MINISTERUL EDUCAIEI, CERCETARII, TINERETULUI I SPORTULUI

COALA POSTLICEAL SANITAR ,,CAROL DAVILA

DOMENIUL- SNTATE I ASISTEN PEDAGOGIC
CALIFICAREA PROFESIONAL- ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT DE CERTIFICARE A CALIFICRII PROFESIONALE

NDRUMATOR,
Dr. Jireghie Iuliana
Asist. Barbarasa Gina
ABSOLVENT,
CURSARU IOAN

-GALAI2011

NGRIJIREA PACIENTULUI CU
ULCER VARICOS

MOTTO :

Omul are varsta arterelor lui

Prof. Leriche

Cuprins

Motto...3
Cuprins.. 4
Argument...6
Capitolul I. Anatomia si fiziologia sistemului circulator....12
I.1. Descrierea aparatului circulator..12
I.2. Inima....14
I.3. Mica si marea circulatie19
Capitolul II. Ulcerul varicos....31
1. Definitie..31
2. Date de identitate31
3. Motivele internarii32
4. Antecedente personale si hederocolaterale32
5. Istoric..32
6. Examenul general al bolnavului....32
7. Examenul local al bolnavului.....33
8. Examene de laborator si exploorari..35
9. Diadnostic pozitiv.42
10. Diagnostic diferential....42
11. Etiopatogenie.42
12. Evolutie, complicatii, prognostic..44
13. Tratament....46

Capitolul III. Studii de caz..48

Cazul nr. 148
Cazul nr. 2...57
Cazul nr.3....66
Capitolul IV. Un nou sistem de clasificare pentru boala venoasa cronica a
membrelor inferioare...........76
Educatie pentru sanatate- insuficienta venoasa cronica......81
Bibliografie.. 87

ARGUMENT

1. Introducere
Ingrijirea medicala este o activitate efectuata de oameni pt oameni. Cadrul medical isi va
centra activitatea asupra consecintelor starii de boala, avand ca scop restabilirea starii normale a
pacientului. Pentu aceata pacientul va fi ajutat sa-psi gaseasca modul de functionare normala
ceea ce inseamna ca unii pacienti vor fi capabili sa se igrijeasca complet pe sine insusi, suportul
medical ramane in cazul pacientilor cronici.
In cadrul notiunii de ingrijire a sanatatii, fenomenele ce privesc, in general nursele sunt :
reactiile individuale si de grup, problemele actuale sau potentiale de sanatate. Indiferent cu cine
avem de-a face, este vorba de ingrijire,de fiecare data luam o decizie. Este un adfevarat process
de judecata, deci de nursing
Buna intelegere a procesului de ingrijire impune cunoasterea factorilor care au
determinat dezvoltarea si influentarea lor.
Florance Nightingale a fost prima care a cautat sa elibereze ingrijirile de impregnarea
religioasa simorala, fiind astfel deschizatoarea de drumuri ale nursing-ului. Ea a insistat pe faptul
ca ingrijirile nu pot sa demonstreze simpla calitate si aceasta trebuie sa cedeze locul unei
intelegeri a problemelor sociale bazate pe pe ganditre. In principala sa lucrare Notite despre
munca sa sanitara, ea descrie aceste ganduri : Avem tendinta sa credem ca medicul vindeca.
Nimic nu este mai putin adevarat. Medicina este chirurgia membrelor sau organelor, nici
chirurgia, nici medicina nu poate face altceva decat sa inlature obstacole, nici una nici alta
nu vindeca, numai natura poate vindeca. Ceea ce face medicina in ambele cazuri este sa
asigure bolnavului cele mai bune conditii pentru ca natura sa-si faca opera
Gratie lucrarilor Virginiei Henderson, care a descris necesitatile fundamentale ale
omului, ca baza a ingrijirilor putem realiza relatia dintre cel ingrijit si relatia cu persoana care
ingrijeste. Pentru descrierea acestor necesitati este important sa intram in relatie cu persoana
ingrijita. Este imposibil sa cunoastem fiecare pacient din serviciu, atata timp cat ingrijirile sunt

privite ca sarcini dinstincte efectuate in serie. In consecinta, in loc sa repartizam sarcini,

repartizam ingrijiri.
Profesia de asistenta medicala este o profesiune nobila, calitatea principala a unei
asistente medicale fiind dragostea fata de semenii sai.

2. Scopul si motivatia
Lucrarea de fata am intocmit-o pe baza cunostintelor acumulate in timpul stagiilor si din
literatura de specialitate. Pe perioada celor 3 ani de studia am reusit sa-mi acumulez cunostinte
necesare despre aceasta afectiune astfel pusa in situatia de a acorda ingrijirile necesare unui
pacient cu simptomatologia si manifestarile bolii ulceroase de gamba, sa nu intalnesc piedici in
scopul redarii acestui in cel mai scurt timp, familiei si societatii.
Astfel, sper ca aceasta lucrare sa-mi fie de mare ajutor in viitoarea mea meserie de
asistent medical generalist , pentru a opta in orice situatie si de a prveni recitivele bolii si daca
este posibil chiar sa-I dezvolt capacitatile fiziologice si psihologice, pentru ca riscul de recitiva a
bolii sa fie cat mai scazut.
Am ales acest subiect deoarece boala este tot mai frecventa, datorita consecintelor
sociale, factorilor de stres, factorilor favorizanti, etc. si pune probleme destul de grave asupra
sanatatii individului

3. Notiuni despre boala

Ulcerul de gamba este o pierdere de substanata dermoepidermica, situata sub nivelul
genunchilor sau la nivelul labei piceorului care necesita mai mult de 6 sapt pt a se vindeca.
Ulcerul de gamba consta intr-o ulceratie tumefiata sau un crater, cu expunerea tesutului
subiacent. Pot fi de forme, marimi si culori diferite
Ulcerul de gamba este frecvent o afectiune cronica si recurenta. Peste 80-80 % dintre
ulcerele de gamba sunt ulcere venoase, dezvoltandu-se datorita circulatiei venoase defictare de la
nivelul membrelor inferioare. Alte tipuri de ulcere de gamba include ulcerele arteriale, ce rezulta
datorita circulatiei arteriale deficitare si include piceorul diabetic ( cu ulceratie) ce poate fi
rezultat al diabetului. Ulcerele venoase pot fi dureroase, cauzand usturimi, pruurit si tumefiere la
nivelul membrului afectat.

4. Nursingul
O.M.S. i I.C.N. definesc Nursingul drept o parte a sistemului de ngrijire a sntii
cuprinznd:
-

promovarea sntii
prevenirea bolii
ngrijirea persoanelor bolnave (fizic, mental, psihic, personae cu nevoi

speciale) de toate vrstele, n toate unitile sanitare, aezrile comunitare i n toate formele de
asisten social
Nursingul :
se ocup de aspectele psiho-somatice i psiho-sociale ale vieii, deoarece
acestea afecteaz sntatea, boala i moarte
utilizeaz cunotine i tehnici din tiinele fizice, sociale, medicale i
umaniste
contribuie la implicarea cetenilor pentru meninerea unei bune snti
Istoria profesiunii de nursing ncepe de la 1860 odat cu nfiinarea primei coli de ctre
Florence Nightingale (1820-1910)
a. Nursa :
Este pregatit printr-un program de studiu incluznd:
- promovarea sntii
- prevenirea mbolnvirilor
- ngrijirea bolnavului din punct de vedere fizic i mental
Obiectivele nursei:
A se apropia i a-i cunoaste mai bine pe pacieni
A oferi ngrijiri:
mai bune
individualizate
complete
continue
Rolul propriu al nursei este de a ajuta persoana bolnava/sntoas pentru
meninerea/recastigarea sntii (sau asistarea in ultimele clipe) prin ndeplinirea sarcinilor pe
care le-ar fi ndeplinit singur dac ar fi avut fora, voina sau cunotinele necesare (Virginia
Henderson).
Funciile nursei

Asist pacientul din proprie iniiativ, temporar sau definitiv, n:

asigurarea confortului
stabilirea relaiilor de ncredere cu bolnavul i aparintorii, crora le transmite

informaii i nvminte
ascultarea i susinerea pacientului

promovarea unor condiii mai bune de via i sntate

- Aplic metodele de observaie i de tratament la indicaia medicului
- Observ la pacient modificrile provocate de boal/tratament i le transmite medicului
Activiti interdisciplinare:
aciuni de depistare a tulburrilor de ordin fizic, psihic, social
aciuni de educaie pentru sntate
aciuni privind organizarea i gestionarea unitilor de ngrijire
Funcia profesional = cel mai important rol al nursei
promovarea i meninerea sntii
prevenirea mbolnvirilor
ngrijirea n situaia mbolnvirii i recuperarea
Funcia educativ: educare pentru sntate
Funcia economic: gestionarea serviciului corelat cu comportamentul etic
Funcia de cercetare
Codul pentru asistente medicale
Descrie patru responsabiliti:
Promovarea sntii
Prevenirea mbolnvirilor
Restabilirea sntii
nlturarea suferinei
Cerine profesionale pentru nurs
- S aib pregatire pluridisciplinar
- S-i nsueasc competenele de baz
- S aib cunotine de psihologie
- S aib atitudine potrivit fa de pacient i familia sa
- S fie capabil de empatie
Nursa urmrete reaciile individuale, familiale, de grup la problemele

actuale sau poteniale de sntate

Procesul de ngrijire
- Reprezint o metod organizat i sistematic care permite ngrijiri individualizate,
adaptate fiecrui pacient
- Problemele de sntate sunt abordate n mod tiinific, situaiile sunt analizate iar
ngrijirile sunt adaptate nevoilor fizice i psiho-sociale ale persoanei
- Este un proces contient, planificat n scopul protejrii i promovrii sntii
individului i a comunitii
- Sunt identificate sursele de dificultate care impiedic satisfacerea nevoilor pe plan biopsiho-social, cultural i spiritual i se stabilesc interveniile menite a ajuta persoana s-i recapete
autonomia
Planul de ngrijire reprezint mijlocul cel mai eficient de comunicare ntre persoanele
din echipa de ngrijire
Etapele procesului de ngrijire
1. Culegerea de date
2. Analiza i interpretarea lor
3. Planificarea ngrijirilor
4. Realizarea interveniilor
5. Evaluarea

CAPITOLUL I.
NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE
I.1. Descrierea aparatului circulator
Aparatul circulator sanguin este alctuit dintr-un organ central, inima sau cordul, i un
sistem organizat de canale tubulare, vasele sanguine, cuprinznd arterele i venele, iar ntre ele o
bogat reea de vase intermediare foarte fine, numite vase capilare. Acestea au un rol
considerabil n contextul schimburilor nutritive de la nivelul esuturilor, n cadrul metabolismului
celular prin importul unor materii folositoare organismului i exportul altora, spre organele de
excreie. Integritatea sistemului circulator condiioneaz o bun funcionalitate a organismului,
dup cum bolile vasculare scurteaz durata de via. n mod special procesele de scleroz cu
calcificri ale aparatului vascular, genereaz n foarte mare msur mbtrnirea esuturilor. Pe
drept cuvnt, prof. Leriche spunea c "omul are vrsta arterelor lui".
n cadrul aparatului circulator sanguin exist dou circuite, deosebite ca funcionalitate:
unul ntre cord i pulmon, care asigur oxigenarea sngelui, reprezentnd mica circulaie - sau
circulaia pulmonar - i altul ntre cord, viscere i periferia organismului, reprezentnd marea
circulaie - sau circulaia general.
La nivelul circulaiei limfatice exist un sistem de capilare limfatice, vase i ganglioni
limfatici cu originea la nivelul lichidului interstiial al esuturilor i cu mers centripet, prin dou
trunchiuri colectoare limfatice, spre sistemul venos al marii circulaii.

I.2.Inima (cordul) este un organ cavitar, muscular care functioneaza ca o pompa ce

impinge in permanenta sangele in organism, alimentand celulele cu oxigen si substante nutritive.
Inima face partee din aparatul cardiovascular.
Inima este singurul organ muscular care se contract ritmic, fr intrerupere, din viaa
embrionar pn la moarte. Automatismul cardiac este asigurat de un centru specializat (nodul
sinusal), de la care pornete stimulul cardiac.

a) Functionare
Sangele sarac in oxigen este adus din organism in atriul drept. De aici, prin valva
tricuspida, trece in ventriculul drept, de unde este pompat prin artera pulmonara dreapta in
plamani, pentru reoxigenare (mica circulatie). Dupa ce este alimentat cu oxigen in plamani,
sangele ajunge prin venele pulmonare inapoi in inima, in auriculul stang, de unde trece, prin
valva mitrala, in ventriculul stang. Din ventriculul stang este pompat prin aorta in intregul
organism (marea circulatie).
Functionarea corespunzatoare a valvelor permite umplerea cu snge a inimii n perioada
de repaos (diastol) i propulsarea dup contracie n marea i mica circulaie (sistola).

b) Dimensiuni
- lungime: aproximativ 15 cm (la adulti)
- diametru: 11 - 12 cm
- greutate: intre 250 300 gr. aproximativ 250 gr la femei si 275 gr la brbai.
- capacitate medie: 500 600 ml
- frecvena cardiac normal: 70 bti pe minut
- volum de snge pompat: 100 l/minut.
- presiunea normala: sistolic - 120 mm Hg, diastolic - 80 mm Hg.

c) Pozitionare
Inima

este

pozitionata

in

cutia toracica, intre

plamani, in spatele

sternului

sprijina

diafragma.

si

se

pe

d) Structura
Inima este un organ in forma de para rasturnata, indreptata oblic in jos si spre stanga,
invelit de un sac fibros, rezistent - pericardul (sacul pericardic). Pericardul este format din 2
straturi, pericardul fibros (la exterior) si pericardul seros (la interior).

Peretii inimii sunt formati din 3 straturi:

miocardul (muschiul cardiac) reprezinta peretele muscular al inimii, fiind partea cea
mai groas a peretelui cardic. Este format din tesut muscular.

endocardul tesut care captuseste incaperile inimii

epicardul membrana seroasa care imbraca la exterior miocardul

Morfologic inima este impartita:

de un sept longitudinal care imparte inima in 2 parti: inima stanga (contine sangele
arterial bogat in oxigent care este trimis pe cale aortica in marea circulatie) si inima
dreapta (contine sangele venos - sarac in oxigen - pe care il trimite in mica circulatie).

de un sept transversal care imparte fiecare sector in 2 cavitati: cavitatea atriala, situata in
partea superioara a inimii, cu pereti mai subtiri si cavitatea ventriculara, situata spre
varful inimii, cu pereti mai grosi.

La nivelul septului transversal se afla orificiile de comunicare intre atrii si ventricule,

fiecare prevazut cu cate o valva:
-valva mitrala (bicuspida) cu 2 valvule permite sangelui bogat in oxigen sa treaca din

atriulul stang in ventriculul stang.

- valva tricuspida cu 3 valvule - permite sangelui venos sa treaca unidirectional, din
atriul drept in ventriculul drept.

ventriculul stang prezinta un orificiu pentru artera aorta, prevazut cu o valva numita
valva aortica

ventriculul drept prezinta un orificiu pentru artera pulmonara, prevazut cu o valva numita
valva pulmonara

Valvele inimii:

I.3. Mica si marea circulatie

Sistemul arterial al marii circulatii este format din artera aorta si ramurile ei, de unde si
denumirea de sistem aortic.
Artera aorta pleaca din ventriculul stng. Traiectul ei se submparte n trei portiuni si anume:
aorta ascendenta, arcul aortic si aorta descendenta.
1.Aorta ascendenta ncepe din ventriculul stng si se termina la nivelul trunchiului
brahiocefalic. Ea este prevazuta cu trei valvule (valvulele sigmoide aortice). Din aorta
ascendenta pornesc, la nivelul valvulelor semilunare, cele doua artere coronare, dreapta si
stnga, care hranesc inima.
2.Arcul aortic se ntinde de la trunchiul brahiocefalic pna la ligamentul arterial (canalul
arterial obliterat). Din arcul aortic pornesc trei artere mari:
-trunchiul brahiocefalic sau artera nenumita
-artera carotida comuna stnga

-artera subclavie stnga.

Trunchiul brahiocefalic se bifurca la rndul lui n artera carotida comuna dreapta si artera
subclavie dreapta.
a. Artera carotida comuna se ntinde de la origine pna la marginea superioara a
cartilajului tiroid, unde se bifurca n artera carotida externa si artera carotida interna. La
locul de bifurcare, artera carotida comuna prezinta o usoara dilatare numita sinus
carotidian, n peretii caruia se afla glomusul carotidian, o formatiune cu rol n reglarea
presiunii arteriale.
b.Artera carotida externa se ntinde de la marginea superioara a cartilajului tiroid pna la
nivelul condilului mandibulei unde se mparte n doua ramuri terminale: artera temporala
superficiala si artera maxilara. nainte de bifurcare, ea da mai multe ramuri colaterale si
anume

arterele

tiroidiana

superioara,

linguala,

faciala,

occipitala,

sternocleidomastoidiana, auriculara posterioara si faringiana ascendenta. Artera carotida

externa prin ramurile ei prin ramurile ei terminale si colaterale, vascularizeaza o mare
parte din organele gtului si capului, inclusiv dura mater, n afara de encefal si ochi.
c.Artera carotida interna dupa ce se desparte de carotida extrerna, patrunde n craniu prin
canalul carotidian, dupa care se mparte n mai multe ramuri si anume arterele: cerebrala
anterioara, cerebrala mijlocie, coroidiana, oftalmica si comunicanta posterioara. Prin
ramurile ei, artera carotida interna iriga portiunea anterioara si laterala a encefalului,
globul ocular si anexele sale.
d. Artera subclavie dreapta porneste din trunchiul brahiocefalic, iar cea stnga direct din
arcul aortic. Ambele artere subclaviculare au acelasi traiect si acelasi teritoriu de irigare.
Artera subclavie se ntinde de la punctul de origine pna sub clavicula, unde se continua
cu artera axilara. Pe traiectul ei, artera subclavie da mai multe ramuri: vertebrala, toracica
interna, tireocervicala si costocervicala.
e.Artera vertebrala patrunde n orificiile arteriale ale apofizelor transverse cervicale, intra
apoi n craniu si uneste cu cea de pe partea opusa, formnd artera bazilara. Ramurile
arterei bazilare, prin cele 2 artere cerebrale posterioare, iriga trunchiul cerebral, cerebelul
si o parte din emisferele cerebrale. Artera bazilara se anastomozeaza cu ramurile

cerebrale ale arterei carotide interne formnd poligonul arterial Willis, asezat la baza
creierului, n jurul seii turcesti.
f. Artera toracica interna, numita si mamara interna, iriga prin ramurile ei colaterale si
terminale o parte din peretele toracic, peretele abdominal, bronhiile si diafragmul.
g. Trunchiul tireocervical iriga prin ramurile lui colaterale si terminale tiroida, faringele,
esofagul, traheea, laringele si muschii coloanei cervicale.
h. Trunchiul costocervical iriga muschii profunzi ai cefii si primele 2 spatii intercostale.
Artera transversa cervicala hraneste o parte din muschii centurii scapulare.
i. Artera axilara se ntinde de la marginea inferioara a claviculei pna la marginea
inferioara a muschiului marele pectoral, de unde se continua cu artera brahiala, ea da
urmatoarele ramuri: torcala suprema, toracoacromiala, toracala laterala (mamara externa),
subscapulara si arterele circumflexe humerale. Artera axilara, prin ramurile ei, iriga o
mare parte din regiunile trunchiului.
j. Artera brahiala se ntinde de la marginea inferioara a marelui pectoral pna la linia de
flexie a cotului unde se bifurca n 2 ramuri terminale, si anume artera radiala si ulnara.
Prin ramurile sale colaterale (artera brahiala profunda si artera colaterala ulnara), ea iriga
bratul.
k. Artera radiala se ntinde de la cot pna la regiunea carpiana, n dreptul degetului mare,
unde se continua cu arterele minii. Artera ulnara se ntinde tot de la cot pna la regiunea
carpiana, de unde se continua cu arterele minii. Prin ramurile lor colaterale, arterele
radiara si ulnara iriga antebratul, iar prin ramurile terminale iriga mna. Arterele minii
rezulta din anastomozarea arterei radiale si ulnare prin care se formeaza asa-numitele
arcade palmara superficiala si palmara profunda.
3. Aorta toracala se ntinde de la ligamentul arterial pna la diafragm. Din ea
pornesc 2 feluri de ramuri: viscerale si parietale. Ramurile viscerale sunt reprezentate de
arterele esofagiene, care iriga esofagul, de arterele pericardice, care iriga pericardul, si de
arterele bronsice, care iriga bronhiile. Ramurile parietale sunt reprezentate de arterele
frenice superioare si de arterele intercostale posterioare, care sunt n numar de 10 perechi
si care iriga peretele toracic. Arterele intercostale alcatuiesc mpreuna cu nervul

intercostal respectiv manunchiul vasculo-nervos intercostal, care se afla n santul costal

din marginea inferioara a coastei.
4. Aorta abdominala se ntinde de la diafragm pna la bifurcarea ei n cele 2 artere iliace
comune, la nivelul vertebrei L4. Din ea pornesc 3 feluri de ramuri:
- viscerale: trunchiul celiac si arterele mezenterica superioara, mezenterica inferioara,
suprarenala medie, renala si testiculara sau ovariana
- parietale: artera frenica inferioara si arterele lombare
- terminale: arterele iliace comune.
a. Trunchiul celiac este prima ramura viscerala din care se desprind arterele gastrica stnga,
hepatica si splenica, ce iriga organele respective.
b. Artera mezenterica superioara da urmatoarele ramuri: pancreatico-duodenala, jejunale si
ileale, ileocolica, colica dreapta si colica medie. Prin aceste ramuri, artera mezenterica
superioara iriga pancreasul, intestinul subtire si jumatatea dreapta a cadrului colic.
c. Artera mezenterica inferioara vascularizeaza restul colonului si partea superioara a rectului
prin arterele colica stnga, sigmoidiene si rectala superioara.
d. Artera suprarenala medie iriga glanda suprarenala, cea renala, rinichiul
e. Arterele testiculare la barbat si ovariana la femeie iriga testicului, respectiv ovarul.
Artera frenica inferioara iriga diafragmul iar arterele lombare iriga muschii spatelui si
muschii lati ai abdomenului.
Aorta abdominala se bifurca la nivelul vertebrei lombara 4 n 2 ramuri principale, numite
arterele liace comune. Ele se ntind de la locul de bifurcare a aortei abdominale pna la
articulatia sacro-iliaca, unde se bifurca n arterele iliaca interna si externa.
Artera iliaca interna sau hipogastrica da ramuri viscerale si parietale. Ramurile
viscerale sunt reprezentate de arterele vezicale care prin ramurile lor iriga vezica urinara
si organele genitale, de artera uterina prezenta la femeie care iriga uterul, tuba uterina,
ovarul si vaginul, de artere deferentiala prezenta la barbat si care iriga canalul deferential,
de artera rectala mijlocie, care contribuie la irigatia rectului, de artera rusinoasa interna,

care iriga organele genitale externe si muschii perineului. Ramurile parietale sunt
reprezentate de arterele fesiere, care iriga muschii fesieri, de artera laterala care iriga
cavitatea pelviana, de artera ileolombara, care iriga muschii abdominali profunzi, si de
artera obturatoare care iriga o parte din muschii coapsei.
Artera iliaca externa se ntinde de la locul unde se bifurca artera iliaca comuna
pna la iesirea din bazin (ligamentul inghinal), unde se continua cu artera femurala. De
pe traiectul ei se desprind arterele circumflexa iliaca profunda, care hraneste muschii lati
ai abdomenului si epigastrica inferioara, care se anastomozeaza cu epigastrica superioara.
Artera femurala se ntinde de la nivelul ligamentului inghinal pna la nivelul
inelului tendinos al muschiului adductorul mare, de unde se continua cu artera poplitee.
De pe traiectul ei se desprind ramuri colaterale, din care cele mai importante sunt: artera
epigastrica superficiala, care iriga pielea si tesutul subcutanat din regiunea abdomenului
inferior, artera circumflexa iliaca superficiala, care iriga tegumentele abdomenului
inferior, artera femurala profunda, care iriga articulatia coxofemurala si o parte din
muschii coapsei.
Artera poplitee se gaseste n groapa poplitee (regiunea postrioara a genunchiului),
ntinzndu-se de la inelul tendinos al muschilui adductor mare pna la inelul tendinos al
muschiului solear, unde se mparte n 2 ramuri terminale, si anume n arterele tibiala
anterioara si posterioara. Ea da ramificatii colaterale care iriga articulatia genunchiului si
o parte din muschii coapsei.
Artera tibiala anterioara se ntinde de la inelul tendinos al muschiului solear pna la
ligamentul cruciat, de unde se continua cu artera dorsala a piciorului (pedioasa). Prin
ramurile ei colaterale iorga regiunile anterioara si laterala ale gambei.
Artera tibiala posterioara se ntinde de la inelul tendinos al muschiului solear pna la
santul retromaleolar intern, unde se bifurca n arterele plantare. Ramurile ei colaterale
iriga regiunea posterioara a gambei.
Artera dorsala a piciorului este o ramura terminala a arterei tibiale anterioare. Ea se
termina la nivelul primului spatiu interosos, contribuind la alcatuirea retelei arteriale a
piciorului.

Arterele plantare (mediala si laterala) sunt ramuri terminale ale arterei tibiale
posterioare. Din artera plantara laterala ia nastere arcul plantar, din care pornesc arterele
metatarsiene plantare care, la rndul lor, dau nastere arterelor digitale plantare.
Sistemul arterial al micii circulatii este format din trunchiul arterei pulmonare si din
ramurile lui. Trunchiul arterei pulmonare pleaca din ventriculul drept si dupa 3-4 centimetri se
mparte n artera pulmonara stnga si artera pulmonara dreapta.
1.Artera pulmonara stnga are un traiect orizontal si o lungime de circa 3 centimetri.
Dupa ce patrunde n plamn, ea se mparte n 2 ramuri principale pentru cei doi lobi
pulmonari. Acestea, la rndul lor, se divid n ramuri din ce n ce mai mici, terminndu-se
n reteaua capilara din jurul alveolelor pulmonare. Artera pulmonara stnga e legata de
aorta prin ligamentul arterial, care rezulta din obstruarea canalului arterial (canalul
arterial este prezent la embrion si fat si face legatura ntre cele 2 vase mari).
2.Artera pulmonara dreapta are un traiect aproape orizontal si o lungime de circa 5-6
centimetri. Dupa ce patrunde n plamn, ea da trei ramuri principale pentru cei 3 lobi
pulmonari.
Sistemul venos al marii circulatii este reprezentat de totalitatea venelor care conduc sngele
n vena cava superioara si cava inferioara ce se deschid n atriul drept.

Vena cava superioara si afluentii ei.

Vena cava superioara colecteaza sngele venos de la nivelul extremitatii cefalice, al
membrelor superioare si al trunchiului (partea supradiafragmatica a acestuia). Vena cava
superioara este asezata n mediastinul anterior, are o lungime de 6-8 centimetri si se ntinde de la
cartilajul primei coaste pna la atriul drept. Ea are ca origine trunchiurile venoase brahiocefalice
iar ca afluent marea vena azygos.
a.Marea vena azygos este asezata n mediastinul posterior, pe flancul drept al coloanei
vertebrale. Ea are ca origine vena lombara ascendenta dreapta, care patrunde n torace si
devine marea vena azygos. Aceasta colecteaza sangele din peretii trunchiului prin venele
intercostale si prin vena hemiazygos, situata pe flancul stng al coloanei vertebrale.

b.Venele brahiocefalice dreapta si stnga, numite si vene anonime, sunt 2 trunchiuri

venoase care iau nastere din unirea venelor jugulare interne cu venele subclaviculare.
Dintre afluentii venelor brahiocefalice mentionam venele tiroidiene inferioare, vertebrale
si toracice interne. Ele culeg sngele din regiunile si organele sinonime.
c. Vena jugulara interna colecteaza snge venos din craniu, orbita si partial de la fata. Ea
formeaza mpreuna cu artera carotida comuna si cu nervul vag manunchiul vasculonervos
al gtului. Dintre afluentii acestei vene mentionam venele tiroidiene superioare,
faringiene, linguale, oftalmice si faciale. Aceste vene colecteaza sngele din regiunile si
organele sinonime. Tot n vena jugulara se mai varsa sistemul venos al craniului, format
din sinusurile durei mater craniene, care sunt niste cavitati sapate n grosimea acestei
membrane captusite cu un endoteliu. n aceste sinusuri este colectat, prin venele
encefalice superficiale si profunde, sngele din encefal. Dintre sinusurile durei mater le
amintim doar pe cele mai importante si anume sinusurile sagital superior, sagital inferior
si coronar, care sunt nepereche si sinusurile transvers, cavernos, petros si occipital care
sunt pereche.
d. Vena jugulara externa colecteaza sngele de la pielea capului, fata si gt. Ea aer un
diametru mult mai mic dect jugulara interna si se afla n planurile superficiale ale
regiunii laterale a gtului. Vena jugulara externa se varsa n unghiul dintre vena jugulara
interna si vena subclavie.
e. Vena subclavie continua vena axilara. Ea se ntinde de la marginea externa a primei
coaste pna la articulatia sternoclaviculara, unde se uneste cu vena jugulara interna,
formnd trunchiul venos brahiocefalic. Primeste ca afluenti venele jugulara anterioara,
care aduna o parte din sngel fetei, gtului si cefei, precum si venele toracoacromiale si
transversale ale gtului care aduna snge din regiunile respective.
f.

Vena axilara rezulta din unirea venelor brahiale la nivelul marginii inferioare a
muschiului marele pectoral. Ea se ntinde pna la marginea externa a primei coaste, unde
se continua cu vena subclaviculara si primeste ca afluenti venele peretelui lateral al
toracelui si vena cefalica.

g.

Venele membrului superior sunt superficiale si profunde. Venele superficiale nu urmeaza

traiectul arterelor, ele fiind asezate sub piele. La nivelul minii, venele superficiale sunt
dispuse n 2 retele: venoasa dorsala a degetelor si venoasa dorsala a minii. La nivelul
antebratului se deosebesc 3 vene superficiale mai importante: vena radiala superficiala

sau cefalica, vena ulnara superficiala sau bazilica si vena mediana a antebratului. La
nivelul bratului se gasesc 2 vene superficiale mai importante si anume vena cefalica, care
continua vena cefalica a antebratului si vena bazilica, care urca pe partea interna a
bratului pna la mijlocul lui, unde patrunde n profunzime, drennd sngele n vena
brahiala. Venele profunde formeaza la nivelul minii arcadele palmare superficiala si
profunda, care constituie originea venelor profunde. Fiecare artera este nsotita de 2 vene.
n regiunea antebratului exista deci 2 vene ulnare si 2 vene radiale care primesc afluenti.
Acestea se unesc la nivelul cotului, formnd venele brahiale sau humerale, care rpin
confluenta lor formeaza vena axilara.
Vena cava inferioara aduna sngele venos din organele abdominale si pelviene,
din peretii cavitatii abdominale si din membrele inferioare pe care l varsa n
atriul drept. Ea ezulta dun unirea celor 2 vene iliace comune si urca pe dinaintea
coloanei vertebrale, fiind asezata la dreapta aortei. n drumul sau este acoperita de
duoden, pancreas si ficat. Vena cava inferioara strabate diafragmul, patrunde apoi
n pericard si se varsa n atriul drept. n vena cava inferioara se varsa 2 categorii
de vene afluente: viscerale, care aduc sngele din viscerele abdominale si
pelviene si parietale care aduc sngele de la peretii abdominali.
a. Venele viscerale afluente venei cave sunt: venele spermatice si ovariene, vena
suprarenala dreapta care colecteaza sngele de la nivelul glandelor suprarenale, venele
renale, venele hepatice care colecteaza sngele de la nivelul viscerelor abdominale
ncepnd de la cardia si pna la rect. Acestea din urma strng sngele adus de vena porta
la ficat.
b. Vena porta ia nastere din unirea venei mezenterice superioare cu vena splenica, dupa ce
aceasta din urma s-a contopit cu vena mezenterica inferioara. Vena splenica colecteaza
sngele de la nivelul pancreasului, stomacului si duodenului. Vena mezenterica
superioara aduna sngele de la intestinul subtire si de la jumatatea dreapta a colonului.
Vena mezenterica inferioara colecteaza sngele de la rect si de la jumatatea stnga a
colonului. Vena mezenterica inferioara se uneste cu vena splenica. Vena porta astfel
formata ia parte la alcatuirea pediculului hepatic alaturi de canalul coledoc si de artera
hepatica. Ajunsa n hilul hepatic, ea se divide n ramuri din ce n ce mai mici care ajung
n spatiile dintre lobulii hepatici. Ramurile venei porte din aceste spatii trimit ramificatii
n lobulii hepatici unde se capilarizeaza. Din capilarele sinusoide iau nastere venele
centrolobulare, care se unesc la baza lobulilor n vene sublobulare, formnd n cele din

urma venele hepatice care colecteaza tot sngele din ficat si l duc n vena cava
inferioara. Cele mai importante vene parietale care se varsa n vena cava inferioara sunt
venele forenice inferioare care colecteaza snge de la diafragm si venele lombare care
colecteaza snge de la peretii abdominali.
c. Vena iliaca comuna e un trunchi venos lung de 3-4 centimetri rezultat din confluenta a 2
vene: iliaca interna si iliaca externa. Aceasta vena nu are afluenti.
d. Vena iliaca interna, numita si vena hipogastrica prin afluentii ei viscerali colecteaza
sngele de la uter, vagin , rect , vezica urinara si organele genitale externe, iar prin
afluentii parietali alcatuiti din venele fesiere, obturatoare, sacrale laterale si ileolombare
aduna sngele de la peretii bazinului.
e.

Vena iliaca externa e o continuare a venei femurale, se ntinde de la ligamentul inghinal

pna la articulatia sacroiliaca interna si formeaza vena iliaca comuna. Pe traiectul ei
primeste ca afluent vena circumflexa iliaca profunda si vena epigastrica inferioara care
colecteaza snge din peretele abdominal inferior.

f. Venele membrului inferior sunt superficiale si profunde. Venele superficiale nu urmeaza

traiectul arterelor, fiind asezate sub piele. La nivelul piciorului, aceste vene sunt dispuse
n 2 retele: reteaua venoasa dorsala si reteaua venoasa plantara. Din aceste retele se
formeaza 2 vene superficiale mari: vena safena mare si mica. Vena safena mare ia nastere
de pe fata dorsala a piciorului, trece naintea maleolei interne si urca pe fata interna a
gambei, apoi a coapsei pna n regiunea inghinala, unde se curbeaza si se varsa n vena
femurala. Vena safena mica ia nastere tot pe fata dorsala a piciorului, trece napoia
maleolei externe, urca pe fata aosterioara a gambei pna la regiunea poplitee, unde
strabate fascia si muschii acestei regiuni, varsndu-se n vena poplitee. Venele
superficiale se anastomozeaza cu cele profunde prin venele comunicante de la diferite
nivele. Venele profunde ncep la nivelul degetelor cu venele digitale plantare, ce se
continua cu venele interosoase plantare, care se varsa n arcada venoasa plantara. Din
aceasta arcada se formeaza venele tibiale anterioare si posterioare si venele fibulare.
Acestea urmeaza traseul artereleor omonime si formeaza vena poplitee, care se continua
cu vena femurala.
g. Vena femurala urmeaza traiectul arterei femurale, ntinzndu-se de la inelul muschioului
adductor mare pna la ligamentul inghinal, unde se continua cu vena iliaca externa. Pe

traseul ei primeste afluenti care colecteaza sngele din muschii coapsei si de la regiunea
abdominala inferioara.
Sistemul venos al micii circulatii: mica circulatie ncepe cu artera pulmonara care ia
nastere din ventriculul drept si se termina cu venele pulmonare care se varsa n atriul stng.
Arteriolele care ajung la nivelul acinilor pulmonari dau nastere capilarelor din peretele
alveolocapilar. Acestea se strng apoi n venule si n vene de calibru din ce n ce mai mare,
formnd n cele din urma doua vene pulmonare pentru fiecare plamn. Dupa ce strabat
pediculul pulmonar, aceste vene se varsa direct n atriul stng, ducnd snge mbogatit n
oxigen la inima, pentru a continua apoi din nou marea circulatie.

Inima cu venele si arterele mari+ sistemul limfatic al trunchiului

CAPITOLUL II. ULCERUL VARICOS

(ULCERUL DE GAMBA)
1. Definitie:
Ulcerul de gamba este o pierdere de substanta dermoepidermica, situat sub nivelul
genunchilor sau la nivelul labei piciorului, care necesita mai mult de sase saptamani pentru a se
vindeca. Ulcerul de gamba consta dintr-o ulceratie tumefiata sau un crater, cu expunerea
tesutului subiacent. Pot fi de forme, marimi si culori diferite.
2. Date de identitate:
Ulcerul de gamba este frecvent o afectiune cronica si recurenta. Peste 80-85% dintre
ulcerele de gamba sunt ulcere venoase, dezvoltandu-se datorita circulatiei venoase deficitare de
la nivelul membrelor inferioare. Alte tipuri de ulcere de gamba includ ulcerele arteriale, ce
rezulta datorita circulatiei deficitare de la nivel arterial, si piciorul diabetic (cu ulceratie), ce
poate fi un rezultat al diabetului. Ulcerele venoase pot fi dureroase, cauzand usturimi, prurit si
tumefiere la nivelul membrului afectat.
Ulcerele venoase de gamba devin mai frecvente cu varsta, fiind foarte rare in randul persoanelor
de sub 45 de ani. S-a estimat ca in randul persoanelor de peste 80 de ani, 1 din 50 de persoane
sunt afectate de ulcer de gamba. De asemenea, frecventa este crescuta in randul persoanelor
obeze sau imobilizate la pat.
Tratamentul ulcerului venos consta in curatarea si bandajarea ranii, precum si aplicarea
unor pansamente compresive la acel nivel. Cu toate acestea, vindecarea leziunilor necesita o
perioada indelungata, putand aparea recurente chiar si dupa vindecarea completa. Ulcerele
venoase de gamba se pot infecta sau pot dezvolta complicatii.
3. Motivele internarii:
Pierdere de substan pe gambe, edeme i eritem, plci de aspect
eczematiform (sau nu), plci ocre sau pigmentare, pachete vasculare, leziuni atrofice,
lipodermatoscleroz.

4. Antecedente personale si hederocolaterale:

Cazuri similare de insuficien venoas n familie.
La femei se pot accentua fenomenelede insuficien venoas cu ocazia sarcinilor sau a
statului prelungit n picioare.

5. Istoric:

data debutului;
circumstanele de debut (avort, sarcin, operaii pe micul bazin);
modalitatea de debut: postflebitic (trombotic), postvaricos;
data apariiei ulcerului;
tratamente efectuate;
complicaii: inflamatorii, hemoragice, intoleran la topice;
terapiile chirurgicale.

6. Examenul general al bolnavului:

Trebuie s evidenieze:

afeciuni vasculare (ATS, TAO, LES, SS, M.Behcet, .a.);

diabetul zaharat;
afeciuni hematologice (talasemia, policitemie, leucemii, crioglobulinemii,

macroglobulinemii);

neoplazii;
infecii bacteriene, fungice, leishmania;
paniculite .a.

7. Examenul local :
Din punct de vedere clinic, insuficiena venoas cronic prezin trei grade
de severitate:

Gradul I.Coroan venoas (venectazii) n zona paraplantar, glezn,

arcul plantar + edem maleolar vesperal.
Gradul II. Hiperpigmentri (dermita ocr i pigmentar); hipopigmentri,
edem, dermatoscleroz i liposcleroz.
Gradul III.Ulcerul venos (florid sau vindecat).
Manifestri care preced sau nsoesc ulcerul:

Edemul (flebederm, edem venos), alb, moale, nedureros, care se accentueaz n

ortostatism i la cldur, evident seara, disprnd dup,repaosul nocturn; localizat
perimaleolar, apoi n treimea inferioar a gambei; netratat, are tendina de cronicizare

i organizare fibroas, datorit creterii presiunii venoase i exudrii de fluide.

Dermita ocr i purpuric: leziuni punctiforme sau n plci i placarde; care se
datoresc extravazrii eritrocitelor n derm i acumulrii de hemosiderin, precum i a

creterii activitii melanocitare sub influena inflamaiei.

Eczema de staz (sinonim cu eczema gravitaional, eczema varicoas,
dermoepidermita eczematiform): se datorete sensibilizrii microbiene sau

topice (la neomicin, bacitracin, oxiquinoleine, lanolin, cauciucul de bandaj) sau datorit
secreiilor din ulcer. Se pot ntlnii toate stadiile unei eczeme, se localizeaz periulceros sau de-a
lungul venelor varicoase n treimea inferioar a gambelor.

Dermohiperdermita varicoas (sinonim lipodermatoscleroza, dermoscleroza,

hipodermita sclerodermiform, calulita ndurativ):

- se datoreaz ndurrii i fibrozrii dermului i a esutului subcutanat prin extravazare de

fluide i proteine, ca i prin alterri metabolice;
-n timp are loc un proces inflamator i fibrozant cronic;
-treimea inferioar a gambei capt un aspect scleros, cu induraie lemnoas - aspect de
"sticl de ampanie rsturnat";
-precede ulcerul varicos.

Atrofia alb (Milian):

-Mici cicatrici atrofice care pot conflua;

-Localizare n regiunea gleznelor (datorit unei vasculite livedoide); -se ntlnete mai
frecvent la cei cu HTA i diabet.

Ulcerul venos:

localizat de obicei n regiunea maleolar intern;

pe un fond de limfedem cronic;

membrele inferioare devin elefantiazice;

papilomatoza vecin ulcerului se datorete hipertrofiei capilare i blocajului

limfatic;
-

fibroza sau anchiloza gambei;

ulcere unice sau multiple;

profunzimea, de la civa mm la zeci de cm; -marginile sunt neregulate, caloase;

-suprafaa: curat, granulat (cu tendine la vindecare); scleroas (frtendine la vindecare);

-rar dureros; -fenomene infecioase: erizipel (streptococ de grup A).

Investigaia clinic a funciei venoase:

Inspecia i palparea membrelor n ortostatism.

Msurarea comparativ a circumferinei gambelor.

Percuia i testul tusei (proba Sicard): se invit bolnavul s tuseasc, n cazul unei

insuficiene venoase se observ o und care se propag n jos, pe vena dilatat.

TestulPerthes: Se aplic o fa elastic pentru a comprima reeaua venoas
superficial a gambei. se invit bolnavul s umble. n caz de obliterare a venelor
profunde, dup 8-10 minute, bolnavul acuz jen i durere n gamb, care l oblig s
suprime contenia. Dimpotriv, cnd venele profunde sunt permeabile, bolnavul

suport bine contenia elastic ba chiar resimte o uurare.

TestulTrendelemburg. Bolnavul n decubit dorsal, cu membrul inferior la zenit. Se
aplic un garou la rdcina coapsei sau se comprim cu policele crosa safenei interne.
Se invit bolnavul s se ridice n ortostatism. Se ridic garoul sau policele. Dac vena
safen se umple brusc de jos n sus avem insuficien valvular i deci, reflux
patologic vertical. Aceast prob poate s fie repetat cu aplicarea garoului la diferite
niveluri pe membrul inferior pentru a putea stabili locul exact al comunicantelor

insuficiente. (Testul Mahorner-Ochsner).

Proba Chervier este similar cu proba Trendelemburg, dar garoul nu se ridic. n
cazul cnd venele varicoase se umplu n cteva secunde avem reflux din circulaia

profund, prin venele comunicante, spre sistemul superficial (varice post trombotice).
Testul celor trei garouri. Cu pacientul n ortostatism, se aplic un garou la rdcina
coapsei, unul deasupra articulaiei genunchiului i unul n treimea superioar a
gambei. se ridic bolnavul n picioare i se observ umplerea venelor superficiale
dintre garouri.

8. Examene de laborator si explorari .

Investigarea funciei venoase prin metode paraclinice.

Flebologia-examen radiologic al venelor dupa injectarea unui produs iodat.
Flebografia priveste de cele mai multe ori membrele inferioare si vena cava

inferioara, deoarece acestea sunt cele mai frecventa locuri de stabilire a trombozelor
venoase.

Ultrasonografia Doppler.- este o metoda de apreciere a fluxului sanguine intr-un vas

sau a structurii anatomice a acestui vas utilizand ultrasunetul.

Fotopletismografia: msoar variaiile n absorbia luminii de ctre hemoglobina din

plexurile venoase dermice. Cnd presiunea venoas este crescut, plexurile venoase
sunt pline i absorb mult lumin i viceversa. Este util ca test de screening
ndiferenierea incompetenei venoase profunde de cea superficial.

Studierea funciei arteriale.

Msurarea presiunii sistolice la glezn, n comparaie cu a braului;flowmetria

Doppler; arteriografia.

Examenul Doppler cu unde continuue(CW) ofer informaii despre obstrucii i reflux.

Scanning-ul duplex (la cei cu edeme i durere).

Pletismografia cu aer (APG).

Examenul histopatologic pentru Diagnosticul diferenial (epiteliom).

Radiogrefia
zonei

ulcerate
(osteomielita).

Tomografie osoas, biopsie, scintigrafie cu galium.

Patch test (antibiotice, excipieni).

Alte investigaii de laborator:

Hemoleucograma (anemie, policitemie, leucemie);
Trombocite, TS, TC, VSH;
Glicemie, probe hepatice, uree, creatinin;
Electroforez (hipoalbuminemie i hipergamablobulinemie);
Imunoelectroforeza (disglobulinemii);
Crioglobulinemie, macroglobulinemie;
Celule lupice, AAN, VDRL, test HIV;
Examene bacteriologice din ulceraii i antibiogram.

9. Diagnosticul pozitiv:

Anamneza, aspectul clinic, examenele de laborator i alte explorri.

Formulare: ulcer cronic de gamb (venos), ulcer post trombotic sau ulcer
varicos.
Localizarea, dimensiunile, profunzimea, aspectul marginilor, numrul,
fenomenele subiective
Ulcerul venos:
-localizat de obicei n regiunea maleolar intern;
10. Diagnosticul diferential:

Ectimele streptococice: sunt multiple, au aspect inflamator i evoluie acut;

Gomele luetice: evoluie subacut, anamneza, examene serologice pozitive pentru

lues;

eritemul ndurat Bazin ulcerat (Hutchinson);

Ulcere de gamb de origine arterial: ATS, diabet, HTA (Martorell); TAO

bilateral, durere;

Ulcere hematologice; poicitemia vera, anemie neurolitic pe fond neuropat, mal

perforant;

De origine limfatic. congenital, boala Milroz, limfangiomul congenital sau

cptat - filarioza;

De alte cauze: tumori benigne sau maligne; sclerodermie, LES; fistule

(osteomielita); vechi cicatrici de arsur sau iradiere;

Cancere cutanate, epiteliom bazocelular, spinocelular, sarcoame.

11. Etiopatogenie
Ulcerele varicoase apar datorit disfunciei congenitale sau dobndite a venelor profunde
i/sau comunicante. Aproximativ 50% dintre pacieni au un trecut de tromboz venoas
profund, cauzat de incompetena valvular, care determin creterea presiunii venoase, cu
efecte secundare asupra microcirculaiei i, n consecin, asupra troficitii locale.
Incompetena izolat a venelor superficiale ale sistemului safen (varice hidrostatice)
determin mai rar ulcere de gamb (20%). Displaziile congenitale se gsesc n 3-4% din cazuri.

Cauzele ulcerului de gamb:

1. afeciuni vasculare:
venoase;
arteriale: ATS, embolii de colesterol, TAO, malformaii atrioventriculare;
vasculite (vasculite alergice, LES, boala Behet, atrofia alb, poliarterita
nodoas, granulomatoza Wegener);
limfatice.
2. Neuropatii (diabet, tabes dorsalis, siringomielie).
3. Afeciuni metabolice (diabet zaharat, gut).
4. Afeciuni hematologice:
-eritrocitare (talasemie, policitemia rubra vera),
-leucocitare (leucemii),
-disproteinemii (crioglobulinemii, macroglobulinemii).
5. Traumatisme (presiune, iradiere, frig, arsuri, facticial).
6. Neoplazii (epitelioame, sarcoame, limfoame, tumori metastatice).
7. Infecii:
-bacteriene (ectima, embolii septice, inflamaie cu Gram-negativ sau anaerobi,
mycobacteriozite tipice i atipice);
-fungice (inflamaii fungice profunde, granulomul Majocci);
-protozoare (leishmania);
-nepturi i mucturi de insecte.
8. Paniculite (boala Weber-Cristian, necrobioza lipoidic).
9. Pyodermagangrenosum.
Exist mai multe ipoteze privind mecanismele de apariie:

Ipoteza manonului de fibrin, (propus de Browse&Burnard n 1982).

Destinderea patului capilar mrete porii endoteliali i permite extravazarea fibrinogenului, care
formeaz un manon pericapilar de fibrin, care mpiedic schimburile vitale. n realitate,
persistena acestor manoane, dup vindecare, sugereaz faptul c ele ar putea fi efectul i nu
cauza ulceraiei.

Ipoteza "dopului leucocitar", (a fost introdus de ctre Coleridge-Smith i

colab.). Se sugereaz ideea sechestrrii leucocitelor care ader de pereii vasculari, care vor fi
activate i vor elibera mediatori ai inflamaiei, responsabili de alterrile capilare.

Alt ipotez este a macromoleculelor care trec n derm (Teoria lui Falanga), ca

urmare a hipertensiunii venoase, i leag sau"sechestreaz" factorii de cretere i materialul

matricei, necesari pentru repararea i meninerea integritii tisulare.
12. Evolutie, complicatii, prognostic
Sunt legate de:
a)

Cauz: ulcerele venoase au prognoza mai bun dect cele arteriale, ulcerele

posttrombotice i cele neuropatice avnd pronostic mai grav n timp. Ulcerele iniiale se vindec
dar se redeschid dup reluarea activitii i duc la reducerea capacitii de munc, avnd un
caracter cronic, recidivant.
b)

De gradul de edem cronic inflamator.

c)

De modul de aplicare al tratamentului.

Complicaii:
1. Ruptura varicelor de cauz traumatic, datorit instalrii dermitei de staz, n urma
unui efort fizic deosebit.
2. Tromboflebita superficial favorizat de:
-

factori infecioi;

stri septicemice;

boli metabolice, boala Vaquez;

leucemii, tulburri de coagulare;

cancer gastric, alergii postmedicamentoase;

afeciuni arteriale.
3. Gamba acut postflebitic (edem cu pericelulit) se caracterizeaz prin gamba

edematoas, cu edem moale, depresibil, dureros, rou vineiu, cald. pielea este neted, ntins, cu
fisuri i limforagii. Plci de limfangit pn la coaps, flictewne i cruste melicerice. n general
se opresc brusc n treimea superioar a gambei, realiznd "carmbul de cizm" sau se profileaz
o ngustare cilindric, cu tendin la scleroz. Exist i o limfangit subacut, pe fond de blocaj
parial al circulaiei limfatice (tromboz limfatic, dermatoscleroz, limfangit), din cauza
suprasolicitrii poziiei verticale, cldur, umiditate, suprainfecii microbiene, neglijarea
tratamentului.

4. Ulcerul varicos infectat datorat streptococului, stafilococului, germenilor Gramnegativi. Clinic: dureri vii, pulsatile, edem periulceros, eritem; ulcerul poate devenii gangrenos.
Pe suprafaa ulceruluise afl esut necrozat i secreie purulent. apare dermita de tip erizipeloid,
treneuri de limfangit, adenopatii regionale de tip inflamator, flebite i periflebite, arterite.
5. Leziuni osteoarticulare (periostita, osteoporoza).
6. Degenerescena malign: marginile devin vegetante, cresc exuberant
iar ulceraia este dureroas i urt mirositoare.
7. Calcificri subcutanate.
.13. Tratament
Tratamentul insuficienei venoase cronice are drept scop corectarea sau ameliorarea
ntoarcerii venoase prin:
a) Clinostatism prelungit, care reduce presiunea, edemul i duritatea.
b) Contenia elastic. Se realizeaz cu bandaje elastice sau combinaii diverse. Se aplic
dimineaa nainte de ridicarea din pat i se scot seara la culcare. Sunt utile att pentru profilaxie
ct i pentru tratamentul insuficienei venoase cronice. Mecanism: scade presiunea n venele
superficiale, cu reducerea exudaiei plasmatice.
c) Scleroterapia. prin injectarea intravascular a unui agent sclerozant, se produce o
tromboflebit superficial care duce la ocluzia vasului respectiv. Uneori trombusul se poate
canaliza.
d) Tratamentul chirurgical.
e) Tratamentele medicale: flebotonice topice i sistemice, diuretice, evitarea cldurii,
duuri reci, scderea n greutate.
Tratamentul ulcerului venos i al manifestrilor asociate:
Local:
a) Combaterea infeciei:
-

antibiotice: mupiricinul i bacitracina;

antiseptice. nitrat de Ag 0,5%, cloramin, clorhexidin;

ser fiziologic;

violetul de genian, fucsina.

b) ndeprtarea detritusurilor celulare:

-comprese umede;
-debridare chirurgical;
-chimic (enzime fibrinolitice sau colagenolitice).

c) Stimularea granulrii.
-nitrat de Ag soluie 1% sau pomad (Mikulicz);
-soluie hiperton de NaCl;
-soluii de glucoz, dextran, soluii hidrocoloide;
-granulare excesiv: nitrat de Ag 25% sau dermatocorticoizi.
d) Stimularea epitelizrii: aplicarea de ser fiziologic sau curarea marginilor plgii;
e) ngrijirea tegumentelor periulceroase:
-past zincat.
f) Grefarea:
-ulcer curat, granulat;
-grefa "n pastile" sau total.
Sistemic:
-Antibiotice n funcie de bacteriile izolate.
-Fibrinolitice: stanozolul (crete fibrinoliza).
-Hemoreologice: pentoxifilina (400 mg x3/zi) scade vscozitatea sanguin,
inhib agregarea plachetar, crete deformabilitatea hematiilor.
-Alte medicamente: diuretice, AINS.

CAPITOLUL III. STUDII DE CAZ

Cazul nr.1
I. Culegerea datelor:
Numele i prenumele :T.C.
Sex : Masculin ;
Vrsta : 61 ani ;
Localitatea : Galati ;
Ocupaia : Pensionar ;
Religia : Ortodox ;
Naionalitatea : Romn ;
Diagnosticul la internare : - Ulcer cronic de gamb suprainfectat , gamba stng.
- Insuficiena venoas cronic ;
Diagnosticul la 72 de ore : - Ulcer cronic de gamb suprainfectat , gamba stng.
- Insuficien venoas cronic.
- Diabet zaharat tip 2;
Motivele internrii : - Ulceraii masive, nsoite de edeme mari i durere la nivelul gambei
stngi ;
Istoricul bolii : Pacient n vrst de 61 ani, cunoscut cu ulcer de gamb de peste 15 ani, diabet
zaharat tip 2 (2002), fr medicaie antidiabetic de aproximativ 2 ani. Se interneaz pentru
prezena la nivelul gambei stngi a unor ulceraii masive, cu marginile neregulate, pe fundul lor
cu sfaceluri purulente cu miros fetid, nsoite de edeme mari ale gambei i plantei stngi i dureri
intense, tulburri trofice perilezionale.
Afirmativ pacientul nu a luat de 4 luni nici un fel de medicaie vasoprotectoare i
venotonic.
Se interneaz n vederea investigaiilor clinice i paraclinice i a tratamentului de
specialitate
Antecedente heredo-colaterale :
- Nu cunoate

Antecedente personale, fiziologice i patologice:

- 1982 - apendicectomie ;
- 1992 - ulcer cronic gamba stng ;
- 2002 - diabet zaharat, echilibrat prin diet i A.D.O. ;
- 2005 - cardiopatie ischemic ;
Condiii de via i munc :
- Condiii corespunztoare de via ;
Comportamente (fumat, alcool) :
- nefumtor ;
- consum ocazional alcool ;
- alimentaie hipercaloric ;
Medicaie adminstrat naintea internrii :
- a urmat tratamentul diabetic conform prescripiei medicale ;
- fr nici o medicaie vasoprotectoare i venotonic de aproximativ 4luni ;
II. Examenul obiectiv- Tip constituional hipostenic
Greutate= 117 kg ,
Talie = 177 cm ,
Temperatur = 36,8 C ;
Starea general : influenat ;
Starea de nutriie : supraponderal ;
Starea de contien : pstrat ;
Facies : suferind, zone depigmentate la nivelul pomeilor ;
Tegumente : Ulceraii masive, nsoite de edeme mari la nivelul gambei stngi;
Mucoase : normal colorate ;
Fanere : unghi deformate, cu striaiuni la nivelul picioarelor ;
esut conjunctiv - adipos : foarte bine reprezentat ;
Sistem ganglionar : superficial, nepalpabil ;
Sistem muscular : normoton, normotrof, normokinetic ;
Sistem osteo-articular : integru morfofuncional ;
Aparat respirator : torace uor emfizematos, murmur vezicular normal transmis bilateral, uor
estompat, fr raluri. F.R. =20 respiraii /minut ;
Aparat cardiovascular : arie precordial de aspect normal, oc apexian n spaiul V, IC pe
LMC stng, zgomote cardiac asurzite, ritmice, greu perceptibile. AV = 62 bti /minut, TA =
130/70mmHg, fr sufluri cardiac, puls neperceptibil la artera pedioas ;

Aparat digestiv : abdomen destins de volum, elastic, moale nedureros, spontan i la palpare.
Tranzit intestinal absent (constipaie) ;
Ficat , ci biliare , splin : ficat palpabil la 0,5cm de rebordul costal, splin nepalpabil ;
Aparat uro-genital : loje renale libere, manevra Giordano bilateral, miciuni frecvente, poliurie
i nicturie, usturimi la urinare;
Sistem nervos , endocrin , organe de sim : ROT prezente bilateral , fr semne de iritaie
meningeal ;
III. Analiza i interpretarea datelor
1. Nevoia de a respira i a avea o bun circulaie :
A. Respiraia :
-Poziia obinuit de confort : decubit dorsal ;
-Nu prezint probleme n satisfacerea nevoii ;
B. Circulaia :
- Prezint insuficien venoas cronic .
2. Nevoia de a bea i a mnca :
- Gust : da ;
- Ajutor pentru a mnca : nu ;
- Regim : da , din cauza bolii : excluderea glucidelor din alimentaie ;
- Dificulti la masticaie : nu prezint ;
- Dificulti la deglutiie : nu prezint .
3. Nevoia de a elimina :
A. Urina :
- Dificulti la eliminare : prezint polakiurie ;
- Miciuni nocturne : prezint nicturie ;
- Incontinen : nu prezint ;
B. Scaun :
- Dificulti : nu prezint ;
4. Nevoia de a se mica i a avea o bun postur :
-Se deplaseaz singur , fr ajutor ;
-Activitate psihic : bun .
5. Nevoia de a dormi i a se odihni :
- Numrul orelor de somn : aproximativ 7 ore ;
- Ajutor pentru a adormi: nu ;
- Obiceiuri pentru a dormi : fr ptur ;

- Somnifere : nu sunt necesare ;

6. Nevoia de a se mbrca i dezbrca :
-i satisface independent nevoia .
7. Nevoia de a menine memperature corpului n limite normale :
- Acuz palpitaii la temperaturi foarte ridicate .
8. Nevoia de a fi curat , ngrijit i a proteja tegumentele i mucoasele :
- Obiceiuri : baie de dou ori pe sptmn ;
- Se spal singur, nu are nevoie de ajutor ;
- Semne particulare : nu are ;
- Tegumentele prezint ulceraii masive, nsoite de edeme mari la nivelul gambei stngi
iar mucoase sunt normal colorate .
9. Nevoia de a evita pericolele :
- Temperaturile crescute i creaz problem .
10. Nevoia de a comunica :
- Este o persoan puin comunicativ ;
11. Nevoia de a aciona conform propriilor convingeri i valori , de a practica religia :
-Practic religia : ortodox ;
12. Nevoia de a fi preocupat n vederea realizrii :
-Satisfacerea nevoi se reduce la ngrijirea nepotului ;
13. Nevoia de a se recrea :
-Obiceiuri : urmrete meciurile de fotbal ale echipei favorite ;
14. Nevoia de a nva cum s-i pstreze sntatea :
-Urmeaz tratamentul hipertensiv si dieta aferent conform prescripiei medicale, de
asemenea s-a prezentat la spital pentru tratarea ulcerului varicose.

IV.

Plan de ingrijire

Ziua 1
Problemele

Obiectivele

pacientului

asistentei

-stare

de

Interventiile asistentei

rau -supravegherea

generala

-masurarea

functiilor vitale

Evaluare

tensiunii -puls:62 batai /minut

arteriale, a pulsului, a
respiratiei si notarea in
foaia de abservatie

-reaspiratie:20
resp/min
-TA: 130/70 mmHg

-investigatii

de -recoltarea

laborator

probelor

-s-a recoltat sange prin

Rezultate

pt punctia venoasa pentru

laborator.

laborator

de

determinarea

-VSH: mm/h;

urmatoarelor examene de

-Hb:10.4 g %;

laborastor:

VSH,

-leucocite:

glicemie,

9300/mm3

hemoglobin,
uree,

creatinina,

transaminaze.

-EO:1%;
-segmentate:78

%;

limfocite mici;
-glicemie: 239 mg%;
-creatinita:

0.6

mg/dL; ASLAT: 16
U/L; ASLAT: 18 U/L;
-toaleta
pansarea plagii

si Indepartarea
sfacelelor
purulente
dezinfectarea
plagii

si

-toaleta plagii cu apa

-in

oxigenata;

plagii

-pe zonele infectate se

aplica
antibiotic

unguient
sau

betadine solutie;

cu
fase

urma
si

toaletei
aplicarea

solutiei de betadine
dispare mirosul fetid,
dar

infectia

persista;

inca

Ziua 2
Problemele

Obiectivele

pacientului

asistentei

investigatii

de -recoltarea

laborator

analizelor

de

laborator

Interventiile asistentei

Evaluare

-urocultura cu antibiograma

Rezultate

-recoltare secretii din plaga

de

laborator:
-urocultura negativa
(sterile); -cultura din
plaga: pseudomonas,
sesibil

la

Gentamicina,

Acid

Clavulanic

si

Ciprofloxacin;
-toaleta
pansarea plagii

si

-eliminarea
riscului

-se face toaleta cu apa -infectia persista

de

infectie si de

oxigenata
-aplicarea

extindere

de

antibiotic

a unguient pe plaga

plagii;
administrar ea

-indepartarea

tratamentul ui

riscului

medicamentos

suprainfectare;

de

-imbunatatirea
circulatiei
venoase;
-tratarea plagii

Administrarea de antibiotic

-starea generala se

injectabil:

imbunatateste;

-Gentamicina 80 mg/2x pe
zi;

-edemul persista;
-reducerea

in ortostatism;

-Vasseldue: 1 fiola/zi;
-Detralex: 2 tb/zi;
-repaos

in

pozitia

Trendelenburg; -Tador: 3
tb/zi;

durerii

Ziua 3
Problemele

Obiectivele

pacientului

asistentei

consult

Interventiile asistentei

la eevaluarea

pt

Rezultatele

clinica de boi valorilor

determinarea glicemiei; -se

examenelor

de nutritive si glicemiei

si face toaleta plagilor cu apa

diabet

-s-a

stabiliirea

recoltat

sange

Evaluare

oxigenata

de

laborator:
-glicemie:270 mg%;

regimului si a
conduitei
terapeutice;
toaleta

si

pansarea plagii

eliminarea -pe zonele infectate se aplica Infectia persista dar

riscului

unguient cu antibiotic;

infectiei si de
extindere
administrarea

plagii;
indepartarea

tratamentului

riscului

medicamentos;

devine

ma

curate, fara secretii.

a
Administrarea de antibiotic

-stare generala buna;

injectabil:

-regresie

suprainfectare;

-Gentamicina 80 mg/2x pe

edeimului;

-tratarea

zi;

insuficientei
venoase;
-tratarea
durerii;
- tratarea
diabetului;

de

usoara

-reducerea durerii in
ortostatism prelungit;

-Vasseldue: 1 fiola/zi;

-nu
intolerant;

-Detralex: 2 tb/zi;
-repaos
Trendelenburg;
-Tador: 3 tb/zi;

Ziua 5

plaga

in

pozitia

prezinta

Probleme

Obiectivele

pacientului

asistentei

-toaleta
pansare plagii

si -indepartare

Interventiile asistentei

Evaluare

-se face toaleta locala cu ser -apar

riscului de

fiziologic

suprainfectie;

Curison picaturi

muguri

de

apoi se aplica apitelizare;

-imbunatatirea
circuiatiei
-administrarea

venoase;
-indepartare

-Administrare de antibiotic: In urma tratamentului cu

tratamentului

riscului de

Eritromicina: 2 tb x 4/zi;

mjedicamentos

suprainfectie;
-imbunatatirea
circuiatiei
venoase;

flebotonice

si

-Pentoxifilin retard 400mgx venotonice,

starea

2/zi; Endoteon:2 tb/zi;

1. Culegerea datelor:

este

-clinostatism prelungit si imbunatatita;

contentia elastic extrema a
gambei;

Cazul nr 2

vasculara

mult

Numele i prenumele :V.I.

Sex : Masculin ;
Vrsta : 71 ani ;
Localitatea : Sendreni (Galati) ;
Ocupaia : Pensionar ;
Religia : Ortodox ;
Naionalitatea : Romn ;
Diagnosticul la internare : Ulcer venos cronic posttrombotic, 1/3 inferioar a gambei drepte,
faa intern ;
Diagnosticul la 72 de ore : Ulcer venos cronic posttrombotic, 1/3 inferioar a gambei drepte,
faa intern ;
Motivele internrii : - Ulceraie rotund ovalar cu diametrul de aproximativ 8cm, acoperit de
secreii sero-purulente, nconjurat de un placard eritematos, discret pruriginos ;
Istoricul bolii : Bolnavul prezint diagnosticul de ulcer cronic posttrombotic gamba dreapt de
aproximativ 20 de ani, a avut numeroase internri la Clinica de Dermato-venerologie pentru
redeschiderea ulcerului, intercalate de perioade de vindecare postterapeutic. Se reinterneaz n
Clinica D.V. pentru reevaluare clinic-biologic i tratament de specialitate, prezentnd n 1/3
inferioar a gambei drepte, pe faa intern, o ulceraie rotund ovalar, nconjurat de un placard
eritematos, periulceros.
Antecedente heredo-colaterale :
- Mama insuficien venoas, diabet zaharat ;
- Tatl H.T.A.;
Antecedente personale fiziologice :
- Bolile copilriei ;
Antecedente personale patologice :
- 1979: Fractur deschis gamb stng i antebraul drept;
- 1989: Safenectomie;
- Ulcer cronic posttrombotic de aproximativ 20 de ani, localizat la gamba dreapt ;
- Epiteliom spinocelular periorbitar cauterizat;
- H.T.A. (nu poate preciza exact data debutului);
Medicaie adminstrat naintea internrii :
- Enap - 5mg.x2/zi;
- Furosemid - 1 tablet pe zi
- Detralex - 2 tablete pe zi

II. Examenul obiectiv

Greutate= 80 kg , Talie = 175 cm , Temperatur = 36 C ;
Starea general : bun ;
Starea de nutriie : bun ;
Starea de contien : pstrat ;
Facies : fr modificri fenotipice ;
Tegumente : normal colorate , cu excepia prezenei n 1/3 inferioar a gambei drepte, pe faa
intern, a unei ulceraie rotund ovalar, nconjurat de un placard eritematos, periulceros ;
Mucoase : normal colorate ;
Fanere : normale ;
esut conjunctiv - adipos : normal reprezentat ;
Sistem ganglionar : normal ;
Sistem muscular : normoton , normotroftrof , normokinetic ;
Sistem osteo-articular : integru morfofuncional ;
Aparat respirator : murmur vezicular normal transmis bilateral ;
Aparat cardiovascular : zgomote cardiace ritmice , TA =170/80 mm/Hg (H.T.A, insuficien
venoas cronic) ;
Aparat digestiv : abdomen suplu , elastic , cu respiraia TI prezent ;
Ficat , ci biliare , splin : ficat , splin - n limite fiziologice ;
Aparat uro-genital : miciuni fiziologice ;
Sistem nervos , endocrin , organe de sim : fr semne de iritaie meningian .

III. Analiza i interpretare datelor

1. Nevoia de a respira i a avea o bun circulaie :
A. Respiraia :
-Poziia obinuit de confort : decubit lateral dreapta ;
-Nu prezint probleme n satisfacerea nevoii ;
B. Circulaia :
-Prezint insuficien venoas cronic .
2. Nevoia de a bea i a mnca :
- Gust : da ;

-Ajutor pentru a mnca : nu ;

-Regim : da , din cauza bolii : hiposodat ;
-Dificulti la masticaie : nu prezint ;
-Dificulti la deglutiie : nu prezint .
3. Nevoia de a elimina :
A. Urina :
-Dificulti la eliminare : nu prezint ;
-Miciuni nocturne : n limite normale ;
-Incontinen : nu prezint ;
B. Scaun :
-Dificulti : nu prezint ;
-Constipaie : nu ;
-Diaree : nu ;
-Transpiraie : n cantitate Sormal .
4. Nevoia de a se mica i a avea o bun postur :
-Se deplaseaz singur , fr ajutor ;
-Activitate psihic : bun .
5. Nevoia de a dormi i a se odihni :
-Numrul orelor de somn : aproximativ 8 ore ;
-Ajutor : nu ;
-Obiceiuri pentru a dormi : nu prezint ;
-Somnifere : nu sunt necesare ;
6. Nevoia de a se mbrca i dezbrca :
-i satisface independent nevoia .
7. Nevoia de a menine Jemperature corpului n limite normale :
-Acuz palpitaii la temperaturi foarte ridicate .
8. Nevoia de a fi curat , ngrijit i a proteja tegumentele i mucoasele :
-Obiceiuri : baie i du ;
-Se spal singur, nu are nevoie de ajutor ;
-Semne particulare : nu are ;
-Tegumente i mucoase normal colorate, prezint n 1/3 inferioar a gambei drepte, pe
faa intern, a unei ulceraie rotund ovalar, nconjurat de un placard eritematos, periulceros
9. Nevoia de a evita pericolele :
-Temperaturile crescute i creaz Sroblem .

10. Nevoia de a comunica :

-Este o persoan comunicativ, i plac glumele .
11. Nevoia de a aciona conform propriilor convingeri i valori , de a practica religia :
-Practic religia : ortodox ;
12. Nevoia de a fi preocupat n vederea realizrii :
-Se implic n aciuni de ajutorare a btrnilor de la azil ;
13. Nevoia de a se recrea :
-Obiceiuri : merge n parc pentru a se ntlni cu ali pensionari cu care poart discuii i
joac ah .
14. Nevoia de a nva cum s-i pstreze sntatea :
-Urmeaz tratamentul hipertensiv si dieta aferent conform prescripiei medicale, de
asemenea s-a prezentat la spital pentru tratarea ulcerului varicos .

IV.

Plan de ingrijire

Ziua 1

Problemele

Obiectivele

pacientului

asistentei

Interventiile asistentei

Evaluare

-stare

-masurarea tensiunii arteriale,

-pulsul:

generate

supravegherea

puisului si a respiratiei si

batai/minut;

relative buna;

functiilor

notarea

vitale;

observatii;

lor

in

foaia

70

de

-respiratia:20
respiratii/minut
-TA: 130/70 mmHg;

-investigatii

-recoltareaS-a recoltat sange prin

-VSH:45mm/h;

de laborator

probelor punctia venoasa pentru

-Hb:13.4 g %

pentru

-leucocite: 4300 mm3;

determinarea
urmatoarelor analize de
laborator
laborator:
-VSH;

-glicemie:98 mg %;
-creatinina: 0.6mg/dL;
-TGO: 18 I.;

-hemoglobina;
-

-TGP: 15 U.I

-leucocite;
-glicemie;

-albumina,glucoza-

-uree;

absent

-creatinina;

-Ubg normal;

-transaminaze: TGO,

-pH: 5

TGP;

-sediment urinarar:
-rare

Ssumarul de urina;

cellule-

epiteliale;
-densitate: 1025;
-toaleta
pansarea

si

-aseptizarea

Se efectuiaza:

-urocultura- sterila
-toleranta buna

plagii

-toaleta plagii;

antibiotic;

plagii

-se

aplica

unguent

antibiotic( Gentamicina);

cu

la

-in urma aplicarii

unguentului
antibiotic

cu
se

reduce

riscul de infectie si de
extindere a plagii.
Ziua 2
Problemele

Obiectivele

pacientului

asistentei

Interventiile asistentei

Evaluare

-toaleta

si

-se face toaleta plagii cu apa

-infectia

de

oxigenata; -pe zonele infectate se

persista;

infectie si de

aplica Curison gel (Hialuronat de

-extinderea

extindere

Zb);

plagii

administrarea

plagii;
-indepartare

-Administrare

oprita;
-stare generala

tratamentului

riscului de

Eritromicina: 2 tb x 4/zi;

pansare plagii

medicamentos

-indepartarea
riscului

suprainfectie;

de

antibiotic:

buna;

-Pentoxifilin retard 400mgx 2/zi;

-imbunatatirea

Endoteon:2 tb/zi;

circuiatiei
venoase;

este

-diminuarea
senzatiei

de

"piceor greu

-clinostatism prelungit si contentia

elastic extrema a gambei;

Ziua 3
Problemele

Obiectivele

pacientului

asistentei

-toaleta

si

pansare plagii

Interventiile asistentei

-indepartarea

-se face toaleta plagii cu apa

-Plaga

de

oxigenata; -pe zonele infectate se

secretii

infectie si de

aplica Curison gel (Hialuronat de

seropurulente

extindere

Zb);

riscului

administrarea

plagii;
-indepartare

-Administrare

tratamentului

riscului de

Eritromicina: 2 tb x 4/zi;

medicamentos

Evaluare

suprainfectie;
-imbunatatirea
circuiatiei
venoase;

de

antibiotic:

-stare generala
buna;

-Pentoxifilin retard 400mgx 2/zi;

Endoteon:2 tb/zi;

-diminuarea
senzatiei

-clinostatism prelungit si contentia

Ziua 4
Obiectivele

pacientului

asistentei

Interventiile asistentei

de

"piceor greu;

elastic extrema a gambei;

Problemele

fara

Evaluare

-toaleta

si

pansare plagii

-indepartarea

-se face toaleta plagii cu apa

-apar

riscului

de

oxigenata; -pe zonele infectate se

apitelizare;

infectie si de

aplica Curison gel (Hialuronat de

extindere

Zb);

muguri

de

administrarea

plagii;
-indepartare

-Administrare

tratamentului

riscului de

Eritromicina: 2 tb x 4/zi;

favorabila;

-Pentoxifilin retard 400mgx 2/zi;

-imbunatatirea

Endoteon:2 tb/zi;

circulatiei venoase

medicamentos

suprainfectie;
imbunatatirea
circuiatiei

-clinostatism

venoase;

contentia

de

antibiotic:

prelungit

elastic

extrema

evolutie

si
a

gambei;
Ziua 5
Problemele

Obiectivele

pacientului

asistentei

-toaleta

si

pansare plagii

Interventiile asistentei

-indepartarea
riscului
infectie

si

-se face toaleta plagii cu apa

-apar

de

oxigenata; -pe zonele infectate

apitelizare;

de

se aplica Curison gel .

extindere
administrarea

plagii;
-indepartare

tratamentului

riscului de

medicamentos

suprainfectie;
-imbunatatirea
circuiatiei
venoase;

Cazul nr.3
I.

Culegerea datelor:

Evaluare

muguri

de

a
-Administrare de antibiotic:
Eritromicina: 2 tb x 4/zi;

In

urma

tratamentului

cu

-Pentoxifilin retard 400mgx

2/zi; Endoteon:2 tb/zi;

flebotonice

si

-clinostatism
prelungit
si
contentia elastic extrema a
gambei;

vasculara este mult

venotonice, starea
imbunatatita

Numele i prenumele : M.G. ;

Sex : Feminin ;
Vrsta : 53 ani ;
Localitatea : Bulgru (Timi) ;
Ocupaia : Pensionar ;
Religia : Ortodox ;
Naionalitatea : Romn ;
Diagnosticul la internare : Ulcer cronic , gamba stng. Dermit eczematiform minolian.
Insuficien venoas cronic a membrului inferior ;
Diagnosticul la 72 de ore : Ulcer cronic , gamba stng. Dermit eczematiform minolian.
Insuficien venoas cronic a membrului inferior ;
Motivele internrii :Ulceraie cronic aton gigant membrul inferior stng, durere local, edem
perilezional ;
Istoricul bolii : Pacient n vrst de 53 ani, internat n repetate rnduri n clinica D.V.pentru
ulcer cronic gamb stng. Se interneaz n prezent pentru o ulceraie aton gigant, fr tendine
la epitelizare, durere local, greutate n deplasare.
Antecedente heredo-colaterale :
- Nu cunoate ;
Antecedente personale, fiziologice i patologice:
- 1990 - Colecistectomie ;
Condiii de via i munc :
- casnic, triete n condiii corespunztoare ;
Comportamente (fumat, alcool) :
- nefumtoare ;
- nu consum alcool;
- alimentaie normal;
Medicaie adminstrat naintea internrii :
- Detralex ;

II.Examenul obiectiv
Greutate = 80 kg , Talie = 170 cm , Temperatur = 36,5 C ;
Starea general : bun ;
Starea de nutriie :supraponderal ;

 Starea de contien : pstrat ;

Facies : normal ;
Tegumente : ulceraie aton gigant la nivelul gambei stngi ,
Mucoase : normal colorate ;
Fanere : normale ;
esut conjunctiv - adipos : bine reprezentat ;
Sistem ganglionar : nepalpabil ;
Sistem muscular : tonus normal ;
Sistem osteo-articular : integru morfofuncional ;
Aparat respirator : torace normal conformat. Sonorizare pulmonar n limite normale.
Aparat cardiovascular : oc apexian n spaiul V i pe linia medioclavicular. Matitate
cardiac n limite normale.Zgomote cardiace rotunde, bine btute ;
Aparat digestiv : Abdomen cu esut adipos abundent. Tranzit intestinal prezent;
Ficat , ci biliare , splin : n limite normale ;
Aparat uro-genital :Miciuni spontane prezente. Loje renale libere. Manevra Giordani
bilateral nrgativa;
Sistem nervos , endocrin , organe de sim : ROT prezente, orientat temporospaial;
III.Analiza i interpretare datelor
1. Nevoia de a respira i a avea o bun circulaie :
A. Respiraia :
-Poziia obinuit de confort : decubit dorsal ;
-Nu prezint probleme n satisfacerea nevoii ;
B. Circulaia :
-Prezint insuficien venoas cronic .
2. Nevoia de a bea i a mnca :
-Gust : da ;
-Dezgust : nu ;
-Ajutor pentru a mnca : nu ;
-Regim : nu ;
-Dificulti la masticaie : nu prezint ;
-Dificulti la deglutiie : nu prezint .
3. Nevoia de a elimina :
A. Urina :

-Dificulti la eliminare : nu prezint ;

-Miciuni nocturne : nu prezint ;
-Incontinen : nu prezint ;
B. Scaun :
-Dificulti : nu prezint ;
-Constipaie : nu ;
-Laxative : nu ;
-Transpiraie : n cantitate normal .
4. Nevoia de a se mica i a avea o bun postur :
-Se deplaseaz singur , fr ajutor ;
-Activitate psihic : bun .
5. Nevoia de a dormi i a se odihni :
-Numrul orelor de somn : aproximativ 6 - 7 ore ;
-Ajutor : nu ;
-Obiceiuri pentru a dormi : cu capul acoperit cu batic ;
-Somnifere : nu sunt necesare ;
6. Nevoia de a se mbrca i dezbrca :
-i satisface independent nevoia .
7. Nevoia de a menine temperatura corpului n limite normale :
-Nu prezint dificulti ;
8. Nevoia de a fi curat , ngrijit i a proteja tegumentele i mucoasele :
-Obiceiuri : baie ;
-Se spal singur, nu are nevoie de ajutor ;
-Semne particulare : nu are ;
-Tegumente i mucoase normal colorate cu excepia prezenei unei ulceraii aton gigant
la nivelul gambei stngi .
9. Nevoia de a evita pericolele :
-Fulgerele i provoac team ;
10. Nevoia de a comunica :
-Este satisfacuta
11. Nevoia de a aciona conform propriilor convingeri i valori , de a practica religia :
-Practic religia : ortodox ;
12. Nevoia de a fi preocupat n vederea realizrii :
-Se reduce la activitatea din gospodrie ;
13. Nevoia de a se recrea :

-Obiceiuri : se uit la televizor, atunci cnd activitatea din gospodrie i permite ;

14. Nevoia de a nva cum s-i pstreze sntatea :
-Tratndu-i boala cu superficialitate, a obinut un rezultat care a speriat-o, pe viitor fiind
hotrt s fie mai atent n pstrarea sntii.

IV. Plan de ingrijire

Ziua 1
Problemele
Pacientului

Obiectivele
asistentei

Interventiile asistentei

Evaluare

-stare generate
relative buna;

-supravegherea
functiilor vitale;

-masurarea tensiunii
arteriale, puisului si a
respiratiei si notarea lor

-pulsul: 70 batai/minut;
-respiratia:20
respiratii/minut
-TA: 130/70 mmHg;

in foaia de observatii;
-investigatii de
laborator

-recoltarea
probelor pentru
laborator

S-a recoltat sange prin

punctia venoasa pentru
determinarea

-VSH:45mm/h;
-Hb:13.4 g %;

urmatoarelor analize de

-leucocite: 4300 mm3;

laborator:

-glicemie: 98 mg %

-VSH;

-creatinina: 0.6mg/dL;

-hemoglobina;

-TGO: 18 U.I.;

-leucocite;

-TGP: 15 U.I.;

-transaminaze: TGO,

-pH: 5

TGP;

-sediment urinar cellule

Sumarul de urina;

epiteliale;
-densitate: 1025;
-urocultura- sterila

-toaleta plagii

-indepartarea

-se face toaleta cu apa oxigenata;

sfacelelor

purulente

si unguient

dezinfectia plagii

-pe zona ulceroasa se aplica un

cu

antibiotic

Cloramfenicol 5%.
-Periulceros- Fugicard
(corticoid)

Ziua 2
Problemele

Obiectivele

pacientului

asistentei

Interventiile asistentei

Evaluare

-toaleta si pansarea -indepartarea

plagii;

-se face toaleta cu apa -infectia persista;

sfacelelor purulente oxigenata;

si dezinfectia plagii;

-pe zona ulceroasa se aplica

un unguient cu antibiotic
Cloramfenicol
Periulceros

5%.
unguient

-administrarea

corticoid (Fugicard);
-indepartarea riscului -administrarea tratamentui -starea

tratamentului

de suprainfectare;

injectabil: Ceftamil 1g x imbunatateste;

medicamentos;

-ibunatatirea

2/zi;

circulatiei

-Pentoxifilin: 400 mg- 1 tb/zi

venoasae;

-Repaos

-tratarea durerii;
-tratarea pruuritului;

-Detralex:
in

tb/zi;

generala

-edemul persista;

pozitia -reducerea

Trendelemburg
-contentie elastica;
-Ketonal (supozitoare): 2

Ziua 3
pacientului

asistentei

Interventiile asistentei

in

-reducerea pruuritului;

-Aerius: 1 tb/zi;

Obiectivele

durerii

ortostatism;

supozitoare/zi;

Problemele

se

Evaluare

-toaleta

si

pansarea plagii;

-indepartarea
riscului

de

suprainfectare;

-se face toaleta cu apa

-infectia persista dar

oxigenata;

plaga devine curate,

-pe zona ulceroasa se aplica

un unguient cu heparinoizi-

-ibunatatirea

Lioton;

circulatiei

fara secretii;
-reducerea
de

venoasae;

senzatiei

greutate

piceorului;

-tratarea durerii;
-tratarea
-administrarea

pruuritului;
-indepartarea

tratamentului

riscului

medicamentos;

suprainfectare;

de

-ibunatatirea
circulatiei

-administrarea tratamentui

-starea generala se

injectabil: Ceftamil 1g x

imbunatateste;

2/zi; -Detralex: 2 tb/zi;

-Pentoxifilin: 400 mg- 1
tb/zi
-Repaos

venoasae;

-reducerea durerii in
in

pozitia

Trendelemburg

-tratarea durerii;

-edemul este redus;

ortostatism;
-reducera pruuritului;

-contentie elastica;
-Ketonal (supozitoare): 2

-tratarea

supozitoare/zi;

pruuritului;

-Aerius: 1 tb/zi;

Ziua 4
Problemele

Obiectivele

pacientului

asistentei

Interventiile asistentei

-toaleta si pansarea -indepartarea riscului -se face

plagii;

infectiei

si

extindere a plagii;

periulceroase

plaga

persista

devine

dar

curate,

-pe zona ulceroasa se aplica fara secretii;

cu

antibiotic-

Funcid;
-aplicatii locale de unguent -senzatia de greutate a

zonei -ibunatatirea
circuiatiei

cu apa -infectia

de oxigenata;
unguent

-ingrijirea

toaleta

Evaluare

venoasae Lioton;

(tratament local);

piceorului
redusa;

cu

mult

-administrarea

-indepartarea riscului -administrarea

tratamentului

de suprainfectare;

injectabil: Ceftamil 1g x 2/zi; ibunatatita;

medicamentos;

-tratarea durerii;

-Detralex:

-tratarea pruuritului;

-Pentoxifilin: 400 mg- 1 tb/zi -durerea este redusa in

-ibunatatirea

-Repaos

circuiatiei

tratamentui -stare
2

mult

tb/zi; -edemul este redus;

in

pozitia ortostatism

venoasae Trendelemburg

(tratament local);

generala

-contentie -pruuritus

elastica;

este

mai

-Ketonal redus;

(supozitoare):

supozitoare/zi;

-Aerius:

tb/zi;

Ziua 5
Problemele

Obiectivele

pacientului

asistentei

Interventiile asistentei

Evaluare

-toaleta si pansarea -indepartarea riscului -se face toaleta cu apa- glicemie : 130 mg %
plagii;

infectiei

si

extindere a plagii;

de oxigenata;
-pe zona ulceroasa se aplica
unguent

cu

antibiotic-

de

probe

Funcid;
-recoltare
laborator
-ingrijirea

(sange)

pt
pt

determinarea glicemiei
zonei
-ibunatatirea circuiatiei -aplicatii locale de unguent-senzatia de greutate a

periulceroase;

venoasae (tratament Lioton;

piceorului se mentine dar

local);

este foarte redusa;

-administrarea

indepartarea -administrarea

tratamentului

riscului

medicamentos;

suprainfectare;

Ceftamil 1g x 2/zi;

edemului gambier;

- tratarea durerii;

-Detralex: 2 tb/zi;

-tendinta la epitelizare;

-ibunatatirea

-Pentoxifilin: 400 mg-1 tb/zi -durere mult redusa in

circulatiei

tratamentui-stare generate buna;

de injectabil:

venoasae -Repaos

(tratament local);
-tratarea pruuritului;

-represie

in

pozitiaortostatism;

Trendelemburg

-pruurit diminuat pana la

-contentie elastica;
-Ketonal

marcata

(supozitoare):

disparitie;
2

supozitoare/zi;
-Aerius: 1 tb/zi;

CAPITOLUL IV.
UN NOU SISTEM DE CLASIFICARE PENTRU BOALA
VENOAS CRONIC A MEMBRELOR INFERIOARE
Boala venoas cronic este o cauz important de disconfort i incapacitate i afecteaz
un procent important al populaiei pe plan mondial.
Tabel 1.
Clasificarea ia in considerare urmatoarele criteria
C

Semne clinice (grad 0-6)

Pentru aspectele asimptomatice

Pentru formele cu semen clinice evidente

Pentru clasificare etiologica (congenitale, primare, secundare)

Pentru distributia anatomica (superficial, profunde, performante, isolate sau in

combinative)

Pentru disfunctia fiziopatologica (reflux, obstructive, ambele)

Tabel 2.
Clasificarea clinica
Clasa 0

Fara modificari vizibile sau palpabile de boala venoasa

Clasa 1

Talangiectazii sau vene reticulate

Clasa 2

Vene varicoase

Clasa 3

Edeme

Clasa 4

Modificari cutanate: pigmentare, egzeme, lipodermatoscleroza

Clasa 5

Modificari cutanate (anterioare) + ulcer vindecat

Clasa 6

Modificari cutanate (anterioare) + ulcer activ

Tabel 3.
Clasificarea etiologica

1.

Congenital (EC)

2.

Primar (EP) de cauza necunoscuta

3.

Secundar (ES) postrombotic, postraumatic, altele/

Tabel 4.
Clasificare anatomica
I. Vene superficial
1.

Talangiectazii/ Vene reticulare

2.

Savena mare

Deasupra genunchiului
Sub genunchi

3.

Safena mica

4.

Vene monosafenoase

II. Vene profunde

1.

Vena cava inferioara

2.

Comuna
Vena iliaca

Interna
Externa

3.

Pelvi-gonadele, venele ligamentului larg, altele.

4.

Popliteee

5.

Tibiale

6.

Musculare-gastocnemiana, solara, altele.

III. Vene perforante

1.

Coapsa

2.

Gamba

Tabel 5.
Clasificarea fiziopatologica
Semne clinice si sintomele disfunctiei venoase pot fi rezultatul refluxului (PR), obstructiei (PO),
ambele (PRO)

1.

Reflux (PR)

2.

Obstructie (PO)

3.

Reflux + obstructive (PRO)

Tabel 6.
Scor clinic
1.

2.

3.

4.

5.

6.

Durere

Edem

Claudicatie venoasa

Pigmentatie

Lipostermatoscleroza

Marimea ulcerului

Absent

Moderata, nu necesita analgezice

Severa, necesita analgezice

Absent

Usor/ moderat

Sever

Absent

Usor/ moderat

Sever

Absent

Localizata

Extinsa

Absent

Localizata

Extinsa

Absent

2 cm diametru

> 2 cm diametru

EDUCAIE PENTRU SNTATE

- INSUFICIENA VENOAS

Recomandari pentru mbuntirea circulaiei venoase :

a) Ce trebuie s facei:
n timpul unei activiti statice prelungite efectuai la intervale regulate mici micri ale
gambelor.
Pii energic i facei mici srituri pe vrfuri, n timpul unei activiti statice prelungite.
Preferai mbrcmintea ampl.
Preferai nclmintea cu tocul cuprins ntre 3 - 5 cm. Corijai toate deformrile
piciorului.
Facei zilnic un du cu ap rece la nivelul gambelor (de jos n sus).
Stai cu gambele ridicate n timpul nopii i de cte ori este posibil, mai ales n timpul
sarcinii.
Practicai nataia, joggingul, dansul, golful, mersul pe biciclet
Prevenii constipaia.
b) Ce nu trebuie s facei:

Evitai imobilizarea prelungit.

Evitai fotoliile foarte moi sau cu sptarele tari.
Evitai activitile statice.
Evitai kilogramele n plus i hainele prea strmte (jeans, osete,).
Evitai inclmintea plat sau cu tocuri mai mari de 5 cm.
Evitai bile calde, saunele, bile de abur i tot ceea ce nsemn cldur intens la

nivelul gambelor.
nvingei tentaia expunerii prelungite la soare.
Evitai tenisul, gimnastica aerobic, echitaia.
Atenie la celulele contraceptive.
c) Urmariti cu atentie tratamentul recomandat.

BIBLIOGRAFIE

1. Dem Theodorescu - Mic atlas de anatomia omului.

2. Ortansa i Ioan Macovei - Dermato - Venerologie.
3. Virgil Feier - Dermato-venerologie.
4. Angiologia azi, No. 1.
5. www.sfatul-medicului.ro