DREPTUL UNIUNII EUROPENE

- curs 1

Prof. Augustin Fuerea

Sem. Oana Salomia

P.P.E(prezenta,participare,examen)
Prezenta la curs nu ofera puncte in plus,ci doar posibilitatea de a primi sau pierde sutimi.
Examen: 7 subiecte(70 minute) -7p +1p of
+ 2p seminar
Ptr promovare-minim 4 subiecte

Tematica :
1.Aspecte evolutive si conceptuale cu privire la ideea de unitate la nivel european
2.Particularitatile dezvoltarii constructiei UE
3.Caracteristicile comunitatilor europene si ale UE
4.Ordinea juridica a Uniunii Europene
5.Aplicarea dreptului Uniunii Europene
6.Structura institutionala a UE aspecte generale
7.Institutiile UE

Bibliografie :
*Tratat privind legislatia fundamentala a UE ,Editura CH Beck,Bucuresti 2013 ,A.Fuerea
*Manualul Uniunii Europene A. Fuerea

I.Aspecte evolutive si conceptuale ale ideii de unitate la nivel european

a.Originile ideii de unitate la nivel european

b.Aparitia comunitatilor europene ,respectiv a UE

a.
Notiunea de uniune europeana are acceptiuni multiple:
Punctul de referinta il reprezinta momentul 1 decembrie 2009,cand a intrat in vigoare Tratatul de
la Lisabona.Pana atunci,UE era definita ca acea entitate sui generis avand personalitate juridica
emergenta(in devenire),care,infiintata fiind prin Tratatul de la Maastricht (1992 si intrat in vigoare
la 1 noiembrie 1993),se sprijinea pe trei piloni:
1.pilonul comunitar dat de comunitatile europene
-Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului CECO
-Comunitatea Economica Europeana CEE=CE=UE
-EURATOM/CEEA-Comunitatea Europeana a Energiei Atomice
Acestea aveau personalitate juridica,puteau sta in justitie.
2.PESC(politica europeana de securitate comuna)
3.JAI (justitie si afaceri interne)prin tratatul de la Amsterdam primeste denumirea de
CJPP( cooperare judiciara si politieneasca in materie penala)

1
1 decembrie 2009 intra in vigoare Tratatul de la Lisabona,semnat in 2007.UE dobandeste
personalitate juridica,devine subiect de drept international.
UE este un subiect special de drept international,avand caracter atipic (ptr ca un astfel de
caracter ii este oferit de sistemul normativ si cel institutional),care se substituie si ii succede
Comunitatii Europene.

Originile ideii de unitate la nivel european sunt plasate in timp diferit,de catre diferitele categorii
socio-umane.Istoricii se impart in functie de modul in care plaseaza in timp aceste origini in 3
categorii:

1.cei care le plaseaza in Antichitate

2.cei care identifica unele evenimente care au avut loc in plan european cu originile acestei idei
(ex.campaniile lui Napoleon care au urmarit idei integratoare)
- n 1815, btlia de la Waterloo Europa statelor unite se va realiza prin fora
mprejurrilor (citat Napoleon)

3.cei care plaseaza originile acestei idei in prima jumatate a sec. XX,perioada care a fost
esentialmente marcata de catre cele doua razboaie mondiale.
*contributii apartinand doctrinarilor austrieci care au propus in 1923 realizarea Statelor Unite
ale Europei,urmand ca model SUA,cantoanele Elvetiei sau cel german.
*In 1929-Pactul Briand-Kellog(ministrul de externe francez Briand a fost sprijinit de catre
omologul sau Gustave Strestman-a propus formarea Statelor Unite Europene)
*contributia lui Nicolae Titulescu,care a detinut de doua ori consecutiv presedintia Societatii
Natiunilor si a sustinut ideea de unitate la nivel european.
*1934-din Romania a pornit un apel esperanto care face trimitere la ideea de unitate
*Petre Georgescu 1942- Omul de maine in care vorbea despre aparitia unei Europe cu
politica si conducere comuna +moneda unica.

b.
Aparitia comunitatilor europene si a UE.

Context istoric:

-sfarsitul celui de-al doilea Razboi Mondial, nu a fost de natur s liniteasc lucrurile, ci a
determinat prezena temerii cu privire la o a treia conflagraie mondial

-semnarea Cartei ONU in 1945,la San Francisco

Statele care vor sa devina membre ONU,trebuie sa fie state iubitoare de pace
Dupa al-II-lea Razboi Mondial,liderii din plan international au ajuns la concluzia ca obiectivele in
comun pot fi realizate si altfel decat pe calea armelor si anume prin organizatiile internationale.

-n 1948 apare Uniunea Vamal a statelor membre ale Beneluxului (Belgia, Olanda i
Luxemburg), luate drept model i variante de urmat pentru realizarea primei comuniti europene

2
-in domeniul militar a fost constituita Uniunea Europei Occidentale(UEO) continea o clauza de
angajament militar automat in caz de agresiune impotriva unuia dintre membrii sai 1948.Cea de-
a doua organizatie cu caracter militar este Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO)
alianta politica pe baza careia s-a realizat o integrare militara cuprinde atat state europene,cat si
SUA si Canada.(Tratatul de la Washington 1949)

-in domeniul economic,a fost constituita Organizatia Europeana de cooperare Economica OECE
(1948) scop:sa permita statelor europene sa gestioneze,in comun,ajutorul american atribuit in
cadrul Planului Marshall.

-a mai aparut n plan european Consiliul Europei prin semnarea Statutului de la Londra n 1949
scop:reunirea statelor europene cu un regim democratic pluralist si promovarea protectiei
drepturilor omului.
Raportat la acest ansamblu, blocul comunist din Est,aflat sub dominatia Uniunii Sovietice , a
constituit ,in domeniul economic ,Consiliul de Ajutor Economic Reciproc CAER -1949 si in
materie militara,Pactul de la Varsovia 1955.

1.Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului

In 1950,presedintele Organizatiei Nationale a Planificarii din Franta,Jean Monnet a

fundamentat teza realizarii controlului international asupra carbunelui si otelului din Franta si
Germania, deoarece ambele erau ramuri de baza ale productiei de armament.
Teza fundamentata de Jean Monnet a fost preluata de ministrul de externe francez Robert
Schuman si lansata public in data de 9 mai 1950,cunoscuta sub denumirea de Declaratia
Schuman sau Planul Schuman.Prin aceasta propunea infiintarea unei piete comune a
carbunelui si otelului,care sa fie condusa potrivit metodelor supranationale.Acesta a fost planul
infiintarii CECO.Au aderat Italia , Belgia,Olanda,Luxemburg,semnand la 18 aprilie 1951 tratatul
de instituire a primei comunitati europene la Paris,semnat pe o perioada de 50 de ani de catre cele
6 state fondatoare.Tratatul intra in vigoare la data de 23 iulie 1952 => iese din vigoare la 23 iulie
2002.
Acest tratat a consacrat 4 principii:

*superioritatea institutiilor infiintarea unei comunitati de drept,in care legea sa ia locul fortei.
*independenta institutiilor acestea trebuie sa dispuna de o autoritate proprie
*colaborarea intre institutii posibilitatea statelor de a-si face cunoscute interesele nationale.
*egalitatea intre statepotrivit art 4 din T.CECO,vor fi abolite si interzise:taxele la import si
export;masurile si practicile discriminatorii intre producatori,cumparatori si consumatori etc.

Institutii a se vedea schema 1.

3
 - curs 2 -
2.Tratatele de Roma instituind Comunitatea Economica Europeana
si Comunitatea Europeana a Energiei Atomice

Problema reinarmarii Germaniei a dus la o noua propunere franceza Planul Pleven metoda
supranationala de aparare.
Ca urmare a Conferintei de la Messina,din 1953,statele membre au hotarat extinderea
sistemului realizat in cadrul CECO si la alte domenii economice,in vederea realizarii unei piete
comune generale,armonizarea politicilor sociale si organizarea unei piete nucleare comune.O
negociere a fost angajata pe baza Raportului Spaak 1956 constituirea unei organizatii
economice generale si a unei organizatii in domeniul utilizarii pasnice a energiei atomice.
In temeiul acestui raport, realizat de catre politicianul belgian Paul Henry Spaak,aceleasi 6
state fondatoare ale primei comunitati europene au semnat la Roma tratatele de instituire a
Comunitatii Economice Europene si a Comunitatii Europene a Energiei Atomice(Euratom), la 25
martie 1957,intrate in vigoare in ianuarie 1958 pt o perioada nedeterminata.La negocieri a
participat si Marea Britanie,care insa nu a semnat tratatele.Acestea nu si-au incetat efectele,ci
doar au fost modificate. Tratatul de la Roma de instituire la CEE a suferit modificari succesive in
timp, importante fiind cele prin tratatul de la Maastricht(1992-1993),devenind Comunitatea
Europeana,ca prin tratatul de la Lisabona,Uniunea Europeana sa se substituie si sa-i succeada
acestei Comunitati Europene.
Tratatul CEE stabilea drept obiective(art 2):
1.realizarea unei piete comune si apropierea progresiva a politicilor economice ale statelor
membre
2.promovarea unei dezvoltari armonioase a activitatilor economice in ansamblul comunitatii
3.extinderea continua si echilibrata
4.stabilitatea crescuta
5.cresterea accelerata a nivelului de trai
6.fundamentarea unor relatii mai stranse intre statele membre.
libera circulatie a marfurilor si tarife vamale comune
libera circulatie a persoanelor
protectia liberei concurente
*Aceste prevederi au caracter general => pot crea obligatii juridice in mod direct.
Tratatul Euratom formarea si dezvoltarea unei industrii nucleare comune.

Structura institutionala a comunitatilor

Cele trei comunitati europene,pt a exista si functiona au infiintat institutii proprii in 4 mari
domenii:
1.decizional
2.executiv
4
3.control politic
4.jurisdictional

Institutiile infiintate prin tratatele de la Roma sunt diferite sub aspectul denumirii lor,de
institutiile infiintate prin tratatul de la Paris.Institutiile infiintate prin tratatul de la Roma se
simplifica si se uniformizeaza dpdv al denumirii lor.Din motive de coerenta si celeritate ,
institutiile similare din cadrul celor trei comunitati europene au fuzionat in timp,gradual,
treptat,dand nastere unor institutii unice,comune pt cele trei comunitati europene. Institutiile nou-
rezultate in urma procesului de fuziune indeplinesc atributii/competente inscrise in toate cele trei
tratate institutive.

Schema 1.

*Curtea Europeana de Justitie(Maastricht) cuprindea Tribunalul de prima instanta

Tribunalul functiei publice

*Consiliu(Lisabona ) =/=Consiliul European =/=Consiliul Europei !!!

*Curtea de Justitie (Lisabona )-instanta UE,sediu Luxemburg cuprinde Tribunalul

Instante specializate
(ex.Tribunalul functiei publice)
=/=
Curtea Internationala de Justitie instanta ONU,sediu Haga
=/=
CEDO- instanta a Consiliului Europei,sediu Strasbourg.

Dezvoltarea comunitatii europene

Cunoaste doua dimensiuni:

Dimensiunea calitativa perfectionarea institutiilor comunitare/institutiilor UE si a
constructiei europene in general.Cunoaste trei aspecte distincte:
5
*crize si esecuri

In evolutia constructiei europene au fost inregistrate mai multe crize si esecuri.Relevante pt

dimensiunea juridica a unei astfel de dezvoltari este criza provocata de politica scaunului gol ,
practicata de catre Franta in perioada 1965-1966. Conducatorii francezi din acea perioada erau in
opozitie cu metodele comunitare,sustinand ca sunt amenintari pt suveranitate.Relatiile Marii
Britanii cu SUA au reprezentat motivatia veto-ului francez din 1963,la prima candidatura britanica
de aderare Franta sustinea ca legaturile dintre acestea reprezinta un risc mare de denaturare a
finalitatilor constructiei europene.

Contextul aparitiei politicii scaunului gol :

Punctul de plecare il reprezinta discutiile purtate pe marginea finantarii politicii agricole comune.
In realitate,problema era ca tratatele institutive au inscris in continutul lor prevederea potrivit
careia in prima etapa a constructiei europene,deciziile se adopta cu unanimitate de voturi.Acest
sistem de adoptare a deciziilor favorizeaza aplicarea pp deplinei egalitati de care beneficiaza toata
statele membre.In egala masura favorizeaza posibilitatea iinvocarii dreptului de veto de fiecare
stat(daca un stat nu se pronunta pentru,decizia era reluata).Deplina egalitate era posibila datorita
faptului ca statele inregistrau un pronuntat caracter eterogen al nivelurilor de dezvoltare(dupa 2
RM).Pana in 1965 ,s-a considerat faptul ca statele membre(6) ar fi putut sa evolueze astfel incat sa
asistam la o relativa omogenitate a nivelurilor de dezvoltare.In acest temei,al unei relative
omogenitati,s-ar fi permis o mai mare celeritate in adoptarea deciziilor.S-a considerat ca trecerea
de la votul unanim la votul majoritar ar fi fost de natura sa contribuie la un mai bun sistem
decizional,sub aspectul mecanismelor.Aceasta trecere nu a fost acceptata de generalul de
Gaulle,care se temea din cauza politicii agricole comune si de consolidarea puterilor Comisiei,
aceasta consolidare fiind incompatibila cu conceptia sa despre suveranitate.
Prin urmare, acesta a fost contextul in care guvernul francez a decis sa nu mai participe la
sedintele Consiliului si ale diferitelor organe comunitare,recurgand astfel la politica scaunului
gol.

Votul unanim :
-consecinte pozitive : destinatarii acestor consecinte sunt statele membre
-consecinte negative:destinatarii sunt comunitatile europene/UE.
Vot majoritar:
-consecinte pozitive: destinatarii sunt comunitatiile europene/UE deoarece procesul decizional
este mai rapid
-consecinte negative: destinatarii sunt statele membre luate individual
Din 1965 pana in 2014 se ingusteaza domeniile asupra carora actioneaza votul unanim. Doua mari
state nu doresc sa renunte la migratie,in materie de politica financiara,monetara(Germania si MB)
In contextul trecererii de la vot unanim la vot majoritar si practicarii politicii scaunului gol de
catrre Franta ,s-a ajuns la un compromis-Compromisul de la Luxemburg ce presupunea ca in
continuare deciziile importante se adopta cu unanimitate,iar cele mai putin importante se iau cu
vot majoritar.
Acest compromis din 1966 a permis Statelor Membreexprimarea dreptul de veto in cazul
deciziile pe care le considerau ca fiind "un interes national vital". Interesele vitale sunt interese
importante ,dar in realitate compromisul de la Luxemburg ar fi putut sa fie folosit in orice zona
6
atat timp cat o minoritate de blocare ar fi suportat tara care a exprimat dreptul de veto.
Compromisul a functionat in sensul in care un stat care invoca dreptul de veto a fost sprijinit de
catre state in favoarea dreptului de veto care ar fi lasat mai apoi ca negocierile sa continue.
Compromisul de la Luxembourg nu a avut nici un statut legal dar a fost un acord politic exprimat
intr-un "comunicat" care facea referire la dezacorduri intre Franta si celelalte cinci State Membre
fondatoare ale CEE.

O alta criza a fost cea a respingerii candidaturii Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de
Nord, relansata prin votul opus de Franta in 1967,cu privire la cea de-a doua candidatura
britanica.Aceasta criza nu a putut fi depasita,decat prin schimbarea politica din Franta ,cauzata de
demisia generalului de Gaulle.

Tot in categoria crize si esecuri intra si Tratatul instituind o Constitutie pentru Europa.
Pentru a intra in vigoare,tratatul trebuia ratificat de catre toate statele membre ale UE. In anul
2006, 14 state membre au ratificat tratatul,iar alte doua,in urma referendumului organizat ,l-au
respins(Franta si Olanda).

*reflectii cu privire la posibilitatea depasirii crizelor si esecurilor

Au caracter abstract si au rolul de a orienta conduita subiectelor de drept carora li se adreseaza.
Exemple:Planul Schuman,Raportul Spaak,analize,sinteze,dezbateri.

*texte de drept pozitiv care au rolul de a revizui sau dezvolta,adaugi,modifica sau completa
preverederile initiale,originare ale tratatelor institutive
Dreptul pozitiv este dreptul scris,in vigoare la un moment dat.Primul text de drept pozitiv avand
rol modificator a fost Tratatul de la Bruxelles 1965-1967,cunoscut si sub denumirea de Tratatul de
fuziune;modificarile intervenite in materie financiara 1970-1975,Actul Unic European(acte
primare),Tratatul de la Maastricht(1992-1993),Tratatul Amsterdam 1997,Tratatul de la Nisa 2001-
2003;Tratatul de la Lisabona 2007-2009.

7
 - curs 3
Dimensiunea cantitativa- extinderea,largirea comunitatilor europene/uniunii europene prin
aderarea altor state.

Inca de la inceput,constructia europeana a cunoscut din aceasta perspectiva numai situatii din
care a rezultat fara echivoc dorinta statelor de a deveni membre ale UE(parcurgand o serie de
etape intermediare).Din 1950-1951 si pana in prezent nu au fost inregistrate in mod oficial decat
solicitari de aderare la comunitatile europene/UE.Per a contrario nu a fost inregistrata in mod
formal,din partea statelor ca subiecte de drept international,nicio solicitare de renuntare la statutul
de stat membru.
Comunitatile europene si UE au evoluat gradual de la cele 6 state fondatoare la cele
9,10,12,15,25,27 si 28 de state membre cate numara UE in prezent.
Cererea de aderare a Marii Britanii a fost urmata de cele ale Danemarcei,Irlandei si Norvegiei.
Marea Britanie,Danemarca si Irlanda au inceput procedura de aderare in 1970,procedura finalizata
prin dobandirea statutului de state membre in 1973.Norvegia refuza prin referendum sa devina stat
membru al Comunitatilor ,existand si un al doilea refuz ce intervine in toamna anului 1994,chiar
in conditiile in care in primavara aceluiasi an,se ajunsese la un compromis cunoscut sub numele
de Compromisul Pestelui /Compromisul de la Oslo.

Schema 2 .
STAT TERT :prin cerere acord asociere/cerere acord asociere si stabilitate(doar cand exista
posibilitatea aderarii) STAT POTENTIAL ASOCIAT :prin acceptarea cererii STAT
ASOCIAT:dupa formularea cererii de aderare STAT POTENTIAL CANDIDAT:daca se accepta
cererea de aderare de catre Consiliu STAT CANDIDAT (ex.Turcia) :au loc negocieri; tratatul de
aderare se incheie si se semneaza STAT IN CURS DE ADERARE:dupa ratificarea tratatului de
aderare STAT MEMBRU.

In timp,UE va numara mai multe state,strategia privind relatiile externe si extinderea UE-
admiterea statelor din Balcani,apoi a statelor ex sovietice.Acesta extindere reprezinta o etapa in
procesul de globalizare.

8
 ORDINEA JURIDICA A UNIUNII EUROPENE
DREPTUL UNIUNII EUROPENE

1.Definitie
2.Principii
3.Ordinea juridica a UE
4.Izvoarele dreptului UE

1.
Dreptul Uniunii Europene reprezinta acel ansamblu de norme care guverneaza raporturile
stabilite intre comunitatile europene/Uniunea Europeana si statele membre(Romania- 1 ianuarie
2007),statele in curs de aderare(semnarea tratatului de aderare -25 aprilie 2005-31 decembrie 2006
Romania),statele candidate la aderare(2000-2004 Romania-inceperea negocierilor de aderare si
finalizarea acestora),statele asociate(1995-1999-instrumentul in temeiul caruia a avut statutul de
stat asociatAcordul European instituind o asociere intre comunitatile europene/uniunea europeana
si statele,semnat in februarie 1993,intrat in vigoare in 1995),alte O.I.,state terte si persoane fizice
si juridice.Acquis-ul UE numara cam 150.000.

2.Principii
In doctrina si practica domeniului au fost cautate si identificate o serie de principii care
guverneaza ordinea juridica si o serie de criterii de clasificare ,ierarhizare ori sistematizare a
normelor care compun ordinea juridica a UE.
In ce priveste principiile care guverneaza ordinea juridica,doua retin atentia(nu se confunda cu
principiile care guverneaza institutiile UE):
-pp asimilarii dreptului UE de catre dreptul intern al statelor membre.
Acest pp este reflectat in doua caracteristici ale UE:
aplicarea imediata a dreptului UE in dreptul intern al statelor membre-factorul timp
aplicarea directa a dreptului UE in dreptul intern al statelor membre-absenta unor mecanisme
intermediare,nu mai este necesara aderarea,ratificarea,aprobarea lor.

9
 -pp aplicarii prioritare a dreptului Uniunii Europene in dreptul intern al statelor
membre(aplicarea cu prioritate/preeminenta/proeminenta dreptului UE in raport cu dreptul intern)

Clasificare:

Criteriul care retine atentia doctrinei este cel al fortei juridice a normelor care compun dreptul
UE.Potrivit acestui criteriu exista 5 mari categorii de norme/izvoarele ale dreptului UE:

a.izvoare primare/principale:
Tratatele institutive ale Comunitatilor Europene;
Tratatele modificatoare
Protocoalele si anexele tratatelor originare sau ale tratatelor care le modifica,potrivit Conventiei
de la Viena din 1969 privind dreptul tratatelor.
Tratatele si actele cu privire la aderarea noilor state.

b.izvoarele derivate/secundare ansamblul actelor unilaterale ale institutiilor Uniunii Europene.

regulamentul
directiva
decizia
*recomandarea si avizul nu sunt veritabile izvoare.

c.acordurile externe ale comunitatilor europene/UE

acordurile incheiate de Comunitati/Uniune cu statele terte sau cu organizatiile internationale
actele unilaterale adoptate de organele infiintate prin acordurile externe ale Comunitatilor
unele tratate incheiate de statele membre ale Comunitatilor/Uniunii cu state terte.

d.izvoarele complementare-sunt date de acordurile incheiate intre statele membre in domeniile de

competenta nationala
conventia
deciziile si acordurile convenite prin reprezentantii guvernelor statelor membre reunite in cadrul
Consiliului
declaratiile,rezolutiile si luarile de pozitie ale Comunitatilor/Uniunii,care sunt adoptate de
comun acord cu statele membre.

e.izvoarele nescrise

La nivel normativ nu s-a stabilit o ierarhie a izvoarelor de drept al UE,insa doctrina ,din
interpretarea prevederilor tratatelor si a jurisprudentei Curtii de Justitie, a dedus urmatoarea
ierarhizare a izvoarelor de drept care poate lua forma unei piramide in fruntea careia se afla
tratatele,apoi principiile generale de drept,acordurile internationale ,dreptul derivat si sursele
complementare.

10
Pentru capitolul Ordine juridica prof Augustina Dumitrascu

Tratatele:
-izvor primar de drept al UE.
In aceasta categorie sunt incluse izvoarele primare ca tratate institutive,tratatele
modificatoare,tratatele de aderare si Carta Drepturilor Fundamentale a UE.
Tratatele institutive au functia unei Constitutii,in masura in care prevad institutii carora le
atribuie puteri si intre care fixeza raporturi si datorita faptului ca opereaza un partaj de competente
si de puteri intre institutiile Comunitatilor Europene si statele membre.

CJCE hotararea Les Verts/Parlament Europene C- 294/83 sintagma carta

constitutionala de baza
Royaume Uni/Conseil C- 68/86 tratatele institutive sunt obligatorii pentru
toate subiectele de drept comunitar si nu pot face obiectul unui control contencios,nici unei
derogari neautorizate de eleregulile privind formarea dorintei institutiilor comunitare sunt
stabilite de tratat si ele nu sunt la dispozitia nici a statelor membre,nici a institutiilor

Tratatele de instituire sunt urmatoarele:

Tratatul de instituire a Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului semnat la Paris in data de

18 aprilie 1951 si intrat in vigoare la 23 iulie 1952
Tratatul de instituire a Comunitatii Economice Europene si Tratatul de instituire a Comunitatii
Europene a Energiei Atomice,semnate la Roma la 25 martie 1957 si intrate in vigoare la 14
ianuarie 1958
Tratatele si actele de modificare a Tratatelor de instituire:
*Tratatul de fuziune semnat la Bruxelles la 8 aprilie 1965 si care a intrat in vigoare la 1 iulie 1967.
*Cu aceasta ocazie a fost semnat si Protocolul Unic cu privire la imunitati si privilegii;
*Tratatele bugetare semnare la Luxemburg in 1970 si la Bruxelles in 1975 prin care Parlamentul
European dobandeste competenta in materie financiaro-bugetara si respectiv prin tratatul din 1975
s-au pus bazele infiintarii Curtii de Conturi a Comunitatilor Europene.
*Decizia din 1970 cu privire la inlocuirea contributiilor financiare prin resurse proprii
comunitatilor.

11
*Decizia din 1976 cu privire la alegerea reprezentantilor Parlamentului European prin vot
universal si direct.
Primele alegeri parlamentare europene organizate in baza acestui vot au fost in 1979.
Tot tratate institutive:
Actul unic european semnat la Luxemburg si Haga la 17 si 28 februarie 1986 si intrat in vigoare
la 1 iulie 1987.Este un tratat compozit.
Tratatul instituind Uniunea Europeana semnat la Maastricht la 7 februarie 1992 si care a intrat
in vigoare la 1 noiembrie 1993.Este un tratat compozit deoarece modifica structura tratatelor
anterioare.
Tratatul de la Amsterdam semnat la 2 octombrie 1997 si care a intrat in vigoare la 1 mai
1999.Un tratat compozit.
Tratatul de la Nisa din 2001,intrat in vigoare in 2003.Un tratat amplu de reforma.
Tratatul de la Lisabona din 2007 care a intrat in vigoare la 1 decembrie 2009 si care cuprinde
Tratatul privind Uniunea Europeana si Tratatul privind Functionarea Uniunii Europene(TUE SI
TFUE)
Tratatele de instituire si tratatele de modificare au fost incheiate pe o perioada nedetrminata cu
exceptie T.CECO-50 de ani.

Tratatele de aderare au fost incheiate cu actualele state membre si au fost ratificate de celelalte
state membre pentru intrarea lor in vigoare.
In lipsa unor prevederi speciale referitoare la drepturile fundamentale din cadrul tratatelor,i-a
revenit Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene sarcina de a se pronunta cu privire la situatiile
in care se aducea atingere acestor drepturi,motiv pt care ,in urma a numeroase hotarari,Curtea a
ridicat drepturile fundamentale la rang de principii generale ale dreptului comunitar/UE.Tratatul
de la Maastricht face referire pentru prima oara ,in preambul,la principiile libertatii, democratiei,
respectarii drepturilor omului,libertatilor fundamentale si statului de drept.Proiectul de Carta a fost
redactat de catre o Conventie,formata din sefii de stat sau de guvern ai statelor membre ale UE,
reprezentanti ai Parlamentelor nationale,ai Parlamentului European,un reprezentant al Comisiei
Europene.In calitate de observatori au participat doi membri ai Curtii de Justitie si ai Consiliului
Europei.
Carta Drepturilor Fundamentale a UE a fost adoptata in 2000,a fost modificata in 2007 si a
dobandit forta juridica egala cu a unui tratat in baza Tratatului de la Lisabona.Este anexata acestui
tratat. Art 6(1) TUE:Uniunea recunoaste drepturile ,libertatile si principiile prevazute in Carta
drepturilor fundamentale a Uniunii Europene din 7 decembrie 2000,stfel cum a fost adaptata la
12 decembrie 2007 la Strasbourg,care are aceeasi valoare juridica cu cea a tratatelor

Procedura de revizuire a tratatelor este reglementata in art 48 din TUE ,ce instituie o
procedura ordinara de ratificare si o procedura simplificata.Sfera de aplicare teritoriala a tratatelor
este mentionata in cuprinsul acestora si se poate observa ca anumite prevederi ale acestora se
aplica nu numai statelor membre ,ci si teritoriilor cu care acestea au dpdv juridic o relatie speciala.

Anexa Art 48 TUE :

(1) Tratatele pot fi modificate n conformitate cu o procedur de revizuire ordinar. De

asemenea, acestea pot fi modificate n conformitate cu unele proceduri de revizuire simplificate.
12
 Procedura de revizuire ordinar

(2) Guvernul oricrui stat membru, Parlamentul European sau Comisia poate prezenta Consiliului
proiecte de revizuire a tratatelor. Aceste proiecte pot viza, printre altele, fie extinderea, fie
reducerea competenelor atribuite Uniunii n cadrul tratatelor. Aceste proiecte se transmit
Consiliului European de ctre Consiliu i se notific parlamentelor naionale.
(3) n cazul n care Consiliul European, dup consultarea Parlamentului European i a Comisiei,
adopt cu majoritate simpl o decizie favorabil examinrii modificrilor propuse, preedintele
Consiliului European convoac o Convenie compus din reprezentani ai parlamentelor naionale,
ai efilor de stat sau de guvern ai statelor membre, ai Parlamentului European i ai Comisiei.
BancaCentral European este, de asemenea, consultat n cazul modificrilor instituionale n
domeniul monetar. Convenia analizeaz proiectele de revizuire i adopt prin consens
recomandare adresat Conferinei reprezentanilor guvernelor statelor membre prevzute la
alineatul (4).
Consiliul European poate decide cu majoritate simpl, cu aprobarea Parlamentului European,
s nu convoace Convenia n cazul n care amploarea modificrilor nu o justific. n acest ultim
caz, Consiliul European stabilete mandatul pentru Conferina reprezentanilor guvernelor statelor
membre.
(4) n vederea adoptrii de comun acord a modificrilor care trebuie aduse tratatelor,preedintele
Consiliului convoac o conferin a reprezentanilor guvernelor statelor membre.Modificrile intr
n vigoare dup ce au fost ratificate de toate statele membre n conformitate cu normele lor
constituionale.
(5) n cazul n care, la expirarea unui termen de doi ani de la semnarea unui tratat de modificare
a tratatelor, patru cincimi din statele membre au ratificat tratatul menionat, iar unul sau mai multe
state membre au ntmpinat dificulti n ratificarea respectiv, Consiliul European se
autosesizeaz cu privire la chestiune.

Proceduri de revizuire simplificate

(6) Guvernul oricrui stat membru, Parlamentul European sau Comisia poate prezenta
Consiliului European proiecte de revizuire, integral sau parial, a dispoziiilor prii a treia din
Tratatul privind funcionarea Uniunii Europene, privind politicile i aciunile interne ale Uniunii.
Consiliul European poate adopta o decizie de modificare, integral sau parial, a dispoziiilor
prii a treia din Tratatul privind funcionarea Uniunii Europene. Consiliul European hotrte n
unanimitate, dup consultarea Parlamentului European i a Comisiei, precum i a Bncii Centrale
Europene, n cazul unor modificri instituionale n domeniul monetar. Aceast decizie intr n
vigoare numai dup aprobarea de ctre statele membre, n conformitate cu normele lor
constituionale.Decizia prevzut la al doilea paragraf nu poate extinde competenele atribuite
Uniunii prin tratate.
(7) n cazul n care dispoziiile Tratatului privind funcionarea Uniunii Europene sau cele ale
titlului V din prezentul tratat prevd c, ntr-un anumit domeniu sau ntr-un anumit caz, Consiliul
hotrte n unanimitate, Consiliul European poate adopta o decizie de autorizare a Consiliului de
a hotr cu majoritate calificat n domeniul sau n cazul respectiv. Prezentul paragraf nu se aplic
deciziilor care au implicaii militare sau n domeniul aprrii.

13
 n cazul n care dispoziiile Tratatului privind funcionarea Uniunii Europene prevd c actele
legislative se adopt de Consiliu n conformitate cu o procedur legislativ special, Consiliul
European poate adopta o decizie de autorizare a adoptrii respectivelor acte legislative n
conformitate cu procedura legislativ ordinar.
Orice iniiativ luat de Consiliul European pe baza primului sau a celui de-al doilea paragraf
se transmite parlamentelor naionale. n cazul opoziiei unui parlament naional, notificate n
termen de ase luni de la aceast transmitere, decizia menionat la primul sau la al doilea paragraf
nu se adopt. n absena oricrei opoziii, Consiliul European poate adopta respectiva decizie.
Pentru adoptarea deciziilor prevzute la primul sau la al doilea paragraf, Consiliul European
hotrte n unanimitate, dup aprobarea Parlamentului European, care se pronun cu majoritatea
membrilor care l compun.

Dreptul derivat:

Art 288 din TFUE prevede care sunt izvoarele de drept derivat al UE,respectiv:
-regulamentul care are aplicabilitate generala.Este obligatoriu in toate elementele sale si se aplica
direct in fiecare stat membru
-directiva ,este obligatorie pt statele membre(SM),destinatare cu privire la rezultatul care trebuie
atins ,lasand autoritatilor nationale competenta in ceea ce priveste forma si mijloacele pe care le
vor utiliza in vederea atingerii rezultatelor.
-decizia ,este obligatorie in toate elementele sale .In cazul in care indica destinatarii,decizia este
obligatorie numai pt acestia.
-recomandarile si avizele care nu au caracter obligatoriu.

Anexa art 288 TFUE:

Pentru exercitarea competenelor Uniunii, instituiile adopt regulamente, directive, decizii,

recomandri i avize.
Regulamentul are aplicabilitate general. Acesta este obligatoriu n toate elementele sale i se
aplic direct n fiecare stat membru.
Directiva este obligatorie pentru fiecare stat membru destinatar cu privire la rezultatul care
trebuie atins, lsnd autoritilor naionale competena n ceea ce privete forma i mijloacele.
Decizia este obligatorie n toate elementele sale. n cazul n care se indic destinatarii,
decizia este obligatorie numai pentru acetia.
Recomandrile i avizele nu sunt obligatorii.

Aceste acte sunt adoptate in baza procedurilor legislative ordinare si speciale ,prevazute de art
289 din TFUE .

Anexa art 289 TFUE:

(1) Procedura legislativ ordinar const n adoptarea n comun de ctre Parlamentul European
i Consiliu a unui regulament, a unei directive sau a unei decizii, la propunerea Comisiei. Aceast
procedur este definit la articolul 294.
(2) n cazurile specifice prevzute n tratate, adoptarea unui regulament, a unei directive sau a
14
unei decizii de ctre Parlamentul European cu participarea Consiliului sau de ctre Consiliu cu
participarea Parlamentului European constituie o procedur legislativ special.
(3) Actele juridice adoptate prin procedur legislativ constituie acte legislative.
(4) n cazurile specifice prevzute n tratate, actele legislative se pot adopta la iniiativa unui
grup de state membre sau a Parlamentului European, la recomandarea Bncii Centrale Europene
sau la solicitarea Curii de Justiie sau a Bncii Europene de Investiii.

Tratatul de la Lisabona a introdus doua noi categorii de acte prevazute de art 290 si 291
TFUE ,respectiv actele delegate (acte fara caracter legislativ) si actele de punere in aplicare
adoptate in baza unei proceduri specifice.
T.Lisabona a modificat procedura legislativa de adoptare a actelor normative ,inlocuind
procedura legislativa a codeciziei instituita prin T.Maastricht, cu procedura legislativa ordinara ,in
baza careia Parlamentul European devine legislator al UE ,alaturi de Consiliu.
Procedura legislativa speciala instituita prin T.Lisabona da posibilitatea oricareia dintre cele doua
institutii sa adopte un regulament ,o directiva sau o decizie.

- curs 4 -

Aceste izvoare derivate trebuie privite dpdv al obligativitatii lor dupa cum urmeaza:

1.subiectele de drept intern carora li se adreseaza:

a.obligatorii pentru toate subiectele dde drept intern din statele membre
b.obligatorii doar pt anumite state membre
2.Sunt obligatorii atat in ce priveste scopul de atins,cat si mijloacele prin care pot fi atinse
scopurile.
3.Transpunere
a.Aplicarea directa(izvoarele care nu se transpun)
b.Aplicare indirecta (fac obiectul transpunerii,chiar daca la avem si exceptie:unele izvoare
derivate,chiar daca se transpun,pot fi aplicate si direct pe cale de exceptie)

Regulamentul

Caracteristici:

- orice aplicare incompleta este interzisa este obligatoriu in toate elementele sale.
-este obligatoriu pt subiectele de drept din toate statele membre
-este direct aplicabil/nu se transpune
-este adoptat in scopul exercitarii competentelor institutiilor UE
-aplicarea uniforma a dreptului asupra rezidentilor UE.
-intra in vigoare la 20 zile dupa publicarea in Jurnalul Oficial,daca in continutul sau nu este
prevazuta o alta data.

Jurisprudenta relevanta :

*C-101/76 efect vertical fata de statele membre si efect orizontal fata de parti.
15
 forta generala este criteriul de distinctie intre regulament si decizie.

*C- 43/71 regulamentul are efect direct si da nastere la drepturi si obligatii in

beneficiul,respectiv sarcina subiectelor de drept carora li se adreseaza ,de care jurisdictiile
nationale vor trebui sa tina cont.

* C -185/73 absenta publicarii unui regulament in Jurnalul Oficial al Uninii Europene nu

antreneaza ilegalitatea sa,ci exclude caracterul sau obligatoriu.

*C-68/86 regulamentele interne ale institutiilor ,adoptate de catre acestea,in cadrul

atributiilor/competentelor loc de organizare interna ,au numai o forta interinstitutionala.O
directiva adoptata cu incalcarea regulamentului interior al Consiliului va fi anulata.Regulamentele
interne nu sunt susceptibile de a fi invocate de catre particulari (C- 69/89)

*C- 64/85Statutul functionarilor ,desi nu este calificat drept regulament,reuneste toate

aspectele care caracterizeaza acest tip de act legislativ =>functionarii pot face sa prevaleze
statutul in fata jurisdictiilor nationale.

Directiva:

Caracteristici:
-mai flexibila decat regulamentul,urmeaza tehnica legii cadru,completata cu decretele de aplicare
-regula generala:directiva este obligatorie pentru subiectele de drept intern din anumite state
membre.Exceptie: se aplica tuturor subiectelor de drept intern din toate statele membre cand are
continut precis determinat.
-este obligatorie doar dpdv al scopului de atins,lasand la dispozitia statelor membre mijloacelor
propuse pentru atingerea scopurilor.Altfel spus,directivele impun rezultate si lasa destinatarilor
competenta in ceea ce priveste forma si mijloacele pt a atinge rezultatele urmarite,in termenele
fixate.
-caracter normativ incomplet
-directiva se transpune,nu se aplica direct .Exceptie:cand a trecut perioada de transpunere;anumite
prevederi au ramas netranspuse;dispozitii precise ce genereaza efecte juridice pentru
particulari.Statele au obligatia de a comunica Comisiei masurile luate pt transpunerea directivelor.
Daca a expirat termenul de transpunere,iar statul membru nu si-a indeplinit obligatia,poate fi
angajata o actiune in constatarea incalcarii dreptului Uniunii Europene,impotriva statului.
-nu poate fi invocata de particulari(persoana fizica sau juridica care are cetatenia ,respectiv
nationalitatea unui stat membru UE) ,in principiu, in fata instantelor nationale
-directivele care se adreseaza tuturor statelor membre se publica in Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene.Celelalte se notifica destinatarilor loc si produc efecte prin aceasta notificare.

Jurisprudenta relevanta :

*C- 148/78 RATTI statul poate aplica anticipat o directiva,insa particularii nu vor putea
invoca principiul protectiei legitime inainte de indeplinirea termenului de transpunere.
16
 *Potrivit jurisprudentei Curtii de Justitie daca statele sunt tinute sa adopte masuri de
transpunere inaintea expirarii termenului dat in acest scop,rezulta ca in acest termen,ele trebuie sa
se abtina de la luarea unor masuri de natura sa compromita in mod serios rezultatul prescris de
directiva.

*C-48/75 intotdeauna directivele contin obligatii clare in sarcina statelor ,lasandu-le

acestora numai posibilitatea alegerii formelor si mijloacelor cele mai adecvate,in vederea
asigurarii efectului util al directivelor.

Decizia:

-decizia asemanator directivei si spre deosebire de Regulament este obligatorie doar pt subiectele
de drept intern din anumite state membre.
-Decizia,asemanator Regulamentului si spre deosebire de directiva,ca regula generala,este
obligatorie atat in ce priveste scopul final,cat si cu privire la mijloacele folosite.
-Rezulta ca decizia,asemanator Regulamentului ,spre deosebire de directiva ca regula generala,nu
se transpune,adica este de directa aplicare.
-decizia este un act individual de executare
-destinatarii deciziei sunt statul sau particularii;in functie de acesti destinatari si de continutul
sau,decizia poate avea un efect direct.
-pentru opozabilitate,decizia trebuie notificata.
anumite decizii au forta interinstitutionala ,ca cea prin care Parlamentul European da descarcare
Comisiei pentru executia bugetara aceste decizii nu fac parte din dreptul derivat.
trebuie sa se distinga intre decizii-cadru si decizii,acte specifice fostului pilon III al UE-
cooperarea judiciara in materie penala si politieneasca.

Jurisprudenta relevanta :

*C-60/81 obligativitatea este un element caracteristic deciziei,distingand-o de masurile

intermediare care au ca obiect sa pregateasca decizia finala si de actele neobligatorii.

Recomandarea si avizul:

-nu sunt izvoare derivate in sensul celor de mai sus.Nu tin,nu leaga,nu obliga,ci au numai rolul de
a orienta conduita subiectelor de drept carora li se adreseaza sau de natura sa lamureasca
interpretarea unor dispozitii.Uneori ,ambele au caracter premergator adoptarii normelor cu forta
juridica obligatorie.Ex.:avizul se imparte in :
*facultativ-nu este obligatoriu nici de cerut,nici de respectat
*consultative-obligatoriu de cerut,neobligatoriu de respectat
*conform-obligatoriu de cerut si de respectat
Avizul pe care Parlamentul la oferit la 13 aprilie 2005,premergator semnarii Romaniei.

Sanctionarea nerespectarii recomandarilor-neadmisibilitatea cererilor preliminare.

17
Adoptarea actelor juridice legislative ale Uniunii Europene

principiul cooperarii mai multor institutii

*legislativul UE este Consiliu,co-legislativ fiind Parlamentul.
*acestora li se adauga Comisia,Comitetul Economic si Sociale si Comitetul Regiunilor,in calitate
de participanti.
procedura legislativa ordinara ce consta in adoptarea in comun,de catre PE si Consiliu a unui
regulament,directive sau a aunei decizii,la propunerea Comisiei.
procedura legislativa speciala consta in adoptarea,in cazurile speciale prevazute de tratate,a
unui regulament,directiva sau decizie,de catre Parlamentul European,cu participarea Consiliului
sau de catre Consiliu cu participarea PE.

Acordurile internationale ale Comunitatilor europene/Uniunii Europene

Denumirea de acord international este una generica.Acorduri internationale ca instrument juridic

se materializeaza in denumirea de tratat.Acordurile internatationale reprezinta acordul de vointa
exprimat de statele membre,prin intermediul reprezentantilor special desemnati sa participe la
negocierea si incheierea acestora.Practic vom constatata ca acestea sunt guvernate de legislatia
specifica domeniului acordurilor internationale.
Locul ierarhic pe care il ocupa acordurile internationale in ansamblul ordinii juridice a UE-ocupa
un loc ierarhic superior izvoarelor derivate,dar inferior izvoarelor primare.Prin intermediul unor
astfel de acorduri nu se poate deroga de la prevederile constitutionale.
Ex:Acordul cu Elvetia- pune in evidenta posibilitatea de a dobandi inclusiv dreptul de
proprietate privata de catre elventieni in toate statele membre si invers.
Serviciul european de Actiune Externa

Izvoarele complementare

Pornim de la cele trei niveluri de competenta,faptul ca exista materii in care competenta edictarii
si adoptarii normelor apartine exclusiv Uniunii Europene.In aceste domenii,interventia statelor
membre este interzisa ,fiind considerata o incalcare/violare a tratatelor constitutive si a celor
modificatoare si se sanctioneaza ca atare.Statele membre pot doar sa aplice normele.
Ex.in materie comerciala- existenta unor regulamente privind regimul importurilor,regimul
exporturilor.Regulamente cunoscute sub denumirea de Roma 1 si Roma 2-obligatii contractuale si
extracontractuale.In curand va intra in vigoare si Roma 3.

Competente de sprijin si de cooperare,respectiv de completare a actiunilor statelor membre.In

aceste domenii,competenta revine statelor membre.Ex:turism,cultura,invatamant.Interventia
Uniunii europene este interzisa in aceste domenii,fiind considerata o violare a prevederilor
Tratatelor institutive si modificatoare

Domenii in care asistam la o competenta alternativa,complementara ce apartine atat UE cat si

statelor membre.Competenta partajata-posibilitatea de a edicta si adopta norme ,pe care o are atat
statele membre cat si UE.Ex:in materie de agricultura,energie.

18
In caz de conflict intre cele doua categorii de norme,in aceste domenii,conflictul se solutioneaza
in favoarea normelor UE.

TFUE defineste aceste izvoare categorii de norme care se gasesc in sfera de aplicare si in
prelungirea izvoarelor primare.
Reglementarea data de TFUE-sintagma drept comunitar se transforma in sintagma dreptul UE.

Izvoarele nescrise
Cutuma- ca sa fie considerata izvor de drept trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
*practica generala,repetata ,indelungata si acceptata ca obligatorie.
1.Principiile generale de drept nu trebuie confundate cu principiile fundamentale ale
dreptului international Art 38 Statutul CIJ
- ale tuturor statelor sunt considerate izvoare.
Ex.buna credinta, dreptul la aparare,nimeni nu este mai presus de lege,pp neplatii zilelor de
greva
2.Metodele:teleologica si sistemica
Actiunea preliminara,prealabila,prejudiciala.
Potrivit TUE se desfasoara doua activitati-de interpretare a tratatelor institutive si modificatoare si
de interpretarea si validitate ale actelor legislative UE

Caracteristici ale comunitatilor europene/ue si ale ordiniii juridice ale Ue

a.asocierea economica integrata au participat statele,dand nastere comunitatilor si UE

b.statutul de organizatii al comunitatilor vs statutul de entitate atipica,non clasica si statut de tip
statal
c.structura institutionala proprie orginala a comunitatilor europene/UE
d.caracterul atipic,non clasic al ordinii juridice a UE-aplicabilitatea imediata,directa si prioritatea
vs primatul.

Primatul (entitati si instrumente identice) diferit de prioritate(entitati diferite)???

19
 -curs 5

Doua categorii de caracteristici:

- care apartin UE:

*asociatie economica integrata

1.UE se intemeiaza pe tratatele instituind comunitatile europene,tratate care din denumirea lor
reiese caracterul economic al acestor entitati de drept international(CECO, CEE, CEEA)
2.Obiectivul urmarit prin intermediul tratatelor este acela de integrare economica.Realizarea pietei
interne ,la nivelul statelor membre ale uniunii reprezinta o etapa a integrarii economice.Integrarea
economica este realizabila in urmatoarele conditii:
desfiintarea barierelor vamale si a tarifelor adiacente si inlocuirea acestora cu un tarif vamal
comun;
inlaturarea ajutoarelor de orice fel ,acordate de stat intreprinderilor neperformante ,fapt ce
contribuie la dezvoltarea concurentei dintre statele membre.
3.Sunt inlaturate discriminarile de natura publica sau privata ,intemeiate pe cetatenie sau
nationalitate(legatura politico-juridica dintre persoana juridica si statul pe teritoriul caruia s-a
constituit)

*organizatie internationala
Conditii ca o entitate sa fie organizatie internationala(cumulativ):
1.actul constitutiv este agreat de cel putin trei state membre,aspect pe care UE il indeplineste in
anul 2009.
2.actul constitutiv sa prevada un sistem de institutii propriu pt respectiva entitate.Din 2009UE
are propriul sistem institutional.Pana atunci ,UE imprumuta institutiile comunitatilor europene,
3.entitatea sa fie dotata cu personalitate juridica.Din 2009,Ue dobandeste aceasta persoanalitate
T.Lisabona.
UE prezinta cateva caracteristici:
20
este o organizatie deschisa aderarii altor state(europene)
este o organizatie supranationala deoarece in momentul aderarii,statele transfera UE o parte din
atributele/competentele suveranitatii si in acelasi timp,UE este o organizatie internationala
inchisa,deoarece aderarea,desi este permisa teoretic,se poate realiza doar cu acordul tuturor
statelor membre.(Ex.NATO,aderarea la spatiul Schengen-a fost creat nu in cadrul Uniunii,
deoarece din spatiu fac parte state care nu sunt membre UE,precum Elvetia,Norvegia)
Criteriile de aderare la UE sunt in numar de trei si au fost stabilit in 1993 la
Copenhaga(Consiliul European de la Copenhaga):
Criteriu de natura politica(in statul care doreste sa adere trebuie respectate drepturile omului
in general si cele ale minoritatilor nationale in special.Indeplinirea acestui criteriu duce la
inceperea negocierilor propriu-zise.Romania a demonstrat ca a indeplinit acest criteriu cand a
devenit parte la Conventia Europeana a Drepturilor Omului.Comisia Europeana avea propriile
mijloace de cercetare.
Criteriu de natura juridica(se considera realizat acest criteriu in momentul in care statul ofera
toate garantiile ca va aplica imediat,direct si prioritar dreptul Uniunii Europene.
Criteriu de natura economica(economia statului aderant sa fie una de piata,capabila sa faca
fata presiunilor concurentiale de la nivelul Uniunii.ex:deficitul bugetar trebuie sa fie maxim 3%
din PIB.

*structura institutionala proprie,originala

Se spune despre acest sistem ca este cel mai puternic ca structura,iar cel mai stabil este la NATO.
Sistemul institutional este unul atipic,in sensul ca repartizarea puterilor nu se suprapune schemei
clasice mostenita de la Montesquieu.Originalitatea sistemului institutional al UE este data de
existenta celei de-a 4 puteri controlul politic.Jean Monnet a simtit nevoia sa creeze o institutie de
sine statatoare care sa exercite controlul politic asupra executivului.Parlamentul European a fost
creat initial pentru a controla Inalta Autoritate,poate introduce chiar o motiune de cenzura.Pe de
alta parte,la nivelul UE ,se face distinctia clara intre institutie si organ.
Institutia este cea care participa direct la adoptarea actelor juridice ale uniunii,in timp ce
organul are caracter tehnic auxiliar si participa la pregatirea adoptarii actelor juridice.
Organele/Institutiile UE sunt foarte stricte in ceea ce priveste terminologia folosita.(ex.Comisia-
institutie executiva si nu organ executiv).Tot ca terminologie,acord de asociere calitatea de stat
asociat.

-care apartin dreptului UE

*aplicarea imediata a dreptului UE in dreptul intern al statelor membre se refera la suprematia

dreptului Uniunii in raport cu dreptul intern.UE nu concepe ca dreptul sau sa fie incorporat de
dreptul sau.Teoria dualista este exclusa din startteoria monista care da suprematie dreptului UE.
In momentul in care un act este publicat in Mof intra in vigoare,chiar daca nu a fost ratificat.Ex
directiva.

*aplicarea directa
Norma juridica a UE poate prezenta aspecte care nu impun transpunerea.A transpune reprezinta
operatiunea prin care statele membre preiau dispozitii ale UE ,intr-un instrument juridic national.
Nu se transpune regulamentul si nici decizia.Prin natura sa,directiva,trebuie transpusa.Ca regula,la
noi,directivele sunt transpuse prin HG.Trebuie facuta distinctia intre aplicare directa si efect
21
direct.Efectul direct consta in posibilitatea pe care o au unele norme ale dreptului uniunii de a crea
drepturi si obligatii in patrimoniul persoanelor fizice sau juridice.

*aplicarea prioritara
Atunci cand se gaseste in conflict cu o norma nationala,au fost realizate 4 teorii:
1.teoria armonizarii dreptului uniunii cu cel national.
Norma juridica interna se modifica in concordanta cu norma UE.Exista doua etape distincte
privind armonizarea:
armonizarea premergatoare aderarii statelor la UE,in cursul careia statele candidate elaboreaza
legislatie proprie in acord cu cerintele stabilite la nivelul UE.
armonizare ce are loc dupa aderarea statelor la UE.
2.teoria coexistentei-nu se produc modificari in legislatia interna a statelor membre deoarece cele
doua norme coexista in raport de subordonare.
3.teoria substituirii dreptul UE se substituie dreptului national,in special in cazul taxelor
vamale,materie concurentiala.
4.teoria coordonarii punerea de acord a normei juridice interne cu norma juridica a UE.
Rolul de coordonator ii revine normei juridice a Uniunii Europene.

Sistemul institutional al Uniunii Europene

Principiile care guverneaza activitatea institutiilor UE:

1.Principiul autonomiei institutionale
2.Principiul atribuirii de competenta
3.Principiul echilibrului institutional
In temeiul primului principiu,institutiile isi adopta propriu regulament de organizare si
functionare.Mai mult,institutiile isi pot numi proprii functionari.Institutiile au autonomie , dar nu
au personalitate juridica,exceptie facand BCE, deoarece acestea nu actioneaza in nume propriu,ci
in numele Uniunii,pe care o reprezinta in raporturile la care participa.
Pe cale de consecinta,personalitatea juridica este atribuita Uniunii, ca entitate de drept
international.

22
 - curs 6

Institutiile UE -nu au personalitate juridica(regula),exceptia Banca Centrala Europeana.

2.Principiul atribuirii(competente/atributii) potrivit acestuia,institutiile UE indeplinesc numai

acele atributii/competente stabilite in mod expres in tratatele institutive si in cele modificatoare.
La acest nivel,din motive de coerenta si celeritate,nu pot fi indeplinite atributii
implicite,deduse.O astfel de regula cu caracter principial,s-a stabilit tocmai pt a evita fie
suprapunerile de atributii,fie situatia neindeplinirii unor atributii/competente care au un grad de
dificultate sporit.Astfel de pp trebuie sa se gaseasca si in activitatea institutiilor de la nivel
national.O institutie nu se poate prevala de faptul ca o atributie este formulata abiguu pt a justifica
neindeplinirea acestora.Aprecierile de genul am considerat ca nu sunt luate in considerare.Aici
totul vizeaza raportarea la continutul normativ,ceea ce se reglementeaza(reglementari primare
,chiar daca vom constata ca exista si regulamente de ordine interioara si instrumente de drept
derivat care guverneaza activitatea fiecarei institutii in parte).

3.Principiul echilibrului-reuneste doua componente:

*separarea puterilor UE,respectiv a competentelor institutiilor.
Puterea legislativa in UE Consiliul este INSTITUTIE!(diferenta participarea la decizie).
Art 14 si 16 din TUE Parlamentul European exercita impreuna cu Consiliul functiile legislativa
si bugetara.Consiliul exercita impreuna cu Parlamentul European functiile legislativa si bugetara.
Separatia puterilor in stat absenta raporturilor de subordonare (puteriile nu sunt subordonate una
alteia ca atare,ci scopului legii)
Aceasta componenta,a separatiei ,reuneste doua aspecte:
o institutie nu poate delega/transfera atributii/competente altei institutii si invers (nu poate
primi/accepta asemenea atributii/competente de la aceste institutii).Cine opereaza aceste
transferuri? Statele sunt cele care hotarasc un asfel de transfer de la o instituie la alta ,in functie de
tendintele care se inregistreaza(actual cresterea rolului institutiilor la procesul decizional ,ca de
ex .Parlamentul European)

23
o institutie ,prin activitatea pe care o desfasoara,nu trebuie sa obstructioneze/impiedice o alta
institutie in activitatea pe care aceasta o desfasoara si invers.

*componenta cooperarii, cooperarii intre institutiile care au rolul de a reprezenta puterile

uniunii.
Separarea puterilor uniunii nu exclude,ci dimpotriva,presupune cooperarea,colaborarea intre
institutiile care au rolul de a reprezenta aceste puteri.Un exemplu concret edictarea ,adoptarea
si aplicarea bugetului UE.Aici intervin aproape toate institutiile :Comisia elaboreaza ante-
proiectul de buget,pe care il transmite Consiliului.Acesta ,la randul lui,in temeiul anteproiectului
elaboreaza proiectul de buget pe care il transmite Parlamentului European.Acesta poate aproba
sau respinge bugetul UE(cheltuieli obligatorii,non obligatorii care sunt aprobate in masuri
diferite). Curtea de Conturi-intervine in materie de control(al totalitatii,egalitatii si regularitatii
veniturilor si cheltuielilor,indiferent daca acestea sunt bugetare sau nu).Intervine de asemenea
CJUE care poate solutiona litigii in legatura cu executia bugetara.

Pana la Tratatul de la Lisabona :

Curtea Europeana de Justitie (CEJ)
Tribunalul de prima instanta(TPI)
Tribunalul Functiei Publice(TFP)
Dupa Lisabona - CJUE cuprinde:
Curtea de Justitie
Tribunalul
Tribunale specializate

Institutiile UE :
-Parlamentul European
-Consiliul European
-Consiliul
-Comisia Europeana
-CJUE(ca sistem jurisdictional)
-Banca Centrala Europeana
-Curtea de Conturi
*Banca Europeana de Investitii-entitate cu caracter tehnic.
Institutiile care au caracter tehnic,de regula sunt denumite comitete:Comitetul Economic
Social;Comitetul Regiunilor.

Entitati care au parcurs o etapa intermediara si au devenit din organe tehnice,institutii ale
Uniunii:
Curtea de Conturi (T. Maastricht realizarea uniunii monetare ,a facut posibila declansarea
procedurii in trei etape infiintarea Bancii Centrale Europene care initial:
Comitet Monetar Institut Monetar European Banca Centrala Europeana

Fenomenul comitologiei *-tendinta de infiintare a cat mai multe comitete.

PARLAMENTUL EUROPEAN
24
Componenta Parlamentului
Organizarea si functionarea PE
Atributiile PE
Statutul parlamentarilor europeni

Componenta:
-vizeaza numarul de parlamentari pe care il reuneste PE.
Doua criterii de desemnare:
*criteriul demografic fiecarui stat membru ii este repartizat un numar de parlamentari in
functie de populatia existenta pe teritoriul sau.Asistam la asa-numitul proces de ponderare a
locurilor PE.
!!!Se face confuzie intre numarul de locuri in PE si numarul de voturi in Consiliu (se repartizeaza
in functie de teritoriu,populatie si puterea economica)

Procedura de ponderare se stabileste un nr maxim de parlamentari.

T.Nissa- 736 parlamentari T.Lisabona -751 parlamentari.In prezent sunt 766.
Populatia UE peste 500 de milioane de locuitori.
Populatia fiecarui stat membru se raporteaza la numarul total de locuitori si se afla procentul.
Romania-22 milioane de locuitori din 500 de milioane 4,4%
4,4% din 751 locuri 33,04 locuri.
Germania 90 milioane locuitori din 500 de milioane loc 18 %
18% din 715 135,18 locuri.

In mandatul 2009-2014 ,Germania a avut 99 de locuri,conform tratatului de la Nissa.

Un alt criteriu este cel al stabilirii unui numar maxim si unul minim( 6 parlamentari).
Primul numar de parlamentari reprezentat Romaniei in 2007 -35 locuri.
T. Nisa primul instrument care a luat in considerare atat statele membre ,cat si cele care aveau
statut de candidat la aderare(cele 10 +cele 2).T Nisa a avut in vedere perspectiva primelor alegeri
parlamentar 2004.

*criteriul democratic
Se refera la faptul ca membri PE sunt alesi prin scrutin universal,general,egal,liber si
secret.Alegerile PE incep de joi dimineata si se intind pana duminica seara in timpul aceleasi
saptamani.Inchiderea scrutinului se face dupa inchiderea scrutinului in ultimul stat membru(avand
in vedere diferenta de fus orar).

Organizare:
-include cateva aspecte de structura:

*un Birou al PE ,condus de catre un Presedintele Parlamentului, caruia i se adauga 14

vicepresedinti si 5 chestori(in calitate de consilieri-au drept de vot consultativ ),alesi de catre
Parlament pentru un mandat de 2 ani jumatate.Biroul este organismul central administrativ al PE.
25
*Conferinta Presedintilor -reuneste Presedintele Parlamentului, presedintii grupurilor politice
parlamentare,inclusiv grupul politic al independentilor.Presedintele grupului independentilor nu
are drept de vot in cadrul acestei conferinte.Aceata conferinta este raspunzatoare pentru agenda
de lucru a PE si componenta comisiilor parlamentare.

* Comisii Parlamentare permanente,temporare(desfasoara activitatea pana la 12 luni.Daca isi

continua activitatea dupa aceste 12 luni,devin permanente) si de ancheta. Face recomandari
Conferintei Presedintilor in ceea ce priveste activitatea comisiilor si poate primi instructiuni de la
Conferinta Presedintilor sau de la Birou.
Este prevazuta din 1981 si posibiliitatea infiintarii unor delegatii interparlamentare, cu rol
important in contactele externe ale Parlamentului si in cooperarea interparlamentara.

*Grupuri politice parlamentare- modalitatea constituirii(nr minim de parlamentari europeni cu

cat numarul statelor reprezentare creste,numarul minim scade)

Ombudsmanul european-mediatorul/Avocatul Poporului la nivel european.

Alegerile europarlamentare

Pn n anul 1979, Parlamentul European includea reprezentani desemnai dintre membrii

parlamentelor naionale, asemeni majoritii adunrilor parlamentare internaionale. ncepnd cu
anul 1979, au avut loc primele alegeri europarlamentare prin sufragiu universal, direct.
Progresele au fost lente n ceea ce privete trecerea la alegeri prin vot universal, direct i
conceperea unui sistem electoral uniform. Abia n 1976, Consiliu a ajuns la un consens n ceea
ce privete forma alegerilor prin vot universal , direct, la 16 ani dup ce Parlamentul a naintat
pentru prima oar o propunere n acest sens. Dup acest moment au existat mai multe propuneri
din partea Parlamentului, nsa pn n anul mai sus-menionat, toate au fost blocate la nivelul
Consiliului.
Consiliul ajunge la un consens n 1976 i adopt propunerea Parlamentului, ns cu unele
diferenieri. Astfel, o problem delicat o constituia numrul i distribuia locurilor ntre statele
membre. Parlamentul avea la acea dat 410 deputai. Comparativ cu proiectul Parlamentului,
numrul locurilor era direct proporional cu numrul de locuitori ai fiecrui stat membru. Un alt
aspect diferit ,fa de ce propusese Parlamentul, este durata desfurrii alegerilor, asupra c reia
Consiliul a decis c va fi de 4 zile, de joi diminea ,pn duminic.
Dei propunerea Parlamentului a fost adoptat de Consiliu n 1976, totui, primele alegeri
europarlamentare prin vot universal, direct au avut loc abia n 1979. Dup aceste alegeri,
Parlamentul European a nceput lucrrile n vederea crerii unui sistem electoral uniform, dar a
fost nevoie de 20 de ani i nca patru rnduri de alegeri europene,pentru a se nregistra progrese
reale n acest sens.
n anul 1982, Parlamentul European a adoptat sistemul electoral cu reprezentare
proporional, aplicat n circumscripii plurinominale. Era prevzut i opiunea votului
preferenial/alternative (de lista). Textul a fost prezentat Consiliului, nsa din cauza neatingerii
unanimitii necesare i aceasta ncercare a euat.
Parlamentul a ntocmit un nou proiect, care de data aceasta a fost aprobat de ctre Consiliu,
doar cu mici modificri. Ca urmare a tuturor acestor evenimente, toate sistemele electorale
26
 naionale folosite cu ocazia alegerilor din 2004, au fost proporionale. Exist totui i unele
diferenieri, precum faptul c unele state membre au o singura circumscripie la nivel naional, n
timp ce altele, organizeaz circumscripii regionale. n alte ri exist praguri electorale de jure,
sub care nu poate fi obinut niciun loc. Legislaia electoral a unor ri presupune liste de partid,
a cror ordine nu poate fi modificat, spre deosebire de altele, ce folosesc un vot preferenial.
Pn n prezent au fost organizate apte tururi de scrutin pentru alegeri europene n
anii:1979,1984,1989,1994,1999,2004 ,2009

- curs 7 -

Statutul parlamentarilor europeni

Parlamentarii europeni duc la indeplinire un mandat de 5 ani,cu posibilitatea reinnoirii

acestuia.Varsta minima pt a participa la alegerile parlamentare europene 18 ani(pt exercitarea
dreptului de vot),iar pt a fi ales,varsta minima -23 ani.

In Romania,cadrul juridic general pt organizarea si desfasurarea alegerilor parlamentare

europene L 33/2007 cu modificarile si completarile ulterioare.
Potrivit art. 4 ,membrii reprezentand tara noastra in PE se aleg pe baza de scrutin,de lista ,potrivit
principiului reprezentarii proportionale si pe baza candidaturii independente.
Pt alegerea membrilor din Romania in PE,teritoriul Romaniei se constituie intr-o singura
circumscriptie electorala.In ce priveste statutul de parlamentar european,acesta este incompatibil
cu acela de parlamentar national si membru al Guvernului,membru al Comisiei,statutul de
judecator, avocat general sau grefier al Curtii de Justitie, ombudsman.
In legislatia 2007-2009,membri PE au fost desemnati din randul membrilor parlamentelor
nationale.Acum,observam ca aceste functii nu mai sunt compatibile.

Fiecare membru al PE are obligatia,potrivit regulamentului de procedura,dupa ce alegerea sa a

fost notificata Parlamentului,sa declare in scris,inainte de a participa la lucrarile
parlamentare,faptul ca nu detine nicio functie care este incompatibila cu aceea de membru al PE.
In cazul in care ulterior se constata si se stabileste ca un membru al PE exercita o functie
incompatibila cu aceea de parlamentar,PE ,in temeiul informatiilor oferite de catre Presedintele
sau,constata ca locul devine vacant.
Membri PE pot fi demisi in cazul in care sunt condamnati la inchisoare pt savarsirea unei
infractiuni.Demiterea depinde de reglementarile electorale nationale ,nu de reglementarile
existente in plan european.Starea de sanatate nu poate antrena ,determina demiterea unui membru
al PE.
27
 In ce priveste privilegiile si imunitatile sediul materiei:Protocolul din 08.04.1965. Acestuia i
se alatura Regulamentul de Procedura al PE din anul 2009.Potrivit celor doua reglementari,
membrilor PE ,care se deplaseaza la /se inapoiaza de la locul intrunirilor parlamentului,nu le poate
fi impusa nicio restrictie de ordin administrativ ,ori de alta natura ,cu privire la libera circulatie(pe
teritoriile tuturor statelor membre).Legitimatiile care asigura parlamentarilor europeni libera
circulatie in statele membre sunt eliberate de catre Presedintele Parlamentului,dupa ce a fost
primita notificarea alegerii acestora de la nivel national.

In ce priveste procedurile vamale si controlul schimburilor valutare,in cazul netrecerii la

moneda unica,Guvernul fiecarui stat membru le acorda aceleasi inlesniri pe care le confera
Inaltilor Oficiali care se deplaseaza in strainatate,in misiune oficiala temporara.
Mai mult,Guvernele celorlalte state membre,le acorda aceleasi inlesniri pe care le ofera
reprezentantilor Guvernelor straine ,aflati in misiune oficiala temporara.Interesant de vazut
potrivit art 9 al Protocolului din 08.04.1965 ,membrii PE ,nu pot face obiectul niciunei forme de
ancheta ,detentie sau al altor proceduri legale pentru opiniile ori voturile exprimate in exercitarea
functiilor lor.Pe toata durata sesiunilor PE ,membri acestuia beneficiaza pe teritoriile statelor lor
de imunitatile acordate membrilor parlamentelor nationale,iar pe teritoriile altor state membre,
beneficiaza de imunitate fata de orice masura de detentie ,respectiv cu privire la orice alta
procedura legala.Aceasta imunitate se extinde si asupra parlamentarilor si in timpul deplasarilor
la/de la locul sedintelor/conferintelor internationale.Sunt asimilati parlamentarilor
nationali,respectiv diplomatiilor care lucreaza in cadrul organizatiilor internationale.
Potrivit deciziei PE din 28.09.2005 de adoptare a Statutului Parlamentarilor,acestia sunt liberi
si independenti pe timpul exercitarii mandatului.Potrivit acestui statut,parlamentarii europeni
beneficiaza de o indemnizatie art 9.De retinut este ca,problema alocatiilor si salariilor a devenit
una extrem de controversata in ultimii ani.Esecul continuu din partea statelor membre de a ajunge
la un statut uniform al parlamentarilor a dus la diferente imense in ceea ce priveste salariile de
baza ale parlamentariilor din state diferite.

Pana in 2009,salariul parlamentarilor era platit de catre statele din care proveneau si era egal
cu salariul pe care il primea un membru al parlamentului statului respectiv.Odata cu intrarea in
vigoare a noului Statut,sunt aplicabile prevederile art 10,potrivit carora valoarea indemnizatiei
unui parlamentar european este de 38,5%din salariul de baza al unui judecator al Curtii de Justitie
a Comunitatilor Europene(de atunci).Indemnizatiile acopera cheltuielile generale,calatoriile
efectuate de catre parlamentarii europeni in cadrul Uniunii Europene si sejurul in cazul reuniunilor
oficiale ale organismelor parlamentare pe care deputatul in cauza le deserveste si care sunt
organizate in cadrul Uniunii Europene.(Comisia Europeana este institutia care gestioneaza
banii,inclusiv cei al parlamentarilor)

Potrivit noului Statut,pe langa uniformizarea salariilor,PE asigura si o mai mare

transparenta privind cheltuielile si foarte important pensiile.Vechiul sistem a fost inlocuit cu unul
bazat pe rambursarea cheltuielilor de calatorie ale deputatilor europeni.In locul unei diurne fixe,
rambursarile se fac numai in temeiul costurilor suportate in mod efectiv de catre un parlamentar
european.Exista peste 1500 de asistenti parlamentari care isi desfasoara activitatea la
Bruxelles.Acestia au contracte temporare,durata lor fiind echivalenta cu aceea a unui mandat -5
ani.Au aceleasi beneficii sociale pe care le intalnim si la alte categorii de functionari ai institutiilor
28
UE.Exista servicii ale PE care gestioneaza o astfel de problematica si alte aspecte de natura
tehnica.

Bibliografie suplimentara 2009 Constanta Matusescu

Ombudsmanul european este similar Avocatului Poporului de la nivel national.Acesta poate fi

un subiect potrivit art 288 din TFUE,este ales de catre PE si are imputernicirea de a primi
plangeri ale cetatenilor europeni +persoane fizice/juridice care pot formula o astfel de plangere.
Interesant este obiectul acestor plangeri situatiile de administrare defectuoasa a afacerilor UE de
catre institutiile UE,cu exceptia Curtii de Justitie.CJ poate demite ombudsmanul ce duce la
indeplinire un mandat de 5 ani.Potrivit misiunii sale,ombud organizeaza si desfasoara
investigatiile pe care le considera justficate din proprie initiativa sau in temeiul plangerilor care i-
au fost adresate,in mod direct sau prin intermediul unui membru al PE ,exceptie facand cazul in
care pretinsele fapte,au facut sau fac obiectul unei proceduri judiciare.In cazul in care
ombudsmanul constata o situatie de administrare defectuoasa a afacerilor UE,sub aspect
procedural,acesta sesizeaza institutia/organul/oficiul/agentia,entitate care dispune de un termen de
3 luni pt a comunica punctul sau de vedere ombudsmanului.Ombudsmanul transmite un raport PE
si institutiei in cauza.Persoana care a formulat plangerea este,de asemenea,informata cu privire la
rezultatul investigatiei.In fiecare an,ombudsmanul prezinta un raport general PE ,referitor la
rezultatele investigatiilor sale.
Mandatul obudsmanului(alegerea sa) coincide cu legislatura PE.Destituirea acestuia poate avea
loc la plangerea PE ,fiind dispusa de catre CJUE in cazul in care nu mai indeplineste conditiile
necesare exercitarii functiilor sale sau cand a comis o abatere grava.Ombudsmanul trebuie sa si
exercite indatorilile in deplina independenta acesta nu trebuie sa solicite sau sa accepte
instructiuni de la niciun Guvern ori de la vreo alta entitate de drept international.De asemenea ,pe
durata mandatului,obudsmanul nu poate exercita nicio alta activitate profesionala ,remunerata sau
neremunerata.PE,hotarand prin intermediul regulamentelor,din proprie initiativa,in conformitate
cu o procedura legislativa speciala stabileste statutul si conditiile generale de exercitare a
functiilor obudsmanului ,dupa obtinerea avizului comisiei si dupa aprobarea consiliului.

Grupuri politice:
PPE-DE :Grupul Partidului Popular European (Crestin Democrat) si Democrati Europeni
PSE :Grupul Partidului Socialistilor Europeni
ELDR:Grupul Liberalilor si Democratilor Europeni si Partidului Reformist
Verzi/ALE:Grupul Verzilor/Alianta Libera Europeana
GUE/NGL:Grupul Confederal al Stangii Unite Europene-Verzii de Stanga Nordici
UEN :Uniunea pentru o Europa a Natiunilor
EDD:Grupul pentru o Europa a Democratiilor si Diversitarilor
NI:Membri independenti

Ex subiect PE:
PE functioneaza in cadrul sesiunilor care la randul lor,sunt ordinare(incep in a doua zi de marti a
lunii martie- exceptie :cand au loc alegeri parlamentare si sesiunile incep in prima zi de marti a
lunii imediat urmatoare alegerilor) si extraordinare(ori de cate ori este nevoie).PE isi desfasoara
lucrarile la :
29
1.Luxemburg secretariatul.
2.Bruxellles comisiile.
3.Strasbourg-sesiunile parlamentare.

Atributii (Rolul)PE:

1.Rolul decizional(legislativ/deliberativ)
2.Rolul de control politic pe care l exercita in relatiile cu executivul.
3.Rolul bugetar in cadrul procedurii bugetare
4.Rolul PE in materia relatiilor externe (ex.prerogativa extinderea UE :avizul conform pe care
PE il ofera tratatelor de aderare pt Romania 13 aprilie 2005)

PE exercita in mod traditional un rol consultativ in elaborarea actelor juridice ale UE ,adica de la
inceput,neavand un astfel de rol de legiuitor(un astfel de rol a fost exercitat pana in 1986-1987
Actul Unic European)
Obligatia de a consulta PE s-a intensificat dupa Actul Unic European prin procedura
cooperarii,lasand Consiliului rolul de legiuitor.
PE si a consolidat rolul de legiuitor prin T Maastricht din 1992,cand a devenit institutie
codecizionala.Cea mai importanta evolutie a inregistrat o PE prin TFUE se consolideaza rolul
institutiilor cu cea mai larga legitimare democratica,rolul consultarii PE in activitatea legislativa
art 14(1)TUE :PE exercita impreuna cu Consiliul functiile legislativa si bugetara.Tot acelasi art ,
(2)PE exercita functii de control politic si consultative,in conformitate cu prevederile
tratatelor.Mai mult,cresterea rolului entitatilor democratice in adoptarea deciziilor PE alege
Presedintele Comisiei

PE reprezinta interesele cetatenilor din statele membre (conform T.Lisabona)

T .Nisa art 189 PE este constituit din reprezentanti ai popoarelor statelor reunite.

In mod similar,Consiliul si Comisia este asistat de Comitetul Economic si Social si Comitetul

regiunilor.Comisia poate asista la lucrarile PE si poate fi audiata.
TUE institutionalizeaza interventia PE in procedura de numire a membrilor Comisiei.PE este
implicat in activitatea de primire/solutionare a petitiilor,existand si astfel de comisii care vizeaza
abuzurile savarsite in relatiile cu institutiile UE.

30
 - curs 8

Delimitare conceptuala :

UE-subiect special de drept international/organizatie :

-Consiliul(UE)
-Consiliul European
-28 state membre
-structura institutionala proprie: Consiliu,Consiliul European ,PE,Comisia
*CJUE

=/=

Consiliul Europei-organizatie internationala /subiect de drept international public:

-infiintata in 49
-47 state membre
-structura institutionala proprie:Adunarea Parlamentara;Comitetul Ministrilor
*CEDO

Consiliul European evolutia consacrarii:

-art 13 TUE.
-nu a fost prevazut prin tratatul de la Roma.

Acesta a aparut pe cale informala si nu conventionala,prima reuniune a sefilor de stat sau de

Guvern a avut loc in 1961,iar ulterior,dupa reuniunea de la Paris din 1974,acestia au decis sa se
reuneasca in mod periodic pentru a stabili liniile generale de actiune la nivelul comunitatilor
europene de la acea vreme.

31
 Actul Unic European intrat in vigoare in 1987,prevede pentru prima data intr-un text de drept
primar, Consiliul European ,fara a-l defini in mod clar ca institutie.Actul Unic European este de
asemenea,primul text de drept primar in care este mentionata expresis verbis cooperarea politica
intre statele membre,ceea ce vine sa intregeasca,alaturi de prevederea referitoare la Consiliul
European actiunile care vor fi intreprinse la nivel legislativ pentru consacrarea si consolidarea
dimensiunii politice la nivelul comunitatilor europene.
Tratatul de la Maastricht instituind Uniunea Europeana consacra Consiliul European ca
institutie a Uniunii ,ceea ce contribuie ,alaturi de crearea pilonului al II lea PESC-la consolidarea
cooperarii politice intre statele membre.Prin Lisabona,pilonii au fost absorbiti si au devenit
prioritati,politici,domenii de actiune.
Tratatul de la Lisabona mentioneaza expresis verbis pt prima data faptul ca,in lista
institutiilor UE este mentionat si Consiliul European.T.Maastricht il include alaturi de celelalte
institutii,fara a mentiona expres ca este o institutie a uniunii.
Consiliul European nu a fost mentionat ca atare in tratate,el a aparut ulterior,prin evolutia
comunitatilor europene si prin Tratatul de la Lisabona este mentionat expres ca institutie UE.

Organizare si functionare:

Baza legala:
-art 13 si art 15 TUE
-art 235 si 236 din TFUE

Potrivit art 15 din TUE Consiliul European este compus din:

a.sefii de stat sau de guvern ai statelor membre
b.Presedintele Consiliului European
c.Presedintele Comisiei Europene

La reuniunile Consiliului European participa (obligatoriu) Inaltul Reprezentant al Uniunii

pentru Afaceri Externe si Politica de Securitate.De asemenea,la lucrarile Consiliului European pot
participa (facultativ) ministrii de resort din statele membre,in functie de agenda reuniunii,precum
si un membru al Comisiei,atunci cand ,de asemenea,agenda Consiliului impune acest lucru.
Anterior T.Lisabona puteau participa doar ministrii de externe.
Reuniunile Consiliului European au loc de doua ori pe semestru,la convocarea Presedintelui
Consiliului European; in situatii exceptionale sau cand situatia o impune,Presedintele poate
convoca o reuniune extraordinara a Consiliului European.
O alta schimbare prin T.Lisabona sefii de stat sau de guvern se intalnesc de doua ori pe
semestru 4 ori pe an.Pot avea loc mai multe reuniuni informale sau chiar formale,fata de cele
consacrate prin tratat.Reuniunile de obicei au loc in lunile :martie,iunie,octombrie si decembrie.
Presedintele Consiliului European,care reprezinta o functie nou creata prin T.Lisabona,este
ales de Consiliul European cu majoritate calificata,pentru un mandat de 2 ani jumatate,cu
posibilitatea reinnoirii mandatului o singura data(Herman Van Rompuy actualul Presedinte,la al
doilea mandat). Presedintele nu este ales dintre membri Consiliului European ,ci de catre Consiliul
European , asadar poate indeplini orice alta functie inafara de cea de sef de stat/guvern.
Nu avem un mandat cu o anumita durata pt componenta Consiliului European deoarece cel
care detine functia de sef de stat/guvern preia si functia de membru.
32
 In caz de impiedicare sau de culpa grava ,Consiliul European poate pune capat mandatului
Presedintelui,tot cu majoritate calificata.
Modalitatea de adoptare a deciziilor in cadrul Consiliului European art 15 TUE prevede ca
deciziile se iau in cadrul Consiliului European prin consens,cu exceptia cazului in care tratatele
dispun altfel.
Consensul reprezinta o modalitate de vot?- NU,dar totusi art 235 TFUE prevede faptul ca ,
in caz de vot,fiecare membru al Consiliului European poate primi delegare din partea unui singur
alt stat membru.Regula este ca in cadrul Consiliului European se iau prin consens.In situatiile
prevazute de tratat se poate ajunge la vot exceptia in acest caz,un membru al Consiliului
European poate primi o delegare de la un singur alt stat membru.
Deciziile in cadrul Consiliului European ,atunci cand sunt supuse votului ,se pot lua cu
majoritate calificata sau cu unanimitate sau majoritate simpla.In cazul in care se recurge la
unanimitate, abtinerile membrilor nu impiedica adoptarea deciziei.Recurgerea la votul cu
majoritate simpla are loc in chestiuni de procedura,precum si pentru adoptarea regulamentului de
procedura al Consiliului European.In activitatea sa,Consiliul European este asistat de Secretariatul
General al Consiliului.

Atributiile Consiliului European:

I. Atributiile generale ale Consiliului European sunt prevazute in art 15 din TUE ,care
prevede ca aceasta institutie ofera Uniunii impulsurile necesare dezvoltarii acesteia si defineste
orientarile si prioritatile politice generale ale uniunii.Prin aceste atributii,se evidentiaza rolul
Consiliului European in cadrul cooperarii politice dintre statele membre ,precum si faptul ca
aceasta institutie este cea care defineste cadrul general de actiune la nivelul uniunii.
Consiliul European a dispus de aceste atributii si anterior intrarii in vigoare a T.Lisabona,insa
acelasi tratat este cel care sporeste atributiile Consiliului European in alte domenii de actiune.
Tratatul specifica in mod clar faptul ca aceasta institutie nu are atributii legislative.

Consiliul European exercita in mod clar atributii de control politic(II) ,astfel :

1.propune PE un candidat la functia de Presedinte al Comisiei membri Consiliului decid cu
majoritate calificata.
2.Comisia Europeana,ca organ colegial,este numita de Consiliul European ,dupa aprobarea PE
(cand numeste Comisia,Consiliul European majoritate calificata).
3.Consiliul European numeste Inaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe si Politica
de Securitate tot majoritate calificata.
4.Consiliul European hotaraste cu privire la organizarea si functionarea Serviciului European pt
Actiune Externa,la propunerea Inaltului Reprezentant,dupa consultarea PE si cu aprobarea
Comisiei Europene.
*Serviciul European pt Actiune Externa a fost creat prin T.Lisabona ,pentru a-l sprijini pe Inaltul
Reprezentant in activitatea sa ,avand rolul de a lucra in colaborare cu serviciile diplomatice ale
statelor membre.
Avand in vedere rolul sau preponderent politic,Consiliul European are un rol evident in
numirea noilor structuri create prin T.Lisabona in domeniul politicii externe si de securitate
comuna.
5.Consiliul European poate sa adreseze Presedintelui Parlamentului European (PE) invitatia de a
participa la reuniunile acestuia,pentru a fi audiat de membrii Consiliului European.
33
III. Atributii in materie de politica externa
T.Lisabona a fost cel care a consolidat dimensiunea politica a Uniunii ,sporind atributiile
Consiliului European in materie de politica externa si de securitate comuna:

a.Consiliul European identifica interesele si obiectivele strategice ale Uniunii ,inclusiv in ceea ce
priveste PESC ,precum si celelalte domenii ale actiunii externe ale Uniunii.In acest sens,Consiliul
European adopta decizii cu unanimitate.
b.Consiliul European stabileste obiectivele si defineste orientarile generale ale PESC,inclusiv in
ceea ce priveste aspectele legate de politica de aparare.

IV.Atributii in materia respectarii drepturilor fundamentale

Conform art 7 din TUE,Consiliul European poate sa constate cu unanimitate, la propunerea unei
treimi din statele membre sau a Comisiei ,existenta unei incalcari grave si repetate/persistente a
valorilor uniunii,de catre un stat membru,dupa ce acesta a avut posibilitatea sa-si prezinte
observatiile cu privire la aceasta.Cel care va sanctiona efectiv statul va fi Consiliul.
Consiliul European constata incalcarea Consiliul sanctioneaza.

Atributiile Presedintelui Consiliului European:

Conform art 15 din TUE ,Presedintele Consiliului European are urmatoarele functii:

1.prezideaza si impulsioneaza lucrarile Consiliului European

2.asigura pregatirea si continuitatea lucrarilor Consiliului European,in cooperare cu Presedintele
Comisiei si in baza lucrarilor Consiliului Afaceri Generale (acest Consiliu Afaceri Generale-una
dintre cele 10 formatiuni ale Consiliului UE)
3.actioneaza pt facilitarea coeziunii si a consensului in cadrul Consiliului European.
4.prezinta PE un raport dupa fiecare reuniune a Consiliului European
5.asigura reprezentarea externa a Uniunii in probleme referitoare la politica externa si de
securitate comuna,fara a aduce atingere atributiilor Inaltului Reprezentant al UE pt Afaceri
Externe si politica de securitate.
6.nu poate exercita un mandat national

Presedintia UE este data de Presedintia Consiliului UE,prin rotatie,o data la 6 ani.

34
 -curs 9 -

CONSILIUL

Criterile care diferentiaza Consiliul European de Consiliu

-criteriul aparitiei
a.Consiliul European - a aparut pe cale neconventionala,informal, prin intermediul intalnirilor la
varf ale sefilor de stat sau guvern
b.Consiliul - a aparut pe cale conventionala-T.CECO il reglementa cu denumirea de Consiliul
Special de Ministri, primind denumirea de Consiliu prin tratatele de la Roma.

-componentei
a.Consiliul European :Presedintele,cu un mandat de 2 ani si jumatate, cu posibilitatea reinnoirii
pt o singura data.Sefii de stat si/sau sefii de Guvern- sintagma se foloseste in cazul in care ne
raportam la statele reprezentante.Regula:statele republicii sunt reprezentate de sefii de
state,statelemonarhii sunt reprezentate de sefii de guvern.Exceptie:Germania este republica si este
reprezentata de cancelar.

Art 15(2):Consiliul European este compus din sefii de stat sau de guvern ai statelor
membre,precum si din Presedintele sau si presedintele Comisiei.Inaltul Reprezentant al Uniunii
pentru afaceri externe si politica de securitate participa la lucrarile Consiliului European
.Componenta Consiliului este diferita in functie de ordinea de zi.Daca avem inscrisa o problema
care face obiectul ministerelor de finante - la sedinta vor putea participa si ministrii de finante
din statele membre.

-atributii indeplinite
a.Consiliul alaturi de PE este legislativul UE->art 14 :
"(1)PE exercita,impreuna cu Consiliul,functiile legislativa si bugetara."
35
Art 16(1)Consiliul exercita ,impreuna cu PE functiile legislativa si bugetara.Acesta exercita
functii de definire a politicilor si coordonare,in conformitate cu conditiile prevazute in tratate.
b.Consiliul european - institutie de natura politica.

Consiliul este compus din cate un reprezentant la nivel ministerial al fiecarui stat
membru,imputernicit sa angajeze guvernul statului membru pe care il reprezinta si sa exercite
dreptul de vot.

*subiect posibil- aceste delimitari,componenta(28 membri)

Consiliul se intruneste in cadrul diferitelor formatiuni,lista acestora fiind adoptata in conformitate
cu art 236 in TFUE.

Consiliul Afaceri Generale -asigura coerenta lucrarilor diferitelor formatiuni ale

Consiliului.Acesta pregateste reuniunile Consiliul European si urmareste aducerea la indeplinire a
masurilor adoptate,in colaborarea cu Presedintele Consiliului European si cu Comisia.
Consiliul Afaceri Externe elaboreaza actiunea externa a Uniunii,in confomitate cu liniile
strategice stabilite de Consiliul European,si asigura coerenta actiunii Uniunii. Presedintia este
asigurata de Inaltul Reprezentat al Uniunii pentru afaceri externe si politica de securitate.Pt
celelalte sectoare - statele membre,prin rotatie la 6 luni.

Potrivit art 16 alin 8 din TUE,consiliul se intruneste in sedinta publica atunci cand delibereaza si
voteaza un proiect de act legislativ. In acest scop,fiecare sesiune a Consiliului se imparte in doua:
-probleme care necesita deliberari privind actele legislative
-activitati fara caracter legislativ

Functionarea Consiliului

Conditiile sunt stabilite prin TUE ,TFUE si regulamentul intern al Consiliului.Functionarea sa

ridica trei mari probleme:

1.presedintia
Potrivit art 16 alin 9 din tue -este asigurata de catre reprezentantii statelor membre dupaun sistem
de rotatie egal.Romania - 2019,sem 2.Ordinea initiala a fost stabilita prin tratateele institutive si se
modifica:
-se mareste intervalul de timp la care vine randul unui stat sa exercite presedintia.Acum vine la 13
ani jumatate-14 ani.
-cand se epuizeaza un ciclu complet de exercitare, se schimba ordinea.

2.deliberarile-modul de vot
Problemele trecerii de la votul unanim la cel majoritar.In prezent tripla majoritate :
unanimitate ,majoritate simpla,majoritate calificata(a voturilor exprimate,pe care o reprezinta
statele care au exprimat o astfel de majoritate,populatia pe care trebuie sa o reuneasca
statele).Voturile - Romania este pe locul 7 -14 voturi.Total voturi 352.
Consiliul hotaraste cu majoritate calificata , cu exceptia cazului in care tratatele dispun
altfel.Incepand cu 1 noiembrie 2014,majoritatea calificata se defineste ca fiind egala cu cel putin
36
55% din membrii Consiliului ,cuprinzand cel putin 15 dintre acestia si reprezentand state membre
care intrunesc cel putin 65% din populatia Uniunii.Minoritatea de blocare trebuie sa cuprinda cel
putin 4 membri ai Consiliului ,in caz contrar se considera a fi intrunita majoritatea calificata.
Art 238 (2)TFUE cuprinde celelalte conditii privind votul cu majoritate calificata.

3.existenta organelor tehnice auxiliare

Data fiind functionarea in cadrul reuniuniloror,a Consiliului,activitatea desfasurata este
asigurataorganele care au caracter tehnic auxiliar.Acestea au rolul de a pregati reuniunile
consiliului,de a asigura continuitatea activitatii intre reuniuni,de a monitoriza activitatea.

Sarcini principale:
1.legislative:principala functie(impartita cu PE) conform Tratatului de la Lisabona.
2.coordonarea politicilor statelor membre(ex. politica economica).Sunt coordonate inclusiv acele
domenii care nu cad inca sub incidenta politicii comune.
3.putere bugetara(impartita cu PE)
4.numirea membrilor principalelor institutii/organe ale Uniunii Europene(CEJ,CoA,CoR)
5.incheierea acordurilor internationale.

Sediu:Bruxelles,cladirea Justus Lipsus.Unele intruniri au loc la Luxemburg.

In materia deciziei si coordonarii:

-adopa acte juridice -are calitatea de colegislator alaturi de Parlamentul European
-coordoneaza spectrul larg al politicii economice al statelor membre.
-defineste si implementeaza politicaaa externa si de securitate comuna , pe baza regulilor si
principiilor definite de Consiliul European.
-incheie protocoale internationale cu state terte si organizatii internationale,prin intermediul
ministrilor afacerilor externe.
-coordoneaza actiunile tarilor membrein domeniul cooperarii politienesti si judiciare si probleme
de criminalitate.
-Consiliul si Parlamentul European reprezinta autoritatea bugetara a UE.

Consiliul apara interesele statelor membreinstitutie interguvernamentala

Comisia Europeana

Comisia apara interesele UE, fiind o institutie care asigura caracterul supranational.
Comisia la origine, s-a numit Inalta Autoritate, apoi Comisia.In prezent, Comisia europeana are in
componenta sa 28 de membri, desemnati cate unul de catre fiecare stat. (incepand din 1 nov.
2004), alesi pe baza competentelor generale si independenti.

Evolutia numarului membrilor comisiei de la infiintare 52, intrarea in vigoare 90 si pana in

prezent. La inceput statele mari desemnau cate 2 membri ai comisiei. Incepand cu T de la Nisa,
dupa ce procesul de extindere se va desavarsi, nr total al membrilor comisiei va trebui sa fie mai
37
mic decat nr total al statelor membre.
In cadrul comisiei, statele sunt egal reprezentate.
Prevederea din T.de la Nisa a fost reluata, nu s-a trecut la aplicarea potrivit careia nr membrilor
sa fie mai mic decat nr total al statelor membre.
T.Lisabona comisia va numara 18 membri, vor desemna membri in comisie, 2/3 din statele
membre. Irlanda nu a ratificat T.Lisabona, pana in 2014 s-a prevazut o perioada de tranzitie, se va
trece la o astfel de prevedere, atata timp cat Consiliul European nu va decide altfel prin
unanimitate.

- curs 10

Comisia Europeana

Notiune-delimitari conceptuale:

-executivul UE, care a purtat denumiri diferite in functie de instrumentele juridice care au
reglementat-o.
A fost intotdeauna numita institutie executiva,dar a fost implicata si in activitatea legislativa. In
timp,acest rol s-a limitat doar la rolul executiv pe care il au organele la nivel national. Aceasta
promoveaza,apara si garanteaza interesele UE,de aceea a mai fost numita si gardianul tratatelor
institutive.

Posibile subiecte:
-componenta comisiei si statutul membrilor,
-organizare si functionare,
-atributii/ rol/competenta.

Componenta Comisiei:

In prezent,Comisia are in componenta sa 28 de membri( comisari europeni). La 1 noiembrie 2014

va inceta mandatul membrilor Comisiei Europene. Acestia sunt desemnati in functie de
competentele generale pe care le au,existand recomandarea de a fi persoane independente( nu sunt
reprezentanti ai statelor membre,ci desemnati de catre statele membre)

Evolutia componentei

-pana la T.Nisa,membrii Comisiei erau desemnati astfel: cate doi membri ai Comisiei erau
desemnati de catre statele mari membre UE( Germania,MB,Italia,Spania si Franta). Celelalte state
desemnau cate un membru. In anul 2000 ,cati membri avea Comisia? 20 membri. Prin acest tratat
s-a instituit pt prima oara pp potrivit caruia fiecare stat membru desemneaza cate un comisar - pp"
38
un stat,un comisar". Tot T.Nisa prevede ca dupa ce procesul de extindere se va
desavarsi( extinderea cu cele 10+2 state), nr total al membrilor Comisiei va trebui sa fie mai mic
decat nr total al statelor membre.

1 ianuarie 2000-1 ianuarie 2015 : evolutia membrilor comisiei.

Prima extindere dupa Nisa-1.05.2004, executivul numara 20 membri pana la 1 mai 2004.
Are loc extinderea UE cu 10 state-intre 1.05.2004-1.11.2004, Comisia numara 30 membri. Dupa
2004, Comisia numara 25 membri pana la 1ianuarie 2007, Cand Comisia numara 27 membri. La
1.07.2013- 28 membri.Odata cu desavarsirea procesului extinderii,Comisia va trebui sa numere
mai putini membri decat numarul total al statelor.

-T.Lisabona realizeaza aceasta continuitate,motiv pt care,numarul membrilor Comisiei va fi

desemnat de 2/3 din statele membre,Comisia va trebui sa numere 18 membri.Diferenta dintre
statele membre sub aspectul desemnarii membrilor nu trebuie sa fie mai mare de 1.
-T.Lisabona incepand cu 1.11.2014 ,Comisia are in componenta sa un numar de membri,
incluzand Presedintele si Inaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe,corespunzator cu
2/3 din numarul statelor membre. Art 17(5)- atata timp cat Consiliul European nu decide
modificarea acestui numar( de 2/3), hotaram cu unanimitate.

Tratatul se aplica din 1.11. 2014 ,ca sistem al desemnarii de catre 2/3 ,numai daca Consiliul
European nu hotaraste altfel ,cu unanimitate de voturi.

Membri Comisiei sunt alesi dintre resortisantii statelor membre,in conformitate cu un sistem de
rotatie,strict egal intre statele membre,care sa reflecte diversitatea demografica si geografica a
tuturor statelor membre. Acest sistem se stabileste de catre Consiliul European care hotaraste in
unanimitate. Mandatul membrilor Comisiei este de 5 ani. Acestia sunt alesi pe baza competentelor
lor generale si a angajamentului pe care si-l asuma fata de ideea europeana ,dintre personalitatile
care prezinta toate garantiile de independenta.
In mod similar,ministrilor unui Guvern,fiecare membru al Comisiei este responsabil de un
anumit portofoliu sau domeniu politic si bineinteles,de directoratul general din domeniul
respectiv.

Potrivit art 244 din TFUE,in deplin acord cu art 17(5) din TUE,membri Comisiei sunt alesi
printr un sistem de rotatie,stabilit in unanimitate de catre Consiliul European ,ce se intemeiaza pe
urmatoarele doua principii:
statele membre sunt tratate in mod absolut egal in ceea ce priveste stabilirea ordinii de rotatie si
a duratei prezentei persoanelor desemnate in cadrul comisiei,in consecinta diferenta dintre
numarul total de mandate detinute de resortisantii a doua state membre date,nu poate fi mai
mare( niciodata) de 1.
sub rezerva dispozitiilor anterioare,fiecare dintre comisiile succesive este constituita astfel
incat sa reflecte in mod satisfacator diversitatea demografica si geografica a statelor membre.

Statutul membrilor Comisiei:

-mandatul( mai sus)

39
-membri Comisiei sunt desemnati dintre persoanele atasate ideii de uniune europeana si care
prezinta toate garantiile de indepedenta. Membrii se abtin de la orice act care este incompatibil cu
natura functiilor lor. Statele membre respecta independenta acestora si nu incearca sa-i influenteze
in indeplinirea sarcinilor lor.
Pe durata mandatului,membri Comisiei nu pot exercita nicio alta activitate profesionala,
remunerata sau neremunerata. La instalarea in functie,membrii Comisiei se angajeaza in mod
solemn sa respecte pe toata durata mandatului si dupa incetarea acestuia,obligatia de onestitate si
prudenta,in a accepta ,dupa incetarea mandatului anumite functii sau avantaje. In cazul
nerespectarii acestor obligatii,Curtea de Justitie,sesizata de Consiliu sau de Comisie,hotarand cu
majoritate simpla,poate hotari,dupa caz ,destituirea persoanei respective in conditiile art 247 sau
decaderea din dreptul la pensie/dreptul la alte avantaje echivalente.
Art 247 TFUE- in cazul in care nu mai indeplineste conditiile necesare exercitarii functiilor
sale sau in care a comis o abatere grava,orice membru al Comisiei poate fi destituit de Curtea de
Justitie,la plangerea Consiliului ,hotarand cu majoritate simpla sau la plangerea Comisiei.
In afara de inlocuirea ordinara( implinirea termenului) si de deces,functiile membrilor Comisiei
inceteaza in mod individual,prin demisie sau destituire. Sunt 5 situatii in care poate inceta
mandatul:
* implinirea termenului
* decesul
*din initiativa partii-demisie
*sanctiune individual aplicata-demitere/destituire
*sanctiune colectiv aplicata-motiune de cenzura introdusa de catre PE
Membrul Comisiei care a demisionat/decedat este inlocuit pe perioada ramasa pana la
incheierea mandatului,de un nou membru,avand aceeasi cetatenie,numit de catre Consiliu,de
comun acord cu Presedintele Comisiei,dupa consultarea PE,in conformitate cu prevederile art
17(3) care enunta criteriile in concordanta cu care etse numit un membru al Comisiei. Consiliu
hotaraste in unanimitate,la propunerea Presedintelui Comisiei,poate decide ca nu este necesara
inlocuirea in special,in cazul in care durata ramasa pana la incheierea mandatului membrului
Comisiei este scurta.
In caz de demisie/destituire/deces,Presedintele este inlocuit pentru diferenta de mandat.
Inlocuirea se face potrivit art 17(7) din TFUE care precizeaza faptul ca,tinand seama de alegerile
pentru PE si dupa ce a procedat la consultarile necesare,Consiliul European ,hotarand cu
majoritate calificata,propune Parlamentului European un candidat la functia de Presedinte al
Comsiei.

Un loc important il ocupa si Inaltul Reprezentant al UE pt Afaceri Externe si politica de

securitate ,sub aspectul componentei Comisiei. In caz de demisie,destituire sau deces,acesta este
inlocuit pana la incheierea mandatului,potrivit art 18(1) TUE.

In cazul demisiei tuturor membrilor Comisiei ( motiune de cenzura), acestia raman in functie si
continua in perioada ramasa pana la inlocuirea lor, sa gestioneze afacerile curente potrivit
atributiile care le revin.

Presedintele Comisiei-desemnare si rol:

Mandatul sau este unul de 5 ani,cu posibilitatea innoirii.

40
-defineste orientarile in cadrul carora Comisia isi exercita misiunea.
-decide organizarea interna a Comisiei pt a asigura coerenta ,eficacitatea si colegialitatea
actiunilor acesteia.
-numeste vicepresedintii,altii decat Inaltul Reprezentant,dintre membrii Comisiei.

Etape procedurale in desemnarea colegiului Comisiei:

1. Este ales Presedintele Comisiei de catre PE cu majoritatea membrilor care il compun. In cazul
in care candidatul nu intruneste majoritatea,Consiliul European,hotarand cu majoritate calificata
propune in termen de o luna,un nou candidat care este ales de PE potrivit aceleiasi proceduri.
2. Consiliul,de comun acord cu Presedintele Comisiei ales,adopta lista celorlalte personaliti pe
care le propune pentru a fi numite membri ai Comisiei. Alegerea acestora se face pe baza
sugestiilor stalor membre.
3.Presedintele,Inaltul Reprezentant si ceilati membri ai Comisiei sunt supusi,in calitate de
institutie colegiala unui vot de aprobare PE. In temeiul acesti aprobari,Comisia este numita de
catre Consiliul European,hotarand cu majoritate calificata.

Organizarea Comisiei

-este organizata pe directii generale,directii,servicii si birouri,asistate de catre un Secretar General.

Suplimentar,fiecare membru al Comisiei dispune de cate un cabinet de consilieri personali. Este
importanta buna cooperare intre directori si sefii de cabinet ai membrilor Comisiei.
Secretarul General al Comisiei se intalneste saptamanal cu sefii de cabinet ai membrilor
Comisiei pentru a-si coordona activitatile. Coordonarea dintre servicii este o practica realizata in
mod curent ,la toate nivelurile Comisiei.

Exemple de directii generale( directorate generale)- la noi ,echivalentul directii generale:

-agricultura
-afaceri externe
-cultura
-energie
-cu rol administrativ.

Acestea,de regula se impart in 3 mari categorii:

*cele cu rol de politica interna,
*politica externa
*cele cu rol administrativ.

Secretariatul General al Comisiei -misiunea principala consta in sprijinirea celorlate servicii,a

Colegiului comisarilor si Presedintelui Comisiei in promovarea prioritatilor politice,sprijina
administrativ si politic activitatea Comisiei,planificarea strategica,programarea,coordonarea
,comunicarea si relatiile interinstitutionale.

Serviciul juridic-consiliaza toate serviciile si birourile comisiei dpdv juridic. Reprezinta Comisia
in contencios administrativ. Supervizeaza activitatile ale UE,asigura simplificarea legislatiei UE

41
 - curs 11-

Rolul Comisiei Europene :

Acest rol decurge din statutul sau de gardian al tratatelor institutive. Acest statut obliga Comisia sa
promoveze,sa apere si sa garanteze interesele UE. Ii confera ,de asemenea, calitatea de executiv al
UE.
Rolul Comisiei se sistematizeaza in actiunea pe care o desfasoara :
-rol de initiativa legislativa.
Sub acest sens este apreciata ca fiind motor al integrarii.Are un drept exclusiv de initiativa pentru
politicile specifice fostului pilon I.
-rol de a pune in aplicare legislatia UE.
In calitate de gardian al tratatelor,se implica in asigurarea aplicarii corecte a legislatiei Uniunii
Europene.Pe cale de consecinta,Comisia initiaza procedura de sanctionare a unui stat membru
cand constata neaplicarea actelor juridice ale UE.
-rol in implementarea/aplicarea politicilor si bugetului UE
Este o institutie executiva a politicilor UE(De ex. fondurile structurale si politica agricola comuna.
-reprezinta UE in organizatiile internationale.
Ca orice executiv de la nivel national,este purtatorul de cuvant al statelor membre. De ex, in
relatiile pe care UE le stabileste cu Organizatia Mondiala a Comertului. Au aparut diferite
probleme legate de :taxele vamale.

CURTEA DE JUSTITIE A UNIUNII EUROPENE

- Luxemburg

Sistemul juridisdictional al UE a evoluat ,astfel incat asistam la o reforma. La inceputurile

constructiei europene,in jurul anilor 1950, au existat doua propuneri,ajungandu-se ulterior la a
treia:
42
 1.eventualele litigii aparute ar putea fi deduse spre solutionare unor instante internationale
deja existente : CIJ.
2.viza infiintarea unor instante ad-hoc.Adica apareau litigiile,se infiintau instantele,se
solutionau litigiile si se desfiintau instantele.
3.instantele comunitatilor europene la inceput cate o instanta pt fiecare comunitate. Ca
rezultat a fuziunii a aparut Curtea de Justie a UE. Prin T. Maastricht Curtea Europeana de
Justitie,iar prin T.Lisabona Curtea de Justitie a Uniunii Europene.
Reforma a vizat nu numai schimbarea denumirii,ci si infiintarea unor instante suplimentare,si
anume :
Tribunalul de prima instanta ,ce a fost infiintat prin decizia Consiliului din 1998.
Tribunalul functiei publice

Art 19(1) TUE Curtea de justitie a UE cuprinde:

a.Curtea de Justitie
b.Tribunalul (fostul tribunal de prima instanta +tribunalele specializate,ca de ex.tribunalul functiei
publice).

Curtea de Justitie,care a inlocuit Curtea Europeana de Justitie:

Structura si Statutul membrilor Curtii de Justiei posibil subiect examen
Curtea de Justie are in componenta sa judecatori(28) si avocati generali(8) .Indeplinesc un
mandat de 6 ani,cu posibilitatea reinnoirii.La 3 ani se reinnoiesc partial mandatele.
Avocatii generali nu sunt similari avocatilor din dr intern, ci procurorilor deoarece au rolul de a se
pronunta in deplina independenta in cauzele depuse spre solutionare in fata curtii,punand
concluzii care constituie stadiul final al procedurii orale.Nr jud si av generali poate fi modificat
printr-o hotarare a Consiliului,adoptata cu votul unanim al membrilor acestuia,la solicitarea Curtii.
Statutul judecatorilor si avocatilor generali le permite sa si indeplineasca rolul cu caracter de
continuitate si in deplina independenta,potrivit statutului curtii si regulamentului de procedura.
La intrarea in functie/instalare, atat jud cat si av generali depun un juramant prin care se angajeaza
sa-si exercite functiile impartial si sa nu divulge secretul dezbaterilor.Functiile de jud si de avocat
general sunt incompatibile cu indeplinirea oricarei alte activitati de natura politica sau
administrativa,ori cu o alta activitate profesionala desfasurata ,remunerata sau neremunerata.
Judecatorii si avocatii generali beneficiaza de imunitate de jurisdictie,chiar si dupa incetarea
mandatului,pentru actele pe care le-au savarsit in exercitiul acestuia.Au obligatia de a-si stabili
resedinta in orasul in care Curtea isi are sediul Luxemburg.

Sub aspectul componentei intalnim Presedintele Curtii .Judecatorii desemneaza dintre ei

,prin vot secret Presedintele,pt un mandat de 3 ani,cu posibilitatea reinnoirii.
Mai intalnim un grefier care este ales prin vot secret de catre Curtea de Justitie pentru un
mandat de 6 ani,cu posibilitatea reinnoirii.
Grefier adjunct-atributii de natura administrativa(Cele care tin de conservarea si tot ce
implica managementul curtii de justitie) si atributii de natura procedurala(comunica actele si
participa la sedinte,fara drept de vot)

Organizarea si Functionarea Curtii:

43
 Instanta de la Luxemburg lucreaza in camere specializate,formate din 3 -5 judecatori si in
cadrul Marii Camere(infiintata prin T.Nisa- a luat locul Plenului),formata din 13 judecatori.
Curtea de Justitie de regula functioneaza in Plen,inlocuit cu Marea Camera.Sub aspectul
competentelor,Curtea solutioneaza cele mai importante litigii- in care sunt implicate statele si
institutiile UE.
Tribunalul functioneaza ca regula in cadrul camerelor si exceptia plen.
Instanta se intruneste in Marea Camera la solicitarea unui stat membru sau institutii parte in
proces.In sedinta plenara curtea se reuneste in cauze anume precizate in tratate sau daca se
considera ca o cauza cu care este sesizata,are o importanta exceptionala.Tratatele spun ca se
reuneste in seditna plenara atunci cand sunt demisi mediatorii si presedintii Curtii de Conturi,cu
titlu de exemplu. In cazul in care numarul judecatorilor este par,judecatorul cu vechimea cea mai
mica se abtine de la deliberari.Acestea au loc in Camera de Consiliu ,desfasurandu se numai in
prezenta judecatorilor care au participat si in faza procedurii orale
Avocatul general care a pus concluziile in cauza respectiva si grefierul nu participa la
deliberari.Presedinte NU are un vot dominant.
Deliberarile sunt strict secrete si procedura separata nu este admisa pt ca angajeaza raspunderea
Curtii de Justitie in ansamblul ei.Vacantele judiciare intrerup activitatea ca si in dreptul intern ,nu
suspenda insa termenele.

Competenta rationae personae solutioneaza litigiile intervenite intre:

*statele membre ,
*intre statele membre si institutiile UE,
*intre institutiile UE
*mai rar intre particulari persoane fizice si juridice,resortisanti ai statelor membre,dar cu
indeplinirea anumitor conditii
*intre particulari si institutii/organe ale UE.

Din perspectiva competentelor rationae materiae,Curtea realizeaza :

-controlul legalitatii actelor juridice ale UE,

-misiunea sa principala este aplicarea unitara ,uniforma a dreptului UE.
-Interpreteaza unitar tratatele si actele derivate.
-Controleaza legalitatea actiunilor/omisiunilor statelor membre in raport cu dispozitiile
tratatelor,transand litigiile dintre acestea.
-Solutioneaza acele actiuni cu privire la repararea pagubelor create de organele UE sau de
agentiile acesteia.
-Se comporta simular tribunalului administrativ al ONU .
-dispune de o competenta consultativa poate emite avize consultative.

44
 - curs 12-

Tribunalul( fostul tribunal de prima instanta)

-a fost infiintat prin vointa statelor membre,exprimata prin Actul unic european 1986, ca
instrument juridic fundamental si prin decizia Consiliului din 1988. Prima decizie a Tribunalului a
fost data in 1989.

Componenta:

-28 judecatori,desemnati in mod egal de catre statele membre. Sunt alesi pt un mandat de 6 ani,cu
posibilitatea reinnoirii acestuia. Judecatorii sunt desemnati din randul personalitatilor se face
distinctie intre judecatorii desemnati pt Curtea de Justitie ( cele mai inalte functii jurisdictionale in
stat) si judecatorii desemnati pt Tribunal( persoanele care ofera toate garantiile de independenta si
care au capacitatea pt exercitarea functiilor jurisdictionale)
Spre deosebire de Curtea de Justitie, Tribunalul nu are in componenta sa avocati generali,
dar membrii Tribunalului,cu exceptia Presedintelui,pot indeplini rolul avocatilor generali pt cauze
precis determinate. De retinut ca,aceeasi persoana care intr o cauza indeplineste rolul de avocat
general ,nu poate avea si statutul de judecator si invers.
Criteriile de selectare a cauzelor in care este folosita aceasta posibilitate si modalitatiile de
desemnare a avocatilor generali sunt stabilite de Regulamentul de procedura al Tribunalului.
Presedintele Tribunalului este ales pt un mandat de trei ani, de catre membrii acestuia, potrivit
acelorasi reguli ca si in cazul Curtii de Justitie.Independenta functionala a Tribunalului e
determinata de existenta unei grefe distincte.
Regula functionarii este actiunea in cadrul Camerelor,formate din 3-5 judecatori, exceptia fiind
data de actiunea Tribunalului in plen. Regula si exceptia sunt date de competentele rationae
materiae si rationae personae.

Competenta

-judeca in prima instanta toate actiunile directe,exceptie acele actiuni atribuite unui tribunal
specializat sau exceptia actiunilor rezervate prin statut Curtii de Justitie ca instanta superioara.

45
Impotriva deciziilor Tribunalului se poate formula un recurs in fata Curtii de Justitie, limitat insa
la problemele de drept. Tribunalul ,la randul lui functioneaza si ca instanta de recurs impotriva
deciziilor luate de catre camerele jurisdictionale. Totodata Tribunalul are si competenta de a
judeca trimiterile prelimiare in domenii specifice,stabilite de Statut. Poate judeca actiunile
formulate si impotriva deciziilor date de tribunalele specializate. Deciziile pronuntate de Tribunal
pot face obiectul unui recurs,in fata Curtii de Justitie,limitat la problemele de drept,in limitele si
conditiile prevazute de Statut.

Tribunalele specializate ,ca al treilea nivel Tribunalul functiei publice

Tribunalele specializate sunt camerele specializate carora le-a crescut rangul pe masura ce
competenta rationae personae si rationae materiae pot adopta decizii ce pot fi atacate la Tribunal.
Tratatul de la Nisa-a prevazut posibilitatea infiintarii unor camere jurisdictionale in anumite
domenii. In temeiul T. Nisa, la 4 noiembrie 2004 , Consiliul Uniunii Europene a adoptat o decizie
care instituie Tribunalul functiei publice a Uniunii Europene. Noua jurisdictie specializata are
competenta de a statua cu privire la recursurile legate de contenciosul functiei publice.
Tribunalul exercita in prima instanta acele competente care ii permit adoptarea deciziilor cu
privire la litigiile aparute intre comunitati/uniune si agentii lor,respectiv agentii Uniunii,
intelegand ca este vorba despre litigiile intervenite intre institutiile,organele,agentiile si oficiile
Uniunii,respectiv agentii/functionarii lor.
Deciziile adoptate de catre Tribunalul Functiei Publice pot face obiectul actiunilor introduse in
fata Tribunalului si in mod exceptional in fata Curtii de Justitie. In ce priveste componenta, nu mai
functioneaza pp pe care l-am intalnit la cele doua instante, Romania are desemnati doar la Curte
si Tribunal. La Tribunalul Functiei Publice,nu.
Sub aspectul componentei,Tribunalul Functiei Publice numara sapte judecatori alesi pt un mandat
de sase ani,cu posibilitatea reinnoirii. Daca Curtea de Justitie solicita, Consiliul statuand cu
majoritate calificata poate mari numarul judecatorilor.

Judecatorii sunt numiti de catre Consiliul Uniunii Europene-Consiliul. La numirea

judecatorilor,Consiliul are sarcina de a asigura o componenta echilibrata a Tribunalului Functiei
Publice,pe o baza geografica cat mai larga. Orice persoana care are cetatenia unui stat membru al
Uniunii poate sa si prezinte candidatura, Consiliul statuand cu majoritate calificata,pe baza
recomandarilor Curtii,stabileste conditiile si modalitatile cu privire la prezentarea si examinarea
candidaturilor.
In cadrul Tribunalului Functiei Publice functioneaza un comitet ,compus din sapte
personalitati,dintre fostii membri ai Curtii de Justitie,ai Tribunalului si juristi care au competente
devenite de notorietate,inclusiv profesori universitari. Membrilor comitetului si membrilor
Tribunalului Functiei Publice li se aplica regulile de functionare care sunt decise de catre
Consiliu,in cadrul desemnarii lor. Pt desemnarea membrilor comitetului,consiliul statueaza cu
majoritate calificata tot pe baza recomandarii Curtii de Justitie. Comitetul mai este numit si Sfat al
Inteleptilor. Isi da avizul cu privire la candidatii propusi pt indeplinirea functiei de judecatori al
tribunalului functiei publice. Ofera alaturi de aviz si lista cu acei candidati care apreciaza ca detin
inalte competente pentru a fi numiti judecatori ai Tribunalului Functiei Publice.Judecatorii
desemneaza dintre ei ,un Presedinte pt o perioada de trei ani,al carui mandat poate fi reinnoit.

46
 Tribunalul functiei publice lucreaza in cadrul camerelor specializate formate din trei
judecatori. Cu titlu exceptional, Tribunalul Functiei Publice poate lucra si in sedinte plenare sau in
camere formate din cinci judecatori,respectiv 1 judecator. Presedintele prezideaza camerele
formate din trei sau cinci judecatori. Tribunalul isi numeste un grefier caruia ii defineste statutul.
Procedura in fata tribunalului functiei publice este reglementata de prevederile incluse in statutul
Curtii de Justitie. Dispozitiile cu privire la regimul lingivistic al tribunalului sunt aplicabile si
tribunalului functiei publice.
Faza scrisa a procedurii cuprinde prezentarea cererii si a memoriului in aparare. Tribunalul
functie ipublice poate decide daca este necesar si un al doilea schimb de memorii. Cand un astfel
de schimb are loc,tribunalul functiei publice poate decide cu acordul partilor,sa statueze fara a se
mai recurge si la procedura orala.
Poate interveni si o a patra masura-ancheta,atunci cand este considerat necesar.

Banca Centrala Europeana

-are drept rol emiterea si administrarea monedei unice euro. Noua moneda unica a fost introdusa
din 1.01.1999 ca moneda de cont i din 2002 bancnotele nationale ale celor 12 state membre UE
care au acceptat si au indeplinit conditiile(criteriile de convergenta) ,sa participe la zona euro,au
fost inlocuite cu bancnotele euro.
BCE are personalitate juridica si este singura abilitata sa autorizeze emisiunea de
moneda euro. Aceasta este independenta in exercitarea competentelor si in administarea finantelor
sale. BCE constituie potrivit art 282 TFUE,sistemul european al bancilor centrale. Politica
monetara a Uniunii este condusa de BCE si bancile centrale nationale ale statelor membre ,care au
trecut la moneda unica euro. Sistemul european al bancilor centrale este condus de catre organele
de decizie ale BCE . Obiectivul pp al BCE si al bancilor centrale nationale,care compun sistemul
european al bancilor centrale il reprezinta mentinerea stabilitatii preturilor. Fara a aduce atingere
acestui obiectiv,sistemul european al bancilor centrale sprijina politicile economice generale in
cadrul Uniunii pt a contribui la realizarea obiectivelor acesteia.
In ceea ce priveste atributiile bancii,aceasta adopta masurile necesare indeplinirii misiunii sale.
Statele membre care au trecut la moneda unica euro,precum si bancile lor centrale se supun
acestor politici si misiunilor stabilite la nivelul bancii centrale europene,celelalte care nu au trecut
la moneda unica euro,isi pastreaza competentele in domeniul monetar. In domeniile in care are
atributii,BCE este consultata asupra oricarui proiect de act al Uniunii ,precum si asupra oricarui
proiect de reglemenre la nivel national,aceasta emitand avize.
Sub aspectul organizarii/functionarii,la nivelul BCE exista un presedinte,un vicepresedinte, un
comitet executiv si un consiliu al guvernatorilor.

Curtea de Conturi

-pana in 1992 era un organ tehnic auxiliar,odata cu T.Maastricht dobandeste statut institutional.
T.Lisabona infiinteaza camere specializate.

Componenta

47
In prezent numara 28 de membri,ce trebuie sa fie alesi dintre personalitatile care apartin sau au
apartinut,in statele care ii desemneaza institutiilor de control extern sau care au o calificare pt a
indeplini o astfel de functie si trebuie sa prezinte toate garantiile de independenta. Sunt numiti pt
un mandat de 6 ani,cu posibilitatea reinnoirii. Presedintele este ales pt un mandat de 3 ani,cu
posibilitatea reinnoirii. In ce priveste mandatul,membrii trebuie sa si exercite functiile in deplina
independenta,in interesul general al uniunii,ca si in cazul celorlalti membrii,ei nu trebuie sa
solicite sau sa accepte instructiuni de la niciun guvern sau alt organism.
Trebuie sa se abtina de la orice act care este incompatibil cu natura functiei indeplinite,mai
precis statutul de membru al Curtii de Conturi este incompatibil cu orice alta activitate
profesionala desfasurata, remunerata sau neremunerata. Au obligatia pe care o regasim si la
membrii Comisieide a depune juramantul prin care se angajeaza sa respecte obligatia de
prudenta si onestitate.
Curtea de Conturi functioneaza ca un organ colegial-fiecarui membru ii este repartizat un sector
de activitate si raspunderea apartine intregii Curti de Conturi. In functionarea sa adopta avize sau
raporturi anuale cu majoritatea membrilor care o compun. Mandatul membrilor inceteaza in
aceleasi conditii ca si in cazul membrilor Comisiei.

Atributii:

Se impart in doua mari categorii:

atributii de control:
*examinarea aspectelor de legalitate si regularitate a totalitatii veniturilor si cheltuielilor
Uniunii,indiferent daca sunt bugetare sau nu.
*controlul pe domenii asupra institutiilor si statelor membre,in masura in care acestea au
beneficiat sau au utilizat venituri
*controlul permanent al fondurilor
activitatea consultativa: este institutia care ofera acele avize consultative,obligatorii sub
aspectul solicitarii si non-obligatorii sub aspectul aplicarii. Aceasta situatie cam obliga institutiile
deoarece Curtea are o culegere de avize consultative pe care le si publica in Buletinul Oficial al
UE.

Organele tehnice auxiliare-de citit din carte.

48