorie. Mamele sunt datore sa-sT
Indoesca zelul, si sa repete din nal intaile exercitil, indata-ce copilul incepe sa, pranunte, pentru ca e sa pota atunci repeta sunetele si ca sa
invete ast-fel a vorbi repede.
In scopul de a inlesni copiilor cunoscinta literelor, care trebue sa se facet' Inaintea silabisirit,

le-am adaus la cartea mea, 'ma sapate in caractere grese ; ast fel semnele carT le deosibesc
izbesc maT mult la ochT.

Fie-care din aeeste litere va fi lipita, a parte,

www.dacoromanica.ro

113

pe carton, qi al-Maki a parte copilului. Muma ca

si dascalul, va incepe prin vocale, earl vor trebui
a fi culorate cu rose pentru a le deosebi. Inainte

de a merge maT departe, scolarul va trebui sa

le cunosca gi sa le pronunte curat. TocmaT atuncl

se vor arOta copilului consunantele, una dupe

alta, dar tot-d'auna insofite de o vocala, pentru
ca acelea n'ati sunet ele singure, si nu se pot
pronunta de cat cu ajutorul vocalelor.
Indata-ce copiii incep sa cumisca destul de
bine literile, fie prin acest exereitiu particular,
fie prin silabisirea propria disc, despre care am
sa vorbesc indata, atuncT intaile silabe pot fi inlocuite prin caracterele intreite car! se gasesc tot

in cartea mea. D'asupra literilor tiparite, earl

pot fi maT midi, sunt puse literile scrise de ma'net.

Trebue pus copilul sa spuna fie-care silaba de

litere tiparite si apoi sa repetesca silabele cu
litere scrise. El invata. ast-fel, !Ara pierdere de
timp, sa citesca dinteodatei alfabetul tipeirit qi
cel scris de mina.
OrT-ce silaba nu e alt-ceva de cat un sunet (o
articulatie) format prin adaus de consune la o
vocala si, prin urmare, vocala e temelia silabe! ;

de acea vocalele trebulesc aratate mai intaiu, fie

sub forma de litere mobile, fie pe tabla atarnata
de parete. Acesta tabla presenta la marginile de

sus si de jos nisce gardine destinate sa tina literile si permitind sa fie impinse cu inlesnire la
clrepta si la stanga. onducendu-se de cartea
mea, mama sau dasealul va purse suecesiv consunele inaintea si 'napoia fie-care! vocale, astg,
fel : a,
ab,
b,'
ab,
ab, etc. Fiecare silaba va fi pronuntata de invetator si repetate de scolari pana ccind nu va fi cu neputinfei
www.dacoromanica.ro

114

de a o mac uita. ApoT copiiT vor fi pusl sa numesca literile aparte fie-care, cand pe rind, cand
pe sarite si sa pronunte pe din afara silabe ce
li se vor ascunde.

Este de neaperata trebuinta ca copiT sa nu

inainteze de cat forte incet, mai on seamna in partea

intdia a Carta mele, si sa nu treca nicf-odata la

un exercitia noti, ptina cand cele trecute nu vor
fi lasat in spirit o intiparire adanca si nestersa ;
pentru ca acesta parte este temelia inveld mintului
complet at citirii si, tot ce vine dupa acesta parte
se cladesee pe acesta temelie numal prin adause

usOre si treptate.
Cand copilul a ajuns ast-fel sa numesca silabele cu ore -care usurinta, atuncl le putem varia
exercitiile prin alto- procedari. De exemplu, se
pot adauga litere unele la altele, panic, se va
forma un cuvfnt, avend grija de a pune pe copil
sa spuna dintr'odata, cu o singura pronuntare,

fie-care din aceste reunirT de litere. Ast-fel :

c, ca, cap, cape, capet, capete capetel, capetele.

Ne 'ntorcem apol pe acelasl drum tot asemenf,

imprimand literile una dupe alta, ast-fel : capetele,

.capetel, capete, capet, cape cap, ca. c. Refncepem
aceste doue exercitil, facendu-se cand unul, cand

cel-alt, pana cand copiil scia pronunta vorba in

silabe fara gresela si ajar pe din afara. Putem
incepe si eu sfirsitul cuvintuluf si a proceda In
acelasi mod. 9
In sfirsit, impartim vorba In silabe; punem pe
1). UrmaiI 1iii Pestalozzi, maY ales genialul Aioneyer

au redus exercitjele aceste la silabe zu un inteles Orecare pentru copil.

www.dacoromanica.ro

115

copil sa numere silabele, apoI sa pronunte si sa

silabisescit fie -care din ele. in rind sail pe sarite.
Este de mare folos, mal su seamy in scole, sa
se obisnuesca copiii, de la incepuf, ca sa pro nun(e tc 1 impreuna in acelag timp fie-care din
sunetele ce li se aratd, sail despre care sunt intrebati prin numerele literilor on ale silabelor,
ast-fel ca tote sunetele esprimate sa. fie audite ca
si cum ar fi pronuntate de o singura gura. Acest
ritm face invetamintul mecanic interesant si are
o putere forte mare asupra sinifurilor copiilor.
Dupa ce sfirfesce cu tots(' exercitiile pe tablet,
atunci se da in mina copiilor ,si carte". Acesta
va fi intaia for carte de citire si el vor fi tinutl
la ea pana cand vor fi ajuns sa o citesca cu cea
maT mare inlesnire ').
b) Sunetele cantate. Dupe ce am studiat sunetele
vorbite, ar trebui acum sa dic ceva despre studiul
sunetelor cantate. Dar cantul proprit qis nu pOte

privit ca un mijloc de a conduce de la perceptiunl confuse la intuitiuni. Cantul constitue

mal mutt un talent, un dar natural, care cere sa
fie desvoltat pentru alte consideratil si in vederea altul scop. Adica el nu face parte din mijlocele de invetatura, de care me ocup eu aci. Las
fi

decl sa me ocup de studiul acestul oblect cu

ocasia reflectiunilor ce-mT propun sa infatisez a-

supra educatiunil intregi, si void face acum o

singura observa(ie.

Invetarea cantulul trebue sa se conforme regulelor generale, adica sa incepa cu notiunele

1). In resumat exercitiile aceste se fac : 1) oral 2) pe
table de carton, 3) la maina. 4) pe tabla cea mare, 5 in
Abecedar.

Borgovanu.

www.dacoromanica.ro

fl6

cele mai simple, sa le invete bine si numai

treptat, sa treed de la o cunoscinta perfect invetatit la un non exercititi, fara insa sa se procedeze printr'o aparentd de raceld, care ar paraliza sail ar turbura activitatea inteligentei
nostre.

II. Studiul vorbelor.

Ar trebul sd dic mai bine studiul numelor. A-

cest studiu e al doilea mijloc special de Inv-

tare, derivat din facultatea ce avem de a scOte

sunete, sail derivat din sunet considerat ca ele
ment de invetat.
Am mat clis ca, si in acesta privintd, copilul

trebue sa primesca prima sa flirectie de la Cartea

mamelor. Planul general al artii e fAcut ast-fel
ca sa se treed in revistd lucrurile cele mai eseniale ale luniii esterne, mai ales genurile si spe-

ciele, pentru ca ele imbratisezd colectii intregt

de obtecte. Insa planul cartit e fAcut asa ca sa
se dea mumei putinta de a inv6ta pe copilul et,
de a-1 familiariza cu numirile cele mat precise
pentru numirea acestor lucrur!. Cu modul acesta
copiii, din etatea cea mai tinera, vor fi preparati
la studiul numelor.
Acest studio cuprinde iruri de numei, arateind

cele mat insemnate din tot domeniul

naturel, istorief si geografiel, din tote ramurileocupatiun for si condiliunilor omenesci. Aceste
sirurl de vorbe vor fi puse In serviciul copiluluT
obiectele

numai ca esercitil de citire, indata ce el va fi

terminat Abecedarul.

esperienta mi-a dovedit

ca-I e cu putinta sa le cunOsca pe deplin, ba

chiar pe dinafara, fara sit perda pentru acesta

mai mult timp de cat pentru a Inv* s citescd.
www.dacoromanica.ro

117

curent. Si cuposcinta completa a sirurilor de

nume asa de variate si asa de numerOse, doban-

{Eta de copil in acest scull timp, i va da o forte

mare inlesnire pentru studiile Jul urmatOre.
III. Studiul limbagiului.

Al treilea mijloc special de invetamint tras

dial vorbire este insus studiunimbagiului.

Iata me ajuns la acel punt al sublectulul mea,
unde incepe sa apara adeverata procedare care
permite artel tr6gend profit din limbagiii de
a ajunge sa mergd. Cu acelas pas ca si natura In lucrarea desvoltdril nOstre. Ba incti

vecl apdrend procedarea care va servi omulul sa smulga Invetatura de la orba natura, de
la orbele eI instincte, pentru ca sa o incredinteze unor puterl mai bune ce el cultivil in sine

de mil de aril. Acesta este procedarea, multtimitd

cariia omul pote intipari desvoltdrii puterilor lui

directia cea mai precisti, cea mai generald si

mersul cel mai repede ; cad natura i-a dat, pentru iniplinirea acestel sarcine, numal facultati si
instrumente ; ea nu i-a tras nici o linie de conduits si tocmal pentru ca el este om, ea nu-I va
plite trage nici odatd o linie de conducere. Acesta
este precedarea care ne permite sa dobdndim
tote aceste resultate, fora sa turburdm marimea
si simplicitatea mersulul nature! fisice, Mel armonia care presida la crescerea corpulul nostru.
Ast-fel este scopul ce urmarim, cand din invetarea limbagiulul facem o arta completd si cand
ne insufletim din Psihologia cea ma! Malta, pentru
ca ast-fel sa ducem la perfectiunea cea mai inaltd

mecanismul mersulul natural care ne conduce

de la perceptiuni la intuitiuni.
www.dacoromanica.ro

113

In adev6r, cea-ce pot in acesta privinVi e prea

putin si simt ca aci sunt glasul care striga in

pustia...

Singurul meu merit e ca voiu sa scap

invetamintul scolar atat de vechiul obiceiu nerational, de ace! logofeti facuti dascall fara scirea
luT D-4ea, cat si de acel noT dascall neinvetati,

car! ail imbratisat acesta carierii, pentru ca ntr

sint bun! de nicl o treba pe lumea asta. Voift
sa leg acest inveldmint de puterea net lintita a
nature! insas sa 1 ineal(lesc la flacarea ce D-clett
aprinde- si reinvieza neincetat ii, inima tatalul
si a mumeT, sa -1 unesc cu interesul care impinge

pe parinti sa's! faca copiiI placuti In! D cleti si

omenilor.

Dar, pentru ca sa determinam modul sau mai

bine diferifele modurl de invetare a limbagiulul,
car! ne pot conduce la scop, Tadica a ne aduce
sa ne esprimam precis asupra obleetelor ce cunosceam si asupra a tot ce putem sci despre ele,.
avem sii ne intrebam :
Care este pentru dmeni scopul ultim al Umbogiului ?
Carl sunt mijlocele sail, mai bine, care este
mersul progresiv ce urmeza natura insas, in des-

voltarea treptata a artel limbagiulul. pentru ca

sa ne faca sa atingem acest resultat final ?
Scopul ultim al limbagiulul este negresit ridicarea oninilor de la perceptiuni intunecose la
intuitiuni precise.
Mijkicele intrebuintate de Iiinbagia pentru -a
ne conduce treptat la scop se succeda in modal

uraititor :
a) Recunoscem un object intr ?in mod general

si-I numim ca o unitate, ca un obiect :

www.dacoromanica.ro

119

b) No' named pe indelete cunoseem notele sale

si invetam sa le numim.
c) Mu Itamita limbagiulul, not dobandim puterea

de a precisa mai bine conditiile oblectelor, cu

ajutorul verbelor si adverbelor, si de a ne lumina

asupra schimbarilor staril ion, prin ajutorul variatiuuilor vorbelor qi ale combineirilor tor.

In ce privescn m jlacele pentru a inveta numirea oblectelor s'a vorbit mat sus ; cat despre
mijlocele de a inveta sa cunoseem si sa 122011iM

notele oblectelor, ele se impart in trel drupe :

a) Grupa intaia cuprinde mijlocele pentru in-

vetarea copilulut sa se esprime precis asupra

nunterului si formei.
Numerul si forma, fiind calitatile elementare
proprit tuturor obiectelor, sint cele doue abstractiuni generale, care imbratiseza cele mai multe
lucrurI in natura fisica si formeza cele done punte,

la car! se alipesc tote cele-l'alte mijlOce pentru

luminarea ideilor nostre.
b) Grupa a doua cuprinde lnijldcele pentru invetarea copilulut ca sa se ocprime precis asupra
tuturor proprieteifilor lucrnrilor, altele de ceit numerul ,i forma ; de asemenea si asupra acelora
car! ne sint cunoscute prin simturile nOstre, precum si asupra acelora ce not cunoascem, nu
numai printr'o simpla observare, ci prin imaginatia si judecata nostra.
In cea-ce privesce nunierul si forma, intaiele
proprietati generale ale materiel ce dupa espe-

rienta mai 'minor mil de an!, sunturile nostre

ne-au inve,tat sa abstragem tle la propietatile
tuts ror corpurilor, copilul trebue sa le cunosca
de timpuriti si pe deplin, nu numal ca calitati
propril ale oblectelor in parte, ci ca proprietatl
www.dacoromanica.ro

120

generale ale materiel. Nu trebue ca copilul sa

scie numal sa numesca rotund sail patrat un
lucru rotund or patrat ; mal c'ar trebui, dac'ar
fi cu putinta, ea'nainte chlar de a ave notiunea
cerculuT,patratului, unitatii sa fi Cost intiparita in minte o abstractiune curata, care sa permita a se raporta anume la cuvintul, care es-

prima generalitatea acestel notiuni, a se raporta,

clic, tot ce se infatiseza in natura E.ub o forma
rotunda, patrata, simpla, complexa, etc. Din aacesta se vede, de ce lisubagiul. considerat ca
mijloc pentru esprimarea forma fi nuntgrului,

trebue sa fie studiat a parte si examinat sub o

aita lature de cat limbagiul considerat ca mijloc
pentru esprimarea celor-l'alte proprietatl ce des coperim prin simturile nostre in lucrurile naturel.
Iata, pentru ce in insas cartea destinata intaiel

copilarii am dat de la Meerut notiunea clara a

generaliati. In acesta carte vei gas't un conspect
general al formet r ob4nuile si tot-odata mij-

16cele cele mar simple, prin car] copilul piicepe

intaile raporturi ale numerelor,
Dar urmarea acestul studio va vein. mal tartlia,
de-odata cu deprinderile de limbagiu. Acest studio
se mai lega si cu capitolele destinate anume
numerittni si formes, ce voiu studio a parte,
intru cat sint considerate ca elemente ale cunos-

cintelor mistre, dupa ce insa voiu fi trecut in

,

deprinderile de limbagiu.
Desemnurile ce cuprinde carted eleinentara
destinata acestui invetamint, voiu sa vorbesc
despre Cat tea ntametor sau cartea pentru prima
revisie

copilarie,

aceste desemnuri, de

,:i

cu totul ames-

tecate, sint alese ast-fel, in cat ele tree pe sub

ochi diferitele proprietaft generate ale corpurilor
www.dacoromanica.ro

121

cunoscute de not prin cele tine' simturl si pun

pe mame in stare ca, fara nici o ostenela, sa
imprietenesca pe copil en termenii cart esprima
forte precis aceste diferite proprietatt ale corpurilor.

Cat despre caracterele lucrurilor cart nu ne-sint cunoscute direct prin. sinifurile nostre, ci
prin intervenirea facultatilor nOstre de comparatie, de imaginatie si de abstractiune, eu reman,
si aci, credincios principiului men, de a nu da..
nici-odata unel judecati omenesei aparenta uneT
maturitati grabite ; dar eu profit din cunoscinta
ce au negresit copiii de cutare sau cutare alte
vorbe abstracte, si trag folos din acesta ninna4
pentru memorie, intrebuintand'o ca o hrana useira,

oferita functionaril imaginatief for si presimtiril

din partea for a lucrurilor. Din contra, pentru

lucrurile ce ne sint direct cunoscute prin simturile nOstre si in privinta carora deci trebue sa
invetam cat mat curind pe copil sa se esprime
cu precisiune, Tata sistema ce intrebuintez eu.
Aleg din dictionar nume de lucrurl, ce se deosibesc prin caractere insemnate, caractere cunoscute de not prin ajutorul simturilor si, alaturea de
aceste substantive puiti adlectivele ce esprima
aceste caractere.
De exemplu :
Dimindla frumosa, vesela, r6corosil, posomorita._
Sera linistita, senina, norosa, ploiosa, recorosa,
Camp nisipos, argilos, sem6nat, ingrasat, productiv, neproductiv.
,Fcolar bun, r6d, silitor, lenes, patruncletor, mediocre.

Pe iirma fac din contra ; adica taut 'tot in dietionar adlectivele aratand calitatI insemnate, cuwww.dacoromanica.ro

122

noscute prin simturile nostre si puid dupe ele

substantive, cu care se potrivasc calitatile aratate
de adlectiv. De exemplu :
Rotund minge, pillarie, fund, sore ;

(Tor fulg, puf, pant, aer ;

Grei aur, argint, piatra, terind ;
Malt turn, clopotnitd, munte, arborl ;

Adam marl, lacurI, pininite, gropT, ; etc.

Dar me feresc cu totul ca sd compleclez aceste
aratari, care sint numal nisce exemple, cad atuncy
as restringe campul deschis copilulul pentru reflectiune. Ed IT fac nu maT cafe -va inlesnirl si aceste

numal asupra faptelor, care izbesc simturile lid si,

11 intreb pe data: 4 Ce cunovf to inc care sei fie tot
aka .2) Apo' TardsT: (Ia., spune -mI, mai cunoscI alt-

ceva care s fie tot ca asta ?" Adesea copiil gdsese

cu inlesnire, in cercul observatiunilor lor, respunsuri nuol, si adesea chiar respunsuri, la

cart dasceilul n'ar fi cugetat. i cunoscintele for

dobAndesc ast-fel o intindere si o limpeclime mat

mare de cat prin metodul catichetic.

Invetarea caticheticei inchide pe copil, tot-odatd,

in subTectul precis si marginit, asupra cdruia este

intrebat, in forma ce imbracd intrebarea, in hotarele chiar ale sciinteT profesorulul sell si, mat

mull Inca, in Mamie trase cu mare rigore ca

s-1 impedice de a se departa de drumul bdtut

al rutinel. Amice Gessner, ce barierT groznice

pentru copil ! Dar ele cad, pier cu totul prin metodul men !

Terminand aceste exercitil asupra cumiscerel

caracterelor lucrurilor prin ajutorul vorbelor si
cand copilul cunosce sub diferite forme oblectele
lumiT esterne, caut MI inlesnesc Inca mai mult
10

www.dacoromanica.ro

123

si treptat intelegerea eland printr'o intrebuintare

si mal mare a vorbelor.
In acest stop, Tait tot dictionarul si aranjez
vorbele intaiu sub 4 rubrice principale :
1 Geografie.

2 Istorie.
3 Studiul naturel.
4 Istoria naturald.
Dar spre a Inlatura or-ce repetitie nefolositore
a aceluiast cuvint si spre a seurtd cat mal mult
durata acestut invetamint, impart la rindul lor,

aceste divisiunT generale cam in 40 de sub-

divisii, si numai in aceste din urind pun numele.

lucrurilor sub ochil copilulul.
Pdstrez un loc a parte pentru studiul obIectului celul mal important al intuifiuniT mete, adica
pentru mine-insuml sau mal bine clis studiulul
seriel intregT a numelor, care se raporta fu vorbire la persona umand si impart sub titlurile generale de aci de mai jos tot ce limba ne invata
asupra omulul.
Cap, I : Ce ne invata limba asupra omulul considerat ca o fiintet curat materials si filcend parte
din domeniul animal ?
Cap. II : Ce ne in -vats. ea asupra omulul, Mal-

tandu-se la neatarnarea materials prin starea

socialei

Cap. III : Ce ne invata asupra omulul ca fiinf

rationale& ridicandu-se la independenta interns,
sail la propria lul perfectionare ?
Mal intaitt trebue sd. ne marginim, atilt pentru
partea care tracteza despre om cat si pentru aceea
care se ocupa cu cealaltd lume, si trebue sit ne
marginim, clic, la un studia cu totul alfabetic at
acestor liste de vorbe, Ears sd amestecam nicl o
www.dacoromanica.ro

124

reflectiune, or-care ar fi, fara sa infatisam aceste

exercitiT nict clitar ca aplicatia uneT ideT ore-care.

Trebue sa ne ocupam numal ca sa luminam putin

rate putin intuitiunile si representarile intuitive
prin simpla reapropiere a acelora ce se asemena.
Apol, cand acest studitt s'a terminat, rand mar-

turia virstelor trecute asupra tot ce se afla In

!fume s'a trecut in revista in ordinea alfabetica,

atunct tree la cestiunea a doua.
Cum se clasez tote aceste rnateriale in rategoril intemeiate pe caractere dinstinctive mat
apropiate ?Aci incepe o lucrare noun : Cele
70-80 serif, despre cart copilul poseda numal
o cunoscinta alfabetica, dar cu care s'a imprietenit ast-fel In cat nu i se von mat sterge din minte,
aceste serif i sint din noti infatisate in aceleas
capitole ; cu deosebire numal ca fie-care din aceste
capitole este impartit in sectiiint, care permit ele-

vulul a face el insus o clasificare a seriilor de

vorbe conforma puntelor de vedere adoptate.

Iata cum se face. Diferitele categorit, intre care

s'au distribuit materiile, sint aratate in capul frecarit suit si notate cu cifre, cu prescurtarT sail
cu alte semne dupe vote.
Copilul, care prin intaele sale exercitil de citire, a trebuit sa-s1 fi apropriat deja diferitele sub divisiunl, asa in cat sa nu le mat ucte, gasesce
atunc!, Tanga fie-care din cuvintele seria un semn
aratator in ce clasa a fort regulat, dupe sciinta.
Acest sernn inlesnesce deci pe scolar sa preciseze imediat de care clasa de idet tine lucrul nu-

mit si sa transforme el insus, vorbele aranjate

alfabetic intro aranjare sciintifica, si aceasta In
tote ramurile sciinteT.
Voiti sa explic acesta procedure printeun exem-

www.dacoromanica.ro

125

plu. Una din subimpartirile Europa este si Germania. Scolarul va inv6ta la inceput impartirea
generala a GermanieT in (Jece cerctiri. Apoi va fi

pus sa citesca, d'intain numaT in ordine alfabetica, numirele oraselor acestel tell. DascAlul va
fi trebuit sa insemne de mal nainte fie-care din
aceste orase cu numerul cercului in care se afla.
Indata ce scolarul va sci citi curent aceste nume,
i se va face cunoscuta relatia stability intre cifre si subdivisiunile rubriceT generale si, in cateva ore, el va fi in stare sa arate, pentru intrega
serie a oraselor Germanief, de earl subimpartiri
in ele.

I se va pune, de exemplu, sub ochi numele

locurilor urmatore, insotite de aceste numere de

or dine :
Aachen 8
11 Arenbach 15 Altena 8
Allendorf 5 A tenau 10
/Wen 3
Agler 1
Abenberg 4 Ahrbergen 10 Allersperg 3 Altemberg 9
Aherthau 11 Aigremont 8 Alschaufen 3 Altenburg 9
Alsleben 10 Altensalza F
Acken 10 Ala 1
Altbunzlau 11 Altkirchen 8
lAltona 8

Altorf 1

Altraustaedt 9
Altngnsser 13
Alkerdissen 8
Ainberg 2
Ambras 1
imaenebur d
Andermach 6

Copilul le va citi ast-fel : Anchen e in cercul

Vesfaliel ; Abenberg in cercul Franconiei ; Aaken

in cercul Saxonel de jos etc.

Din acest exemplu se vede ca copilul n'are de
cat sa's1 arunce orbit la cifrele sau la semnele
corespundntOre subimpartirilor subiectului trac-

tat in serie, spre a fi in stare sa arate imediat

de care categorie tine fie-care din vorbele acestel
serii, si pentru a transforma ast-fel, o repet, nomenclatura alfabetica intr'o nomenclature sciin-

pea.

Aci mi se termina rolul, in ce privesce acesta

parte a sublectuluT men. Ajunsi aci scolaril mei
www.dacoromanica.ro

126

trebue sa fi atins gradul de putere mintald ce

m! -am propus sa le daa ; or -earl ar fi ramurile
de studio, de care el se simt capabill sa se apuce

si in care ar voi sa se infiga, ei trebuesc sa fie

In stare a trage profit, prin propria for initiativa,

din izvorele ce se intalnesc aci tot-d'a-una; dar

earl slit de asa fire di, pin'aci, numai un num6r mic de priveligiati puteail ajunge sa se folosesca de ele. Acesta este resultatul ce as voi
sa dobandesc si nu taut altul. Scopul mein nu

este, n'a fost nici data sa invq lumea o arta

sail o sciinta, cad nu pot da altora cea ce n'am

ea; ci scopul mein a fost tot-d'a-una si e Inca, sa
procur poporului in genera inlesnirea de a sta-

dia intdiele elen&ente ale tuturor artelor qi ale tittura). ciintelor. Voiti sit deschid inteligentelor parasite si dedate prostiril, sa-le deschid caile edu-

catiunil, care shit caile umanitatil.

Dar temelia or-caril adev6rate educatiuni find
initiativa individuala si acesta initiative fiind paralisata, nimieita de acele scrierT obscure si Incurcate. efi le-as pune bucuros pe foe tote aceste
scrierl, data mi-ar fi cu putinta, pentru ea numai
din causa acestor scrierl mai Inuit de cat 90 de
omen! la suta sint deposedati d'un drept, ce apartine or-carui membru al societatii, de dreptul la
invgleIturcl, sail, cal ma! putin, slot lipsiti de pu

tinta de a se bucura de acest drept.

Dea D-dee ca tote acele gramecji de scrierT rele

sa arda cu flacard pe mormintul mefi ! Sciii bine
ca aqi puia numai un Wet carbune mic d'asupra
unor pale umede si mutate in ape ; dar v6d deja

ridicandu-se un vint, care se apropie si care o

sa sidle in acest carbune. Palele umede, care in6

Impresor acum, se vor usca pe nesimtite, se vor
www.dacoromanica.ro

in
incaldi, vor lua foc si vor arde. Da amice Gessner,

ele vor arde ! Or-cat de umede sint ele 41 imprejurul meu, el vor arde !
Dar ved ca. me departez vorbind despre al
doilea mijloc special at studiulul vorbiril si bag
de seama ca n'am dis incd nici un cuvint de al
treilea din aceste mijIke, adicd despre mijlocul
prin eare vorbirea ne conduce la ultimul stop
al invetdmintului, la limpqirea concepliunilor
minfir ndstre.
c) Grupa a treia cuprinde mijloce de a aduce
pe copil sa scie determina exact, prin vorbire,
relatiile lucrurilor intre ele, in conditiile for variabile de limner, de duratd si de raporturl ; saii mai

bine dis, acesta grupa cuprinde mijloce a ne lumina inert mai molt asupra naturel, asupra calitatilor si puterilor active ale tuturor lucrurilor
ce deja am invetat sa. eunoscern prin studiul numirilor for si sit le deosebim intru cat-va prin reaproprierea numelor si caracterelor lor.
Anume in aceasta parte a scrierii mele se arata
principiile fundamentale, care trebuesc sa servesca de temelie uneT adeverate gramatice ; in
in acelas timp tot in acesta parte se deslAsora
mersul progresiv, care ne conduce pe acesta tale
la ultimul termen al invOtamintului, la luminarea
cuitoscinfelar nostre.

Tot aci, pentru gradul intaiu, prepararea mea

pentru copil este invetarea lui pur si simplu a
vorbi, dar dupa legile Psiliologil Muma fard sd-r
scape din guru nici un cuvint de reguld sail de
teorie, va incepe sC spuie copilulul propositiT, frase, numaf si numab sd-1 obisnuesca a vorbi, si, in
acest timp, copilul le va repeta atat pentru a's1
forma organele, cat si pentru frasele insesi. Mai
www.dacoromanica.ro

128

d'intd iic trebue sa desparlim cic totul aceste doue

felurl de lectiT, adica intaiti studiul de pronqn-

fare, qi at doilea studiul vorbelor din punctul

de vedere at linibii, dand celor d'intaig un timp

indestulator, fara sa ne ocupam de cele d'aldoilea.

ApoT vor fi unite amandoue si muma va pronunta
copiluluT seu frasele urmatOre :

Tata este bun.

Fluturele este ve'rgat.
Vita cu come e erbivora.
Braclul este drept.

Cam] eopilul va fi spus de multe-orT aceste

propositiuni, in cat va fi ajuns sa le repete cu
inlesnire, mama va intreba : Cine este bun ? Ce
este vargat ? etc. Apo] va intreba din contra :
Cum este testa ? Cum este fiuturele ? etc.
ApoT vor urma intrebarile :
Cine este ?
Fiarele
Cerbil
Radacinile

C are ?
are putere.
are ratiune.

Cine are ?
Leul
Omul
Canele

Cum este ?

sint carnivore
sint sprinteni.
sint resfirate.
Cine are ?Ce ail ?
Plantele ail rathtcinT.
Pescil au inotatore.

are miros ager. Pasarile au aripi.

Elefantul are trompa.
Tauril an come.
Cine vre ?
Ce vre ?
Flamindul vre sa manance.

Creditorul vre sa i se platesca.

Captivul
vre sa fie liberat.

InteleptiT voesc cea ce este drept.

voesc sa se jece.
Copiil
Ostenitil voesc sa se repauseze.
www.dacoromanica.ro

129

Cine pole ?
Ce pote ? Cine p6te ?
Ce pot ?
Pescele pole inota.
Croitoril pot rose

pote zbura.
umeniT pot vorbi.
pote latra.
Privighetorile pot cants.
Veverita pote sari, etc.

Paserea
Cdnele

Cine trebue ?

Ce trebue ?

Calul trebue sa se Inhame.

Mdgarul trebue sd. se Incarce.
Omul trebuesce sd se instruiesca etc.
Picaturile de ploie trebuesc s cadd.
DebitoriT trebuesc sd platesca.
Legile trebuesc sa fie observate, etc.
Tree ast-fel In revisie tote declinarile si conjugdrile, urmand mai departe cu unirea exercitiilor graduluT al doilea cu ale celuT d'intaid, si
mal cu seamy pentru lntrebuintarea verbelor, recurg la procedarea urmatOre :
Verbe simple : A asculta de cuvintul dascalului.
A respira prin pldmani.
A indoi o nuea.
A lega snopul, etc. etc.

Apol urmezd esercitiul at doilea asupra verbelor compuse.

Punere Insemnd : A a pza, a incepe, a semina,

a plant& Puiu cartea pe masa. Asta di s'a pus

temelia palatuluT. Vasile pone porumb ; Tar cantonieriT pun teT pe langd sosea.
Supunere Innsemna. : punere, sub punere, sub

auloritalea cuPra. EngleziI supun India. Omul

care se supune altuia, se dice supus ; Tar care
supune, se numesce supuitor.
Repunerea plerde a omorl pe cine-va. De ex.,
El mT -a repus pe tats. -med.
www.dacoromanica.ro

130

Presupunerea-0 inchipui. De ex.. Vol ye presupunett ca sinteti grozavi.

Respirare (resuflare) Respir slab, tare, repede,

Meet. Respir din not'', cand respiratia mea s'a

suspins Is! reia cursul sCu. lnspiram aer ; sand
reposatul espira (isI da sufletul).
Apol continuii si lArgesc cercul acestor exer-

titil, formiind frase din ce in ce mat intinse,

care devin ast-fel din ce in ce mat determinative si intrA treptat in desvoltarI din ce in ce
mat variate. De exemplu : Eu voiu pastra. Eu
nu voiti pastra alt-fel sanatatea. Dupe. sate am
suferit, nu voiti pastra alt-fel sanatatea. Dupe
cite am suferit in 16la mea, nu voiii pastra altfel sAnatatea de cat prin moderatiune.

Dupe sate am suferit in. bola mea, nu

voiu pastra alt-fel sanatatea, de cat prin
moderatia cea mal mare. Dupe sate am
snferit in bola mea, nu Miff pastra altfel sanetatea, de cat prin moderatiunea
cea mai mare i prin regularitate. Dupe
sate am suferit in bola mea, nu void pastra sanetatea alt-fel, de cat prin moderaia cea mai mare qi prin regularitatea
In tote lucrurile.
Fie-care din aceste frase va fi conjugate in
tote persOnele qi, timpurile ast-fel :

Eit voiir pastra, in vet pastra, el va pastra,

not vont pastra, etc. Eli voiu pastra sanetatea,
to vet pastra sanetatea, el va p. s., not vom p.
s., etc. Eiti am pastrat, to at p., el a p. not am
www.dacoromanica.ro

131

p., voi all p., etc. Eft ant pcistrat seinatatea, tut:a p. s., etc.
Aceste frase se intiparesc ast-fel adanc fn spiritul scolarilor ; de aceea avem grijd de le alegem cu totul instructive, in stare sa, inalte sutletul si potrivite cu conditia copiilor.
Afars de acestea, pentru ca sa, intrebuintam
si sa adaogam puterea intelectuala dobinditd piny

aci prin aceste esescitil, eu unesc cu ele modele pentru descriert de lucruri sau fapte materiale.
Exemplu : Un clopot este o cescd mare, deschisa in partea de jos, uncle e mai largo de cat
In partea de sus; are paretele gros, rotund, de ordinar atarnat liber. El merge ingustandu-se de
jos in sus, se incovoe in forma ovals la partea
de sus, si are in mijloc o limbo atarnata liber
si perpendicular, care lovesce de fie-care parte
buza inferiors a clopotului, cand tragem tare de
tot clopotul si produce ast-fel tot zgomotul numit de noT sunetul clopotului. Dupe o asemenea

descriere urmez din nou mai departe cu esplicarea verbelor, ast-fel :

Merge va sa qica a se mica inaintdnd pas

cu pas.

A sta in piciore va sa (liea a fine corpul pe

piciore intr'o posifie verticalci.

A sta lungit culcat va sa diva a se repausa

pe ceva, tine'nd corpul in posifie orizontatcl.

A qede va sti cjica a se repausa pe un scaun

scat pe alt-ceva, in posiia in care corpul face

de ordinar un unghift indoit.
A sta in genunchi va sa, ilia, a se repausa pe
piciorele indoite cisa in cat lac un unghiu.
A se plecaa lasa in jos corpul prin indoirea
genunchilor.

www.dacoromanica.ro

132

Tot ast-fel urmezd Pestalozzi si cu alte cedeva verbe, dupe care apol dice asa :
As voi s terrain sirul aeestor exercitil de Ernha printr'o carte (9 ce voiit !Asa la morte sco-

arilor mel. In acea carte, imi propuiu, ca, cu

ocasia principalelor verbe ale limbil, sa espun
copiilor in trasAturi marl si totul in intelesul cum
ele m'a it impresionat, s espun consideratiunile
resultate din esperienta vietel mele, care pentru
mine au cea mai mare insemndtate si Carl m'aft

atins in parte, relativ la sterile sati la actiunile

esprimate prin acele verbe. Aceste esercitil au
de scop sa alipesca adeveruri, observari esacte,
sentimente curate, la vorbele care arata intrega
existents active. si pasiva a omeniril. De exemplu :

A respira. Vieta ta tine numal de o suflare.

Omule, cand spumedi de furie, cand plamanil
tel absorb ca o otrava aerul carat de la lard,
ce fact to atuncl ? Nu este asa, ca atuncl to -ti
plerdl resuflarea si ast-fel scapl de furia ta personele earl suferiati din acesta causd ?
A man valorea. S'a impartit pdmintul in particele, pentru ca ss i se mdreasca valOrea. Asta
e origina proprietatil ; legitimitatea el consta in
scopul el, unde trebue tot-d'a-una si numal acolo

cercetata, cu care scop ea nicl data nu pole fi

in contradicere. Dar, dace statul permite proprietarulul sau isI permite si el insusi o abatere
invederata de la acest scop al proprietatil, atunci
faptele isolate ale puternicilor si bogatilor, resultate din acesta violentd, ridicd pretudindenea

un sentiment, care nu se stinge nisi odata de

.

(1) Manuscrisul tntreg s'a tiparit, la anul 1872, in editia

Seyffarth.

www.dacoromanica.ro

133

tot in inima omului, voiti s die sentimentul ega-

litatil primitive si at dreptulul seil de a fi despdgubit de partea sa de mosia comund Si cand

aceste acte se intind pretutindinT, ele provOca
si vor provoca revolutiunt, ale cdror rele urmari
vor inceta cu desavirsire, numal cand proprletaril se vor intarce la destinatia precisd, in vederea cdriia omul a impdrtit in particele de proprietatT pdmintul primit gratis de la D-c,leti.

A ardta. Te superi ca, nu te pop arcita totd'a-una asa cum a! vol s te arati. Nu te supra
ed, esti silit din timp in time sa te aratt intelept,
contra vointel tale.
Dar destul despre aceste consideratiunl.
M'am oprit mull asupra limbagiulul consider-at

ca mijloc de luminare treptatd. a ideilor nostre,

pentru ca este intdiul din aceste mijloce.
Caracterul particular a' met6clei mete este :
1) folosinta de limbagiu intr'un mod mai intins
de cat pand aci pentru a inalto. pe copil de la
perceptiuni obscure la ideT limped!, si
2) aplicatia principiuluT de a esclude din intaiul invetamint elementar or-ce ingramcidire de
vorbe, carT presupun o cunoscinta reald a limbil.
Daca se sustine cu drept cuvint ca numal
prin luminarea amdnuntelor natura ne face sa.
vedem 'impede intregul, apoi din acesta decurge,
di la inceput trebue sa esplicam copilulul vorbele
nude dupti altele, inainte de a ne incerca sa -1
facem a le intelege in combindrile lor. Primind insa

acest adever, urmezd de aci gonirea din invetdmint a tuturor cartilor de instructie elementard
publicate pand ac1T, din causa ca tote aceste cart!

presupun ca copilul cunosce limba, pe cand

chiemarea for este tocmai acea de a inveta pe
www.dacoromanica.ro

134

copil limba. Asa, amice Gessner, in timpul tre'cut, cele mat bune etirtI de invetdmint ad uitat
cd copilul trebue sa, invete a vorbi inainte de a

pute vorbi cu el ; de acea, de cand mi-am dat

seama despre acesta, nu me mat mir ca copiil
trecuti prin scoll au plerdut cu desdversire suvenirile religiose si filosofice din trecut. Limbagiul este o art de cea mat mare insemnatate,
sau mat bine este resumatul tuturor artelor dobandite de neamul omenesc. Sad ca sa vorbim
si mat adeverat, limbagiul este reinvierea, este
reproducerea tuturor impresiilor produse asupra

omulul de natura, in domeniul el intreg. Iat&

dee' de ce me sery de limbagiu si, luand de eaIduza sunetele ce copilul intrebuinteza, eti caut s
fac pe copil sa treed prin impresil identice impresiilor acelora, care all condus neamul omenesc sa
creeze aceleas sunete. Cuvintul sail limbagiul este

un dar frumos. El procura copilulul intr'un singur moment tot cea-ce natura a intrebuintat atatea mart de veacurl ca sa dea omulul.
In casul de fata limbagiii, vorbire cuvint insenmezd, acelas lucru. (ea bine ar resulta pentru om, dad& sl-ar da seama de puterea ce-I da.
vorbirea I

Lasdm un gol mare in inima civilisatil, impingend asa de departe ultarea de not insine

intr o asemenea cestiune, nefacend nimic spre a

inveta clasele de jos s vurbescd, sail chiar puind
sa invete pe de rost vorbe isolate, abstracte, un
popor care n'are limbagiu !
In adever, Indienil urmail tocmaT asa, pentru
ca sii mentina clasa de jos a natiunil for Jute()
timpire vesnicd si pentru ca sd o lase pentru tot:d'auna pe cea din urma treptd a nemului omenesc

www.dacoromanica.ro

135

Dace. Europenil ail cadut a.sa de jos, causa e

ca de ma! bine de un secol, ID scOlele incepatore, s'ati dat unor vorbe deprte o clot importanfa pentru spiritul omenesc, in cat a distrus
in el nu numai atentia la impresiile nature!, ci
si insas facultatea de a primi aceste impresil.
Procedandu-se ast-fel, degradand cu totul pe Europe! OM a-I face un popor, care se hranesce
din vorbe si din frase gaunose, cum nu s'a ma!
veclut pe pamint, n'aft invelat pe acest popor
nici chiar sa vorbesca. E de mirare ca firea cea
buna a omulul; cu tote mijlocele ingeniose ce se
pun in lucrare pentru a o strica in scolele nOstre cu vorbe suncitore, a pastrat in ea atata putere in Lima, cata se intalnesce inca in genere in
paturile interiore ale poporului. Causa este ca
prostia si erarea, or-cum ar fa imbracate, porta
in sinel seminfa peirii si ruinei for ; singur
adeverul, or cull?, s'ar imbrdca, porta in sinee
un germen de traiii vemic.
B). Forma.

Forma este al doilea element de invetalnint,

de wide pleca si trebue sa piece or-ce cunoscinta a multi! si, prin urmare, or-ce mijloc de
inv6tatura, in tot ce ea are ma! insemnat.
Cunoscinta intuitiva a luerunlor figurate precede, studiul forme!. In lectiile sale, dascalul va
trebui dee! sa revina pe urmele sale, si sa Vita
seamy pe de o parte de natura facultatii nOstre
intuitive, de alt.& parte de scopul precis al invetamintului insusi. Intrega misfit sciinfa vine
din urmatorele isvore.
www.dacoromanica.ro

136

1. Din impresiile produse asupra simturilor

nOstre de or-ce intimplarea ce se pune in atingere cu ele. Acest mod de intuitie este neregulat,
confus, forte Meet si de mica insemnatate.
2. Din tot ce impresioneza simturile nostre

prin mijlocirea si sub directia parinfilor si dasoedilor nostri. Firesce ca ast-fel de cunoseinte
sint maI mult sail mai putin generale, coordonate si clasate intr'o ordine psihologica, dupe
gradul de pricepere si aetivitate al parintilor si
dascalilor. Mersul for este de asemenea ma! mult
sail ma! putin grahit si ajunge ma! mult sail mai

putin repede si sigur la scopul final al instructiunii, adiea la luminarea ideilor.

3. Din vointa nostril de a dt handl luminI si
din silintele nostre spontanee pentru descoperirea diferitelor mijlOce spre a ne procura cunoscinte intuitive. Acest mod adauga cunoscintelor nostre o valore proprie si intrinseca si ne
da asupra educatil nOstre o actiune morala mai
directs si mai personals pentru ca resultatele
intuitiilor nostre iau ast-fel in mintea nostril o
existents neatarnata.
4. Din rodul muncie, ostenelelor si lucrarilor
nostre in tote felurile de activitate, earl n an de

stop numai observatia. Acest mod de dobanditea

cunoscintelor alipesce intuitiile nOstre la starea
si situatia mistra in lume, face ca resultatele sa
concorde en silintele ce ne dam pentru implinirea datoriel si pi acticarea virtutil, si acest mod
de instructie, chiar prin faptul ea's1 urnieza silit
cursul si ea efectele produse nu atarna de vointa
nostril, influenteza in adever forte mult asupra
justetel urmaril si armonii conceptiilor nostre,
www.dacoromanica.ro

137

pans sa ne atingem scopul ce neam propus,

adica limpezirea sat luminarea ideilor.

5. In fine tot asa este si cu cunoscintele dobandite prin intuitia, care ne invalci proprielet file inset ale lucrurilor care drept vorbind,
n'aa lost nicI o odata supuse observatil nostre,
dar despre cart ne facem o idee esacta cu ajutorul altor obiecte observate in natura. Prin acest
mod de intuire, progresele instructil nostre, (cart
sint opera curata a simturilor nostre cand acele

results, din intuitit reale), devin opera inteligenter

si a tuturor facultatilor nostre, si vieta omulul

se'mparte ast-fel intre atatea felurl de intuitil,
cate facultatl intelectuale avem. Dar cuvintul
intuitie, inteles ast-fel, to un sens mat cuprincletor si mat larg, de cat sensul ce el are in vorbirea de tots cliva si se intinde asa de departe
in cat ea imbratiaza seria intrega a simtirilor
cart slut nedespartite de firea sufletulul nostru.
Este de mare folos sa ne dam bine seama despre

deosebirile dintre tote aceste felurt de intuitie

pentru ca s putem trage din ele regull pentru
fie-care din ele corespuncl6tore.

Acum m6 intorc la subtectul meth

Intuitia conscienta a lucrurilor figurate da nascerd artel de mosurare care se intemeeaza direct
pe arta intuifiunii, care arta de intuitie trebue
deosebita cu totul de simpla putere de a cunosce
si de simpla intuire a lucrurilor. Sciinta mesurilor
se desvolta din acesta intuitie perfecta. Tot acesta

intuitie perfecta ne permite sa reproducem mat

liber raportele formelor, adica sa le desemnAm, si

acesta numal prin comparatia obiectelor si fara

regulele masuraril. In sfirsit, not ne folosim de
cunoscinta desemnulul in studiul scrierii.
www.dacoromanica.ro

138

C) Arta mesurarii, a desemnuluT i a scrieril.

I). Arta mesurarii. Arta mesurarel presupune

un Abecedar said un manual al intuifiunii 1), adied o metoda care simplified si preciseza regulele

mesurarii, clasificand esact tote deosibirile de

forma ce se dau la iveld in intuitiune.

Scumpul mett Gessner, as voi sa-tl atrag inca odata bagarea to de seamy asupra mersului
empric care m'a condus La. ideile mete adi in
acesta privinta. In acest scop cupiez aci un noi
estract din scrierea mea intitulata Memorial.
.

Acolo diceam :

(Data primim principiul cu intuitiunea este

temelia tuturor cunopinfelor, din aresta urineza
fdra doar si pote ca justetea intuitiunil este adeverata temelie a justetiei judecatii.
(Din punct de vedere insd al educatiunil este
invederat ca justetea intuitiunil resulta din me surarea lucrulul de care lie ocupam, sau din o
pricepere de a judeca proporliT, dar o pricepere
aka de perfecta in cat mesurarea O. fie de prisos.
Asa in educatia nearnului omenesc, necesitatea

de a pi mesura esacta vine indata dupa nece-

sitatea intuitiunii.
(A desemna va sa died a precisa prin linil o
forma, ale caril margini si cuprins ad fost determinate cu esactitate si justeta printeo mesurare perfecta. Deci inainte de a inveta pe copil
sci

desemneze, ar trebu), sa se Inv* a mesura

si ski gcie mesura or-ce, sau cel pufin, aceste

done exercifit ar trebui sa inainteze de o potrivci.
1) Abecedarul intuitiunii, sau studiul intuitiv al
turilor, mesurilor, publicat in 1803, fusese redigiat de
Kriisi i de Buss.

www.dacoromanica.ro

11

139

Asa faceaft Egiptienil si Etruscil, ale caror desemnuri erati tot-d'a-una intemeiate pe intelegerea perfectO a mesurilor, ha Inca in fapt nu eraft
de cat mesurarl perfecte. Nol inse procedam in
mod contrar. Incepem prin perceptiunl neesacte,
desemnam gresit, apol stricam si reincepem de
dece on se desemnam o constructie ore-care OM
cand in cele din urma, si forte tarp), se des volta in noT sentimentulproportiunilor, si de aceea
tocmal atunci recurgem la mesurare, lucru care

trebue se se face la inceput.

(*i atunci e vorba de a se sci prin ce mijloc

putem desvolta acest talent al copiilor, care este

temelia tuturor artelor si care eonsti in mesurarea esecta a deosebitelor lucruri, ce cad sub
ochil nostri. Invederat ca aceste se savirsesce
printr'o serie de mesuri imprumutate de la impartirile patratului, imbratisand tote intuitiunile
posihile si stabilite dupe regull fixe, sigure si
precise.
(Este adeverat ca, in lipsa de aceste cunoscinte

elementare asupra mesurilor, artistil cel tined,

dup'o lungd practice, se gasesc in posesia procedarilor care le-au permis sa scie mai mult saft
maT putin sigur a-0 infatisa un lucru si a-1 reproduce asa cum e in adever, in natura. Negresit
ca multi din acesti artistf, dupe multd truda, aft
ajuns se dobandesca, chiar pentru impresiile cele
maT complicate, un sentiment al proportiilor destu

de desvoltat, pentru ca mesurarea lucrurilor se

le fie nefolositore. Dar de aci a resultat cats artiste, atatea procedarl deosebite. De acea arta acosta era considerate ca partea numal a cator-va
persone inzestrate de nature cu un dar deosebit,
cea-ce ar face se se conchida ca nu este permis
www.dacoromanica.ro

140

tuturor a se ocupa cu cultivarea artelor, pe cand

in realitate e un drept al tuturor, cart traesc Intr'un stat civilisat sa reclame ca sa li se dea in-

vetatura de a citi si de a scrie.

((In adever, se scie cei disposipile pentru de-

semn fi aptitudinea de a mesura se desvolta la

copil in mod liber gi firesc ; din contra, cand if

punem sa invete a citi si a scrie, intimpinam

greutati, earl cer un mare tact sau o severitate
strasnica si cart trebuesc neaparat aplanate, data
inconvenientele cart resulta pentru el din aceste

greutatl slut mat molt de cat compensate prin

folosele pretiose ce el pot trage din citire. Dar,
pentru ca desemnul sa ajute scopuluT instructil
si sa contribue a da idel limpezl, trebue sa fie
strins legat cu mesura formelor. Infatisatl until
copil un lucru ore -care si puneti-1 sa-1 desemfaca chipul, dar sa fie un copil care
DU Scie sa-sT inchipuesca acel lucru cu proportiile si forma luT complecta, sit fie un copil incapabil a -si da seama de impresiile ce primesce
de la acest lucru : pentru acest copil nici-o-data
nu va fi desemnul cea ce trebue sa fie, adica un
mijloc indestulator pentru transformarea perceptiunilor confuse in notiuni precise, in timpul intregulul curs al studillor lui ; nici-o data desemnul nu va fi in armonie cu marele stop al educatiunisi si nu va aye valOrea reala si producetore
de efecte ce desemnul 'ite si trebue s'aibe.D
Ast-fel, pentru ca sa cladirn pe acesta tetnelie arta deseinnuluT, trebue s'o subordonam artel
de a mesura si sa cautam a stabili mesurl precise
prin impartiri in ungbiurT si in arcurl de sere,
cart derivLt din unitatea de nulsurii , patratul,
precum si prin impartirT ale patratului cu liniT
neze, sa.-T

www.dacoromanica.ro

141

drepte, cea-ce am Meta eft si cred ca am organisat ast-fel o serie de me'surl, a caror intrebuintare va face pe copil sa intelegd proportiile tuturor formelor pi-I va inlesul acest studiu tot
atata, cat Abecedarul sunetelcr it inlesnesce studiul limbagiuluI.
Dar acest Abecedar at intuifiunif 1) care consta

in impArtirea patratului in part]. egale, formand

niesuri precise, cere neaparat o cunoscintd esacta
a elementulul print al patratului, adica, a Unit
drepte, lie orizontala sau verticald.
Impdrtirile patratultil prin aceste linil vor procura apol proceddrI sigure pentru a determine,
si mesurit tote unghiurile, precum si cercul si
tote arcurile de cm, care tote impreund fortneza
cea ce eb am nurnit Abecedarul intugiunit.

Acesta "invetaturii se va preda copilulul In

modul urmator :
Considerand linia drepta in ea insas si streind

de or-ce combinare, i se vor arata caracterele

1) Sint dator sit obsery ca eu infakis-ez Abecedarul intuitiuniz numaT ca substanta acestut Invdkamint si ca sin-

gura procedare adeverata, care sit invete a judeea esact

formele tuturor lucrurilor. Insii acest mijloc a fast cu totul negligiat si partisit pint asta41, in cat e cu totul necunoscut. Pentru studiul numorului si al limbagiuluT, se atlau

sute de asemenT procedarl. TotusT asta lipsa de mijlace

de studiu, in ce privesce forma, nu produce numal o
simpla lacuna in desvoltarea cunoseintelor omenesei Din
contra cu lipsa acestor inijlOce. pare cu ne lipsesee insasT temelia tuturor cunoscinkelor nOstre ; par'ca acesta
lacuna exists asupra unuT punt care ar trebui absolut sit
domino studiul numerelor si al limbagiului. A becedaru intuifiunii facut de mine are de seep sa viudice acest vitiu fundamental al InvekamintuluT si sit -T asigure temelia
pe care cele- l'a]te mijlOce de instruckie trebue sit fie tote
(Nota luT Pestalozzi)
stabilite.

www.dacoromanica.ro

14,2

in diferitele el positiuni si dupa. Ore-care directiT

si vom face pe copil sa pricepa pe deplin diversele el positil, fara sa ne preocupam de aplicatil ulteriOre. Vom areta maT intaiu copilulul
numirile ce la linia drepta ; adica orizontala,
verticals, oblica ; oblica de jos in sus, oblica de

sus In jos, ascedenta la drepta sail la stanga,

descedenta la drepta sari la stanga. Apo' vom

areta copilulul paralele dupil directia for : paralele orizontale, verticale, oblice. Cand el va cunosce aceste linil, i1 vom iuveta numele unghiurilor principale formate prin intalnirea liniilor ;
unghiurl drepte, ascutite, obtuse. De asemenea, it
vom face sa, cumisca si sa numesca unitatea de
mesura, patratul, care resulta din reunirea a doue
unghiurl (opuse), si impartirile lui precise in jumetate, sfert, a sesea parte, etc.; pe urma, cercul
si derivatele MI, de forme diverse, restrangendu-se in sensul longitudinal precum si partile
din care sint formate.
Tote aceste determinari vor fi infatisate copilulul ca simple aplicatiuni ale mesurilor fa.cute
cu privirea si numirile formelor de mesurl in
acest prim curs sint numal figurile urmatore
patrat, patrulater orizontal, patrulater vertical
(sail dreptunghiti) ; linie curbs cerc, jumetate
cerc, sfert de cerc, prim oval, demi-oval, sfert de
oval, al doilea, at treilea, at 4, a15 oval, etc. Tote
aceste vor areta numal modurl de mesura. Pe
urma va fi vorba a'l inveta sa intrebuinteze acestd figuri ca instrumente de mesura si sa recunOsca natura raporturilor care be produce.
Pentru atingerea acestul stop, intaile exercitii
constali

www.dacoromanica.ro

143

1. A face pe copil saa cunosca si sa numescil

raporturile acestor mesuri ;

2. A-1 inveta sa le aplice si sa se folosesca

el insus de ele.
Cartea mamelor l'a pregatit pe copil pentru
acest studiti ; i s'au aratat felurite lucrurl patrate,
sferice (cum e mingea), ovate (de forma oulul),
largi, lungi, strimte. I se vor pune indata sub
ochi, servindu-ne de bucati de cartone, inses
impartirile Abecedarului intwi.tiuniI: sfert, demi-

sfert, a qdsea parte a patratulul, etc.; apoi cerc,

semi-cerc, semi-cerc, sfert de cerc, oval, semioval. Ast-fel desteptam maT dinainte in spiritul
copilului un sentiment obscur de cunoscinte lirnpecli ce va desvolta in el mai tarcliii studiul reflectiunilor teoretice si practice, ce vor nasce din
aceste figurT. Chiar in acesta privinta, copilul a
fost deja preparat de Cartea inamelor, uncle el a

gasit elementele unei terminologii precise, raportfindu-se la aceste figuri si elementele uumeratil,
care sint neaparat trebuinciOse studiului mestirel.
Abecedarul intuitiuni 'l, la rindul luT, conduce
pe scolar la acelas resultat, pentru ca-T esplica,
tocmaT in vederea studiulul mesurilor, proceda-

rile de invetamint pentru forma, linlbagiul si

numerul, despre carT Cartea mamelor i lasase
deja o cunoscinta generals, si pentru ca-I da
cert;tudinea de a se pute esprima cu precisiune,
fata cu fie-care figura, asupra mesuril si asupra
numerului.

3. Al treilea mijloc pentru atingerea scopulul

consta in a pune pe copil set copieze insuOgurile. Acesta procedare combinata cu cele-falte
doue, aduce putin cite putin pe copii in stare
sa'si formeze ideT limpalf asupra fie-careia din
www.dacoromanica.ro

144

ele si sa scie a le reproduce sigur si esact. Spre

a dobandi intaiul din aceste done resultate, vom
intrebuinta figurilo invetate de copil, in cursul
elementar, a recunosce patrulatere, orizontale
sau verticale si in diferitele i artI ale celul d'al
doilea curs '1 vom pune sa orate raporturile acestor figuri in modul urmator : Patrulater orizontal 2, acela care e de 2 orT maT lung de cat
malt ; patrulater vertical 2, acela care e de dou4
orT maT Malt de cat larg, etc Vom ave grija sa
tinem socotela de a-lemenea de inclinarea variabila a liniilor oblice si vom pune sub chit
scolarilor maT multe putrulatere, earl vor trebui
a fi denumite : patrulater orizontal 1'/2, patrulater vertical 2' /s, 31/4, 2' 6 etc. Vom urma aceas
procedare pentru a determina apol deosibirile de
directie a liniilor oblice sail marimea unghiorilor
ascutite si unghiurilor obtuse, prectim si diferitele segniente ale cerculul, a e ovalelor nascute
din impartirile patratulul si din inses aceste
impartirl.
Invetand ast-fel sa cunoscem forme bine definite, vom dobandi, pentru apretiarea mosurilor,
o istetime care face din naturala rostra observatie

confusa o facultate perfectionata prin arta si

supusa unor regull determinate, care da nascere,

la rinditl el, aptitutinil de a judeca esact rapOrtele tuturor formelor ce eu numesc arta intuitiuniT. Ea este o arta noua, care an trebui sa
fie pusa in locul vechilor rataciri ale sisternelor

de educatiune si a le servl de temelie comuna

si fundamentala. Multutuita acestet ante, or-ce
copil pote ajunge usor intaitt sa judece, sa apreciezia esact asupra fie-carta Iticru din natura,
intemeiandu-se in acesta judecare pe inses prewww.dacoromanica.ro

145

paratiile acestuT lucru si pe raportul for cu proportiile celor-l'alte obiecte, apol sa scie vorbi

despre ele intro limba precisa. Cu acesta meVida copilul ajunge, cand privesce o figura, nu

nun-m.1 sa judece despre relatia, raportul dintre

largimea si Inaltimea el, ci a determina esact
gradul de oblicilate sa it de curburci produs prin
tr'o deosebire Ore-rare intre forma acestei figuri
si a patratulul, precum si a da acesteT deosebirl

numele ce porta in Abecedarul intuifiunif. Acesta aptitudine se dobandesce prin mijloce, care
se intemeiaza de o cam data pe arta m6suraril ;

mai tarclit ele se desvolta prin desemn si maT

cu seams prin desemnul liniar, si vine un moment unde masura lucrurilor nu mai este pentru
scolar o cestiune de procedarl regulate, ci se face

c'o inlesnire care devine un fel de tact ; si acesta asa de bine In cat dupa terrninarea studiilor sale elementare, chiar pentru lucrurile cele

mai complicate, nu maT simte nevoe de a aye

sub ochil sel nici aceste procedarl, nicT un instrument material pentru mesurare, asa in cat
el pote de atunci inainte, farii nicl un ajutor,
sa-s represinte esast lucrurile dupa, raporturile
partilor for nitre ele si ceva mai mult, el pote
sa vorbesca despre ele in termeni precis!.
Cand am desvoltat acesta aptitudine, resultatele sint minunate chiar la copiil eel mai putini
inteligentl. i sa nu mi se spuna ca acesta este
un vis. Am dirijat copiii dup. aceste principiT si
teoriile mete sint fructul uneT esperiente decisive
asupra acestuT punct. Poftesca sa vacla tine vre.
CopiiT mei d'abia sint la inceputul acestuT hive-

tamint ; dar aceste inceputuri sint asa de conchiptOre In cat ar trebui, In adever, Omen! de
www.dacoromanica.ro

146

o speta particularA ca ss nu ce convingil pe de

plin numai de cat, dupe ce vor fi asistat la leetiile
vede.
lor. Este o privelisce extraordinara
II. Desenlytut.Desemnul e arta, mestesugul
cu ajutorul caruia, si servindu ne de liniT, infa.tisam si reproducem intocinaT in mintea nostra
chipul until lucru si caracterele Jul cuprinse in
chip, negresit duph-ce maT intaitt am observat
bine acel lucru.
MetOda cea noun inlesnesce fOrte mult studiul
artel desemnnulu ; cad chiar de arum el ne
apare usor de realisat, ne apare ca o punere in
lucrare a formelor ce copilul a observat si le-a
apropriat prin reproducerile, la care s'a deprins
pentru dobandirea cunoscintel practice de a
mesura.
Pentru acesta punere in lucrare urmam in
modul urmAtor : Indatace copilul scie sa faca
esact si bine linia orizontala, prin care incepe
Abecedarul intuiliunil, IT cautam forme, at caror
contur sa fie aplicarea liniel orizontale care-I e
cunoscuta.
ApoT trecem la linia verticals, la unghiul drept,

etc., si cu cat copilul se obiclnuesce maT mult

cu facerea acestor figurf, if darn treptat modele
de facut, la care el sa pot& aplica cele invetate
pans ad. Acesta metoda a invetaturel desemnulul isbutesce forte bine, cad e intemeiatd pe
firea copilulul. Acesta metoda cere ca scolaril

ss esecute bine de tot figurile ce li se dal', inainte

de a merge mal departe, fie chiar primele figurT
si cele maT simple. Acosta metoda-I face ast-fel

ca el s prevacla de la inceput resultatele ce le

va da arta desemnuluT, cand el vor inveta bine

si tot-odata ea-I Inc:Minna. sa se silescA pentru ca

www.dacoromanica.ro

147

s ajunga la perfectiune si-T face sit staruesca in

lucrarea lor.
De aci vedem cis, causa, care face ca copilul

sa inainteze, nu mai este mina singura, ci si

puterile launtrice ale firil omenesci Cartile de
aplicatiune ale formelor geometrice vor procura
fn urma mijlocele, prin earl aceste disposittunT
ale copiilor, cultivate dup. regulile Psibologiei,
se vor ridica treptat la acea fniiltime, uncle ochiul
s'a obisnuit pe nesimtite sa nu maT tie seama de

loc de liniile care-i serviad la mesurare.

/H. Scrierea.Prin natura sa, scrierea trebue
sa urmeze dupe ce copilul a invqat set desetnneze 0 sd mesore lucrurile sau cel pufin liniile.
Motivele pentru care scrierea trebue sit vie in

urma desemnului si a mesurarif sint urmatorele :-

1. Scrierea e un fel de desen-in hula' particular si ea trebue sa se facd dupe regulile, care
determine formele ce o compun ;
2. Pentra ca, data copilul invata si scrie inainte de a inveta desemnul, el is strict negresit
trasura mainiT pentru studiul desemnuluT, cacl
scrierea rdpesce nianiT usurinta, de ore-ce o obisnuesce sa filed numal ore-care trdsuri, inainte de
a fi dobandit flexiunea si siguranta, carT sint

neaparat trebuinciose pentru reproducerea tutu-

ror formelor si fara care desemnul nu se p6te

face de loc ;
3. Desemnul trebue sa se invete inaintea scrieril,
cad el dd. copilului o inlesnire minunata peniru
formarea regulata a literilor si-1 impledicd de a
perde un timp pretios, cad nu-1 lasa sa se obisnuesca a scrie reit in timp de mat multi anT si
de care scriere rea va trebui negresit sa se desvete maT tar(liu ;
www.dacoromanica.ro

148

4. In sfirsit, inceperea cu mesurarea si cu desemnul inaintea scrierii ara un folos mult maT
mare pentru copil in tot timpul invetaturil Jul ;
cad, chiar de la intaile lectiunl el dobandesce
consciintd de ceea-ce face ; de aceea la exercitiile sale de scriere, el nu adauga si nu lasa nhnic

afard, mai ninit de cat trebue.

Pentru scriere si pentru desemn, la inceput,
se da copilului un creion pi o placa de ardesie ;
pentru ea copilul scrie mult mai gred cu cerneld
si pentru ca el pate sterge literile reit facute pe
ardesie.
Deci eft impart studiul scrieril in done periode :
1. Perioda cand copilul se ohisnuesce cu forma

si cu unirea literilor, fara se intrebuinteze condeiul cu cernela ;

2. Perioda cand copilul Is deprinde el insus

Diana ca sa scrie cu cernela. Chiar din intilia

periodd eu puiu sub ochil copiilor litere forte
bine facute. Ell am facut o colectiunn de asemenea modele. Acesta colectie are folesele urmetore ;

1. Staruesce forte mult asupra formelor elementare si fundamentale ale literilor ;

2. Ea da treptat legarea formelor celor maT
complexe cu cele mai simple ;
3. Deprinde pe copil sa lege literile indata
ce ei sciu sa le copieze bine si-I aduce, pas cu
pas, sa formeze vorbe, in care intrd numai litere
ce ei scia sa scrie bine ;
4. In slirsit, modelul se pate taia in linii separate si a se pune subt ochil copilului, ast-fel
ca linia de scris sa fie pentru ochl si pentru
mana, imediat sub literile modelului.
www.dacoromanica.ro

149

In perioda a doua, cand trebue sa. obisnuim pe

copil a scrie cu cernela, it deprindem intaifi s

formeze literile si unirile de litere, pawl va dobandi o inlesnire mare de mans. ; apoi profesorul

va pune pe copil la scriere proprid disd.

Dar si ad, se va urma ca in perioda intaia, adica

primul model de scriere pe caet va fi to modelul
acela, cu care a incepitt copilut scrierea pe places.
Afara de acesta copilul va face numa4 litere de
format mare i numai treptat, treptat va fi pus
sci formeze litere ordinare, de un format mai mic.
Un copil condus dupd acesta metedd eunosce
Abecedarul si intaia carte de citire aprope pe
dinafard. El cunosee mai tote elementele ortografiei si limbii, si, cand modelele 101 pentru
scriere pe plaed si primele lul leetil Vat deprins
in ce privesce forma, sa faces cu inlesnire caracterele In parte, apol unirile lor, el nu se ma!

serves, de model in studiile sale utteriere de

scriere ; prin iiotiunile ce poseda asupra limbil
si ortografiel, el are in capul sou substanta modelelor sale, si, condus de Abecedar, apol de.
Cartea de citire, formezd seril de vorbe, prin car!
el se fortified mereti in cunoscinta limbil, cultivandu-si memoria si imaginatia.
Seopul acestel metode, clice Pestalozzi, este de

a ajuta pe mare ca sa poles ele inse0 a-0 in-

vela copiif in cases inainte de a i trimite la ,scold.

El este sigur cd nu se va gdsi nicl o mama asa

de nepriceputa sau asa de lenesa in cat sa nu

vrea a da ea insdsi primile elemente de instructie

copilulu! sea.
Iacalprincipalele folOse ale acestor exercifil de

scriere ast-fel legate cu exercitiile de limbs.

1. Ele imputernicesc din ce In ce mai mull
www.dacoromanica.ro

150

cunoscintele gramaticale ce copilul are de mal

nainte si-I intipdresc prineipiile in minte asa de

tare ea nu se maT sterg ; pentru ca substantivele, adiectivele, verbele prepositiile, etc., etc.,
ce Cartea lul de citire i le-a aratat unele langd
allele pe liste deosebite, copilul s'a obisnuit s
le Intrunesca dupe seriile, de earl ele tin si astfel el ajunge sa scie fdra nicl o indoeld, la care
serie se raporteaza fie-care termen intalnit, ba
Inca sa erasea el insus regulile de aplicat pentru fie-care Tel de vorbe.
2. De asemenea, cu modul acesta copilul se
face mai capabil de a se conforma instructiunilor

metOdel si de a-sl procura notiuni Clare prin

studiul limbagiului, pentru ca el pole alege pentru

exereitil de scriere vorbele d.ctionarulul sCu, ase-

zate in serif si precedate de rubrice si de indi-

catiunT particulare despre fie-care subimpartire,

si pentru ca el pOte dobandi ast-fel, asupra fie-

caril categoril de fapte, vederi bine arangiate.

3. Ast-fel, mijlocele de earl dispune copilul ca

sa ajungd treptat la conceptil dare prin studiul

scrieril, mai crest prin faptul ca invetand sa
scrie, el se deprinde tot ca si cand invata sa vorUsed ; se deprinde sa compund frase, care-1 fac
sa cunosca principalele substantive, verbe si adj-

ective ; tlar ceva maT mult el is maresce Inca

puterile intelectuale prin propriele sale descoperirl, care-I permit se adaoge notinnile experientei sale personale la lista numeresa a cuno scintelor ce el sl a apropriat pe scurt prin studiul limbagiului.

Asa, de exemplu, Cartea sa de citire vorbesee

despre obiecte inalte i ascutite ; copilul nu se
va margin' sa copieze aceste numirI in exerciwww.dacoromanica.ro

151

tiile sale de scriere ; el se va obisnui sa cugete,

fiind indemnat la acesta chiar prin darea acestul
fel de problems, si el va consulta pro pria sa experienta pentru a adauga la aceste lu crurl altele
care ail forma asem6natore.
Fr Voin sa dau aci un exemplu care va invedera
spiritul deseoperitor al copiilor sj pentru ca sa
adun explicatiunT de genul acesta.
Propusesem cuvintul triungular, la care copiii
isbutira cu ajutorul unuT profesor de sat, sa gasesca indicarile urmatOre: Triungular: triunghiul,
unmp6na zidaruluT, nivelul dulgherului, basmafia
de gat indoita in trel colturl, echerul timplarulul,
un fel de pila, baioneta prisma, nuca faguluT,

{Ma sculptorului, rana Malta prin intepaura lipitorei, sisul baston u 1 uT, bratul unuT coni pas, par-

tea inferiOrA a nasulul, foia de spanac, tifra patru,

pericarpul tulipel si altele multe.

Mesele, ferestrele cu giamurl rotunde, le procurasera inca, maT multe exemple ; dar el nu
cunosceati termeniT, car! se raportail In acestea.

Tot asemenea este cand e vorba de a uni

adjective la substantive. ET adauga, de exemplu,

la vorbele tipar, start), sera, nu nurnal tote ca-

lificativele giI.6ite in cartea for de citire, day Inca

tote calificativele ce. dupa experienta lor, 0 cred
ca trebue sa se potrivesca cu aceste substantive.

Cu ajutorul acesteT colelectiuni de caractere

distinctive el ajung singurl si pe drumul eel

mal scurf, sa cunosca si sa se imprietenesca In

multe privinte, si fara sa fasa din cercul for de
esperienta, ajung sa cunosca, clic, natura modul
de a fi si proprietatile tuturor lucrurilor.
Intocmal acelas l'ucru se petrece cu vorbele.
Daca ar aye, D. e. sa completeze sensul verwww.dacoromanica.ro

152

build observare addogandu-I substantive si adverbe, el nu se vor inultdmi cu ardtarl si exemple

gasite pentru acest verb in cartea for de lectura,
ci el vor face si aci cea ce-I v6clurdm, facOnd
ma! sus.

Aceste exercitil at o mare insemnatate.

Mu ltdmitd lor, descriptiunile inv6tate pe din
afara, precum descriptiunea clopotululul, a mar-

sulul militar, a staril drept in piciOre, a ochiulul,

a urechi!, a gurel, etc. devin pentru copil o cd-

lauza sigurd si universala, care be permite A,

se esprime cu precisiune, prin viii graiti ca si

prin scris, asupra tuturor sublectelor posibile, al

cdror fond si forma ail invetat el ast fel sd cu-

nosed. Ear negresit ca acest ultim resultat n'a

putut fi dobandit numai prin studiul scrieril in
parte, ci a trebuit addogata intrega serie a mijlocelor intrebuintate de metod pentru a inalta

pe scolaril seT la cunoscinte din ce in ce ma! dare.

Trebuie sa intelegem ded din tot cuprinsul

metodului di scrierea nu este numa o arta, ci
un mijloc pedagogic si ca 2opilul o intrebuinteza tot asa de usor si de general ca si lirnbagiul, pentru ca sa se invete a se exprima oral.

www.dacoromanica.ro

EPISTOLA VIII-a
Samar: Invetamintul elementar al calculuT Calculul
e singurul element de instructie, care conduce la resultate
sigure. Intrega Aritmetica se resuma in formula: unu qi

unu f ac dos ; unu din doi /Intone unu. Vrel s1 aibi o

idee esacta de numere si de raportele lor, atunci acesta
idee trebue sa fie /Wain concreta gi sa se splice la obzecte
materiate. Dupa acesta urmeza esercitii intuitive de adu-

nare, de imultire, de iinpartire si apol de scadere.Tabela unitafilor, tabela fracfiilor gi tabela fractiilor de
fraciii.
NTJXLERUI_J

Amice Gessner, numOrul e al treilea element de

instructiune. NoT am v6clut ea invetarea limhil

si a forme' intrebuinteza mat multe procedarT
subordonate programului lot elemenlar, pentru

ca sa ne conduct la notiunl dare si la neatar-

narea intelectuala ce'si propun sa ne faca sa dobandim. Singur calculul nu are nicl o procedare
accesorie ; caci el apare tot d'auna, in tote aplicatiunile sale, ca manifestarea curata si simply
a acelei tacultati elementare% ce ne permite sa
ne dam seama de claritate, in tote intuitiile nOs-

tre, despre raporturile de cantitate, despre di-

ferentele in plus sail in minus, si ni le infatisam

cu cea mar esacta precisiune.
Limba si forma an adesea in ele serninta grewww.dacoromanica.ro

154

se iT si a ilusil ; num6rul ins, nici-odata El singur conduce la resultate sigure. Deci, dace, calculul duce cat maT sigur la scopul instructiuniI,
adicA la dobindirea de cunoscinfe precise, cea
ce-1 face sci, fie ramura cea mai insemnalei a inveyinid tulul, urmezti neaparat ca, in practica,
trebue sa.'1 dam cea maT mare intindere, sd depunem in acesta o ingrijire si o pricepere forte
mare si ca, pentru a atinge adevOratul scop al
instructiunn, profesorul are cea maT mare datorie
sA

infatiseze acest s'udiu sub forme in earl sd

fie intrebuintate tote folOsele ce invetdmintul, in

genere, pOte trage dintr'o Psichologie profunda

si din cunoscinta cea maT complectd a legilor

nestrlmutate ale mecanismulul lumil fisice. De
aceea, ed m'am silit maT presus de tote sa aria
copiilor calculul ca resultatul cel mai clar al

acestor legi naturale, si m'am strAduit nu numal

sA-I reduc elementele in spiritul copilului la forma

simply in care ele se arata in intuitia reald a

naturii, ci inch d'a -T adaoge deosehitele Oesvoltdri

succesive la acestd forma. simply care T este

punctul de plecare. In adever, sint incredintat
cd calculul eel mai elementar, nu pOte fi pentru minte un mijloc de a dobindi notiunT dare
si idel limpeilf, de cat cu conditia de a se desvolta in spiritul omenesc dup. aceeas gradatiune
ce se observa in natura insasl.
Aritmetica.

Tad Aritmetica se reduce la adunarea qi la

scaderea mat multor unitalI; cad scim eft principiul el fundamental stain formula acesta : Unu

qi unu fac dot ; unu din dot remdne unu. De

asemenea un num6r ore-care nu este in sines de
12

www.dacoromanica.ro

155

cat o prescurtare a acesteI forme elementare a

or-carui calcul. Dar este bine ca insest prescurtarile intrebuintate de Aritmetica sa nu slabesca
In not cunoscinta acestel forme primitive a raporturilor numerice ; din contra trebue, cu cea

mat mare atentie, ss intiparim adinc in minte

acesta, notiune, procedarile de invetamint si s
punem o temelie solids, studiilor urmatore, avind
tot-d'auna in vedere de a tintui bine In spirit

raporturile reale, call' sint puntul de plecare al

or aril operatiuni de Aritmetica. Alt-fel calculul,

acest prim mijloc de memorie ar deveni incapabil sa'st indeplinesca partea principals a ro-

luluT sea. Si nict nu s'ar pute sa, fie alt-fel ; cscl

data, d.ex. noT inv6tant pe de rost, fret gi patru
few qepte, si urmain cu acest num6r fdpte ca si
cum l'am cunosce In realitate, ne amagim pe not
insine ; pentru cs n'avem Did o ideie de valorea
Int intrinseca, pentru ca n'avem nict chiar con-

sciinta realitatil materiale exprimata de acest

numer, si care consciinta singura pole da adeverata insemnare uneI vorbe Ole de sens. Tot
acelas lucru se petrece cu tote ramurile cunoscintelor omenesci.
Amice, chiar de la Cartea ntanie/or, eiti incep

sci me preocup a da copiilor o impresie vie si

trainica de raporturl numerice, privite ca schim-

WI reale si adeverate de cantitate, fie in plus

sate in minus, in oblectele cart Ant pose sub
ochil tor.

Intaiele tablourt ale acestel carts cuprind o

serie de lucrurt, cart pun In vederea copilulul,
prin intuitiunl precise, ideia de unu, de dot, de
fret etc., pana la deco. II puiti sa caute pe aceste
tab/ouri oblectele aretate ca unitciff, (vat obiecwww.dacoromanica.ro

156

tele duple, pe urma triple, etc. Dupa acesta it

puiu sa regasesca aceleasi raporturl, r,umerand
pe deget le sale, sail cu babe, cu petriqore qi cafe
lucruri. In fine, reamintirea acestor raporturl se

reinoesce pentru dinsul de o suta si de o mie

de on pe di, multamita tabloulul de silabisire
si impartiriI asa de lesniciosa a vorbelor in si-

labe si litere. In adev6r, eft nu ult nici-odata sa

Intreb pe copil : Cate silabe sint in acgsta vorba ?
Cum se spune Intel ia , a doua, a treia , etc. ?
Ast-fel, principiul fundamental al calcululul se
intiparesee adane in spiritul copiilor ; el se obisnuese cu prescurtarile Tntrebuintate in Aritmetica, cu numerile, si au deplina consciinta de
Talorea proprie si reala a acestor numere, maT
farzift cam] le intrebuinteza fara se maT alba
inaintea ochilor luerurile numerate, faraintuitiune
care a fost puntul de plecare. Afara de folosul

re allam a face ast-fel din calcul un izvor de

notiuni dare, nu s'ar pute crede cat de mutt

lnlesnim insns studiul Aritmetied, asigurand intuitiunit acest prim loc. Esperienta arata ca in-ceputurile AritmeticeI sint !Ode grele, numal
pentru ca nu se da acestor precepte psihologice

tota desvoltarea ce ar trebui sa aiba.

Afara de acestea, noT ne servim Inca de ta-

bloul silabisiril pentru studiul calcululul si Tata

cum Fie-care din tablitele ce punem pe el inSatiseza o unitate si in acelas timp, cand copilul
invata sa cunosca literile, nol Incepem sa-1 dam
o idee de raportele numerelor. Punem o singura
tablita si -1 intrebam : Sint aci mat multe tablite ?.
El r6spunde : Nu, este una singura,. I a{laogam alta tablita si intrebam : Una si una,
www.dacoromanica.ro

157

eate fae ?DCopilul respunde : <Una si una facdoue).*i continuum asa adaogand la acestea, intaiu Cate o singurd tablita, apol cite done, treT, etc.

Cand copilul a priceput bine aduneirile unei

unitedi cu o unitate pana la clece gi scie sei le

spuna cu cea mai mare sigurantd atunci punem

Inca tablitele pe tabloa, tot ca in modul de maT
sus, dar intrebam asa : Gaud cif done tdblife,
de tale on al o tablifei ? Copilul privesce, socotesce si respunde esact : Cand am done tablite. am de done on o tablita.D.

Prin numerarea esaeta si adesea repetatti, a

diferitelor for partT, eopilul ajuns sd scie deslusit

cute unitaf I coprind cele d'itntdid numere, este

intrehat din nou sehimband chestiunea, si asedand tablitele tot in aceiasl positie ; Le cello
on se afici unu in dot? Z e cdte ort unit in trel 5
etc. ApoT iarasi : De cite on unu e cuprins in
doi, in trel ?3. etc.
Urmand ast-fel, copilul ajunge sd cunOsed forma

simply si elementard a adunariT, a imultiril si a

impArtiril si se imprietenesce pe deplin, prin intuitiune, cu principiul acestor procedarT de Alitmetica ; atunci este momentul ca sal imprieteMm tot prin intuitie si Cu forma elementary a
scaderiT. Pentru acesta scOtem una din cele dece
tablite earl au fost adunate si intrebam pe scolar : Cand ((I scos until din ciece, cat ift remcin ?
El numera, gilsere noue si respunde : Cand am,
scos unul din dece, remane rimed) ScOtem apol a
dotia tablita si-1 intrebam : a Unu/ scos din noue"
caste remein ? Copilul numera din nou, gasesee

opt si respunde : aUnul scos din noue rentane

opt.), Si asa urmam pana la sfirsit cu cele deceu ni ati.

www.dacoromanica.ro

158

Spre a fare pe copil sa pricepa ast-fel calculul,

dupe metOda ce clescriseram, putem sa intrebuintarn senile urrnetore :

I II II II

etc.

I DI III III etc.

I 1111 etc.

Indata ce adunarea fre-caruT rind este terminata, trecem tot asemenea la scaderea lie-caruia
din numerile ce -1 compun, cand D. es., am adunat
1.

si 2 fac 3, 3 si 2 fac 5, 5 si 2 fac 7 etc., piny

la 21, atuncI loam 2 tablite si intrebam : 2 scOse

din 21, cat remane ?) Si urmam ast-fel pant nu

maT remane nicl o MIRA.
Notiunea de crescere si de imputinarea nun-1611110 obiectelor data copiluluT prin vederea de

realinti materiale si mobile, este apol intairita

prin tabele de calcul, in care aceles seriT de raporte numerice sint Inca o data prise inairitea
ocliilor sub forma de liniT si de puncte.
In metOda, care consta in a numera, cu ajutorul

lucrurr.or materiale, aceste tabele calauzesc tot

.asa de bine ca si Abecedarul in metOda, care
consta a forma vorbe pe labia negra.
Daca eopilul, obisnuit sa socotesca cu lucruri
li cu puncte, satic cu liniite care le inlocuesc ci

dacd a studiat path' in capet aceste table, en

total intemeiate pe intuitiune, isi intiparesce asa

de adanc in spirit cunoscinta raportelor reale a
numerelor, in cat procedarile prescurtate, aratate
prin tifrele ordinare si Lira intuitiune, sint pric.epute de el forte lesne, si Inca, ceva mal mutt,
confusia, lacunele, enigmele de descifrat nu mat
sint de temut, de acum inainte pentru inteligenta
Jut. De aeeia se pOte ()ice ea calcul ast-fel inwww.dacoromanica.ro

159

teles nu exercita de cat ratiunea, in adeveratuD

sens al cuvintului si ca nu formeza nicl o data
o lucrare de memorie ; de ore-ce este resultatul
intuitiunil celel mai exacte, celel mai dare, si
nu pote a-unge de cat la dobandirea de cunoscinte precise.
II. Cand crescerea sau micsorarea de numer
nu mai consta intr'o simple crescere saa micsorare din unitatl intregi, ci de fracliunf de vnitag, atunci resultd de aci o noun forma a cal cululul, sau mai bine, un studiu nal se deschide
inaintea nOstra, si in care orl-ce unitate pOte
deveni puntul de plecare at unei agmental.' lie-

sfirite a propriilor sale divisiuni saa a unita-

tilor ce cuprinde ea insasi.

In prima parte a Aritmeticii, uncle e vorba de
crescerea si imputinarea unitatilor intregT, numerul unul trebue sa fie privit ca elementul inifiat
al ori-ccirui afoul, ca temelia intuiliunif pentra
tote transformcirile numerilor. De asemenea, pen-

tru acesta adoua parte a Aritmeticii, ne trebuesa gasim o figura care sa jOce acelas rol aci
ca si numerul unul in prima ; o figura care sa.
fie di visibila la infinit si care, in tote divisiunile
sale, sa fie tot-d'auna asemenea
; o figura
care sa infatiseze vederil diferitele fractii, considerate cand ca parti ale unul intreg, cand ca
unitatT independente si intregi ; asa ca copilul
sa va(lit cu chit sel deosebitele raporte ale unel
fractil fata cu intregul, tot cu atata esactitate si
precisiune dupe cum a veclut D. es., in metoda
aplicata la calculul intregilor, numerul unut cuprins de trei orl in numerul Ire!.
Singura figura, care ar pule sa indeplinesca
aceste conditiuni este patratul. Cu patratul puwww.dacoromanica.ro

160

tern stabill raportele partilor unitiitil sad fractiilor ; putem infatisa ochilor copilulul in mod
intuitiv seria progresiva a acestor fractiunl, plecand de la numerul unul. In adever, noi am format un tabloti intuitiv at fractiilor, care coprinde
unsprezece rindurl, compuse fie-care din (jece

patrate. Patratele rindului intCiu sint intregf,

ale rindulul al doilea sint impartite in doug
peirtf egale, ale rindului al treilea in tref, etc.,

pand la dece. Acest tablati infeitiqeza, diviziunf

simple.

Acestui tablod urmeza un al doilea, unde aceste divisiuni intuitive simple slut impartite la
rindul for in progresinea urmdtore Patratele

earl erau impartite in primul tablott, in done

part! egale, aci sint impartite in 2, 4, 6, 8, 10,
12, 14, 16, 18, 20 part! ; patratele din rindul urmdtor sint impartite in 3, 6, 9..., 30
Scim eft formele de mesura intrebuintate in
Abecedarul intuitif sint, in genere, intemeiate pe

a (jecea parte a paratului. Deci acelas

pei trat

care e principiul comun at Abecedaruluf intuitif

l'am, amlat si la temelia Abecedaru'uf calculului, sau ma1 bine clicend, am stabilit o ast-fel de
armonie intre aceste doug mijloce de instructie
(forma qi uunu
in cat proceddrile nestre de
mesurare sint intaele elemente ale rapOrtelor
numerice ; iar principiile rapOrtelor numerice, la
rindul lor, sint primele elemente ale procedarilor
de mesurare.

Pe acesta tale am ajuns ca sa nu ma! putem

Invetit pe copi! Aritmetica, dup. metinla nOstra,

de cat intrebuintand acelas ABC, care era pentru no! la inceput numal un ABC al intuitif, awww.dacoromanica.ro

161

dick temelia studiulul mesurarii, scrieril si deseninuluT.

Multumita intrebuintarii acestor done tabele,

copilul isi asimileza rapartele reale ale tuturor

fractiilor cu o putere care-I Inlesnesce forte molt

operatiile ce el face asupra acestor fractiT, servindu-se de tifre ordinare, dupe cum tabela unitatilor ii inlesnise luerarile asupra nurnerilor
intregi. Experienta probeza ca cu metoda nOstrk

copii ajung sk fad, operatiunl cu 4, 5 anT mai

curind de cat fark acesta metedit Afara de acesta cu acele exercitil, ca si cu cele precedente,
or-ce pericol de confusie si de lacune In inteligentk este depArtat ; copilul nu mai este redus
sa descifreze enigme, si aci putem dice cu sigurantil : Aritmetica ast fel intelesa, nu exercita de
cat raliunea ; ea nu este nicl de cum o simply
lucrare de momorie ; este resultatul intuitiunil
celel mai dare, celel maT precise si conduce direct la adever.

www.dacoromanica.ro

EPISTOLA IX-a
Sumar : Intuitia este principiul, isvorul or-cariT en-

noscinte

Con trastul dintre civilisatia EuropeT si instruc-

tia data poporelor. Influenta rea a inventii tipografit,

care a dat rol mare cartil si a pus vorbele in locul ideilor.
Vindecarea acestei stari e punerea intuilii ca temelie inve faminwiti.

Amice Gessner, claca-mi intorc acum privirea

inapoi, st da.ca m6 intreb Ce am facut eu, pentru sciinta pedagogicd ? Care sa fie lucrarea mea
personals, ? Respund asa :.64 am pus princi-

piul superior care doming Pedagogia, atunci,

cand am recunoscut in intuiliune temelia abso-

luta a or-carif cunoscinte ; am cautat, inbiturand

modurile particulare de instructiune, sit descoper
esenta instructiunil si tipul de desvoltare ce natura insasi trebue sa impue omulul. Imi die ca.
am redus tot invetamintul la trel principil elementare si ca am gasit pro,ceddra speciale care

ar pute permite transformarea in legi naturale

a resultatelor dobandite in aceste trel ramurT de

invetamint. Imi dic, in fine, ca. am pus aceste
trel elemente de instructiune in armonie unele
cu allele , ca. prin acesta am stailit armonia invet.dmintuluT cu el insus si cu natura omuluT, si

l'am apropiat de mersul natural, dup. care se

desvolta omenirea. Dar, in acelas timp, am gasit

www.dacoromanica.ro

163

cL_ invetamintul popular, asa precum este prac-

ticat in Ode nostre pretutindenea in Europa,

nu recunOsce de loc in intuitiune prineipiul superior al instructiunii ; ca n'are cea mai mica
idee de timpul de desvoltare impusd omulul de
propria lui fire ; ca el sacrifice bucuros sub sfanta inv6tamintului haosulul deosebitelor in ye-

taminte isolate ; ca el omora spiritul de adever

dand poporulul bucatI de adevarurl de tot felul,
si ca distruge ast-fel in om neatarnarea, acesta
putere care se intemeeza pe adever. Am recunoscut OM la, evidenta ca sistemul acesta de
invqamint nu duce prin diferitele sale proemdart la principil elementare, ba riicL la forme
elementare ; ca lasand de o parte intuitiunea,
neluand'o ca temelie absoluta a or-caril cunoscinte, un ast-fel de invistamint popular, or-care
I-ar fi aceea din procedarile sale necomplecte,
se pune el insus in imposibilitate de a atinge
scopul invetamiutului, ached dobandirea de eunoscinfe precise, si de a transforma in leg naturale si necesare resultatele modeste ce el realiseza.

La prima aruncatura de oehl, ar pare necre-

cluta situatia asa de limpede creates prin invetamint la cleee persOne din un-spre-clece, precum

si situatia tot asa de limpede a invetamintuluI

ce ele primesc. Totusi ea nu este numal exacta
in fapt ; din punct de vedere psichologic ea era
fortata. Europa, din causa reuluI sea inv6tamint
popular, trebue neaparat sa ca ht in greseli sati
chiar si in nebunil, sub a carora povara ea este
ingenunchiata asta-cy. De o parte ea s'a inaltat
in unele arte la o inaltime uriesa ; de alta, ea
a Tesit cu totul din crate naturel in directia ce
www.dacoromanica.ro

161

a intiparit omeniriT. Nic 11 un alt continent al lumil

nu s'a ridicat pans acum asa de _sus ; _dar, pe

de alts parte iaras nisi unul nu s'a coborit asa
de jos. Ea s6mena cu statua profetulul. Caput
el de aur, adicd arfele in ore ea exceldza,. se
inaltd asa de sus, in cat atinge noril ; dar inve0.mintu/ popular, care ar trebui sa parte acest
cap de aur, este asemenea ru_piclarele colosuluT,
pretutindenea este leicut din argilul Gel mai gro-

sier, mai fragil gi col mai dispreluit.

Acosta disproportie, nenorocita pentru spiritul

omenesc, intre stralucirile de sus si miseriile de
jos, sad mai esact inceputul acestel disproportiT
isbitore in cultura locuitorilor Europei dateza
de la descoperirea tipogratieT. In cele d'intfiTS
timpurT ale acestei descoperirl, Europeil uimitT

de acesta putere noun si fait hotare, care in-

lesnia forte mult doba,ndirea sciintil de vorbe,

fura apucatl de un fel de ametela si de o lucredere inseldtore in virtutile acestel arte.
Negresit ca pentru intaele generatii, care urmara acestel descoperirT. acesta, zapacela era
aprOpe naturals. ; dar ca Europa sa fie asta-c11
staptinita de acea ametela care a degenerat intr'un fel de frigurl nervOse, care mineza corp
si suflet, acesta nu i se pOte erta.
Insd, pentru ca Europa sa traga ast-fel de resultate din arta tipografiii, a trebuit sa conlucreze Inca doctrinele Caputinilor, aleesuitilor, ale
icCeiIor fe ud al e si ale si_a&in ear _lucrateja biurou

intro patru prep. Tinend socoteld de aceste

imprejurarT accesoriT, intetegern cum acestd fru-

mosa inventie a ajuns sa stabilesca artele nostre

si invetdmintul popular in situatia ce ele ocupd.
asta-cli ; pricepem chiar, destul de limpede, ca
www.dacoromanica.ro

165

ea n'a putut produce o arta inferiors, nicl tin

invetamint superior aceiora ce ea a produs. Vedem forte bine cum a trebuit sa restringa pentru
Europeni intrebuintarea celor cincl simturl ale
for si in particular sa reduca rolul vederii, instrumental_ cel mai general _al_ intnititha Sa le
reduca la cultul si la adoratiunea sciintei celei
noul, adica la literile alfabetului si la cart! ; astfel ca eit mai ca as pute 11 in drept sa clic :

Tipografia trebuia sa ajunga a face din ochil

nostri, din west instrument principal al cunos cintelor nostre.
Inca ochil earl sa vada numal
literile si sa faca. din nol oment, earl sa se ocupe
numal_cm _literile.. _din _r_Ortt....Reforieta a completat

ceia-ce _tipografia .incepase. In acesta societate

calugaresca si feudala, ea, tipografia a dat cuvintul asupra unor cltestiuni abstracte, care nu
Tor fi nicl-odata deslegate de neamul_ omenesc,
or-cat de perfecta ar ajunge intelepciunea lul si

or-cat de liberate ar fi vre-o data conditiunile

Jul de existents.
Un torent pustiitor, oprit in cursul soil de surparea until munte, scliimba directia si din and in
an!, din generatil In generatil, intinde pustiirile

sale. Tot asemenea pentru educatiunea poporulul

in Europa, o data ce _educatiunea_a_ parasit patul,
tot d'auna egal aJ intuit-4mq, rind ea nu mal avu
aft cenJucetor de _cat visnlsi eapritiul, ea urmari

din and In ant, din etate in etate, efectele sale

rep facOtore asupra Omenilor pang cand ne-a
adus Sn cele din urma in starea in care ne aflam
si in care nu vrem cu nici un pret srt That -rmanem, lunga vreme.

Nicl nu se putea alt-fel. In adever, dupe ce

s'a desvoltat o arta asa de profunda ; dupa ee
www.dacoromanica.ro

166

s'a0 dat greselilor nostre punte de sprijin si maT

profunde ; dupe ce ne-am organisat asa de lode-

lungat spre a indeparta de la mijlocele nostre

de instructrune si cte invetamint or-ce urma de
intuitiune si de la noi insine or-ce facultate intuitiVa atuncT negresit ca civilisatia nostril, a-

cesta statue cu capu utmitor si aura, trebuiit

neaparat s'aibe _ast-Sel de piciOre ; nu se putea
s fie alt-fel. Procedarele trumitiate ce se intrebuintati pentru educatia nostra nu puteati, in niel

o ramura de studil, sa_ating,a adevaatul scop

al invotamintului public, dobAndirea notiunilor

precise ce poporul trebue sa poseda in tote

felurile de cunoscinte. Cele maT bune din aceste

procedArT (mijlocele ce Aritmetica si Gramatiea
procura cu abondant5,) trebuiati sa perqa efica-

citatea, puterea for in asemenea cas, neavend

pentru sustinerea for nici una din proceclarile

for de acelas ordin inventate de arta pentru

favorisarea intuitiuniT, acesta temelie a invetamintulut. Ast-fel puse in lucrare, aceste done
mijloce de instructiune, varba qi numeric/ care
sint subordonate intuitiunil, acestut principiu
general at cunoscintelor nostre, trebuiatt neaparat
sa ne conduce, in invetamintul scolar al calcululuT si al limbagiulul, la o lustruire exagerata,
superficiala si fara scop, care ne espunea la tot
feint de gresell si de ilusii. A fost scris ca in-

sesi puterile de car! dispunem si mecanismul

care permite artel sa ne ridice la adever si la
intelepciune, ca insesT acestea sa lie reduce la
minciuna si la prostie, sa ne destineze a face
nisce Omen! de nimic, Para initiative si fara intuitie, orneni de vorbe si de frase.

Cu toata nebunia unel asemeni organisarT,

www.dacoromanica.ro

167

tot ne maT remaneati cunscinte intuitive, privitore la positia noastra sociala si profesionala ;

arta, in adever, se 'ite insela, dar prin acesta

nu nimicesce cu totul intuitia la spetia omenesca.

Dar, ce folos, ca si aceste cunoscinte remaneaa
isolate in inteligenta nostra si decT exclusive,

egoiste si nici de cum liberale. Supusi

unei asemeni directiI, noT trebuia sa fim nesimilusoriT,

titorl pentru on -ee adev6r,. care n'ar intra in

cereal strimt al observatil nostre materiale ; ba
chiar trebuiit sa ne revoltam contra a tot ce
era contrar acestuT mod de ol)servatie ingust
Si tiranic ; urma neaparat sa ne afundam din
ce in ce maT mult, din generatie in generatie,
sn starea contra naturel, unde ne inchiseseram
.1 in sentimentele rele ce resultail din ele, ego-

simul, violenta ce vedem asta-c11

VedY, scumpe Gessner, asa se explicit faptul
ca in veacul trecut Europa a ca(lut in acele
visarl, unde vederile nostre rationale si preten-

tiile legitime, parasite eu tan], eraa banuite de

noT insine in mijlocul deslantuiril instinctelor
nostre sdbatice si Orbe. Ast-fel, prin cal deosebite, trebuia sa ajungem la acel desfriti care,
sub forme diferite, s'a impus tuturor, si ale cam!
urmarT au fost si trebuia sa fie : desorganisarea
profunda a tuturor sentimentelor naturale celor
mai curate si a tuturor mijlocelor filantropice,
care se intemeieza pe aceste sentimente incetarea orl-carii umanitati pana si in formele poMice, si in sfirsit, clesflintayea unora din formele
de guvernare, care n'avead nimic uman ; din nenorocire, acesta schimbare de guverne n'a folosit
omeniril.
Asta este, scumpe Gessner, in cite -va cuvinte
www.dacoromanica.ro

163

apretiarea mea asupra evenimentelor prOspete

de la

finele secoluluT al XVIIL -lea. Iata deci

cum imi esplic cele doue sisteme, (din cart unul,
al luT Robespierre si altul al lu! Pitt), precum
si conduita adunarilor si a poporulul. Si spre a
justifica acesta Were in amandoue casurile, viii
tot la tesa mea : lipsele- inveldmintutui sail mai

bine proceddrile artificiale, care turburd tote

legile naturale ale inv6tamintuluT, acestea aft
dus Europa la situatia unde se Old, astd-(t3 ;
a contra decadenjel civile, morale fi religiOse

actuate si viitOre, singura vindecare este departarea de la inv6tAntintal nostru superficial, cu

lipsele si inselatoriile luT, si recunoscerea intuijiunif de temelie neclintitd a or-cdrif cunofcinfe
sail cu alte vorbe, ca ori-ce cunoqcinfd trebue

sd vie de la intuilie si sd pOta fi redusd la

intuilie.

www.dacoromanica.ro

EPISTOLA X-a
Samar: Continuarea discutiunei despre intu.tie.Mama
de copiluluT instinctiv o invetlitura intuitive. Educatia
trebue se intro in aceste cale. Invatemintul ..eedei, care
invate Torbe fora se invete ideile ce We infetiseze, trebue renoit cu totul. Definitiile trebue sa, vina tocntat pe
1trm4; cad inainte de a defini trebue sa scie descrie i
spre a qci descrie, trebue A. fl vedut bine.--lietoda intuitive e conforma mersulul naturiT Dar a observe legile
naturil nu va sir dice a nu supune luerurile la regull. E
neapitrat trebuincios, mar ales in cestiune de instructie,
ca arta sa intervie qi sit infatiqeze intro ordine metodia
si pe serif notiunile ce vrem se sa introduce in spiritul
copituluT,

cAmice Gessner, in acesta epistold me voiu

ocupa tot cu intuitiunea si cu metodul intuitiv,

pentru ca, nu trebue confundata intuitiunea, acest

punt de plecare al invC,,tamintuluT, cu arta iutui-

tiunii, care se ocupa cu raportele formelor. Intuitiunea ca temelia celor treT elemente ale ins tructiuniT, are o insemnatate cu totul deosebita

de cat arta intuitiuniT, arta calcululuT si arta limbagitiluT. Daca considerain intuitiunea in sine
insasT, fata en arta intuitiuniT, ea nu e alt-ceva

de cat infaiiarea lucruritor esteriore in Pia

simturilor si simpla desleptare a con.sciintil impresiilor produse de aceste lucrurT. Cu intuipia

natura incepe or-ce invefamint. Copilul de tita
primesce acest invetamint de la mama sa. Dar
www.dacoromanica.ro

170

arta n'a facut nimie ca sa urmeze pe acest drum

croit de natura. In desert, arta aveh sub ochT

unul din cele mal frumose spectacole, adica pe
mama, aratand prunculul el lumea. Din acesta
privelqte arta n'a tras nicl un folos pentru educatia poporulul.
< Scumpe Gessner, tiu sa reproduc aci un pasagifi ce scriam, anul trecut, asupra acestel ces-

tiuni, inspirandu-me de spiritul rnetodel mete.

Iath-1:

Plecand din momentul tend mama is! duce

tcopilul in brate, ea 1 invata II invata apropiind de simturile lul lucrurile ce natura i in:

t fatiseza risipite, departate si confuse, facendu-I

tlesniciosa. placuta si atragatere practica intui-

tiunil si, prin urmare insasi cunoscinta ce resulta din ea.

tFara puteri, fora cultura, alipindu-se de n2tura fara calauza si faro ajutor, mama, in netvinovatia sa, nici nu scie ceea-ce face. Ea n'are
tintentia sa instruesca ; ea vrea numal sa Inis
tesca, sal! ocupe pruncul en ceva, si cu tote
tacestea dinsa urmeza mersul cel inalt al naturit
tin simplicitatea sa cea maT curata. fora s ba

tnuesca macar cea ce natura sevirsesce prin

tmijlocirea el ; st cu tote acestea cite lucrurl

tminunate s6virse.sce natura prin mijlocirea eT !

Ast fel ea deschide copilulul lumea, it pretpara sa scie a se folosi de simturile luT si'l des-

(voila de timpuria atentia si facullatile luT in-

tuitive.
Inspire-se in sfirsit omenii scoldT, inspire-se de

de acest sublim al naturil ! Adauge-se la procedarile naturil cea ce li se pOle adauga ! Vie
tsi arta in ajutorul inimii mamelor si permita-le
13

www.dacoromanica.ro

171

de a urmarl, cu o libertate intelepta, cu cat

cresce maT mu it copilul lor, de a urmari sarcina

ce o impulsie orba i instinctiva, le-a !tint sa

inceph, cand era mic de tot ! Intereseze la acesta lucrare si inima tatilor ; vie-le si lor in
ajutor arta, permitOnclu-le sa dea copilului lor,
(adaptandu-f positia si conditiile lui de existenta), tote calitatile de earl el eva ave trebuinta
pentru a dobandi si a poseda cat va trai, (multumita unel bune administratiuT a intereseloc
sale esentiale) satisfactia intima a consciintil Inf.

Cat de usor am pule face ast-fel ca sa punem

pe fie-care om in stare as1 asigura o viata linistita, pacinica sipultamith, cu tote gi eutatile
situatiilor rele si cu tote nenorocile vremilor !

Dumnedeule! Ce binefacere pentru omenire !

Nenorocire insa ca, in aeesta tale, qcolele n'au
worts in puntul unde sint femeile din Appen4zel (in Flvejia). Acestea, dinintaile soptatnani
dup. nascerea copilului lor, atarna d'asupra
cldgel ?mita lui o pasere mare de hartie multitoclorei. Prin acesla, ele ne arata momentul precis
cand arta ar trebul sa ilea copiluluf o notiune
clara si trainica despre lucrurile naturel.
Amice, cand aT vedut un eopil de dou6 trel
s6pt1manf incercand sai-s1 ridice mainele si pieiorele catre acea pasere, cand iii dici ea .ar fr
asa de lesne de a trage, in mintea copiilor printr'un sir de asemenea intatisful niateriale, un

cadru general pentru intuitia prin siturT a tuturor obiectelor naturale sau artificiale, cadru co

s'ar pate in urnia, putin cite putin si prin direrite mijlaee, sa se preciseze in amonunte si sa
se largesch din ce in ce maT mult. Cel care 41
face aceste reflectiuni si nu shale in acelas timp
www.dacoromanica.ro

172

cat de rea-facaore este rutina, drumul gresit, al

vechil nOstre educatiuni, acela trebue sa fie un
om care nu se mai pOte corige.
Paserea de bailie multicolork a femeilor din
Appenzel este pentru mine un lucru stint. M'am
silit sal dan metodeT mele puntul de plecare al
femeilor din Appenzel. Ba Inca am mers mai
departe : N'am vroit sa las la voia intimplariT
nici una din impresiile ce natura, ce mediul uncle
traesce si dragostea de mama procurik copilulul

din cea mai frageda virsia ; mi am dat tote silintele pentru ca s;1 se OM infatisa simturilor
chiar in acesta virsta, cea ce este esential in
t:tinoscintele intuitive, si pentru ca sa nu se mai
stergit" din consciinta impresiile primite.
Cursul intaiu din Cartea mantelor nu este

alt-ceva de cat o incercare a face chiar din in-

-Wire o arta, pentru ca sa ajungem a da copiilor,

in cele trei ramuri elementare ale invetilmintului.
(forma, rimer si cuvint), consciinta cea mai
completa, pe cat se pote, de tote intuitiunile care
vor forma mai taNia, (sand copil vor aye despre
ele o eunoscinta mai precisik), temelia instructiunii tor.
e.At:etik carte nu trebue sic fie nurnaT espunerea eompleta a lucrurilor celor mai esentiale
de cunoscut; ea trebue inch sa procure materialele
de serif neintrerupte si film lipsuri, inkbratisand
aceste lucriirT, si destinate sa de.stepte in copil
de la intaile perceptiuni sentimentul feluritelor
raporturt si analogic dint re lucruri. Abecedarul
le Meat in acelas sens. Simpla producere de sunete, simpla desleptare a consciintik impresiilor
dobandite lirin simtul audulu!, formeda pentru

copil o intuitie tot ca si simpla infatisare a luwww.dacoromanica.ro

173

crurilor inaintea ochilor si simpla desteptare

cunoscintil prin impresia produsa asupra simtului vederii. Plecand de aci, am aranjat Abecedarul meu asa ca intaiul curs nu este alt ceva

de cat o intuitie, adica are de scop numal sa

infatiseze simtului auclului si sa intiparesca adanc

in memoria copilulul seria completa a sunetelor,

care vor servi de temelie mai tardiu cunoscintelor lui de limbagiii, si asta tocmal la aceiasi.
virsta, cand, prin Cartea mamelor, infatisez ochi-

lor copilultri lucrurile ce se se, pot vede in natura, a carora cunoscinta precisa trebue sa formeze mal tarp" temelia instructiunil.
Acestas principiu, adica inaltarea intuirii la
arta, gasesce locul sea si in studiul celui d'at
treilea element at cunoscintelor nostre, adica in
nunter. Numerul in sine, fara intuirie, nu exista
pentfu spiritul omenesc. Copilul trebue sa-I cunosed forma inainte de a fi in stare a-I pricepeca un raport, adica trebue sa intelega principiul care 'I va da cunoscinta clam de valorea
relativ exacta a numerelor. De acea, chiar de la
Cartea mamelor (care e destinata copiilor mid
de tot), am inmultit exemplele intuitive ale primelor cjece numere : degete, ghiare, fol, punter
triunghiurl, cadrilatere, octogone, etc.
Dupa ce am facut acesta pentiu cele trel ramurl

de studil si dupe ce ast-fel am infatisat, mereit

inerea, in aceasta carte- intuitia simpla ca baza.
absoluta a or-carii notiuni dobandite prin simsimturi, am luat'o d n noit in fie-care din acesteramurt da invegi mint, dar facend din ele o arta,
adica un mijioc de a supune judecatiI si facultatilor nostre de aplicatie practica lucrurile supuse deja intuirei nostre.
www.dacoromanica.ro

174

Ast-fel in ce privesce forma, prin elementul

unoscinteor nOstre, dupe ce, in Cartea inaelor,

am familiarizat pe copil cu intuitia repetata a

lucrurilor si cu numele lor, et tree la Abecedarul

artef intuifiunii. Acosta a doua carte are de

scop sa puny pe scoiarul met ca sa-sl dea seamy

de forma obiectelor, despre carT Cartea inatizelor

i daduse deja Ore care notiune care nu era pre-

cisa. Acosta a doua carte trebue sa aduca pe

copil in stare sh's1 faca idee exacta despre relatia ce exista intr'o forma ore -care si patrat,

gasind ast-fel (in cercul de studil ce imbratiseza

acest invetamint), un sir intreg de millOce capabile a Cransforma cunoscinte obscure in no-

tiuni dare.

Pentru al doilea element fundamental al

instructiT nOstre, numerul, ea urmez tot aceias

metoda. Dupe ce am incercat, prin Cartea mamelor, sa dau copilului din etatea cea mat frageda, o idee limpede de primele dece numere
cardinale, cant a-I face sa intelega prin adunarea
treptata a unei unitatT la alta unitate, acele

moduri generale de a spune crescerea si sca-

derea de cantitate, adica natura numerulul done,

apol a nunterului tref, etc. Cu modal acesta,
copiil dobandesc de la inceput intuitia perfecta

a primelor elemente a tuturor formelor eatenlului, card tot-o-data el se familiariska asa de

bine cu espresiile ce caracteriseza aceste forme,

in cat nu le mat tail nice c-data. Pentru a inv 'eta pe copil inceputurile aritmeticii, intrebuintez

maT eu seamy serif, care, afar din puntul de

plecare, formeza o progresiune, o inaintare neintrerupta, condusa en siguranta de Psibologie

si rezemandu-se pe judecati intuitix e adanc Awww.dacoromanica.ro

175

pate in consciinta pentru a trece la o cunoscint&

care nu e Hies o data de cat un adaus

usor la cunoscintele dobandite, neridicandu-se,
de exempla, de cat de la 1 la 2, si de la 2 la 3.
Urmand ast-fel, ajungem la resultatul atestat de
esperienta, adica, ccind copilul a priceput bineinceputurile aritmeticii, pentru or-ce operatiede aritmetica, el esle in stare sa urmezeindat&
noun,

aceiaq lucrare, !dr& alt ajutor fi a o duce op

de departe cat it va conduce seria particular&

ce el studiaza.
MetOda mea are acesta particularitate ca ea
pune ash. de bine in lumina pentru copil principiile fundamentale ale deosebitelor invetaminte,
in cat la fie-care din gradele ce ele tree, copiT
sink silitT sa-s1 asiinileze cu total cea ce el scin.
De area, indata ce aft facut ore cars progrese,
el sint pe deplin capabili sa servOsca de profesori surorilor salt" fralilor for mai midi..
In ce prives .e simplificarea si claritatea In
invetginintul aritnieticii, puntele esenfiaie ale
metedei 'nide sint urmatorele : Nu numai ea dais
seolarului prin pro.cedari intuitive notitinea
nestersa despre valorea reala si intrinseca
a tuturor raporturilor numerice, ci asociez
in spiritul luT adeverul intuitiv Cu adeverul ma-

tematic. Ceva mai mult, din patrat am facut

instrumentul comun al arid intuifiunit 0 at

artel ealculului.
Dar principiile mele pot primi o aplicatiune
intinsil mai en seam pentru eel d'al treilea element de instruetie, adica pentru liwbagii.
Haca cunoscinta formes si a numerultiT preced neaparat cunoscinta limbagiult4 si dam acesta din ulna dertva in parte rein primele done,
www.dacoromanica.ro

176

ht rindul for progresele in arta limhagiului sint

naafi repecti de cdt progresele in intuire st in
calcul. Aparitia facultatil cuvintariT este poste
riOra impresiilor intuitive ale former si numeruluT ; dar arta intuitiunil si arta calcululul yin
In urma artel limbagiulul.. uvintarea, acest mare
caracter care insemna originalitatea si superioritatea naturil nostre, Incepe a se desvolta prin
facultatea emisiunil sunetelor ; apol sunetul, prin-

tr'o perfectionare progresiva, se transforms In

vorbe definite si acestea ajung gradat la limbagiti.

Natura a pus mil de miT de anT ca sa fuzestreze neamul omenesc cu un limbagit cnmplet,

acesta arta minunata, pentru desvoltarea

careia natura a cheltuit atatea veacurT, noT o
si

Invetlim In cate-va lunT ! Si cu tote acestea calea

re urmam pentru dobandirea acestea, resultat nu

pole fi deosebita de calm ce a urmat genul uman
la ineeput. Si aci, de sigur, puntul de plecare e
tot intuitiunea. Sunetul cel mat simplu, scos de

oin cand se silia sa spuna impresia produsa asupra luT de un (Meet, era deja un mod de espresie intuitiv. Lung tunp limbagiul omenilor nu

fu alt-ceva de cat reproducerea prin cuvint a

sunetelor naturil reel sau neinsufletite, reprodueere combinata cu mimica, limbagiul se margini,
Inca lung time, a da lucrurilor particulare nume
particulare. Asta fasa a istorit limbagiului este
destul de elar e spusa in Biblia vechiulul testament, in cartea despre facerea lnmil. Cap. II.
vers. 19 si 20 : < Adam dede nume fie-caruT animal

< De aci. liinbagiul se intinse din ce in ce mat

mutt. El deosebi intaiu, in obiecte, caracterele

cele mat insetintate si le numi. Apo' ajunse sa

www.dacoromanica.ro

177

arate particularitatile fie-carnia si deosebirile in

fapte si in facultatt. Cu Inuit mat tardiu se desvolta arta de a dpi aceleiasl vorbe mai multe insemnarl, de a arata unitatea, pluralitatea, spatiul
ocupat de corpurl, marimea sail micimea lor din

puntul de vedere al formel sau al numerulut

de a esprima in fine exact si precis, prin modificart in structura si cornpositia acelelasi vorbe,

tote schimbarile si tOte sterile produse intr'un

lucru, dupa deosebirile timpurilor si ale locurilor.
<<In tOte aceste periode, limbagiul a tost pentru Omen! un mijloc -artificial, nu numal de a-st

reprezenta exact limpezimea din ce in ce mat

mare a perceptiunilor lor de tot feint, et si spre
a nu mat uita impresiile ce el primisera.
<Invetamintul limbagiulut deet nu e alt-ceva
de cat un tot de artificil psihologice, avend de
stop 1) sa esprime impresiile (sensati! si gandirl),
2) sa le face trainice, ferindu-le de peire si 3) sa

se pOta transmite, comunica si altora, de si ele

ar suferi multe modificarl. Si tote acestea se dobandesc de impresit numal prin singurul fapt ca
nor le alipini la vorbe, pe ciind fara vorbe ele
(impresiile) ar pert si nu 4s'ar pute comunica. Dar,

in puterea identitatii naturil umane, acest resultat nu pOte fi dobCtndit de cat prin conformitatea

acestul invetamint cu procedarea primitive, urmata, de natura insas spre a face din faeultatea vor-

birit o arta si spre a o ridica la inaltimea si la puterea uncle o avem astadi. I ea ce va sa, dice ca
intregul in vOtilmint al limbagiului trebue sfi piece
de la intuitiune, sa fired mimica netrebuinciosa
prin aritrnetica si arta intuitiunil, inlocuind imitatia prin sunetele naturil vit sau neinsufletite
www.dacoromanica.ro

178

prin seriile sunetelor conventionale ; acesta va

sa (lica ca dupa studiul sunetelor, sau mal bine
dupe exercitiul organuluT nostril de a pronunta
tote sunetele posibile, acest invqamint trebue sit
treca treptat la studiul litnbiT, la modificarile si
la combinarile gramaticale ale cuvintelor ; ceace va sa dica in sfirsit ca, in aceste statil sac-cesive, invetamintul acesta trebue sa inainteze
pas cu pas, inset, si dupe exemplul ce-I ofera
natura in felul cum ea a desvoltat poporele din
puntul de vedere al litubagiulul.
Aci se pune o intrebare : Cum am facut eu
aci pentru ca sa obsery In studiul sunetului, al
vorbeT si al limbiT, mersul natural corespundetor
celor tree periode, intre earl natura si esperienta

au impartit desvoltarea facultatil limbagiului ?

Cum am ajuns sit puiu in armonie cu cele
trel periode procedarile invetamintulul med ?
Any dat studiului sunetelor cea mai mare esten,siune de care e primitere, pastrand si aratand
vocalele ea adev6ratele radacinl a tuturor sunetelor si puind suecesiv fie-care consOnit inainte
si dupe vocale. Prin acesta, am procurat naijlocul

de a face sa dobandesca copilul din legan cunoscinta durabila a sunetelor din earl se cornpune limbagiul si a seriilor lor. Prin acest invetamint am procurat mijlocul de a face sa
procedeze de la o intuitie interna la intuitiunea
esterna care pune sub ()chi semnele sunetelor,
pentru ca, imitand conducerea naturiT in acesta
privinta, am asigurat impresiunel auditive prioritatea asupra impresil vedulul. Am inlesnit inca
acest studio clispuind, in cartea mea, seriile
articulatiilor ask, in cat fie-care din ele sa ur-

meze din acea care-I este cea maT vecina si

www.dacoromanica.ro

179

care nu se deosihesce de ea mai tot-d'a-una

de eat prin adaugarea uneT singure litere. Dobandind ast-fel o desteritate perfecta, ajung la
studiul vorbelor, la nomenclature. Eu arat copilului aceste vorbe in prima carte de citire, in
dictionar, si, ad Inca, am recurs la seiil earl,
apropiind cat mai mutt formele analoge, fac din
trecerea la citire un simplu joc. In adever, ea
leg ast-fel vorbele unele de allele, adaugand
mereu cote -va litere novi la literile inv4fate mai
inaints, cand ele sint tiparite adanc in memorie
si

pronuntate curent. In acelas timp, Cartea

Iname/or, prin intuitiunile de tot felul care i formeza fondul, invata pe copil sa vorbesea si le
lumineza sensul vorbelor ce au sa pronunte.
Cunoscintele intuitive earl nalura le da copilului din etatea cea mai frageda si al carora

(we este nesfirsit, sint dispuse si concentrate,

in cartea mea, dupe o ordine psihologica. Legea

cea tare a natttrii, in puterea cdreia cea-ce e

aprope se intiparesce mai adanc in consciinta
copilului de cat cea ce e departe, acesta lege
aci este asociata en urmatorul principiu. asa
de important pentru instructie : A face aura ca
substanfa lvcrurilor sct product o impresie ctt
mutt mai forte de cat propriettifile for a ccidentale.
Prin concentrarea si aranjarea psihologica a

subiectelor de studiu, acesta carte perrnite copilului sa imbratiseze cu Inlesnire domeniul nemarginit at limbagiulur si al cunoscintelor intuitive. Obiectele in particular sint nenumOrate
in natura ; dar deosebirile for esentiale sint mal
putine ; de aseminea obiectele insesi, cand sint

elasate dupe aceste deosebirl, ele devin usor

accesibile pentru inteligenta copilului.

www.dacoromanica.ro

180

Ace leasi principil le-am aplicat si la studiul

limbagiului propriti dis. Gramatica mea este o
simply insirare de mijlOce destinate a conduce

pe copil de la perceptiuni obscure la notiuni

precise, intrebuintand tote modurile de construe-

tiunT. Am destinat scrieril inses1 un articol in

studiul limbil si am facut sa ajute acelas scop
In genere tote mijlocele oferite de natura si esite
din esperienta pentru a pule lumina ideile. Incerchrile empirice, ce am facut in acesta privinta
mi-afi demonstrat mai cu seamy ca invetamintul
din inonastirile calugareqcf, unde Psihologia se

lase la o parte, nu numal, ca ne departeza de

acest scop, iii or-cp ramura de studiu, dar Inca

resultatul lul este ca sleTesce mijlocele ce natura

ne procura pentru luminarea cunoscintelor nostre si, prin actiunea sa primejdlosa asupra inteligentii nostre, acel Invetamint ne ippiedica de
a profita de aceste mijlOce.

Amice, nimeni n'ar pute crede la ce grad de

ink sire an cadut tote fortele vii ale Europel prin
acest invetamint monastic, din causa directit Itil
contra naturiT si a saracil studiilor luT cTontite
si imbucatite ! Nimen1 n'ar pute crede pana la.
ce punt aft pierit din societatea actuate tote mijlocele naturale de ridicarea nostre, prin intuire
la cunoscinte esacte ; pane la ce punct a disparut

tot ce putea sa stimuleze puterile nostre in acosta tale, pentru ca acele petite de in etamint
ne-au orbit si ferment, invOtandu-ne un limbagiu

ce vorbirn, fare sa avem cea mai mica cunoscinta intuitive, despre ideile ce tree prin gura
nost a ! Repel Inca odata : nu ntunaT ca mate rialul ce adunam din scolele nostre nu este de

nici un pret, dar aceste stole merg pane. sa

www.dacoromanica.ro

181

ne rapesca folOsele, de carI omenirea se bucurd, cbiar fard stole ; da, de carT se bucurd si selbatecul intr'un grad fOrte mare. E
ua adever, care ma! bine de cat or-cdruT alt continent, se aplied generatil actuale a continentutu' Europen, si anume terile occidentale uncle
tOta instructia se Rices de cdlugarT.Un om caruia
invetamintui monastic i-a dat acea instructia de

vorbe, care e curatd mistificare, un asemenea

om este tot asa de nesimtitor pentru adever ca

si un selbatic ; nicT o flint& omenesca nu e maT

putin in stare se. urmeze directia naturil si sa

traga profit din isvOrele ce ea ne ofert pentru

lnminarea cunoscintelor nOstre, Din esperientele

lite/e mi -a reMas impresia urrndlore, care actI e
pentru mine o adeverata convingere, adicd inveleintintul public, In genere, in scOlele EuropiT,
este un car, care are nevoe de trdgacl maT bunt

si care trebue intors in sens contrariu si transportat pe o tale cu totul noua. Convingerea mea
Intemeiata pe esperienta, este di causa fundamental& a ratacirilor invetAmintuluT nostru std,

in stricarea limbagiuluT nostru, in importanta

esclusiva atribuitii vorbelor de OmeniT generatir

actuale. De acea datoria nostra este ca s ucidem st sa inmormintrun pe acest dustpan, inainte
de a cugeta sa rechiemam genul uman la adever
si la vieta prin invetamini si print imbagiu. Unde

e insd omul capabil de a indeptini acesta! Dar

esperientele pe care me sprijin ca sa vorbese
ast-fel m'au facut sd departez cu hotarire or-ce
jumetate de mesura si, in Invetamintul elementar, sa inlatur cu rigore tote cartile cuprinqetUre de o singurd linie care set presupunet cet
copolul qcie vorbi inainte de a fl invetat sci vorwww.dacoromanica.ro

182

bend . Si pentru ca tote cartile de inv6tamint,.

scrise in forma obisnuita si perfecta a limbil,

se afid in acest cas, adev6r spuirt ca, daca as
ave ore-care putere, as fi fara milli, pentru

bibliotecile scolare sail, cel putin, pentru cartile

elementare destinate prima copildriT.
cScumpe Gessner, vorbind serios, nu este Ore
adeverat ca in prima periOda a evolutiunel po-

porelor, din puntul de vedere al limbagiulul,

natura nu cunosce de lac constructiunile mul-

tiple si ingeniose, mestesugite, ale limbilor com-

plete ? El bine, copilul nu pricepe mal bine de

cat barbariT aceste constructil. Ca si omul sel-

batic, copilul putin cate putin si tot intrebuintand

mereil propositiuni simple, ajunge in stare sa

pricepa forme complicate. De acea, chiar de la
ineeput, exercitiile mete urmeza metoda d3 a
departa or ce seiinta si consciinta, or -ce hivetatura pentru dobandirea careia presupune cu
copilul poseda pe deplin limbagiul. Metoda acestor

exercitil maT consta in cautarea elementelor

insesi ale acestul limbagiil. Apol, pentru ca copilul
insugscd finetele limbit, el va urma
acelaq drum ce a observat natura pentru conducerea neamului omenesc la acest resultat.
eScumpe amice, nu mi se va recunosce Ore

dreptatea de Omeni nicT in acesta privinta ?

Se vor gasi insa omens sa 'ml urmeze ca sa.

isbutesc a infrina si a margini acea nemarginita

incredere in vOrbe gale de sens, care ridica

omenilor de adl or-ce energie, OmenT carT sa'ml

ureze ca sa pot da sunetului si vorbil locul for

neinsemnat in conceptiunile omenilor si sit pot
inapoia intuitiuniT superioritatea eT asupra sunetelor si vorbelor ?
www.dacoromanica.ro

183

(*Lig, amice Gessner, ca. lung timp inca voig

ave cu mine putinI omen!, pentru ca in qilele

nOstre, mal mult ca alts data, crepe mania de
vorbe umflate fi sect de cuprins, care stiff in
prea strinsa legatura la forte multi cu nevoia
de a castiga panes dilnica si cu obiceiuri invechile ; de acea trebue sa astept lung timp si
Inca forte lung timp, pana cand contimporanil

nostri sa primesca din inima si cu drag adeverurl, car! s opun cu totul simtirilor tocite.
Cu tote acestea eg imi voig urma calea trasa,
si o repet : or-ce invetamint sciintific dictat, esplicat si analisat de- Omen! earl n'au invtat sa,
vorbesca si sa cugete dupe legile naturil ; or-ce
invelamint qciinfific care asemenea unul Deus
ex machina, va face sa intre definifiile sale in

inteligenla copiilor, ca grin magic, sag mai

bine i le va sufla ca sufleril la teatru, or-care
inviltamint de felul aresta va cade inteun mod

sigur si rusinos, cat va urma acesta tale, in

rangul unui sistem bun sa formeze numal co-

meclianti. Cad., cand lasam sa dorma facultatile

fundamentale ale spiritulul uman si cand, in
aceste facultati adormite, altoimn vorbe, atuncl
facem numai visatorli, ale caror vise sint cu
atat teal himerice, Cu cat vorbele altoite intr'o
ast-fel de inteligenta, sint mai marl' s.i maT es-

presive. E adeverat ca scolaril as-fel format!,

sint forte departe de a banui a el dorm si

visezii, dar bite personele din jurul lor, earl sint

destepte, isi dafi seatna de pretentiile for si data
ele pricep bine lucrul, 'I considers ca somnambull.

Drumul urmat de natura in desvoltarea specil

umane este nevariabil. Nu sint si nici nu pot

www.dacoromanica.ro

184

fi dou'd metode bune de inveyintint ; exista una

singura, anume acea care se intenteigz'a pe legile

eterne ale naturii. Dar metodele rele sint nenumerate, si fie-care din ele e cu atat mai rea
cu cat sa .departeza mai milt de la legile
firesci. Scia prea bine ea nici efi, nici alto persona, n'am ajuns la unica metoda, care este
cea bung; dar irT (lag tote silintele spre a me
apropia de dinsa.

Pentru apreciarea celor-lalte metode, am o

singura si unica_ lege : Ele se vor recunore dupe

fructele lor. Fructele, resultatele ce cer metodef
adeverate sint, barbcitie, energie si bun simt ;
acestea sint pentru mine singurele garantii despre propria for valore. Dar, cand scolarul porta"

pe frunte pecetea nestersa intiparita de inabusirea generala a facultatilor naturale, adica lipsa
energil, deteptaciunii si a bunului simt, atunci
eu condam metoda, or-cart alte folose ar educe
ea. Nu voiti sa dic ca. o asemenea metoda, n'ar
pute forma bunt croitori, bunT cismarl sari bunT

soldati, dal- die ca ea nu pote forma un soldat

sari un negustor, care sa fie un ont, in sensul Malt

al cuvintului. Dea D-den ca in cele din urma set

ne putem da seama in mod serios ca. scopul etern
at or -carii instruciii e numai 6i numai desvoltarea aptitudinilor i dobandirea de notiuni
Clare! Si, plecand de la acest punt de vedere,
sa ne putem intreba, la fie-care pas ce facem in
calea instructii, ore acest pas conduce el la scop ?
cSa ne intorcem la acala din aceste done obiecte ale instructil, ce eri examinez aci. Pentru
copil, n,oliuni Clare sint numal acele ce esperienfa
lui nu pole sa le Mai intru nintic mai dare. finest
principiii decide intdiu, despre ordinea de urmat

www.dacoromanica.ro

18

in desvoltarea succesiva a facultatilor si aptitudinilor ce trebue sa servesca a prepara pe ne-

simtite calea la luminarea cunoscintelor; al doilea

despre succesiunea sublectelor, cu care va trebui
sa incepem, apol sa urmam progresiv exercitiile
de definitil ; al treilea in fine. despre momentul

rand fie-care fel de definitil va cuprinde pentru

copil adev6ruri reale.
Se intelege ca. inv6tarnintal va trebui sa se
ocupe de luminarea cunnseintelor copilulul, fara

sa astepte epoca, rand se va crede capaliil de

a pricepe resultatul acestel luminari, adica insasi
notiunea precisa, sau mai bine spunerea prin vitt
graiti a acestel notiuni.
Spre a da copiilor notiuni precise, maT intaia

trebuesc aranjate, dupe o ordine potrivita inte

ligentii for; luminele ce le dam asupra tutulor

lucrurilor ce ne propunem a-I face sa le pricepa

pe deplin. Dar acesta ordine, la rindul el, este si
ea intemeiata pe suma tuturor mijlecelor de educatiune, care permit copiilor sa vorbesca precis
asupra naturil lucrurilor, si in pirte asupra me"surii, numerului si forma fie -carul cbiect.
Acesta este singura tale pentru a-I conduce
la definitiile, ce le dail ideb asupra lucrurilor de
definit. Cad definitiile sint rrumal espresia cea
mai simply si cea mai clara a notiunilor precise ;
dar ele cuprind adeverul real pentru copil numal
intru cat el are deplina consciinta despre puntul
de plecare material al acestor notiuni. Daca copitul n' a observat la lumina intuiliunit celei mat
esacte lucrul material ce-I clefinim, atunci el invata numal sa se joce cu vorbele ce scOte din
sacul memorieT, numal sa se insele insusi si nu-

mai sa creda orbesce unor sunete, al carora

www.dacoromanica.ro

186

zgomot nu-I va aduce nicl o cunoscinta si nu-I va

destepta in spiritul int nicl o cugetare, ca si cum
n'ar spune nicl o vorba.
Hine ince lacrimce.
<<Pe timp ploios, ciupercile crest repede pe gunoiti. De asemenea definitiile necastigate pe calea
intuirel dati nascere unel seiinte, care setn6na

unel ciupercl, ce plere pe data la sore si pentru

cerul senin este o otrava. Pomp. deserta de
vorbe, din care se compune o ast-fel de sciinta
far6. radacini, pomp. produsa de OmenT carT 'st
inchipuese ea ail atins scopul in tote ramurile
pentru ca-'st petrec vieta facend discursuri asupra acestul seop.; dar el nu se ocupa

nici odata ca s. alerge spre stop, din causa

ca n'au gasit nicl o data, in vieta lor, in intuire

acea placere si acea atraetie care slut neaperat
trebuinciose spre a atrage pe oinenT la cea
mai mica sfortare. Asemeni ornenT sint destul
de numerosi in dilele nostre. Bola generatiel
nostre consta intr'o intelepciune care ne conduce

la sciinta de forma, cum s'ar duce ologii sa

alerge intru'n camp de curse, pentru ea acestia

sa 1)60. concura la alergari, ar trebui mai intain
sil-sI castige sanetatea piciorelor.
dnainte de a defini, trebue fora doar si pole
sd cint sd descriem. Din faptul ca ceva este
forte clar pentru mine, nu urmeza ca. '1 pot defini. ll pot descrie, adica pot spune esact cum
este facut, dar nu ce este acel ceva; de abia

cunosc lucrul, individui; dar nu pot Inca, arata

yenul, nici specia din care fat parte. Din contra,

dace. Merul uu e pe deplin clar pentru mine,

nu pot spune exact cum e facut, cu atat mai
www.dacoromanica.ro

14

187

mull nu pot spune ce este ; ba nu pot Mel macar sa-1 descria, cu atat maT mult sa-1 definesc.
Vine a a treia persona care pune pe buzele mele

vorbele, cu care o alts persOna, pentru care

lucrul era inteles, l'a esplicat acelora, carT sint

la inaltimea lul. Acesta insa nu este pn cuvint
ca acest lucru sa. devie clar si pentru mine, si

nicI ca va pute deveni, pa cat timp vorbele

celel- l'alte persone nu vor fi pentru mine cea

ce sint pentru dinsa, adica, espresia esacta a
unel conceptiuni pe deplin 'impede.
Ast-fel, scopul invetamintului fiind si darea
de notiunl precise, definitiile sint mijlocul eel
din urines pentru atingerea acestuT scop. Dar
pentru ajungerea acestuT scop printr'o meOda psihologica si conform legilor mecanismulul fisic, trebue negresit ca definitiile sa fie

precedate de multe si complecte descriers ale lucrurilor din lttmea materialci, trecend treptat de

la intuirea fie-carur lucru la numirea hti, de la

numire la determinarea proprietatilor lus, determinare care permite a-I descrie, spre dl precisa
in fine, adica a'l defuses. Ast-fel, intaiul inel al
acestuT lant care se intinde pana la rfatiuni precise, este negresit o directie intelepta in intuire
si tot atat de sigur este ca. cel maT malt grad
de maturitate in instructie, adica claritatea cunoscintelor atarna maT cu seams de vigorea deplina a primulul germen.
Cand in nabires o substanta ore-care este
imperfecta in seminta el, atunci insas natura
nu'l pole da perfectia el intrega printr'o maturitate completa. Or-ce obiect incomplet in germenul setl, nu va isbuti in crescerea sa, adica,
in desvoltarea esteriork a partilor sale. Acesta
www.dacoromanica.ro

188

e tot asa de adeverat pentru productiunile spiritulul ca si pentru ale brazdelor din gradinl,
tot asa de adeverata pentru resultatul fie-cdreia
din perceptiile nostre intuitive ca si pentru cutare dispositie speciala a unel varcle ajunsa la
maturitate.

cAst-fel, inainte de tote s ne preocupdm a

oferi simturilor copilulul, asupra celor mat insemnate lucrurl de cunoscut si chiar de la inteia
intuire, impresiile originale cele mat precise,
cele mat juste si cele mat largl ; acesta este
mijlocul principal de a 1115.tura, In educatia omenilor, erorea, lacunele si lipsa de profunclime.

Chiar de la legal], trebue sa incepem a feri fiinta

omuluT de capritiile orbe ale naturi!, spre a-I

Incredinta direetia celet mat bane puterl ce esperienta vecarilor ne-a invetat asupra caracterulut
intim a legilor interne ale universului.
Trebue sa stabilim o deosebire esentialciintre
legile naturd si rnersul ei, adieu, intre operatiile
et particulare si Intre manifestarile lor. In ce
privesce legile sale, natura este adever etern, si,
pentru nor, regulci eternei al or -carer adever.
Dar din puntul de vedere al mersulul lucrurilor
si al modulut particular cum se manifest. acest

mers, natura nu se ocupd sa inultumescd indivicjit in parte, nu expritna adeverul care trebue
sa satisfaca interesele lor. Natura consacrath.
totalitatiI fiintelor, pare indiferenta fata cu creaturf in parte si mat ales fatd cu omul, a carui
neatarnare ea nu vrea sft impledice prin nicl
un fel de tutelar.
(Numat In acest sens trebuesc intelese nepd-

sarea si orbirea de care este acusata, precum

si datoria ce ne impune sa smulgem din puterea
www.dacoromanica.ro

189
eT

educatia omenirii. Da si in acest sens, ca

este adeverul insusi si un adever principal pentru nemol omenesc. Lasati pamintul in voia
naturil, si vet! vede crerscend ciulinl si ierburl
rele ; lasati-I educatia omenilor, ea 'I va conduce la cunoscintele confuse, care nu sint fdcute
pentru inteligenta nostrd, nici pentru a copiilor
nostri, si care nu sint de acelea de care are

nevoe invetanlintul elementar. De acea nu vom

lasa pe copil sa se dila in pddure, nici in lune'
pentru ca sa cumiscd arboril said plantele, cad
nici arboril nici plantele nu sint acolo aranjati
in clase, singurile in stare a-I da notiunea intuitiva a caracterului fie-cdril specii si a-i pregal pentru cunoscinta generald a claseT, prin intaia impresie ce copilul primesce de la individ.
Pentru dirigerea copiilor nostri, pe drumul cel
mai scurt, care scopul invetdmintului adicd do-

bandirea de cunoscinte precise, vom ave cea

mai mare grija sa punem mai intaiu sub ochii

lor, in fie-care ordine de cunoscinte, lucruri earl

au In sines! semnele distinctive ale clasei de caretin, insd le ad intr un mod veclut si izbitor ; prier

acesta invederare, aceste obiecte sint cu totut

nemerite spre a areta copiilor caracterele cele
mai insemnaie ale acestei clase, in opositie Cu
caracterele el particulare. Theft nu vom face asa,
vom espune copiii nostri ca la prima vedere, sa,
confunde proprietatile schimbatere cu cele nes-

chimbatOre, si ast-fel data nu mai mult dar cel

putin, '1 facem sa ajunga mai tarCliti la cunoscerea

adeterului, facendu i s'apuce pe drumul eel mai

lung spre a ajunge, in or-ce ramurd, de la perceptiuni la notiuni dare.
< Sit ne inchipuim un mod de invetanunt in
www.dacoromanica.ro

190

care s'a In Murat acesta erare. Senile succesive

in care tote materiile programer sint infatisate
copilulul. se afla chiar de la inceputaranjate asa
ca, impresia produsa de insasi natura lucrulul
intrece impresia produsa de calitatile lul, chiar de
la intaiele cunoscinte. Chiar prin acesta intaie
impresie, copilul incepe sa invete a subordona
substantei accesorul ; de acum el merge negresit
pe pamint sanatos unde, in modal eel mar simplu,

se va desvolta aptitudinea WI de a raporta tote

conditiile accidentale ale lucrurilor la cunoscinta
profunda ce o va aye despre constitutia lor inlima si reala, a citi ast-fel In natura intrega ca
intr'o carte deschisa. Si, dupa cum un copil lasat
In voia sa, Isl plimba privirea asupra lumil fara
s'o intelega, si, inselat de firea cunoscintel ce a
gasit avend ochil inchisi, cade clilnic din erorT
in erori ; de asemenea, un copil condus pe calea
cea bunk chiar de la leganul sea, se inalta dilnic
din adeveruri in adeveruri. Or-ce exista, sau eel
putin or-ce intra in cercul de observatie, unde
el isl petrece viela, se inlantuesce cu limpeqime
si se asecla In mintea lui, si din acesta resulta
ca nu se strecora nicl o erore in puntul de
plecare al apretih'rilor lul. Intaile cause de amagirea sa, din care unele gasite in felul lul de a
vede lucrurile si altele gasite in el insust. aceste
cause sint indepartate ; cad nu s'a desvoltat In
consciinta lul, printr'un sistem artificial, si conform cu regulile scolei, nicl cea mar mica tendinta la o erore Ore-care, si acel Nazi' 1) admi1) Nihil aclatirarinu mai are de ce sa se mire, hatrinul, cad in vieta lul cea Indelungata a aflat secretul
a tot ce-1 inconjOra.

www.dacoromanica.ro

191

rari, care pan'aci se consider& ea se cuvine mal

numai batrinilor, prin acesta metoda devine

parka nevinovatiel si a tineretel. Ajuns acolo,

copilul va atinge negresit scopul final al instructiel, adica va dobandi notiunT precise, si acesta
chiar data poseda aptitudini mijlocii.
Spre a atinge acest stop inalt, spre a organisa
si constitui cu tarie mijlocele pentru ajungerea
luT si mai cu seam& spre a da intaile impresil

intuitive ale obiectelor materiale cu tad plenitudinea si precisiunea neaperat trebuinciesa ;

spre a ridica pe acesta temelie seri' de mijhice

de studil neinfatisand nicT o lacuna, nicl o lipsa,

inlaturand tot-d'auna erorea, si stabilind merea
adeverul, pentru realisarea tuturor acestora am

avut fara incetare inaintea ochilor, si mai cu

seamy in Cartea mamelor, con ditiile de tot felul

ce cere executia until asemenea program. Si am
reusit, scumpe Gessner ; cu cartea asta, am izbutit sa fortific facultatea nOstra firesca de a ne
instrui prin ajutorul simturilor, am izbutit pana
la un asa punt, in cat val in viitor copil crescuti

dupe acesta opera, puind in genere cartea d'o

park si gasind in naturii si in tot ce -t impresOrei

o caMuzii mar buns pentru a-1 conduce la scoput
meet; de cat calauza ce le voiu fi procurat ea.
Scumpe amice, cartea in cestiune nu exist&
Inca, si o vecl deja intrand in haos prin efectele eT 2).

2) Nota la editia a doua :

Tot ce am cps pan'aci despre acesta carte, este numai
Inchipuit, cad cartea in cestiune n'a aparut Mel o data.
Daca acesta Carte a 7nantelor, care ni se pares atuncl
as,a de lesne de scris, n'a fost pubticata, causa se afta
in idei'e chimerice de care me Jeganam. Ar trebui sa intru

www.dacoromanica.ro

192

EPISTOLA XI-a
Sunzar : Educatia intelectuala curat sensibila si intuitiva trebuesce completatit de educatia judecatil si a ratiunii. MetOda elementara a Jul Pestalozzi pune in armonie aceste dou6 educatiT. Pestalozzi revine asupra
nenorocirilor vietil sale ; el marturisesee lipsa sa de pricepere si se invinovatesee de slabiciune. In fine, multumesce lui Dumnedeu el '1-a permis sa. intrevada ajuugerea scopuluT earuia el a consacrat tOta viata sa.

(Scumpe amice, Gessner, sfirsitul ultimel mele

epistole are o mare insemnatate, de acea aci voitt

insista asupra acetul punt. Metada lciudatti de

mine pan'aci, pentru atingerea scopulul invetamintuluT in genere, este numal o perfectionare
a mijlocelor materiale intrebuintate de natura
spre a ajunge la resultatul ce2m1-am propus. Dar
se mat afla un mijloc mal bun spre a ajunge acolo,
se afta o complinire superiora a acestel metode

lucrate, adica acelas resultat se pate dobandi

printr'o procedare curat intelectualci, grin singura culturct a inteligenief. Firea omulul pate
schimba tot ce in consciinta nostra este confus
si a face din ea realitatea cea mat precisa ; pate
Teri insasl intuitia de nehotarirea simturilor nos-

ire corporate si a o face lucrarea inteligenteI.

Arta perfestionata, ajutand naturil, pate adziugh

in tot felul de desvoltarT, dac'as voi sa esplic dispositia
particulera a spirituluT, in care me'atiam spre a apretia
partea de adever ee cuprindeaa acele vederl indritsuete
ale mele si lipsele asa de invederate ce putina for maturitate produced in judeeatile mele. Sint 20 de anT de
cand scriam acesta epistola si d'abia adI incep sa'mT dau
searna deslusit mie insuunT de programul ce espuneam
in ea. A trebuit sa and intreb ce lucrare s'a petrecut in
consciinta mea, in acesta peridda, in privinta acestuT

www.dacoromanica.ro

193

facultatiT intuitive a selbaticuluT nu numal exercitiul mecanic al organelor nostre corporate, ci

si puterea ratiunil nostre ; ba, Inca acesta arta

pote asocia cu acea intuire vie si studiul adeverului pe deplin sigur, care este studiul eel mai
inalt.

Amice Gessner, eel ma! mare merit al activitatiT mete este Ca am pus patratul la temelia

unul Inveleimint intuitiv, care nu s'a dat inca nicT

odata poporuluT. Prin acesta am procurat instructil nostre elementare un sir intreg de mijloce
de studiT care apartineati pin'aci numal procedarilor de invetAmint subordonate intuitil, adica
limbagiuluT si num6ruluT, dar care Iipsiau intuiril.

Prin acesta am stabilit armonia intre intuire si

judecata, iiitre mecanismul corporal si intre
mersul curat intelectual, si prin acesa metoda,
puind capet baosuluT confus al multimil adeverurilor particulare, am readus inv6tamintut la
adever.
Arnice, drept sa-ti spuift ca, acum 20 de an!,
nici nu banuiam importanta vorbelor mete, cand
scrum in prefata cacti! Leonard qi Gertruda cele
ce urmeza Eti nu lati de be parte la discutiile
omenilor in privinta parerilor lor ; dar cea-ce

cuget ca e netagaduit de nimeni din no!, cea-ce

program, si slot fericit ea dupe 20 de and pot dice: Dael
incerearea din acesll 20 de anT a parut nefavorabill silintelor ce am depus ca sii maturez conceptiile mele, e
de netagaduit ea ele au atins acesta. maturitate pe cat
s'a putut, fat cu firea mea. Dar tot acesta incercare a
nimicit, din acesta vederi, tot ce treeea peste puterile
mele si nu maT shit ad' ca copilul pe bratele doiciT sale,
intindend mainile care lung. spre a o face sa se cohere
din ter.
Pestalozzi.

www.dacoromanica.ro

194

a fost depus in tote suflctele nostre, acestea sint

mijlocele de a face pe omen 1 piogi, cinstitt, braa
i drepli, iubitort de Dumneded si de apropele
lui, norocitl si bine in casele Ion)
Asta-di, acest pasagitt gasesce intru cat-va
in rnetoda mea o aplicare la care nu me puteam
gandi atunc!. De acea pot dice cu tot dreptul ca
acesta metOda nu is nici o parte la discutiile
omenilor, nu invatd Ilia un adever, nici o gresela, imbratiseza numal cea-ce este asa de sigur
ca nu mai pdte da loc la desbater!, nu lese nici
()data din domeniul el, nu se atinge de loc de
niel un fel de parer! despre care omenil nu sint
sigurT ; acesta metoda nu imbratisezd invetdmintul de adeverurl particulare, zi invelei minttd
adeverului ; ea reunesce caracterul necesitdtil
-fisice ce eil taut s intiparesc niecanismulul educatil si cu certitudinea perfectd procurata de judecata.
cScumpe, amice, personal n'am tic! o pretentie.
Astd-cld1, ca Si in tad vista mea, un singur lucru am
volt : binele poporulut ce iubesc, a cdrui miserie o

simt mai bine de cat multi pentru ca am dus dimpreund cu el suferintele luT. Daca clic ca e un mecanism, ale cdrui efecte ail un caracter de necesitati fisice, prin acesta nu void s clic ea am desvoltat legile acestul mecanism in tad intinderea
lor; si data spuid ed., in in vetdmint se afla un mers
curat intelectual, pentru acesta nu clic ca am
infatisat legile acestel procedarl, In tota mdrimea
si perfectiunea lor. In espunerea metadel mele,
tot-d'auna am cautat mai mutt sa puiti in lumina
siguranta principiilor mete, de cat sa stabilesc

o paraleld intre lucrarea Mae marginita a persemeT mele aflata pe povirnisul vietil si !titre rewww.dacoromanica.ro

195

sultatele ce genul uman pOte si trebue sit traga

din desvoltarea complete a acestor principiT. Aceste resultate nici nu le cunosc, ba Inca pe di
ce trece simt mai mult, pana la ce punt imi sint
necunoscute.

4 Partea teoretica si practica a espuneril mele

e numal si numal rodele unel esperiente strivite

de greutatl si de o rail fericire. Cad sint dator

sa nu uit nici odata ca., dada omul pe care persOnele capabile, sail cel putin privite ca atare,
it declarasera incapabil de or-ce, or-cat ar tral;
daca acest om in prada nenorocirii si desgustulul

de asa lung timp, reusise in cele din urma sa

ajunga dascal de scold. ; data Bruss, Krtisi si Tobier nu'mT ar fi venit in ajutor c'o vigore ce n'as
fi sperat nici odata si n'ar fi ajutat nedestoinicia
mea fara semen pentru tot ce cere dibacia si iscusinta,teoriile mele asupra invetamintului s'ar ft
stins in capul men. As fi dus cu mine in mormint
imputarea ce mi se Wed de nebun, de visator, M.O.

sa mi se fi acordat vr'o imprejurare usuratore,

necunoscut de ornenii cum se cade, dispretuit
de reutaciosT, asa ca hotarirea mea neinduplecata de a . lucra la fericirea poporuluT si care n'a
putut fi clatinata de nici o zguduiturti, ca silintele mele neincetate, sacrificiul intregei mele

viete, tote acestea ar fi fort batjocorite de roiltaciosii, earl iau totul in ris, si en n'as fi avut

Did un amic care sa me apere contra unor

atari batjocuri ; ba nici ea insuml n'as fi putut

Wuxi lac, dreptate si m'as fi coborit in mormint,

indignat contra mea insumi si tot o data disperat
de nenorocirea poporuluT si a for met. Da, ainice,
si in acesta mare nenorocire, as fi pastrat nu-

mai tristul curagiu de a'mI invinovati sorta,

www.dacoromanica.ro

196

si intrega r6spundere a ruinil mele 'ml-as fi atribuit'o numal mie.

cAmice Gesner, recunosc ca eil singur sint

culpabil de tote relele ce sufer, ca.c1 nu trebuik

s m'apuc de o afacere maT presus de puterile

mele si care n'a putut fi savirsita Inca de nimenT papa acuma *).

*) Pe acest ton urmdzIt Pestalozzi pans la finele presenteT epistole ; de acea am cre4ut de prisos a o reproduce intregil. In acesta parte este important undo vor-

bece de intelepciunea reposatei sale neveste.

Traduc6torul.

www.dacoromanica.ro

EPISTOLA, XII-a
Sumar : Pestalozzi arata ca nu e destul a da copiluluT
seiinta, ci trebue a-I da i destoinicia de a isbuti in afacert. Acest invetti mint nu e dal; Inca poporulul care, asta Ali ca i alta -data, este stors ti inplat de aces ce-1 guvernd. ,Acest Invotamint trebuesee intemeiat pe regult
teenice si pe un sir treptat de exereitil corporate. Practicarea eunoseintel virtutil.

Scumpe Gessner, emotiunea nu mi-a permis

s termin ultima mea scrisere. Am pus jos condeiul si am facut bine, caci, vorbele nu sint nimic,

cand sufletul se cufunda in negra desperare saft

se inalta catre cer, rapit de transportare.

Pe cat timp omul este demn de darulsprimit,
pe cat timp vre in adever sa se imbunatatesca
prin limbagiu, limbagiul e pentru el o emblema
nobila si sfinta a naturil lui. Dar, indata ce omul

nu mat e demn de positia sa, indata ce el nu

mat are vointa sincera de a intrebuinta limba-

giul la perfectionarea sa, din acel moment limbagiul devine pentru dinsul intaiul instrument at
perderil sale, auxiliarul tuturor relelor, isvorul

nesecat at ilusil rele, o misery patura cu care

el ist acopere tote greselile. Numal verba contribue ca depravarea sa cresca neincetat in Europa.

Dar sa revia la subiectul men.

in cercetarile mele empirice, pe dibuite, asuwww.dacoromanica.ro

198

pra invetamintuluT, n'am plecat de la un sistem

positiv. cad nu cunosceam nici unul. EA mi-am
pus intrebarea : Ce ass face, data as voi s dati
unul copil tOte cunoscintele si tote desteritatile
neape'rat trebuinciose ca set ajunga la multutnirea sufletescei , printr'o ingrijire buna a intereselor sale esentiale.
cDar tocmaI acum bag de seams, ca, in tOte
epistolele ce 11-am scris pan'aci, am examinat

numal primul termen al cestiunil, adica a da

cunoscinte copilulu, si ca n'am clis nici o vorba
despre ntijlocele de a-i procura priceperea prac-

tied, cel putin acea care nu e anume oblectul

inv6tAmintului insusT, in fie-care din ramurile

sale. Si totusi, iscusinta practica de care omul

are nevoe pentru ca sa ajunga la satisfacerea

interiors a Iiintel sale, nu se marginesce numal la

acele cote -va ramurT de cunoscinte ce natura

metodeT mele de invetamint m'a silit sa ating.
Nu trebue sa existe acea lipsa, cacT sciinta
fora pricepere prtctica este pote darul cel mai
groznic ce un geniu rai-facetor a procurat generatil nostre.
<Muritorule, tu a canal natura materials are
atatea trebuinte si atatea apetituri pentru a le
satisface, tu trebue sa cunoqcf gi sa cvgeti; dar
tu trebue set qi pla in practices, sei lucrezi. Cugetarea si actiunea trebuesc sa fie, una fate, cu
alta, ca izvorul si riul ; oprirea uneia trebue sa
aduca oprirea celei-l'alte, si vice-versa. Dar nu
pOte fi asa, cand deprinderile, fail care indestularea trebuintelor si poftelor tale este cu neputinta, Waft lost cultivate in tine cu aceTaS iscu-

sinta ca si sciinta, n'au fort duse la nivelul

cunoscinte1or ce al despre obiectele trebuintelor

www.dacoromanica.ro

199

si poftelor tale. Desvoltarea acestor deprinderl

inset se intemeiezd pe aceleas legl mecanice, pe
care se intemeiezd si desvoltarea cunoscintelor
nostre.

(Mecanismul naturil e unul si acelas In vieta

planter, in a animalulul, a carui organisare e

curat materials qi in a omului, a cdrui organisare este asemenea materials, ; dar care este

capabil st. Led numai cea-ce voesce. Acest mecanism este tot-d'a-una asemenea sie-si in intreitele resultate ce pote produce In nor. Mal intait,
legile carora se supune acest mecanism pot lucra
numai materialicere asupra organisalii nostre
firescl, dupl. rum ele lucrezd in genere asupra
firer animate ; al doilea, ele lucrezd asupra mistra
determinand rafiunile materiale ale judeccifei fi
voinfef nostre ; din acest punct de vedere, ele
sint elementele materiale ale opiniilor, tendintelor si hotaririlor nostre. In fine, al treilea, ele
lucrezei asupra nostra, facendu ne sci dobel ndim
aptitudinile fisice, a cdror trebuintd e simtita. de
instinctul nostru si recunoscuta de inteligenta
nostrd, si a calif cautare ne este impusd de vointa nostra. Dar si pentru acesta parte a educatil
omenitor, arta practica trebuesce pusa in locul
naturiT fisice, sat mar esact in locul conditiilor
accidentale, uncle arta se presinta in privinta fiecaruia din no' si sd se raporte la cunoscintele,
la luminile si la procedarile ce ea arta, nc.-a
desveluit in decursul atator veacurl, spre marele
folos al neamulul omenesc.
c Ca individ omul n'a perdut sentimentul acestor trebuinte esentiale ale educatil sale; instinctul
lul firesc, unit cu cunoscintele ce posedd, it im-

pinge in acesta tale. Parintil nu lasa pe copil

www.dacoromanica.ro

200

in starea lul naturald, nici profesorul pe elevul

se(' ; dar guvernele se insala tot-d'a-una si in
tote lucrurile cu mult mai mutt de cat indiviclii.
Societatile omenilor n'aU instinct care sa le dea
impulsie si, ca'nd nu lucreza instinctul, adeverul
perde tot-d'a-una juntelate din drepturile sale.
<Da, se scie de tot! ca guvernul se face singur vinovat care popor pentru o gresala, de care
nici un parinte n'ar voi sa se theft vinovat catre
copilul seh, nici un dascal catre scolarul sett Da,
in ce privesce dobandirea desteritatilor practice
de care are nevoe omul sa ajungh la indestularea

firel sale, printr'o adminisiratie buns a intere-

selor sale celor mai esentiale, poporele europene

nu primesc de la guvernele for nici umbra unei

impulsiuni publice si generale.Guvernele n'ati

nici un invetamint public de cunoqcinte practice,

afara de cea-ce privesce arta de a omori Omen!.
Organisatia military mananca tot ce se datoresce
poporulul, sau mai bine tot ce poporul isT dato-

resce siesi ; mananca tot ce i se storce si ce i

se va mai storce din ce in ce mai mult, pentru
ch, el nu cunOsce mei odata motivele in vederea

carora i se spune ca este stors. Dar aceste promisiunl sint de asa natura ea, dach s'ar indeplini,
stOrcerea poporulul s'ar schimba in dreptate, suferinta in linisce si in fericire publica, care sint
urmarile justitia Asta-cli insa se smulge veduvil

painea de care ea se lipsesce spre a o'da copilasului el, si acesta fara folds, faro profit pentru

popor, ha Inca contra intereselor lui, numal pentru ca sa legitimeze si sa justifice nelegalitatea
si nedreptatirea la care e supus ; intocmal dupe
cum alta data se rapia painea vOduvil si a orfanului pentru intretinerea nepotismulu! calughwww.dacoromanica.ro

201

rest. Fie nepotism cdlugaresc sad nedreptate

civild, in arnandoue casurile si tot-d'a-una sub

cuvint de bine obstesc, guvernele au alergat la

aceleasi mijloce: la imposite asupra poporului din
care unele pentru mantuirea sufletulul, cele-l'alte
pentru fericirea luT in acesta lume. Dar toti scim

ca resultatele produse de intrebuintarea acestor

imposite sint cu totul contrare mantuiril sufleteseT a poporului si fericiril pamintescT.
Poporul european este orfan si nenoroeit. Cea
maT mare parte din acel carT sint aprope de el
spre a-1 pute ajuta, au tot-d'a-una alt-ceva de
fdcut de cat sd cugete la binele WT. Cand vecji
manierele lor blande fatd cu animalele din staul
sau chiar cu cainil si, cu pisicile, I-al crede ca,
sent umanitarl, bum si cu poporul ; dar nu este
asa. Multi din eT Mei nu maT sint omeni fata cu
poporul. Aceste fiinte trdese din veniturile proprietatilor, lard sa se gfindesca un moment la
strimtorarea ce aceste veniturl causezd celor din
jurul lour. El nu scid de be pan& la ce punct intmderea continua, a espedientelor si a greselilor,
care ingreuneza educatia, scaderea crescendo a
bullet credinte in practica vietii, lipsa de respundere crescenda qilnie pentru ace! earl abuseza
de avutul public, din care urmeza groznica agravare a slabiril fisice in elase si la omenif carT

sint respuraptori de fapt, dad, nu de drept, si

carT vor sa-st spele in veniturile for mainile pangarite ; eT nu sciti, dic, pand la ce punct
aceste lucrurb degradd poporul, adue turburare

in spiritul lul, i rapesc or-ce bucurie si or-ce

sentiment omenesc. Ei nu scift pint la ce punt
reclamdrile poporului sint ad1 zguduitOre Ei na
seill cat de grea devine din di in cli ducerea ulna
www.dacoromanica.ro

202

viete religiose si oneste, si lasarea de copil cu

rest bun si potrivit conditil for ; si mai presus de
tote el nu scid disproportia dintre ceea-ce eT store

fara mild de la nenoricit si dintre mijlocele ce

el i lasa sd castige numai cat reclama de la el.
Dar sa ma intorc, de unde am plecat.
Desvoltarea aptitudinilor fisice se face ca si
desvoltarea cunoscintelor esentiale. Statul ar tre-

bui si ar putt face fail greutate din acestd afa-

cere obiectul unui invetdmint practic pentru popor. Dar acest invetdmint presupune, ca or-care
invetamint, un mecanism care sa, pdtrunqa in
temeiul lucrurilor, un Abe cedar tehnic, adica, regull tehnice generale. iNumal observand acele
reguli, educatia corpu!ui ar pule fi data copiilor
inteun sir de exercitii care, mergend treptat de
la simplu la complex, ar trebui sa product'. resultate sigure si sa desvolte la scolarf o inlesnire

spre a -sI apropr,a, din di in di mai mull, tote

calitatile a cdrora posesie le este neaparat tre-

buinciosd. Dar insus acel Abecedar nu este gdsit

pana aci, acct; se descopere rar cea-ce nimeni nu
catda. Cu tote acestea el e forte usor de gasit ;
cad e vorba a-1 da ca punt de plecare manifestdrile cele mai simple ale puterilor corporate,
care manifestari sint seminta aptitudinilor celor
mai complicate ale omulul.
A lovi, a duce, a arunea, a impinge, a trage,
a intorce, a suet, a manui arena, si tote cele-l'alte
lucrurl de felul acesta sint manifestdrile simple
cele mat inserimate ale puterilor nostre corporate. De si cu totul deosibite uncle de allele, ele

imbratisazd in intregul for si fie-care in parte,

elementele tuturor faptelor posibile, chiar cele
mai complexe, pe care se intemeiaza ocupatiile
www.dacoromanica.ro

15

203

Omenilor ; de unde urmezA ca Abecedarul aptitudinilor corporale va trebui sa incepa negresit

cu exercith chiar din prima copilarie, aranjate

dup'o regula psichologica Si aplicate la tote aceste

fapte in genere si fie-cAruia din ele in parte.

Dar data pentru Abecedarul intuifiunif sintem

mult ma! inapoiati de cat femeile din Appenzel

si de cat minunata for pasere de bartie multiculora, apol, pentru Abecedarul a ptitudinilor
practice, sintem cu descivirqire intrecuff chiar de
selbaticif cel mai din urma prin priceperea ce

ail de a lovi, de a transporta, a trage, a duce,

a arunca, etc.

Nenorocirea este ca acel sir treptat de exerciti!, de la primele pina la ultimele, adica pina
la educatia complecta a deprinderil de a savirsi
cu siguranta si in felurite moduri fapta de a lovi
sau de a impinge, de a arunca sau de a manui
arma, si care ne da siguranta piciorului si a
mainil, atftt in miscarile contraril cat si in cele
care tind spre acelas stop, nenorocirea este, clic
ca, tote acestea nu se vor realiza nici odata in
Europa, in ce privesce educatia popOrelor. Cuvintui este ca avem, numai Scoli de citire, de

scriere, de recitari, de catehisme, pe ca. nd ne -ar

(rebut qcoli de omens. Dar scolele car! sa formeze
Omen! n'ar conveni principiilor de nepotism si
de nelegalitati, pentru car! se intrebuinteza hanil
public!.

Mecanismul care ne da destoinicla de a isbuti

in afacerl, acel mecanism urmeza in tocmal aceles! procedarT ca si cel care ne da cunoscintele

si pentru desvoltarea nostra individuals, principiile pe care acela se intemeiazasint 'ite si

ma! profunde. Ca sac putem, trebue neaparat set

www.dacoromanica.ro

204

lucrcini ; ca sa scim, adesea ne putem multami

a sta in nelucrare, numal a vette si a audi. Relativ la ealitatile nostre practice, sintem nu-numal centrul desvoltarii lor, dar, Inca determinam
forte adesea intrebuintarea ce facem cu ele afara
din noT, cu conditia insa sa nu esim din hotarele ce legile mecanismulul fisir ne-an fixat.
Dupe cum in baosul natures rani margini, forma
individuala a fie-carui lucru a fost determinate
de situatie, de necesitate si de imprejurari asa
si in marginirea acestel naturl vil care provoca
desvoltarea facultatilor nostre, tot situatia, necesitatea si eircumstantele determina caracterul
special al fie-carii calitatt de care avem maT

multi, nevoe.
Dupe aceste considerante, noT sintem en desavirsire datorl sa aratam feint intrebuintaril
capacitatilor nostre, si or-ce metoda, care in
desfasurarea facultatilor si talentelor nostre, ne
departeza de puntul central, mule s'aplica preocuparea nostril. personals, pentru tot ce omenil
ati de datorie sa aduea la indeplinire, sy supiirte,
is prevada si s'asigure in decursul dilelor vieteI
for ; or-ce metoda care se departeza ast-fel de
la dobandirea anume a calitatilor, de care avem
nevoe si care calitatl ni se cer de con ditiile par-

ticulare ale locurilor si personelor unde ne aflarn ;

or-ce metoda, clic, de acest fel, ne invrajbesce

cu aceste conditil, sat] ne face cu desavirsire
necapabill de a le indeplini. Or-ce ast-fel de
directie trebue sa fie privity ca contrarie adeveratel metode de educatie, ea o abatere de la
Zegile naturil fi de la legaturile arnionice ale

fintel nostre cu ea insasT si cu tot ce exists.

DecI o atare metoda trebuesce privity ca o piewww.dacoromanica.ro

f_05

dia a propril nostre perfectionari, a instructil

profesionale, a desvoltarii in not a sentimentului

datoriel ; ca o cillauza. inselatore, puind in pri-

mejdie tot ce avem in not mai pretios, si care

ne impedica sa ne alipim cu inima curate si cu

tot sufletul de acea ce formeza adeverata nostra

individualitate, de rolul real si positiv ce impli-

nim in vieta nostra. Un sist,m de invetamint

care porta in el seminta tuturor acestor rele,
dupe ce cs vieta omulul e seminata cu atiltea
suferinte, un asemenea sistem trebue sa inspai-

rninte pe fatal si pe mama de familie cart tin

din inima la linistea vietiT copilului for ; cu atftt

mai mutt ca nenorocirile gienumerate aduse de
o civilisatie mincinOsa si fora ternelii si chiar
de nenoroeita nostra revolutie, au putut gasi
principalul for isvor in greselile acestei naturi
care, de veacuri, se aratati atat in invetamint cat
si in lipsa de invellimint popular.
cAm veclut ca metoda psihologicci, intrebuin-

tata pentru desvoltarea facultat;ii nostre de a

cunosce, trebue interneiata pe un Abecedar al
inluitii care sa serve de caleuza copilului si al
carui stop trebue sit fie de a duce cunoscintele

dobandite la cea mai inalta treptd de limpeclime

si de precisiune. De asemenea, cultivarea cali-

tatilor active, (acesta temelie materials a vir-

tutii,) cere negre.sit descoperirea until Abecedar

al acestui mod de desvoltare a facultAtilor nossre, si luiind acest Abecedar de caleuza, sa pregatesca pe copil pentru acea armonie a functiilor
fisice care armonie e conditia intelepciunii omenescl si a virtutilor practice, si care trebue sa

ne sprijine in practicarea virtui, p ins ciind

orgauisatia nostra, perfectionata prin metodfl, sit
www.dacoromanica.ro

206

nu mai aibe nevoe de sustiitori, si s fun ridicati

la virtutea care trdesce de sinesi, in deplina sa
maturitate. Ast-fel este formula ce urrnezd., adecd,

singura procedure proprie a forma pe oamenT

pentru virtute. Acesta procedare consta in trecerea de la deprinderi desavirsit dobandite la
cunoscinta regulilor, dupe cum procedarea culturil

inteligentel consta in trecerea de la intuitiunl

perfecte la notiuni precise si de la acest*'a la
espresia for prin vorbd, adicd la definitil. )S1
dupe cum intrebuinfarea d' finitilor inainte de
intuifia obiectelor, face din qcolart wive proet

cart se cred prea mutt, de asemenea discursurile

asupra virtutii, inainte de practicarea acesteia,
fac din scolari niece stricati. Sint sigur ce experienta va invedera dreptatea celor sustinute
de mine in acestd privintd. Lipsele in invetdmintul practic si real al virtutil produc urmarl
tot ash. de rele ca si lipsurile in invetdmintul
practic si real al sciintei..
Dar aci iml vine inainte altd problemd si
mai insemnatd, aniline, cum pote priori copilul
o educatie ast-fel ca purtarea ce i se va impune
de nevot qi de datorie, in decursul vietil lul, set
se facet o a doua nature a luf, in tote casurile
viefit ? Cum se pile dobandi acest resultat, nu
numal pentru scopul la care-I e destinat, ci si
pentru schimbdrile de positie si de conditil ale
existentel cdrora va fi supus ?
Acesta problemd consta in a forma din fetila, imbra catcl in hetinutele et de copila, pe
sofia care va mulium), pe beirbatul et, pe mama
curagiOsei care va fi la inenfimea misil sale ;
consta in a forma din bciefelul, incet in haine
de copil, pe bet rbatul care va multeimi pe sofia
www.dacoromanica.ro

207

Jul, pe tatal euragios care va

pilot sa-e ducd

sarcina cu demnitate.
Ce problema importantd, scumpe Gessner
Audi, sd fad ca insusi spiritul misiuniT ce copil
sint chematl sa indeplinesca odata aid pe pamint, ca acest spirit sa devind o a doua naturd
alor !

Si in adever, ce problema maT inaltd de cat

faptul de a face sd intre in sangele si in vinele
copilulului mijlocele reale care sa favoriseze
dispositiile, inclinarile inascute pentru intelepciune si virtute,

fard s astepti ca fierberea

placerilor sensuale sa fi introdus in sange si in

vine o coruptie profundu si mortald intelepciunii

si virtutii !
Si acesta problema, amine Gessner, este deslo-

gata. Aeelesi legi ale meeanismului fisic, care

desvoltd in nof principiile materiale ale infelepciunii, desvoltd yi mijlocele materiale care ne

inlesnesc virtutea. Dar espunerea deslegaril acestel probleme in tote amanuntele sale o voiti
face alta data.

www.dacoromanica.ro

EPISTOLA XIII-a
Smear: Sentimental re'igios qi sentimente'e morale ;
dragostea, increderea, recunoFinfa qi supunerea, se nese
In copil din relatiile lut cu mama sa. El le intinde maT
tardiu pine la D-cleu, cand mama -sa i-a dat notiunea de
D-tleu Etatea cand copilul incepe se trdescd prin el insusT .si sit primesea intaile impresit ale lumil esterne, e
o perikld critics si plina de pericole, de unde atarnit maT
mutt viitorul lul. Acesta e momenta' cand educatorul,
adied tot mama, e dator se -si ded tote silintele spre a asigura predominarea definitivd a naturit morale asupra
poftelor corporale. Importania mamei in educafie.

eAmice Gessner, itT scriam alta-data ea as

merge prea departe, dad. as vol sa spuill in amenunte principiile si regulile pe care se intemeieza cultures cc/or mai insemnate calitaii practice. Cel putin nu voiti sa terrain aceste epistole,

fara sa nu ating o cestiune care este cbeia intreguluT meil edificiu ; adica, cum, in esenta sa,

sentimental religios se alipesce la principiile recunoscute de mine in genere ca adev6ratele principii, ce presida la desvoltarea neamulut omenesc.
eSi aci, eu tot in mine insumi caul deslegarea

acestel cestiun!, si ni6 intreb: Oum se nave in

sufletu meu ideia de D-&i. ? De unde vine ca

eft erect intr'un D-cleii, ca, m6 simt fericit Tubindu'l, increclendu-me LuT, multumindu-T si supuindu-me Lui ?
www.dacoromanica.ro

209

(Numai de cat ved ca sentimentele de iubire,

de incredere, de recunwinta si de ascultare,

trebuesc neaparat desvoltate de mai inainte in

inima mea sere a le pute aplica lul D-clet. In
adevOr, trebue 84 lubesc pe omen!, sa fiu recu noscetor omenilor si sa ascult de omen!, inainte

de a me pute inalta la lubirea de

D-clea, la re-

cunoscinta catre D-(leti, la increderea in D-cleil

si la supunere lul D-(lea : (Cad, tine nu iubeve
pe fratele 864 pe care-1 vede, cum ar fubi el pe
tatal seu, care e in cer qi pe care nu 1 vede ?
cat me intreb deci : Cum se face ca eti Iubesc
pe Omen!, ca ma incre(1 lor, ea be sint recunoscator si ca-T ascult ?Cum ajung sa fact parte

din natura mea sentimentele pe care se inte-

meieza maT cu seamy Tubirea si recunoscinta

catre omen!, increderea in ei, calitatile prin care
se desvolta supunerea omulu!. Si eU gasesc chi
ele au principalul for inceput in relatiile dintre
mama qi micul of copil.
(Trebue ca mama sa aiba grija de copilul sea,
sa-1 hranesca, sa-1 dea siguranta si multumirea.
Ea nu pOte face alt-fel, ea e impinsa la acesta

prin puterea until instinct cu total natural. Ea

is implinesce acesta datorie, ingrijesce de nevoile
lui, departeza de Ia el cea ce nu-1 place, vine in
ajutorul slabiciunif lui, si copi ul e ingrijit, mul-

tamit. liragostea a incollit in inima

Un lucru ce el n'a vedut nicf-odata IT isbesce

privirile ; e uimit, speriat si tipa. Mama sa it
stringe cat pOte la sinul set], it aniuseza, it mangale. Tipetele Jul inceteza; dar ochil IT reman Inca

lung timp Of de lacrimi. Alta-data el vede din

noU acelas lucru ; mama -sa it reia in bratele sale

protectore si-T suride faits. De asta-data el nu

www.dacoromanica.ro

210

mai tips, ci r6spunde la surisul mamei sale printr'o privire limpede si senina, acosta va sa (lied
ca increderea a incol1it in ininia tut
cLa cea mai mica necesitate a copilulul, mama
alerga la leganul Jul. Ea i da sa manInce si sa
bea, cand el simte nevoe (le acestea. El se liniscesce cand aude pasul el si-1 intinde manu_sitele
cand o vede ; ochil !LIT stralucese cand privesc
sinul mamei sale. In fine Tatd-1 saturat ! Mama si

placerea pentru satisfacerea trebuintei se conftinda pentru el in una singurd si acelas cuge-

tare ; et este recunosca' tor.

(AcestI germenT de amor, de incredere si de
recunoscinta se desvolta in curind. Copilul cunosce pasul mameT sale, suride la umbra el si
lubesce pe orT-tine 'I sem6na ; o fiinta care sein6nd marnei luT este pentru el o fiinta buns. El
suride chipulul el si figuri! omenescl. El lubesce
pe acela la care tine mama Jul. El intinde mainile si sarutd pe fratiT, pe surorile si pe tote personele carora tinde mftinile si-T saruta mama luT.
Din acestea dragostea de entent, fratia a incollit

in inirna lur.

Supunerea este o calitate care, la Inceput, are

tendinte contraril aplicarilor prime ale naturil

nostre fisice. Ea se formezd prin educatiune. Ea

nu resultd numal din instinct, si cu tote acestea e urmeza in desvoltarea sa acelas drum
a si instinctul. Dupa cum trebuinta precede
dragoste!, satisfacerea trebuintei precedd reeu
noscinteT sfiala-inerederiT, de asemenea o dorinta violenta precede neaparat supunerif ; co-

pilui devine cu adeverat supus, ascultator numal

prin rabdare. intaile aratArT ale supuneril sint
carat pasive si le provOcii mal cu seams. simtiwww.dacoromanica.ro

211

mintul asprei necesita ft. Dar si acest simtimint

se desvOlta d'intaiti pe genuchil mamei lui. Trebue negresit ca copilul s astepte sa-I dea sinul ;
trebue negresit ca el s astepte sa -1 is in bratele
et. Numal cu mutt mat tarcliii se desvOlta in el
supunerea actives, si numal cu mult mat ttircliu
Inca. el are In adev6r consciinta ca e bine ca sa
se spuna mamei sale.

(Ey ufiunea omului vine de la o tendinta

energica si violenta care ne impinge la satisfacerea trebuintelor nOstre materiale. Sinul mamei
potolesce prima furie a a petiturilor corporate si
produce amoral. Curind apoi, se arata tuna ; tot
sinul mamei face sa taca toma. Asa se operezA
unirea acestor dou6 simtiminte : dragostea i increderea ; asa apar primil germeni at recunocinfei.

4( Natura se arata neinduplecalci pentru violenfele copi/n/ui, care lovesce lemnul, piatra :
natura remcine nepilsatore si copilul nu mai
lovege nice lemnul, nice piatra. La rindul el,
mania lui este neinduplecata la dorintele lui
nemoderate. Cand el iipa i striga, ea remane
tare, neinduplecata. Atunci el nu mai fipa, se
obipruesce a-0 supune voinf a la voinfa mama
sale. luta primit germeni ai pacienfei ai rabclarif, primit germeni at supunerii !
Supunerea si dragostea, increderea si recunoscinta, tote intrunite, destepta in copil intaia
zare a conqciinfei. El incepe sa simtil, la inceput

in mod obseur, intunecos, nedeslusit, ca nu e

bine sa se supere contra mamei sate care -1 Tubesce. El simte la inceput, de asemenea intr'un

mod nehotarlit, ca mama sa nu e in /mite nunto3 qi numal pentru dinsul, ca, in lume, totul
www.dacoromanica.ro

212

nu e numaf pentru el. Si, in acelas timp, cu

aeest intaiu simtimint, incepe 'Inca un altul st

incoltesca : El smite cu fi et inste0 nu este in
lume numai pentru dinsul singer. Acesta e germenul confus a ideii de datorie qi de drept.
Ast-fel sint intaile linil marl ale desvoltariT
personaliteilii, care nasc din relatiile mamel cu
pruncul see. Dar tot aceste relati! cuprind Inca
in germen, e adeverat, Ina in 'tad intregimea
si intinderea sa, area pornire a firi1 omenescl
care ne face sa iubim pe creatorulnostru. Voiti
sa dic ca elementele tuturor simtimintelor religiose produse de credinta, in fond, shit identice
cu sin mintele neiscute din dragostea copilaplui
pentru mama sa. In ambele casuri, aceste simsimtiminte se nasc tot in acelas mod.
In amandoue casurile, copilul asculta, crede
si se supune. E adeverat ca la acesta etate, in
ambele casuri, copilul nu pie ce crede, nicl ce
face. Dar intaile motive, care dictati credinta si
purtarea luT, au sa dispara in curind. Personalitatea lul care incepe, i permite sa parasesca
mina mame! sale ; cacT el are acuma simtimintul

de sines! si in mintea lul incoltesce cugetarea

ca numai are nevoe de mama sa. Mania -sa i
citesce in ochil luT acesta cugetare nascenda.
MaI mult de cat ori cand ea it stringe la pleptul
eT si cu un accent ce el nu mat audise nici a
dat, ea 'I dice : Copilul meu, este un D-dell
de care tu al nevoe. acum cand tu nu mai aI
nevoe de mine ; este un D-deti care te la in
bratele lul, cand eu nu te mat pot protege ; este
un D-deti care cugeta la fericirea si bucuriile
tale, cand eti nu'tI maI pot da nici bucurii
nici fericire.D Atunci in inima copilult,I se
www.dacoromanica.ro

213

petrece ceva care nu lie sta. in putere a-1 spune

prin cuvinte ; adica in sufletul lul se produce
o miscare sfinta, o inaltare a credintel care-1
ridica mai presus de el insus. De abia mama -sa
a pronuntat numele luI D-Clett, si el se bucura
ca-1 aude. Simtimintele de dragoste, de recunoscinta, de incredere, innascute la sinul 'Darnel,
se intind, se maresc ; ele se intind pant la D-clea
ca si pana la tatal sea ; pana la D-cleil ca si

pana la mama sa. Supunerea a gasit acum un

camp mai intins spre a se exercita, spre a se
aplica ; copilul, care crede de acum inainte in
ochiul lul D-cleil ca si in ochiul 'namel sale, se
porta bine acuma din dragostea titre D-cleit,
dupa cum pana aci se purta bine din dragostea
titre mama sa.
(Acesta intaie incercare a inocenteT si a inimil

materne spre a impact prin disposilif religiose,

primele pretenfit de neatarnare cu simlimintele
morale desvoltate de mai inainte, ne descopera
puntele fundamentale ce trebue sa aiba in vedere educatia si invetatura, data ele voesc negresit s realiseze imbunatatirea omulul.
((Intel ile seminie de dragoste, de recunoscinta,

de incredere si de supunere au fost simplul

resultat at simiimintelor instinctive intre mama
si copil. De ad inainte desvollarea acestor germent sta in mina omenilor, cea ce constitue o
arta superiord. Dar sa nu perdem din vedere,
nicl un moment, intaiele ochiuri car' ail format
la inceput reteua sa ; cad firul s'ar rope pe data
in mainile mislre. Aci e un pericol mare pentru
copiii nostri si acest pericol se presents de timpuria. Copilul ganganese numele mama sale,
i-e recunoscetor, se increde in ea, i se supune.
www.dacoromanica.ro

214

El ganganesce numele Jul D-clef, Tubesce pe

D-clew, i se supune. Dar abia i all incoltit in
suflet recunoscinta, dragostea, increderea si pe
data motivele care au determinat aceste simti-

minte pier ; adica, el nu mat are nevoe de mamei

sa. Lumea, ce-1 inconjOra acli, i striga : (ileum
to eel a' meU" !

Copilul intelege acest glas si trebue sa-linteintelega. Instinctul de copil mic s'a dus din el ;

instinctul puterit tut crescendo it is locut, si

germenul, seminta moralitatiT, semenata in sufletul lui prin simtimintele din pruncie, are sa
fie,

fi chiar trebue sa fie de o data isbit de

mOrte, data in acel moment, nu acata nimeni

la furca de our a creatiunil firul vietil sale, adica
intaiele impresil produse in el de simtimintele
inalte ale naturil sale morale. Mama, mama,

lumea inrepe sa-ti departeze copilul de inima

tai, si data, in acest moment nimeni nu alipesce
simtimintele nobile ale naturil lul la acesta
Ilona aratare a luiniI simturilor, atunci s'a pierdut de tot ! Mania, mama, copilu tett itt este

smuts de In sinul feu; lumea cea noun devine

acum mama lul si D-tleul lui. Pleicerea simfurilor

este D-Veul but Propria sa autoritate devine

D ,teal sou !

Mania, mama, copilasul tOu te-a perdut pe

tine, s'a perdut pe sine-sr. Flacara dragostit s'a
stins in sufletul lui. D -deu nu mai e in el. Respectul de sine insust e mort intr'insul din seminta sa. El merge spre acea stare de coruptiune, uncle patimile simtarilor nu mai an friu.
lOmenire, omenire, Tata perioda de transitie,
cand simtimintele copilasulut dispar si fac be
intailor impresii neatarnate de mama si provowww.dacoromanica.ro

215

cate de farmecile lumii ! Tata. ora cand pentru

fntaia r ogorul favorahil culturil celor mat
nobile simtiininte ale naturil omenesct are s
se ascunda sub piciOrele copilulul ! Tata momen-

tul and mama Int incepe sa nu neat fie pentru

el ceia-ce era pand aci ; cand, din contra, seminta increderit in acesta aparitie vie si noud
a lumii dospesce in spiritul lot ; cand farmecul,
placerea acestei vedeni' are sa stergd, sa absOrbd
credinta hit in mam1.-sa, care numat e pentru
-el ceta-ce era, in acelasT limp, ca si credinta lul
in D-clea

pe care nu'l mat vale niet nu'l mat

cunOsce ! Tot ast fel, in natura selbatecd, radacinile erburilor rele, mat aspre si mat tart, ndbusesc si mord rAdticinele plantelor mat bune,
a carora tesAturd e mat delicatd. Omenire, oinenire, Tata. perioda vietel cand se operezd despartirea simtimintelor de incredere, ce copilul
incliinase mamel sale si lul D-cleti de simtimintele
ce el inchind aceste,T mum! ce '1 apare in noutatea

et, precum si la tot ce ea cuprinde ! Aci, la incrucisarea acestor dou'd drumurl, avem nevoie
de MO arta ,si de tote puterile nostre spre a
conserva, in inima copiilor nostri, intregi, nestir, ite, simfimintele de reounoqcinici, de dragoste, de incredere ,si de supunere!
tin aceste simtiminte residd Dolet si, intrega
putere a fiintel nostre morale e strins legatd cu
pdstrarea !or.
Omenire, ar trebul sa, fact tot ce-t1 sta in
putintd, sa -ti desfasuri tota priceperea, pentru ca
sit put alt-ceva in locul dispdrutelor cause fisice,
care desvoltaseril aceste sinitiminte la copilas,
pentru ca su lei in mclint nua mijloce de a le

redeftepta in sufietul luf, pentru ca sa nu tag

www.dacoromanica.ro

216

ca seductiunile lumit sd ajungd la simiurile

copilulul care crepe, de cat asociindu-se la

simtiminte.

0! omenire, aci, pentru intaia Ora tu nu to

mal poti increde naturil, tu esti datore sa facl
tot cell sta in putinta spre a sustrage copilul
tau orbel el directil, si spre a'l supune regulilor

de conduita, si mijlocelor eficace ce experienta

veacurilor a pus intre niainele nostre. Lumea ce
apare adl privirilor copilulul, nu mai e lumea

creata de D-dett ; e o lume care a perdut tot

d'odata nevinovatia placerilor sensuale si sim-

timintele care format] fondul naturil sale, o lume

uncle domneoce re'sboiul intereselor egoiste, o tome

plink de absurditati, de violenta, de ma ndrie,

de minciund i de inplaciune.
(Nu mai e lumea, asa cum a ie,sit din mainile

lut D-deu ; e o lame care atrage copilul tea in

valurile sale turburate si in virtejurile prapastii,

in fundul careia locuesc nepasarea si mortea morata. Nu mai e creatia lui D-get. Lumea de adl
inflitiseza vederilor copilulul tell forta brutala,
arta ce intrebuinteza pentru propria sa coruptiune.

carp? ane copil, lumea ta este camera ta de

loon inld 1). Dar tats, -teu e impiedicat de ocupatiile luT, mama-ta e contrariata ; asta-01, mane ea
va aye visite, poimaine ea va aye necazurile el.
1). Camera unde se intrunesee familia, amicil familil si
unde dorme familia. Ad se pune masa cand nu se pune

In cuinea easel. In acestil camera se ved garderoba, biblia,

cartea psalmilor, almanachul si o soba. Iarna e singura

camera ce se incalzesee, si in ea vine sa luereze fiecure membru al familia chiar eand fetele cele marl si
Meta eel marl aa alte camere de culeat
R. de Guimps.

www.dacoromanica.ro

217

Tie ti-se uresce ; fad intrebari, bona ta nu-ti

respunde de loc ; vreI sa lesi in drum, nu te lass. ;

esti redus sa te certi p'o jucarie cu sora-ta. Serman copil ! ce trista e lumea ta, tot odata MIA
inima si ingrozitOre ! Si data, te plimbi intr'un
car aurit, sub umbra arborilor, esti tu cu asta
mai fericit ? Guvernanta ta insala pe mama-ta ;
tu suferi mai putin ; dar devil mai rea de cat
cel ce sufera. Ce ai castigat cu asta ? Lumea ta
te apasa inca mai mult de cat pe cel ce sufera.
cLumea nostra e asa de mult afundata in perversitatea unel educatiuni si unel apasarl contra
naturii, in cat nu mar are nici un simtimint despre rnijlocele pentru conservarea in om a unel
inimi curate. Neingrijirea el fata cu inocenta
omului este aceea a unel mame vitregl, si de 99
de orI la suta, acesta neingrijire distruge, si Mel
nu pate sa nu distruga, ultimele mijlece ce ne
mai reman pentru imbunatatirea neamului omenesc ; caci lumea apare ochilor copilului in tOta.
noutatea sa, toemal la etatea cand nimic, absolut
nimic, nu vine sa cumpanesca preponderanta,
farmecul esclusiv al impresiilor ce lumea face
asupra simturilor. Ast-fel, de o parte predominarea sensatiilor, de alta vioiciunea for desteptate de privelistea lumil rnateriale, le asigura o
superioritate hotaritore asupra impresiilor pro-

duse prin faptele de esperienta si prin simti-

mintele care slut temelia educatiunir morale al

neamului omenesc. Din acest moment, un camp
nemarginit si cu totul viu este deschis patimilor
egoiste si degradatOre. In schimb si prin acelas
fapt, copilul perde dispositiile, a caror cultura
materiala formeza partea cea mai insemnata, a
mijlOcelor ce avem pentru moralisarea si lumi
www.dacoromanica.ro

218

narea luT. Copiiul vede Inchiclendu-se inainte'i

deja asa de striinte ale lumil morale. In

fine tote poftele sale corporale 11 tarasc sa desparta cane ratiunil de ale dragostii, sa Lea din

interesul seu personal mat mult saa mat putin

singurul mobil al intrebuintarit puterilor sale, sa
devina ast-fel el insus instrumentul caderit sale
propril.
g Nu pot pricepe cum omenirea nu cunosce de

loc acest ivzor bogat al coruptiunil sale, cum

preocuparea generala n'a ajuns Inca sa sece acest

izvor si sa supuna educalta unor principi', care

sa nn mai distrug a opera dumnecleesca, urzitei
din 14g an prin simtimintele de dragoste, de recunoscinta si de incredere.
In acesta perioda asa de critica pentru mintea si inima nostril, ar trebui inainte de tote sit

se fa_voriseze mijlocele ce D-clen Insus a dat firit

omenescl spre a face sa rnerga de-o-Potriva perfectionarea ei intelectuala si imbunatatirea et
morala. Ar trebui ca instruclia pi educalia set

se puna pretutindenf in armonie, pe de o parte

cu (vile mecanismului fisic carora se supune

spiritul nostru spre a se ridica de la percep-

liuni confuse la idei precise, pe de alga, parte

cu simtimintele intime care ne slut naturale qi
care, desvollandu-se treptat, ne duc la recunOscerea si la respectarea legit morale. Nu se 'ite
pricepe cum omenirea n'a ajuns Inca sit formeze
o scara gradata qi neintrerupta, care set imbretNem tote mijlocele de desvollarea inteligenfei psi

simiimintelor nostre. Acesta gradare ar trebui

sa alba Mar cu seama scopul de a inteteia, pe
conservarea perfectiunii morale, folosul invefamintului vi at mecanismulni invelamintuluf ; de
www.dacoromanica.ro

16

219

a ajunge, cu ajutorul conservarii inimii curate,

sa nu lase ratiunea a se rataci si a se perde

numai in urmarirea interesulul personal si, mat

presus de tote, a supune impresiile fisice convinctiunilor, poftele a le supune antcrrulue de
bine, gi

viincios

amorul de binevointei conduse cu-

c1110tivele cart comanda acesla subordinare

sint trase din partea esentiala a naturil nostre.
In acelas timp cu desvoltarea puterilor nostre
corporate, interesul superior at imbuneiteitirii
nostre cere ca preponderanta for sa dispara, adicit ca puterile nostre corporate sa se supunei
unee legs mai inalte. Trebue de asemenea, ca

fie-care din progresele nostre sa, fie pe deplin do-

bandit, inainte de a ne gandi c'o sa-1 trecem in

rindul al doilea, si- acesta subordinare a perfectului catre perfectibil presupune inca, inainte de
tote, ca not avem tot-d'auna presente in mintea
nostra elementele tuturor cunoscintelor, si ca
procedam pas cu pas, fara Yea mat mica intrerupere, de la aceste notiuni elementare la ulti-

mele resultate ce avem sa dobamiim Dar, inlet' ia

candit e a acestel neintrerupere este ca invetamintul elementar sa nu fie nice data afacere de
cap, nice de rationament ; ci sa fie tot-d'auna afacere de sintlure, de inima, de mama.
(A doua conditie este ca invetamintul sa. treed

inset de la exercitiul simturilor la cela al jadecatit ; ca el sa fie lung timp afacere de inima,
inainte de a deveni afacere de rationament, sec" fie
lung timp functie femeiasca inainte de 4, fi functie

barbel taut
cCe sa mat dic ?Mama, mama, legile eterne
ale naturil me aduc tot-d'auna la unarm. ta! Inowww.dacoromanica.ro

220

centa, dragoste, supunere, triumf al nobililor

sitntiminte asupra nouilor senzatil desteptate de

lume, tote aveste folosinte, tote nu le pot conserva de cat langa tine ! Mama, mama, imprumuta-mi Inca ajutorul bratulul tea, ajutorul inimil
tale, nu me departa de tine ! Nimeni nu te-a in-

vetat sa cunosel lumea cum te voitt inveta eu

sa o cunosci. Vino, vom inveta impreuna s'o cu-

nosci cum ar trebui s'o cunosci, cum eti sint

dator sa te fac s'o cunosci.

Mama, mama, in acest moment critic ale can't
pericole le-am spus, unde intaia aparitie a lumit
ameninta sa me departeze de tine, de D-cleil si de
mine insumi, not nu ne- vom d spa.rti ! Mama,
mania sfinfeqee acest moment de transifie intro
inima to isi hone pastrandu-mi inima to !

Dar nu mat pot urma mai departe, scumpe

amice .Gessner ; m'am emotionat si ved lacramt

in ochil tel.La revedere !

www.dacoromanica.ro

EPISTOLA XIV-a
Sumar : MetOda sa e intemeiatl pe ins4 natura prin-

cipiilor care slut izvorul sentimentelor morale si religiose,

PretutindenT i tot-d'auna metoda arath copilulul pe D -4eu
si-1 invata cele dour marl datoril ale omului : Perfeclionarea 1u1 insue qi frafia, Cu ajutorul el. influenta mamei

tine mai' mult timp. Pietatea se desvolia, credinta se intarefee,

speranta unel alte viete se nace. Originea

stimlimintutui, religios in individ, originea i transformarile sentimentulul religios in societatile omenesci.

.xAmice Gessner, iml nrmez drumul, intreban-

du-me ce arme dat-am eu eu omenilor, chlar

din punctal de vedere religios, pentru ca el sA
lupte contra relelor ce-I pot Wadi in cursul
vietil ? Amite, daclt, in acesta privintil., metoda
mea indestuleza nevoile omenirii, atuncI valOrea

eI intrece cu mult sperantele ce am intemeiat

pe dinsa. Si in adevec,- cd ea dobandesce acest
resultat.
cjzvorul sin limintelor care formezd mrezul religiei 0 al moralel, e tocmal ca si izvorul principiului, care e temelia metOclei mele de inveta,
mint. Acesta metoda decurge cu totul din relatiile dintre mama si copilasul el, sprijindu-se

tot mai mult pe mestesugut de a legh inv6tamintul inch de la lOgan, de acele relatiunt
naturale si printr'o lucrare necurmata, de a it
intemeid pe aceias dispositie a spiritului care
www.dacoromanica.ro

222

ne face sa Whim pe Creatorul nostru. Acesta

metoda face toul, pentru ca sa nu Ora germenul

simtimintelor inalte, produse de relatiile mamel
si ale pruncului, atunci cand, pentru intaia era
se slabesc. se desfac legaturile dintre aceste
dou6 fiinte. Cand inceteza motivele fisice ale
acestel leghturi, metoda mea der% mijloce
spre a- o rechiema la viata. In acesta ora
solemnft, cand pentru intaia (lath, copilul deosibesce increderea ce mama-sa ci D-dell it insufla,
de increderea ce-I inspira fenomenele lumii din
afara, metoda mea desvalue tote mijlOcele, toth

priceperea, spre a nu-I pune nicl o data sub

chi inctinthrile acestel nuol luml, far sa nu le

insotesca cu simtimintele cele mal nobile ale

naturil Inf. Ea intrebuinteza Inca tote aceste
mijloce si acesth istetime pentru a infatisa ochilor copilulul precum a esit din mainile lui D-cleti;

dar nu numai cum ea este plina de minciuni si

de inselaciune. Ea imputinezh insemn6tatea prea

mare si puterea fermecatore a acestor impresil

nuoi, reinviind afectiunea, dragostea copilulul
pentru D-clew i pentru mama-sa. Acesth metoda

impune hotare campului nemarginit, care se

deschide egoismulul si unde privirea intregil
coruptiuni a lumil atrage natura nostrh sensualh.

Ea nu ne permite sa ridicam o bariera mare

intre educatia inteligentel si a instinctelor nostre

religiose.
Fiinta principala a- metodei mele nu e numal
de a inapoia copilului pe mama -sa, atunci cand
inceteza motivele fisice ale atectiunii si a dragostif dintre dinsil ; ci ea isi propune inch sa
pupa in mainile mameT un sir intreg de procedart, de mijloce care sa faca ca unirea inimilor
www.dacoromanica.ro

223

for sa dureze pftna cand rnijlocele materiale de

a inlesni cunoscinta lucrurilor, vor pute da ico-

pilului neatarnarea unei judecati mature prin

exercitil in tote cestiunile de drept si de datorie.

Marnele care tin din -Ma inima la copilul lor,
au datoria de a ocoli priniejdia care, in acesta
periods asa de eritiea, ameninta sit -1 departeze
de D-zeti si de afectiune, ameninta sa -1 dea cu

totul prada celei mai grOzuiee desolari, unei

tampirl sigure. MetOda mea inlesnesce mamelor

acetsa sarcina. Ba Inca ea introduce copilul, csliluzit de dragostea mamel si pastrand neatinse
nobilele luT instincte, in cele mai bone creatiuni
ale lul D-deu, inainte de ce minciuna si inselatoria acestel lumi i-au inchis cu totul sufletul la
impresiile inocenteT, adeveruhil si ale dragostii.
4: Ma m a , care urmezei metoda mea, nu mai
fine pe copil strins intre hotarele inguste ale

cunoscintelor et' actuale ; cad Cartea mamelor

iT deschide, pentru copilul eT, lumea, anume lu-

mea creata de D-deu ; o invata limba dragostil

celei mai curate spre a vorbi despre tot ce vede
copilul el prin ochil seT de mama. Dupa ce 1:a
invetat la sinul eT sa ganganesca numele hit
D-deti, ea it arata dragostea universals in sOrele

ce resare, in riuletul ce murmurs, in fibrele

arborelut, in frumusetea florilor, in picaturile de

roux ; ea II arata a tot putinta D-deesca in el

insusi, in razele ochilor lul, in mladierea .arti-

culatiunilor lul si in sunetele glasului but. Ea if

arata pretudindenea pe D-deu si on unde el vede
pe D-deti, inima but se inalta si v'edend pe D-deu
in lume, el iubesce lumea. Bucuria ce-I causeza
lumea luT D-zeu se amesteca in copil cu bucuria
ce -i da D-deti. El imbratisaza pe D-dett, si lumea
www.dacoromanica.ro

221

si pe mama -sa intr'un singur si acelas sentiment.

Legatura rupta este reinnodata ; el iubesce pe

mama -sa acum maT milt de cat o iubik cand

era inca la sinul eT. El s'a ridicat cu o trepta:
Iata-1 ajuns o fiinta superiors si acesta multumita acelelas lumi, care l'ar fi iacut sa cada in
rindul brutelor, data ar fi cunoscuro fara aiutorul mamel sale. Gura care i-a surfs de atatea
on de la nascerea lul, glasul ce a audit asa de

des de in inceput, anuntandu-T o placere, acesta

gura si acest glas it invata acuma sa vorbesca.
Mana care de atatea on l'a strins pe acea inima
care-1 iubesce, ii arata acum cbipurile lucrurilor,

al caror nume el le a audit adesea pronuntandu-se. Un nou simtimini incoltesce in spiritul

lul, el 1ST da seama acuma prin vorbe despre
cea ce vede Atunci incepe asoclafia treptata a
educalit luf intelectuale cu educalia luf morales.
El a facut pasul intaiu tinendu-se de mina mamei sale : el invata, scie si muncesce ; el vrea

Inca s scie mai mull, vrea sa cunosca si maT

multe numiri, impinge pe mama-sa sa invete cu
el, si arnandor crest zilnic in lumina, in puteri
si in dragoste. Mama II face intaile incercari de
arta : linil drepte, linit curbe, etc. In curind copilul o intrece si aceas bucurie coprinde pe
amandol. NuoT talente se desvolta in inteligenta
el desentrWza, m'esora, calcul6z4. Mama-sa
IT arata pe D-cleu in pnivirea Jurnii ; i-1 arata
luT ;

acum in desemnul lui, in masurile si in socotelile lui ; ea i-1 arata in fie care din talentele
lul. El vede acum pe ll-clew in propria sa perfectionare ; legea perfectiuniT este legea purtariT
lui, si el o recunnsce in prima tra'surli.--hund ce

a desemnat, intro linie drepta sau intro linie

www.dacoromanica.ro

225

curbs. Da, amice Gessner, intaia ors child el a

facut perfect o linie, intdia ra, cand el a pronuntat bine o vorbd, atuncl a inceput sa. Ineoltesca. in sufletul lut simtimintul maril legs : Fiji
perfecit ca TOM vostru ceresc! $i pentru ca,
metoda mea se intemeiaza mai cu seams. pe
aspiratia nestramutata catre perfectia fie-carul
amenunt, fie-carii partl, ea contribue puternic
si in mod general sd intiparesett, Inca din legal),
cu caractere adancl in fragedele inteligente spiritul acestei legl.
La acesta, lege a nobilarii mistre morale se
adaoga Inca alta, cu care acesta este strins legato : Omul nu e in lume pentru sine singur ;
el nu se perfectionezd pe sinesi de cat prin perfectionarea fratilor luI. Cred ca, metoda mea ar
fi cu totul build a face ca aceste done mart legt
intrunite sa, devie pentru copil o a doua naturd,
chiar mat nainte de a sci el sa deosibesca mane,
for cea stanga de cea drepta. Copilul metadeI
mete, d'abia in stare sa, vorbesea, devine prolesorul fratilor qi surorilor lui, fi ajulatorul mantel
sale.

Scumpe Gessner, legatura simtimintelor pe

care se intemeeza. adeverata ptetate nu se pote
innoda prin nimic alta ca prin metoda mea ;
cad, prin ajutorul el am pastrat pe copil mamel
luT, am facut ca influenta inimit mamii sa. traesed

cat mat mult ; prin ajutorul el am alipit pietatea

de firea omenesed, si i-am asigurat pastrarea

dand vista, aceloras simtiminte din care nasce
in inima nostra dispositia care ne conduce la
credinta ; prin ajutorul el, mama si creator, mama.

si providenta, se contopesc pentru copil In unul

si acelas simtimint ; prin ea, copilul r'emane mat
www.dacoromanica.ro

226

mult time copilul mameT sale si al luT D-deu ;

prin ea, desvoltarea treptata a Intregil luT inteligente si a inimil luT remane legata mai lung
timp cu simplele punte elementare, de unde a
esit germenul, seminta acestel desvoltari. Ea 'I
deschiele, in mod maret si familiar totodata, calea

care duce la dragostea de emenT si de intelepdune ; prin ea, eti sint parintele saraculuf, sprijinul nenorocitulul. Dupa cum o mama neglije
pe copilul sell sanatos si se ocupa mai mult de
cel bolnav si are o Indoita grija de cel nenorocit ; dupe cum e datore sa. se porte asa, pentru ca e mama., pentru ca tine locul lui D-deit
Tanga copilul el : de asemenea, data mama inlocuesce pe D-deti pentru mine si data, D-zeil
Inlocuesce pe mama In infirm, mea si o cornplecteza, eft sint dator sit me port, cum se porta
ea. Deci mie mi se impune sa am un simtimint
asemenea simtimintulul de mama. Omul e fratele met', dragostea imbratiseza intrega omenire ; dar di me dedau cu totul celuT nenorocit,
IT sint de doue oil parinte. Calle MT D-dell slat
cane naturil mele ; eft sint un copil al lul D-deti.
Am crequt in mama mea ; inima ei mi -a aretat
pe D-cieti. D -(lei este D-cleul mama mete, D cleul

inimil mele, D-cleul inimil el. Nu c'unosc alt

D-deul creerului mett este o himera ; nu

cunos alt D-cleii de cdt pe D-cleul inimil mele,
D-cleii.

i me simt om numai in credinta ce o am in

D-deul inimil mele. D-deul creerulul meil este

un D-deti fals, me pierd adorandu-1 ; D-cleul inimiT mele este D-deul mei", ine inalt in dragostea

lul. Mama, mama, to mi-af aratat pe D-cleil in

in,velaturile tale, i eie, l'am ga' sit in supunerea

mea catre tine! Mama, mama, data a uit pe

www.dacoromanica.ro

227

D-cleti, eit te uit pe tine, si data iubesc pe D-cleti,

eti te inlocuesc Tanga copilul tea, eit me ocup

numai de. copilul tett nenorocit ; copilul care
plange, se odibnesee in bratele mete ea in bra

tele unel mute.

(Mama, mama, dad, te iubesc pe tine, iubesc

pe D-Oea, si datoria mea e cel mat mare bun

al meu. Mama, daca te uit, uit pe D-det si nenorocitul nu mat repauza in bratele mele, si ea

nu mat inlocuesc pe D-deft pentru cel ce sufera.

Daca te nit, uit pe D=eleu ; traesc ca leul, numat
pentru mine, si, incumetandu me in mine, intre-

buintez puterile mete pentru mine insum1 si

contra semenilor met Niel un simtimint d -deesc

nu sfint.esce supanerea mea si pretinsul meu

simtimint parintesc e numat o aparenta inselatore.
cMama, mama, daca te iubesc, lubesc pe DINO.

Mania qi supunere, D-ciew qi datorie, pentru

mine nu sint de cat un acela lucru. Vointa

Tut D-geu si cea ce -mt pot inchipui mai nobil,

mat bun, pentru mine e tot una. Atunci nu mai
traesc pentru mine insuml ; me perd in sinul
fratilor met, in at copiilor D-(leulul meg ; nu
mat traesc pentru mine, cip pentru eel, ce m'a
luat in bratele luT de mama si care, cu o mina

parintesca, m'a tras din pulberea fiintet mele

pamintesci si m'a inaltat la dragostea lui. i cu
cat it iubesc mat mult pre D-cleti, cis atata mat
mutt II respect poruncile Tut, me apropitt de el,
me nimicesc pe mine/insumi si me dau lul. Cu

cat natura mea se apropie mat mult de flinta

D-cleesca, cu atat mat mult sint in armonie cu
fiinta-nti si cu omenirea intrega. Cu cat lubesc
mat mult pe D -deu si me supuiu lui, cu atat
mat mult and din tote partile yucca luf 4icend
www.dacoromanica.ro

223

Nu te teme de loc, eu sint D-deul teti si nu te

void parasi niel odata. Urmeza, poruncile mele ;

vointa mea e mantuirea ta.> Si cu cat me supun mat mult lut, cu cat mat mult it iubesc, II

sint recunoseetor, me incred in el, in D-cleul me%

cu gat mat mult recunose ca. el este, a lost si

va fi tot-d'a-una causa fiintel mele.

Am recunoscut pe cel A-tot-puternic in mine

insumI ; am veclut caile Domnulut ; am citit in
pulbere legile atotputernicieT luI, am cautat in
inima mea legile dragostil lut ; sciti in tine am

incredere. Prin cunoscinta de mine insumi si

prin inteligenta ce ea mi-a dat de legile lumii
morale, incredtrea mea in D-qed devine absoluta. Ideia absolut 'ului se amestecd in mine cu
ideia celul veqnic ; sper intr'o viaid eternd.

i cu

cat II iubesc mai mult pe eel etern, cu atat mat

mutt sper intr'o viata eternd ; si cu cat mat mult
me incred in el, me supuiti lul si iT sint recunoscetor ; cu atat mat mult credinta mea in bunetatea hit eternd devine pentru mine adever si
iml insufid convingerea despre nemurirea mea.
cl!le opresc inc'odala, scumpe Gessner. Vorbele nu pot exprima o certitudine, care isT are
izvorul in inima. Un om a edrul inteligenta, si
inimd Yl fac respectabil, se exprima asa asupra
acestei cestiunI : cCunoscinta lul D-bleu nu vine
nicI data numat de la ci
singuret ; adearatul D-deu existei numal in credlnla copiaresell : Suftetul unul copil, in simplicitatea luf,
vede cea-ce nici o inteligenfei nu pole pcitrunde.

Asa dar, inima singura cunosce pe D-(leu ;

inima care ridicandu -se d'asupra grijel proprieT
sale existente marginite, cuprinde omenirea, fie

in intregul el, sad intr'una din pdrtile el.

www.dacoromanica.ro

229

(Acesta inima curatd reclamd si creiezd pentru

dragostea, supunerea, increderea si adorarea eT,
creieza, dic, personificarea unuI ideal suprem, a
unef vointe supreme si sfinte, care sa fie sufletul
comuniunel universale a spintelor.

Intreba asa pe un om virtos Pentru ce datoria e pentru tine eel mat malt lucru ? Pentru
ce credI to In D-clen ? Dacia, el itl dd probe, prin

gura lul vorbesce gcola insAsI. Vie un spirit mat

exercitat care sa restorne tad' demonstratia luT,
si el va suferi un moment de neliniste ; dar inima4
nu va renunta la ideia de D den ; ba Inca va revenl la el plind de ardOre si de dragoste, ca copilul la sine} mamel sale.
(De unde vine dee! acesta convingere a omulul
virtos ca e un D-den ? Ea nu vine de la ratiune,

ci dintr'o pornire neintelesa, ce nicl un cuvint,

nicl o ideie n'o pOte face priceputd si care-1

impinge sit laude, sa. eterniseze fiinta lui in fiinta

superird si neperitOre a universului.Nimic
pentru mine, totul pentrufraiii mei ! Nimic pentru individ, totul Pentru neamul omenesc ! ast-fel

e sensul absolut al cuvintulul Dumnedeesc ce

audim induntru nostru. Singura nobletn. a firil
omenscl constd- In audirea acestul cuvint si in
supunerea eT ci tre dinsul.
Amice Gessner, acesta citatiune ne face sa

intelegeru origina, isvorul simfului religios la

individ ; dar la acesta eti voiti aridoga o a doua
citare. In care tin om tot atat de mare la minte,

si la inima, ca si eel precedent, descrie formarea

externs a religii, privity In relatiile el cu pop6rele qi cu societalile omeneqtf. Doctorul iFehnell
In

stria (tilde trecute agt :

Omul reflectezd cu mult mar curind asuwww.dacoromanica.ro

DO

cpra lucrurilor si fiintelor ce vede cu oehi

csi atinge cu mainele, de cat asupra simtiminctelor, care fall sa fie desvoltate. se OA inauntrul sufletulul sett si care une -ori se ivesc
in fundul consciintei, ca nisce umbre Para forma.

cDecT trebue neaparat sa se cunosca lumea

fisica , material?, inairde de a pule ajungeila

eunoqeinta lumii intelectuale, sufleteoi.

clndata-ce omul a dobandit cunoscinta de sicnesi, reflectiunea-i fu pusti in miscare prin fecnomenele naturale neobisnuite, precum entre-

cmurile de pamint, innecurile, trasnetul, etc.,

csi pornirea de a voi sei aprofundeze totul, it fad'

csa rnediteze asupra causelor acestor fenomene,
cinainte de a le cunosce natura. Dar reflecsiunile
clui persontlicara aceste cause ; asa eratt trAsne-

ctele, pentru ca ast-fel voia Jupiter ca sa fie, si

asa mai departe, incat fie-care fel de fenomene

cavil pe facetorul sett particular, pe deul sal

ccap6tenia care presida la aparitia sa, si acesti
cdiferiti del isi impartial intre el imparatia
ccausetor, fAcend acesta inapArtire prin buns

cinvoire sal prin violentA.

cDar spiritul omenesc e facut asa, ca el cautA,
ctot -d'auna. ca sa reduces jelitrimea la imitate.
cPoliteismul, acea credinta in multi del, nu -1
multumi lung timp ; de acea el incepit sa caute
cpe stapan, caci dinsul considers: politeismul ca

clucrarea unor ucenici de jos, ce rnuncesc in

rnarele atelier al naturii. Fantasia, care caleuczise pe orneni pan'aci, 'I conduse Inca si in

cacesta cercetare. Ea le arata o figures, un chip,

cdic 'end ca acesta infatiseza pe acel stapan, si
.iet it nuntirci Desalt (UrsitA), adied un fel de
cvointa suprema, neinteligenta, personificarea
www.dacoromanica.ro

231

.<capritiuluT, ale carui decrete n'aa alte motive

<de cat puterea luI : 1.4a voesc, asa poruncescD.
acesta e causa suprenzii, peul unit, ardtat
-4de ratiunea onienescd! i cand ratiunea si-a

regasit hotarele, fantazia este silita sa'si opresca.

4zborul ; cad ea nu pOte zugravi un chip fara
csa nu imprumute de la esperienta culorile sale

si puterea ei nu se intinde asa departe, In cat

tsa. pita, Infatisa un tablou zugravit pe deplin,
uncle sa intre si colors neluate din experienta.
<Omul fit shit sa se opresca la acest grad de
4cultura, pang, cand observari si cercetarl neo<bosite i descoperira ca tote varietatile naturif,
or earl ar 11, au intre ele relatiI maT mult sau
mai putin vecine, or departate, si de aceea ele
<atarna mai mult sail maT putin unele de allele.
Omul observa ca unul din discurile balantei se
<cobora pe cand celalt se ridica, si asa el ajunse
sa vada rinduela si armonie unde pan'atuncl
<vecluse desordine si confusie. Din acel moment,
<el nu mai privi fenomenele si schimbarile con-

<statate imprejurul sea ca un jot al Intimplaril

<sail ca urmarile poruncilor capritiose ale unul
despot ci ca micarile regulate ale unel masint,
supuindu-se unor regult hotarite si urmarind
un stop determtnat. Acum cunoscea el Intreg
<ceasornicul : Arcurile, cadranul, afara de causa
asi scopul miscaril lul.
<Notiunea de reguld, de lege, la care it con<dusesera cercetarile inteligentel luT, i se pares
ca. corespunde unui sitntimint intunecos si intim,

<carell preocupase Inca adesea4 dar nu-1 putea

4 spline, cad i lipsia, vorba. Un fenomen at lumif
amateriale it facuse sit intelegd acest sentiment;
4<sim bolul, senInul lui, ii conduse chiar la fapt.
www.dacoromanica.ro

232

cCea-ce mu] descoperire in lumea cunoscuta,

se incerca sit aplice unel lumI necunoscute, ce
c de abia banuia ca exists. In adever, cand el
cvoia sa lucreze, sau ccind lucrase ceva, mai tot4aP auna simtia induntrul sea un glas ce nu pule&

incibusi, care dedese despre faptele lul o hotacrire, nu tot-d'auna in armonie cu judecata pro-

cnuntata de ratiunea lui asupra resultatelor

cdobandite sail nu, ce el isT propuneh ss atinga.

cEl avea consciinta de sigur ca acest simtimint
c era neputincios a'l determine, contra vointel luT,
sa facd, sau sa nu fats o fapta. Totusl el simtise
ccs nesupunerea lui la acea voce interns i ridica
in propria sa inima un dusman, caruia nu pu tea a i se opune amieitia unel lumi intregT. Atunci
chiar acesta notiune de regula, de lege, ce descocperise, o aplica aceluT lucru necunoseut, si yacht
cs presinitimintul lul nu-1 inselase ; cad constatei
Ica poruncile acelui Alas intern eraa tot asa de absolute, ea si legile a caror necesitate absolutes des coperise el si carora e supusa intorcerea periodica

ca anotimpurilor ; dar el gas' de asemenea ca

Ipoftele sale nu sint supuse prescriptiunilor con-

csciintei sale tot asa de absolut, dupa cum nactura e supusii, legilor sale. El isi ijise decT sies1 :

Natura e silita a se supune legilor sale ; ea

-zn'are voinlu. Eu, dace'', nu voili, pot a nu mg
-zsupune legii ce port in inima mea. Ast-fel eft
sint propriul met judecator, qi prin acesta, sint
o flinrct superiord naturif intregi.
De la acesta descoperire, resarl pentru omecnire un noir sore, care lumina o lume noun,.
cOmul se v6chl pe hotarul ce desparte lumea
cmateriala de lumea intelectualti, simtind ca era.
ccetatenul uneia prin corpul sgis qi at celei-latte
www.dacoromanica.ro

233

pin voinfa sa. Omul gasi ca cele done legi

ale acestor doe lumi in fond sint una ysi aceiag

lege, pentru cci ambele reeofitanda ordine qi armonie ! el mai constata ca deosebirea ce pare
ea este intre ele, vine numal de la deosebirea
nalurilor corora se adreseza, ele... Naturile, inzestrate cu cunoscinta, trebuesc a se supune
legil si ele vor voi a i se supune, pentru ca vor

ttrecunosce ca legea le conduce a trai in pace

cu sinesi, ca adica le conduce la scopul for ;
dar si naturile neinzestrate cu cunoscinta se
vor supune legit, pentru ca ele nu pot ave un
Scop proprifi Jorusi, si pentru ea sint condamnate la repaus, daca nu le pune nimenl in miscare.

arum, Fiinta cunoscuta si necunoscuta

vtotodata, care al izbutit rot-d'auna in lucrarile
tale, puma' acum faptura to putea intorce privirile sale de la pamintul care branesce pe omenT

spre a-le ridica dire cerurile eterne, unde te-ar

intalni

Tu, la acesta privire spre cer a fapturil

Tale, Tu, Faptuitorul tutulor legilor, care conduc

(lumea materials si lumea intelectuala, al veclut

cu multumire ca lucrarea Ta si aci era buns ;
pentru cii, prin faptul Ca acesla faptura se
einalfa tnai presus de pulberea pamintuluf, aspircind cu ardore la libertatate 0i a se apropia
de Tine, prin acest fapt, clic, ea recunoscuse ca

dinsa era scopul ultim al lumii materials si

istrumeng al intenfiilor Tale in lumea moral a .6)

EINE
www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERII
Pagina

A). Introducer.
Portretul luT Pestalozzi . .

Biografia luT Pestalozzi .

III

. .....

In loc de prefab;. Scrisorlle publicatorilor

IX
XVI

Introducers in Pedagogia Pestalozzieng. . . . .

Schita geograficA. a terenuluT de activitate a lui
XXIII
Pestalozzi
B). Scrierea insaq.
Epistola I.
Imbunatatirea sorteT poporuluT . . .
1
2
Pestalozzi la Neuhof (Mantwitorul saracC.or) .
4
Cartea Leonard si Gertruda (Invetatorulpoporrlui)
Pestalozzi la Stanz (Tagil orfanifor). .
.
8
Incercarile luT Pestalozzi la Bertoud. (Intemefetorte
cOlei poporu'ul)

Inceputul inv6tAtureT la copil .. ....

Cartile de instructiune
.
.
Metoda lui Pestalozzi .
lmportanta limbagiuluT la copil
Rolul daselluluT incepetor
Epistola II.
Tovarasil de muncd a luT Pestalozzi
Forma catehetica si socratica

www.dacoromanica.ro

17
22

24
32
35
41

43
48

II

Pagina

Prime le notiunT
Scopul metoduluT luT Pestalozzi
Epistola

54
39

Liniile, ca punct de plecare la inv. desemnuluT . .

Desemnul ca punct de plecare a invetdmintului .
Vorba, forma i numerul lucrurilor
Epistola IV.
Comparatia InvetAmintuluT cu o cast mare . . . .
Mersul educatiunei omuluT potrivit cu mersul natureT in desvoltarea fiintelor .
. .
. . .
Regulele procedaret naturale in InvetAmint . . .
Epistola V.
Legile desvoltareT mintil onnenqc.1
Epistola VI.
Legile ce conduc desvoltarea intelectualA a omulul.
Primele mijlOce ale invetamintuTuT : sunetul, forma
i numerul
Epistola VII.

75
76

Studiul limbagiuluT .....

A. Studiul Umbel

I. Studiul sunetelor : silabisirea

Abecedarut

. .....

Syne tele cantata-- cantarea

Trep tele intuireT

.....

Cartea mamelor
.
. .
Studiul corpuluT omenesc
Lamurirea primelor cunoscinte
Invetarea gramaticeT .
.
Caracterul particular al metodulul lul P
.

..... .

B. Forma

Originea sciinteT

a Arta ma surcirei
Abecedarul intuitiunel de mAsurare
Desemnul .
.
. . .
. . .
Scrierea

www.dacoromanica.ro

84
89
91
94
101

103

108
108
109
112
115
115
116

Resumatul deprinderilor la silabisare

II. Studiul vorbelor

III. Studiul limbagiulul

80

117
118
120
123
127
120
133
135
136
138
143
146
147

III

Payin a

Epistola VIII
Numerul
Aritmetica

Tabelele de intuire a nuinerelor

.
Impartirea patratuluT ca baza a intuireT
Epistola IX
Intuitia este izvorul orT-cAreT sciinte
Epistola X
Intuitia si metodul intuitiv
Mama 1i intuitia
Singura metddl adeveratll
Definitiunile si descrierile
Mersul natureT in lucrarile eT . .
Natura si arta
Epistola XI
Educatia intuitivit complectata de a judecatii si a
ratiunel .
.
.
. . . . .
Lipsa de pricepere a luT P. la inceputul activitAteI
sale
Epistola XII
Sciinta si practica in educatia copiilor
.

... ..

......

..
Problema adev6rate1 educatiunT a copiluTuT
Practicarea virtutil .....

Epistola XIII
Originea si desvoltarea sentimentelor morale

Mama, primul D-bleu al copiluluT

ElogiT la adresa mameT

.
.

153
154
158
159
161

169
170
183
186
188
189

192
193

197
201
206

200
214
219

Epistola XIV
.
. . .
Mama, aplica metodul luf Pestalozzi .
Asociatia educatiet intelectuale cu cea mortal .
Perfectionarea copilulul prin sine si prin societate.

Originea si desvoltarea sentimentulul religios .

Omul, membru al lume! vNute .si neveclute . .

www.dacoromanica.ro

.
.

221
224
225
226
232

BIBLIOGRAFIE
De acelas autor :
(Rite se pot procura prin libraria d-lui H. STEINBERG
Bucuresci, Str. qelari 18).

,Preful

.1.,. _13

1. Inv6temintul intuitiv. (Editia III. Gherla 1997

Transilvania) ..... .

2,50

2. Indreptar pentru Aritmetica (Blaj 1889. T-vania) 3,50

.
*
3.
Geometrie
*
*
1,50
4. Spicuire in Istoria PedagogieT la RomdnT. Gherla 0,30
5. Teel cartT de Aritmetica pentru colele prhuare
romanee1 din Austro-Ungaria. Gherla 1884 . 1,80
6. Metodul ComputuluT. Gherla 1887 (epuisat).

7. Pov6tuitorul cl. I, H. Bucuresci 1890 .

pentru clasa II primard. Bucuresci

8. Psihologia i Logica intuit.

1894
.
.
.
9. Istoria PedagogieT
18 J7
.
.
.
.
10. Povetuitdre la Aritinetica i la Cartea de citire
.

11 Noul-Abeeedar Romanesc. Partea I, II) h cohboare

12. Gramatica I. romane, pentru clasa III ; ca 1.1 Odo
13. Carte de citire pentru clasa II primal% ) bum
14. Carte de citire pentru clasa IV primard impreund
cu d -nii Ioneseu G. Gion, G. Stoenescu, G. Costescu i G. Ionescu
. . .
.
. . . .
.

15. Gramatica 1. romane pentru clasa W Impreund

cu d. G. Stoenescu . ..... :

3,

4,3,1,

0,75
0.60
1,20
2 60
0,50

16. Patru cart! de Arittnetied pentru el. I, IL III VI . 2,17. Curs gradat de caligrafie caetul .
. 0,15
. .
0,25
18. Curs gradat de desemn. caetul

Me lucrarile de sub Xo. 7 pd,nd la 16 sint aprobate de

Onor. Minister al Cultelor i instructiunef publics

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro