Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
TANAVIOSOFT 2012
2012
Autor : profesor Tnase Viorel
PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE
T1
Tanaviosoft 2012
1.PROCESUL DE ACHIERE.GENERALITI.
Piesele componente ale mainilor i ale aparatelor pentru care se cere o pre-
cizie mare i o netezire bun a suprafeelor snt supuse unui proces de prelucrare
mecanic prin achiere. Prelucrarea prin achiere presupune ndeprtarea de pe
suprafaa pieselor brute, obinute prin turnare, matriare, forjare, laminare etc., a
adaosului de prelucrare.
Mrimea adaosului de prelucrare depinde de:
metoda de elaborare a semifabricatului (a piesei brute);
configuraia i complexitatea piesei;
natura materialului;
caracterul produciei (de unicate, de serie mic, n serie sau n mas) .
T1
Tanaviosoft 2012
MAINI-UNELTE i PRELUCRRI PRIN ACHIERE
T1
Tanaviosoft 2012
T1
Tanaviosoft 2012
T1
Tanaviosoft 2012
T1
Tanaviosoft 2012
T1
Tanaviosoft 2012
Aschie
Forta de aschiere
Adaos de Scula
prelucrare aschietoare
Semifabricat
T1
Tanaviosoft 2012
a b c
B C A
T1
Tanaviosoft 2012
3.MICRILE NECESARE N
PROCESUL DE ACHIERE.
T1
Tanaviosoft 2012
2 3
1
2
1 1
T1
Tanaviosoft 2012
Fig.3.3.Dimensiunile achiei
4.SCULE ACHIETOARE.
1
B
A
2
3 B A
T1
Tanaviosoft 2012
Fig.4.2.Cuitul de strung
Faa de aezare principal , ndreptat spre suprafaa de achiere.
Faa de aezare secundar , ndreptat spre suprafaa prelucrat.
Tiul principal, care rezult din intersecia feei de degajare cu faa de aezare
principal .
Tiul secundar , ce rezult din intersecia feei de degajare cu faa de aezare se-
cundar .
Vrful cuitului , care rezult din intersecia dintre tiul principal i cel secundar.
T1
Tanaviosoft 2012
Fig.4.3.Planele de referin
Cu aceste plane se determin urmtoarele unghiuri ale cuitului :
unghiul de atac principal , format de proiecia tiului principal pe planul
de baz cu direcia avansului longitudinal ;
unghiul de atac secundar 1 ,format de proiecia tiului secundar pe planul
de baz cu direcia avansului;
unghiul de aezare , format de faa de aezare principal i planul de achi-
ere, msurat ntr-o seciune cu un plan 1-1 , perpendicular pe tiul princi-
pal i pe planul de baz. n mod similar se poate msura ntr-o seciune 22
unghiul de aezare secundar 1,ntre faa de aezare secundar i un plan ce
trece prin tiul secundar, perpendicular pe planul de baz.
unghiul de ascuire , format ntre faa de aezare i cea de degajare;
unghiul de degajare , format de faa de degajare i un plan perpendicular
pe planul de achiere i conine tiul principal.
T1
Tanaviosoft 2012
Fig.4.5.Unghiul lambda
5.FENOMENE SPECIFICE
PROCESULUI DE ACHIERE.
Prelucrarea metalelor prin achiere are loc n condiiile unui proces de de-
formare plastic intens, nsoit de o serie de fenomene specifice.
Fenomene termice. n timpul desfurrii procesului de achiere, o mare
parte din lucrul mecanic de deformare se transform n cldur, la care se mai
adaug cldura rezultat din frecarea ntre scul i achiere, dintre piesa de prelu-
crat i scula achietoare precum i din frecarea intern ntre elementele compo-
nente ale achiei. Cldura astfel dezvoltat conduce la nclzirea sculei achietoa-
re, a piesei de prelucrat, a achiilor detaate n timpul prelucrrii. Cercetrile ex-
perimentale efectuate au condus la concluzia c cea mai mare parte din cldura
dezvoltat la achiere (5080%) trece n achie i se elimin mpreun cu aceasta,
restul trece n scula achietoare i n piesa de prelucrat, iar o cantitate mic se m-
prtie n mediul nconjurtor. nclzirea sculei achietoare este duntoare, din
cauza reducerii proprietilor tietoare ale acesteia. Cldura produs la achiere
depinde de natura materialului de prelucrat, de parametri geometrici ai sculei i
de regimul de achiere folosit. Astfel, la metalele mai moi cantitatea de cldur
este mai mare ns ea se repartizeaz n special n achiile detaate pe cnd la cele
mai fragile cldura este transmis n special sculei producnd nclzirea puternic
a acesteia cu toate c n ansamblu cldura dezvoltat este mai mic dect n cazul
anterior.
nclzirea sculei achietoare este influenat de construcia acesteia. Cantita-
tea de cldur transmis sculei i ca urmare temperatura acesteia crete cu scde-
T1-Aschierea metalelor autor: profesor Tanase Viorel 14
PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE
T1
Tanaviosoft 2012
rea unghiului de degajare i a unghiului de aezare, cu creterea unghiului de atac
principal. De asemenea, temperatura prii active a sculei este influenat de re-
gimul de achiere i condiiile de lucru. Astfel, cu creterea vitezei de achiere
temperatura scade, ns crete cu creterea seciunii achiei. In condiiile utilizrii
lichidelor de rcire i ungere temperatura scade.
Depunerile pe ti. La prelucrarea metalelor prin achiere, n special a celor
cu o bun plasticitate, pe suprafaa de degajare, n apropierea vrfului cuitului,
apare un strat de metal presat, dur, numit depunere pe ti. Aceast depunere pe
ti este de 13 mm i depinde de natura materialului de prelucrat, de geometria
sculei achietoare, de regimul de achiere i n special de viteza de achiere. Din
cauza depunerilor pe ti dimensiunile pieselor prelucrate se modific. Din cnd
n cnd depunerea pe ti se rupe mpreun cu poriuni din tiul propriu-zis al
sculei, ceea ce are ca urmare nrutirea netezimii suprafeei prelucrate.
Fig.5.1.Depunerea pe ti
T1
Tanaviosoft 2012
Uzura se materializeaz n modificarea prii active pe feele de degajare i
de aezare. Pe faa de degajare, din cauza frecrii puternice cu achiile detaate,
apare o adncitur i o ndeprtare de material de pe faa de aezare, ca urmare a
frecrii cu piesa de prelucrat. Elementele principale ale uzurii sculei snt urmtoa-
rele:
Fig.5.4.Diagrama de uzur
nlimea uzurii h , pe faa de degajare;
adncimea uzurii ha pe faa de aezare;
limea B a uzurii msurat pe faa de degajare;
adncimea h , a uzurii pe faa de aezare.
Din cauza uzurii se modific geometria sculei achietoare i anume: crete
unghiul de degajare i se reduce unghiul de aezare. n acelai timp dimensiunea
piesei prelucrate se mrete. Cnd uzura depete o anumit valoare maxim, ea
influeneaz negativ calitatea piesei prelucrate.
Modul cum evolueaz n timp uzura sculei se poate reprezenta ntr-o dia-
gram ,pe care se pot delimita trei domenii distincte:
uzura iniial I, care corespunde uzurii rapide a asperitilor tiului;
uzura normal II, care corespunde uzurii lente, specifice prelucrrii, n con-
diii normale de achiere;
uzura catastrofal, care corespunde uzurii rapide i pierderii proprietilor
achietoare a tiului.
Peste aceast zon procesul de achiere nu se mai poate continua, din cauza
distrugerii muchiilor tietoare ale sculei.
Aprecierea uzurii limit se face n funcie de timpul de lucru efectiv precum i
dup aspectul suprafeei prelucrate. Atunci cnd suprafaa piesei prelucrate rezul-
t cu o netezime necorespunztoare nseamn c a aprut uzura catastrofal.
T1
Tanaviosoft 2012
Apariia acesteia poate s aib o cauz normal, dac sa produs dup un timp
de lucru normal, sau anormal, dac sa produs ruperea tiului sau tocirea pre-
matur a muchiilor tietoare din cauza alegerii greite a sculei sau a regimului de
achiere.
Perioada de timp care corespunde domeniilor I i II se numete durabilitatea
sculei. Aceasta reprezint timpul de utilizare efectiv ntre dou reascuiri.
Dintre factorii care influeneaz puternic asupra durabilitii sculei se menionea-
z: materialul sculei i al piesei de prelucrat, geometria sculei, regimul de achiere
etc.
Materialul sculei este elementul de baz n determinarea durabilitii. Cu ct
el este mai rezistent la solicitri mecanice, termice, de uzur etc. cu att uzura este
mai mic i durabilitatea mai mare.
Materialul piesei influeneaz asupra durabilitii prin rezistena mecanic pe
care o opune n timpul procesului de achiere. Cu ct acesta este mai rezistent cu
att uzura este mai mare i deci durabilitatea mai mic.
Regimul de achiere influeneaz asupra durabilitii n special prin viteza de
achiere. Cu creterea vitezei de achiere crete i uzura sculelor. Adncimea de
achiere i avansul influeneaz durabilitatea n mod similar vitezei ns cu o in-
tensitate mai mic.
Procesul de uzur poate fi diminuat foarte mult prin folosirea lichidelor de
rcire i ungere. Asupra uzurii influeneaz i netezimea suprafeelor active ale
sculei. Cu ct acestea snt mai netede, cu att uzura este mai mic.
Fig.5.5.Forme de uzur
T1
Tanaviosoft 2012
6.REGIMUL DE ACHIERE.
Fig.6.1.Adncimea de achiere
Viteza de achiere v este spaiul parcurs de tiul sculei n raport cu piesa de pre-
lucrat, n unitatea de timp, i se msoar n metri pe minut (m/min).
unde:
v-viteza de achiere;
d-diametrul piesei de prelucrat, n mm.;
n-turaia ,n rot/min.
T1
Tanaviosoft 2012
Stabilirea raional a acestor parametri ai regimului de achiere este de mare
importan pentru calitatea pieselor prelucrate, precum i pentru realizarea lor n
condiii ct mai avantajoase. Astfel, la prelucrrile de degroare se recomand ca
adncimea de achiere i avansul s aib valori ct mai mari pentru a se nltura
adaosul de prelucrare ntr-un timp ct mai scurt. In acest caz, valorile maxime se
aleg n funcie de puterea mainii pe care se execut prelucrarea.
La prelucrrile de finisare, valorile adncimii de achiere se aleg ct mai mici
pentru a nltura ultimele neregulariti rmase pe suprafaa piesei de la prelucr-
rile anterioare. n acest caz avansul se stabilete n funcie de netezimea cerut
pentru suprafaa ce se prelucreaz.
Mrimea vitezei de achiere se alege n funcie de felul prelucrrii, materialul
de prelucrat i scula achietoare din normative .
Fig.7.1.Forele de achiere
T1-Aschierea metalelor autor: profesor Tanase Viorel 19
PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE
T1
Tanaviosoft 2012
Efortul aplicat asupra sculei se descompune n trei componente Fx, Fy, Fz,
dup trei direcii perpendiculare x, y, z , adic dup direcia avansului, dup di-
recia normal pe suprafaa de prelucrat i dup direcia vitezei de achiere.
Componenta Fx se numete for de avans, Fy for radial, iar Fz for tan-
genial.
Componenta Fz se mai numete i for principal de achiere.
Pentru strunjirea oelului cu cuite normale se poate aprecia c:
Fx = (0,15 ... 0,3) Fz; Fy = (0,3 ... 0,5)Fz.
Dintre aceste caliti de oeluri pentru scule cel mai des se folosesc calitile
OSC 10 i OSC 12.
Tratamentul termic al oelurilor pentru scule const n nclzirea lor la tempe-
ratura de 760820C i rcirea brusc n ap, dup care urmeaz o revenire joas
la temperatura de 150300C cu rcire n aer.
Se recomand ca tratamentul de clire s se fac pe o anumit adncime, de 2
5 mm, pentru a se asigura, pe lng duritatea mare a stratului superficial, i o re-
zisten mecanic bun, datorit miezului rmas tenace.
T1-Aschierea metalelor autor: profesor Tanase Viorel 20
PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE
T1
Tanaviosoft 2012
nclzirea sculei, n vederea clirii, se face n bi de plumb, de sruri sau cu cu-
rent de nalt frecven.
In general, oelul carbon pentru scule se folosete din ce n ce mai puin pentru
executarea sculelor achietoare, din cauza capacitii reduse de achiere la tempe-
raturi mai mari de 200250C.
Oelul aliat pentru scule. Oelurile aliate pentru scule se deosebesc de oelul
carbon pentru scule prin aceea c i pstreaz mai bine proprietile de duritate,
tenacitate i rezisten mecanic cnd snt folosite la temperaturi ajungnd pn la
500C.
Pentru sculele achietoare, oelurile aliate, fa de oelurile carbon pentru scule,
permit creterea vitezei de achiere de circa 45 ori. Dintre oelurile aliate pentru
scule pot fi menionate mrcile: VC06, C 15, MCW 14 i C 120.
Marca VC 06 este un oel slab aliat cu crom i wolfram destinat executrii scu-
lelor pentru tiere prin achiere sau presare.
Marca C 15 este un oel slab aliat cu crom folosit pentru scule achietoare ca:
freze, burghie, poansoane etc.
Marca MCW 14 este un oel mediu aliat cu crom destinat executrii tarozi- lor,
filierelor, frezelor, alezoarelor etc.
Marca C120 este un oel cu coninut ridicat de crom folosit la executarea scule-
lor foarte rezistente la uzur ca: broe, freze, filiere, poansonare i plci de tiere
etc.
Prin aplicarea tratamentului termic la oeluri aliate pentru scule se urmrete
creterea duritii i rezistenei la uzur. Acesta const ntr-o clire i revenire la
temperaturi bine determinate n funcie de compoziia chimic, n vederea clirii,
oelurile aliate pentru scule se nclzesc n cuptoare cu bi de sruri sau n cuptoa-
re cu dou camere (de prenclzire i de nclzire), urmate de rcirea n ap sau
ulei. Revenirea se face n general la temperaturi joase, cu rcire n aer linitit.
Oeluri rapide. Oelurile rapide snt oelurile aliate destinate achie- rii cu vite-
ze mari, avnd capacitatea de prelucrare mare la temperaturi de 550700C. Prin-
cipalele elemente de aliere care confer proprieti deosebite de lucru oelurilor
rapide snt: cromul, wolframul, vanadiul i cobaltul. Destinaia mrcilor de oel
rapid se stabilete n funcie de proprietile acestora, dup cum urmeaz:
mrcile Rp 1 i Rp 6 se utilizeaz pentru scule solicitate puternic la uzur ca-
re lucreaz la temperaturi ridicate, cum ar fi: cuitele de strung, frezele, ale-
zoarele, burghiele etc.;
mrcile Rp 2, Rp 3, Rp 4 i Rp 5 se utilizeaz pentru scule solicitate puternic
la uzur, destinate achierii metalelor cu densitate ridicat, cum snt: frezele
profilate, cuitele de strung speciale, tarozii, burghiele etc.;
T1-Aschierea metalelor autor: profesor Tanase Viorel 21
PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE
T1
Tanaviosoft 2012
marca Rp 7 se utilizeaz pentru executarea sculelor destinate prelucrrii me-
talelor foarte rezistente, greu prelucrabile, cu viteze de achiere mari, cum ar
fi: frezele pentru carburi, burghiele, bacurile de filetat, tarozii, filierele etc.;
marca Rp 8 se utilizeaz pentru scule solicitate puternic, avnd capacitate ri-
dicat de tiere, folosite la prelucrarea materialelor foarte rezistente, cum ar
fi: freze, burghie elicoidale, alezoare etc.
Tratamentul termic const din clire i revenire; aceste operaii se fac n ulei
sau ap. n general, aceste oeluri pot fi bine clite, fr pericol de crpturi i fi-
suri.
Carburi metalice. Carburile metalice de wolfram, titan, cobalt etc.
se caracterizeaz prin duritate foarte mare care se menine i la temperaturi de
9001 000C. Ele se utilizeaz cu rezultate deosebite la prelucrarea cu viteze mari
i foarte mari. Carburile metalice snt foarte rezistente la uzur ns snt sensibile
la ocuri.
T1
Tanaviosoft 2012
Carburile metalice se prepar sub form de pulbere din care se realizeaz prin
presare plcue de diferite forme i dimensiuni, care se lipesc sau se fixeaz meca-
nic pe corpul sculei.
Formele, dimensiunile i calitile plcuelor snt standardizate. Dup domeniul
de utilizare, plcuele se mpart n trei grupe principale i anume:
grupa P, destinat prelucrrii materialelor feroase, cu achii lungi, subdivi-
zat n ase grupe de utilizare: P 01, P 10, P 20, P 30, P 40, P 50;
grupa M, destinat prelucrrii materialelor feroase, cu achii lungi sau scur-
te, precum i metalelor neferoase, subdivizat n patru grupe de utilizare: M
10, M 20, M 30, M 40;
grupaK, destinat prelucrrii materialelor neferoase i materialelor nemeta-
lice, subdivizat n cinci grupe de utilizare: K 01, K 10, K 20, K 30, K 40.
Primele caliti de plcue snt mai rezistente la uzur, iar ultimele au proprie-
ti de tenacitate mai bune.
Oxizi sinterizai. Plcuele din oxizi sinterizai, cunoscute i sub denumirea
de plcue mineralo-ceramice, sunt realizate prin sinterizare la temperaturi de
1500-20000C n cuptoare cu vid, din granule fine de oxid de aluminiu pur sau cu
adaosuri de elemente de aliere (cel mai adesea carburi metalice) i metale pure ca
liant.
Se caracterizeaz printr-o duritate i rezisten la uzur mult superioare carbu-
rilor metalice. De asemenea, ca urmare a conductivitii termice mici, a tempera-
turii de nmuiere nalte i a stabilitii fa de reacii chimice, aceste materiale i
pstreaz proprietile achietoare i rezistena la uzur la temperaturi nalte,
permind utilizarea unor viteze de 1,5-2,5 ori mai mari dect n cazul plcuelor
din carburi metalice.
T1
Tanaviosoft 2012
n acelai timp ns, oxizii sinterizai prezint o mare fragilitate, nu rezist la
ocuri i la nclziri brute. Din acest motiv nu pot fi utilizai la prelucrri cu ntre-
ruperi (mortezare, rabotare etc) i nu pot prelucra seciuni mari de achiare, dect
printr-o angajare progresiv.
Din cauza tenacitii reduse, se impune folosirea unor parametri geometrici
ai muchiilor achietoare care s consolideze tiul i s introduc n acesta solici-
tri de compresiune, evitndu-le pe cele de ncovoiere sau forfecare. Sistemul teh-
nologic main-unealt-dispozitiv- pies- scul trebuie s posede rigiditate ridica-
t pentru a feri plcuele de vibraii.
Sub aspectul regimului de achiere, oxizii sinterizai se preteaz prelucrrilor
de finisare, la care seciunile de achiere sunt mici, n schimb, vitezele ridicate.
Materiale superdure. Materialele superdure folosite n construcia sculelor
achietoare au ca elemente de baz diamantul sau nitrura cubic de bor (naturale
sau sintetice), utilizate ca monocristale sau policristale.
Diamantele au duritatea cea mai ridicat dintre materialele utilizate la confec-
ionarea sculelor, ceea ce le asigur o mare rezisten la uzur. Se folosesc pentru
prelucrri de finisare, unde este esenial micorarea variaiei dimensionale prin
uzur i o bun netezime a suprafeelor prelucrate.
T1
Tanaviosoft 2012
La prelucrrile de finisare (strunjire, alezare) se folosesc scule cu geometrie bi-
ne definit alctuite din policristale de diamant sau nitrur cubic de bor, sub
form de plcue sinterizate. Ele se caracterizeaz prin duritate foarte ridicat i
permit utilizarea unor viteze de achiere foarte mari (peste 900 m/min), iar supra-
feele prelucrate au netezimi i precizii comparabile cu cele obinute la rectificare.
Plcuele din policristale de diamant se utilizeaz pentru prelucrarea materialelor
neferoase (metale, materiale plastice, lemn, beton etc), iar cele din nitrur cubic
de bor la prelucrarea materialelor feroase.
T1
Tanaviosoft 2012
nu se admite ndeprtarea achiilor cu mna, ci cu un crlig special sau cu o
perie;
controlul strii sculei i controlul prelucrrii piesei nu se admite a fi fcute n
timpul funcionrii mainii;
n cazul rectificrii se verific integritatea dispozitivului de protecie cores-
punztor unghiului de contact dintre piatr i piesa care se prelucreaz,
funcionarea exhaustorului de absorbie a prafului ce se produce n timpul
lucrului i protecia contra granulelor care se desprind n timpul lucrului
din masa pietrei abrazive i a achiilor incandescente de metal din piesa ce
se prelucreaz ;
hainele de protecie (halatul sau alopeta) s fie ncheiate la toi nasturii,
manetele s fie strnse cu elastic, iar capul trebuie neaprat acoperit;
locul de munc trebuie inut n curenie i ordine.
In cazul oricrei accidentri, muncitorului trebuie s i se acorde imediat primul
ajutor.
T2
Tanaviosoft 2012
T2
Tanaviosoft 2012
2.STRUNGUL NORMAL.
Strungurile normale sunt maini-unelte universale, destinate efecturii unei
varieti mari de prelucrri. n Romnia s-au construit o gam nsemnat de
strunguri normale dintre care cele mai rspindite au fost: SN 250, SN 320, SN 400,
SN 500, SN 630 i altele.
Fig.2.1.Strungul normal
Fig.2.2.Strungul normal
T2-Prelucrarea prin strunjire autor: profesor Tanase Viorel 2
PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE
T2
Tanaviosoft 2012
tanaviosoft
Fig.2.3.Strungul normal
Strungul normal se compune din batiul 9, prevzut cu dou picioare cu care
se sprijin pe fundaie, ppua fix 3, in care se gsete cutia cu viteze 4, ppua
mobila18, cruciorul 13, deasupra cruia se afl suportul portcuit 23, arborele
principal n care se monteaz universalul 26.
Arborele principal al strungului execut o micare de rotaie, care este mi-
carea principal de achiere. Acest micare este transmis la arborele principal
prin intermediul cutiei de viteze de la un motor electric amplasat n interiorul pi-
ciorului din stnga al strungului. Cutia de viteze permite obinerea unei game n-
tregi de turaii .
Scula achietoare se fixeaz n suportul portcuit i execut mpreun cu
acesta o micare de translaie prin deplasarea cruciorului 13. Cruciorul se de-
plaseaz pe batiul strungului pe nite suprafee speciale numite ghidaje 17. Ppu-
a mobil 18 servete la sprijinirea pieselor lungi n timpul prelucrrii. n acest
caz, piesa se fixeaz cu un capt n arborele principal, iar cu al doilea se prinde n
ppua mobil. Uneori, n ppua mobil mai pot fi fixate diferite scule cum ar fi:
burghie, alezoare, tarozi etc.
T2
Tanaviosoft 2012
Poziia ppuii mobile poate fi modificat dup nevoie, aceasta deplasndu-
se pe ghidaje speciale prevzute pe batiul 9. Deplasarea cruciorului mpreun cu
scula achietoare prin antrenarea acestuia cu ajutorul barei de avans 11 (n cazul
strunjirilor obinuite) sau cu urubul conductor 12 (n cazul prelucrrii filetelor).
Fig.2.4.Ppua mobil
Pentru nelegerea mai uoar a funcionrii strungului normal, se prezint
o schem cinematic simplificat pe care se pot urmri micrile efectuate de ma-
ina-unealt n timpul lucrului.
T2
Tanaviosoft 2012
executat de crucior se obine de la cutia de viteze CV, prin lanul cinematic
CV56CA7II89Vz1z2 , prin cutia de avansuri CA la bara de
avansuri II i apoi la mecanismul pinion-cremalier z1z. Pinionul z1 este montat
n cutia cruciorului, iar cremaliera z pe batiul strungului.
Cnd pinionul z1 este antrenat cu o anumit turaie, n funcie de avansul necesar
la prelucrare, el antreneaz cruciorul, cremaliera fiind fix. Avansul transversal ft
se realizeaz pe acelai traseu cinematic pn n punctul 9, de unde, prin 10, an-
treneaz n micare de rotaie urubul de avans transversal III, care imprim prin
mecanismul urub-piuli, deplasarea corespunztoare a saniei transversale a c-
ruciorului.
La deplasrile in gol ale cruciorului, pentru a se reduce timpul consumat cu
retragerea cruciorului sau pentru a se uura munca strungarului, strungurile
moderne sunt prevzute cu un mecanism special de retragere sau apropiere rapi-
d. Acest mecanism este antrenat de un motor electric separat M2, prin lanul ci-
nematic 1213, la bara de avansuri II i apoi pe circuitele cinematice descrise pen-
tru deplasrile longitudinal f i transversal ft.
La filetare, cruciorul trebuie antrenat ntr-o corelaie riguroas cu rotirea
semifabricatului SF, pentru a se executa un filet cu un anumit pas dat. Acest lucru
se realizeaz pe un circuit cinematic separat de cel de avans, folosind lanul cine-
matic CV456CA11IV.
Arborele IV este urubul conductor al strungului, care realizeaz antrena-
rea cruciorului cu o anumit vitez, astfel ca la o rotaie a piesei vrful cuitului
s se deplaseze cu un pas. De regul, cutia de avansuri permite imprimarea tura-
iei necesare a urubului conductor pentru a se realiza deplasarea cruciorului
(pe care este fixat cuitul de filetare), corelat cu rotirea arborelui principal I (n care
se fixeaz piesa de prelucrat).
Cnd la prelucrarea filetului nu se poate realiza antrenarea urubului con-
ductor IV cu turaia necesar pentru a tia un filet cu pas special (n oli etc.), pe
traseul 56 din lanul cinematic prezentat se introduce o transmisie cu roi dina-
te AB. Roile dinate AB se calculeaz din condiia ca la rotirea piesei cu o ro-
taie cruciorul s avanseze cu pasul special cerut.
T2
Tanaviosoft 2012
Fig.2.6.Cruciorul
3.SCULE UTILIZATE
LA PRELUCRAREA PRIN STRUNJIRE.
La prelucrrile prin strunjire cele mai folosite scule sunt cuitele de strung.
Dup cum varietatea prelucrrilor executate pe strung este foarte mare, la fel i
cuitele sunt foarte numeroase i greu de inclus toate ntr-o clasificare.
31.
T2
Tanaviosoft 2012
Fig.3.Cuite de strung
3.1.Dup forma cozii:
1 2 3
T2
Tanaviosoft 2012
T2
Tanaviosoft 2012
Fig.3.11.b.Placue amovibile
3.6.Dup sensul avansului:
T2
Tanaviosoft 2012
Fig.3.13.Randalina
4.DISPOZITIVE DE FIXARE
A PIESELOR LA STRUNJIRE.
Piesa ce urmeaz a se prelucra se fixeaz ntr-un dispozitiv, innd seama de
forma i de dimensiunile ei. Cel mai des se folosete sistemul de fixare al pieselor
n mandrina universal.
Fig.4.1.Dispozitivul universal
T2
Tanaviosoft 2012
1, bacul numrul 2 n locaul cu numrul 2 etc., pentru a se realiza deplasarea ra-
dial uniform i centrarea pieselor n timpul strngerii.
Universalul poate realiza centrarea i strngerea piesei cu bacurile aezate n
poziie normal pentru piese de diametru mic sau ntoars pentru piese scurte, cu
diametrul mare. Universalul este montat pe captul arborelui principal prin nu-
rubare, avnd un sistem de asigurare.
Fig.4.2.Tipuri de universal
T2
Tanaviosoft 2012
T2
Tanaviosoft 2012
T2
Tanaviosoft 2012
T2
Tanaviosoft 2012
5.DISPOZITIVE DE FIXARE
A CUITELOR DE STRUNG.
Dintre dispozitivele de prindere a sculelor pe strung, cele mai rspndite
sunt suporturile portcuit, de diferite construcii: cu plac sau cu patru poziii
Portcuitul cu patru poziii intr n dotarea strungului normal i permite fixarea a
patru scule. Aducerea i fixarea sculei n poziia de lucru se realizeaz prin rotirea
suportului portcuit cu ajutorul manetei 1.
Fig.5.1.Dispozitivul portcuit
Cuitul se fixeaz n portcuitul 3 cu uruburile 2, astfel nct vrful lui s se
gseasc la nlimea axei piesei de prelucrat . Pentru aezarea cuitului la nli-
mea necesar, de obicei se folosesc plcue de reglare care se aeaz sub cuit.
Aceast nlime la care se fixeaz vrful cuitului se verific dup vrful din pi-
nola ppuii mobile sau cu ajutorul unor abloane.
Fig.5.2.Lunete
T2
Tanaviosoft 2012
Dac rigiditatea pieselor este prea mic, acestea se pot sprijini in timpul pre-
lucrrii cu ajutorul lunetelor mobile, care se fixeaz pe cruciorul strungului, sau
cu ajutorul lunetelor fixe, care se fixeaz pe batiu.
T2
Tanaviosoft 2012
derea prelucrrii suprafeei cilindrice exterioare n faza a 3-a, este necesar prelu-
crarea suprafeei frontale n faza a 2-a.
Fig.6.2.
n funcie de precizia de prelucrare necesar i de netezimea suprafeei, pre-
lucrarea suprafeei cilindrice exterioare de diametrul d se execut ntr-una sau n
mai multe faze.
T2
Tanaviosoft 2012
Fig.6.4.Strunjirea de canelare-retezare
PRELUCRAREA ARBORILOR IN TREPTE.
Arborii n trepte pot fi prelucrai cu fixare n universal, cei cu lungimea mi-
c, sau ntre vrfuri, cei cu lungime mai mare.
Pentru arborii lungi, n trepte, prelucrarea se face ntre vrfuri.n cazul pre-
lucrrii din bar laminat, succesiunea prelucrrii este urmtoarea:
n faza 1 se execut strunjirea suprafeei frontale;
n faza a 2-a se execut gurile de centrare la ambele capete;
n faza a 3-a se prinde piesa ntre vrfuri i se antreneaz cu ajutorul inimii
de antrenare;
n aceast poziie se execut prelucrarea la captul din dreapta la faza a 4-a;
prin ntoarcere se prelucreaz captul din stnga la faza a 5-a.
Dac este necesar o precizie mai ridicat, prelucrrile de la fazele a 4-a i a 5-a
se execut fiecare n mai multe treceri succesive.
T2
Tanaviosoft 2012
FAZA 1 FAZA 2
FAZA 3 FAZA 4
Cursa transversal a cuitului se regleaz prin apropierea aproximativ a
acestuia, dup care se msoar dimensiunea realizat. n funcie de diferena re-
T2
Tanaviosoft 2012
zultat intre cota necesar i cea obinut la reglarea prealabil se aduce cuitul n
poziia final de lucru cu ajutorul cadranului gradat al manivelei de avans trans-
versal. Adncimea ap a vrfului cuitului se determin n funcie de pasul p al u-
rubului de avans i de numrul de diviziuni N al cadranului (ap = P/N).
T2
Tanaviosoft 2012
T2
Tanaviosoft 2012
De aceea, parametrii regimului de achiere au valori mai mici dect la strun-
jirea exterioar. Dimensiunile pieselor executate prin strunjire se msoar cu u-
blerul, micrometrul, compasul, calibrele-tampon etc.
Fig.6.12.Strunjirea frontal
n funcie de parametrii regimului de achiere, prelucrarea poate fi: de de-
groare sau de finisare. Strunjirea suprafeelor plane poate fi executat cu avansul
sculei de la periferie spre centru sau de la centru spre periferie . Deosebirea dintre
aceste dou scheme de lucru const n faptul c unghiurile de atac principal i se-
cundar i rolul tiurilor (principal i secundar) se inverseaz.
Acest lucru este important n special pentru prelucrrile de degroare, la
care adncimea de achiere ap este mai mare i influena, unghiului de atac este
important.
La strunjirea suprafeelor frontale, de mare importan este aezarea n pozi-
ie corect a vrfului cuitului, pentru a fi posibil prelucrarea complet a suprafe-
ei. Operaia de retezare se execut n mod asemntor cu strunjirea plan; piesa
T2-Prelucrarea prin strunjire autor: profesor Tanase Viorel 22
PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE
T2
Tanaviosoft 2012
execut micarea principal de achiere (micarea de rotaie), iar cuitul, micarea
de avans transversal.
Fig.Strunjirea de retezare
O operaie asemntoare cu retezarea este prelucrarea canalelor circulare ex-
terioare i interioare (canelarea), care n funcie de forma canalului se execut cu
cuite de retezat sau cu cuite speciale profilate.
T2
Tanaviosoft 2012
STRUNJIREA SUPRAFEELOR CONICE
Suprafeele conice se pot prelucra pe strungul normal prin mai multe meto-
de:
cu rotirea saniei portcuit a cruciorului;
cu rigla de copiat;
prin deplasarea transversal a ppuii mobile (pentru suprafee conice exte-
rioare);
cu cuite profilate.
Prelucrarea suprafeelor conice prin rotirea saniei portcuit se folosete, de
obicei, n cazul strunjirii suprafeelor cu lungime mic i conicitate mare. Piesa ,
avnd diametrul D, lungimea l i unghiul de nclinare al generatoarei , se prelu-
creaz cu cuitul fixat mpreun cu suportul pe sania portcuit . Pentru prelucrare,
sania se rotete fa de direcia avansului longitudinal cu unghiul . Piesa execut
micarea principal de achiere (micarea de rotaie), iar cuitul execut micarea
de avans de-a lungul generatoarei conului, fiind deplasat de sania nclinat , aci-
onat manual de manivel , prin mecanismul urub-piuli. Cu aceast metod se
pot prelucra att suprafeele conice exterioare ct i cele interioare.
T2
Tanaviosoft 2012
tudinal a cruciorului i deplasrii radiale a saniei transversale , legat prin pr-
ghie i bol de cursor, care alunec de-a lungul riglei de copiat .
T2
Tanaviosoft 2012
Fig.6.18.Ppua mobil
n acest mod, n timpul prelucrrii cuitul se deplaseaz n direcia avansu-
lui longitudinal f, care este paralel cu generatoarea conului. Prin acest procedeu se
prelucreaz suprafee conice cu unghiul mic, ajungndu-se pn la 810, deoa-
rece la unghiuri mai mari piesa nu se mai poate prinde corect ntre vrfurile de
centrare. n aceste condiii, deplasarea h a vrfului ppuii mobile se calculeaz cu
relaia:
h = L (D-d)/2l
n care:
D, d reprezint diametrul mare i respectiv diametrul mic al suprafeei conice de
prelucrat ;
L lungimea piesei msurat ntre suprafeele frontale n care sunt prevzute g-
urile de centrare;
l lungimea suprafeei conice.
T2
Tanaviosoft 2012
Deplasarea ppuii mobile se realizeaz cu ajutorul unei rigle gradate aeza-
t ntre vrful ppuii mobile i a celei fixe. De multe ori este ns necesar s se
execute o strunjire de prob n vederea verificrii conicitii obinute. Suprafeele
conice de lungime relativ mic se pot prelucra cu ajutorul unor cuite profilate, cu
avans transversal sau longitudinal.
T2
Tanaviosoft 2012
PRELUCRAREA FILETELOR
Filetul este un canal elicoidal, executat pe o suprafa cilindric sau conic,
interioar sau exterioar. Pentru prelucrarea filetului se utilizeaz un cuit profi-
lat, special, dup profilul filetului.
Prelucrarea filetelor triunghiulare normale const n ndeprtarea metalului
sub form de achii din golul dintre flancuri, ca urmare a deplasrii cuitului de-a
lungul axei piesei, dup ce, n prealabil, a fost fixat la adncimea necesar, cu aju-
torul avansului transversal st . Cuitul de filetat, se aeaz la adncimea corespun-
ztoare stratului 1 i se execut prima trecere cu avans longitudinal n aceast po-
ziie, pe toat lungimea filetului, dup care cuitul se aaz la,adncimea stratului
2 i se execut o nou trecere. n acest fel se ndeprteaz, succesiv, straturile de
material 1, 2, 3, 4 etc., pn cnd se ajunge la adncimea corespunztoare a filetu-
lui.
Cuitul prelucreaz simultan ambele flancuri ale filetului(poziia A), ceea ce
creeaz unele greuti mai ales n cazul unor adncimi de achiere mari. Pentru
nlturarea acestui neajuns se procedeaz astfel :
La nceput se nltur un strat de material de o anumit grosime (poziia I),
dup care cuitul se deplaseaz spre stnga cu distana i (poz. II), prelucrndu-se
astfel numai flancul din stnga al filetului. Urmeaz apoi o deplasare egal cu i
spre dreapta (poz.III), pentru prelucrarea flancului din dreapta. n final, cuitul se
introduce cu avans transversal la adncimea final a filetului (poz. IV) i se prelu-
creaz definitiv ambele flancuri.
Fig.6.22.Filetarea cu cuitul.Metode.
Se pot observa ,n figura 6.22. cele trei metode:
A.Filetarea cu ambele flancuri, simultan;
B.Filetarea cu un singur flanc;
C.Filetarea cu ambele flancuri, alternativ.
T2
Tanaviosoft 2012
Metoda asigur condiii foarte bune de achiere. Pentru executarea filetului
metric, sania suportului portcuit se rotete cu 30. n acest fel, cuitul este avansat
spre pies dup o direcie nclinat cu un unghi egal cu semiunghiul filetului. A-
chierea se execut cu un singur ti (tiul din stnga), tiul din dreapta fiind
executat astfel : unghiul la vrf are 59 i nu 60, nct s nu frece pe flancul drept
al filetului. n acest caz, n funcie de adncimea filetului, se ndeprteaz, succe-
siv, straturile I, II, III, IV etc.(poziia B).
n poziia C, achierea se realizeaz cu ambele flancuri, alternativ.
La prelucrarea filetelor cu pas mare, n special la cele trapezoidale i ptra-
te, sunt necesare cel puin dou operaii pentru prelucrare: degroare i finisare.
Deosebirea dintre filetarea pe strung i strunjirea obinuit const n faptul c de-
plasarea cuitului se realizeaz prin avansul longitudinal al cruciorului, care este
pus n micare de ctre urubul conductor.
Cruciorul este antrenat de la urubul conductor pentru a putea avea o coordo-
nare precis a deplasrii cuitului cu rotaia piesei. n acest caz, la o rotaie com-
plet a piesei, cuitul se deplaseaz cu un pas al filetului. Aceast deplasare este
asigurat de cutia de avansuri i filete. La strungurile de construcie modern
operaia de filelare se poate executa pentru filete normalizate n sistemul metric,
inch, modul etc.
Prelucrarea are loc n condiii grele, datorit lungimii de contact mare, ntre
tiul sculei achietoare i suprafaa piesei.Se utilizeaz cuite din oel rapid:
1. Cuit disc profilat.
2. Cuit prismatic profilat.
T2
Tanaviosoft 2012
T2
Tanaviosoft 2012
7.TIPURI DE STRUNGURI.
Fig.7.1.Clasificarea strungurilor
Fig.7.2.Strungul normal
T2
Tanaviosoft 2012
Fig.7.4.Strunguri verticale
Fig.7.5.Strung multiax
T2-Prelucrarea prin strunjire autor: profesor Tanase Viorel 32
PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE
T2
Tanaviosoft 2012
T2
Tanaviosoft 2012
8.N.T.S.M. la STRUNJIRE.
n condiiile prelucrrii pieselor prin achiere pe maini-unelte, existena
pieselor i a organelor n micare, a achiilor, a conductoarelor electrice sub tensi-
une, a lichidului de rcire i ungere poate pune n pericol integritatea corporal a
muncitorului.
Pentru nlturarea accidentelor, n timpul prelucrrii prin achiere, trebuie respec-
tate cu strictee principalele msuri de tehnic a securitii muncii, i anume:
s se controleze starea mainii nainte de nceperea lucrului, verificndu-se
toate manetele de comand i ndeosebi dac ambreiajul micrii principale
i mecanismele de avans nu se pot autocupla sau autodecupla, instalaia de
ungere i rcire;
s se controleze instalaia electric a mainii-unelte; ndeosebi legtura cu
pmntul a instalaiei electrice i integritatea izolaiei conductoarelor, buna
funcionare a sistemelor de blocare i siguran electric a mainilor etc.;
s se controleze buna fixare a piesei, a sculelor i a dispozitivelor pe maina-
unealt;
s se foloseasc dispozitive de siguran i de ngrdire a transmisiilor, a
angrenajelor i a altor organe n micare;
n timpul lucrului s se foloseasc dispozitive de protecie mpotriva achii-
lor: ecrane, ochelari;
nu se admite frnarea organelor n micare cu mna;
nu se admite ndeprtarea achiilor cu mna, ci cu un crlig special sau cu o
perie;
controlul strii sculei i controlul prelucrrii piesei nu se admite a fi fcute n
timpul funcionrii mainii;
n cazul rectificrii se verific integritatea dispozitivului de protecie cores-
punztor unghiului de contact dintre piatr i piesa care se prelucreaz,
funcionarea exhaustorului de absorbie a prafului ce se produce n timpul
lucrului i protecia contra granulelor care se desprind n timpul lucrului
din masa pietrei abrazive i a achiilor incandescente de metal din piesa ce
se prelucreaz ;
hainele de protecie (halatul sau alopeta) s fie ncheiate la toi nasturii,
manetele s fie strnse cu elastic, iar capul trebuie neaprat acoperit;
locul de munc trebuie inut n curenie i ordine.
T2
Tanaviosoft 2012
2.9.DICIONAR TEHNIC.
T2
Tanaviosoft 2012
2.10.TESTUL DE EVALUARE
PRELUCRRI PRIN STRUNJIRE(WORD)
Test de evaluare
2.11.LUCRAREA DE LABORATOR
2.12.ANEXE
http://www.didactic.ro/
http://www.4shared.com/account/dir/12148998/f0e35458/sharing.html?rnd=83
http://www.4shared.com/account/dir/19966750/2c584ca8/sharing.html?rnd=97
http://www.4shared.com/account/dir/8TRHB4qg/sharing.html?rnd=42
http://www.4shared.com/account/dir/s07DeCsa/sharing.html?rnd=10
http://www.4shared.com/account/dir/B2iZe_cW/sharing.html?rnd=42
http://tvet.ro
http://class10c.wikispaces.com
tanaviosoft@yahoo.com
NOTA: Numele:
Prenumele:
Prelucrarea prin strunjire
Modulul : Tehnologie general mecanic
Test de evaluare sumativa
Subiectul 1 20 puncte
Identificati partile componente ale strungului normal SN 400 pe baza imaginii de mai jos:
Tnase Viorel 1
Prelucrarea prin strunjire
Subiectul 2 30 puncte
Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator:
1. Miscarea de avans longitudinal este data de; a) sania transversala; b) carucior; c) sania portcutit.
2. Universalul are rolul de; a) prindere si fixare a semifabricatului; b) prindere si fixare a sculelor
aschietoare.
3. Dispozitivul portcutit are posibilitatea fixarii simultane pentru: a) patru cutite de strung; b) doua
cutite de strung; c) un singur cutit de strung.
4. Surubul conducator permite prin antrenarea caruciorului: a) avansul mecanic al caruciorului; b)
filetarea cu cutitul de filetat; c) avansul transversal al saniei transversale.
5. Papusa mobila permite: a) fixarea semifabricatelor de tip arbore de lungime mare; b) filetarea pe
strung cu filiera sau tarodul; c) gaurirea cu burghiul.
6. Sania portcutit se utilizeaza pentru: a) strunjirea suprafetelor conice de lungime mica; b) strunji-
rea suprafetelor conice de lungime mare.
7. Inversarea sensului miscarii de rotatie se realizeaza cu: a) maneta ambreiajului; b) comutatorul
de pe tabloul de comanda; c) bara de avansuri.
8. Cutitele de strung pentru filetat se confectioneaza din: a) carburi metalice; b) oteluri rapide; c)
materiale mineraloceramice.
9. Carburile metalice pentru prelucrarea fontelor au simbolul: a) P10 ,P20; b) K10, K20; c) M10,
M20.
10. Autocentrarea semifabricatului este realizata cu universal: a) cu patru bacuri; b) cu trei bacuri.
11. Piesele tip bara calibrata cu diametrul mic se fixeaza in : a) bucsa de reductie; b) bucsa elastica;
c) dorn elastic.
12. Inima de antrenare se asociaza cu: a) universal autocentrant; b) flansa de antrenare; c) bucsa
extensibila.
13. Taisul cutitului de canelare-retezare se pozitioneaza: a) pe axa de rotatie a semifabricatului; b)
deasupra axei de rotatie a semifabricatului; c) sub axa de rotatie a semifabricatului.
14. Fixarea semifabricatelor de diametru mare se face cu: a) bacuri normale; b) bacuri intoarse.
15. Burghiul de centruit se utilizeaza pentru prelucrarea de: a) gauri strapunse b) gauri infundate; c)
gauri de centrare si fixare.
16. Fata de asezare a cutitului de strung are rolul: a) elimina aschiile din zona prelucrarii; b) reduce
frecarile cu suprafata piesei supusa prelucrarii.
17. La un cutit de strung ,suma unghiurilor (++) este egala cu: a) 180 0 ; b) 90 0 ; c) 360 0 .
18. La un cutit de strung, suma unghiurilor (++1) este egala cu: a) 180 0 ; b) 90 0 ; c) 360 0 .
19. Un inch (tol) are: a) 25,4 mm; b) 24,5 mm; c) 25 mm.
20. Unghiul de degajare al unui cutit de strung este: a) ; b) ; c) .
Subiectul 3 10 puncte
Sa se identifice unghiurile cutitului de strung si sa se explice rolul fiecaruia:
Tnase Viorel 2
Prelucrarea prin strunjire
Subiectul 4 10 puncte
Precizai care dintre afirmaiile de mai jos sunt adevrate (A) i care sunt false (F):
1. Caldura dezvoltata in procesul de aschiere este preluata de aschii, scula aschietoare,
semifabricat, lichidul de racire si ungere si de catre mediul inconjurator.
2. Uzura sculei aschietoare se manifesta numai pe fata de asezare.
3. Parametrii regimulului de aschiere sunt adancimea de aschiere, avansul de lucru si viteza de
aschiere.
4. Carburile metalice tip P10 ,P20,P30,P40 se utilizeaza la prelucrarea otelurilor aliate.
5. Cremaliera permite deplasarea manuala a caruciorului. A
Subiectul 5 10 puncte
Asociati in mod corespunzator afirmatiile din coloana A , cu precizarile din coloana B:
Coloana A Coloana B
1d Miscarea de avans transversal a prindere si fixare
Subiectul 6 10 puncte
Identificati, pe baza desenelor de mai jos, tipurile de cutite de strung:
1 2 3 4 5
Tnase Viorel 3
PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE
T2
Tanaviosoft 2012
2.13.STANDARDE de PREGTIRE
PROFESIONAL
Site-ul de mai jos permite utilizarea Auxiliarelor curriculare elaborate prin
programul PHARE.
http://tvet.ro
http://www.edu.ro
T3
Tanaviosoft 2012
T3
Tanaviosoft 2012
Freza este o scul achietoare cu mai multe tiuri, pentru prelucrarea su-
prafeelor plane i profilate, a canalelor de diferite forme etc.
T3
Tanaviosoft 2012
Micarea principal de achiere se realizeaz cu viteza de achiere v. Mri-
mea vitezei de achiere se poate determina cu ajutorul unor relaii experimentale
sau se alege din normative n funcie de:
schema de lucru adoptat;
natura i materialul sculei;
materialul de prelucrat .
Ea se exprim n [m/min].
Pe baza vitezei de achiere calculate, se determin turaia la arborele princi-
pal al mainii cu relaia:
1000 v
n= [rot/min]
unde: D
v-viteza de achiere;
D-diametrul sculei achietoare.
Micarea de avans(s) presupune o deplasare ntre scul i pies.
Viteza de avans se determin din relaia :
s w
sd = = [mm/rot]
unde: z nz
s-avansul de lucru;
z-numrul de dini;
sd-avansul pe dinte;
w-viteza de achiere.
Este preferabil s se lucreze cu avansuri ct mai mari, deoarece n acest fel se
asigur o productivitate ridicat. Avansul pe dinte ales se verific funcie de re-
zistena mecanismului de avans al mainii de frezat i funcie de rigiditatea dor-
nului port-frez.
Avansul pe dinte (sd), ca dimensiune a seciunii transversale a stratului de
achiere, este distana dintre dou suprafee de achiere consecutive, generate de
doi dini alturai, msurat n direcia avansului de frezare.
T3
Tanaviosoft 2012
Fig.3.1.5.Stratul de achiere.Particulariti
T2-Prelucrarea prin frezare autor: profesor Tanase Viorel 4
PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE
T3
Tanaviosoft 2012
Fora de achiere F, care acioneaz asupra unui dinte elicoidal al unei freze
este rezultanta a trei fore: FT dup direcia tangent la traiectoria micrii princi-
pale, FR dup direcia radial i FA dup direcia paralel cu axa frezei.
unde:
F=F +F +F
T A R
FT-componenta tangenial;
FR -componenta radial;
FA -componenta axial.
Componenta tangenial(FT) produce momentul de torsiune MR care trebuie
nvins de cuplul motor al lanului cinematic principal al mainii. Componenta ra-
dial(FR) acioneaz asupra dornului frezei cu un moment ncovoietor, iar compo-
nenta axial(FA) tinde, dup sensul elicei dinilor, s preseze sau s elibereze co-
nul dornului din axul principal.
Fig.3.1.5.a.Forele de achiere
n funcie de fora tangenial medie se poate calcula i valoarea forei radia-
le medii, cu relaia aproximativ:
FR = (0.6...0.8)FT
Valoarea componentei axiale, care apare la freze cu dini elicoidali este:
FA = (0.35...0.55)FT
T3
Tanaviosoft 2012
METODE DE FREZARE
Prelucrarea prin frezare poate fi realizat n contra avansului (B) sau n sen-
sul avansului (A).
Fig.3.1.6.Metode de frezare
Fig.3.1.7.Metode de frezare
La frezarea n sens contrar avansului:
angajarea dintelui se face de la grosime mic de achiere, ceea ce face ca o-
curile s fie mai mici;
jocul dintre flancurile filetului urubului conductor i piuliei din lanul
cinematic al micrii de avans este preluat de componenta orizontal FH , ca-
re este ndreptat n sens contrar avansului, n felul acesta fiind excluse vi-
braiile pe orizontal;
T3
Tanaviosoft 2012
componenta vertical FV , fiind ndreptat n sus, tinde s ridice semifabri-
catul de pe masa mainii, putnd provoca n acest fel vibraii pe vertical,
care influeneaz negativ calitatea suprafeei prelucrate ;
uzura sculei este mai puin intens ca urmare a faptului c tiurile lucreaz
totdeauna pe suprafaa prelucrat a piesei, nu ca n cazul frezrii n sensul
avansului, la care dintele ia contact de fiecare dat cu suprafaa de prelucrat,
care poate avea pe ea oxizi, impuriti sau crust dur
La frezarea n sensul avansului :
achia este atacat de ti n partea sa cea mai groas, fora de achiere la
angajare fiind maxim, deci, prelucrarea este nsoit de ocuri;
componenta vertical FV apas semifabricatul pa masa mainii, eliminnd
posibilitatea apariiei vibraiilor pe vertical, n schimb masa fiind mai n-
crcat, trebuie s fie bine susinut n consol;
componenta orizontal FH este dirijat, n acest caz, n sensul avansului i
tinde s trag materialul sub scul ; ea nu mai poate prelua jocul din cupla
cinematic urub-piuli, motiv pentru care pot s apar vibraii n plan ori-
zontal;
frezarea n sensul avansului se aplic mai ales la operaiile de finisare sau de
frezare rapid.
T3
Tanaviosoft 2012
T3
Tanaviosoft 2012
cipal 3, prin intermediul unui dorn care se sprijin ntr-un lagr n traversa 1, i
primete micarea de rotaie (micarea principal de achiere) de la motorul 11,
prin cutia de viteze 10. Piesa de prelucrat se fixeaz pe masa 4 i execut, mpreu-
n cu aceasta, micarea de avans. Micarea de la motorul de avans se transmite la
masa 4 prin cutia de avansuri. Masa mainii 4 se deplaseaz mpreun cu consola
6 pe ghidajele verticale 14 ale batiului 12. Aceast deplasare constituie micarea de
avans pe vertical fv . Avansul pe orizontal se efectueaz dup dou direcii: lon-
gitudinal i transversal. Avansul longitudinal fl este efectuat de masa 4 de-a
lungul ghidajelor din masa inferioar 5. Avansul transversal ft este efectuat de
masa inferioara 5, pe ghidajele de pe consola 6. Micrile mesei mainii de frezat
pot fi realizate manual sau n ciclu automat de la motorul 11. De asemenea, masa
mainii poate avea i un avans rapid pentru deplasarea rapid pn la apropiere
de locul unde se face prelucrarea. La maina de frezat universal mai exist posi-
bilitatea rotirii mesei superioare 4, cu 15...30, pentru prelucrarea canalelor elicoi-
dale.
Fig.3.2.1.2.Schema cinematic
Funcionarea mainii de frezat universal se poate urmri cu uurin pe
schema cinematic de principiu .Astfel, micarea principal de achiere, care este
micarea de rotaie a sculei, fixat n arborele principal, se obine de la motorul M
prin lanul cinematic 1 2 3 4 CV 5 6 I. Micarea de avans longi-
tudinal fl se realizaz prin lanul cinematic 1 2 3 7 8 CA 9 10
11 12 13 14 urubul conductor II. Elementele lanului cinematic de
avans pot fi acionate, cum s-a artat, de la acelai motor M sau de la un motor se-
parat, montat naintea cutiei de avansuri CA, prin ntreruperea legturii pe traseul
T2-Prelucrarea prin frezare autor: profesor Tanase Viorel 9
PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE
T3
Tanaviosoft 2012
3 7. Acest sistem de acionare separat se utilizeaz n special la mainile mo-
derne. Avansul transversal ft se realizeaz prin lanul cinematic 1 2 3 7
8 CA 9 10 11 12 13 14 16 17 urubul conductor III.
Pentru avansul pe vertical al mesei mainii se folosete acelai lan cinematic (de-
scris la avansul longitudinal i transversal) pn n punctul 12, de unde micarea
se transmite mai departe pe ramura 18 urubul conductor IV. Micrile de
avans se pot realiza i manual prin antrenarea uruburilor conductoare cores-
punztoare de la o manivel de acionare. Pentru reducerea timpului de deplasare
n gol a mesei, la mainile moderne exist un circuit special de avans rapid care
ocolete cutia de avans pe traseul 7 20 21 10. Mecanismele pentru depla-
sarea rapid pot fi acionate de la acelai motor, ca la mecanismele de avans.
Pe maina de frezat universal se poate ataa un cap de frezat vertical care
preia micarea de rotaie de la arborele principal orizontal I i o transmite la arbo-
rele II, cu ajutorul roilor dinate conice Z1 i Z2 . n arborele II se monteaz freze
frontale sau cilindro-frontale ca la maina de frezat vertical.
T3
Tanaviosoft 2012
3.2.2.TIPURI DE FREZE
La o frez se deosebesc dinii achietori i corpul. Din punct de vedere con-
structiv, frezele pot fi executate dintr-o bucat (n acest caz se numesc freze mo-
nobloc) sau asamblate (n acest caz se numesc freze cu dini montai).
Construcia frezelor cu dini frezai este mai simpl i mai uor de realizat.
Detalonarea se folosete n cazul frezelor profilate, pentru care este necesar s se
menin profilul i dup reascuire care se execut pe suprafaa de degajare 2.
Frezele cu dini frezai se ascut pe suprafaa de aezare 1. Suprafaa 3 se numete
spatele dintelui. n general, frezele se clasific n funcie de forma suprafeei pe
care o prelucreaz i de maina-unealt pe care se execut prelucrarea.
T2-Prelucrarea prin frezare autor: profesor Tanase Viorel 11
PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE
T3
Tanaviosoft 2012
Frezele cilindrice se folosesc pentru prelucrarea suprafeelor plane pe mai-
nile de frezat orizontale. Ele pot avea dini drepi sau nclinai . Cele cu dini ncli-
nai lucreaz n condiii mai bune, deoarece achierea decurge mai linitit. Pentru
dimensiuni mari de freze, construcia acestora poate fi realizat cu dini asamblai.
Aceast soluie permite construirea corpului din oel de construcie, iar dinii a-
chietori, din oel rapid (HSS) sau plcue din carburi metalice, ceea ce reduce sim-
itor costul sculei.
T3
Tanaviosoft 2012
Fig.3.2.2.7.Freze disc
Frezele deget se folosesc pentru prelucrarea canalelor pe maini de frezat
verticale. Aceste freze au dini achietori pe suprafaa frontal i pe suprafaa ci-
lindric.
Fig.3.2.2.8.Freze deget
Frezele unghiulare se folosesc pentru prelucrarea suprafeelor nclinate.
Fig.3.2.2.9.Freze unghiulare
La frezele profilate, suprafaa activ are un anumit profil pentru prelucrarea
unor suprafee complexe. Din categoria frezelor profilate fac parte i frezele-
modul ,care se folosesc pentru tierea dinilor roilor dinate.
T2-Prelucrarea prin frezare autor: profesor Tanase Viorel 13
PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE
T3
Tanaviosoft 2012
1.Frez deget
2.Frez cilindric cu dini
elicoidali
3.Frez modul disc
4.Frez deget
5.Frez cilindro-frontal
6.Frez disc
7.Frez disc
8.Frez pentru canale
(coad de rndunic)
9.Frez deget pentru
profilare
10.Frez pentru canale
n T
11.Frez conic
12.Frez pentru canale
13.Frez deget
Fig.3.2.2.12.Freze
T3
Tanaviosoft 2012
14.Frez unghiular
15.Frez pentru canale
16.Frez pentru canale
17.Frez profilat(suprafee
convexe)
18.Frez disc
19.Frez biunghiular
20.Frez profilat(suprafee
concave)
21.Frez pentru canale
22.Frez cilindro-frontal
Fig.3.2.2.13.Freze
3.3.FIXAREA PIESELOR
PE MAINILE DE FREZAT.
Piesele se pot fixa pe masa mainii de frezat n diferite feluri, folosindu-se
sisteme de fixare simple, dispozitive universale i speciale.
T3
Tanaviosoft 2012
Astfel, n numeroase cazuri, mai ales la producia individual, piesele se pot
fixa direct pe masa mainii, folosindu-se bride, uruburi, menghine simple, rotati-
ve i nclinabile .
T3
Tanaviosoft 2012
3.4.FIXAREA FREZELOR
PE MAINILE DE FREZAT.
Pentru a se asigura desfurarea procesului de prelucrare n bune condiii,
frezele trebuie s fie bine fixate n arborele principal al mainii. Frezele se fixeaz
cu ajutorul unui dorn care se introduce n alezajul conic al arborelui principal.
Alezajul conic de la captul arborelui este normalizat n sistemele Morse sau ISO.
Frezele cilindrice se monteaz pe un dorn al crui capt se fixeaz n arborele
principal n alezajul conic, iar cel de-al doilea se sprijin ntr-un lagr n consola
mainii.
Fig.3.4.2.Buce elastice(pensete)
T2-Prelucrarea prin frezare autor: profesor Tanase Viorel 17
PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE
T3
Tanaviosoft 2012
3.5.PRELUCRRI EXECUTATE
PE MAINILE DE FREZAT.
O problem foarte important care trebuie avut n vedere la operaiile de
frezare o constituie aezarea i fixarea piesei de prelucrat deoarece la frezare apar
fore de achiere mari. n general, pe mainile de frezat pot fi executate prelucrri
foarte variate, n funcie de maina-unealt i de sculele folosite.
T3
Tanaviosoft 2012
Fig.3.5.3.Frezarea ghidajelor
T3
Tanaviosoft 2012
T3
Tanaviosoft 2012
1
4 5
Fig.3.6.1.Capul divizor
T3
Tanaviosoft 2012
Fig.3.6.2.Roi dinate
Divizarea cu o fraciune dintr-o rotaie a piesei se obine prin rotirea mani-
velei 3 de un numr oarecare de ori, mai mic de 40.
Pe capul divizor se pot executa mai multe divizri, i anume:
Divizarea direct, care se ntlnete cnd caracteristica capului divizor (num-
rul de dini ai roii melcate) se mparte exact la numrul de diviziuni ce trebuie
obinute la piesa de prelucrat. Raportul dintre N i numrul de diviziuni Z ce tre-
buie obinute reprezint numrul de rotaii n pe care trebuie s le fac manivela
mpreun cu arborele I pentru ca arborele II ,deci , piesa s se roteasc cu o divizi-
une:
T3
Tanaviosoft 2012
unde:
a- este numrtorul fraciei;
b -numitorul fraciei (mai mare dect numrtorul);
A - numr ntreg.
Aceasta nseamn c, pentru a se obine o diviziune pentru piesa de prelu-
crat, manivela trebuie s se roteasc cu A rotaii complete, plus o fraciune de
rotaie egal cu a/b. Aceast fraciune se obine cu ajutorul discului divizor
cu guri.
Fiecare cap divizor are trei asemenea discuri divizoare, avnd fiecare un
numr de guri dispuse dup cercuri concentrice, astfel:
discul numrul 1: 15, 16, 17, 18, 19 i 20 guri;
discul numrul 2: 21, 23, 27, 29, 31 i 33 guri;
discul numrul 3 : 37, 39, 41, 43, 47 i 49 guri.
Divizarea indirect diferenial se utilizeaz atunci cnd orice artificiu s-ar face,
pentru mprirea unei piese n Z diviziuni, nu se gsete pe discul divizor cercul
cu numrul de guri necesar.
Aceasta nseamn c, pe lng numrul de rotaii ntregi i numrul m a de
guri pe discul m b, mai este necesar o fraciune dintre dou guri consecutive
A i C ,astfel ca manivela s ajung n poziia punctat B i nu n poziia A sau C.
Practic, acest lucru se realizeaz prin rotirea discului dup sgeata I, astfel ca gau-
ra A s ajung n poziia B, n timp ce manivela 3 a efectuat cele A rotaii ntregi,
plus m a guri pe discul m b. De asemenea, se poate imprima discului o rotaie,
II, astfel ca gaura C s ajung in poziia B, n timp ce manivela a efectuat rotirea cu
cantitatea amintit mai sus.
T3
Tanaviosoft 2012
Pentru acest lucru, discul 2 va fi pus n micare de rotaie (dup sgeata I sau II),
cu roile de schimb ZAZB ;Zc ZD i angrenajul conic Z3Z4 .
n vederea divizrii, se alege un numr Ze apropiat de Z (numrul de divi-
ziuni n care trebuie mprit piesa), astfel ca divizarea s fie posibil prin meto-
da indirect simpl. Divizarea cu Ze pentru fiecare diviziune a piesei presupune:
Acest lucru se realizeaz prin rotirea discului divizor, tocmai cu eroarea care se
obine divizndu-se cu Ze i nu cu Z diviziuni.
Scriindu-se ecuaia lanului cinematic pentru rotirea discului cu diferena
necesar, se obine relaia de calcul a roilor dinate de schimb pentru divizarea
indirect diferenial:
Fig.3.6.3.Metode de divizare
T2-Prelucrarea prin frezare autor: profesor Tanase Viorel 24
PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE
T3
Tanaviosoft 2012
T3
Tanaviosoft 2012
versal ft i longitudinal fl sunt executate de masa mainii. Consola 6 se deplaseaz
pe ghidajele verticale 9 ale batiului 3, efectund micarea de avans fv . Masa inferi-
oar 7 se deplaseaz pe ghidajele consolei 6, efectund micarea de avans trans-
versal ft , iar masa superioar 8 efectueaz micarea de avans longitudinal fl de-a
lungul ghidajelor de pe masa inferioar 7.
n
fl
ft
fv
T3
Tanaviosoft 2012
T3
Tanaviosoft 2012
Pe batiu sunt prevzute ghidajele verticale pe care se deplaseaz masa ver-
tical . Aceast mas are diferite canale, pe care se pot monta diferite dispozitive i
accesorii, cum este, n cazul de fa, masa orizontal . La partea superioar a batiu-
lui sunt ghidajele orizontale pe care se poate deplasa sau bloca n poziia necesar
capul de frezat , mpreun cu arborele principal .
Micrile executate de aceast main-unealt snt urmtoarele:
T3
Tanaviosoft 2012
T3
Tanaviosoft 2012
3.9.DICIONAR TEHNIC.
T3
Tanaviosoft 2012
3.10.TESTUL DE EVALUARE
PRELUCRRI PRIN FREZARE(WORD)
Test de evaluare
3.11.LUCRAREA DE LABORATOR
3.12.ANEXE
http://www.didactic.ro/
http://www.4shared.com/account/dir/12148998/f0e35458/sharing.html?rnd=83
http://www.4shared.com/account/dir/19966750/2c584ca8/sharing.html?rnd=97
http://www.4shared.com/account/dir/8TRHB4qg/sharing.html?rnd=42
http://www.4shared.com/account/dir/s07DeCsa/sharing.html?rnd=10
http://www.4shared.com/account/dir/B2iZe_cW/sharing.html?rnd=42
http://tvet.ro
http://class10c.wikispaces.com
tanaviosoft@yahoo.com
NOTA: Numele:
Prenumele:
Prelucrarea prin frezare
Modulul : Tehnologie general mecanic
Test de evaluare sumativa
Subiectul 1 20 puncte
Identificati partile componente ale masinii de frezat universale, pe baza imaginii de mai jos:
Tnase Viorel 1
Prelucrarea prin frezare
Subiectul 2 20 puncte
Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator:
1. Canalele in T se pot prelucra prin frezare cu : a) freza deget; b) freza disc; c) freza cilindro-
frontala cu coada.
2. Rotile dintate cu profil evolventic se pot prelucra cu: a) freze modul disc; b) freze modul deget;
c) freze disc profilate.
3. Piesa supusa prelucrarii prin frezare se fixeaza pe: a) masa superioara; b) masa inferioara.
4. Frezele cu alezaj se fixeaza : a) pe dorn; b) in bucsa extensibila; c) in bucsa de reductie.
5. La frezarea in contra avansului apare tendinta de; a) desprindere a semifabricatului de pe masa
masinii; b) apasare a semifabricatului pe masa masinii de frezat.
6. La frezarea in sensul avansului detasarea aschiei se face : a) de la sectiune minima catre sectiune
maxima; b) de la sectiune maxima catre sectiune minima.
7. Miscarea de avans vertical este data de: a) masa superioara a masinii de frezat; b) masa
inferioara a masinii de frezat; c) prin consola.
8. Traversa se poate demonta in urmatorul scop: a) montarea capului de frezat vertical; b) pentru
prelucrarea unor piese de dimensiuni mari.
9. Contralagarul se monteaza pentru: a) evitarea vibratiilor la prelucrare; b) evitarea incovoierii
dornului in timpul prelucrarii prin frezare.
10. Miscarea de rotatie a arborelui principal se exprima in: a) mm/rot; b) rot/min.
Subiectul 3 15 puncte
6 12
1
7 13
2
8
14
3
9
15
4 10
11 16
5
1-freza cilindrica 2-
Tnase Viorel 2
Prelucrarea prin frezare
Subiectul 4 5 puncte
Precizai care dintre afirmaiile de mai jos sunt adevrate (A) i care sunt false (F):
1. Frezarea in sensul avansului se realizeaza cu socuri in timpul prelucrarii.
2. La frezarea in sensul avansului apare tendinta de desprindere a semifabricatului de pe masa.
3. Frezele se confectioneaza din : a) oteluri rapide; b) carburi metalice; c) oteluri carbon de scule.
4. Canalele de pana se prelucreaza cu freze deget. A
5. Freza modul-melc se utilizeaza pentru prelucrarea rotilor dintate.
Subiectul 5 20 puncte
Asociati in mod corespunzator afirmatiile din coloana A , cu precizarile din coloana B:
Coloana A Coloana B
1d Frezele se obtin a roti dintate, suprafete poligonale
Subiectul 6 10 puncte
Identificati cele doua metode de frezare si precizati cate doua avantaje pentru fiecare dintre ele:
T3
Tanaviosoft 2012
3.13.STANDARDE de PREGTIRE
PROFESIONAL
Site-ul de mai jos permite utilizarea Auxiliarelor curriculare elaborate prin
programul PHARE.
http://tvet.ro
http://www.edu.ro
T4
Tanaviosoft 2012
T4
Tanaviosoft 2012
n general, prelucrarea alezajelor prin achiere, innd seama de precizia de
prelucrare i calitatea suprafeelor, se poate face prin una sau mai multe procedee
de prelucrare, i anume: gurire, adncire, strunjire, broare, rectificare, strunjire
de netezire, honuire, rodare, lepuire, vibronetezire, netezire nsoit de ecruisare
prin deformare plastica.
T4
Tanaviosoft 2012
cilindrice, un montant care asigur o rigiditate mult mai mare. Aceast soluie este
adoptat n cazul mainilor G 25 i G 40 .
Principalele pri componente ale mainii de gurit verticale snt: placa de
baz 6, prin intermediul creia maina se fixeaz de fundaie, coloana sau mon-
tantul 4 pe care esta montat masa 5. Pe masa mainii de gurit se aaz piesele de
prelucrat, fie direct, fie ntr-un dispozitiv n cazul pieselor mai complicate. Pentru
prindere se folosesc menghinele de main. Poziia mesei 5 poate fi modificat
dup necesitate prin deplasarea pe vertical cu ajutorul unui mecanism urub-
piuli. Blocarea mesei n poziia necesar se face cu ajutorul unei manete. La par-
tea superioar a mainii se gsete carcasa 2, n care se afl cutia de viteze i avan-
suri. Acionarea mainii se face de la motorul 1. Arborele principal 7, n care se
fixeaz scula achietoare, execut micarea principal de aehiere n, care este o
micare de rotaie, precum i micarea de avans axial notat cu sa.
Pri componente:
1.Motor electric
2.Cutia de viteze i avansuri
3.Prghie de acionare
4.Coloana
5.Masa mainii
6.Placa de baz
7.Arbore principal(axul mainii)
8.Tablou de comand
T4
Tanaviosoft 2012
n , a arborelui I, se obine de la motorul electric M, prin lanul cinematic 1 2 3
cutia de viteze CV 4 5 6 I . Avansul axial al sculei se obine de la ace-
lai motor M, prin lanul cinematic 6 7 8 cutia de avansuri CA 9 me-
canismul pinion-cremalier Z1 Z2 . Avansul axial f1 al sculei se mai poate obine
i manual de la roata R prin lanul cinematic 13 14 9 Z1 Z2. n funcie
de nlimea la care este necesar executarea operaiei de gurire, ppua arbore-
lui principal poate fi ridicat sau cobort cu un mecanism pinion-cremalier Z3
Z4, acionat manual, sau de la motorul M, prin lanul cinematic 1 2 10
11 12 Z3 Z4 .
T4
Tanaviosoft 2012
Pri componente:
1.Motor electric.
2.Coloana.
3.Bra rotitor(traversa).
4.Tablou de comand.
5.Suport.
6.Placa de baz.
7.Masa mainii.
8.Arborele principal(ax).
9.Prghie.
10.Ghidaje.
11.Cutia de viteze i avansuri.
12.Motor electric
Fig.4.2.5.Maina de gurit radial
T4-Prelucrarea prin gaurire si alezare autor: profesor Tanase Viorel 5
PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE
T4
Tanaviosoft 2012
Micarea de rotaie n, a sculei se obine de la motorul electric 12, prin cutia
de viteze din cruciorul 11, iar micarea de avans se obine de la acelai motor 12,
prin cutia de avansuri. Pentru a aduce scula n dreptul gurii de executat trebuie
efectuate urmtoarele micri: deplasarea pe vertical I a braului, pentru a ajunge
la nlimea corespunztoare piesei de prelucrat, rotirea II a braului 3, mpreun
cu coloana 2, pentru a ajunge n dreptul poziiei de prelucrat, i deplasarea III a
cruciorului 11, de-a lungul braului 3. Braul 3 se deplaseaz pe vertical cu u-
rubul antrenat de motorul electric 1. Cruciorul se deplaseaz de-a lungul ghida-
jelor braului 3 manual, cu un mecanism roat dinat-cremalier. Braul 3, m-
preun cu coloana 2, se rotesc, de obicei, manual, iar la unele maini, cu un meca-
nism urub roat melcat, antrenate de un motor electric.
Fig.4.2.6.Schema cinematic
Cinematica de principiu a mainii de gurit radiale este reprezentat n figu-
ra 4.2.6.. Micarea principal de achiere, care este rotaia arborelui principal I, se
obine de la motorul M1 , prin lanul cinematic 1 2 cutia de viteze CV 3
4 I. Diferitele turaii necesare n procesul de prelucrare se obin cu ajutorul cu-
tiei de viteze CV. Micarea de avans f1 se obine de la acelai motor M1 , printr-o
ramificare, prin lanul cinematic 5 6 cutia de avansuri CA 7 8 meca-
T4-Prelucrarea prin gaurire si alezare autor: profesor Tanase Viorel 6
PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE
T4
Tanaviosoft 2012
nismul pini-on-cremalier Z1Z2. Pentru deplasarea cruciorului pe travers se
acioneaz de la roata de mn R asupra mecanismului pinion-cremalier Z3 Z4.
Coborrea i ridicarea traversei (braului) se execut cu ajutorul motorului M2,
prin lanul cinematic 91011 mecanismul urub-piuli p. Braul se poate roti
pe coloan manual, dup deblocarea acestuia.
4.3.MAINA DE GURIT
I ALEZAT ORIZONTAL.
Maina de gurit, alezat i frezat orizontal este o main universal, la care
se pot executa (evident) operaii de gurit, alezat i frezat. n general, aceast ma-
in se folosete pentru prelucrarea pieselor mari, de tipul carcaselor, care necesit
o precizie mare i care sunt n acelai timp greu de aezat pe alte tipuri de maini-
unelte. De obicei, prelucrrile se execut din ct mai puine aezri ale piesei.
T4
Tanaviosoft 2012
Aceste micri se obin de la motorul electric 8, prin cutia de viteze montat
n ppua principal 3.
2. Micri secundare:
micarea de avans longitudinal III a arborelui principal, n care se fixeaz
scula pentru executarea unor guri n piesele aezate pe masa mainii (care
nu se mic). Aceast micare este obinut, printr-un lan cinematic de
avans, de la motorul 8;
deplasarea radial IV a saniei platoului, pentru cazul prelucrrii prin
srunjire frontal a unor suprafee verticale perpendiculare pe arborele prin-
cipal. Micarea este obinut de la motorul principal 8;
deplasarea pe vertical V a ppuii principale, pentru cazul frezrii cu freza
fixat n arborele principal al unor suprafee verticale perpendiculare pe ar-
borele principal. Micarea este obinut de la un motor separat, pentru
avans;
deplasarea longitudinal VI i cea transversal VII ale mesei mainii, pe care
se fixeaz piesele n timpul prelucrrii, se realizeaz cu ajutorul unui motor
pentru avans.
3. Micri de potrivire:
micarea de rotaie VIII a mesei, care poate fi realizat manual sau cu un
motor pentru avans;
micarea de deplasare rapid longitudinal i transversal a mesei, care se
obine de la un motor de avans rapid;
micarea de deplasare pe vertical IX a contralagrului n care se sprijin ar-
borele principal, care se poate realiza manual sau cu uu motor pentru avans.
T4
Tanaviosoft 2012
4.4.MAINA DE GURIT
N COORDONATE.
Maina de gurit n coordonate se utilizeaz n lucrrile de sculrie i de
prototipuri, avnd o precizie mare. Poziia sculei, n vederea prelucrrii, se stabi-
lete cu ajutorul coordonatelor rectangulare sau polare, legate de elementele de
referin ale mainii (batiu, ghidaje etc), n care dimensiunile se citesc cu precizie
mare, ajungnd la ordinul micrometrilor sau fraciunilor de micrometri. Dup
construcie, mainile de gurit n coordonate se clasific astfel:
1. maini de gurit i alezat cu o coloan ,la care arborele principal execut
micarea principal de achiere n, precum i micarea de avans f1 prin de-
plasarea pe ghidajele coloanei . Masa mainii se deplaseaz transversal du-
p direcia f2 sau longitudinal dup direcia f3;
2. maini de gurit i alezat cu dou coloane.
Cinematica mainilor de alezat i gurit n coordonate este asemntoare cu
cea a mainilor de gurit obinuite. Mainile de gurit n coordonate se deosebesc
de cele obinuite prin precizia mare cu care execut prelucrarea diferitelor supra-
fee prin frezare i gurire. Aceast precizie se refer att la poziionarea sculelor
ct i la precizia dimensional i calitatea suprafeelor. Determinarea poziiei n
care se execut operaiile de prelucrare (exemplu de gurire) se poate face n dife-
rite moduri, n funcie de construcia mainii. n trecut se foloseau sisteme optice
de poziionare, iar n prezent se aceste maini-unelte se construiesc cu controlere
CNC (Computer Numerical Control), care asigur o poziionare de ordinul de
mrime a micrometrilor (0,001... 0,002mm) sau chiar submicronic.
T4
Tanaviosoft 2012
T4
Tanaviosoft 2012
Fig.4.5.4.Burghie de centruit
a.Partea activ(achietoare)
b.Partea pasiv(fixare)
1.Tiuri principale
2.Ti transversal
3.Canale de evacuare a achiilor
4.Faete
5.Coada
6.Antrenorul
T4
Tanaviosoft 2012
Burghiele cu coad cilindric se fixeaz n mandrin,iar burghiele cu coad
conic se fixeaz n buca de reducie sau con Morse.
Antrenorul are rolul de a evita rotirea liber a burghiului n buca de
reducie.
Canalele elicoidale au rolul de a evacua achiile din zona prelucrrii.
Feele de aezare reduc frecrile cu suprafaa generat.
Feele de degajare nltur achiile din zona prelucrrii.
Faetele au rolul de finisare a suprafeei generate i de ghidare a bur-
ghiului.
Tiurile principale nltur adaosul de prelucrare sub form de a-
chii.
Tiul transversal are rolul de a rupe achiile produse
1-fata de degajare.
2-fateta.
3-inima.
4-fata de asezare
T4
Tanaviosoft 2012
4.6.DISPOZITIVE UTILIZATE LA
GURIRE I ALEZARE.
T4
Tanaviosoft 2012
4.7.OPERAII PE MAINILE
DE GURIT I ALEZAT.
Gurile se execut, n general, cu burghie elicoidale, avnd diametrul de la
0,5 mm la 80 mm. Burghiele speciale se folosesc numai n cazurile deosebite, ca de
exemplu la prelucrarea gurilor cu diametru mai mic de 0,5 mm i a gurilor
adnci. De asemenea, burghie speciale se folosesc i la executarea gurilor cu di-
ametru mai mare de 80 mm.
Burghiele elicoidale,cu diametrul de (50...80) mm se folosesc foarte rar la
executarea gurilor n plin i numai n cazul pieselor foarte rigide, prelucrate pe
maini-unelte puternice i rigide, ntruct, pentru a realiza avansul corespunztor
diametrului, este necesar o for de achiere foarte mare. Pentru a folosi regimu-
rile optime de achiere i n cazul executrii gurilor cu diametrul mai mare de 30
mm, se recomand executarea gurilor din dou treceri. Diametrul primului bur-
ghiu trebuie s fie egal cu (0,5.. .0,6) d, unde d este diametrul final al gurii.
Gurile cu diametrul de la 80 mm pn la 400 mm i cu adncimea de
(150.200) mm se execut cu burghie speciale numite burghie tubulare, cu dinii
achietori aezai pe coroana frontal inelar a corpului tubular al burghiului .
T4
Tanaviosoft 2012
4.7.2.1.ALEGEREA MAINII-UNELTE
I A SCULEI.
Parametrii principali ai geometriei prii achietoare a burghiului elicoidal
sunt:
unghiul la vrf 2x se stabilete n funcie de materialul de prelucrat;
pentru prelucrarea oelului cu rezistena de rupere Rm 70 daN/mm2
i a fontelor se recomand s se foloseasc burghie cu ascuire dubl,
ntruct solicitarea termic a acestora este mai favorabil;
unghiul de aezare , se stabilete n funcie de diametrul burghiului;
unghiul de degajare are valori ce depind de unghiul de nclinare al
canalului elicoidal ;
uzarea burghiului este definit prin uzarea feei de aezare la prelu-
crarea oelului i uzarea muchiilor achietoare la prelucrarea fontei;
durabilitatea economic a burghielor T, n min, se stabilete n funcie
de natura materialului de prelucrat, precum i de diametrul, materia-
lul i costul burghiului.
Gurile adnci se execut, de obicei, cu burghie de construcie special, ne-
standardizate, pe maini speciale de gurit orizontale sau pe strunguri special
echipate pentru aceast operaie. Burghiele elicoidale de construcie normal nu
dau rezultate bune la burghierea gurilor adnci datorit dificultii evacurii a-
chiilor i alimentrii insuficiente cu lichid de rcire, precum i din cauza devierii
sculei de la direcia corect de gurire.
T4
Tanaviosoft 2012
Fig.4.7.2.1.2.Burghiu cu un ti
n lungul burghiului, n fig. 7.2.1.2. se arat circulaia lichidului de rcire.
Pentru a se mri productivitatea burghierii cu burghiul cu un singur ti, acesta
poate fi prevzut cu plcue din carburi metalice, la aceast construcie fiind posi-
bile viteze de achiere mai mari.
Burghiu-lam, cu dou tiuri principale.Tiurile principale sunt
prevzute cu canale pentru fragmentarea achiilor. Burghiul lam este ncastrat
ntr-o mandrin, prevzut la capt cu filet pentru montare n eava (tija) de gu-
T4
Tanaviosoft 2012
rire. Gurirea se face cu micarea de rotaie a piesei i micarea de avans a sculei.
Achiile sunt evacuate sub aciunea lichidului de rcire sub presiune, prin interio-
rul evii de gurire.
Burghiu inelar (carotier)utilizat pentru guri cu diametre de la 80 pn la 200
mm i lungimea pn la 500 mm. Acest tip de burghiu realizeaz achierea paria-
l a seciunii gurii, lsnd un miez neachiat. Se poate folosi numai pentru guri
de trecere, deoarece n guri nfundate miezul nu poate fi ndeprtat. Dinii apli-
cai sunt din oel rapid sau din carburi metalice. Ghidarea sculei este asigurat
prin plci de ghidare din bronz sau textolit, fixate pe corp. Lichidul de rcire este
trimis sub presiune prin coada tubular i se ntoarce cu achiile evacuate, prin
golurile dintre dini i dintre plcile de ghidare.
Fig.4.7.2.1.4.Burghiu carotier
T4
Tanaviosoft 2012
anumit timp de prelucrare stabilit n prealabil, burghiul se retrage din gaur pen-
tru evacuarea achiilor; acest fapt conduce ns la mrirea timpilor auxiliari. Me-
toda guririi ntrerupte se ntrebuineaz, de obicei, la guri cu diametre mici, n
piese cu forme asimetrice: arbori cotii, carcase etc. n producia de mas, gurirea
ntrerupt a gurilor adnci se realizeaz pe maini-agregat, iar n producia de
serie mijlocie i serie mic ,pe strunguri normale i strunguri-revolver.
4.7.2.2.REGIMUL DE ACHIERE
LA GURIRE.
Parametri regimului regimului de achiere , la gurire sunt:
1. Adncimea de achiere;
2. Avansul axial;
3. Viteza de achiere(turaia de lucru)
T4
Tanaviosoft 2012
rezistena burghiului, precum i de rezistena mecanismului de avans al mainii-
unelte.
Turaia necesar la gurire se determin cu relaia:
unde:
n-turaia [rot/min.];
Va-viteza de achiere [m/min];
D-diametrul burghiului [mm].
n cazul prelucrrii unor guri cu diametre mari apar fore axiale mari i
momente de torsiune mari, care ar putea depi fora maxim admis de rezistena
mecanismului de avans al mainii, respectiv momentul de torsiune admisibil ma-
xim.
4.7.2.3.FORELE DE ACHIERE LA
PRELUCRAREA GURILOR.
La gurire, forele de achiere acioneaz pe cele dou tiuri principale ale
sculei, fiind ndreptate oarecum n spaiu. Raportnd burghiul la un sistem de
referin triortogonal, forele de achiere se pot descompune n urmtoarele
componente:
componentele axiale - pe direcia axei burghiului, care trebuie nvinse de
mecanismul de avans al mainii, pentru a se putea realiza deplasarea axial
a sculei. Aceste componente i nsumeaz efectul, solicitnd burghiul la
compresiune cu fora axial Fx:
componentele tangeniale - pe direcia vitezei principale de achiere, care
dau natere momentului de torsiune Mt, a crui mrime condiioneaz va-
loarea puterii necesare operaiei de burghiere;
componentele radiale - care, n cazul unei ascuiri identice a celor dou ti-
uri, sunt egale i de sens contrar i, ca urmare, se anuleaz.
T4
Tanaviosoft 2012
Fig.4.7.2.3.1.Forele de achiere
T4
Tanaviosoft 2012
Alte erori care apar la burghiere sunt nclinarea axei gurii fa de poziia
nominal corect i eroarea de la rectilinitate a axei gurii, aceste erori fiind pro-
duse de ascuirea nesimetric a tiurilor principale, uzarea neuniform a acesto-
ra, deformaiile elastice ale sistemului tehnologic. Pentru evitarea unor erori mari
n ce privete nclinarea i nerectilinitatea axei gurii, se recomand ascuirea co-
rect, simetric a burghiului i folosirea bucelor de ghidare. De altfel i supralr-
girea gurii se micoreaz prin ghidarea sculei n buc.
4.7.2.4.LRGIREA GURILOR
CARACTERISTICI TEHNOLOGICE
Lrgirea const n mrirea diametrului unei guri prelucrate sau a unei g-
uri brute obinute la turnare, forjare, matriare. Se realizeaz cu lrgitoare elicoi-
dale cu trei sau patru dini, sau cu burghie. Se recomand lrgirea cu lrgitor, de-
oarece asigur o productivitate i o precizie mai bun dect lrgirea cu burghiu.
Lrgirea cu lrgitor permite micorarea devierii axei gurii de la poziia co-
rect, ns numai dac scula este ghidat n buc de ghidare. Lrgirea poate fi de
degroare sau de finisare.
Lrgirea de degroare se aplic la gurile brute, asigur precizia 12 ISO i
rugozitatea Ra = 12,5 m. Lrgirea de finisare asigur precizia 11 ISO i rugozita-
tea Ra = (12,5...6,3) pm i se aplic dup lrgirea de degroare sau dup burghiere.
La fel ca la burghiere, se recomand ca dimensiunile gurilor lrgite s fie prev-
zute cu abateri n plus i n minus.
T4
Tanaviosoft 2012
Fig.4.7.2.4.1.
Pentru diametre ale gurilor pn la 40 mm se folosesc lrgitoare elicoidale
cu coad conic, iar pentru diametre de (40...80) mm ,lrgitoare cu alezaj, cele cu
coad nefiind economice. Pentru diametre peste 80 mm se folosesc lrgitoare cu
dini demontabili, execuia lrgitorului dintr-o bucat nefiind raional.
La prelucrarea mai multor guri coaxiale cu diametrul de peste 30 mm se
pot folosi lrgitoare cu alezaj, montate pe o bar portscule, cu ghidare bilateral.
Astfel se obine o bun coaxialitate a gurilor.
REGIMUL DE ACHIERE
Adncimea de achiere la lrgire se determin cu relaia
t = ( D D0 ) / 2 [mm]
Adncimea de achiere cu lrgitor poate avea valori de la 0,5 pn la maxim
4 mm. Cnd lrgirea se face cu burghiul, adncimea de achiere trebuie s fie mi-
nimum 5 mm pentru a se evita ruperea colurilor burghiului.
Avansul maxim admis din punct de vedere tehnologic se calculeaz cu relaia:
s=C D
s
0, 6
[mm / rot ],
n care: D este diametrul lrgitorului, n mm; Cs - coeficient funcie de materialul
prelucrat i de precizia impus gurii.
Viteza de achiere la lrgire se calculeaz cu relaia:
T4
Tanaviosoft 2012
Fig.4.7.2.4.2.Lrgirea
La lrgire nu se verific regimul comparativ cu rezistena mecanismului de
avans sau cu puterea mainii-unelte, deoarece regimul este mai uor ca la gurire.
4.7.2.5.ADNCIREA GURILOR
Fig.4.7.2.5.1.Adncitoare
Adncirea este operaia de prelucrare prin care se obine un loca cilindric la
extremitatea unei guri fa de care este coaxial .Scopul principal al adncirii es-
te obinerea fundului plan al locaului, ns inevitabil are loc i o lrgire a dia-
metrului. Se aplic la executarea locaurilor pentru capul uruburilor cu cap ci-
lindric sau a degajrilor pentru aibe, inele elastice, garnituri. Scula folosit este
T4
Tanaviosoft 2012
un adncilor cilindric cu 2, 4 sau 6 dini, prevzut cu cep de ghidare .Cepul ghi-
deaz n gaura iniial de diametru mai mic, obinndu-se astfel o concentricita-
te suficient a adncirii cu gaura care rmne la dimensiunile iniiale.
Fig.4.7.2.5.2.Adncirea
Cepul de ghidare poate s fie fix sau demontabil. Avantajul cepului demon-
tabil const n faptul c poate fi schimbat pentru a fi adaptat la diametrul gurii
iniiale n care ghideaz, iar demontarea uureaz, pe de alt parte, ascuirea scu-
lei. Cepurile demontabile se execut din oeluri de cementare clite la (56...60)
HRC sau oeluri nitrurate, pentru a se preveni uzarea produs la rotirea cepului n
gaur. Operaia se execut mai ales pe maini de gurit.
ADNCIREA CONIC(TEIREA).
Fig.4.7.2.5.3.Adncitor conic
T4-Prelucrarea prin gaurire si alezare autor: profesor Tanase Viorel 24
PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE
T4
Tanaviosoft 2012
Adncirea conic (sau teirea) este operaia prin care se execut o gaur co-
nic la extremitatea unei guri fa de care este coaxial .Aceast prelucrare este
necesar, de exemplu, la realizarea locaurilor pentru capetele uruburilor sau
niturilor cu cap necat, la executarea scaunelor de supape de la motoare cu ar-
dere intern i, n general, la teirea de debavurare a muchiilor interioare ale
gurilor. Sculele folosite sunt adncitoare conice la 60, 90 i 120 cu coad ci-
lindrica sau conic .Acestea se pot executa i cu cep de ghidare demontabil.
Pentru diametre de peste 50 mm, se pot folosi adncitoare conice cu alezaj,
demontabile, economisindu-se astfel oelul rapid pentru construcia sculei. n
gurile mici, cu diametrele pn la (8... 10) mm, se recomand ca teirea muchii-
lor s se fac cu burghie elicoidale normale, scurtate n urma uzrii i reascuite
la unghiul de teire necesar.
4.7.2.6.LAMAREA GURILOR
Operaia de lamare const n prelucrarea plan a unei suprafee frontale cir-
culare a bosajului gurii, pentru obinerea condiiei de perpendicularitate pe axa
gurii executate n prealabil sau n vederea angajrii corecte a burghiului. Astfel
de suprafee lamate se execut n jurul gurii, pentru aezarea corecta a unei piuli-
e, a unui cap de urub, a unui capac etc. Scula achietoare, n forma sa cea mai
simpl, este un cuit-lam (de unde i denumirea de lamare dat acestei prelu-
crri), aceast lam fiind fixat ntr-o bar portscul, care servete ca element de
antrenare i ghidare. Frecvent se folosete ns adncitorul pentru lamare (sau
lamator), care nu are dect tiuri principale pe partea frontal (nu are tiuri pe
partea cilindric) i uneori numai canale pentru evacuarea achiilor de la dinii
frontali. Pentru obinerea perpendicularitii suprafeei plane pe axa gurii, scula
este prevzut cu cep de ghidare demontabil, care poate fi schimbat n funcie de
diametrul gurii.
Fig.4.7.2.6.1.Lamator
T4
Tanaviosoft 2012
Scula achietoare are o micare de rotaie i o micare de avans axial, iar
avansul trebuie s fie oprit nainte de a nceta micarea de rotaie a sculei, care
trebuie s-i continue rotirea cteva ture pentru a se obine o suprafa plan i nu
elicoidal.
Operaiile de lamare se pot face pe aceleai maini ca i burghierea: maini de
gurit, maini de alezat i frezat orizontale, strunguri-revolver.
CARACTERISTICI TEHNOLOGICE
Alezarea este o operaie de prelucrare final a gurilor prin care se obine o
form geometric corect a gurii, rectilinitatea axei gurii, diametrul gurii cu
precizie mare i o calitate superioar a suprafeei.
Alezarea cu alezor asigur o precizie a diametrului n treptele de precizie
7...8 ISO i o rugozitate Ra = (3,2...0,8) m. n anumite cazuri, la alezarea cu dou,
trei alezoare succesive i dac ultimul alezor folosit are tiuri lepuite, iar btaia
dinilor sculei fixate ntre vrfuri nu depete 0,01 mm, se poate obine i precizia
6 ISO i rugozitatea Ra = 0,4 m. Pentru a obine ns precizia 6 este necesar ca
prelucrarea gurii nainte de alezare i alezarea s fie efectuate cu o singur aeza-
re a piesei pe maina-unealt.
Fig.4.7.2.7.1.Alezarea
Alezarea manual se folosete pentru calibrarea gurilor cu diametre mici,
n general pn la circa 30 mm, la fabricaia individual.
T4-Prelucrarea prin gaurire si alezare autor: profesor Tanase Viorel 26
PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE
T4
Tanaviosoft 2012
Alezarea mecanic este folosit att la fabricaia de serie, ct i la fabricaia
individual, pentru guri ale cror diametre i tolerane corespund cu diametrele
i toleranele alezoarelor standardizate.
Prin alezare nu se corecteaz nclinarea i deplasarea axei gurii fa de po-
ziia nominal corect, deoarece, n timpul achierii, alezorul este centrat i con-
dus de gaura care se alezeaz, executat anterior. Rezult c operaiile efectuate
naintea alezrii sunt cele care trebuie s asigure poziia corect i rectilinitatea
axei gurii.
Pentru a permite conducerea liber a alezorului exclusiv de gaura care se
alezeaz, alezorul nu se fixeaz rigid cu arborele mainii-unelte, ci este antrenat
prin intermediul unei mandrine oscilante care asigur o legtur elastic ntre scu-
l i arborele principal.
Dac alezorul este fixat rigid n arborele principal al mainii-unelte, acesta
poate modifica att direcia, ct i poziia relativ a axei gurii executate anterior,
ns diametrul gurii va fi diferit de cel al alezorului i poate aprea chiar o abate-
re de form a gurii din cauza abaterilor de la coaxialitate descrise mai nainte.
Prinderea rigid a alezorului cu arborele principal se poate folosi numai dac ale-
zarea se face n continuare cu ultima lrgire, din aceeai aezare a piesei i cu ace-
eai poziie neschimbat a arborelui principal, pentru a nu aprea abateri de la co-
axialitate.
Pe mainile de alezat i pe mainile de gurit pe care se folosesc dispozitive
fixe, alezoarele se pot folosi ghidate n buce de ghidare, asigurndu-se poziia
axei gurii fa de suprafeele de referin i direcia corect a axei gurii. n acest
caz, alezoarele trebuie s fie montate pe bare portscul rigide (alezoare cu alezaj),
sprijinite fr joc n buce de ghidare perfect cilindrice, pentru ca tiurile sculei s
fie concentrice cu axa de rotaie.
Prin montarea mai multor alezoare cu alezaj pe aceeai bar portscul se pot
aleza simultan mai multe alezaje coaxiale (de exemplu, pe maini de alezat i fre-
zat orizontale).
Pentru obinerea unei caliti bune a alezrii (precize i rugozitate) o impor-
tan mare prezint mrimea adaosului lsat pentru alezare: la adaosuri prea
mari, alezorul se uzeaz rapid i gaura rezult de calitate sczut, cu rizuri, iar
pentru adaosuri prea mici se obine, de asemenea, o calitate necorespunztoare,
cu urme de la prelucrarea premergtoare. Valorile optime ale adaosului sunt de
(0,25...0,5) mm pe diametru la alezarea de degroare i (0,05.. .0,15) mm pe diame-
tru la alezarea de finisare, aceste recomandri fiind pentru diametre de (S....80)
min.
T4
Tanaviosoft 2012
ALEGEREA MAINII-UNELTE I A SCULEI
T4
Tanaviosoft 2012
n general, la alezarea diametrelor mari, cuprinse ntre 40 i 100 mm, este
preferabil s se foloseasc alezoare reglabile cu dini nemontabili din oel rapid
sau carburi metalice care permit realizarea a dou scopuri:
readucerea diametrului alezorului la cota dorit, n urma uzrii i reascuirii;
reglarea diametrului gurii obinute prin variaia diametrului alezorului.
REGIMUL DE ACHIERE
Adncimea de achiere t se calculeaz cu aceeai relaie ca i la lrgire.
t = ( D D0 ) / 2 [mm]
Avansul se determin cu relaia
T4
Tanaviosoft 2012
S = Cs D 0, 7 [mm / rot ],
n care coeficientul Cs este funcie de materialul prelucrat i de precizie.
Viteza de achiere trebuie s aib valori mici, deoarece uzura sculei i deci du-
rabilitatea acesteia sunt puternic influenate de viteza.
T4
Tanaviosoft 2012
sunt de asemenea standardizate alezoare pentru conuri Morse (STAS 588-80) i
conuri metrice (STAS 589-80).
n unele cazuri se pot folosi burghie elicoidale conice care au o parte cilin-
dric pentru burghiere, urmat de o parte conic de alezare. Aceste scule permit
executarea gurii conice dintr-o singur trecere.
Gurile cu conicitatea K = l: 20 se prelucreaz cu diametrul db = d - (0,3...0,5)
mm, apoi se alezeaz cu dou alezoare conice succesive, pn la dimensiunea
final d.
Gurile cu conicitatea K de la l: 15 pn la l: 8 se prelucreaz la diametrul
db = d - (l...l,2) mm, se lrgesc cu lrgitorul conic la diametrul d1 = d - (0,3...0,5)
mm i apoi se alezeaz cu alezor conic la diametrul d.
Semifabricatele obinute cu gaura cilindric ia turnare sau matriare, cu di-
ametrul dQ , se prelucreaz cu largilor cilindric, apoi se face lrgirea conic i ale-
zarea cu alezor conic, naintea lrgirii cu lrgitorul conic, este convenabil s se lr-
geasc gaura n trepte, n una sau dou treceri.
Pe mainile de alezat i frezat orizontale gurile conice se prelucreaz, n
mai multe treceri: cu o bar de alezat cu mai multe cuite reglate la diametre suc-
cesiv cresctoare ,apoi cu un lrgitor conic i un alezor conic .Aceast schem de
lucru se aplic, n general, la guri cu diametrul sub 300 mm i lungimea mai mic
de 400 mm. Pentru gurile cu conicitatea mic (pn la 1:30) se folosete un singur
alezor conic, iar pentru gurile cu conicitate mai mare (pn la 1:20) se utilizeaz
dou alezoare conice.
T4
Tanaviosoft 2012
4.8.N.T.S.M. la prelucrarea
prin gurire i alezare.
PRELUCRAREA METALELOR PRIN GAURIRE, ALEZARE SI HONUIRE
Fixarea si demontarea sculelor
Art. 54. - Mandrinele pentru fixarea burghielor si alezoarelor se vor strange si des-
face numai cu chei adecvate, care se vor scoate inainte de pornirea masinii.
Art. 55. - Burghiul sau alezorul din mandrina de prindere va fi bine centrat si fi-
xat.
Art. 56. - Scoaterea burghiului sau alezorului din mandrina se va face numai cu
ajutorul unei scule speciale.
Art. 57. - Se interzice folosirea burghielor , cu coada conica in universalelor
masinilor.
Art. 58. - Se interzice folosirea burghielor cu coada cilindrica in bucse conice.
Art. 59. - Se interzice folosirea burghielor, alezoarelor sau sculelor de honuit cu
cozi uzate sau care prezinta crestaturi, urme de lovituri etc.
Art. 60. - Se interzice folosirea burghielor necorespunzatoare sau prost ascutite.
Art. 61. - Ascutirea burgielor se va face numai cu burghiul fixat in dispozitive spe-
ciale.
Art. 62. - Cursa sculei va fi astfel reglata inct aceasta sa se poata retrage cat mai
mult la fixarea sau desprinderea piesei.
T4-Prelucrarea prin gaurire si alezare autor: profesor Tanase Viorel 32
PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE
T4
Tanaviosoft 2012
Fixarea pieselor
Art. 63. - Inaintea fixarii piesei pe masa masinii, se vor curata canalele de aschii.
Art. 64. - Prinderea si desprinderea piesei pe si de pe masa masinii, se vor face
numai dupa ce scula s-a oprit complet.
Art. 65. - Fixarea piesei pe masa masinii se va face in cel putin doua puncte,fie cu
ajutorul unor dispozitive de fixare,fie cu ajutorul menghinei.
Pornirea si exploatarea masinii.
Art. 66. - Inaintea pornirii masinii, se va alege regimul de lucru corespunzator
operatiei care se executa, sculelor utilizate si materialului piesei de prelucrat.
Art. 67. - La operatia de honuire, avand in vedere materialele din care sunt reali-
zate sculele,introducerea si scoaterea in si din alezajul piesei de prelucrat se vor
face cu foarte mare atentie, pentru a evita sspargerea placilor de honuire.
Art. 68. - In timpul functionarii masinii, se interzice franarea cu mana a axului
portmandrina.
Masina de gaurit portabila
Art. 69. - Masinile de gaurit portabile se vor porni numai dupa ce au fost ridicate
de pe masa.
Art. 70. - Masinile de gaurit portabile se vor lasa din mana ( se vor depune ) nu-
mai dupa oprirea burghiului.
Fig.4.8.1.Curarea achiilor
T4-Prelucrarea prin gaurire si alezare autor: profesor Tanase Viorel 33
PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE
T4
Tanaviosoft 2012
4.9.DICIONAR TEHNIC.
T4
Tanaviosoft 2012
4.10.TESTUL DE EVALUARE
PRELUCRRI PRIN GURIRE(WORD)
Test de evaluare
4.11.LUCRAREA DE LABORATOR
4.12.ANEXE
http://www.didactic.ro/
http://www.4shared.com/account/dir/12148998/f0e35458/sharing.html?rnd=83
http://www.4shared.com/account/dir/19966750/2c584ca8/sharing.html?rnd=97
http://www.4shared.com/account/dir/8TRHB4qg/sharing.html?rnd=42
http://www.4shared.com/account/dir/s07DeCsa/sharing.html?rnd=10
http://www.4shared.com/account/dir/B2iZe_cW/sharing.html?rnd=42
http://tvet.ro
http://class10c.wikispaces.com
tanaviosoft@yahoo.com
NOTA:
Numele:
Prenumele:
Gaurirea metalelor si aliajelor
Modulul : Tehnologie generala mecanica
Test de evaluare
Subiectul 1 10p
Sa se completeze,in mod corespunzator, spatiile punctate cu notiunile specifice operatiei de gaurire:
Gaurirea este ...............................................de prelucrare a metalelor si aliajelor, cu ajutorul unor
scule................................numite ..............................pe masini de ........................
Subiectul 2 30p
Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator:
Tanase Viorel 1
Gaurirea metalelor si aliajelor
Subiectul 3 10p
Pe baza schitelor de mai jos, sa se identifice tipurile de burghie si sa se precizeze partile componente:
Figura 3.1
Subiectul 4 20p
Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,notiunile referitoare la operatia de gaurire:
A B
1 Burghiele late se utilizeaza a oteluri rapide si mai rar oteluri carbon de scule
2 Pentru oteluri unghiul la varf al burghiului b cu burghiu cilindric se obtine gaura poligonala
3 Pentru alame,bronzuri unghiul la varf c 800-900
4 Burghiele cu coada cilindrica se fixeaza d 1160-1180
5 Ascutirea burghiele se face e se inlatura bavurile
6 In timpul gauririi se recomanda f prelucrarea tablelor subtiri
7 Burghiele se confectioneaza din g mandrina
8 Prin tesirea cu burghiul h pe fetele de asezare
9 La gaurire calitatea suprafetei i utilizarea lichidului de racire
10 La gaurirea tablelor subtiri j satisfacatoare
k bucsa de reductie
l 1300-1400
m pe fetele de degajare
Tanase Viorel 2
Gaurirea metalelor si aliajelor
Subiectul 5 20p
Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F).
Materiale ajutatoare
Masina de gaurit
de banc
Tanase Viorel 3
PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE
T4
Tanaviosoft 2012
4.13.STANDARDE de PREGTIRE
PROFESIONAL
Site-ul de mai jos permite utilizarea Auxiliarelor curriculare elaborate prin
programul PHARE.
http://tvet.ro
http://www.edu.ro
T5
Tanaviosoft 2012
T5
Tanaviosoft 2012
Fig.5.2.1.Rabotarea
T5-Prelucrarea prin rabotare autor: profesor Tanase Viorel 2
PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE
T5
Tanaviosoft 2012
1.Placa de baz.
2.Sistem de rigidizare.
3.Masa mainii.
4.Menghina.
5.Sania portcuit.
6.Dispozitivul portcuit.
7.Berbecul.
8.Batiul.
9.Tabloul de comand.
10.Mecanismul cu
culis oscilant.
11.Motorul electric.
12.Mecanismul cu
clichet.
13.Ghidaje.
14.Traversa.
T5
Tanaviosoft 2012
etoare , n cazul mainilor de rabotat longitudinal. La rabotare avansul reprezint
deplasarea piesei (sculei) dup sgeata III i se exprim n milimetri pe curs du-
bl.
Fig.5.2.3.Schema cinematic
Mainile de rabotat longitudinal se construiesc cu dou coloane sau cu o singur co-
loan i sunt prevzute cu l ... 4 crucioare pe care se fixeaz cufiele. Rabotezele cu
o singur coloan se folosesc pentru prelucrarea pieselor cu limea mai mare de-
ct limea mesei, cnd piesa nu ar putea trece pe sub traversa rabotezei cu dou co-
loane.
T5
Tanaviosoft 2012
Rabotezele i epingurile se folosesc pe scar larg la producia individual i de se-
rie mic, datorit universalitii lor, simplitii deservirii, preciziei suficiente de
prelucrare i costului mai mic n comparaie cu mainile de frezat. Cuitele de rabotat sunt
scule mai simple i mai ieftine n comparaie cu frezele, n ce privete domeniul de
utilizare, rabotezele se folosesc de obicei pentru prelucrarea pieselor cu suprafee plane
lungi, n timp ce epingurile se utilizeaz pentru piese cu dimensiuni mici.
T5
Tanaviosoft 2012
5.3.SCULE ACHIETOARE
UTILIZATE LA RABOTARE.
Se utilizeaz scule asemntoare cu cele utilizate la strunjire. La rabotare n-
s cuitele lucreaz n condiii mai grele din cauza ocurilor puternice care se pro-
duc la ptrunderea lor n metal.
a-grosimea achiei.
b-limea achiei.
s-avansul longitudinal.
t-adncimea de achiere
Vg-viteza de achiere la
cursa de mers n gol.
Va-viteza de achire la
cursa de achiere.
T5
Tanaviosoft 2012
-unghiul de aezare.
-unghiul de degajare.
-unghiul de atac prin-
cipal.
1- unghiul de atac
secundar.
-unghiul de nclinare
al tiului.
T5
Tanaviosoft 2012
5.4.OPERAII DE PRELUCRARE
PRIN RABOTARE.
Pe mainile de rabotat se pot prelucra suprafee plane, orizontale, verticale
sau nclinate, canale de diferite forme, precum i suprafee avind forme complica-
te.Piesele de prelucrat se fixeaz direct pe masa mainii de rabotat sau prin inter-
mediul unor dispozitive.
4 1.Sania portcuit
2.Dispozitivul(suportul)
portcuit.
2 3.Cuitul de rabotat.
4.Berbecul mainii de
3 rabotat.
T5
Tanaviosoft 2012
1.Disc gradat;
2.Sania portcuit;
3.Placa;
4.Suport portcuit;
5.Cuit de rabotat.
1.Disc gradat;
2.Sania portcuit;
3.Placa;
4.Suport portcuit;
5.Cuit de rabotat.
T5
Tanaviosoft 2012
La fixarea pieselor pe masa rabotezei se va avea grij s se evite producerea unor de-
formaii datorit aplicrii necorespunztoare a forelor de fixare, fapt deosebit de impor-
tant n cazul operaiei de finisare. La piese cu suprafee mari, lipsa unei bune planiti a
suprafeei de aezare va provoca deformri la fixare, de aceea, n acest caz, se recomand
s nu se aeze direct pe masa mainii, ci pe reazeme cu suprafa mic de contact.
Se folosesc cuite de rabotat cu ti din oel rapid sau cu plcu din carburi metalice.
La rabotez, reglarea cuitelor la dimensiune se face, de obicei, dup trasaj sau
dup abloane i, mai rar, prin metoda achiilor de prob.
Precizia asigurat prin rabotare, n cazul unei aezri i fixri corecte a piesei, se
carcaterizeaz prin urmtoarele valori:
pe maini de rabotat longitudinal, rectilinitatea n limitele de 0,02 mm
pelungimea de 1000 mm, cu o abatere total de la rectilinitate de 0,05
mm pe ntreaga lungime a piesei;
pe epinguri, rectilinitatea n limitele de 0,02 mm pe 300 mm lungime.
Pe mainile de rabotat longitudinal se pot executa urmtoarele categorii de
prelucrri ale suprafeelor plane:
Rabotarea suprafeelor plane orizontale, verticale, nclinate sau n trep-
te.
T5
Tanaviosoft 2012
Suprafeele orizontale se prelucreaz, de obicei, cu cuite fixate pe suporturile cen-
trale de pe traversa mainii, iar suprafeele verticale se raboteaz cu cuite fi-
xate pe suporturile laterale sau pe suporturile centrale. Suprafeele cu nclina-
ie mic i lime mare se pot rabota prin copiere .
T5
Tanaviosoft 2012
REGIMUL DE ACHIERE
T5
Tanaviosoft 2012
5.5.N.T.S.M. la
PRELUCRAREA PRIN RABOTARE.
2.4. . PRELUCRAREA METALELOR PRIN RABOTARE, MORTEZARE SI
BROSARE
Art. 46. - Inainte de fixarea cutitului in suport, se vor verifica ascutirea si profilul
cutitului, precum si daca acesta corespunde materialului care se lucreaza si regi-
mului de lucru indicat in planul de operatii.
Art. 47. - (1) Brosele se vor monta si demonta cu dispozitive special construite in
acest scop.
(2) Este interzis a manevra brosa cu mana libera.
Fixarea pieselor
Art. 48. - Piesele de prelucrat se vor fixa rigid pe masa masinii, in menghina sau
cu ajutorul dispozitivelor de fixare.
Pornirea si exploatarea masinii
Art. 49. - Inaintea pornirii masinii, se va verifica fixarea sculei si a piesei si se va
controla sa nu ramana chei sau piese nefixate pe masa masinii.
Art. 50. - Inaintea inceperii lucrului, la masinile de rabotat si mortezat, dupa por-
nirea acestora, se vor executa cateva curse de mars in gol pentru verificarea
functionarii.
Art. 51. - In timpul functionarii masinii de rabotat, este interzisa folosirea spatiului
dintre ghidajele rabotezei pentru pastrarea sculelor sau a altor materiale.
Art. 52. - In cazul prelucrarii prin rabotarea unei piese ale carei dimensiuni
depasesc masa mobila a rabotezei, pe toata durata lucrului se va ingradi zona res-
pectiva.
Art. 53. - Masinile de brosat vor fi prevazute cu dispozitive corespunzatoare de
racire a sculei. Brosele nu se vor raci cu bumbac sau carpe ude.
MASINI DE RABOTAT, MORTEZAT SI BROSAT
Art. 217. - Masinile de rtabotat vor fi prevazute cu dispozitive de franare si limita-
toare, pentru a impiedica iesirea mesei de pe batiu, atunci cand sistemul de inver-
sare a miscarii nu functioneaza corespunzator.
Art. 218. - Franarea mesei va fi asigurata in conditiile vitezei sale maxime si cu
masa maxima admisibila a piesei de prelucrat.
Art. 219. - Masinile de brosat orizontale, care lucreaza cu brose cu masa mai mare
de 8 kg, vor avea role de sustinere a brosei pe partea de intrare a acesteia in piesa.
Revenirea brosei in pozitie initiala se va face mecanizat.
Art. 220. - Masinile de brosatvor fi prevazute cu dispozitive corespunzatoare de
racire a sculei.
T5
Tanaviosoft 2012
DISPOZITIVE PENTRU MASINI DE RABOTAT, MORTEZAT SI BROSAT
Art. 271. - (1) Masinile de rabotat cu cap mobil vor fi prevazute cu colectoare de
aschii, prinse de masa masinii.
(2) Pe peretele colectorului, in fata capului port-scula, se va monta un ecran raba-
tabil care sa opreasca zborul aschiilor peste colector.
Art. 272. - (1) Spatiul dintre ghidajele rabotezei va fi acoperit.
(2) Distanta dintre masa mobila si suprafata de acoperire va fi aproximativ 10 mm.
Art. 273. - In cazul masinilor inalte, pentru urcarea la partea superioara, vor fi
prevazute scari si platforme fixe, prevazute cu balustrade.
Art. 274. - (1) La rabotezele la care cursa maxima a masei mobile depaseste gabari-
tul batiului, spatiul respectiv va fi ingradit cu balustrade fixate in pardoseala.
(2) Spatiul ingradit va fi permanent liber.
Art. 275. - Masinile de rabotat vor fi prevazute cu un mecanism pentru blocarea
traversei in timpul miscarii mesei. Deplasarea traversei va fi posibila numai daca
masa este in repaus.
Art. 276. - Opritoarele pentru inversarea miscarii mesei nu vor avea parti proemi-
nente. Partile periculase ale inversorului vor fi acoperite cu un capac de protectie.
Art. 277. - Dispozitivul de blocare a capului port-scula la masinile de mortezat va
permite fixarea acestuia in orice pozitie pe toata lungimea cursei sale si va
impiedica schimbarea pozitiei acestuia in mod accidental.
T5
Tanaviosoft 2012
5.6.DICIONAR TEHNIC.
T5
Tanaviosoft 2012
5.7.TESTUL DE EVALUARE
PRELUCRRI PRIN RABOTARE(WORD)
Test de evaluare
5.8.LUCRAREA DE LABORATOR
5.9.ANEXE
http://www.didactic.ro/
http://www.4shared.com/account/dir/12148998/f0e35458/sharing.html?rnd=83
http://www.4shared.com/account/dir/19966750/2c584ca8/sharing.html?rnd=97
http://www.4shared.com/account/dir/8TRHB4qg/sharing.html?rnd=42
http://www.4shared.com/account/dir/s07DeCsa/sharing.html?rnd=10
http://www.4shared.com/account/dir/B2iZe_cW/sharing.html?rnd=42
http://tvet.ro
http://class10c.wikispaces.com
tanaviosoft@yahoo.com
T5
Tanaviosoft 2012
5.10.STANDARDE de PREGTIRE
PROFESIONAL
Site-ul de mai jos permite utilizarea Auxiliarelor curriculare elaborate prin
programul PHARE.
http://tvet.ro
http://www.edu.ro
T6
Tanaviosoft 2012
T6
Tanaviosoft 2012
6.2.MAINI DE MORTEZAT.
Mainile de mortezat se folosesc la fabricaia individual i de serie mic (n
special la fabricaia de maini grele), pentru prelucrarea canalelor de pan n guri,
prelucrarea suprafeelor plane verticale i nclinate, contururi interioare ale cadrelor i
ramelor, pentru executarea gurilor ptrate, dreptunghiulare sau de alte forme, diferite
de cele rotunde. Pentru astfel de guri cu forme speciale, la fabricaia de serie mare
i de mas, n locul mortezrii se folosete broarea.
La mortezare cuitul efectueaz micarea rectilinie alternativ n plan vertical.
Masa mainii, pe care este fixat piesa, are micarea de avans n plan orizontal.
T6
Tanaviosoft 2012
1.Dispozitiv portcuit.
2.Berbec.
3.Ghidaje.
4.Cutia de viteze.
5.Tablou de comand.
6.Mecanism cu clichet.
7.Montant.
8.Motor electric.
10.Cap divizor.
11.Batiu.
12. Sania transversal.
13. Sania longitudinal.
14.Masa mainii.
T6
Tanaviosoft 2012
Miscarile de avans se realizeaza de piesa fixata pe masa 14 deplasabila pe
ghidajele longitudinale in miscare de avans longitudinal II sau pe ghidajele
saniei transversale in miscarea de avans transversal III. Ansamblul sniilor
longitudinale si transversale este amplasat pe consola 11 care constituie sania
verticala si permite prin deplasarea pe ghidajele verticale , reglarea pozitiei
initiale piesa-scula in plan vertical. Unele masini de mortezat permit actionarea
mesei intr-o miscare de avans de rotatie IV.
La masinile care nu realizeaza aceasta miscare pentru obtinerea avansului
circular se utilizeaza o masa divizoare. Miscarile de avans II,III,IV se transmit de
regula de la cutia de avansuri CA printr-un sistem de conectare a miscarii la unul
din elementele de executie. In lantul cinematic al miscarilor de avans exista de
asemenea un mecanism inversor pentru inversarea sensului miscarilor de avans.
Mecanismele avansurilor sunt de tipul surub-piulita pentru miscarile de translatie
si melc-roata melcata pentru avansul circular. Cutia de viteze contine obligatoriu
un mecanism de transformare a miscarii de rotatie continua primita de la arborele
principal in miscare de rotatie intermitenta: mecanism cu clichet, mecanism cu
cruce de malta, mecanism cu came sau combinatii ale acestora .
T6
Tanaviosoft 2012
6.3.SCULE ACHIETOARE
UTILIZATE LA MORTEZARE.
La prelucrarea prin mortezare, se utilizeaz cuite de strung cu geometria
modificat: fea de aezare devine fa de degajare i invers; unghiul de aezare ,
devine unghi de degajare i invers(fa de considerentele specifice unui cuit de
strung).Se utilizeaz cuite din oel rapid, deoarece condiiile de achiere sunt gre-
le(se lucreaz cu ocuri).
Fig.6.3.1.Cuite de mortezat.
1.faa de aezare;
2.faa de degajare;
4.tiul principal;
5.tiuri secundare.
-unghiul de aezare;
-unghiul de degajare;
-unghiul de atac.
Fig.6.3.2.Geometria cuitului de mortezat.
T6
Tanaviosoft 2012
Fig.6.3.3.Forele de achiere
6.4.OPERAII DE PRELUCRARE
PRIN MORTEZARE.
Piesa de mortezat se fixeaz pe masa mainii direct sau ntr-o menghin. Reglarea
cuitului se face prin achii de prob, dup trasaj sau dup ablon.
Mortezarea se aplica in special in cazul prelucrarii unor suprafete profilate in zone
mai greu accesibile ale pieselor cum este cazul suprafetelor profilate interioare:
caneluri, danturi interioare, locasuri prismatice de sectiune poligonala, sectoare de
suprafete cilindrice etc. De asemenea se poate aplica la prelucrarea suprafetelor
plane si in trepte sau a suprafetelor profilate riglate cu conditia ca lungimea aces-
tora sa nu depaseasca lungimea cursei cutitului.
1.cuitul de mortezat;
2.sistem de fixare cu bride;
3.piesa destinat prelucrrii;
4.uruburi de fixare;
5.distanier;
6.masa mainii.
T6
Tanaviosoft 2012
6.5.N.T.S.M. la
PRELUCRAREA PRIN MORTEZARE.
2.4. . PRELUCRAREA METALELOR PRIN RABOTARE, MORTEZARE
Art. 46. - Inainte de fixarea cutitului in suport, se vor verifica ascutirea si profilul
cutitului, precum si daca acesta corespunde materialului care se lucreaza si regi-
mului de lucru indicat in planul de operatii.
Fixarea pieselor
Art. 48. - Piesele de prelucrat se vor fixa rigid pe masa masinii, in menghina sau
cu ajutorul dispozitivelor de fixare.
Pornirea si exploatarea masinii
Art. 49. - Inaintea pornirii masinii, se va verifica fixarea sculei si a piesei si se va
controla sa nu ramana chei sau piese nefixate pe masa masinii.
Art. 50. - Inaintea inceperii lucrului, la masinile de rabotat si mortezat, dupa por-
nirea acestora, se vor executa cateva curse de mars in gol pentru verificarea
functionarii.
T6-Prelucrarea prin mortezare autor: profesor Tanase Viorel 7
PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE
T6
Tanaviosoft 2012
Art. 51. - In timpul functionarii masinii de rabotat, este interzisa folosirea spatiului
dintre ghidajele rabotezei pentru pastrarea sculelor sau a altor materiale.
Art. 52. - In cazul prelucrarii prin rabotarea unei piese ale carei dimensiuni
depasesc masa mobila a rabotezei, pe toata durata lucrului se va ingradi zona res-
pectiva.
MASINI DE RABOTAT, MORTEZAT
Art. 217. - Masinile de rabotat vor fi prevazute cu dispozitive de franare si limita-
toare, pentru a impiedica iesirea mesei de pe batiu, atunci cand sistemul de inver-
sare a miscarii nu functioneaza corespunzator.
Art. 218. - Franarea mesei va fi asigurata in conditiile vitezei sale maxime si cu
masa maxima admisibila a piesei de prelucrat.
Art. 271. - (1) Masinile de rabotat cu cap mobil vor fi prevazute cu colectoare de
aschii, prinse de masa masinii.
(2) Pe peretele colectorului, in fata capului port-scula, se va monta un ecran raba-
tabil care sa opreasca zborul aschiilor peste colector.
Art. 272. - (1) Spatiul dintre ghidajele rabotezei va fi acoperit.
(2) Distanta dintre masa mobila si suprafata de acoperire va fi aproximativ 10 mm.
Art. 273. - In cazul masinilor inalte, pentru urcarea la partea superioara, vor fi
prevazute scari si platforme fixe, prevazute cu balustrade.
Art. 274. - (1) La rabotezele la care cursa maxima a masei mobile depaseste gabari-
tul batiului, spatiul respectiv va fi ingradit cu balustrade fixate in pardoseala.
(2) Spatiul ingradit va fi permanent liber.
Art. 275. - Masinile de rabotat vor fi prevazute cu un mecanism pentru blocarea
traversei in timpul miscarii mesei. Deplasarea traversei va fi posibila numai daca
masa este in repaus.
Art. 276. - Opritoarele pentru inversarea miscarii mesei nu vor avea parti proemi-
nente. Partile periculase ale inversorului vor fi acoperite cu un capac de protectie.
Art. 277. - Dispozitivul de blocare a capului port-scula la masinile de mortezat va
permite fixarea acestuia in orice pozitie pe toata lungimea cursei sale si va
impiedica schimbarea pozitiei acestuia in mod accidental.
Art. 278. - Masinile de mortezat vor fi prevazute cu dispozitive de siguranta
impotriva caderii accidentale a capului port-scula, dupa oprirea masinii.
T6
Tanaviosoft 2012
6.6.DICIONAR TEHNIC.
T6
Tanaviosoft 2012
6.7.TESTUL DE EVALUARE
PRELUCRRI PRIN MORTEZARE(WORD)
Test de evaluare
6.8.LUCRAREA DE LABORATOR
6.9.ANEXE
http://www.didactic.ro/
http://www.4shared.com/account/dir/12148998/f0e35458/sharing.html?rnd=83
http://www.4shared.com/account/dir/19966750/2c584ca8/sharing.html?rnd=97
http://www.4shared.com/account/dir/8TRHB4qg/sharing.html?rnd=42
http://www.4shared.com/account/dir/s07DeCsa/sharing.html?rnd=10
http://www.4shared.com/account/dir/B2iZe_cW/sharing.html?rnd=42
http://tvet.ro
http://class10c.wikispaces.com
tanaviosoft@yahoo.com
T6
Tanaviosoft 2012
6.10.STANDARDE de PREGTIRE
PROFESIONAL
Site-ul de mai jos permite utilizarea Auxiliarelor curriculare elaborate prin
programul PHARE.
http://tvet.ro
http://www.edu.ro
T7
Tanaviosoft 2012
T7
Tanaviosoft 2012
Caracteristica procedeului de broare o constituie nlocuirea micrii de
avans, necesar ndeprtrii ntregului adaos de prelucrare, cu aciunea succesiv
a unor tiuri supranlate pe direcia adncimii stratului de achiere. Prin
aceasta avansul se fixeaz n construcia broei i nu poate fi modificat pentru o
bro dat.
Broarea se aplic n producia de serie.Prezint urmtoarele avantaje:
T7
Tanaviosoft 2012
T7
Tanaviosoft 2012
7.2.MAINI DE BROARE.
Pentru broare se pot folosi maini de broat orizontale sau verticale. Mai-
nile de broat verticale ocup un spaiu de producie de circa 2...3 ori mai mic
dect cele orizontale. Pe mainile de broat verticale se pot broa, n general, guri
de lungime mai mic, deoarece cursa mainii este mai mic. Pentru broarea si-
multan a dou guri cu axe paralele n aceeai pies (de ex. ntr-o biel de motor)
se folosesc maini de broat speciale, orizontale sau verticale, cu dou broe.
T7
Tanaviosoft 2012
T7
Tanaviosoft 2012
T7
Tanaviosoft 2012
Fig.7.3.3.Broa plat
Fig.7.3.5.Broe.Piese broate
T7-Prelucrarea prin brosare autor: profesor Tanase Viorel 7
PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE
T7
Tanaviosoft 2012
Broele sunt prevzute cu un anumit numr de dini de degroare i de
finisare care,datorit supranlrii, ndeprteaz adaosul de prelucrare, precum i
cu civa dini de pentru calibrare , realizai fr supranlare, care asigur di-
mensiunea final i netezimea suprafeei conform cerinelor din desenul de execu-
ie .
p-pasul broei;
f1 faa de aezare;
f-faeta;
h-nlimea dintelui;
a-supranlarea pe dinte;
-unghiul de aezare;
-unghiul de degajare
Fig.7.3.6.Construcia broei
Unghiul de aezare se alege diferit n funcie de destinaia dinilor, deoarece
cerinele privind pstrarea dimensiunilor sunt mult mai importante pentru dinii
de calibrare. Pentru obinerea unor suprafee interioare n treapta a 7-a de preci-
zie ISO, se recomand urmtoarele valori ale unghiului de aezare:
= 20 30 pentru dinii de degroare;
= 1030 pentru dinii de finisare;
= 0030 pentru dinii de calibrare.
n cazul broelor pentru prelucrri exterioare, fiind posibil reglarea poziiei
sculei la cota dorit dup reascuiri, unghiul de aezare poate fi: (50 100),
aa cum cer condiiile normale de achiere.
Unghiul de degajare se alege n funcie de felul materialului supus
operaiei de broare i avnd n vedere c valorile mari ale acestuia conduc la o
reducere nsemnat a forelor de achiere i, n consecin, la creterea durabilitii
broelor. Astfel, n mod obinuit:
= 150 200 pentru broarea oelului;
= 40 100 pentru font;
= 00 5 0 pentru bronz;
= 10 15 pentru cupru i aluminiu.
0 0
T7
Tanaviosoft 2012
7.4.TEHNOLOGII DE PRELUCRARE
PRIN BROARE.
Pentru broarea gurilor pe mainile de broat aezarea pieselor se poate
face pe un suport rigid sau pe un suport sferic autocentrant. Aezarea pe suport
rigid se folosete cnd suprafaa frontal de aezare a piesei este prelucrat n
prealabil perpendicular pe axa gurii. Prelucrarea prealabil a suprafeei frontale
trebuie s se fac ntr-o singur aezare cu prelucrarea prealabil a gurii, pentru
a obine condiia de perpendicularitate. Dac suprafaa frontal nu este prelucrat
sau este prelucrat insuficient de precis, piesa se aaz pentru broare pe un
suport sferic autocentrant.
METODE DE BROARE.
n funcie de poziia suprafeei de broat n raport cu alte suprafee ale
piesei, precum i de felul micrii executate de scul sau semifabricat, se disting
dou metode de broare:
a. Broarea liber atunci cnd suprafaa de prelucrat prin broare nu este
legat prin cote de alte suprafee ale semifabricatului. n acest caz, nu este necesa-
r o ghidare suplimentar a broei, ea se autoghideaz pe suprafeele momentane
generate de dinii aflai n achiere.
b. Broarea coordonat se aplic atunci cnd suprafaa de prelucrat prin
broare este legat prin cote de alte suprafee ale semifabricatului, fiind deci nece-
sare dispozitive care s poziioneze broa fa de aceste suprafee.
T7
Tanaviosoft 2012
Fig.7.4.3.Broarea canelurilor
T7
Tanaviosoft 2012
SCHEME DE BROARE.
T7
Tanaviosoft 2012
la grosimi de achiere mici, pericolul tirbirii dintelui i al strivirii stratului
de achiat crete, imediat ce dintele nu mai are tiul bine ascuit;
supranlrile mici conduc la obinerea unor broe cu lungimi mari, deoa-
rece pentru a ndeprta ntregul adaos de prelucrare sunt necesari mai muli
dini; acest lucru introduce dificulti tehnologice la execuia acestor scule
(deformaii datorit forei de achiere n timpul prelucrrilor, deformaii la
tratamentul termic, etc.);
netezimea suprafeei prelucrate crete pe msura scderii supranlrii,
mai ales la broarea unor materiale moi i tenace;
pentru o anumit lime de broat, fora de tragere a broei este cu att mai
mare cu ct supranlarea este mai mare;
T7
Tanaviosoft 2012
FORELE DE ACHIERE LA BROARE.
Fig.7.4.5.Forele la broare
T7
Tanaviosoft 2012
7.5.N.T.S.M. la PRELUCRAREA
PRIN BROARE.
Art. 47. - (1) Brosele se vor monta si demonta cu dispozitive special construite in
acest scop.
(2) Este interzis a manevra brosa cu mana libera.
Art. 48. - Piesele de prelucrat se vor fixa rigid pe masa masinii, in menghina sau
cu ajutorul dispozitivelor de fixare.
Art. 53. - Masinile de brosat vor fi prevazute cu dispozitive corespunzatoare de
racire a sculei. Brosele nu se vor raci cu bumbac sau carpe ude.
Art. 192. - (1) Elementele de comanda si pozitiile lor functionale trebuie sa fie
marcate in culori distincte, pentru a elimina confuziile in timpul lucrului;
(2) Constructia si amplasarea elementelor de comanda trebuie sa excluda posibili-
tatea de accidentare a lucratorului care le actioneaza.
Art. 193. - Elementele de comanda vor fi prevazute cu inscriptii clare care sa indi-
ce felul comenzii. Sensul de miscare a elementelor de comanda manuala trebuie sa
corespunda cu sensul de miscare a organului de masina sau mecanismului co-
mandat.
Art. 197. - Masinile - unelte si partile componente ale acestora trebuie astfel con-
cepute incat sa asigure evacuarea cu usurinta a aschiilor si a lichidului de racire si
ungere.
Art. 198. - In rezervoarele sistemelor hidraulice de ungere si racire amplasate se-
parat de batiuri, precum si in fundatiile batiurilor, utilizate ca rezervoare pentru
ulei, trebuie sa se prevada orificii pentru evacuarea acestuia.
Art. 199. - (1) Masinile- unelte actionate hidraulic, pneumatic si prevazute cu
instalatii de ungere si racire, trebuie sa aiba conductele colorate diferit (se admite
si colorarea numai a capetelor conductei) pe o lungime de cel putin 50 mm.
Art. 219. - Masinile de brosat orizontale, care lucreaza cu brose cu masa mai mare
de 8 kg, vor avea role de sustinere a brosei pe partea de intrare a acesteia in piesa.
Revenirea brosei in pozitie initiala se va face mecanizat.
Art. 220. - Masinile de brosat vor fi prevazute cu dispozitive corespunzatoare de
racire a sculei.
Art. 279. - Masinile de brosat interior, verticale, vor avea un dispozitiv de
protectie a lucratorului pentru cazul caderii brosei din dispozitivul de prindere.
T7
Tanaviosoft 2012
7.6.DICIONAR TEHNIC.
T7
Tanaviosoft 2012
7.7.TESTUL DE EVALUARE
PRELUCRRI PRIN BROARE(WORD)
Test de evaluare
7.8.LUCRAREA DE LABORATOR
7.9.ANEXE
http://www.didactic.ro/
http://www.4shared.com/account/dir/12148998/f0e35458/sharing.html?rnd=83
http://www.4shared.com/account/dir/19966750/2c584ca8/sharing.html?rnd=97
http://www.4shared.com/account/dir/8TRHB4qg/sharing.html?rnd=42
http://www.4shared.com/account/dir/s07DeCsa/sharing.html?rnd=10
http://www.4shared.com/account/dir/B2iZe_cW/sharing.html?rnd=42
http://tvet.ro
http://class10c.wikispaces.com
tanaviosoft@yahoo.com
T7
Tanaviosoft 2012
7.10.STANDARDE de PREGTIRE
PROFESIONAL
Site-ul de mai jos permite utilizarea Auxiliarelor curriculare elaborate prin
programul PHARE.
http://tvet.ro
http://www.edu.ro
T8
Tanaviosoft 2012
8.1.CARACTERISTICI TEHNOLOGICE.
Alezarea este o operaie de prelucrare final a gurilor prin care se obine o
form geometric corect a gurii, rectilinitatea axei gurii, diametrul gurii cu
precizie mare i o calitate superioar a suprafeei.
Alezarea cu alezor asigur o precizie a diametrului n treptele de precizie
7...8 ISO i o rugozitate Ra = (3,2...0,8) m. n anumite cazuri, la alezarea cu dou,
trei alezoare succesive i dac ultimul alezor folosit are tiuri lepuite, iar btaia
dinilor sculei fixate ntre vrfuri nu depete 0,01 mm, se poate obine i precizia
6 ISO i rugozitatea Ra = 0,4 m.
T8
Tanaviosoft 2012
Pentru a obine ns precizia 6 este necesar ca prelucrarea gurii nainte de
alezare i alezarea s fie efectuate cu o singur aezare a piesei pe maina-unealt.
Alezarea cu alezor se poate efectua manual sau mecanic.
T8
Tanaviosoft 2012
sprijinite fr joc n buce de ghidare perfect cilindrice, pentru ca tiurile sculei s
fie riguros concentrice cu axa de rotaie.
Prin montarea mai multor alezoare cu alezaj pe aceeai bar portscul se pot
aleza simultan mai multe alezaje coaxiale (de exemplu, pe maini de alezat i fre-
zat orizontale).
Pentru obinerea unei caliti bune a alezrii (precize i rugozitate) o impor-
tan mare prezint mrimea adaosului lsat pentru alezare: la adaosuri prea
mari, alezorul se uzeaz rapid i gaura rezult de calitate sczut, cu r izuri, iar
pentru adaosuri prea mici se obine, de asemenea, o calitate necorespunztoare,
cu urme de la prelucrarea premergtoare.
Valorile optime ale adaosului sunt de (0,25...0,5) mm pe diametru la alezarea
de degroare i (0,05.. .0,15) mm pe diametru la alezarea de finisare, aceste reco-
mandri fiind pentru diametre de (5....80) mm.
T8
Tanaviosoft 2012
8.3.SCULE I DISPOZITIVE
UTILIZATE LA ALEZARE.
Fig.8.3.1.Tipuri de alezoare
Alezoarele se clasific n alezoare de mn i alezoare de main. Ambele
tipuri pot fi executate ca alezoare fixe (nereglabile) sau alezoare reglabile.
Alezoarele de main dintr-o bucat se folosesc pentru guri cu diametre
pn la 30 mm i pot avea coad cilindric sau conic. Pentru diametre de (25...80)
mm se folosesc alezoare de main cu alezaj, n scopul economisirii de oel rapid
pentru execuia alezorului. n general, la alezarea diametrelor mari, cuprinse ntre
40 i 100 mm, este preferabil s se foloseasc alezoare reglabile cu dini
uemontabili din oel rapid sau carburi metalice care permit realizarea a dou sco-
puri:
readucerea diametrului alezorului la cota dorit, n urma uzrii i reascuirii;
reglarea diametrului gurii obinute prin variaia diametrului alezorului.
T8
Tanaviosoft 2012
Fig.8.3.2.Tipuri de alezoare
T8
Tanaviosoft 2012
Alezoarele se execut cu dini drepi sau elicoidali. Pentru alezarea gurilor
ntrerupte de canale de pan sau crestturi se folosesc alezoarele cu dini elicoi-
dali, deoarece alezoarele cu dini drepi trepideaz n aceste condiii.
Fig.8.3.3.Alezoare de main
8.3.1.REGIMUL DE ACHIERE.
Adncimea de achiere t se calculeaz cu aceeai relaie ca i la lrgire.
Avansul se determin cu relaia
S = Cs D 0, 7 [mm / rot ],
n care coeficientul Cs este funcie de materialul prelucrat i de precizie.
Viteza de achiere trebuie s aib valori mici, deoarece uzura sculei i deci du-
rabilitatea acesteia sunt puternic influenate de viteza. Pentru alezarea de de-
groare se aplic relaia
p = C D /* (T mt x S y ) [m / min ]
z v v
T8
Tanaviosoft 2012
8.3.2.PRECIZIA PRELUCRRII LA ALEZARE.
Diametrul gurii obinute dup alezarea de finisare depinde de precizia di-
ametrului alezorului, respectiv de toleranele de fabricaie i de natura metalului
alezat (starea fizic, structura, omogenitatea etc.). O anumit influen asupra pre-
ciziei are i forma piesei alezate: unele piese au tendina de a se deforma elastic
sub aciunea forelor de achiere, n cazul alezajelor cu perei subiri.
T8
Tanaviosoft 2012
Fig.8.4.1.Alezoare conice
n unele cazuri se pot folosi scule combinate care au o parte cilindric pen-
tru burghiere, urmat de o parte conic de alezare. Aceste scule permit executarea
gurii conice dintr-o singur trecere.
Gurile cu conicitatea K = l: 20 se guresc cu diametrul db = d - (0,3...0,5)
mm, apoi se alezeaz cu dou alezoare conice succesive, pn la dimensiunea
final d.
Gurile cu conicitatea K de la l: 15 pn la l: 8 se guresc la diametrul
db = d - (l...l,2) mm, se lrgesc cu lrgitorul conic la diametrul d1 = d - (0,3...0,5)
mm i apoi se alezeaz cu alezor conic la diametrul d.
Semifabricatele obinute cu gaura cilindric la turnare sau matriare, se pre-
lucreaz cu largitor cilindric, apoi se face lrgirea conic i alezarea cu alezor co-
nic, naintea lrgirii cu lrgitorul conic, este convenabil s se lrgeasc gaura n
trepte, n una sau dou treceri: pentru lrgirea n trepte, ntr-o singur trecere, se
ntrebuineaz un lrgitor n trepte cu diametrele db i dbl . Diametrul celei de-a
doua trepte se ia
T8
Tanaviosoft 2012
8.5.STRUNJIREA PE MAINI
DE ALEZAT I FREZAT.
Pe maini de alezat i frezat orizontale se prelucreaz diferite alezaje n piese
turnate cu forme complicate i dimensiuni mari, care nu pot fi fixate i rotite pe
mainile din grupa strungurilor: carcase, batiuri, blocuri motoare etc. Micarea
principal de rotaie este realizat de cuit, iar micarea de avans longitudinal este
efectuat de arborele principal sau de masa pe care este fixat piesa .
T8
Tanaviosoft 2012
Fig.8.5.2.Scheme de alezare
T8
Tanaviosoft 2012
Fig.8.5.3.
T8
Tanaviosoft 2012
Fig.8.5.4.
Fig.8.5.5.
T8
Tanaviosoft 2012
Fig.8.5.6.
Ovalitatea obinut este ns relativ mic, deoarece a este mic.
n general, la prelucrarea alezajelor, n afar de scul i de maina-unealt,
rigiditatea sistemului tehnologic i deci precizia de prelucrare sunt influenate i
de nsi piesa de prelucrat, precum i de modul de fixare a acesteia pe main.
Chiar i atunci cnd scula este relativ rigid iar strunjirea interioar se face pe o
main rigid, pot aprea totui vibraii din cauza rigidit(ii mici a piesei cu perei
subiri i cu o fixare nestabil pe maina-unealt.
Fig.8.5.7.Capete de alezat
T8
Tanaviosoft 2012
8.6.DICIONAR TEHNIC.
T8
Tanaviosoft 2012
8.7.TESTUL DE EVALUARE
PRELUCRRI PRIN ALEZARE(WORD)
Test de evaluare
8.8.LUCRAREA DE LABORATOR
8.9.ANEXE
http://www.didactic.ro/
http://www.4shared.com/account/dir/12148998/f0e35458/sharing.html?rnd=83
http://www.4shared.com/account/dir/19966750/2c584ca8/sharing.html?rnd=97
http://www.4shared.com/account/dir/8TRHB4qg/sharing.html?rnd=42
http://www.4shared.com/account/dir/s07DeCsa/sharing.html?rnd=10
http://www.4shared.com/account/dir/B2iZe_cW/sharing.html?rnd=42
http://tvet.ro
http://class10c.wikispaces.com
tanaviosoft@yahoo.com
T8
Tanaviosoft 2012
8.10.STANDARDE de PREGTIRE
PROFESIONAL
Site-ul de mai jos permite utilizarea Auxiliarelor curriculare elaborate prin
programul PHARE.
http://tvet.ro
http://www.edu.ro
T9
Tanaviosoft 2012
T9
Tanaviosoft 2012
precizie nalt (dimensional, de form i de poziie);
calitate deosebit a suprefeei (rugozitate, structur superficial);
comportare funcional special (anduran, rezisten la coroziune,
precizie de micare, interschimbabilitate a organelor de main) ;
suprafae cu aspect estetic.
n comparaie cu celelalte metode de prelucrare prin achiere, rectificarea
prezint avantajul c se poate aplica la prelucrarea metalelor cu duritate mare sau
a materialelor dure utilizate la fabricarea sculelor achietoare.
Fig.9.1.1.Rectificarea rotund
Fig.9.1.2.Rectificarea plan
T9-Prelucrarea prin rectificare autor: profesor Tanase Viorel 2
PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE
T9
Tanaviosoft 2012
Fig.9.2.1.Pulberi abrazive
Sculele abrazive se comport diferit n timpul procesului de achiere, aceast
comportare fiind condiionat de:
T9
Tanaviosoft 2012
mirghelul ( un amestec de oxid de aluminiu, oxid de siliciu, silicai i al-
te impuriti); ca urmare a duritii nu prea ridicate se folosete sub for-
m de granule la fabricarea hrtiei de lefuit ;
diamantul ( o varietate de carbon cristalin) ; datorit duritii sale ridicate
este folosit la fabricarea corpurilor abrazive utilizate la ascuirea carburi-
lor metalice i a oxizilor sinterizai.
Fig.9.2.3.Corpuri abrazive(corindon)
T9-Prelucrarea prin rectificare autor: profesor Tanase Viorel 4
PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE
T9
Tanaviosoft 2012
Carbura de siliciu n funcie de coninutul de impuriti, carbura de siliciu
poate fi verde (de calitate superioar) sau neagr. Granulele din carbur de siliciu
sunt foarte dure, dar i foarte casante, de aceea se folosesc n general la prelucra-
rea materialelor fragile ( font, bronz turnat etc.). De asemenea, carbura de siliciu
verde se folosete i la confecionarea discurilor abrazive pentru rectificarea plcu-
elor din carburi metalice i oxizi sinterizai.
T9
Tanaviosoft 2012
liani organici (cauciuc, bachelit, elac);
anorganici (ceramici, silicioi, pe baz de magneziu).
Lianii pe baz de cauciuc confer sculelor abrazive elasticitate i rezisten
mecanic ridicat, rezisten la umiditate i la viteze periferice mari. Nu permit
ns utilizarea petrolului i a uleiului ca agent de rcire i, ntruct sunt sensibile
la cldur, n cazul folosirii unor viteze periferice mari, este necesar rcirea
abundent a corpului abraziv. Astfel de liani sunt ntrebuinai la fabricarea scu-
lelor abrazive folosite la lustruire, netezire, tiere, deoarece se pot executa discuri
cu lime foarte mic i diametru relativ mare.
Corpurile abrazive construite cu liant de bachelit sunt rezistente, elastice i
suport bine vitezele periferice mari, dar sunt distruse de aciunea lichidelor de
rcire alcaline.
Dintre lianii anorganici, cel mai des utilizat este liantul ceramic, cu care se
execut scule abrazive cu o capacitate de achiere ridicat i o structur poroas,
care suport bine umiditatea, dar sunt fragile.
Liantul silicios se ntrebuimeaz la fabricarea sculelor abrazive mari, dar
care rezult cu rezisten i duritate mai mic dect a celor cu liant ceramic, fiind,
de asemenea, fragile.
Liantul are rolul s rein granulele n corpul abraziv att timp ct acestea
nu sunt uzate i s le permit dislocarea de ctre forele de achiere mrite, atunci
cnd s-au uzat.
Prin duritatea sculelor abrazive se nelege fora de legare a granulelor n
corpul abraziv i este cu att mai mare cu ct rezistena liantului este mai ridicat
i legturile dintre granule sunt mai puternice.
Conform standardelor n vigoare, corpurile abrazive se mpart n patru grupe
de duritate(I,II,III i IV) cu subgrupele a,b, i c:
moale;
mijlocie;
tare;
foarte tare;
Se recomand ca la prelucrarea materialelor dure s se foloseasc pietre
abrazive moi i invers, deoarece materialele dure uzeaz mai repede granulele i
acestea trebuie s fie mai uor eliberate, n timp ce la achierea materialelor moi,
granulele abrazive uzndu-se mai ncet, trebuie reinute mai mult de liant.
T9
Tanaviosoft 2012
Fig.9.2.6.Corpuri abrazive
T9
Tanaviosoft 2012
Fig.9.2.1.Bare abrazive
T9-Prelucrarea prin rectificare autor: profesor Tanase Viorel 8
PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE
T9
Tanaviosoft 2012
T9
Tanaviosoft 2012
T9
Tanaviosoft 2012
Fig.9.2.2.7.Vrf de diamant
T9-Prelucrarea prin rectificare autor: profesor Tanase Viorel 11
PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE
T9
Tanaviosoft 2012
9.3.PRELUCRRI EXECUTATE
PRIN RECTIFICARE.
T9
Tanaviosoft 2012
T9
Tanaviosoft 2012
Fig.9.3.3.Metode de rectificare
T9
Tanaviosoft 2012
Dup modul de lucru folosit, rectificarea se poate executa cu avans longitu-
dinal, atunci cnd limea pietrei este mai mare decit lungimea piesei. n acest caz,
piesa execut o micare de rotaie vp, care este micarea de avans pentru genera-
rea suprafeei cilindrice, precum i micarea de avans sl, pentru a se efectua prelu-
crarea pe toat lungimea. Discul de rectificat execut micarea principal de a-
chiere v.
O alt schem de lucru ntlnit la rectificarea pieselor cilindrice scurte i ri-
gide, mai ales pentru producia n serie i n mas, este prelucrarea cu avans de
ptrundere .n acest caz, avansul de ptrundere st poate fi executat de pies sau de
piatra de rectificat.
T9
Tanaviosoft 2012
Rectificarea de degroare i cea de finisare pot constitui dou faze succesive
ale unei singure operaii, dac prelucrarea se execut de la nceput pn la sfrit
pe aceeai main fr scoaterea piesei de prelucrat, sau dou operaii diferite, da-
c rectificarea de finisare se execut separat pe o main de rectificat mai precis.
Ultima variant este raional la prelucrarea pieselor n serii mari i n cazul unor
condiii ridicate de precizie a suprafeei rectificate.
Rectificarea cu avans longitudinal cu o singur trecere, este prezentat n figura
9.3.4.B. Acest procedeu se folosete ca rectificare de degroare, la care ntregul
adaos de prelucrare, 0,1...0,4 mm, se ndeprteaz ntr-o singur trecere, discul
abraziv fiind reglat la dimensiunea necesar. Deoarece discul abraziv se uzeaz
foarte intens pe muchia din stnga, el se ascute de la nceput sub un unghi mic de
circa 2,pe o lungime de 6...12 mm. Pentru obinerea unei dimensiuni precise, se
recomand ca dup rectificarea ntr-o singur trecere s se fac cteva treceri de
finisare prin metoda obinuit, cu adncime mic de achiere.
n cazul arborilor n trepte, pentru a se obine acelai diametru pe toat lun-
gimea unei trepte, rectificarea se ncepe dinspre treapta cu diametrul mai mare, ca
n figura 9.3.4.C. Prelucrarea va ncepe printr-un avans transversal pn la diame-
trul necesar i apoi se va cupla avansul longitudinal automat.
Rectificarea cu avans de ptrundere , st este prezentat n figura 9.3.4.D. La
acest procedeu rectificarea se execut numai cu avans de ptrundere, efectuat de
discul abraziv, care are limea ceva mai mare dect lungimea treptei. Procedeul
se folosete pentru rectificarea suprafeelor scurte la producia de serie mare i de
mas. Mainile de rectificat prin ptrundere sunt prevzute cu una sau mai multe
ppui portpiatr.
T9
Tanaviosoft 2012
vitatea i asigur obinerea preciziei prescrise pentru diferitele suprafee rectifica-
te simultan ale piesei. Rectificarea ntre vrfuri a pieselor cu lungime mare se face
cu sprijinirea pe lunete al cror numr trebuie s fie mai mare dect la strunjire.
Astfel, pentru l/d > 5, rectificarea se face folosind o lunet, pentru l/d 10...15
sunt necesare dou lunete. La sprijinirea pe lunet, partea din suprafa care este
ndreptat spre discul abraziv este liber, astfel nct luneta nu mpiedic trecerea
discului abraziv pe ntreaga lungime a suprafeei care se rectific.
RECTIFICAREA FR VRFURI
O main de rectificat cilindric fr centre (vrfuri) este constituit din:
1 batiu;
2 panoul de comand;
3 ppua discului de antrenare;
4 sania ppua discului de antrenare;
5 dispozitiv de profilare a discului de antrenare;
6 disc de antrenare;
7 discul de rectificat;
8 ppua de rectificat;
9 dispozitivul de profilare a discului de rectificat
10 suport;
T9
Tanaviosoft 2012
T9
Tanaviosoft 2012
Fig.9.3.9.Rectificarea fr centre
T9
Tanaviosoft 2012
T9
Tanaviosoft 2012
pies se realizeaz prin rotirea discului de conducere, care are o structur fin i o
aderen cu piesa de rectificat. Datorit acestei aderene cu piesa se va executa o
micare de rotaie cu aceeai vitez cu care se rotete discul de conducere. n ace-
lai timp piesa este sprijinit pe o rigl , aezat ntre cele dou discuri, cu axa de
rotaie mai sus declt axa discurilor. Din cauza poziiei nclinate a discului de con-
ducere, acesta imprim piesei o micare de avans axial, pentru a se putea executa
operaia de rectificare pe toat lungimea. n cazul pieselor scurte sau profilate, rec-
tificarea se execut cu avans de ptrundere, cele dou discuri avnd axele paralele.
Piesa va fi rectificat cnd a trecut printre cele dou discuri.
T9
Tanaviosoft 2012
Mainile de rectificat universal se deosebesc de mainile de rectificat rotund
exterior obinuite prin aceea c ppua portdisc i ppua portpies au posibilita-
tea de a se roti n plan orizontal, ceea ce permite rectificarea suprafeelor conice
cu conicitate mare.
Schemele de lucru pentru rectificarea suprafeelor conice scurte pe maini
de rectificat universal sunt:
cu rotirea ppuii portpies, pentru piese care nu se prind ntre vrfuri;
cu rotirea ppuii portdisc, pentru piese prinse ntre vrfuri.
T9
Tanaviosoft 2012
discului de rectificat . La acest mod de prelucrare se deosebesc urmtoarele
micri: micarea principal a achierii I, executat de piatra de rectificat ,
micarea de avans de rotaie II, executat de pies, n vederea obinerii su-
prafeei de revoluie, micarea de avans de translaie III, pentru prelucrarea
pe toat lungimea piesei. Pentru a se obine dimensiunea necesar a piesei,
piatra abraziv mai execut o micare de ptrundere IV;
T9
Tanaviosoft 2012
rectificarea cu ajutorul discurilor conice , la care axa piesei i a discului snt
paralele.
T9
Tanaviosoft 2012
Fig.9.3.15.Rectificarea planetar
Rectificarea pe maini de rectificat interior planetare se folosete pentru g-
uri de diametre mari n piese mari care nu snt corpuri de revoluie i nu pot fi a
ntrenate n micare de rotaie. Piesa este fixat pe masa mainii. Arborele
portpiatr abraziv execut urmtoarele micri: I rotirea n jurul axei sale; II
micarea planetar pe circumferina suprafeei interioare a piesei; III micri rec-
tilinii-alternative n lungul axei gurii; IV micarea de avans transversal. Proce-
deul se caracterizeaz prin productivitate mic. De aceea, n ultimul timp, rectifi-
carea pe aceste maini este nlocuit cu alezarea fin cu cuit sau cu honuirea.
Fig.9.3.16.Rectificarea planetar
T9
Tanaviosoft 2012
dup terminarea rectificrii, rola se retrage spre stnga i elibernd piesa, permite
s se introduc automat sau manual piesa urmtoare.
Acest procedeu de rectificare se poate folosi numai pentru piesele care au suprafa-
a cilindric exterioar riguros concentric cu alezajul de rectificat. Procedeul se
folosete numai la rectificarea interioar a pieselor cu perei.subiri, fabricate n
serie mare sau n mas.
Pentru rectificarea interioar dup primul procedeu, cu piesa n rotaie i fi-
xat n mandrin, se folosesc de obicei maini de rectificat cu un arbore principal.
Dac la rectificarea piesei se cere respectarea condiiei de perpendicularitate a su-
prafeei plane frontale pe axa gurii, se pot folosi maini de rectificat cu doi arbori
principali.
Cele mai productive maini pentru rectificarea interioar cu rotirea piesei fi-
xate n mandrin sunt mainile de rectificat interior semiautomate. Principiul de
funcionare al acestor maini este urmtorul: dup fixarea piesei n mandrin i
pornirea mainii, piatra de rectificare se apropie de pies cu avans rapid, care se
modific automat trecnd n avansul pentru rectificarea de degroare.
Urmeaz rectificarea de degroare pn ce rmne numai adaosul pentru rec-
tificarea de finisare.
Apoi piatra se retrage rapid din pies i este ndreptat automat cu diamant,
nainte de rectificarea de finisare.Finisarea se efectueaz cu un avans transversal
mai mic i cu o vitez de rotaie mai mare a piesei. Dup obinerea dimensiunii
necesare, piatra se retrage rapid din alezajul rectificat i maina se oprete. Con-
trolul alezajului rectificat se face n timpul prelucrrii cu calibre speciale, respectiv
un calibru pentru degroare i unul pentru finisare, care sub aciunea unui arc
tind s intre n alezaj la cellalt capt.
Rectificarea de degroare se efectueaz pn cnd calibrul de degroare in-
tr n alezaj ; n acest moment este comandat retragerea pietrei pentru corectare
naintea finisrii. La fel, oprirea mainii are loc cnd calibrul de finisare a intrat n
alezaj.
Regimul de achiere la rectificarea interioar se caracterizeaz prin
urmtoarele :
a) viteza periferic a piesei are valori de 50...150 m/min, pentru alezaje cu diame-
trul de 20...300mm;
b) avansul longitudinal al discului abraziv St se ia n fraciuni din limea sa i
anume:
pentru rectificarea de degroare St = (0,6...0,8)B [mm];
pentru rectificarea de finisare St = (0,2...0,3)B [mm] ,unde B este limea dis-
cului abraziv;
T9-Prelucrarea prin rectificare autor: profesor Tanase Viorel 26
PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE
T9
Tanaviosoft 2012
c) avansul transversal St, are valorile :
pentru rectificarea de degroare St = 0,0025...0,005 [mm];
pentru rectificarea de finisare St = 0,0015...0,0025 [mm].
RECTIFICAREA PLAN
Este operaia de finisare a suprafeelor plane obinute prin rabotare, frezare
etc. La aceast prelucrare, micarea principal le achiere este micarea de rotaie
v, a pietrei. Micrile de avans snt micri rectilinii executate pe direcia longitu-
dinal st sau transversal st. Prelucrarea la adncimea de achiere t se execut pin
ptrunderea discului de rectificat pe direcia sr .
Fig.9.3.17.Rectificarea plan
Rectificarea poate fi executat la maini cu arbore orizontal, folosindu-se o
piatr abraziv circular .
T9-Prelucrarea prin rectificare autor: profesor Tanase Viorel 27
PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE
T9
Tanaviosoft 2012
Fig.9.3.18.Rectificarea plan
Pe mainile de rectificat se pot prelucra i suprafee profilate, discul abraziv
avnd axa paralel cu a piesei . Prelucrarea se execut cu avans transversal dup
schema de la rectificarea cilindric cu avans de ptrundere.
Fig.9.3.19.Rectificarea profilat
Piatra de rectificat are profilul n funcie de piesa care trebuie rectificat .
Meninerea profilului pietrei se asigur prin corectare, din limp n timp, cu ajuto-
rul unui vrf de diamant.
Fig.9.3.20.Rectificarea profilat
T9-Prelucrarea prin rectificare autor: profesor Tanase Viorel 28
PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE
T9
Tanaviosoft 2012
Regimul de lucru la rectificare se determin pe baza normativelor, n funcie
de materialul i dimensiunile piesei, de felul rectificrii (degroare, finisare) i de
tratamentul termic aplicat piesei.
n funcie de metoda de rectificare folosit, avansul poate fi:
avans transversal (de ptrundere), st, n direcie normal la suprafaa
prelucrat, considerat la o rotaie a piesei (mm/rot) n cazul rectificrii
prin metoda ptrunderii, sau la o curs simpl sau dubl a piesei
(mm/curs, mm/c.d) n cazul rectificrii cu avans longitudinal
avans longitudinal (de trecere), sl, n direcie paralel cu axa de rotaie a
discului, considerat pe o rotaie (mm/rot). Avansul longitudinal, repre-
zint deplasarea pietrei de rectificat (sau a piesei) la o rotaie a piesei i
este funcie de limea discului abraziv:
sl = B
n care: B este limea discului abraziv n mm; - coeficient subunitar, ce depinde
de felul prelucrrii, materialul prelucrat, dimensiunile i caracteristicile pietrei etc.
Avansul de ptrundere variaz ntre 0,005 0,015 mm/curs pentru rectifica-
rea de degroare i 0,003 0,007 mm/curs pentru rectificarea de finisare a supra-
feelor plane, iar la rectificarea rotund, pentru avansul transversal se recomand :
la rectificarea de degroare 0,0025 0,075 mm/rot;
la rectificarea de finisare 0,001 0,005 mm/rot.
Viteza de achiere (viteza periferic a sculei abrazive) v[ m/sec], este
indicat de firma productoare a discului de rectificare, n funcie de ca-
racteristicile acestuia, precum i de materialului prelucrat, de natura lian-
tului. De exemplu, pentru discuri abrazive cu liant ceramic, vitezele peri-
ferice utilizabile sunt cele din tabelul de mai jos.
Tabelul 9.3.1.
n cazul rectificrii rotunde, avansul n direcia de achiere este definit de
micarea de rotaie a piesei, viteza liniar a acestei micri fiind viteza periferic a
piesei vp[m/min]. Ea se calculeaz cu relaia:
T9-Prelucrarea prin rectificare autor: profesor Tanase Viorel 29
PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE
T9
Tanaviosoft 2012
Tabelul 9.3.2.
T9
Tanaviosoft 2012
9.4.MAINI DE RECTIFICAT.
TIPURI CONSTRUCTIVE.
Dup forma suprafeelor pieselor de prelucrat, mainile de rectificat se m-
part n:
maini de rectificat rotund;
maini de rectificat plan;
maini de rectificat speciale.
T9
Tanaviosoft 2012
T9
Tanaviosoft 2012
este efectuat de piesa de prelucrat prins ntr-un dispozitiv care, de obicei, este
un universal.
T9
Tanaviosoft 2012
T9
Tanaviosoft 2012
9.5.N.T.S.M. la PRELUCRAREA
PRIN RECTIFICARE.
PRELUCRAREA METALELOR PRIN RECTIFICARE SI POLIZARE
FIXAREA SCULELOR
Art. 71. - Alegerea corpului abraziv se va face in functie de felul materialului de
prelucrat, de forma si dimensiunile piesei de prelucrat, de calitatea suprafetei ce
trebuie obtinuta, de tipul si starea, masinii de felul operatiei de prelucrare.
Art. 72. - Montarea corpurilor abrazive pe masini se face de catre persoane bine
instruite si autorizate de conducerea unitatii sa execute astfel de operatii.
Art. 73. - La montarea corpului abraziv pe masina, se va verifica marcajul si aspec-
tul suprafetei corpului abraziv si se va efectua controlul la sunet, conform stan-
dardelor in vigoare sau conform documentatiei tehnice de produs.
Art. 74. - Fixarea corpului abraziv va asigura o centrare perfecta a acestuia in ra-
port cu axa de rotatie.
Art. 75. - (1) Corpurile abrazive cu alezaj mic ( diametrul alezajului cu minim 12
mm mai mare decat diametrul arborelui ) se fixeaza cu flanse fara butuc.
(2) Corpurile abrazive cu diametrul exterior mai mare de 350 mm se fixeaza cu
flanse cu butuc.
Art. 76. - Flansa fixa 9 de sprijin ) va fi solidarizata cu arborele printr-un mijloc de
fixare; flansa mobila ( de strangere ) va intra cu joc pe butuc sau arbore, ajustajul
fiind cel indicat in STAS 9092/1-1983.
T9-Prelucrarea prin rectificare autor: profesor Tanase Viorel 35
PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE
T9
Tanaviosoft 2012
Art. 77. - Corpul abraziv va intra liber ( nefortat ) pe arbore, in cazul flanselor fara
butuc, respectiv pe flansa fixa si pe cea mobila, in cazul flanselor cu butuc, abateri-
le limita fiind cele indicate in STAS 9092/1-83.
Art. 78. - Momentul de stringere al piulitei centrale la corpurile abrazive cu alezaj
mic, precum si numarul suruburilor, diametrul si momentul lor de strigere, la
flansele cu butuc, sunt cele indicate in STAS 6177/1-87 si STAS 9092/1-83.
Art. 79. - (1) Daca jocul dintre alezajul corpului abraziv si arbore este sub limita
inferiora, gaura va fi largita cu mare atentie, pentru a nu se produce fisuri.
Operatia va fi executata pe o masina care sa permita prinderea centrica a corpului
abraziv si cu ajutorul unei scule adecvate (diamant, carburi metalice).
(2) Nu este admisa largirea gaurii prin spargere cu dalta.
(3) Dupa largire, corpul abraziv se controleaza la sunet si la rezistenta de rotire.
Art. 80. - La montajul corpurilor abrazive, intre acestea si flansa se introduc garni-
turi din carton presat ale cararor dimensiuni sunt conform STAS 6177/1-87.
Art. 81. - Inainte de montare, toate suprafetelwe in contact reciproc ale corpului
abraziv, garniturilor si flanselor vor fi bine curatate de orice corp strain cu ajutorul
aspiratorului, aerului comprimat sau periei.
Art. 82. - (1) Pentru montarea corpurilor abrazive cu alezaj mic, se vor utiliza
bucse de otel, pentru a compensa diferenta dintre diametru alezajului corpului
abraziv si diametru arborelui.
(2) Lungimea bucsei de otel nu va depasi grosimea corpului abraziv in zona aleza-
jului.
Art. 83. - (1) Inainte de efectuarea controlului rezistentei la rotire si/sau inceperea
functionarii in gol, ansamblul corp abraziv- flanse cu butuc se echilibreaza static
si, unde este posibil, se echilibreaza dinamic.
(2) Fixarea contragreutatilor de echilibrare va fi asigurata corespunzator.
(3) Este interzisa echilibrarea corpurilor abrazive prin practicarea unor scobituri
pe suprafata acestora.
Art. 84. - Montarea si fixarea mai multor corpuri abrazive pe acelasi arbore este
permisa numai pentru masini dotate cu acasta posibilitate.
Art. 85. - Atat persoana instruita sa monteze corpul abraziv cat si utilizatorul vor
verifica, respectiv vor folosi corpul abraziv la turatia (sau viteza de lucru) inscrisa
pe acesta sau pe eticheta de fabricatie.
Art. 86. - Nu este permisa utilizarea pe masini a corpurilor abrazive ale caror
tutatii sau viteze periferice nu sunt inscriptionate.
Art. 87. - Este interzisa utilizarea corpurilor abrazive cu liant magnezic, in cazul in
care a trecut mai mult de un an de la fabricarea lor.
T9
Tanaviosoft 2012
Art. 88. - La montarea corpurilor abrazive cu alezaj mare, centrarea acestora se va
realiza prin baterea lor pe circumferinta, cu ajutorul unui ciocan din lemn.
Art. 89. - Se interzice montarea corpurilor abrazive cu mai multe garnituri supra-
puse.
Art. 90. - Corpurile abrazive cu tija vor fi astfel fixate incit lungimea libera a cozii
sa nu deoaseasca, pentru turatia respectiva, pe cea indicata de producator.
Art. 91. - (1) Se interzice utilizarea dornului port-piatra dimensionat
necorespunzator, ca lungime si diametru in raport cu partea de prindere.
(2) Se interzice folosirea dornului port-piatra care prezinta vibratii sau
excentricitati (neechilibrat dinamic).
PORNIREA SI EXPLOATAREA MASINILORDE RECTIFICAT SI POLIZAT
Art. 92. - Masinile care utilizeaza corpuri abrazive nu se vor porni daca corpul
abraziv este in contact cu piesa de prelucrat.
Art. 93. - (1) La prelucrarile cu corpuri abrazive se vor evita contactele bruste cu
piesa sau solicitarile prin soc.
(2) Contactul cu piesa se va realiza lent si progresiv.
Art. 94. - La prelucrarile cu corpuri abrazive este interzisa marirea artificiala a
presiunii pe corpul abraziv prin utilizarea de diverse elemente ajutatoare (parghii,
greutati, etc.).
Art. 95. - In timpul lucrului va fi evitata uzura neuniforma a corpului abraziv,
procedandu-se imediat la corectarea (diamantarea) sau inlocuirea celui uzat neu-
niform.
Art. 96. - Nu este permisa prelucrarea cu suprafetele laterale ale corpurilor abrazi-
ve atunci cand masina nu a fost construita pentru astfel de prelucrari sau cand
corpul abraziv nu este conceput pentru astfel de prelucrari.
Art. 97. - (1) Operatia de indreptare a corpurilor abrazive se va face numai cu aju-
torul sculelor speciale de indreptat (corectat). Coprectarea se va face cu multa
emulsie de racire.
(2) Dupa operatia de indreptare, corpul abrazivului va fi echilibrat.
(3) Se impune verificarea periodica a echilibrarii pe timpul duratei de folosire a
corpului abraziv.
Art. 98. - (1) In cazul utilizarii procedeului de rectificare umeda, lichidul va spala
corpul abraziv pe intreaga suprafata de lucru si va ela timp pentru a evita
stationarea corpului abraziv in lichid.
(2) Sunt exceptate de la aceasta regula rectificarile executate pe masini special
adaptate pentru prelucrare in mediul umed.
Art. 99. - Este interzisa utilizarea lichidelor de racire puternic bazice la racirea
corpurilor abrazive cu liant organic.
T9-Prelucrarea prin rectificare autor: profesor Tanase Viorel 37
PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE
T9
Tanaviosoft 2012
Art. 100. - La rectificarea uscata a aliajelor de magneziu este interzisa utilizarea
corpurilor abrazive care au fost folosite in prealabil la prelucrarea metalelor feroa-
se.
Art. 101. - Este interzisa utilizarea imbinarilor metalice la curelelel masinilor de
polizat la care se prelucraza aliaje de magneziu.
Art. 102. - Lagarele arborelui pe care se afla montat corpul abraziv vor fi foarte bi-
ne unse pentru evitarea supraincalzirii, care poate provoca spargerea corpului
abraziv.
Art. 103. - Turatia arborelui pe care se monteaza corpul abraziv va fi controlata
periodic si in mod obligatoriu, dupa fiecare reparatie sau revizie, iar pentru poli-
zoarele portative va fi verificat si regulatorul, tinindu-se evidenta acestor controa-
le.
Art. 104. - Arborii, flansele si celelalte parti ale masinii pe care se monteaza corpu-
rile abrazive vor fi controlate periodic si mentinute la cotele prescrise.
Art. 105. - Reglarea suportilor si vizierelor de protectie va fi executata cu corpul
abraziv in stare de repaus.
Art. 106. - Este interzisa modificarea masinilor in scopul utilizarii unor viteze su-
perioare de lucru sau diametre superioare de corpuri abrazive.
Art. 107. - Corpul abraziv al carui diametru a fost micsorat datorita uzurii poate fi
utilizat la viteza periferica de lucru corespunzatoare corpului abraziv nou obtinut.
Art. 108. - Corpurile abrazive utilizate partial, care se demonteaza si se
depoziteaza in vederea unei reutilizari, se supun acelorasi controale inainte de re-
utilizare, ca si corpurile abrazive noi.
Art. 109. - Corpurile abrazive vor fi ferite de lovituri si trepidatii.
Art. 110. - Se interzice manipularea corpurilor abrazive prin rostogolire.
Art. 111. - Toate corpurile abrazive, cu exceptia celor cu liant bachelitic, vor fi con-
trolate la sunet, conform prevederilor din STAS 6177/1-87, inainte de fiecare utili-
zare sau reutilizare.
Art. 112. - Corpurile abrazive care au fost supuse la o prelucare mecanica vor fi
incercate inainte de a fi reutilizate conform prevederilor din STAS 6177/1-87.
Art. 113. - Inainte de inceperea lucrului la fiecare montare pe masina, corpurile
abrazive vor fi incercate la rotirea in gol.
T9
Tanaviosoft 2012
9.6..DICIONAR TEHNIC.
T9
Tanaviosoft 2012
9.7.TESTUL DE EVALUARE
PRELUCRRI PRIN RECTIFICARE(WORD)
Test de evaluare
9.8.LUCRAREA DE LABORATOR
9.9.ANEXE
http://www.didactic.ro/
http://www.4shared.com/account/dir/12148998/f0e35458/sharing.html?rnd=83
http://www.4shared.com/account/dir/19966750/2c584ca8/sharing.html?rnd=97
http://www.4shared.com/account/dir/8TRHB4qg/sharing.html?rnd=42
http://www.4shared.com/account/dir/s07DeCsa/sharing.html?rnd=10
http://www.4shared.com/account/dir/B2iZe_cW/sharing.html?rnd=42
http://tvet.ro
http://class10c.wikispaces.com
tanaviosoft@yahoo.com
NOTA: Numele:
Prenumele:
Prelucrarea prin rectificare
Modulul : Tehnologie general mecanic
Test de evaluare sumativa
Subiectul 1 20 puncte
Identificati partile componente ale masinii de rectificat rotund, pe baza imaginii de mai jos:
3
10 5
9 11
1.Batiu 2.
Tnase Viorel 1
Prelucrarea prin rectificare
Subiectul 2 30 puncte
Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator:
1. Pietrele abrazive sunt constituite din: a) nisip cuartos; b) granule abrazive; c) lianti; d)
lubrifianti.
2. Ascutirea pietrelor abrazive se realizeaza cu; a) alte pietre abrazive; b) role din otel de scule
calit; c)creion de diamant.
3. Granulele abrazive se confectioneaza din urmatoarele materiale: a) sticla; b) corindon; c) carbura
de calciu ; d) carbura de siliciu; e) oxizi de fier ,aluminiu.
4. La ascutire varful de diamant se pozitioneaza: a) in planul care contine axa de rotatie a pietrei
abrazive; b) cu 2-3 mm sub axa de rotatie; c) cu 2-3 mm deasupra axei de rotatie .
5. Liantii utilizati sunt: a) petrol; b) benzina; c) argila; d) cauciuc; e) bachelita.
6. La rectificarea fara centre, avansul piesei este dat de: a) masa superiora; b) discul de conducere(
avans); c) papusa port piatra.
7. Dupa forma,pietrele abrazive sunt: a) patrate; b) rotunde; c) disc; d) oala; e) bara; f) segment
8. Dupa natura liantului,pietrele abrazive sunt: a) ceramice; b) cauciucate; c) cu bachelita; d) cu
magnezita.
9. Rectificarea fara centre( pe masina de rectificat fara varfuri) se face pentru: a) piese tip arbore
scurt; b) piese tip arbori de lungime mare.
10. Dupa modul de fixare ,pietrele abrazive sunt: a) cu gaura; b) fara gaura; c) cu alezaj; d) cu coada.
11. Dupa duritate,pietrele abrazive sunt: a) aspre; b) fine; c) moi; d) dure; f) extra dure.
12. Rectificarea suprafetelor conice scurte, pe masini de rectificat rotund , se face: a) cu inclinarea
papusii portpiesa; b) cu discuri abrazive tronconice c) prin rotirea mesei masinii de rectificat
rotund.
13. Viteza pietrei abrazive se exprima in: a) m/min; b) m/s.
14. La rectificarea suprafetelor profilate cu discuri abrazive profilate este necesara: a) miscarea de
avans transversal ( de patrundere); b) miscarea de avans longitudinal; c) cele doua miscari de
avans simultan.
15. Dupa structura, pietrele abrazive sunt: a) moi; b) rare; c) dese; d) dure; f) dublu fine.
16. Pentru rectificarea suprafetelor este necesara aplicarea tratamentului termic: a) de revenire; b) de
calire; c) de calire urmat de revenire.
17. In raport cu duritatea suprafetei piesei ,se recomanda: a) pietre abrazive moi pentru suprafete
dure; b) pietre abrazive dure pentru suprafete moi; c) nu se impune nici o conditie.
18. Rugozitatea suprafetelor rectificate este cuprinsa intre: a) 1,6-3,2 m; b) 0,1-0,8 m c) 12,5-50
m.
19. La rectificarea pe masini de rectificat cu mese rotative se utilizeaza: a) pietre abrazive disc; b)
pietre abrazive segment; c) pietre abrazive bara.
20. Prin echilibrarea discurilor abrazive se evita: a) inrautatirea calitatii suprafetelor prelucrate; b)
aparitia vibratiilor in timpul prelucrarii; c) distrugerea pietrelor abrazive.
Subiectul 3 10 puncte
Precizai care dintre afirmaiile de mai jos sunt adevrate (A) i care sunt false (F):
1. La rectificarea fara centre , discul de conducere este inclinat in raport cu axa piesei.
2. Suprafata periferica a discului de conducere este cilindrica. F
3. Suprafete cilindrice interioare pot fi prelucrate prin rectificare planetara.
4. Pentru fixarea pieselor de otel, se poate utiliza masa magnetica( rectificarea plana).
5. La rectificare ,miscarea principala de aschiere este executata de piesa.
Tnase Viorel 2
Prelucrarea prin rectificare
Subiectul 4 10 puncte
Pe baza schitei de mai jos, sa se identifice partile componente ale masinii de rectificat fara varfuri(fara
centre):
1.batiu
Subiectul 5 20 puncte
Asociati in mod corespunzator afirmatiile din coloana A , cu precizarile din coloana B:
Coloana A Coloana B
1g La rectificarea arborilor lungi a flanse si garnituri de cauciuc
8 La rectificare se utilizeaza intotdeauna h bucsa din plumb sau din material plastic
Tnase Viorel 3
PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE
T9
Tanaviosoft 2012
9.10.STANDARDE de PREGTIRE
PROFESIONAL
Site-ul de mai jos permite utilizarea Auxiliarelor curriculare elaborate prin
programul PHARE.
http://tvet.ro
http://www.edu.ro
T10
Tanaviosoft 2012
T10
Tanaviosoft 2012
A.10.1.GENERALITI
DEFINIIE:
Rzuirea suprafeelor este operaia tehnologic de finisare a suprafeelor,cu
ajutorul unor scule achietoare numite rzuitoare.
Fig.A.10.1.1.Rzuirea suprafeelor
T10
Tanaviosoft 2012
Finisarea are ca scop mbuntirea caliti: suprafeelor sau creterea preci-
ziei dimensiunilor i formelor geometrice ale pieselor prelucrate.
n funcie de mijloacele cu care se obine o suprafa fin se cunosc mai mul-
te procedee de finisare i anume : rzuirea, rodarea, lepuirea, lustruirea, honui-
rea i superfinisarea.
Operaia se execut cu ajutorul unor scule achietoare numite rzuitoare.
Prin rzuire se nltur rizurile lsate de scule la prelucrrile anterioare,
prin achierea unui strat de material foarte subire de la suprafaa piesei
(0,0050,015 mm).
Exemple de suprafee ale pieselor n micare, care se prelucreaz prin rzuire :
suprafeele plane i prismatice ale ghidajelor mainilor- unelte, suprafeele ci-
lindrice ale cuzineilor n care se rotesc fusurile arborilor, precum i suprafeele
meselor de trasat ale prismelor, riglelor
Suprafeele de contact ce trebuie prelucrate prin rzuire in vederea unei m-
binri etane se refer la suprafeele de contact ale chiulaselor i blocurilor de
motoare, suprafeele de contact ale diferitelor capace de etanare cu piesele de
baz etc.
Operaia de rzuire se bazeaz numai pe priceperea executantului
necesitind cadre de nalt calificare. Are o productivitate mic i cere un volum
mare de munc. Datorit acestor motive se recomand ca ca s se aplice numai
acolo unde nu este posibil prelucrarea, prin alte mijloace de finisare, cum ar fi
rectificarea, alezarea, broarea
n general, rzuirea se aplic la prelucrarea pieselor din metale neferoase,
font cenuie i oel neclit, n cazul produciei individuale i n atelierele de
reparaii care nu snt dotate cu alte mijloace. Operaia de rzuire se poate exe-
cuta manual sau mecanic.
T10
Tanaviosoft 2012
Fig.A.10.2.1.Rzuitoare
La rzuitoarele cu acionare frontal tiul l constituie capul rzuitorului.
Rzuitoarele de degroare au acest ti puin rotunjit, pentru a nu permite col-
urilor s produc rizuri pe pies n t i m p u l rzuirii.
La rzuitoarele cu acionare lateral tiurile le constituie muchiile laterale.
Dintre acestea o larg utilizare o au rzuitoarele triunghiulare deoarece ele se
pot folosi att la rzuirea suprafeelor plane ct i la cea a suprafeelor cur-
be.Rzuitoarele se confecioneaz din OSC 10 sau OSC 12 i se clesc
la cel puin 60 HRC. Pentru a se obine rezultate ct mai bune ele trebuie
ascuite cu toat atenia.
Dup form, rzuitoarele sunt: rzuitoare plane,rzuitoare triunghiulare i
rzuitoare profilate.Rzuitoarele plane pot fi cu capt drept sau ndo-
it.Rzuitoarele plane se utilizeaz la finisarea suprafeelor plane.Rzuitoarele
triunghiulare se utilizeaz la finisarea suprafeelor curbe.Rzuitoarele profilate
se utilizeaz la finisarea canalelor de pan i a suprafeelor profilate.
Pentru a li se menine duritatea,ele se ascut sub jet de ap i dup ascuire li
se finiseaz tiurile cu bare abrazive cu granulaie fin.La rzuirile de nalt
precizie,tiul se suprafiniseaz cu bare abrazive foarte fine i n final cu past
de lefuit pe discuri, de font.
n general, durata de folosire a unui rzuitor ntre dou ascuiri
trebuie s nu treac de 2 ore (aceast durat fiind condiionat de duri-
tatea materialului ce se rzuiete). La rzuitoarele de degroare cu aciune
frontal, unghiul de ascuire al tiului este de 70 iar la cele de fini-
sare 90. Pentru a se executa ascuirea corect, se recomand ca rzuitoa-
rele s se ascut la maini de ascuit scule achietoare.
T10
Tanaviosoft 2012
Fig.A.10.2.2.Platou de tuat
Aprecierea calitii rzuirii unei suprafee prin tuare.In acest scop se folo-
sete un verificator pe a crui suprafa se depune n prealabil un strat subire
de vopsea.Prin frecarea uoar a verificatorului pe suprafaa rzuit,vopseaua
se depune pe proeminenele suprafeei respective,sub form de pete.Aceste pe-
te indic locurile care trebuie rzuite.
Verificatoarele folosite n acest scop , sunt riglele de tuare, riglele triunghiula-
re, prismele, plcile de tuare, echerele,dornurile etc. ale cror suprafee sunt per-
fect finisate i au forme plane.
Pentru controlarea poziiei suprafeelor ce se rzuiesc,n raport cu alte supra-
fee cu care acestea trebuie s fie ntr-o anumit concordan.
A.10.3.MAINI I UTILAJE.
Operaia de rzuire se execut manual.Pentru a reduce efortul fizic, se pot
utiliza rzuitoare portabile, cu acionare electromecanic.Rzuitorul primete o
micare alternativ de la un motor electric, printr-o transmisie mecanic si prin
mecanismul biel-manivel.
T10
Tanaviosoft 2012
A.10.4.TEHNOLOGII DE RZUIRE.
Lucrri pregtitoare. nainte de nceperea rzuirii se controleaz starea
suprafeelor ce trebuie rzuite pentru ca acestea s ndeplineasc anumite condiii
i anume :
s nu prezinte rizuri pronunate de la prelucrarea anterioar ;
s nu prezinte denivelri locale sau alte defecte n adncimea suprafeei ;
adaosurile de prelucrare s nu fie mai mari dect cele admise
de norme.
Dup acest control se procedeaz la tuare (punerea n eviden a neregulari-
tii) suprafeei respective. n vederea turii, verificatorul (sau contrapiesa) i su-
prafaa ce urmeaz a se rzui, se terg mai nti cu bumbac curat i uscat. Drept
vopsea se folosete indigoul sau negrul de fam i n lipsa acestora miniu de
plumb. Oricare ar fi vopseaua folosit, ea trebuie s aib granulaia foarte fin. In
acest scop pulberea de vopsea se amestec cu ulei i se freac bine pn la omoge-
nizare (cnd orice granul a fost zdrobit).
Depunerea vopselei pe verificator sau contrapies se face cu ajutorul unui
tampon de pnz care s nu lase scame. Stratul de vopsea trebuie s fie foarte sub-
ire i uniform pe toat suprafaa.
La rzuirea suprafeelor mici, lucrrile pregtitoare sunt similare, cu excep-
ia c nu se freac verificatorul pe pies, ci piesa pe verificator. Pentru rzuire,
piesa respectiv se fixeaz n menghin.
Executarea rzuirii. La executarea rzuirii se ntlnesc n general dou cazuri
distincte i anume : rzuirea suprafeelor plane i rzuirea suprafeelor cilindrice.
Rzuirea suprafeelor plane se execut cu rzuitoare cu aciune frontal
(plane) de degroare sau de finisare dup cum este cazul, n funcie de grosimea
stratului de metal ce trebuie ndeprtat.
n timpul rzuirii, rzuitorul se ine nclinat la un unghi de 3040 fa de
suprafaa de rzuit , poziie care se asigur cu mna dreapt care se ine pe mner,
iar cu mna stng se apas pe corpul rzuitorului (la mijloc). In aceast poziie,
rzuitorul este micat nainte i napoi pe o distan de 25 mm pn se ndepr-
teaz ntreaga pat de vopsea. Mna dreapt imprim micarea alternativ i asi-
gur poziia rzuitorului, iar mna stng imprim efortul de achiere. La cursa
nainte se apas pe rzuitor iar la cursa napoi rzuitorul se ridic dup pies.
La fiecare rzuire , se schimb direcia de lucru a rzuitorului la aproximativ
45 fa de direcia ultimei prelucrri, pentru ca rzuiala s apar ca o reea. Dup
fiecare rzuire se procedeaz la tuare i operaia se continu pn ce se ajunge la
numrul de pete prescris. Petele se numr pe o suprafa de 25 X 25 mm. n acest
T10
Tanaviosoft 2012
scop, se folosete un cadru de control din tabl care are decupat la mijloc un ptrat
cu latura de 25 mm. Fonta se rzuiete pe uscat iar oelul i neferoasele pe umed
folosind o emulsie de spun sau petrol lampant.
Rzuirea suprafeelor cilindrice se execut folosind drept verificator pentru
tuare contrapiesa, deoarece, n caz contrar, dat fiind gama de diametre ce se pot
ntlni, ar duce la un numr prea mare de asemenea verificatoare. Piesele care snt
supuse cel mai frecvent acestei operaii sunt cuzineii. Pentru rzuirea lor se folo-
sesc rzuitoarele cu aciune lateral. La rzuirea cuzineilor ns se recomand ca
tuarea s se fac prin metoda uscat deoarece n caz contrar, fiind vorba de un
spaiu nchis, la rotirea fusului se pot produce aglomerri de vopsea care pot duce
n eroare pe executant.
Rzuirea cuzineilor se execut astfel :
se terge perfect cuzinetul i fusul cu o pnz curat care s nu lase scame ;
se strnge lagrul pe fus astfel nct s permit rotirea arborelui cu frecare i
se rotete arborele ; n locul unde fusul freac pe cuzinet, aliajul antifriciune
va prezenta pete lucioase ;
se demonteaz lagrul i se cerceteaz ; petele lucioase se rzuiesc fie pe loc
dac nu este posibil demontarea cuzinetului fie la menghin (dac este po-
sibil demontarea).
Se terg iari perfect ambele piese, se monteaz i se repet operaia pn se
obine numrul de pete prescris.
n cazul rzuirii cuzineilor de la arborele unui motor partea superioar se
rzuiete la menghin sau prin fixarea ntr-un dispozitiv special, iar partea inferi-
oar se rzuiete pe loc.
Controlul rzuirii se execut pentru verificarea dimensiunilor realizate i a
numrului de pete.
Verificarea numrului de pete realizate se execut prin tuare folosind veri-
ficatoare (rigle, rigle triunghiulare etc.), iar verificarea dimensiunilor se efectueaz
cu instrumente corespunztoare (comparatoare, micrometre, nivele etc.).
T10
Tanaviosoft 2012
B.10.1.GENERALITI
DEFINIIE:
Rodarea suprafeelor este operaia tehnologic de finisare a suprafeelor con-
jugate, ajutorul unor paste abrazive.
Fig.B.10.1.1.Rodarea
T10-Prelucrari de finisare autor: profesor Tanase Viorel 8
PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE
T10
Tanaviosoft 2012
Prin rodare se obine o cretere a preciziei dimensionale i de form, o foarte
bun etanare a dou piese conjugate, cum sunt cepul unui robinet cu corpul su,
supapa cu scaunul su etc. Cnd se urmrete etanarea perfect a dou piese con-
jugate, ele se rodeaz mpreun, iar cnd se urmrete obinerea unei forme geo-
metrice ct mai perfecte sau a unei nalte precizii dimensionale, piesa respectiv se
rodeaz cu ajutorul unei scule de form i dimensiuni corespunztoare pe care se
depune pulberea sau pasta abraziv.
Condiia care trebuie ndeplinit n asemenea cazuri, n afar de form i
dimensiuni, este ca scula s fie executat dintr-un metal mai moale dect piesa de
prelucrat (font moale, oel moale, cupru, alam, etc.).
n primul caz rodarea se face prin deplasarea reciproc a pieselor ntre ele,
iar al doilea caz prin deplasarea relativ a piesei i sculei cu care se prelucreaz. n
urma acestei deplasri, are loc o aciune mecanic de mcinare a proeminenelor
suprafeelor respective de ctre particulele abrazive i n felul acesta se obin su-
prafee cu un aspect mai uniform sau cu un aspect uniform lucios.
Rodarea se poate executa numai dup prelucrri care asigur o oarecare
precizie i deci adaosuri de prelucrare foarte mici (0,010,02 mm) cum sunt :strun
jirea cu diamant, alezarea, rectificarea etc.
La rodare, micarea poate fi combinat(rotaie i translaie) sau simpl, nu-
mai rotaie sau numai translaie.
Suprafeele supuse rodrii pot avea diferite forme: plane,cilindrice, conice,
profilate.Rodarea se aplic la finisarea de:robinete,supape,injectoare,batiuri la ma-
ini-unelte, cuzinei.
B.10.2.SCULE I DISPOZITIVE
UTILIZATE.
Materialele abrazive folosite la rodare. Ca materiale abrazive la rodare se
folosesc pulberi de electrocorund cu granulaie fin.
Pentru ca rodarea s se execute n bune condiii, pulberile abrazive trebuie
folosite n prezena unui mediu lubrifiant corespunztor (ulei mineral sau vegetal,
petrol lampant, terebentin, unsori minerale sau vegetale etc.).
T10
Tanaviosoft 2012
Fig.B.10.2.3.Electrocorindon
T10
Tanaviosoft 2012
B.11.3.MAINI I UTILAJE.
Rodarea se poate realiza n dou moduri: manual i mecanic.
Rodarea uscat(fr lubrifiant) nu este o metod productiv.Rodarea ume-
d(pulberi abrazive i lubrifiani) este metoda aplicat frecvent.
La piesele din oel moale se utilizeaz electrocorund cu ulei mineral;la pie-
sele din font, carbura de siliciu cu petrol ; la oelurile dure se utilizeaz oxizii de
Fe, Al, Cr cu uleiuri sau unsori.
Pastele se utilizeaz la rodarea oricrui metal dur sau moale.
Fig.B.10.3.1.Maini de rodat
B.11.4.TEHNOLOGII DE RODARE.
Tehnologia rodrii. Dac rodarea se execut dup o prelucrare ngrijit n
urma creia adaosul de prelucrare nu este mai mare de 0,02 mm, ea se poate efec-
tua ntr-o singur faz.
n caz contrar, ea trebuie executat n dou faze i anume : o rodare preala-
bil i o rodare definitiv. La rodarea prealabil, se folosesc pulberi abrazive cu
granulaie mai mare sau paste grosolane care au drept scop ndeprtarea celei mai
mari pri din adaosul de prelucrare. La rodarea definitiv, se folosesc pulberi mai
fine (micropulberi) sau paste fine, aceast faz avnd drept scop ndeprtarea re-
stului adaosului de prelucrare i obinerea unor suprafee cu caliti corespunz-
toare.
n lucrrile de lcturie se aplic pe scar larg rodarea pieselor conjugate,
rodarea cu scule fiind specific produciei de serie i mas. Piesele supuse rodrii,
trebuie s fie perfect curate, deoarece cea mai mic impuritate ptruns ntre su-
T10
Tanaviosoft 2012
prafeele ce urmeaz a se roda nu numai c duneaz, ns poate duce chiar la re-
buturi.
n vederea rodrii, abrazivul se amestec cu lubrifiant corespunztor i se
depune ntr-un strat subire pe una din piese.
n cazul rodrii cu paste, acestea se dilueaz cu un solvent ntr-un vas de sti-
cl sau porelan i se amestec bine pn ce se obine un fluid consistent. Pasta sau
pulberea pregtit se depune pe pies dup ce aceasta a fost umezit cu petrol
pentru a avea o bun aderen.
Astfel pregtit, piesa se suprapune cu perechea ei care este fix i se mic
ntr-un anumit mod, exercitndu-se totodat asupra ei o uoar presiune.
n general, se execut micri de rotaie combinate cu translaie, astfel c tra-
iectoria fiecrei granule abrazive la micarea urmtoare s nu coincid cu cea an-
terioar.
Abrazivul care dup un numr de micri i pierde calitile achietoare se nde-
prteaz cu o crp curat i se depune un strat nou de abraziv.
Operaia se repet pn ce se obin rezultatele prescrise. Verificarea se face tra-
snd cu creta sau cu creionul linii longitudinale pe suprafaa uneia din piese i
deplasarea reciproc de 2-3 ori a pieselor ntre ele.
Calitatea se apreciaz dup mrimea poriunilor de linie care au disprut n
urma frecrii pieselor. O suprafa corect rodat nu trebuie s prezinte zgrieturi
sau pete lucioase.
Operaia de rodare se termin atunci cnd, pe o suprafa de 25x25 mm se
obin 4-5 pete mare.Anterior, suprafaa se poate prelucra prin rzuire.
Dup fiecare succesiune de micri, se demonteaz suprafeele, se spal cu
petrol, se terg i se continu operaia de rodare cu past proaspt.
La terminarea operaiei de rodare,suprafeele se spal cu petrol pentru a
elimina orice urma de impuritate.
T10
Tanaviosoft 2012
C.10.1.GENERALITI
DEFINIIE:
Lepuirea suprafeelor este operaia tehnologic de finisare a suprafeelor cu
ajutorul unui dispozitiv numit lepuitor, pe maini de lepuit.
Fig.C.10.1.1.Lepuirea
T10-Prelucrari de finisare autor: profesor Tanase Viorel 13
PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE
T10
Tanaviosoft 2012
Lepuirea poate fi considerat ca o rodare care se aplic pieselor neconjugate
(nepereche). n acest scop se folosesc ca scule contrapiese de form corespunz-
toare pe care se depune materialul abraziv numite abrazoare.
Principala condiie care se cere , este ca ele s aib forme i dimensiuni corespun-
ztoare pieselor ce se prelucreaz. Materialele din care se execut abrazoare de-
pind de procedeul de lepuire adoptat.
La lepuire, dispozitivul numit lepuitor prezint dou micri simultane: o
micare de translaie alternativ si o micare de rotaie alternativ.n acest mod,
nu se repet traiectoriile granulelor abrazive.
C.10.2.SCULE I DISPOZITIVE
UTILIZATE.
Lepuitorul prezint ntre 3-12 bare, fixate rigid sau elastic, pe corpul su.
Lepuitorul cu bare fixate rigid nltur abaterile de form, pe lng finisarea pro-
priu-zis.Lepuitorul este fixat printr-o articulaie n axul mainii de lepuit.
Se utilizeaz urmtoarele materiale abrazive: electrocorindon,carbura de si-
liciu,oxizi de Fe, Cr,Al.Barele se confecioneaz din lemn,cupru,bronz,font, oel
moale.n timpul prelucrrii se utilizeaz liani(lichide) :petrol,gazolin, ulei mine-
ral.
T10
Tanaviosoft 2012
C.11.3.MAINI I UTILAJE.
Fig.C.10.3.1.Lepuirea suprafeelor
Fig.C.10.3.1.Maina de lepuit
C.10.4.TEHNOLOGII DE LEPUIRE.
Lepuirea servete ca operaie de netezire final a suprafeelor care au fost n
prealabil rectificate.
T10
Tanaviosoft 2012
Prelucrarea se efectueaz cu ajutorul unei pulberi abrazive fine imprimate
pe scula de rodat sau interpus liber ntre piesa de prelucrat i scul ; se folosesc
de asemenea, paste abrazive aplicate pe scul. Prin deplasarea relativ a sculei de
rodat i piesei, n prezena pulberii abrazive, se ndeprteaz particulele de
metal. Materialul sculei de rodat i abrazivul se aleg n funcie de metoda de
lepuire, care poate fi:
a) Lepuirea cu abrazivi care se fixeaz n abrazor. n timpul lucrului se execut
cu abrazoare din metale mai moi dect piesa, pentru a permite abrazivului s p-
trund n el i s se fixeze n timpul lucrului. Abrazivul se depune ntr-un strat
subire pe suprafaa piesei de lepuit i n rest se procedeaz similar ca la rodare,
procedeul putndu-se aplica att manual ct i mecanizat. Abrazivii folosii sunt
de obicei mirghelul, electrocorundul i carbura de siliciu, iar ca lichide de ungere
se folosete petrolul lampant sau uleiul mineral fie separat, fie n amestec, funcie
de metoda de lepuire folosit.
Barele se confecioneaz din cupru,bronz, font, oel moale.
Metoda se aplic la finisarea de calibre, segmeni de pistoane, roi dina-
te,pistoane,cilindri.
b) Lepuirea cu abrazivi care se fixeaz n stratul superficial al abrazoarelor nainte
de prelucrare necesit o pregtire prealabil a abrazoarelor n vederea presrii
granulelor de abrazivi n stratul superficial al acestora. La lepuirea prealabil se fo-
losesc abrazoare cu cupru, stibiu sau alte materiale moi care rein bine granulele
mari de abrazivi, iar la lepuirea final abrazoare din font perlitic care rein cel
mai bine granulele foarte fine.
Barele se confecioneaz din cupru, antimoniu, font perlitic.
Metoda se aplic la finisarea de calibre de interior, instrumente de msu-
r,scule achietoare.
c) Lepuirea cu abrazivi n stare liber se execut cu abrazoare al cror strat su-
perficial are o duritate mare pentru a nu permite ca pulberea abraziv s ptrund
n acest strat, ca n cazul precedent.
Lubrifianii folosii depind de natura materialului. La oeluri i fonte se folo-
sete petrolul lampant, toluenul sau uleiul mineral, iar la aliajele de cupru un
amestec de ulei mineral cu seu animal. Acest procedeu de lepuire se aplic de re-
gul bilelor de rulmeni.
Pasta abraziv are la baz oxid de crom,iar ca liant petrol, toluen,ulei mine-
ral.
d)Lepuirea mecanochimic are la baz aciunea simultan a granulelor abrazi-
ve i a lichidului cu caracter acid.
T10
Tanaviosoft 2012
La aceast metod se folosesc paste abrazive care exercit nu numai o
aciune mecanic, ci i o aciune chimic asupra suprafeei de prelucrat i anume
oxideaz suprafaa.
Pelicula de oxid care se formeaz este ndeprtat uor de scul n micarea ei.
Pastele pot avea diferite compoziii: granule de oxid de crom i ca liant acid oleic
sau stearic. Subierea pastei se face prin adugare de petrol, pentru scule din
font, sau ulei de maini pentru scule din oel.
Metoda se aplic la finisarea de boluri de pistoane,tije de supape.
Lepuirea se poate executa mecano-manual sau mecanic.
La lepuirea mecano-manual una dintre micri, de regul a sculei, se face
manual, iar a doua printr-o acionare mecanic. Pentru lepuirea mecano-manual
a suprafeelor cilindrice exterioare scula de rodat se prezint sub forma unei
buce. n interiorul bucei cilindrice se afl inelul elastic care se poate regla la
diametrul necesar cu ajutorul uruburilor . Piesa de rodat este prins n
universalul mainii-unelte i execut micarea de rotaie, iar scula de rodat se
deplaseaz manual cu ajutorul mnerelor n lungul suprafeei cilindrice
exterioare a piesei.
Lepuirea mecanic se face pe maini speciale de lepuit.. Maina este
prevzut cu dou discuri din font , care snt rodate perfect unul fa de altul i
care se rotesc n sensuri opuse, cu turaii diferite. ntre discurile de rodat se afl
un platou-suport , n care snt executate locauri pentru introducerea pieselor
cilindrice care se prelucreaz. Platoul-suport primete micarea de rotaie de la un
bol, excentric fa de axa discurilor, locaurile n care se introduc piesele snt
nclinate cu un unghi fa de direcia radial a platoului-suport, cu scopul ca
piesele n afar de rostogolire n jurul axei lor s alunece fa de discul de rodat,
pentru a asigura achierea. Discul superior exercit o anumit apsare asupra
pieselor. Pentru aezarea pieselor discul superior se deplaseaz lateral.
Valoarea unghiului de nclinare a locaurilor influeneaz calitatea
suprafeei rodate: prin mrirea lui se nrutete calitatea suprafeei ns precizia
de prelucrare nu este afectat. Se recomand pentru rodarea prealabil = 15, iar
la rodarea final 6. Mainile de lepuit cu dou discuri se folosesc att pentru
lepuirea suprafeelor cilindrice exterioare ct i a suprafeelor plan-paralele. Prin
rodare se asigur o calitate foarte bun a suprafeei, Ra=0,05...0,012 m i o
precizie foarte ridicat, treapta de precizie 5 ISO. O condiie important pentru
obinerea acestor rezultate, este ca nainte de lepuire piesele s fie prelucrate n
treapta de precizie 6 ISO, iar rugozitatea Ra nainte de lepuire s nu depeasc
valorile 1,6...0,4 m.
T10
Tanaviosoft 2012
D.10.1.GENERALITI
DEFINIIE:
Honuirea suprafeelor este operaia tehnologic de finisare a suprafeelor cu
ajutorul unui dispozitiv numit hon, pe maini de honuit.
Fig.D.10.1.1.Honuirea
T10
Tanaviosoft 2012
Honuirea se execut alezajelor (gurilor) i cilindrilor mecanismelor cu pis-
ton care cer o nalt precizie, iar suprafinisarea se aplic pistoanelor i altor piese
similare n acelai scop, ns domeniul su de aplicaie este la exteriorul pieselor.
Honuirea este procedeul de prelucrare fin a alezajelor cilindrice cu ajutorul
unor bare abrazive cu granulaie foarte fin montate pe un cap special (extensibil
sau fix) numit hon.
D.10.2.SCULE I DISPOZITIVE
UTILIZATE.
Netezirea gurilor prin honuire se realizeaz pe maini de honuit cu o scul
de construcie special, numit hon.
Honuirea se execut n general mecanizat cu ajutorul unor maini asemn-
toare cu mainile de gurit verticale n axul crora se monteaz honul. Axul prin-
cipal al mainii imprim honului o micare de rotaie alternativ combinat cu o
micare de translaie alternativ n sens vertical .
Aceast micare complex permite ca, pe lng obinerea unei precizii i cali-
ti corespunztoare, s se nlture i eventualele coniciti sau ovaliti pe care
alezajul respectiv le-ar poseda de la prelucrarea anterioar.
Fig.D.10.2.1.Cap de honuit.
Honul este prevzut cu bare abrazive n numr de 3... 12, cu granulaie fin,
care sunt apsate simultan pe pereii gurii. n cazul honului, desfacerea supor-
ilor barelor abrazive se face cu ajutorul conurilor de reglare i a plcilor in-
termediare , prin rotirea axului filetat , nurubat n conul inferior; astfel se cre-
eaz o anumit presiune de apsare a barelor pe suprafaa de prelucrat. Capul
de honuit execut o micare continu de rotaie ntr-un singur sens i o micare
rectilinie alternativ, n timp ce piesa este fix. Barele abrazive sunt din
electrocorindon pentru piese din oel i carbur de siliciu - pentru piese din fon-
t.
T10
Tanaviosoft 2012
Fig.D.10.2.3.Bare abrazive
T10
Tanaviosoft 2012
D.10.2.MAINI I UTILAJE.
T10
Tanaviosoft 2012
caz se las un adaos de 0,010,03 mm. n timpul honuirii, alezajul i honul snt
rcite abundent cu un amestec de petrol lampant de 90% i 10% ulei mineral (la
oeluri) sau numai cu petrol lampant (la fonte).
La honuirea cu honuri extensibile, avansul radial al barelor abrazive n ve-
derea prelucrrii suprafeei alezajului se realizeaz de arcurile cu care acesta este
prevzut i permite numai corectarea abaterilor geometrice.
Fig.D.10.4.1.Honuirea
Piesa se centreaz dup capul de honuit i apoi se fixeaz pe masa mainii.
Operatia de honuire se realizeaz n dou faze: degroare i finisare.La degroare
se utilizeaz bare cu granulaie mare, iar la finisare bare abrazive cu granulaie
mic.
Honul este prevzut cu bare abrazive n numr de 3...12, cu granulaie fin,
care sunt apsate simultan pe pereii gurii. Desfacerea suporilor barelor
abrazive se face cu ajutorul conurilor de reglare prin rotirea unui ax filetat,
nurubat n conul inferior ; astfel se creeaz o anumit presiune de apsare a
barelor pe suprafaa de prelucrat. Capul de honuit execut o micare continu de
rotaie ntr-un singur sens i o micare rectilinie-alternativ, n timp ce piesa este
fix.
Barele abrazive sunt din electrocorindon pentru piese din oel i carbur de
siliciu pentru piese din font.
Deoarece honul se autocentreaz dup alezajul de honuit, prin honuire nu
se poate asigura corectarea poziiei axei gurii; pentru a permite autocentrarea
honului acesta se mbin printr-un cuplaj articulat cu arborele principal al mainii
de honuit. Prin honuire se obine numai precizia diametrului i micorarea
ovalitii i conicitii gurii. Prelucrrile care preced honuirea trebuie s asigure
T10
Tanaviosoft 2012
poziia corect a axei gurii. nainte de honuire alezajul trebuie s fie prelucrat
prin alezare, strunjire de finisare sau rectificare.
n procesul de honuire, traiectoriile granulelor abrazive formeaz pe
suprafaa gurii o reea fin de linii elicoidale. Dac se desfoar suprafaa
cilindrului pe un plan, aceste linii elicoidale devin drepte care se intersecteaz sub
unghiul l . 2 Unghiul 2 este determinat de raportul dintre viteza micrii
rectilinii-alternative Vra i viteza micrii de rotaie Vrot .
Fig.D.10.4.2.Honuirea
Unghiul 2 de ncruciare a traiectoriilor influeneaz asupra calitii
suprafeei i productivitii prelucrrii. Odat cu micorarea valorii tg se
mbuntete calitatea suprafeei, ns se micoreaz productivitatea.
Dimpotriv, la mrirea valorii tg are loc o intensificare a autoascuirii barelor
abrazive, productivitatea crete, ns se nrutete calitatea suprafeei.
Honuirea se execut n dou faze :
1. prealabil;
2. final.
Pentru honuirea prealabil se recomand s se ia : tg = 0,35...0,6 , iar pentru
honuirea final tg = 0,15...0,25. Granulaia barelor abrazive este de 16...4 pentru
honuirea prealabil i M28...M7 pentru honuirea final.
Deoarece viteza micrii rectilinii-alternative, viteza micrii de rotaie i
unghiul de ncruciare a traiectoriilor sunt interdependente, n practic se
stabilete n primul rnd viteza micrii de rotaie a honului i apoi se variaz
viteza micrii rectilinii-alternative pentru a obine unghiul l dorit. Viteza de
rotaie are valori de 60...75 [m/min] pentru font i bronz, respectiv de 20...35
[m/min] la honuirea pieselor din oel clit.
Viteza micrii rectilinii-alternative depinde n mare msur de lungimea cursei
de lucru este dat n tabelul de mai jos:
T10
Tanaviosoft 2012
Lc = L + 2 ld l
Lungimea de depire a pieselor se ia aproximativ 1/3; lungimea barelor se
ia n funcie de lungimea gurii:
l = (0,5...0,75) L
T10
Tanaviosoft 2012
E.10.1.GENERALITI.
DEFINITIE
Lustruirea este operaia tehnologic de suprafinisare a suprafeelor, cu ajuto-
rul unor paste abrazive aplicate pe periferia unor discuri de postav sau esturi, care
se rotesc cu o vitez mare (peste 3040 m/s).
Lustruirea se execut numai dup o lefuire foarte fin i are drept scop ob-
inerea unor suprafee cu un nalt grad de netezime (oglind).
E.10.2.SCULE I DISPOZITIVE
UTILIZATE.
a. Discuri folosite la lustruire. Discurile folosite la lustruire se confecionea-
z din buci de diferite esturi (lin, bumbac sau mtase) cusute mpreun ntr-o
anumit ordine, cu diferite custuri concentrice. Ele se monteaz pe axele maini-
lor cu flane i piulie ca i discurile de lefuit, fiind prevzute n acest scop cu o
gaur la centru. Diametrele lor variaz, ntre 150 i 600 mm, iar limea ntre 20 i
30 mm.
T10
Tanaviosoft 2012
aa-numitele paste sau masticuri pentru lustruit. Ele pot fi recunoscute dup cu-
loare fiind n general de trei feluri i anume :
pasta verde care are ca abraziv oxidul de crom i se ntrebuineaz la lustrui-
rea oelului dur, a oelului inoxidabil i a suprafeelor cromate galvanice ;
pasta roie, care are ca abraziv oxidul de fier i se folosete la lustruirea cu-
prului, aluminiului i a aliajelor lor ;
pasta alb, care are ca abraziv oxidul de calciu (var de Viena) care se ntrebu-
ineaz la lustruirea final a pieselor din metale neferoase i a celor nichelate
galvanice.
E.10.3.MAINI I UTILAJE.
Fig.E.10.3.1.Maini de lustruit
Fig.E.10.3.2.Maini de lustruit
T10
Tanaviosoft 2012
E.10.4.TEHNOLOGII DE LUSTRUIRE.
c. Tehnologia lustruirii individuale. Lustruirea individual se execut cu aju-
torul discurilor de lustruit montate pe maini corespunztoare, similare celor folo-
site la lefuirea individual. Suprafeele mari se lefuiesc cu maini portative aci-
onate electric, la care discul are aciune frontal. Aceste maini se aseamn din
punct de vedere constructiv cu polizoarele cu ax flexibil.
Pentru a se obine o bun productivitate i suprafee cu caliti superioare, di-
recia de lustruire trebuie s fie perpendicular pe direcia de la operaia prece-
dent i piesa s se mite continuu, folosindu-se pentru fiecare fel de past cte un
disc.
Lustruirea este un procedeu de netezire care are numai scopul realizrii unei
caliti foarte bune a suprafeei. Precizia dimensiunii i a formei geometrice nu
pot fi mbuntite, urmnd a fi realizate integral la operaiile premergtoare.
Pentru lustruirea suprafeelor cilindrice exterioare se folosesc benzi din pnz
pe care sunt aplicai n prealabil abrazivi. Schema de lucru este prezentat n Fig-
ura 20. P iesa 1 execut micarea de rotaie. Banda abraziv nfoar rola de
antrenare 2 i rola de ghidare 3, executnd o micare n sensul sgeii. ntinderea
benzii se realizeaz cu rola 4. Apsarea se obine prin deplasarea mecanismului cu
T10-Prelucrari de finisare autor: profesor Tanase Viorel 27
PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE
T10
Tanaviosoft 2012
band n direcia radial a piesei. Dup acest principiu lucreaz mainile de
lustruit fusurile paliere i manetoane ale arborilor cotii.
Lustruirea prezint dezavantajul c nu permite realizarea condiiilor de precizie a
dimensiunilor i formei, ns comparativ cu vibronetezirea, are avantajul c banda
flexibil permite i lustruirea zonei de racordare a fusurilor i manetoanelor cu
braele arborelui cotit, ceea ce nu se poate realiza la vibronetezirea cu bare
abrazive rigide.
T10
Tanaviosoft 2012
F.10.1.GENERALITI
DEFINIIE
Suprafinisarea este operaia de prelucrare fin a suprafeelor plane, cilindrice sau
profilate cu ajutorul unor prisme abrazive fine cu poriunea de lucru cu form corespunz-
toare formei piesei (curbe sau plane).
In timpul suprafinisrii, concomitent cu micarea de avans a piesei, scula
execut micri rectilinii oscilatorii foarte rapide cu amplitudini mici (36 mm).
Scula are o fixare elastic iar fora de apsare poate fi reglat dup nevoie, cores-
punztor duritii piesei i grosimii adaosului de prelucrare.
T10
Tanaviosoft 2012
La piesele rotunde, micarea de avans pe care o execut piesa este o micare
de rotaie lent, iar la piesele cu suprafee plane, micarea de avans const ntr-o
deplasare transversal pe direcia de oscilare a prismei abrazive.
F.10.4.TEHNOLOGII DE SUPRAFINISARE
n timpul prelucrrii, suprafaa piesei i a sculei sunt rcite abundent cu pe-
trol lampant sau ap. Pe lng rcire, lichidul nltur i particulele abrazive care
se desprind dup prisme datorit tocirii, procesul de achiere fiind similar cu cel
explicat la polizare. Lichidul respectiv, dup ce s-au nlturat asperitile piesei,
formeaz o pelicul ntre suprafaa piesei i a prismei abrazive, astfel c operaia
se ntrerupe automat, dei piesa i scula continu micrile lor. Dac se constat c
pe suprafaa piesei se mai observ rizuri sau nu s-a obinut calitatea dorit supra-
feei, se mrete presiunea elastic asupra prismei i operaia se continu.
Fig.F.10.4.1.Bare abrazive
Dac adaosul de prelucrare nu este mai mare de 57 microni pe diametru,
la piesele cilindrice operaia se poate executa ntr-o singur faz, iar dac este mai
mare, se execut n dou faze : preliminar, folosind prisme cu granulaie mai ma-
re, i final, folosind prisme cu granulaie mai fin.
Dei prin suprafinisare se obin suprafee cu un nalt grad de netezime
(oglind), erorile de form de la prelucrrile anterioare snt nlturate numai ntr-o
mic msur, deoarece prismele abrazive nu au o fixare rigid n main.
Supranetezirea se folosete pentru obinerea unor suprafee cilindrice
exterioare cu calitate foarte bun, mai ales n atelierele cu producie de serie mare
i de mas. Operaia se realizeaz cu bare abrazive cu seciune dreptunghiular,
fixate ntr-un cap de supranetezire, care are micri rectilinii alternative vibratorii,
scurte, n lungul suprafeei, n timp ce piesa are o micare lent de rotaie.
Datorit corelaiei micrilor, fiecare granul abraziv nu trece de dou ori pe
aceeai traiectorie. Capul de supranetezire este montat pe strung sau pe main de
T10
Tanaviosoft 2012
rectificat. n f irmele cu producie de mas se folosesc maini speciale pentru
supranetezire. Lungimea cursei barelor abrazive este de 1...6 mm, iar viteza
micrii alternative vibratorii este de cel mult 5...7 m/min. Viteza micrii de
rotaie a piesei se recomand:
la nceputul ciclului de lucru:
Vrot = (2...4) Valt
T10
Tanaviosoft 2012
Fig.F.10.4.2.Maina de suprafinisare
T10
Tanaviosoft 2012
G.10.1.STRUNJIREA DE NETEZIRE.
Strunjirea de netezire se numete i strunjire fin i se folosete ca prelucrare
final mai ales pentru piese din metale i aliaje neferoase (aliaje de aluminiu,
bronz, alam) i parial pentru piese din font i oel, nlocuind operaia de
rectificare. Se cunoate c rectificarea aliajelor neferoase este mult mai dificil
dect a oelului i fontei, datorit mbcsirii discului abraziv cu achiile detaate
din pies. Strunjirea de netezire asigur treapta de precizie 6 ISO, iar la
prelucrarea cu diamant a neferoaselor, treapta de precizie 5 ISO i rugozitatea Ra
0,8...0,2 m. Strunjirea de netezire se efectueaz cu cuite cu vrf de diamant sau
armate cu plcue din carburi metalice.
Spre deosebire de strunjirea obinuit, strunjirea de netezire se
caracterizeaz prin folosirea unor viteze de achiere mari (100...3000 m/min),
avansuri mici (0,01...0,15 mm/rot) i adncimi mici de achiere (0,05...0,3 mm).
Pentru cuite din carburi metalice viteza de achiere se recomand de 120...300
m/min iar pentru cuite cu vrf de diamant de 2.000...3.000 m/min. Strunjirea de
netezire se face pe strunguri rapide care au turaii ale arborelui principal de la
2.000...20.000 rot/min i din acest motiv strungurile trebuie s corespund unor
condiii deosebite n ce privete precizia, rigiditatea i stabilitatea la vibraii n
timpul achierii, jocuri reduse n lagrele arborelui principal.
Cuitele cu vrf de diamant constau din dou pri: corpul din oel i vrful
din diamant. Cristalul de diamant n greutate de 0,5...1,2 carate (1 carat = 0,2 g)
prelucrat prin lefuire pentru obinerea unghiurilor necesare ale prii achietoare,
se fixeaz prin lipire cu alam sau cupru pe corpul cuitului.
Diamantul se reascute de 6...15 ori i se poate folosi pn la greutatea de 0,1
carate. Cuitele cu diamant au proprieti achietoare superioare n comparaie cu
cuitele cu plcue din carburi metalice, dar se folosesc mai ales pentru aliaje
neferoase, pentru c diamantul nu suport fore mari de achiere i din cauza
fragilitii sale mari, se poate sparge.
Pentru a se obine o calitate bun a suprafeei i o precizie dimensional
ridicat, este obligatoriu ca strunjirea de netezire s se execute dup strunjirea de
finisare. De obicei strunjirea de netezire se face n dou faze la aceeai prindere a
piesei. n prima faz se ndeprteaz 75% din adaosul de prelucrare iar n faza a
doua 25%.
T10
Tanaviosoft 2012
T10
Tanaviosoft 2012
produc deformaii elastice i plastice. Cu ct diferena dintre cele dou diametre
este mai mare, cu att deformaiile vor fi mai pronunate, modificndu-se di-
mensiunile alezajului datorit deformaiilor remanente. Stratul superficial va
rezulta cu o rezisten la oboseal i o duritate mai mare cu (20...30)% dect a
materialului de baz.
T10
Tanaviosoft 2012
10.6.DICIONAR TEHNIC.
T10
Tanaviosoft 2012
10.7.TESTUL DE EVALUARE
FINISAREA SUPRAFEELOR(WORD)
Test de evaluare
10.8.LUCRAREA DE LABORATOR
FINISAREA SUPRAFEELOR
Lucrare de laborator
13.9.ANEXE
http://www.didactic.ro/
http://www.4shared.com/account/dir/12148998/f0e35458/sharing.html?rnd=83
http://www.4shared.com/account/dir/19966750/2c584ca8/sharing.html?rnd=97
http://www.4shared.com/account/dir/8TRHB4qg/sharing.html?rnd=42
http://www.4shared.com/account/dir/s07DeCsa/sharing.html?rnd=10
http://www.4shared.com/account/dir/B2iZe_cW/sharing.html?rnd=42
http://tvet.ro
http://class10c.wikispaces.com
tanaviosoft@yahoo.com
T10
Tanaviosoft 2012
10.10.STANDARDE de PREGTIRE
PROFESIONAL
Site-ul de mai jos permite utilizarea Auxiliarelor curriculare elaborate prin
programul PHARE.
http://tvet.ro
http://www.edu.ro
T11
Tanaviosoft 2012
T11
Tanaviosoft 2012
11.1.GENERALITI
Msurarea este o operaie sau un proces metrologic prin care, cu ajutorul
unui mijloc de msurare(instrument, aparat) i n anumite condiii, se determin
valoarea unei mrimi date, exprimat printr-o unitate de msur dat.
Controlul include i ideea de calitate, deoarece, pe lng msurare, presu-
pune i un proces de comparare a valorii dimensiunii cu o valoare de referin.
Verificarea este o noiune apropiat de noiunea de control.
n practic noiunile de msurare, control i verificare se folosesc fr o de-
limitare precis.
Cnd msurarea se efectueaz cu o mare atenie i valoarea efectiv sau aba-
terea efectiv determinat, se nregistreaz ntr-un certificat, se execut certifica-
rea.
Calitatea unui produs este determinat de caracteristicile sale, care sunt eva-
luate prin msurare i control. Msurarea unei mrimi presupune stabilirea valo-
rii acesteia, controlul sau verificarea prevede n plus fa de msurare i compara-
rea valorii efective stabilit prin msurare au valoarea prescris n documentaia
tehnic a produsului.
11.1.1.MIJLOACE DE MSUR
I CONTROL PENTRU LUNGIMI.
Mijloace de msur i verificat lungimi:
Rigla gradat se utilizeaz la msurarea final a acestora, precum i la opera-
ii de trasare.
Din punct de vedere constructiv, riglele gradate pot fi:
rigide;
flexibile .
T11
Tanaviosoft 2012
T11
Tanaviosoft 2012
ublere de exterior i de interior;
ublere de adncime;
ublere de trasare ;
ubler pentru roi dinate.
ublerul de exterior i de interior este utilizat la msurarea dimensiunilor exte-
rioare i a celor interioare. Unele tipuri de ublere au n plus o tij pentru msura-
rea adncimii. La msurrile interioare se adaug la dimensiunea citit pe ubler
valoarea dimensiunii A (mrimea ciocurilor ublerului). Valoarea dimensiunii A
este dat n funcie de limita superioar de msurare L a sublerului. La ublerele
de fabricaie mai recent pentru msurarea interioarelor nu mai este necesar a se
aduga mrimea ciocurilor ntruct limita inferioar de msurare este zero.
T11
Tanaviosoft 2012
T11
Tanaviosoft 2012
T11
Tanaviosoft 2012
lui, se regleaz apoi vrful de trasare la nlimea dorit, nlime ce se citete pe
ubler, se aduce vrful n contact cu suprafaa piesei i se deplaseaz ublerul pa-
ralel cu piesa pe masa de trasare.
T11
Tanaviosoft 2012
T11
Tanaviosoft 2012
ului cilindric se afl dispozitivul micrometric format dintr-o asamblare filetat cu
pasul 0,5 mm. Piulia este fix, iar urubul este solidar la un capt cu tamburul
gradat, iar la cellalt capt cu tija micrometrului. Tamburul este prevzut cu o sca-
r circular cu 50 de diviziuni. La o rotaie complet a tamburului, ntregul an-
samblu tambur-urub, se deplaseaz liniar cu un pas, deci cu 0,5 mm. La o rotaie
a tamburului cu o diviziune de pe scara circular deplasarea tijei este de 0,01 mm,
valoare care reprezint i precizia de msurare a micrometrului. Piesa de msurat
este cuprins ntre tij i nicoval, deplasarea tijei fcndu-se prin acionarea dis-
pozitivului care limiteaz fora de msurare. Micrometrele de exterior se constru-
iesc pentru urmtoarele domenii de msurare: 0 ... 25 mm; 25 ... 50 mm i n conti-
nuare din 25 n 25 mm.
Fig.11.1.1.20.Micrometrul de exterior
0,01 mm
T11
Tanaviosoft 2012
Fig.11.1.1.21.Micrometre de exterior
Fig.11.1.1.22.Micrometrul de exterior
Micrometrul cu flci are urubul micrometric solidar cu tamburul gradat, iar
piulia dispozitivului micrometric solidar cu cilindrul gradat i cu falca fix.
Imprimndu-se tamburului o mieare de rotaie prin intermediul dispozitivului de
limitare a forei se va deplasa liniar i falca mobil. Indicaiile sunt inverse dect la
micrometrul de exterior. Domeniul de msurare este cuprins n intervalul 5 ... 30
mm. Grosimea flcilor fiind egal cu limita inferioar de msurare (5 mm), di-
mensiunile interioare se citesc direct, fr a se mai aduga grosimea flcilor de
msurare.
Fig.11.1.1.23.Micrometre de interior
T11-Mijloace de msurare i control autor: profesor Tanase Viorel 10
PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE
T11
Tanaviosoft 2012
Fig.11.1.1.24.Micrometre de interior
Micrometrul de adncime se deosebete din punct de vedere constructiv de
celelalte micrometre prin aceea c este prevzut cu o talp, iar scrile de pe cilin-
dru i tambur sunt inverse dect la micrometrul de exterior.
Dimensiunea msurat cu micrometrul se citete n punctul de intersecie dintre
linia generatoare trasat pe cilindrul gradat i marginea tamburului. Pe cilindru se
citesc dimensiunile din 0,5 n 0,5 mm, la care se adaug sutimile de milimetru citi-
te pe tambur.
Fig.11.1.1.25.Micrometrul de adncime
T11
Tanaviosoft 2012
T11
Tanaviosoft 2012
abaterile de poziie ale pieselor (abateri de la: circularitate, planitate, rectilinitate,
cilindricitate, paralelism, perpendicularitate etc.)
Fig.11.1.1.28.Comparatorul mecanic
n atelierele de lcturie-montaj se utilizeaz n mod frecvent comparatoa-
rele mecanice dintre care se menioneaz:
comparatorul cu cadran circular cu valoarea diviziunii de 0,01 mm;
minimetrul, ortotestul, cu valoarea diviziunii de 0,001 mm;
pasametrul, cu valoarea diviziunii de 0,02 mm.
Elementele principale ale unui comparator sunt:
palpatorul;
mecanismul de amplificare ;
mecanismul indicator.
Fig.11.1.1.29.Ceasul comparator
T11-Mijloace de msurare i control autor: profesor Tanase Viorel 13
PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE
T11
Tanaviosoft 2012
Fig.11.1.1.30.Comparatorul de exterior(masurarea)
Palpatorul vine n contact cu piesa n timpul msurrii.
Mecanismul de amplificare este format dintr-un sistem de prghii i roi dinate i
are rolul de a amplifica, de un numr oarecare de ori, deplasarea palpatorului i
de a transmite aceast deplasare la mecanismul indicator.
Mecanismul indicator red, pe o scar gradat pe cadran, prin intermediul unui
ac indicator, deplasarea palpatorului i deci abaterea piesei care se controleaz.
Fiecare comparator este caracterizat printr-un raport de amplificare egal cu rapor-
tul dintre valorile deplasrilor acului indicator i deplasrile palpatorului.
Comparatorul cu cadran circular are cea mai larg utilizare in construcia de
maini.
Domeniul de msurare este de la 0 la 10 mm, acul indicator puind executa zece
rotaii a o sut de diviziuni.
T11
Tanaviosoft 2012
Ortotestul este un aparat comparator cu prghii i roi dinate utilizat frec-
vent n atelier datorit preciziei ridicate i a domeniului de msurare mai larg (
100 um).
Pentru a se msura abaterea unei mrimi, comparatoarele se monteaz pe
suporturi i se regleaz la zero cu ajutorul unui foloo de cale egal cu dimensiunea
nominal a cotei de msurat. n acest scop, dup ce s-a fixat comparatorul pe bra-
ul suportului, iar pe mas se aaz cala sub tija palpatoare, se deplaseaz braul
mpreun cu comparatorul pe coloan pn cnd acul indicator este pe reperul ze-
ro. La unele comparatoare, cum sunt comparatorul cu cadran, ortotestul, exist
posibilitatea rotirii cadranului, ceea ce uureaz reglarea la zero. Dup efectuarea
reglrii se fixeaz braul pe coloan i apoi se controleaz piesele, prin introduce-
rea acestora sub palpator, care sub influena unui arc elicoidal este apsat pe
pies, fora de msurare fiind de aproximativ 8 N.
Comparatorul de interior este utilizat la msurarea i verificarea alezajelor
putndu-se determina abaterile dimensiunilor efective fa de dimensiunile no-
minale sau abaterile de la circularitate i cilindricitate.
Fig.11.1.1.31.Comparator de interior
Tija mobil acioneaz prghia , care prin rotirea n jurul articulaiei , acio-
neaz tija , montat n prelungitorul , pe captul cruia este fixat un comparator
cu cadran circular. Astfel, tija palpatoare a comparatorului va fi acionat de tija.
Tija schimbabil poate fi nlocuit cu alta, din trusa comparatorului, n funcie de
intervalul de dimensiuni n care se afl cota nominal a alezajului de verificat. na-
inte de efectuarea msurrii, comparatorul se regleaz la zero cu ajutorul unui
inel calibrat executat la dimensiunea nominal a piesei care este supus msurrii.
Se introduce capul de msurare al comparatorului n inelul calibrat, oscilndu-se
uor aparatul ntr-un sens sau altul n planul axei vrfurilor de msurare pn
T11-Mijloace de msurare i control autor: profesor Tanase Viorel 15
PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE
T11
Tanaviosoft 2012
cnd acul indicator i schimb sensul de rotaie. In punctul respectiv de pe scara
gradat este adus reperul zero prin rotirea cadranului. La verificarea unui alezaj
abaterea va fi indicat de asemenea de punctul unde acul indicator i schimb
sensul de rotaie.
MSURAREA LUNGIMILOR - TEST DE EVALUARE SUMATIV
11.2.MIJLOACE DE MSUR
I CONTROL PENTRU UNGHIURI.
Mijloace de msur i verificat unghiuri. Echerele snt mijloace de verificat
unghiurile prin metoda fantei de lumin i de trasare a acestora. Echerele se exe-
cut cu unghiuri active de 45, 60, 90 i 120. Cele mai utilizate sunt echerele cu
unghiurile active de 90.
Fig.11.2.1.Echere
T11
Tanaviosoft 2012
Una din suprafeele msurtoare este pe rigla fix, iar a doua pe rigla mobil,
echer sau lama mobil.
Fig.11.2.2.Raportor universal
Raportorul optic este format dintr-un corp cilindric , fixat rigid pe rigla . Prin
corpul raportorului se poate deplasa longitudinal o rigl mobil , care se fixeaz
ntr-o anumit poziie cu mnerul . Pe discul se afl o lup, prin care se citete va-
loarea unghiului msurat n dreptul unui indice fix. Unghiul se formeaz ntre ce-
le dou rigle.
11.3.MIJLOACE DE MSUR
I CONTROL PENTRU SUPRAFEE.
Mijloace de verificat suprafee. Riglele sunt mijloace de verificat a planitii
i rectilinitii. Ele pot fi:
cu muchii active;
cu fee active ;
sub form de pan.
T11
Tanaviosoft 2012
Cel mai mult se folosesc riglele cu muchii active . Verificarea planitii i
rectilinitii se face la fanta de lumin, aezndu-se una din muchiile active pe su-
prafaa de verificat i apreciindu-se mrimea fantei dintre rigl i pies.
Fig.11.3.3.Rigla optic
Nivelele snt instrumente utilizate la determinarea abaterilor suprafeelor fa
de poziia orizontal sau vertical.
Nivela simpl este compus dintr-un corp metalic , n care este montat un
tub de sticl , cu eter sau alcool, n aa fel umplut nct s rmn o bul de aer n
interior. Tubul este paralel cu baza nivelei. Pe tub sunt trasate dou repere princi-
pale, de o parte i de alta a poziiei mediane, iar de pe o parte i de alta a acestora
o serie de repere secundare. Suprafaa de verificat este orizontal atunci cnd bula
de aer este ncadrat de reperele principale. Nivelele de nalt precizie au sensibi-
litatea cuprins n domeniul 0,02 . .. 0,06/1 000 mm; prin sensibilitate nelegndu-
se nclinarea nivelei pentru care bula de aer se deplaseaz cu o diviziune fa de
poziia central.
Fig.11.3.4.Nivela
11.4.CALIBRE I ABLOANE.
T11
Tanaviosoft 2012
Calibrele au dou pri: partea trece" (T) i partea nu trece" (NT). Partea nu tre-
ce" are o lungime mai redus dect partea trece. Calibrele tampon se verific cu
mijloace optice de msurare, calibrele potcoav cu cale plan-paralele iar calibrele
inel cu contracalibre.
Calibrele de interstiii sunt msuri terminale sub form de lame cu feele plan-
paralele, utilizate la verificarea dimensiunilor inaccesibile altor mijloace de msu-
rare, de exemplu: jocul dintre dinii roilor dinate, jocul dintre culbutor i capul
supapei, abaterea de la planitate a ghidajelor mainilor-unelte etc.
Fig.11.4.3.Calibre de intestiie(spioni)
Dimensiunile se verific prin ncercri, introducnd calibrele cu joc alunec-
tor ntre suprafeele care se controleaz.
abloanele sunt mijloace de verificat executate din tabl avnd diferite profile
n funcie de piesele care se controleaz. Verificarea se face prin metoda fantei de
lumin.
T11-Mijloace de msurare i control autor: profesor Tanase Viorel 19
PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE
T11
Tanaviosoft 2012
abloanele pentru verificarea razelor sunt dispuse n truse, putnd fi utilizate la o
gam variat de valori a razelor.
Fig.11.4.4.Lere
Lerele pentru filete servesc la determinarea pasului filetelor. Trusele de abloane
de filet (lere de filet) pot fi pentru filetele metrice sau pentru filete n inci.
11.5.MIJLOACE DE MSUR
I CONTROL PENTRU PRESIUNI.
Mijloace de msurat presiuni. Presiunea p reprezint fora de apsare F pe
unitatea de suprafa A.
n funcie de baza de referin, presiunea este de dou feluri: presiune absolut i
presiune relativ.
Presiunea absolut se consider n raport cu vidul absolut.
Presiunea relativ se consider n raport cu presiunea atmosferic i poate fi
de dou feluri: suprapresiune i depresiune .
Suprapresiunea indic cu ct este mai mare presiunea dintr-un recipient de-
ct presiunea atmosferic, iar depresiunea indic cu ct este mai mic presiunea
dintrun recipient dect presiunea atmosferic. Aparatele pentru msurarea presi-
unilor pot fi:
manometre pentru msurarea suprapresiunilor;
vacuummetre pentru msurarea depresiunilor;
manovacuummetre pentru msurarea att a suprapresiunilor ct i a depresi-
unilor;
barometre pentru msurarea presiunii atmosferice.
T11
Tanaviosoft 2012
Manometrul cu tub elastic este aparatul cel mai frecvent utilizat n industrie pen-
tru msurarea suprapresiunilor. Tubul elastic are o seciune eliptic i este confec-
ionat din aliaje de cupru, iar pentru presiuni mai mari se folosesc oeluri aliate,
cu modul de elasticitate ridicat, sau oeluri inoxidabile pentru medii corosive. Prin
creterea presiunii n tub, acesta tinde s capete o seciune circular i s se n-
drepte, iar captul liber acioneaz prin sistemul de prghii.
T11
Tanaviosoft 2012
11.6.DICIONAR TEHNIC.
T11
Tanaviosoft 2012
11.7.TEST DE EVALUARE
MSURAREA PIESELOR(WORD)
Test de evaluare
MITUTOYO (QUIZ)
Aplicaie(por.)
11.8.LUCRAREA DE LABORATOR
MSURAREA PIESELOR
Lucrare de laborator
MSURAREA CU UBLERUL
Lucrare de laborator
MSURAREA CU MICROMETRUL
Lucrare de laborator
MSURAREA CU COMPARATORUL
Lucrare de laborator
11.9.ANEXE
http://www.didactic.ro/
http://www.4shared.com/account/dir/12148998/f0e35458/sharing.html?rnd=83
http://www.4shared.com/account/dir/19966750/2c584ca8/sharing.html?rnd=97
http://www.4shared.com/account/dir/8TRHB4qg/sharing.html?rnd=42
http://www.4shared.com/account/dir/s07DeCsa/sharing.html?rnd=10
http://www.4shared.com/account/dir/B2iZe_cW/sharing.html?rnd=42
T11
Tanaviosoft 2012
http://tvet.ro
http://class10c.wikispaces.com
tanaviosoft@yahoo.com
11.10.STANDARDE de PREGTIRE
PROFESIONAL
Site-ul de mai jos permite utilizarea Auxiliarelor curriculare elaborate prin
programul PHARE.
http://tvet.ro
http://www.edu.ro
T12
Tanaviosoft 2012
T12
Tanaviosoft 2012
2. NORME PENTRU PRELUCRAREA METALELOR PRIN ASCHIERE
2.1. Repartizarea sarcinilor de munca la preluarea metalelor prin aschiere
Realizarea sarcinii de munca
Art. 5. - (1) Deservirea masinilor-unelte este permisa numai lucratorilor calificati si
instruiti special pentru acest scop.
(2) Lucratorii in formare (calificare) vor fi supravegheati o perioada de timp de 1-3
luni, in functie de complexitatea lucrului, de un lucrator calificat si vor lucra sin-
guri numai dupa ce conducatorul locului de munca il va testa practic si teoretic
asupra cunoasterii normelor si exploatarii corecte a utilajului.
Art. 6. - Se interzice lucrul la masini-unelte fara ca lucratorii sa posede
documentatia necesara ( desene, fise tehnologice , planuri de operatii , schema de
ungere si instructiuni speciale de securitate a muncii corelate cu prevederile din
cartea tehnica a masinii-unelte) cu exceptia lucrului dupa piese model.
Art. 7. - Ajutorul de lucrator va lucra numai in prezenta lucratorului.
Art. 8. - Ridicarea , montarea, demonstrarea subansamblelor si dispozitivelor, a
accesoriile, sculelor si pieselor de pe masini-unelte, care depasesc 20 kg se vor face
cu mijloace de ridicat adecvate, tinindu-se cont de prescriptiile Normelor de Igie-
na Muncii privind efortul fizic.De la caz la caz, in functie de frecventa operatiilor
de ridicare, se va aprecia necesitatea dotarii cu mijloace ajutatoare de ridicat si
transportat , chiar daca sarcinile sunt mai mici de 20 kg.
DESERVIREA MASINILOR-UNELTE
Art. 9. - Inainte de inceperea lucrului,lucratorul va controla starea masinii, a dis-
pozitivelor de comanda (pornire-oprire si schimbarea sensului miscarii), existenta
si starea dispozitivelor de protectie si a gratarelor din lemn.
Art. 10. - Lucratorul care deseveste o masina-unealta actionata electric va verifica
zilnic:
a) integritatea sistemului de inchidere a carcaselor de protectie (usi, capace etc);
b) starea de contact intre bornele de legare la pamant si conductorul de protectie ;
c) modul de dispunere a cablurilor flexibile ce alimenteaza partile mobile, cu ca-
racter temporar, precum si integritatea invelisurilor exterioare ;
d) continuitatea legaturii la centura de impamantare.
Art. 11. - Se interzice lucratorilor care deservesc masinile-unelte sa execute
reparatii la masini sau instalatii electrice.
Art. 12. - In mod obligatoriu , masina-unealta , agregatul, linia automata vor fi
oprite si scula indepartata din piesa in urmatoarele cazuri :
a) la fixarea sau scoaterea piesei de prelucrat din dispozitivele de prindere atunci
cand masina nu este dotata cu un dispozitiv special care permite executarea aces-
tor operatii in timpul functionarii masinii :
T12-N.T.S.M. autor: profesor Tanase Viorel 2
PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE
T12
Tanaviosoft 2012
b) la masurarea manuala a pieselor ce se prelucreaza ;
c) la schimbarea sculelor si a dispozitivelor;
d) la oprirea motorului transmisiei comune in cazul cand masina este actionata de
la aceasta transmisie.
Art. 13. - In mod obligatoriu, se vor deconecta motoarele electrice de antrenare ale
masinii-unealta, agregatului, liniei automate in urmatoarele cazuri:
a) la parasirea locului de munca sau zonei de polideservire, chiar si pentru un
timp scurt ;
b) la orice intrerupere a curentului electric ;
c) la curatirea si ungerea masinii si la indepartarea aschiilor ;
d) la constatarea oricaror defectiunii in functionare.
Art. 14. - In cazul cand in timpul functionarii se produc vibratii, masina se va opri
imediat si se va proceda la constatarea si inlaturarea cauzelor. In situatia in care
acestea sunt determinate de cauze tehnice, se va anunta conducatorul procesului
de munca.
Art. 15. - Dupa terminarea lucrului sau la predarea schimbului, lucratorul este
obligat sa curete si sa unga masina, sa lase ordine la locul de munca si sa comuni-
ce schimbului urmator , toate defectiunile care au avut loc in timpul lucrului, pen-
tru a nu expune la accidente lucratorul care preia masina.
Art. 16. - Inlaturarea aschiilor si pulberilor de pe masinile-unelte se va face cu aju-
torul maturilor, periilor speciale sau carligelor. Se interzice inlaturarea aschiilor cu
mana. Se interzice suflarea aschiilor sau pulberilor cu jet de aer ; aceasta operatie
este permisa numai cu justificari tehnologice sau constructive si cu folosirea aeru-
lui comprimat de maxim 2 atm.
Art. 17. - Evacuarea deseurilor de la masini se va face ori de cate ori prezenta aces-
tora este stanjenitoare pentru desfasurarea procesului de productie sau pentru
siguranta operatorului si cel putin o data pe pe schimb.
Art. 18. - Piesele prelucrate, materialele , deseurile se vor aseza in locuri stabilite si
nu vor impiedica miscarile lucratorilor, functionarea masinii si circulatia pe caile
de acces. Piesele prelucrate, materialele si deseurile cu dimensiuni mai mici se vor
depozita in containere.
Art. 19. - (1) Gratarele din lemn de la masini vor fi mentinute curate si in buna sta-
re, evitandu-se petele de ulei.
(2) Petele de ulei de pe gratare sau paviment se inlatura prin acoperire cu
rumegus.
Art. 20. - Se interzice spalarea mainilor cu emulsii sau uleiuri de racire , produse
inflamabile ( benzina, tetraclorura de carbon, silicat de sodiu etc.) precum si
stergerea lor cu bumbac utilizat la curatare masinii.
T12-N.T.S.M. autor: profesor Tanase Viorel 3
PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE
T12
Tanaviosoft 2012
2.2. .PRELUCRAREA METALELOR PRIN STRUNJIRE
Fixarea si demontarea sculelor
Art. 21. - (1) Fixarea cutitelor de strung in suport se face astfel incat inaltimea
cutitului sa corespunda procesului de aschiere.
(2) Partea din cutit care iese din suport nu va depasi de 1,5 ori inaltimea corpului
cutitului pentru strunjirea normala.
(3) Fixarea cutitului in suport se va face toate suruburile din dispozitivul portscu-
la.
T12
Tanaviosoft 2012
(2) La sfirsitul prelucrarii se va indeparta mai intai cutitul si apoi se va opri
masina.
Art. 32. - La prelucrarea intre varfuri se vor folosi numai antrenoare( inimi de an-
trenare ) de tip protejat sau saibe de antrenare protejate.
Art. 33. - La prelucrarea pieselor prinse cu bucse elastice, strangerea , respectiv
desfacerea bucsei se vor face numai dupa oprirea completa a masinii.
Art. 34. - (1) Se interzice urcarea pe platoul strungului carusel in timpul cat acesta
este conectat la reteaua de alimentare.
(2) se interzice asezarea sculelor si pieselor pe platou daca utilajul este conectat la
reteaua electrica de alimentare.
Art. 35. - Pe strungurile automate se vor prelucra numai bare drepte, tesite la am-
bele capete.
T12
Tanaviosoft 2012
2.3. PRELUCRAREA METALELOR PRIN FREZARE
Fixarea sculei
Art. 36. - Inainte de fixarea frezei se va verifica scutirea acesteia, daca aceasta co-
respunde materialului ce urmeaza a se prelucra, precum si regimul de lucru indi-
cat in fisa de operatii.
Art. 37. - Montarea si demontarea frezei se vor face cu mainile protejate.
Art. 38. - Dupa fixarea si reglarea frezei, se va regla si dispozitivul de protectie,
astfel incat dintii frezei sa nu poata prinde mainile sau imbracamintea lucratorului
in timpul lucrului.
Fixarea pieselor
Art. 39. - (1) Fixarea pieselor pe masina de frezat se va executa cu dispozitive spe-
ciale de fixare sau in menghina.
(2) Se interzic improvizatiile pentru fixarea pieselor.
Art. 40. - La fixarea in menghina sau direct pe masa masinii a pieselor cu
suprafete prelucrate, se vor folosi menghine cu faclci zimtate sau placi de reazem
si strangere zimtate.
Art. 41. - In timpul fixarii sau desprinderii piesei, precum si la masurarea pieselor
fixate pe masa masinii de frezat, se va avea grija ca distanta dintre piesa si freza sa
fie cat mai mare.
Pornirea si exploatarea frezelor
Art. 42. - (1) La operatia de frezare,cuplarea avansului se va face numai dupa por-
nirea frezei.
(2) La oprirea masinii de frezat, se va decupla mai intai avansul, apoi se va opri
freza.
Art. 43. - In timpul functionarii masinii de frezat, nu este permis ca pe masa ei sa
se gaseasca scule sau piese nefixate.
Art. 44. - In timpul inlocuirii rotilor de schimb, masina de frezat va fi deconectata
de la retea.
Art. 45. - Verificarea dimensiunilorpieselor fixate pe masa masinii , precum si a
calitatii suprafetei prelucrate,se vor face numai dupa oprirea masinii.
T12
Tanaviosoft 2012
2.4. . PRELUCRAREA METALELOR PRIN RABOTARE, MORTEZARE SI
BROSARE
Art. 46. - Inainte de fixarea cutitului in suport, se vor verifica ascutirea si profilul
cutitului, precum si daca acesta corespunde materialului care se lucreaza si regi-
mului de lucru indicat in planul de operatii.
Art. 47. - (1) Brosele se vor monta si demonta cu dispozitive special construite in
acest scop.
(2) Este interzis a manevra brosa cu mana libera.
Fixarea pieselor
Art. 48. - Piesele de prelucrat se vor fixa rigid pe masa masinii, in menghina sau
cu ajutorul dispozitivelor de fixare.
Pornirea si exploatarea masinii
Art. 49. - Inaintea pornirii masinii, se va verifica fixarea sculei si a piesei si se va
controla sa nu ramana chei sau piese nefixate pe masa masinii.
Art. 50. - Inaintea inceperii lucrului, la masinile de rabotat si mortezat, dupa por-
nirea acestora, se vor executa cateva curse de mars in gol pentru verificarea
functionarii.
Art. 51. - In timpul functionarii masinii de rabotat, este interzisa folosirea spatiului
dintre ghidajele rabotezei pentru pastrarea sculelor sau a altor materiale.
Art. 52. - In cazul prelucrarii prin rabotarea unei piese ale carei dimensiuni
depasesc masa mobila a rabotezei, pe toata durata lucrului se va ingradi zona res-
pectiva.
Art. 53. - Masinile de brosat vor fi prevazute cu dispozitive corespunzatoare de
racire a sculei. Brosele nu se vor raci cu bumbac sau carpe ude.
T12
Tanaviosoft 2012
2.5. PRELUCRAREA METALELOR PRIN GAURIRE, ALEZARE SI HONUIRE
Fixarea si demontarea sculelor
Art. 54. - Mandrinele pentru fixarea burghielor si alezoarelor se vor strange si des-
face numai cu chei adecvate, care se vor scoate inainte de pornirea masinii.
Art. 55. - Burghiul sau alezorul din mandrina de prindere va fi bine centrat si fi-
xat.
Art. 56. - Scoaterea burghiului sau alezorului din mandrina se va face numai cu
ajutorul unei scule speciale.
Art. 57. - Se interzice folosirea burghielor , cu coada conica in universalelor
masinilor.
Art. 58. - Se interzice folosirea burghielor cu coada cilindrica in bucse conice.
Art. 59. - Se interzice folosirea burghielor, alezoarelor sau sculelor de honuit cu
cozi uzate sau care prezinta crestaturi, urme de lovituri etc.
Art. 60. - Se interzice folosirea burghielor necorespunzatoare sau prost ascutite.
Art. 61. - Ascutirea burgielor se va face numai cu burghiul fixat in dispozitive spe-
ciale.
Art. 62. - Cursa sculei va fi astfel reglata incat aceasta sa se poata retrage cat mai
mult la fixarea sau desprinderea piesei.
Fixarea pieselor
Art. 63. - Inaintea fixarii piesei pe masa masinii, se vor curata canalele de aschii.
Art. 64. - Prinderea si desprinderea piesei pe si de pe masa masinii, se vor face
numai dupa ce scula s-a oprit complet.
Art. 65. - Fixarea piesei pe masa masinii se va face in cel putin doua puncte,fie cu
ajutorul unor dispozitive de fixare,fie cu ajutorul menghinei.
Pornirea si exploatarea masinii.
Art. 66. - Inaintea pornirii masinii, se va alege regimul de lucru corespunzator
operatiei care se executa, sculelor utilizate si materialului piesei de prelucrat.
Art. 67. - La operatia de honuire, avand in vedere materialele din care sunt reali-
zate sculele,introducerea si scoaterea in si din alezajul piesei de prelucrat se vor
face cu foarte mare atentie, pentru a evita sspargerea placilor de honuire.
Art. 68. - In timpul functionarii masinii, se interzice franarea cu mana a axului
portmandrina.
Masina de gaurit portative
Art. 69. - Masinile de gaurit portative se vor porni numai dupa ce au fost ridicate
de pe masa.
Art. 70. - Masinile de gaurit portative se vor lasa din mana ( se vor depune ) nu-
mai dupa oprirea burghiului.
T12
Tanaviosoft 2012
2.6. PRELUAREA METALELOR PRIN RECTIFICARE SI POLIZARE
Fixarea sculelor
Art. 71. - Alegerea corpului abraziv se va face in functie de felul materialului de
prelucrat, de forma si dimensiunile piesei de prelucrat, de calitatea suprafetei ce
trebuie obtinuta, de tipul si starea, masinii de felul operatiei de prelucrare.
Art. 72. - Montarea corpurilor abrazive pe masini se face de catre persoane bine
instruite si autorizate de conducerea unitatii sa execute astfel de operatii.
Art. 73. - La montarea corpului abraziv pe masina, se va verifica marcajul si aspec-
tul suprafetei corpului abraziv si se va efectua controlul la sunet, conform stan-
dardelor in vigoare sau conform documentatiei tehnice de produs.
Art. 74. - Fixarea corpului abraziv va asigura o centrare perfecta a acestuia in ra-
port cu axa de rotatie.
Art. 75. - (1) Corpurile abrazive cu alezaj mic ( diametrul alezajului cu minim 12
mm mai mare decat diametrul arborelui ) se fixeaza cu flanse fara butuc.
(2) Corpurile abrazive cu diametrul exterior mai mare de 350 mm se fixeaza cu
flanse cu butuc.
Art. 76. - Flansa fixa 9 de sprijin ) va fi solidarizata cu arborele printr-un mijloc de
fixare; flansa mobila ( de strangere ) va intra cu joc pe butuc sau arbore, ajustajul
fiind cel indicat in STAS 9092/1-1983.
Art. 77. - Corpul abraziv va intra liber ( nefortat ) pe arbore, in cazul flanselor fara
butuc, respectiv pe flansa fixa si pe cea mobila, in cazul flanselor cu butuc, abateri-
le limita fiind cele indicate in STAS 9092/1-83.
Art. 78. - Momentul de stringere al piulitei centrale la corpurile abrazive cu alezaj
mic, precum si numarul suruburilor, diametrul si momentul lor de strigere, la
flansele cu butuc, sunt cele indicate in STAS 6177/1-87 si STAS 9092/1-83.
Art. 79. - (1) Daca jocul dintre alezajul corpului abraziv si arbore este sub limita
inferiora, gaura va fi largita cu mare atentie, pentru a nu se produce fisuri.
Operatia va fi executata pe o masina care sa permita prinderea centrica a corpului
abraziv si cu ajutorul unei scule adecvate (diamant, carburi metalice).
(2) Nu este admisa largirea gaurii prin spargere cu dalta.
(3) Dupa largire, corpul abraziv se controleaza la sunet si la rezistenta de rotire.
Art. 80. - La montajul corpurilor abrazive, intre acestea si flansa se introduc garni-
turi din carton presat ale cararor dimensiuni sunt conform STAS 6177/1-87.
Art. 81. - Inainte de montare, toate suprafetelwe in contact reciproc ale corpului
abraziv, garniturilor si flanselor vor fi bine curatate de orice corp strain cu ajutorul
aspiratorului, aerului comprimat sau periei.
T12
Tanaviosoft 2012
Art. 82. - (1) Pentru montarea corpurilor abrazive cu alezaj mic, se vor utiliza
bucse de otel, pentru a compensa diferenta dintre diametru alezajului corpului
abraziv si diametru arborelui.
(2) Lungimea bucsei de otel nu va depasi grosimea corpului abraziv in zona aleza-
jului.
Art. 83. - (1) Inainte de efectuarea controlului rezistentei la rotire si/sau inceperea
functionarii in gol, ansamblul corp abraziv- flanse cu butuc se echilibreaza static
si, unde este posibil, se echilibreaza dinamic.
(2) Fixarea contragreutatilor de echilibrare va fi asigurata corespunzator.
(3) Este interzisa echilibrarea corpurilor abrazive prin practicarea unor scobituri
pe suprafata acestora.
Art. 84. - Montarea si fixarea mai multor corpuri abrazive pe acelasi arbore este
permisa numai pentru masini dotate cu acasta posibilitate.
Art. 85. - Atat persoana instruita sa monteze corpul abraziv cat si utilizatorul vor
verifica, respectiv vor folosi corpul abraziv la turatia (sau viteza de lucru) inscrisa
pe acesta sau pe eticheta de fabricatie.
Art. 86. - Nu este permisa utilizarea pe masini a corpurilor abrazive ale caror
tutatii sau viteze periferice nu sunt inscriptionate.
Art. 87. - Este interzisa utilizarea corpurilor abrazive cu liant magnezic, in cazul in
care a trecut mai mult de un an de la fabricarea lor.
Art. 88. - La montarea corpurilor abrazive cu alezaj mare, centrarea acestora se va
realiza prin baterea lor pe circumferinta, cu ajutorul unui ciocan din lemn.
Art. 89. - Se interzice montarea corpurilor abrazive cu mai multe garnituri supra-
puse.
Art. 90. - Corpurile abrazive cu tija vor fi astfel fixate incit lungimea libera a cozii
sa nu deoaseasca, pentru turatia respectiva, pe cea indicata de producator.
Art. 91. - (1) Se interzice utilizarea dornului port-piatra dimensionat
necorespunzator, ca lungime si diametru in raport cu partea de prindere.
(2) Se interzice folosirea dornului port-piatra care prezinta vibratii sau
excentricitati (neechilibrat dinamic).
Pornirea si exploatarea masinilorde rectificat si polizat
Art. 92. - Masinile care utilizeaza corpuri abrazive nu se vor porni daca corpul
abraziv este in contact cu piesa de prelucrat.
Art. 93. - (1) La prelucrarile cu corpuri abrazive se vor evita contactele bruste cu
piesa sau solicitarile prin soc.
(2) Contactul cu piesa se va realiza lent si progresiv.
T12
Tanaviosoft 2012
Art. 94. - La prelucrarile cu corpuri abrazive este interzisa marirea artificiala a
presiunii pe corpul abraziv prin utilizarea de diverse elemente ajutatoare (parghii,
greutati, etc.).
Art. 95. - In timpul lucrului va fi evitata uzura neuniforma a corpului abraziv,
procedandu-se imediat la corectarea (diamantarea) sau inlocuirea celui uzat neu-
niform.
Art. 96. - Nu este permisa prelucrarea cu suprafetele laterale ale corpurilor abrazi-
ve atunci cand masina nu a fost construita pentru astfel de prelucrari sau cand
corpul abraziv nu este conceput pentru astfel de prelucrari.
Art. 97. - (1) Operatia de indreptare a corpurilor abrazive se va face numai cu aju-
torul sculelor speciale de indreptat (corectat). Coprectarea se va face cu multa
emulsie de racire.
(2) Dupa operatia de indreptare, corpul abrazivului va fi echilibrat.
(3) Se impune verificarea periodica a echilibrarii pe timpul duratei de folosire a
corpului abraziv.
Art. 98. - (1) In cazul utilizarii procedeului de rectificare umeda, lichidul va spala
corpul abraziv pe intreaga suprafata de lucru si va ela timp pentru a evita
stationarea corpului abraziv in lichid.
(2) Sunt exceptate de la aceasta regula rectificarile executate pe masini special
adaptate pentru prelucrare in mediul umed.
Art. 99. - Este interzisa utilizarea lichidelor de racire puternic bazice la racirea
corpurilor abrazive cu liant organic.
Art. 100. - La rectificarea uscata a aliajelor de magneziu este interzisa utilizarea
corpurilor abrazive care au fost folosite in prealabil la prelucrarea metalelor feroa-
se.
Art. 101. - Este interzisa utilizarea imbinarilor metalice la curelelel masinilor de
polizat la care se prelucraza aliaje de magneziu.
Art. 102. - Lagarele arborelui pe care se afla montat corpul abraziv vor fi foarte bi-
ne unse pentru evitarea supraincalzirii, care poate provoca spargerea corpului
abraziv.
Art. 103. - Turatia arborelui pe care se monteaza corpul abraziv va fi controlata
periodic si in mod obligatoriu, dupa fiecare reparatie sau revizie, iar pentru poli-
zoarele portative va fi verificat si regulatorul, tinindu-se evidenta acestor controa-
le.
Art. 104. - Arborii, flansele si celelalte parti ale masinii pe care se monteaza corpu-
rile abrazive vor fi controlate periodic si mentinute la cotele prescrise.
Art. 105. - Reglarea suportilor si vizierelor de protectie va fi executata cu corpul
abraziv in stare de repaus.
T12-N.T.S.M. autor: profesor Tanase Viorel 11
PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE
T12
Tanaviosoft 2012
Art. 106. - Este interzisa modificarea masinilor in scopul utilizarii unor viteze su-
perioare de lucru sau diametre superioare de corpuri abrazive.
Art. 107. - Corpul abraziv al carui diametru a fost micsorat datorita uzurii poate fi
utilizat la viteza periferica de lucru corespunzatoare corpului abraziv nou obtinut.
Art. 108. - Corpurile abrazive utilizate partial, care se demonteaza si se
depoziteaza in vederea unei reutilizari, se supun acelorasi controale inainte de re-
utilizare, ca si corpurile abrazive noi.
Art. 109. - Corpurile abrazive vor fi ferite de lovituri si trepidatii.
Art. 110. - Se interzice manipularea corpurilor abrazive prin rostogolire.
Art. 111. - Toate corpurile abrazive, cu exceptia celor cu liant bachelitic, vor fi con-
trolate la sunet, conform prevederilor din STAS 6177/1-87, inainte de fiecare utili-
zare sau reutilizare.
Art. 112. - Corpurile abrazive care au fost supuse la o prelucare mecanica vor fi
incercate inainte de a fi reutilizate conform prevederilor din STAS 6177/1-87.
Art. 113. - Inainte de inceperea lucrului la fiecare montare pe masina, corpurile
abrazive vor fi incercate la rotirea in gol.
POLIZAREA MANUALA
Art. 114. - (1) Polizorul manual nu se va lasa din mana la intreruperea lucrului
decat dupa oprirea completa a corpului abraziv.
(2) Pentru prevenirea pericolului de lovire a corpului abraziv la intreruperea lu-
crului, polizoarele manuale se vor aseza in suporti special executati. Suportii ori-
zontali nu vor fi folositi in stare uzata.
Art. 115. - Polizoarele manuale vor fi utilizate la operatiile de polizare exterioara
numai daca corpurile abrazive sunt protejate cu o carcasa de protectie
corespunzatoare.
Art. 116. - Polizoarele manuale vor fi pornite numai daca corpul abraziv nu este in
contact cu un corp care sa impiedice rotirea lui libera.
Art. 117. - La polizoarele manuale actionate pneumatic sau electric, nu va fi
depasita turatia maxima a corpului abraziv, functie de diametrul maxim admisibil
al acestuia, functie de natura piesei abrazive si turatia maxima a polizorului.
Marcarea corpurilor abrasive
Art. 118. - Viteza periferica maxima de lucru a corpurilor abrasive este cea care se
afla inscriptionata pe suprafata, eticheta, garniture corpului abraziv sau este indi-
cate de producator.
Art. 119. - Este interzisa utilizarea corpurilor abrasive fara marcaj sau cu marcaj
neclar, din care nu se poate stabili cu precizie viteza periferica de lucru sau turatia
de lucru.
T12
Tanaviosoft 2012
Art. 120. - Marcarea corpurilor abrasive este facute pe acestea sip e eticheta de
control. Marcajul pe eticheta de control va contine cel putin urmatoarele date:
a) Marca de fabrica a unitatii producatoare;
b) Numarul standardului de forma si dimensiuni;
c) Simbolul materialului abraziv;
d) Granulatia;
e) Gradul de duritate;
f) Simbolul liantului;
g) Structura;
h) Turatia maxima de lucru in rotatii pe minut;
i) Viza controlului C.T.C.;
j) Data fabricatiei pentru corpurile abrasive cu liant magnezic.
Art. 121. - Marcajul de pe corpurile abrasive cu diametrul exterior mai mare de
100 mm va contine obligatoriu turatia maxima de lucru sau viteza periferica ma-
xima de lucru.
Polizarea cu pila disc
Art. 122. - Lucratorii care executa operatii de ajustare a pieselor turnate din aliaje
de aliminiu, cu polizorul cu pila disc, vor fi instruiti si autorizati pentru aceasta
activitate.
Art. 123. - Inainte de inceperea lucrului, se controleaza starea tehnica a pilelor
disc, suportii de sprijin, carcasa de protectie si instalatia electrica de alimentare.
Art. 124. - Suourtul de sprijin va fi astfel reglat, incat punctual superior de contact
al piesei cu corpul abraziv sa se gaseasca pe planul orizontal care trece prin cen-
trul corpului abraziv sau mai sus cu cel mult 10 mm, iar distanta dintre suport si
pila disc sa nu depaseasca 3 mm.
Art. 125. - Dintii pilelor disc nu vor fi lipiti sau incarcati cu aluminiu.
Art. 126. - (1) Pila disc va fi montata correct, astfel incat san u aiba joc radial.
(2) Dupa montarea, inainte de inceperea lucrului, polizorul va fi incercat prin
functionare in gol la turatie de regim.
Art. 127. - Se interzice introducerea brusca a pieselor in pila disc.
Art. 128. - Se interzice ajustarea la polizorul cu pila disc a pieselor turnate din alte
materiale decat aliajele de aluminiu.
Art. 129. - Se interzice ajustarea pieselor fara ca acestea sa fie sprijinite pe support.
T12
Tanaviosoft 2012
SLEFUIREA MECANICA
Art. 130. - Fixarea, probarea si corectarea circumferintei saibelor de lustruire se
supun acelorasi reguli ca si corpurile abrasive.
Art. 131. - (1) la exploatarea instalatiilor automate de slefuire sau lustruire, schim-
barea saibelor, periilor sau benzilor abrasive se va axecuta de catre personal in-
struit special si autorizat intern in acest scop.
(2) Orice interventie asupra elementelor mobile se va face numai dupa oprirea
acestora.
2.7. . Prelucrarea metalelor prin aschiere printr-o succesiune de prelucrari (masini-
unelte agregat si masini automate)
Fixarea sculelor
Art. 132. - Inainte de fixarea sculelor in port-scule se vor verifica unghiurile de
ascutire, profilul precum si daca acestea corespund materialului care se
prelucreaza.
Fixarea pieselor
Art. 133. - Piesele ce urmeaza a se prelucra se vor fixa rigid pe masa agregatului
cu ajutorul dispozitivului de fixare.
Exploatarea masinilor-unelte agregat si liniilor automate
Art. 134. - Inainte de inceperea lucrului, masina-unelta agregat va fi reglata pentru
regimul de prelucrare prescris in documentatia tehnica.
Art. 135. - La orice zgomot suspect in timpul functionarii agregatului, se va
actiona butonul "STOP".
Art. 136. - Se interzice reglarea supapelor de siguranta peste limitele prescrise
pentru a evita deteriorarea unor elemente din instalatie.
Art. 137. - Se interzice blocarea releelor de presiune.
Art. 138. - In cazul aparitiei unor scurgeri de lichid la conducte sau racorduri, va fi
oprita masina agregat si remediata defectiunea.
Art. 139. - Se interzice racirea sculelor cu bumbac sau carpe ude; racirea sculelor
se face numai cu instalatii speciale destinate acestui scop.
Art. 140. - Este interzis accesul in spatiile de deplasare a port-sculelor automate.
Art. 141. - Este interzis accesul in spatiile de deplasare a pieselor in timpul
transportarii acestora intre posturile de lucru sau punctele de depozitare.
Art. 142. - In cazul in care sistemul de masini este prevazut cu mecanisme pentru
schimbarea pieselor la posturile de lucru, de tip roboti sau maini mecanice, este
interzis accesul in zona de manevra a acestor mecanisme in perioada cat sunt in
functiune.
Art. 143. - Curatirea de aschii se face de la distanta si numai cand linia automata
este oprita.
T12-N.T.S.M. autor: profesor Tanase Viorel 14
PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE
T12
Tanaviosoft 2012
Art. 144. - Reparatiile si reglajele se vor executa numai de personal calificat si in-
struit pentru aceste operatii, numai dupa deconectarea masinii de sub tensiune si
inchiderea aerului de la instalatiile pneumatice.
Art. 145. - Repararea instalatiilor pneumatice este permisa numai dupa inchiderea
aerului de la retea si scoaterea de sub tensiune a liniei automate.
Art. 146. - Umplerea cu petrol a buteliilor de suflat si de uns tarozi se va face nu-
mai dupa inchiderea aerului de la retea si descarcarea completa a presiunii din
butelii.
Art. 147. - Este interzis a se aseza scula, instrumentela de masurare si control etc.,
pe elementele liniei automate. Acestea se vor aseza pe rastele sau mese special
amenajate.
Art. 148. - Este interzisa cu desavarsire apropierea de uneltele de lucru dupa cu-
plarea liniei automate la retea.
Art. 149. - Operatorul principal este obligat sa avertizeze, prin intermediul dispo-
zitivelor acustice si optice, cuplarea liniei automate la retea.
Art. 150. - Actionarea organelor de comanda se va face numai de la pupitrul de
comanda.
Art. 151. - Este interzisa traversarea liniei automate prin alte locuri decat pe culoa-
rele prevazute in acest scop.
Art. 152. - Controlul pieselor intre operatii este permis numai dupa scoaterea liniei
automate de sub tensiune.
T12
Tanaviosoft 2012
2.8. DEBITAREA MATERIALELOR PRIN TAIERE CU FERASTRAIE
Fixarea sculelor
Art. 153. - Fixarea discului taietor pe axul ferastraului circular se face cu doua
flanse de acelasi diametru.
Art. 154. - Inaintea montarii discului taietor al ferastraielor circulare se vor curata
cu grija suprafetele de contact ale flanselor si discului.
Art. 155. - (1) Diametru flanselor de fixare a discului taietor va fi de cel putin 1/3
din diametru discului.
(2) La viteze periferice ale discului taietor mai mari de 12 m/sec, diametru
flanselor de stragere va fi egal cu 1 din diametrul discului.
Art. 156. - La montarea discului taietor se va realiza centrarea si echilibrarea corec-
ta a acestuia.
Fixarea materialului
Art. 157. - Asezarea materialului de debitat pe masa ferastraului circular se va face
astfel incat inaltimea de taiere sa fie cat mai redusa, adica numarul dintilor care
taie concimitent sa fie cat mai redus.
Art. 158. - La ferastraiele circulare prevazute cu dispozitive de fixare a piesei in
plan orizontal si vertical se vor utiliza concomitent ambele dispozitive.
Art. 159. - Fixarea materialului de debitat si sustinerea semifabricatelor debitate se
vor realiza astfel incat sa se evite caderea neprevazuta a acestora.
Art. 160. - Fixarea materialului la debitarea cu ferastraul alternativ se va face cu
ajutorul menghinei, iar capetele libere ale materialului de debitat vor fi sprijinite
pe un suport cu role.
Art. 161. - La asezarea si fixarea materialului pe masa masinii de debitat, precum
si la desprinderea si scoaterea materialului de pe masa, masina va fi oprita, iar
rama cu panze va fi in pozitie ridicata si asigurata in aceasta pozitie.
Exploatarea masinilor de debitat
Art. 162. - (1) La exploatarea masinilor de debitat se vor respecta intocmai
indicatiile unitatii constructoare privind dimensiunile si calitatea materialului care
se debiteaza, precum si vitezele periferice admise.
(2) Se vor respecta intocmai instructiunile de exploatare ale constructorului
masinii si ale producatorului de discuri taietoare.
Art. 163. - Pe ferastraiele circulare obisnuite nu se vor debita materialele la care
lungimea zonei de contact dintre piesa si discul taietor depaseste 50 mm.
Art. 164. - Se interzice utilizarea discurilor taietoare cu dinti tociti, adica avand
muchiile taietoare rotunjite, respectiv daca inaltimea dintilor este mai mica decat
70% din inaltimea dintilor discului nou.
T12
Tanaviosoft 2012
Art. 165. - (1) Discurile taietoare la care au aderat particule din materialul debitat
pot fi utilizate daca este posibila curatirea lor si daca in procesul de taiere nu a
avut loc o incalzire excesiva.
(2) Desprinderea materialui de pe discurile taietoare se face cu ajutorul unei scule
cu muchii neascutite.
Art. 166. - Se interzice utilizarea discurilor taietoare care prezinta crapaturi, au trei
dinti lipsa pe toata circumferinta, au doi dinti alaturati lipsa sau la care s-a rupt un
dinte de sub cercul bazei dintilor.
Art. 167. - Se interzice solicitarea la incovoiere prin presare laterala a discului
taietor, atat in timpul lucrului, cat si dupa deconectarea masinii de la retea.
Art. 168. - Se interzice debitarea materialelor nefixate pe masa masinii.
Art. 169. - Inaintea inceperii lucrului la ferastraul alternativ, se vor alege ritmuri
de taiere si panza corespunzatoare materialului de taiat.
Art. 170. - Dupa fixarea panzei se va porni ferastraul alternativ in gol, verificandu-
se functionarea tuturor comenzilor.
Art. 171. - In timpul lucrului lucratorul va avea o pozitie laterala fata de planul
panzei de ferastrau.
Art. 172. - Se interzice utilizarea panzei de ferastru panglica la care lipsesc mai
mult de trei dinti pe metru sau doi dinti consecutivi.
Art. 173. - Dupa coborarea ramei cu panze in pozitia de lucru si inceperea taierii
se va deschide imediat robinetul pentru lichidul de racire.
Art. 174. - Se interzice utilizarea la ferastraul alternativ a panzelor care au pe toata
lungimea lor cinci dinti lipsa sau trei dinti alaturati lipsa.
Art. 175. - Ungerea si curatirea masinii de debitat, respectiv scoaterea jgheabului
de colectare a aschiilor, se vor face numai dupa oprirea masinii si cu rama in
pozitie superioara.
T12
Tanaviosoft 2012
2.9. .PRELUCRAREA MANUALA A METALELOR PRIN ASCHIERE
Art. 176. - La operatiile de prelucrare manuala a pieselor prinse pe strung, cu pila,
sabarul sau pinza abraziva se vor respecta urmatoarele :
a) operatiile se vor executa numai atunci cand sunt prevazute in planul de
operatii;
b) se va indeparta caruciorul port-cutit cat mai mult de piesa;
c) la pilirea pieselor se va tine manerul pilei cu mana stanga, iar capatul pilei cu
mana dreapta;
d) la prelucrarea muchiilor pieselor cu sabarul sau panza abraziva, acestea se vor
aplica pe partea piesei care se roteste dinspre lucrator;
e) La prelucrarea interioara a pieselor cu panza abraziva, aceasta se va infasura pe
o bucata de lemn cu sectiunea rotunda.
T12
Tanaviosoft 2012
3. PREVEDERI DE PROIECTARE PRIVIND MIJLOACELE DE PRODUCTIE
UTILIZATE LA PRELUCRAREA METALELOR PRIN ASCHIERE
3.1. CLADIRI SI ALTE CONSTRUCTII
Conditii de amplasare
Art. 177. - Atelierele mecanice de prelucrare prin aschiere a metalelor, inclusiv
incaperile auxiliare, administrative si social sanitare ale acestora, se vor amplasa si
amenaja in asa fel incat sa fie respectate prevederile Normelor Generale de Securi-
tate a Muncii precum si Normele Generale de Paza si Stingerea Incendiilor.
Art. 178. - Atelierele mecanice de prelucrare prin aschiere a metalelor care se
gasesc impreuna cu alte ateliere diferite in aceeasi hala, vor trebui sa
indeplineasca conditiile de amplasare a atelierelor pentru care prescriptiile sunt
cele mai restrictive.
Art. 179. - Atelierele mecanice de prelucrare prin aschiere amplasate in aceeasi ha-
la cu procese tehnologice care genereaza noxe dispersate in toata hala, vor fi sepa-
rate prin compartimentare.
Cai de circulatie
Art. 180. - Latimea cailor de circulatie din hale se va stabili conform prevederilor
Normelor Generale de Securitatea Muncii.
Art. 181. - In cazul cailor de circulatie din hale in care se gasesc linii de cale ferata,
sinele nu trebuie sa depaseasca nivelul drumului carosabil.
Pardoseli
Art. 182. - Pardoselile vor indeplini conditiile prevazute in Normele Generale de
Securitate a Muncii.
Acces in ateliere sau hale
Art. 183. - (1) Accesul in atelierele sau halele de prelucrari prin aschiere a metale-
lor se face prin usi cu dimensiuni corespunzatoare gabaritului mijloacelor de
transport, pieselor, produselor si utilajelor care trebuie sa fie introduse sau scoase
din hala.
(2) Usile trebuie sa previna patrunderea si formarea curentilor de aer rece.
Distante minime de amplasare
T12
Tanaviosoft 2012
Art. 185. - In cazul deservirii simultane a mai multor masini, utilaje sau instalatii
de catre o singura persoana, amplasarea acestora trebuie sa asigure posibilitatea
de urmarire a functionarii, in conditiile impuse de procesul tehnologic, fara peri-
cole de accidentare.
Art. 186. - Amplasarea si montarea masinilor-unelte si utilajelor se va face cu res-
pectarea prevederilor Normelor Generale de Securitate a Muncii si prevederilor
din standardele de stat in vigoare.
Art. 187. - La amplasarea masinulor-unelte, utilajelor inclusiv a agregatelor inde-
pendente care le compun, precum si a dotarilor locului de munca, se va tine sea-
ma de urmatorii factori, in sensul asigurarii unui effort minim din partea execu-
tantului si securitatii acestuia:
a) caracterul productiei si fluxul tehnologic:
- marimea seriei de fabricatie, marimea loturilor;
- forma, marimea si greutatea pieselor care se prelucreaza;
- modul de alimentare cu semifabricate si evacuare a produselor finite;
- gradul de mecanizare si automatizare;
- modul de actionare al lucratorului asupra utilajului, frecventa si amplitudinea
miscarilor efectuate de lucrator;
- modul de organizare si dotare al locului de munca;
- numarul de utilaje la care lucreaza acelasi lucrator;
- frecventa si complexitatea operatiilor de reglare a utilajelor si sculelor;
- frecventa si complexitatea operatiilor de revizie si reparatie a utilajelor pe locul
de functionare.
b) Complexitatea si particularitatile constructive si functionale ale utilajelor:
- spatii necesare deplasarii organelor mobile ale utilajelor,in timpul functionarii
acestuia;
- existenta unor agregate auxiliare ale utilajului amplasate in afara gabaritului
masinii propriu-zise ca: rezervoare si agregate de filtrare a lichidelor de racire, re-
zervoare si grupuri ale sistemului hidraulic de actionare etc.;
- spatii necesare deschiderii capacelor, usilor;
- spatii necesare demontarii anumitor parti ale utilajelor, in cursul operatiilor de
revizie si reparatie;
- spatii de acces pentru anumite mijloace de ridicat si transportat necesare
montarii, demontarii si intretinerii utilajului;
- existenta unor constructii speciale aferente utilajului (fundatii, canale).
c) Particularitatile constructive ale cladirilor:
- marimea si adancimea fundatiilor stalpilor halei;
T12
Tanaviosoft 2012
- existenta subsolurilor sau a unor niveluri inferioare si conditii impuse de struc-
tura de rezistenta respectiva;
- existenta unor canale pentru retele energetice la care este racordat utilajul sau
pentru transportarea de deseuri.
Art. 188. - La amplasarea masinilor de debitat se va tine seama de lungimea ma-
xima a materialelor care trebuie debitate, respectiv a pieselor debitate.
T12
Tanaviosoft 2012
Art. 197. - Masinile - unelte si partile componente ale acestora trebuie astfel con-
cepute incat sa asigure evacuarea cu usurinta a aschiilor si a lichidului de racire si
ungere.
Art. 198. - In rezervoarele sistemelor hidraulice de ungere si racire amplasate se-
parat de batiuri, precum si in fundatiile batiurilor, utilizate ca rezervoare pentru
ulei, trebuie sa se prevada orificii pentru evacuarea acestuia.
Art. 199. - (1) Masinile- unelte actionate hidraulic, pneumatic si prevazute cu
instalatii de ungere si racire, trebuie sa aiba conductele colorate diferit (se admite
si colorarea numai a capetelor conductei) pe o lungime de cel putin 50 mm.
(2) Culorile conductelor sunt reglementate de STAS 8589-70 si sunt urmatoarele:
T12
Tanaviosoft 2012
Art. 206. - (1) Subansamblele masinilor unelte care efectueaza miscari de rotatie in
timpul functionarii masinii vor fi astfel concepute incat sa nu prezinte proeminen-
te sau degajari, care ar putea agata si antrena echipamentul lucratorului.
(2) Acolo unde acest lucru nu poate fi evitat, se vor impune conditii speciale de
protectie.
Art. 207. - Universalele si platourile strungurilor nu vor prezenta parti proeminen-
te radiale, cu exceptia bancurilor de stragere, iar acestea nu vor depasi periferia
universalului mai mult de 1/3 din lungimea lor.
Art. 208. - Platourile vor avea marcate vizibil turatia maxima pana la care pot fi
folosite in conditii de securitate.
Art. 209. - In cazul universalelor cu actionare electro-hidraulica sau pneumatica,
este necesar sa se inice forta de strangere.
Art. 210. - Constructia universalelor cu actionare electro-hidraulica sau pneumati-
ca nu trebuie sa permita slabirea fortei de strangere a piesei in timpul lucrului si
trebuie sa previna posibilitatea introducerii degetelor intre bancuri, la stragere.
Art. 211. - Strungurile vor fi prevazute cu instaltii care sa asigure o franare eficace
si rapida a arborelui principal, dupa decuplare.
Art. 212. - Strungurile paralele vor fi astfel concepute incat deplasarea manuale a
papusii mobile sa se faca cu efort fizic minim din partea lucratorului, iar timpul
pana la oprirea platoului, inclusiv universalului, dupa decuplare sa fie cat mai
scurt.
Art. 213. - Masinile de frezat vor fi astfel concepute incat rotile de mana cu maner,
ale avansurilor, sa nu se roteasca in timpul avansului rapid.
T12
Tanaviosoft 2012
MASINI DE FREZAT
Art. 214. - (1) Masinile de frezat vor fi concepute astfel incat sensul de rotire al fre-
zei sa corespunda cu pozitia reazemelor dispozitivelor de fixare, astfel ca acestea
sa preia eforturile ce iau nastere in timpul aschierii.
(2) Pentru o mai buna rigiditate, trebuie ca reazemele si dispozitivele de fixare sa
fie cat mai aproape de suprafata de frezat.
Art. 215. - Masinile de frezat vor avea un dispozitiv de franare rapida, fara socuri,
a arborelui principal.
Art. 216. - Conceperea masinilor de frezat cu avansuri automate, vor fi astfel reali-
zate incat:
a) miscarea de avans sa nu aiba loc fara miscarea de rotire a arborelui principal;
b) la oprirea generala a masinii, mai intai trebuie sa se opreasca miscarea de avans
si, dupa aceea miscarea de rotire a arborelui principal.
MASINI DE RABOTAT, MORTEZAT SI BROSAT
Art. 217. - Masinile de rtabotat vor fi prevazute cu dispozitive de franare si limita-
toare, pentru a impiedica iesirea mesei de pe batiu, atunci cand sistemul de inver-
sare a miscarii nu functioneaza corespunzator.
Art. 218. - Franarea mesei va fi asigurata in conditiile vitezei sale maxime si cu
masa maxima admisibila a piesei de prelucrat.
Art. 219. - Masinile de brosat orizontale, care lucreaza cu brose cu masa mai mare
de 8 kg, vor avea role de sustinere a brosei pe partea de intrare a acesteia in piesa.
Revenirea brosei in pozitie initiala se va face mecanizat.
Art. 220. - Masinile de brosatvor fi prevazute cu dispozitive corespunzatoare de
racire a sculei.
MASINILE DE GAURIT SI ALEZAT
Art. 221. - Masinile de gaurit si alezat vor fi prevazute cu posibilitatea de franare a
arborelui principal. Timpul de franare pana la oprirea arborelui principal se re-
comanda sa fie de maximum 6 sec.
Art. 222. - Constructia masinii trebuie sa permita decuplarea miscarii principale si
utilizarea miscarilor de avans pentru reglarea, trasarea sau masurarea piesei de
prelucrat.
Art. 223. - (1) Daca la fixarea sculei sau dispozitivului auxiliar se foloseste o pana
de antrenre, aceasta va fi astfel construita incat sa nu se desprinda accidental in
timpul functionarii masinii.
T12
Tanaviosoft 2012
(2) Scula sau dispozitivul auxiliar vor fi astfel construite incat sa nu se poata slabi
din arborele principal decat cu ajutorul unei scule (pana) sau a unui alt dispozitiv
special.
Art. 224. - La masinile de gaurit cu cap revolver multiax, echipamentul de coman-
da va fi astfel amplasat incat semnalizarea terminarii cicluilui automat sa fie sesi-
zata sigur de la locul de munca al operatorului.
MASINI DE RECTIFICAT SI POLIZAT
Art. 233. - Polizoarele manuale basculante vor fi astfel concepute, incat corpul
abraziv sa se ridice de pe masa, daca nu este apasat spre aceasta de catre lucrator
si sa se intrerupa automat din functiune.
Art. 234. - Polizoarele cu mai multe trepte de viteza vor fi astfel concepute incat o
treapta superioara sa poata fi conectata numai dupa actionarea unui zavor.
Actionarea acestui zavor va fi posibila numai cu un mijloc ajutator special.
T12-N.T.S.M. autor: profesor Tanase Viorel 25
PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE
T12
Tanaviosoft 2012
MASINI DE DEBITAT
Art. 235. - Masinile de debitat material de lungime mare vor fi prevazute cu
suporti suplimentari pentru sprijinirea capetelor libere ale materialului.
Art. 236. - Sensul filetului de strangere de pe axul masinii de debitat va fi contrar
sensului de rotire a discului taietor.
Art. 237. - Este obligatorie marcarea vizibila a sensului de rotire a discului taietor
precum si planul panzei taietoare.
Art. 238. - Dimensiunile mesei masinii de debitat vor fi astfel stabilite incat rama
cu panza sa nu depaseasca muchia ei (mesei).
T12
Tanaviosoft 2012
3.2.2. DISPOZITIVE DE PROTECTIE, DE PRINDERE SI FIXARE, BLOCARE
SI SIGURANTA
Caracteristici generale
Art. 239. - Partile mobile ale masinilor-unelte care depasesc gabaritul masinii si
care prezinta pericol de accidentare, vor fi prevazute cu dispozitive de protectie
tip aparatoare ( compacte, cu jaluzele, cu orificii ), de rezistenta corespunzatoare si
care, dupa necesitate, se doteaza cu minere, bride pentr deschiderea, scoaterea,
deplasarea si instalarea cu usurinta si fara pericol a acestora.
Art. 240. - (1) Dispozitivele de protectie, care nu necesita interventii frecvente, vor
fi fixate de masina- unealta, constituind un intreg cu aceasta.
(2) Interventia la masina va fi realizata numai de personal de specialitate si numai
dupa oprirea masinii.
Art. 241. - (1) Dispozitivele de protectie, care necesita interventii frecvente, vor fi
prevazute cu sisteme de deconectare sau blocare automata a masinii-unelte, in ca-
zul unor interventii accidentale.
(2) Suprafetele ce trebuie sa fie protejate, cit si interiorul aparatorilor, vor fi vopsi-
te in alta culoare decit masina-unealta, respectiv in culori de avertizare- rosu sau
portocaliu.
Art. 242. - Dispozitivele de protectie ale posturilor de lucru vor fi prevazute cu
ecrane din sticla securizata, sau alt material transparent, care sa nu piarda repede
transparenta sub actiunea aschiilor si a lichidului de racire.
Art. 243. - Dispozitivele de protectie ale curelelor si angrenajelor cu roti dintate
vor fi prevazute cu un sistem de intrerupere a alimentarii motorului, care sa nu
permita punerea in functiune a masinii decat numai atunci cind aceste dispozitive
sunt in pozitia de protectie.
Art. 244. - (1) Dispozitivele de prindere vor fi astfel concepute, incat sa asigure o
fixare rigida a pieselor.
(2) In cazul folosirii dispozitivelor de fixare pneumatice, hidraulice, electromagne-
tice si combinate, aceste se vor prevedea cu mecanisme care sa impiedice desface-
rea accidentala a dispozitivului si cu blocaje care sa previna aruncarea piesei cind
se produce desfacerea sau cind se intrerupe alimentarea cu aer, lichid sau energie
electrica. In cazul intreruperii alimentarii, se va opri automat masina.
Art. 245. - Masinile-unelte cu comanda numerica si cu schimbarea automata a scu-
lei, care sunt dotate cu magazie de scule, vor fi prevazute cu dispozitive
corespunzatoare care sa asigure respectarea urmatoarelor conditii :
a) schimbarea automata a sculei numai cind arborele principal se afla in pozitie
corecta si nu se roteste;
T12-N.T.S.M. autor: profesor Tanase Viorel 27
PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE
T12
Tanaviosoft 2012
b) pentru schimbarea automata a sculei, zona in care se desfasoara aceasta
operatie va fi prevazuta cu elemente de protectie care sa nu admita accesul
lucratorului in zona respectiva.
T12
Tanaviosoft 2012
Art. 254. - Pentru eliminarea pericolelor de accidentare, in cazul scaderii presiunii
sub limita minima necesara strangerii piesei, se impune oprirea automata a strun-
gului.
Art. 255. - Cheile pentru strangerea bacurilor vor fi prevazute cu dispozitiv care sa
le ejecteze automat din gaurile universalelor.
DISPOZITIVE PENTRU STRUNGURI CARUSEL
Art. 256. - (1) La strungurile carusel, in cazul amplasarii suprafetei de lucru a pla-
toului la o inaltime peste 700 mm de la sol, platoul va fi protejat cu aparatoare fi-
xata rigid de batiu, avand inaltimea de 40-100 mm peste nivelul suprafetei de lu-
cru a platoului si paravane suplimentare demontabile, cu inaltimea de 400-500
mm.
(2) In cazul amplasarii suprafetei de lucru a platoului de lucru la o inaltime sub
700 mm de la sol, aparatoarea va avea o inaltime de cel putin 1100 mm.
Art. 257. - La strungurile carusella care echilibrarea traversei se face cu
contragreutati, se va realiza ingradirea acestora.
Art. 258. - La strungurile carusel se vor prevedea paravane de protectie reglabile,
pentru prevenirea accidentelor cauzate de aschiile aruncate sau de piesele proe-
minente in rotatie.
Art. 259. - Pentru urmarirea procesului de aschiere la strungurile carusel cu dia-
metrul platoului peste 2500 mm, acestea vor fi prevazute cu platforme ingradite,
balustrade, eventual instalatii de televiziune in circuit inchis, colivii mobole sus-
pendate etc.
DISPOZITIVE PENTRU STRUNGURI REVOLVER SI AUTOMATE
Art. 261. - Manetele in forma de cruce ale strungurilor revolver, care se rotesc
odata cu avansarea sculelor, vor fi prevazute cu un inel de protectie fixat la ex-
tremitatea manetelor.
Art. 262. - (1) strungurile revolver precum si cele automate, destinate prelucrarii
din bara, vor avea pe toata lungimea barelor aparatori.
(2) Aparatorile vor fi prevazute cu dispozitive de amortizare a zgomotului.
Art. 263. - Mecanismul de alimentare cu bare, amplasat in afara strungului, va fi
prevazut cu o aparatoare care sa nu permita accesul in timpul lucrului.
T12
Tanaviosoft 2012
DISPOZITIVE PENTRU MASINI DE FREZAT
Art. 271. - (1) Masinile de rabotat cu cap mobil vor fi prevazute cu colectoare de
aschii, prinse de masa masinii.
(2) Pe peretele colectorului, in fata capului port-scula, se va monta un ecran raba-
tabil care sa opreasca zborul aschiilor peste colector.
Art. 272. - (1) Spatiul dintre ghidajele rabotezei va fi acoperit.
(2) Distanta dintre masa mobila si suprafata de acoperire va fi aproximativ 10 mm.
Art. 273. - In cazul masinilor inalte, pentru urcarea la partea superioara, vor fi
prevazute scari si platforme fixe, prevazute cu balustrade.
Art. 274. - (1) La rabotezele la care cursa maxima a masei mobile depaseste gabari-
tul batiului, spatiul respectiv va fi ingradit cu balustrade fixate in pardoseala.
(2) Spatiul ingradit va fi permanent liber.
Art. 275. - Masinile de rabotat vor fi prevazute cu un mecanism pentru blocarea
traversei in timpul miscarii mesei. Deplasarea traversei va fi posibila numai daca
masa este in repaus.
Art. 276. - Opritoarele pentru inversarea miscarii mesei nu vor avea parti proemi-
nente. Partile periculase ale inversorului vor fi acoperite cu un capac de protectie.
T12-N.T.S.M. autor: profesor Tanase Viorel 30
PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE
T12
Tanaviosoft 2012
Art. 277. - Dispozitivul de blocare a capului port-scula la masinile de mortezat va
permite fixarea acestuia in orice pozitie pe toata lungimea cursei sale si va
impiedica schimbarea pozitiei acestuia in mod accidental.
T12
Tanaviosoft 2012
DISPOZITIVE PENTRU MASINI DE RECTIFICAT SI POLIZAT
Art. 288. - Toate masinile de rectificat vor fi echipate cu carcase de protectie, pen-
tru protectia lucratorului, in cazul spargerii accidentale a corpului abraziv.
Art. 289. - Mesele masinilor de rectificat plan vor fi prevazute cu ingradirea pen-
tru retinerea pieselor, in cazul desprinderii lor.
Art. 290. - Mesele masinilor cu platou electromagnetic vor fi prevazute cu sisteme
de interblocare care:
- sa permita cuplarea avansului numai dupa conectarea platoului electromagnetic
(pozitia de conectare trebuie sa fie semnalizata cu o lampa);
- sa opreasca miscarea mesei in momentul intreruperii curentului electric de ali-
mentare.
Art. 291. - Masinile de rectificat plan, cu arborele principal plan, vor fi prevazute
cu dispozitive de protectie reglabile, in concordanta cu uzura corpului abraziv si
in lungul axului principal.
Art. 292. - (1) Masinile de rectificat plan, cu mese dreptunghiulare si circulare, vor
fi prevazute cu dispozitive de protectie sub forma de ecrane, de dimensiuni si re-
zistenta corespunzatoare.
(2) Dispozitivele de protectie cu deschidere frecventa vor fi prevazute cu semnali-
zare electrica a inchiderii (pentru ciclul automat).
Art. 293. - Masinile de rectificat rotund, cu prelucrare intre varfuri, vor fi dotate cu
dispozitive de blocare care sa excluda posibilitatea deplasarii accidentale a pinolei
papusii mobile.
Art. 294. - (1) Masinile universale de lustruit cu discuri textile vor fi prevazute cu
dispozitive de protectie care, dupa necessitate, vor colecta pulberea abraziva,
punand fi conectate la instalatia de absortie.
(2) Instalatia de absortie va fi astfel conceputa incat san u prezinte pericol de in-
cendiu-explozie. Sunt interzise fumatul sau alte surse de foc.
Art. 295. - Panza abraziva a masinilor de slefuit va fi protejata cu o aparatoare pe
toata lungimea ei, cu exceptia zonei de contact cu piesa.
Art. 296. - (1) Polizoarele fixe vor fi prevazute cu ecran de protectie mobil cu vizor
reglabil, din geam securizat.
(2) Functionarea polizorului va fi conditionata de pozitia de lucru a ecranului.
(3) Distanta dintre muchia interioara a vizorului abraziv nu va fi mai mare de 6
mm.
T12
Tanaviosoft 2012
Art. 297. - (1) La polizoarele manuale actionate pneumatic, se vor prevedea, la ra-
cordurile de aer comprimat, regulatoarele necesare, care sa permita reglarea pre-
siunii aerului la presiunea de regim, prescrisa pentru polizorul respective.
(2) Fixarea furtunului la record se face prin coliere metalice.
Art. 298. - Polizoarele portative pneumatice vor fi dotate cu sisteme de reglare au-
tomata contra cresterii accidentale a turatiei arborelui.
Art. 299. - Capetele acelor masinilor de slefuit vor fi acoperite, daca acestea
depasesc, cu mai mult de un sfert din diametrul lor, piulita de strangere a discuri-
lor. Capetele netede, mai scurte de 50 mm, nu trebuie acoperite, ci rotunjite.
Art. 300. - Saibele de lustruire, confectionate din materiale moi, vor avea gaura
centrala protejata cu un material solid si rezistent, astfel incat san u se deformeze
in timpul lucrului.
DISPOZITIVE PENTRU MASINI DE DEBITAT
T12
Tanaviosoft 2012
3.2.3.PROTECTIA IMPOTRIVA ELECTROCUTARII LA MASINILE- UNELTE
- utilizand o cheie sau o scula speciala cand, in interiorul carcaselor, au acces per-
soane calificate in meseria de electrician si autorizate sa lucreze la instalatiile res-
pective;
- folosind blocaje electrice sau mecanice care deconecteaza toate partile active,
cind in interiorul carcaselor au acces si persoane necalificate in meseria de electri-
cian, insa autorizate sa lucreze la instalatiile respective;
- fara folosirea unei chei sau scule si fara deconectarea partilor active, cind accesul
este ocazional si se realizeaza un obstacol sau o ingradire in interiorul carcasei,
pentru a impiedica atingerea partilor active.
Art. 308. - Izolatia suplimentara va acoperi complet partile active si va fi rezistenta
la toate solicitarile fizice si chimice posibile.
Art. 309. - La intreruperea tensiunii din reteaua electrica, descarcarea energiei
inmagazinate in condensatoare se va realiza prin rezistenta, daca energia electrica
inmagazinata depaseste 0,1 Jouli.
Art. 310. - (1) Pe masinile-unelte sunt admise urmatoarele sisteme de distributie a
energiei electrice :
a) curent alternativ trifazat :
- cu neutru legat direct la pamant ( cu 3 sau 4 conductoare );
- cu neutrul izolat ( cu 3 conductoare ).
b) curent alternativ monofazat :
- cu doua conductoare, din care unul este legat direct la pamant;
- cu doua conductoare izolate fata de pamant.
c) curent continuu :
- cu doua conductoare, din care unul este legat direct la pamant;
- cu doua conductoare izolate fata de pamant.
T12
Tanaviosoft 2012
(2) Utilizarea altor sisteme constituie, pentru fiecare caz in parte, obiectul unei
examinari speciale.
Art. 311. - (1) Protectia impotriva electrocutarii, prin atingere indirecta la masinile-
unelte, va fi realizata conform prevederilor STAS 12604/1-87, STAS 12604/4-89,
STAS 12604/5-90.
(2) In cazul masinilor-unelte alimentate de la reteaua electrica de joasa tensiune cu
neutrul legat la pamant, protectia principala trebuie sa fie legarea la nul, supli-
mentata de protectia prin legare la pamant.
(3) In cazul masinilor-unelte alimentate de la o retea electrica de joasa tensiune,
izolatia fata de pamant, protectia principala trebuie sa fie legarea la pamant, su-
plimentata obligatoriu de utilizarea unui dispozitiv care sa intrerupa alimentarea
cu energie electrica in maximum 3 sec. de la aparitia unui curent de defect pericu-
los sau a unei tensiuni de atingere periculoasa.
Art. 312. - Batiul masinilor-unelte va fi prevazut cu 2 borne de protectie. Una din-
tre borne se va afla in cutia de borne de alimentare, iar cealalta se va afla in exteri-
or, pe constructia metalica a masinii. Aceasta prevedere va fi respectata si la pre-
fabricatele electrice de joasa tensiune (PEJT) din care se alimenteaza cu energie
electrica masinili-unelte.
Art. 313. - (1) In cazul retelelor electrice legate la pamant cu tensiunea de linie de
380 V, cablurile care alimenteaza masinile-unelte trebuie sa contina 2 conductoare
de nul (de lucru si de protectie), daca tablourile electrice sunt montate pe masini si
daca pe masini exista receptoare alimentate la tensiunea de 220V.
(2) Conductorul de nul se va conecta la o borna izolata de langa bornele fazelor
din cutia de borne a masinii.
(3) Conductorul de nul de protectie se leaga la borna de protectie aflata in cutia de
borne a masinii-unelte. Daca nu exista nici un receptor alimentat la 220V, atunci
cablul poate sa contina un singur conductor de nul (conductorul de nul de
protectie).
Art. 314. - (1) In cazul retelelor legate la pamant cu tensiunea de alimentare de
380V, cablurile care alimenteaza masinile-unelte vor contine un singur conductor
de nul, indiferent de tensiunile receptoarelor monofazate (infasurarile primare ale
transformatoarelor de iluminat sau de comanda etc.), daca tabloul electric echipat
cu protectie maximala de curent (cu carcasa metalica) este sudat pe constructia
metalica a masinii, cu conditia sa fie satisfacuta prevederea de la articolul 317 al.3.
(2) Conductorul de nul se va conecta la borna sau bara tabloului electric, iar aceas-
ta se va lega prin sudura la masa masinii. Masa se va lega la pamant.
T12
Tanaviosoft 2012
Art. 315. - (1) Mijlocul principal de protectie impotriva electrocutarii prin atingere
indirecta la echipamentele montate pe masini-unelte va fi legarea la masa metalica
a masinii. Legarea la masa a echipamentelor electrice mobile ale masinilor-unelte
se va realiza printr-un conductor de cupru flexibil, care va insoti conductoarele de
faza.
(2) Legarea echipamentelor electrice fixe ale masinilor-unelte se va face cu con-
ductoare de cupru flexibile, conectate intre carcasele lor si bornele special montate
pe batiurile masinilor. Daca nu este posibila aceasta solutie, se va realiza masura
indicata mai sus pentru echipamentele mobile.
Art. 316. - (1) Mijlocul suplimentar de protectie impotriva electrocutarii, prin atin-
gere indirecta la echipamentele electrice montate pe masinile-unelte, va fi deco-
nectare automata in caz de defect.
(2) In cazul retelelor legate la pamant, se va adopta protectia prin deconectare au-
tomata la curentii de defect (PACD).
(3) In cazul in care nu se utilizeaza protectia automata la curentii de defect
(PACD) ca protectie suplimentara, atunci legarea la masa metalica a masinii va fi
considerata drept protectie suplimentara, iar ca protectie principala va fi adoptata
legarea la nul. Legarea la nul va fi asigurata prin conductorul de protectie prin ca-
blul de alimentare a echipamentului de pe masina-unealta.
(4) In cazul retelelor izolate de pamant, va fi prevazut obligatoriu un dispozitiv de
semnalizare sau deconectare a punerilor simple la pamant.
(5) Protectia suplimentara se va adopta numai daca retelele de pe masini sunt se-
parate galvanic de retelele de alimentare ale masinilor.
Art. 317. - (1) Buloanele si suruburile care servesc la asamblarea diverselor organe
ale masinilor-unelte vor fi considerate ca asigura legatura galvanica la pamant,
daca suprafetele de contact sunt curatate si sectiunile lor tranversale suporta cu-
rentul de defect.
T12
Tanaviosoft 2012
Art. 320. - Partile metalice ale echipamentelor electrice cu actionare manuala vor fi
legate la circuitul de protectie sau vor avea izolatie suplimentara.
Art. 321. - (1) Cablurile de alimentare ale organelor masinilor-unelte, care in tim-
pul functionarii se deplaseaza sub tensiune, vor fi protejate cu elemente sigure
impotriva deteriorarilor mecanice.
(2) Tuburile metalice flexibile nu sunt admise pentru astfel de protectie.
Art. 322. - (1) pozarea cablurilor flexibile de alimentare a elementelor mobile, cu
caracter temporar, prin canalele platformelor de fixare este interzisa.
(2) Este obligatorie protectia cablurilor impotriva deteriorarilor cauzate de spanul
rezultat din procesul de prelucrare.
(3) Cablurile de forta vor fi pozate pe trasee diferite fata de cablurile de comanda
sau iluminat local. Se admite montarea cablurilor intr-un singur tub, jgeab sau
manunchi, cu conditia izolarii suplimentare a conductoarelor corespunzatoare
tensiunii celei mai mari.
Art. 323. - Este interzisa amplasarea prizelor pe peretii prefabricatelor electrice de
joasa tensiune (PEJT) pentru alimentarea elementelor mobile, daca producatorul
PEJT nu a prevazut aceasta.
T12
Tanaviosoft 2012
Art. 331. - Protectia impotriva electrocutarii prin atingere indirecta la corpurile de
iluminat fixate pe masina este admisa a se efectua prin:
a) alimentare la tensiune redusa, la 24V pentru corpurile de iluminat portabile;
b) separare de protectie pentru corpurile de iluminat care se dirijeaza sub tensiune
pentru iluminarea zonei de lucru;
c) legarea la masa metalica a masinii-unealta, masa legata obligatoriu la pamant.
Art. 332. - (1) Conductoarele de alimentare a corpurilor de iluminat, care se
dirijeaza sub tensiune, vor avea izolatia intarita pe zona tijei de fixare.
T12
Tanaviosoft 2012
(2) Distributia cu un conductor legat la pamant se va adopta in cazul in care o de-
conectare rapida in caz de defect nu conduce la accident.
Art. 339. - (1) Distributia izolata fata de pamant a circuitelor de comanda, indife-
rent de tensiunea de alimentare, va fi prevazuta obligatoriu cu dispozitive de
semnalizare sau de deconectare a punerilor simple la pamant.
(2) Dispozitivele de protectie se vor conecta pe semnalizare in caz de defect,
atunci cand o deconectare nedorita duce la accident.
(3) Conectarea pe deconectare a dispozitivelor de protectie in caz de defect, se face
atunci cand, din cauza deconectarii, nu se produc accidente.
Anexa 1
NORME CONEXE NORMELOR SPECIFICE DE SECURITATE A MUNCII
PENTRU PRELUCRAREA METALELOR PRIN ASCHIERE
T12
Tanaviosoft 2012
Pana la aparitia normelor prezentate in anexa, raman valabile actualele norme de-
partamentele existente in domeniu.
Anexa 2
STANDARDE DE REFERINTA
Anexa 3
GHID DE TERMINOLOGIE DE SECURITATE A MUNCII.
NOTIUNI DE BAZA
1. Accident de munca - Accident prin care se produce vatamarea organismului
uman in timpul procesului de munca sau in indeplinirea sarcinilor de munca.
2. Dispozitiv de protectie -Dispozitiv care reduce sau elimina, singur sau in asoci-
ere cu un protector, riscul de accidentare.
3. Echipament individual de lucru - Totalitatea obiectelor de imbracaminte,
incaltaminte si alte accesorii, cu care este dotat salariatul in procesul de munca, in
scopul prevenirii uzurii premature sau murdaririi obiectelor personale.
4. Echipament de munca - Orice masina, aparat, dispozitiv, mecanism, unealta sau
instalatie etc., utilizate in timpul muncii.
T12-N.T.S.M. autor: profesor Tanase Viorel 40
PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE
T12
Tanaviosoft 2012
5. Echipament individual de protectie - Totalitatea mijloacelor individuale de
protectie cu care este dotat executantul in timpul indeplinirii sarcinii de munca, in
vederea asigurarii protectiei sale impotriva pericolelor la care este expus.
6. Instuctaj de securitate a muncii - Modalitate de instruire in domeniul securitatii
muncii care se desfasoara la nivelul unitatilor si are ca scop insusirea de catre
salariati a cunostintelor si formarea deprinderilor impuse de securitatea muncii,
specifice activitatii pe care o realizeaza sau urmeaza a o realiza.
7. Instructiuni specifice de securitate a muncii - Componente ale sistemului de re-
glementari in domeniul securitatii muncii ale caror prevederi sunt valabile numai
pentru activitatile desfasurate in cadrul unei unitati; elaborarea lor, de catre
unitati (prin effort propriu sau in colaborare cu institute specializate), este obliga-
torie atunci cand normele generale si specifice de securitate a muncii nu acopera
totalitatea activitatilor desfasurate in unitate, sau voluntara, atunci cand patronul
considera necesar pentru imbunatatirea securitatii muncii detalierea si completa-
rea normelor cu unele prevederi specifice unitatii.
8. Instructiuni de utilizare - Instructiuni a caror elaborare este obligatorie pentru
orice produs, constituind parte integranta a documentatiei pentru certificarea
produsului si prin care, producatorul, trebuie sa prezinte toate informatiile nece-
sare utilizarii produsului in conformitate cu scopul pentru care a fost creat si
asigurarii securitatii muncii.
9. Mijloc individual de protectie - Mijloc de protectie (protector) destinat pentru
protectia unui singur executant si care se aplica asupra acestuia.
10. Noxa (sinonim : factor nociv) - Agent fizic, chimic sau biologic cu actiune
daunatoare asupra organismului, in mediul luat in considerare.
11. Prevenire - Ansamblul procedeelor si masurilor luate sau planificate la toate
stadiile de lucru pentru evitarea pericolelor sau reducerea riscurilor.
12. Risc - Probabilitatea asociata cu gravitatea unei posibile leziuni sau afectari a
sanatatii, intr-o situatie periculoasa.
13. Risc profesional - Risc in procesul de munca.
14. Situatie periculoasa - Orice situatie in care o persoana este expusa unuia sau
mai multor pericole.
15. Substanta periculasa - O substanta care, in virtutea proprietatilor sale chimice
sau fizico-chimice, poate constitui un pericol.
16. Zona periculoasa a unui echipament de munca - Orice zona situata in interio-
rul sau in jurul echipamentului de munca in care o persoana este expusa riscului
de leziune sau afectare a sanatatii.
T4.6
Tanaviosoft 2012
Fig.1.Diagrama Fe-Fe3C
T4.6-Fontele autor: profesor Tanase Viorel 1
PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE
T4.6
Tanaviosoft 2012
Fierul este un metal gri argintiu ce aparine grupei a VIII-a a sistemului
periodic, cu densitatea de 7860 Kg/m3 i temperatura de topire de 15380 C. Fierul
pur obinut n condiii de laborator conine mai puin de 0,0001 % impuriti, iar
fierul de puritate tehnic n jur de 0,1 0,15% impuriti. Rezistena mecanic a
fierului de puritate tehnic este mic.Duritatea este de 60-70 uniti Brinell(HB).
Fig.2.Fierul
Fierul, n stare solid, prezint proprietatea de polimorfism:
a) ntre 00-9100 C, Fe (cristalizeaz n cub cu volum centrat);
b) ntre 9100 -14000 C, Fe (cristalizeaz n cub cu fee centrate);
c) ntre 14000 -15380 C, Fe (cristalizeaz n cub cu volum centrat);
T4.6
Tanaviosoft 2012
Carbonul aparine grupei a IV-a din sistemul periodic al elementelor. Car-
bonul se ntlnete n natur sub dou forme: diamant i grafit. Masa atomic a
carbonului este 12, densitatea grafitului de 2250 Kg/m3 i temperatura de topire
de 35000 C. Grafitul cristalizeaz n sistem hexagonal, este un material moale i are
o rezisten sczut. Rezistena grafitului crete odat cu creterea temperaturii: la
200 C rezistena Rm = 20 MPa, iar la 25000 C grafitul este mai rezistent dect toate
metalele refractare.
Fig.5.Carbonul
http://www.freshney.org/education/pte/
T4.6
Tanaviosoft 2012
4.6.FONTELE
4.6.1.ELABORAREA FONTELOR.
Elaborarea fontelor se realizeaz n instalaii speciale, cu funcionare
continu, numite furnale.Aliajele feroase se obin din minereuri de fier:hematit,
limonit, siderit i magnetit.Coninutul de fier n aceste minereuri este cuprins ntre
30-60%.
Fig.4.6.1.1.Minereuri de fier
http://www.freshney.org/
T4.6
Tanaviosoft 2012
Fig.4.6.1.2.Furnal Fig.4.6.1.3.Cubilou
4.6.2.GENERALITI.
Aliajele Fe C, ce conin > 2,14 %C, se numesc fonte. Spre deosebire de oe-
luri fontele au un coninut mult mai mare de carbon, cristalizeaz prin formarea
unui eutectic, au deformabilitate plastic sczut i proprieti de turnare ridicate.
Proprietile tehnologice ale fontelor sunt dictate de existena eutecticului n struc-
tur. Costul fontelor n comparaie cu cel al oelurilor este mai mic.
Fontele se elaboreaz n furnale, cubilouri i cuptoare electrice. Cele elabora-
te n furnale sunt mprite n trei categorii:
fonte de afinare;
fonte speciale (feroaliaje)
fonte de turntorie.
Primele dou categorii se utilizeaz pentru elaborarea ulterioar a oelurilor
i a altor categorii de fonte. Fontele elaborate n cubilouri i cuptoare electrice sunt
fonte de turntorie. Aproximativ 20% din fontele elaborate sunt utilizate pentru
turntorie. Fontele pentru turntorie nu au de regul mai mult de 4 %C. n afar
de carbon, mai sunt prezente sub form de impuriti i S, P, Mn, Si ntr-o cantita-
te mai mare dect n oelurile carbon.
Coninutul de siliciu n font variaz ntre 0,5 i 4-5 %. i alte elemente care
intr n compoziia fontei, cum ar fi Mn, P, S, pot juca un rol important.
Manganul mpiedic grafitizarea, crescnd tendina fontei de a se albi.
Coninutul de mangan din font nu depete de regul 0,5 1 %.
T4.6
Tanaviosoft 2012
Sulful reprezint o incluziune duntoare n font. Tendina sa anti-
grafitizant este de 5-6 ori mai mare dect a manganului. n plus, sulful scade flu-
iditatea fontei, favorizeaz formarea porozitilor, crete tendina de contracie i
de apariie a fisurilor.
Influena fosforului n font se deosebete substanial de influena sa n oel.
Dei fosforul practic nu influeneaz grafitizarea, are totui un rol pozitiv ca in-
cluziune, crescnd fluiditatea fontei cenuii pe baza formrii eutecticului fosforos
uor fuzibil (9500 9800 C).
Cele mai utilizate compoziii chimice n cazul fontelor sunt:
3 3,7 %C;
1 3 %Si;
0,5 1 %Mn;
sub 0,3 %P i 0,15 %S;
n funcie de forma de apariie a carbonului se disting urmtoarele tipuri de
fonte:
1. Fonta alb, n care tot carbonul se afl sub form de cementit Fe3C. n
sprtur aceast font are o culoare alb-argintie i un luciu caracteristic.
2. Font pestri, n care cea mai mare cantitate de carbon (mai mult de 0,8
%) se afl sub form de cementit. Fonta are o structur format din perlit,
ledeburit i grafit lamelar.
3. Font cenuie, n care ntreaga cantitate de carbon sau marea sa majoritate
se afl n stare liber sub form de grafit lamelar, restul de carbon n stare legat
sub form de cementit nefiind mai mare de 0,8 %.
T4.6
Tanaviosoft 2012
Dar fonta cenuie cu grafit lamelar are i o serie de avantaje: permite turnarea
de piese cu pre sczut, deoarece asigur fluiditate mare i contracie sczut;
T4.6
Tanaviosoft 2012
permite o bun prelucrabilitate prin achiere; mbuntete caracterul de antifric-
iune al fontei; are proprieti bune de amortizare a vibraiilor i a variaiilor de
rezonan.
Fontele cenuii se simbolizeaz cu Fc i un grup de cifre care exprim valoarea
minim a rezistenei la rupere la traciune n N / mm2. Astfel, fontele cenuii cu
grafit lamelar n funcie de intervalul de rezisten la traciune se mpart n trei
grupe:
fonte cu rezisten mecanic mic Fc 100, Fc 150;
fonte cu rezisten mecanic medie Fc 200, Fc 250;
fonte cu rezisten mecanic ridicat Fc 300, Fc 350, Fc 400;
Fontele cenuii au o comportare bun la uzare prin frecare i uzare prin abraziune
(determinat de prezena unor particule dure, strine).
4. Font cu strat superficial alb, n care masa principal de aliaj are o
structur de font cenuie, iar stratul superficial de font alb. Acest strat se obi-
ne n piese masive cu perei groi la turnarea n forme metalice. Pe msur ce vite-
za de rcire scade din exterior spre interior, structura fontei albe se transform
treptat ntr-o font cenuie. Fonta din stratul superficial conine mult cementit
dur i fragil, avnd o rezisten la uzur foarte bun. De aceea fontele cu strat
alb se folosesc pentru piese cu rezisten la uzur ridicat, pentru cilindri de lami-
nor, pentru mori de mcinare, pentru roi de cale ferat cu strat alb. Stratul alb se
poate obine printr-o rcire local mai rapid prin instalarea n forma de turnare
a unor adaosuri metalice rcite.
5. Font cu nalt rezisten mecanic, n care grafitul are o form nodular.
Prin utilizarea drept modificator a magneziului (pn n 0,5 %), introdus
nainte de turnare, se obine o font nodular. Aciunea magneziului se explic
prin creterea tensiunii superficiale a grafitului i formarea de microporoziti n
care difuzeaz carbonul. Datorit rezistenelor mecanice ridicate, fontelenodulare
se utilizeaz pentru obinerea de piese precum roi dinate, arbori cotii.
Fig.4.6.2.3.Batiu
T4.6
Tanaviosoft 2012
6. Fonte maleabile, care se obin din fonte albe prin aplicarea unui tratament
termic de recoacere, n urma cruia carbonul trece n stare liber sub form de
grafit n cuiburi.
Fontele maleabile se obin din fonte albe crora li se aplic un tratament
termic de recoacere de grafitizare (de maleabilizare) i nu se supun deformrii
plastice. Grafitul din fontele maleabile are forma de fulgi aglomerai n nite for-
maiuni numite cuiburi. Compoziia chimic a unei asemenea fonte este relativ
stabil:
2,2 3 %C;
0,7 1,5 %Si;
0,2 0,6 %Mn;
0,2 %P;
0,1 %S;
Din cauza coninutului sczut de carbon, fontele maleabile nu se obin de
obicei n cubilou, ci n cuptoare electrice. Dup umplerea formei de turnare, lin-
gourile sunt rcite rapid obinndu-se structura unei fonte albe. Lingourile apoi
sunt supuse unei recoaceri ndelungate (pn la 2 zile) , fiind ferite de oxidarea
prin gazele din atmosfera cuptorului prin acoperire cu nisip. n urma recoacerii
structura const din gruni de ferit sau perlit i cuiburi de grafit.
T4.6
Tanaviosoft 2012
4.6.3.SIMBOLIZAREA FONTELOR
SIMBOLIZAREA ALFANUMERIC
Sistemul de simbolizare alfanumeric se aplic att fontelor standardizate
ct i fontelor nestandardizate.
Simbolizarea alfanumeric a fontelor ocup maxim 6 poziii, fr a fi necesa-
r ocuparea tuturor poziiilor. ntre poziiile ocupate nu trebuie s existe spaii li-
bere.
Poziia 1 EN
Poziia 2 simbolul fontei
Poziia 3 simbolul structurii grafitului
Poziia 4 simbolul microstructurii sau macrostructurii
Poziia 5 simbol de clasificare n funcie de caracteristici mecanice, sau n
funcie de compoziia chimic.
Poziia 6 simbol utilizat pentru condiii suplimentare
Detaliat, semnificaia simbolurilor din fiecare poziie este urmtoarea:
Poziia 1 Se indic prefixul EN numai pentru fontele standardizate, adic
cele specificate ntr-un standard european.
Poziia 2 Se indic simbolul GJ n care G reprezint piesa turnat i J re-
prezint fonta.
Poziia 3 n cazul cnd se precizeaz structura grafitului, se alege din tabe-
lul de mai jos litera corespunztoare.
Tabelul 1
L Lamelar
S Sferoidal
M Grafit n cuiburi (fonte maleabile cu inim alb)
V Vermicular
N Fr grafit (dur), ledeburitic
Y Structur special, indicat n standardul de produs corespunztor
Poziia 4 Dac este necesar identificarea fontelor dup microstructura sau
macrostructura lor, atunci, dup literele prezentate n tabelul de mai sus se adau-
g litere alese convenabil din tabelul urmtor:
Tabelul 2
A Austenit
F Ferit
P Perlit
T4.6-Fontele autor: profesor Tanase Viorel 10
PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE
T4.6
Tanaviosoft 2012
M Martensit
L Ledeburit
Q Clit
T Clit i revenit
B Inim neagr*
W Inim alb*
* Numai pentru fontele maleabile
Clasificare n funcie de caracteristicile mecanice:
Fontele clasificate n funcie de caracteristicile mecanice se simbolizeaz prin
cifre care indic caracteristicile mecanice i litere care indic modul de prelevare a
probelor pentru ncercri (tabelul de mai jos) i/sau temperatura la care se deter-
min rezistena la ncovoiere prin oc.
Tabelul 3
S Prob de ncercat turnat separat
U Prob de ncercat ataat la piesa turnat
C Prob de ncercat prelevat din piesa turnat
T4.6
Tanaviosoft 2012
d. Duritatea se indic prin unul din cele trei simboluri HB pentru durita-
tea Brinell; HV pentru duritatea Vickers; HR pentru duritatea Rockwell urmate
de dou sau trei cifre care reprezint valoarea duritii, ca de exemplu:
EN GJL HB 155
EN GJS HB 230
EN GJN HV 350
Clasificare n funcie de compoziia chimic:
Dac fontele se clasific n funcie de compoziia chimic, litera X reprezint
primul simbol din poziia 5. Celelalte simboluri sunt dup cum urmeaz:
a) clasificare fr indicarea coninutului de carbon litera X este urmat de sim-
bolurile chimice ale elementelor de aliere importante din aliaj, ncepnd cu cel al
crui coninut este mai mare. Coninutul se indic n procente, rotunjit la numrul
ntreg cel mai apropiat. Cifrele se separ ntre ele prin cratim, ca de exemplu:
EN GJL XNiMn 13-7
b) clasificare cu indicarea coninutului de carbon cnd se solicit indicarea con-
inutului de carbon, acesta se indic dup litera X sub forma coninutului n pro-
cente multiplicat cu 100 (de exemplu 300 pentru 3%), ca de exemplu:
EN GJN X300CrNiSi 9-5-2
Poziia 6 n cazul clasificrii fontelor n funcie de condiiile suplimentare,
n poziia 6 se amplaseaz literele corespunztoare prezentare n tabelul urmtor,
care se separ prin cratim.
Exemplu:
EN GJMW 360 12S W.
Tabelul 5
D Pies brut turnat
H Pies supus tratamentului termic
W Sudabilitate pentru suduri de mbinare (standard EN 1559-1:1997)
Z Condiii suplimentare specificate n comand
T4.6
Tanaviosoft 2012
4.6.4.FONTE UTILIZATE
N CONSTRUCIA DE MAINI
T4.6
Tanaviosoft 2012
4.6.6.DICIONAR TEHNIC.
T4.6
Tanaviosoft 2012
4.6.7.TESTUL DE EVALUARE
FONTELE(WORD)
Test de evaluare
FONTELE (QUIZ)
Test de evaluare
FONTELE (PDF)
Test de evaluare
4.6.8.LUCRAREA DE LABORATOR
FONTELE
Lucrare de laborator
4.6.9.ANEXE
http://www.didactic.ro/
http://www.4shared.com/account/dir/12148998/f0e35458/sharing.html?rnd=83
http://www.4shared.com/account/dir/19966750/2c584ca8/sharing.html?rnd=97
http://www.4shared.com/account/dir/8TRHB4qg/sharing.html?rnd=42
http://www.4shared.com/account/dir/s07DeCsa/sharing.html?rnd=10
http://www.4shared.com/account/dir/B2iZe_cW/sharing.html?rnd=42
http://tvet.ro
http://class10c.wikispaces.com
tanaviosoft@yahoo.com
T4.6
Tanaviosoft 2012
4.6.10.STANDARDE de PREGTIRE
PROFESIONAL
Site-ul de mai jos permite utilizarea Auxiliarelor curriculare elaborate prin
programul PHARE.
http://tvet.ro
http://www.edu.ro
T4.7
Tanaviosoft 2012
Diagrama Fe-Fe3C
T4.7-Otelurile autor: profesor Tanase Viorel 1
PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE
T4.7
Tanaviosoft 2012
Fierul este un metal gri argintiu ce aparine grupei a VIII-a a sistemului
periodic, cu densitatea de 7860 Kg/m3 i temperatura de topire de 15380 C. Fierul
pur obinut n condiii de laborator conine mai puin de 0,0001 % impuriti, iar
fierul de puritate tehnic n jur de 0,1 0,15% impuriti. Rezistena mecanic a
fierului de puritate tehnic este mic.Duritatea este de 60-70 uniti Brinell(HB).
T4.7
Tanaviosoft 2012
Carbonul aparine grupei a IV-a din sistemul periodic al elementelor. Car-
bonul se ntlnete n natur sub dou forme: diamant i grafit. Masa atomic a
carbonului este 12, densitatea grafitului de 2250 Kg/m3 i temperatura de topire
de 35000 C. Grafitul cristalizeaz n sistem hexagonal, este un material moale i are
o rezisten sczut. Rezistena grafitului crete odat cu creterea temperaturii: la
200 C rezistena Rm = 20 MPa, iar la 25000 C grafitul este mai rezistent dect toate
metalele refractare.
http://www.freshney.org/education/pte/
T4.7
Tanaviosoft 2012
4.7.OELURILE
4.7.1.GENERALITI.
Aliajele fierului cu carbonul, ce conin mai puin de 2,11 % C (punctul E), cu
un coninut sczut n alte elemente chimice, se numesc oeluri carbon.
n structura lor nu apare eutectic (ledeburit), acestea au o plasticitate ridicat,
mai ales la nclzire, i n plus au o deformabilitate bun.
Oelurile carbon se obin n cuptoare electrice, n cuptoare Martin, sau n converti-
zoare Bessemer.
T4.7
Tanaviosoft 2012
perlit, iar pentru concentraii > 0,8 %C, n structura oelului apare cementita se-
cundar n reea, cristalizat separat de cea existent n perlit.
n funcie de coninutul de carbon, oelurile se clasific astfel:
1. Oeluri hipoeutectoide(<0,8% C);
2. Oeluri eutectoide(0,8% C);
3. Oeluri hipereutectoide(0,8-2,11% C).
Observaie: Dup Metals Handbook ASM, punctul eutectoid S se afl la
0,77% C, iar punctul E la 2,11% C.
Ferita are o rezisten mecanic sczut, dar n schimb este plastic. Cemen-
tita, pe de alt parte, are o duritate mare, dar este fragil. De aceea, odat cu cre-
terea coninutului de carbon, crete i duritatea i rezistena mecanic a oelurilor,
iar plasticitatea scade .
Creterea rezistenei mecanice ntr-un oel are loc pentru un coninut de car-
bon de pn la 0,8 1,0 %C. Pentru un coninut de carbon mai mare dect 0,8 %
scade nu numai plasticitatea ci i rezistena oelului. Din aceast cauz, oelurile
hipereutectoide sunt supuse unei recoaceri speciale, n urma creia se obine o
structur format din perlit globular.
Carbonul are, de asemenea, o influen puternic asupra proprietilor teh-
nologice ale oelurilor cum ar fi sudabilitatea, prelucrarea prin deformare sau tie-
re. Astfel, cu creterea coninutului de carbon sudabilitatea oelului scade i de
asemenea capacitatea de deformare la cald i mai ales la rece.
Cel mai bine se prelucreaz prin achiere oelurile cu coninut mediu de car-
bon, cuprins ntre 0,3 0,4 %. Oelurile cu coninut sczut de carbon duc la obine-
rea, n urma prelucrrii mecanice, a unor suprafee total neadecvate, cu achii
greu de ndeprtat. Oelurile cu coninut ridicat de carbon prezint duritate mare,
fapt ce diminueaz rezistena n timp a instrumentelor.
Impuritile inevitabile ale oelurilor sunt Mn, Si, S, P, i de asemenea oxige-
nul, azotul i hidrogenul.
Impuritile duntoare din oel sunt sulful i fosforul. Sursa principal de
sulf din oel o reprezint materia prim utilizat (fonta). Sulful scade plasticitatea
i tenacitatea oelului i produce fragilitate la rou la deformarea sau forjarea oe-
lului.
Principala surs de apariie a fosforului o reprezint minereul din care se ob-
ine fonta. Fosforul reprezint o impuritate duntoare, solubil n ferit pn la
1,2 %. Dizolvat n ferit, fosforul diminueaz plasticitatea acesteia.
Oxigenul i azotul sunt puin solubile n ferit. Acestea formeaz n oel im-
puriti nemetalice care fragilizeaz oelul i care scad tenacitatea i plasticitatea
acestuia. Hidrogenul este solubil n soluia solid i fragilizeaz puternic oelul.
T4.7-Otelurile autor: profesor Tanase Viorel 5
PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE
T4.7
Tanaviosoft 2012
Un coninut ridicat de hidrogen, mai ales n oelurile aliate cu crom sau crom-
nichel, provoac apariia de fisuri interioare, extrem de duntoare.
4.7.3.CLASIFICAREA I SIMBOLIZAREA
OELURILOR.
Institutul Romn de Standardizare, odat cu reprimirea sa n 1990 ca mem-
bru al Organizaiei Internaionale de standardizare ISO i cu afilierea sa, tot n
1990, la Comitetul European de Standardizare, a nceput procesul de aliniere a
standardelor romneti la cele europene i internaionale.
Rolul noilor standarde romneti, aliniate la standardele europene este acela
de a permite Romniei o integrare tehnologic ct mai rapid n Europa. Standar-
dele europene pot primi statutul de standard naional fie prin publicarea textului
tradus identic, fie prin ratificare.
n Romnia, standardele pentru oeluri au diferite sigle n funcie de perioa-
da n care au fost publicate i n funcie de coninutul lor, dup cum urmeaz:
1. standardele cu sigla STAS (standard de stat) au fost publicate nainte de 28
august 1992 i i menin valabilitatea pn la revizuirea i transformarea lor
n standarde romneti;
2. standardele cu sigla SR (standard romn) au fost aprobate dup 28 august
1992;
3. standardele cu sigla SR ISO (sau STAS ISO) sunt standarde identice cu
standardele internaionale respective, reprezentnd traducerea lor;
4. standardele cu sigla SR EN sunt standarde identice cu standardele europene
respective, reprezentnd traducerea lor;
5. standardele cu sigla SR EN ISO sunt standarde identice cu standardele eu-
ropene elaborate prin adoptarea fr modificri a standardului internaional
respectiv i reprezint traducerea lor;
Clasificarea mrcilor de oel este fcut conform SR EN 10020 Definirea i cla-
sificarea mrcilor de oel n funcie de compoziia chimic pe oel lichid n:
OELURILE
T4.7
Tanaviosoft 2012
OELURILE NEALIATE se clasific n urmtoarele clase principale de cali-
tate:
OELURI NEALIATE
Fig.4.7.3.1.uruburi i piulie
Oeluri nealiate de calitate sunt oeluri care nu au impuse condiii pentru o
comportare precizat la tratament termic sau pentru puritate n ceea ce privete
incluziunile nemetalice. Prescripiile privind calitatea acestora ca de exemplu te-
nacitatea la rupere, controlul mrimii gruntelui, aptitudinea de deformare la rece
sunt mai severe dect cele ale oelurilor nealiate de uz general, ceea ce conduce la
elaborarea mai atent a acestor oeluri.
UTILIZRI:
Oelurile nealiate de calitate se utilizeaz n construcia de maini, pentru
osii,arbori, arbori cotii, roi dinate, arcuri, buce.
T4.7
Tanaviosoft 2012
Fig.4.7.3.4.Pile.Dli.Poansoare.Placa activ.
T4.7
Tanaviosoft 2012
OELURILE ALIATE se clasific n urmtoarele clase principale de calitate:
OELURI ALIATE
T4.7
Tanaviosoft 2012
Tabelul 1
S Oeluri de construcie
P Oeluri pentru recipiente sub presiune
L Oeluri pentru evi de conducte
E Oeluri pentru construcii mecanice
B Oeluri pentru beton armat
Y Oeluri pentru beton precomprimat
R Oeluri pentru in
H Produse plate laminate la rece din oeluri pentru ambutisare
D Produse plate formate la rece
T Tabl neagr, tabl stanat
M Oeluri pentru electrotehnic
S Oeluri de construcie
T4.7
Tanaviosoft 2012
Tabelul 2
JR Clas de calitate pentru produse cu valoare minim a energiei de
rupere la ncovoiere prin oc de 27 J la 20C
JO Clas de calitate pentru produse cu valoare minim a energiei de
rupere la ncovoiere prin oc de 27 J la 0C
J2 Clas de calitate pentru produse cu valoare minim a energiei de
rupere la ncovoiere prin oc de 27 J la -20C
K2 Clas de calitate pentru produse cu valoare minim a energiei de
rupere la ncovoiere prin oc de 40 J la -20C
G1 Pentru oeluri necalmate
G2 Pentru oeluri n alt stare dect starea necalmat
G3 i G4 Pentru alte caracteristici
N Pentru produsele care nu se livreaz n stare normalizat sau n sta-
re de laminare normalizant
C Pentru oelurile cu capacitate de deformare la rece
T4.7
Tanaviosoft 2012
1 pentru produse simplu laminate: litera H, urmat de un numr care reprezint
valoarea medie specificat a duritii Rockwell HR 30Tm.
2 pentru produse dublu laminate: un numr care reprezint valoarea nominal
specificat a limitei de curgere n N/mm2.
M oeluri pentru electrotehnic
Acest simbol este urmat de:
1 un numr care reprezint de 100 de ori pierderile reale specificate, ex-
primate n W/kg, corespunztoare grosimii nominale a produsului, pentru o in-
ducie magnetic la 50 Hz de: 1,5 Tesla, pentru oeluri semiprocesate, oeluri cu
gruni neorientai, oeluri cu gruni orientai obinuite; 1,7 Tesla, pentru oeluri
electrotehnice cu gruni orientai cu pierderi reduse sau cu permeabilitate ridica-
t;
2 un numr care reprezint de 100 de ori grosimea nominal a produsului
n milimetri;
3 o liter care precizeaz tipul oelului electrotehnic:
A, pentru table cu gruni orientai
D, pentru table semiprocesate de oel nealiat (fr recoacere final)
E, pentru table semiprocesate de oel aliat (fr recoacere final)
N, pentru table cu gruni orientai
S, pentru table cu gruni orientai cu pierderi reduse
P, pentru table cu gruni orientai cu permeabilitate ridicat
4.7.5.SIMBOLIZAREA OELURILOR
N FUNCIE DE COMPOZIIA CHIMIC
Oeluri nealiate (cu excepia oelurilor pentru automate) cu un coninut
mediu de mangan (< 1%).
Simbolizarea cuprinde succesiv urmtoarele simboluri:
a) litera C
b) un numr care reprezint de 100 de ori coninutul mediu specificat de carbon.
T4.7
Tanaviosoft 2012
Tabelul 3
(*) Pentru aceste mrci de oeluri, numrul din faa simbolului C poate fi:
1, dac Pmax i Smax sunt 0,045% - SR EN 10083-2, oelurile fiind nealiate de uz
general;
2, dac Pmax i Smax sunt 0,035% - SR EN 10083-1, oeluri nealiate de calitate, cu
prescripii de calitate ca de exemplu tenacitatea la rupere, controlul mrimii gr-
untelui, aptitudinea de deformare la rece.
3, dac Pmax = 0,035% si Smax = 0,020-0,040% - SR EN 10083-1, oeluri nealiate
speciale, pentru care se face un control riguros al incluziunilor nemetalice, carac-
teristicile lor superioare fiind asigurate prin verificarea riguroas a compoziiei
chimice, o elaborare atent i control sever al procesului.
Conform modalitii vechi de standardizare existent n Romnia pn n
anii 90, mrcile de oeluri din tabelul 3 corespund cu urmtoarele oeluri din ve-
chiul STAS 880-88 dup cum urmeaz:
Tabelul 4
1 C 22 1 C 25 1 C 30 1 C 35 1 C 40 1 C 45 1 C 50 1 C 55 1 C 60
OLC 20 OLC 25 OLC 30 OLC 35 OLC 40 OLC 45 OLC 50 OLC 55 OLC 60
T4.7
Tanaviosoft 2012
indic n ordine alfabetic.
c) numerele care indic valorile coninuturilor de elemente de aliere. Fiecare nu-
mr reprezint coninutul mediu al fiecrui element indicat, exprimat n procente,
multiplicat cu factorul corespunztor prezentat n tabelul 2 i rotunjit la numrul
ntreg cel mai apropiat. Numerele pentru diferite elemente se separ prin liniue
de desprire.
Tabelul 5
Element Factor
Cr, Co, Mn, Ni, Si, W 4
Al, Be, Cu, Mo, Nb, Pb, Ta, Ti, V, Zr 10
Ce, N, P, S 100
B 1000
Oeluri aliate (cu excepia oelurilor rapide) la care coninutul unui ele-
ment de aliere este 5%
Simbolizarea cuprinde succesiv urmtoarele simboluri:
a) litera X
b) un numr care reprezint de 100 de ori coninutul mediu specificat de carbon.
c) simbolurile chimice pentru elementele de aliere care caracterizeaz oelul. Suc-
cesiunea simbolurilor trebuie s fie n ordine descresctoare a coninuturilor de
elemente de aliere pe care le reprezint. Dac valorile coninuturilor sunt identice
pentru dou sau mai multe elemente, simbolurile corespunztoare se indic n or-
dine alfabetic.
d) numerele care indic valorile coninuturilor de elemente de aliere. Fiecare nu-
mr reprezint coninutul mediu al fiecrui element indicat, exprimat n procente,
rotunjit la numrul ntreg cel mai apropiat. Numerele pentru diferite elemente se
separ prin liniue de desprire.
T4.7
Tanaviosoft 2012
Simbolizarea cuprinde succesiv urmtoarele simboluri:
a) literele HS
b) numerele care indic valorile coninuturilor de elemente de aliere, prezentate n
ordinea urmtoare:
wolfram (W)
molibden (Mo)
vanadiu (V)
cobalt (Co)
Fiecare numr trebuie s reprezinte coninutul mediu al elementului rotunjit la
numrul ntreg cel mai apropiat. Numerele pentru diferite elemente se separ prin
liniue de desprire.
4.7.6.OELURI ALIATE
Influena elementelor de aliere asupra transformrilor structurale i
proprietilor oelurilor
Elementele de aliere reprezint acele elemente chimice care se introduc n
structura oelurilor n scopul modificrii structurii i proprietilor acestora din
urm. Ca urmare, oelurile ce conin elemente de aliere se numesc oeluri aliate.
Astfel, dac coninutul de siliciu depete 0,4 % sau cel de mangan 0,8 %, acestea
se consider de asemenea elemente de aliere.
Concentraia unor elemente de aliere poate fi ns foarte mic. Niobiul i titanul se
introduc n cantiti de aproximativ 0,1 % fiecare, borul nu depete de obicei
0,005%. n cazul n care concentraia elementelor este n jur de 0,1 % sau mai pu-
in, oelul se consider microaliat.
Alierea are drept scop mbuntirea proprietilor mecanice (rezistena,
plasticitatea, tenacitatea), fizice (conductibilitatea electric, caracteristicile magne-
T4.7-Otelurile autor: profesor Tanase Viorel 15
PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE
T4.7
Tanaviosoft 2012
tice, rezistena la radiaii) sau a celor chimice (rezistena la coroziune n diferite
medii).
Aceste proprieti se asigur nu numai prin aliere, dar i prin tratament
termic, care permite obinerea unei structuri optime a aliajului. Oelurile aliate
sunt mai scumpe dect oelurile carbon i de aceea nu este raional utilizarea lor
fr tratament termic.
T4.7
Tanaviosoft 2012
Cu ct va fi mai mare diferena dintre razele atomice ale fierului i elementelor de
aliere, cu att mai mare va fi distorsionarea reelei cristaline i deci cu att mai
mare va fi duritatea feritei, rezistena sa, iar plasticitatea i tenacitatea mai sczu-
te.
Principalele elementele de aliere cresc duritatea feritei. Cromul i mai ales
nichelul practic nu micoreaz tenacitatea oelului. Nichelul scade puternic pragul
de tranziie ductil-fragil. n plus, nichelul, cromul, manganul i alte cteva ele-
mente care se dizolv n austenit, cresc stabilitatea acesteia la rcire, crescnd ast-
fel clibilitatea oelului. Cele mai eficiente elemente n acest sens sunt nichelul i
cromul, prin introducerea simultan a acestora n structura oelului, adic printr-o
aliere complex. Acesta este motivul, de altfel, pentru care nichelul i cromul re-
prezint principalele elemente de aliere ale oelurilor creterea clibilitii, a re-
zistenei i tenacitii.
Carburile n oelurile aliate
Elementele carburigene reprezint acele elemente care au o afinitate fa de
carbon mai mare dect cea a fierului. n funcie de creterea afinitii fa de car-
bon i a stabilitii carburilor formate, elementele carburigene se pot enumera du-
p cum urmeaz: Fe Mn Cr Mo W Nb Zr Ti. Cu ct este mai stabil
carbura, cu att aceasta se va dizolva mai greu n austenit i va precipita mai
greu la revenire.
n funcie de tipul reelei cristaline, carburile sunt de dou tipuri:
Carburile de tipul Fe3C, Mn3C, cu reele cristaline complexe.
Aceste carburi nu au o stabilitate ridicat, n procesul de tratament termic al oelu-
lui acestea dizolvndu-se, cu formarea soluiei solide de elemente de aliere n aus-
tenit.
Carburile din cea de-a doua grup, Mo2C, WC, TiC, au reele cristaline sim-
ple. Ele au o rezisten mult mai mare i se dizolv la temperaturi de nclzi-
re mult mai mari.
Fig.4.7.6.2.Carburi metalice
T4.7
Tanaviosoft 2012
Toate carburile au o duritate foarte mare, dar carburile din cea de-a doua grup
sunt ceva mai dure dect cele din grupa a doua. Odat cu creterea dispersiei de
carburi crete duritatea i rezistena oelului.
T4.7
Tanaviosoft 2012
UTILIZRI:
Instalaii chimice,instalaii de ap potabil,discuri i palete la turbi-
ne,tubulatur la cazane,supape de evacuare la motoarele cu ardere intern.
Oelurile carbon simple pot fi numai din primele trei clase, iar cele aliate din
toate cele ase clase.
Dup structura obinut dup rcirea n aer
1. oeluri perlitice, cu un coninut sczut de elemente de aliere i stabilitate
sczut a austenitei subrcite,
2. oeluri martensitice, cu un coninut mediu de elemente de aliere i stabilita-
te ridicat a austenitei,
3. oeluri austenitice, cu un coninut ridicat de elemente de aliere i structur
austenitic la temperatura camerei.
Dup cantitatea de element de aliere:
1. slab aliate, ce conin pn la 2,5 % elemente de aliere;
2. mediu aliate, ce conin ntre 2,5 i 10 % elemente de aliere;
3. nalt aliate, ce conin peste 10% elemente de aliere.
Dup destinaie:
1. oeluri de construcie (construcii de maini, construcii civile)
2. oeluri de scule (pentru deformare plastic la rece, pentru tieri, pentru in-
strumente de msurat)
3. oeluri cu proprieti fizice i chimice speciale (rezistente la coroziune, refrac-
tare, electrotehnice, cu proprieti magnetice speciale, criogenice etc).
Oelurile cu proprieti magnetice sunt: oeluri magnetice dure, oeluri
magnetice moi i oeluri nemagnetice.
Oelurile magnetice dure sunt magnico i alnico, aliate cu Cr, W, Co,Al.
T4.7
Tanaviosoft 2012
T4.7
Tanaviosoft 2012
T4.7
Tanaviosoft 2012
4.7.7.DICIONAR TEHNIC.
HB-Duritatea Brinell.
HRC-Duritatea Rockwell.
Ferita-soluie solid(diagrama Fe-Fe3C).
Perlita-amestec mecanic(diagrama Fe-Fe3C).
Austenita-soluie solid(diagrama Fe-Fe3C).
Ledeburita-amestec mecanic(diagrama Fe-Fe3C).
Cementita-compus definit(diagrama Fe-Fe3C).
Convertizor-instalaie utilizat la elaborarea oelurilor.
T4.7
Tanaviosoft 2012
4.7.8.TESTUL DE EVALUARE
OELURILE(WORD)
Test de evaluare
OELURILE (QUIZ)
Test de evaluare
OELURILE (PDF)
Test de evaluare
4.7.9.LUCRAREA DE LABORATOR
OELURILE
Lucrare de laborator
4.7.10.ANEXE
http://www.didactic.ro/
http://www.4shared.com/account/dir/12148998/f0e35458/sharing.html?rnd=83
http://www.4shared.com/account/dir/19966750/2c584ca8/sharing.html?rnd=97
http://www.4shared.com/account/dir/8TRHB4qg/sharing.html?rnd=42
http://www.4shared.com/account/dir/s07DeCsa/sharing.html?rnd=10
http://www.4shared.com/account/dir/B2iZe_cW/sharing.html?rnd=42
http://tvet.ro
http://class10c.wikispaces.com
tanaviosoft@yahoo.com
T4.7
Tanaviosoft 2012
OELURI SLAB I MEDIU ALIATE
T4.7
Tanaviosoft 2012
T4.7
Tanaviosoft 2012
4.7.11.STANDARDE de PREGTIRE
PROFESIONAL
Site-ul de mai jos permite utilizarea Auxiliarelor curriculare elaborate prin
programul PHARE.
http://tvet.ro
http://www.edu.ro
T7
Tanaviosoft 2012
http://www.freshney.org
T7-Metale si aliaje neferoase autor: profesor Tanase Viorel 1
PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE
T7
Tanaviosoft 2012
1.1.CUPRUL.PROPRIETI.
tabelul 1.1.1
Proprietile cuprului
1 Culoarea Rosiatic
2 Densitatea [Kg/m3] 8960
3 Temperatura de topire [0C] 1084
4 Rezistena mecanic , Rm [N/mm2] 200-250
5 Duritatea [HB] 40-50
6 Rezistena la coroziunea atmosferic medie
7 Capacitate de deformare plastic mare
8 Conductivitate electric mare
9 Conductivitate termic mare
10 Rezistena la oc medie
UTILIZRI:
conductoare electrice;
conducte;
schimbtoare de cldur;
serpentine.
Fig.1.1.1.Cuprul(Cu)
T7
Tanaviosoft 2012
1.2.ALIAJELE CUPRULUI.CLASIFICARE.
tabelul 1.2.1.
Element chimic Element chimic Element chimic
Zn Sn Be
Pb Ni Al
ALIAJELE CUPRULUI
ALIAJELE Cu+Ni
BRONZURILE
Bronzuri cu Al
Alame turnate Constantan
Bronzuri cu Be
T7
Tanaviosoft 2012
SIMBOLIZAREA ALFANUMERIC
tabelul 1.2.2.
T7
Tanaviosoft 2012
1.3.ALAMELE(Cu+Zn).
Aliajele cuprului cu zincul se numesc alame.Dup modul de obinere sunt:
1. Alame deformabile.
2. Alame turnate.
3. Alame pentru lipit.
T7
Tanaviosoft 2012
Fig.1.3.5.Elice marin
Alamele de lipit se livreaz sub form de vergele sau granule i se utilizeaz
la lipirea tablelor, conductelor din cupru, alam, bronz , oel.
T7
Tanaviosoft 2012
1.4.BRONZURILE.
BRONZURILE CU STANIU se obin prin laminare sau prin turnare.
Bronzurile laminabile conin ntre 2-8%Sn.Au capacitate de deformare plas-
tic bun.Se utilizeaz pentru arcuri, membrane, conductoare electrice.
Bronzurile turnate sunt:
1. Bronzuri moi-coninutul de staniu este ntre 3-10%.
2. Bronzuri dure- coninutul de staniu este ntre 9-14%.
Bronzurile moi se utilizeaz pentru buce, armturi, robinete.
T7
Tanaviosoft 2012
Fig.1.4.3.Bronz cu aluminiu
BRONZURILE CU BERILIU conin 2% Be.La temperatura mediului ambi-
ant,bronzul cu beriliu se prelucreaz dificil.Prin aplicarea tratamentului termic de
clire(8500 C) , bronzul cu beriliu se poate prelucra prin deformare plastic.Dup
prelucrare, dac se aplic tratamentul termic de revenire(2500 C), bronzul cu beri-
liu redevine dur cu rezisten mecanic superioar.
Aceste bronzuri se utilizeaz pentru scule care nu produc scntei,arcuri ino-
xidabile, roi dinate de ceasornice.
Fig.1.4.4.Roi dinate
BRONZURILE CU PLUMB conin ntre 10-30% Pb.Se utilizeaz pentru
buce cu alunecare, lagre la motoarele cu ardere intern.
1.5.ALIAJELE Cu+Ni.
NICHELINA este un aliaj al cuprului cu 30% Ni.Se utilizeaz pentru reosta-
te, elemente nclzitoare pentru aparate electrice destinate nclzirii.
T7
Tanaviosoft 2012
Fig.1.5.1.Nichelina Fig.1.5.2.Reou
CONSTANTANUL este un aliaj al cuprului cu 40% Ni.mpreun cu fierul
se utilizeaz la fabricarea termocuplurilor fier-constantan(pentru msurarea tem-
peraturilor de maximum 5000 C).
Fig.1.5.3.Termocuplu
MANGANINUL este un aliaj al cuprului cu 8-14% Mn i 2-5% Ni.Se utili-
zeaz pentru rezistoare electrice de precizie.
Fig.1.5.4.Rezistoare
T7
Tanaviosoft 2012
http://www.freshney.org
Fig.2.1.Lingouri de aluminiu
T7
Tanaviosoft 2012
2.1.ALUMINIUL.PROPRIETI.
tabelul2.1.1
Proprietile aluminiului
1 Culoarea Alb
2 Densitatea [Kg/m3] 2700
3 Temperatura de topire [0C] 658
4 Rezistena mecanic , Rm [N/mm2] 100
5 Duritatea [HB] 20-25
6 Rezistena la coroziunea atmosferic mare
7 Capacitate de deformare plastic mare
8 Conductivitate electric mare
9 Conductivitate termic mare
10 Rezistena la oc medie
Fig.2.1.1.Table de aluminiu
Creterea rezistenei mecanice se face prin aliere cu siliciu, cupru, magneziu,
mangan.
2.2.ALIAJELE ALUMINIULUI.CLASIFICARE.
n funcie de modul de obinere, aliajele aluminiului sunt urmtoarele:
1. Aliaje de aluminiu deformabile.
2. Aliaje de aluminiu turnate.
T7
Tanaviosoft 2012
tabelul 2.2.1
Element chimic Element chimic Element chimic
Cu Si Mg
ALIAJELE ALUMINIULUI
Fig.2.2.1.Domenii de utilizare
T7
Tanaviosoft 2012
Fig.2.2.3.Caroserie auto
SILUMINIUL este un aliaj al aluminiului cu siliciul(maximum 12% Si).
Se utilizeaz pentru mobilier metalic, iar prin aliere cu siliciu, mangan, cupru, ti-
tan se utilizeaz pentru componente auto: pistoane, blocuri motor,cartere.
T7
Tanaviosoft 2012
SIMBOLIZAREA ALFANUMERIC
tabelul 2.2.1
T7
Tanaviosoft 2012
http://www.freshney.org
Fig.3.1.Magneziul
T7
Tanaviosoft 2012
3.1.MAGNEZIUL.PROPRIETI.
tabelul 3.1.1
Proprietile cuprului
1 Culoarea alb-strlucitor
2 Densitatea [Kg/m3] 1740
3 Temperatura de topire [0C] 650
4 Rezistena mecanic , Rm [N/mm2] 200-250
5 Duritatea Brinell [HB] 260 MPa
6 Rezistena la coroziunea atmosferic medie
7 Capacitate de deformare plastic redus
8 Conductivitate electric redus
9 Conductivitate termic redus
10 Rezistena la oc redus
Fig.3.2.1.Aliaje de magneziu.Utilizri
T7
Tanaviosoft 2012
http://www.freshney.org
Fig.4.1.Zincul
T7
Tanaviosoft 2012
4.1.ZINCUL.PROPRIETI.
tabelul 4.1.1
Proprietile cuprului
1 Culoarea albstruie
2 Densitatea [Kg/m3] 7100
3 Temperatura de topire [0C] 419
4 Temperatura de vaporizare [0C] 907
5 Duritatea Brinell [HB] 416 MPa
6 Rezistena la coroziunea atmosferic medie
7 Capacitate de deformare plastic redus
8 Conductivitate electric redus
9 Conductivitate termic redus
10 Rezistena la oc redus
T7
Tanaviosoft 2012
4.2.ALIAJELE ZINCULUI.
Sunt dou categorii de aliaje ale zincului:
1. Aliajele zincului cu aluminiu.
2. Aliajele zincului cu aluminiu i cupru(zamakuri).
Aliajele zincului cu Al+Cu se utilizeaz prin turnare sub presiune pentru ar-
mturi, carcase, jucrii, obiecte casnice, instalaii sanitare.
http://www.freshney.org
T7-Metale si aliaje neferoase autor: profesor Tanase Viorel 19
PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE
T7
Tanaviosoft 2012
5.1.PLUMBUL.STANIUL.PROPRIETILE LOR.
tabelul 5.1.1
Proprietile plumbului
1 Culoarea gri-cenuie
2 Densitatea [Kg/m3] 11300
3 Temperatura de topire [0C] 327
4 Rezistena la coroziunea atmosferic mare
5 Capacitate de deformare plastic mare
6 Conductivitate electric redus
7 Conductivitate termic redus
Proprietile staniului
1 Culoarea alb-argintiu
2 Densitatea [Kg/m3] 7300
3 Temperatura de topire [0C] 232
4 Rezistena la coroziunea atmosferic mare
5 Capacitate de deformare plastic mare
6 Conductivitate electric mare
7 Conductivitate termic medie
8 Rezistena la ageni biologici mare
Fig.5.1.1.Plumbul Fig.5.1.2.Staniul
T7
Tanaviosoft 2012
5.2.ALIAJELE (Pb+Sn).
Aliajele Pb+Sn se clasific astfel:
ALIAJE
Pb+Sn
T7
Tanaviosoft 2012
Aliajele uor fuzibile au n compoziia chimic Pb, Sn, Bi, Cd.Aliajul cu 56%
Bi i 44% Pb se topete la temperatura de 1250 C.Se utilizeaz pentru lipituri fine.
Fig.5.2.3.Bismutul Fig.5.2.4.Cadmiul
Aliajele de tipografie sunt aliaje binare cu plumb i stibiu sau aliaje ternare
cu plumb, stibiu i staniu.Aceste aliaje sunt toxice-provoac boala numit satur-
nism.
6.NICHELUL i CROMUL.Aliajele lor.
http://www.freshney.org
T7-Metale si aliaje neferoase autor: profesor Tanase Viorel 22
PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE
T7
Tanaviosoft 2012
Fig.6.1.Nichelul Fig.6.2.Cromul
6.1.NICHELUL.PROPRIETI.
Nichelul cu coninut mic de mangan(nichel manganos) se utilizeaz la fabri-
carea bujiilor pentru motoarele cu ardere intern.Nichelul cu coninut mic de sili-
ciu se utilizeaz la fabricarea tuburilor electronice.
Nichelul cu 2% Mn, 2% Al i 1,5% Si(aliajul alumel) se utilizeaz pentru con-
strucia termocuplului cromel-alumel.
T7
Tanaviosoft 2012
Fig.6.1.3.Termocuplu
tabelul 6.1.1
Proprietile nichelului
1 Culoarea alb-cenuie
2 Densitatea [Kg/m3] 8900
3 Temperatura de topire [0C] 1455
4 Rezistena la coroziunea atmosferic foarte mare
5 Capacitate de deformare plastic mare
6 Conductivitate electric redus
7 Conductivitate termic medie
T7
Tanaviosoft 2012
Fig.6.1.4.Nichelarea Fig.6.1.5.Cromarea
6.2.CROMUL.PROPRIETI.
tabelul 6.2.1
Proprietile cromului
1 Culoarea alb-strlucitor
2 Densitatea [Kg/m3] 7200
3 Temperatura de topire [0C] 1920
4 Rezistena la coroziunea atmosferic foarte mare
5 Capacitate de deformare plastic redus
6 Conductivitate electric redus
7 Conductivitate termic medie
T7
Tanaviosoft 2012
Aliajele cu permeabilitate magnetic mare conin 80% Ni i 20% Fe(aliajul
permalloy).Aliajul supermalloy conine 80% Ni, 2% Mo i restul Fe.Aceste aliaje se
utilizeaz pentru cmpuri magnetice slabe, n tehnica curenilor slabi.
Fig.6.1.6.Molibdenul
Aliajele cu dilatare termic redus sunt:
invar.
elinvar.
platinit.
T7
Tanaviosoft 2012
7.7.DICIONAR TEHNIC.
T7
Tanaviosoft 2012
7.8.TESTUL DE EVALUARE
METALE I ALIAJE NEFEROASE (WORD)
Test de evaluare
7.9.LUCRAREA DE LABORATOR
7.10.ANEXE
http://www.didactic.ro/
http://www.4shared.com/account/dir/12148998/f0e35458/sharing.html?rnd=83
http://www.4shared.com/account/dir/19966750/2c584ca8/sharing.html?rnd=97
http://www.4shared.com/account/dir/8TRHB4qg/sharing.html?rnd=42
http://www.4shared.com/account/dir/s07DeCsa/sharing.html?rnd=10
http://www.4shared.com/account/dir/B2iZe_cW/sharing.html?rnd=42
http://tvet.ro
http://class10c.wikispaces.com
tanaviosoft@yahoo.com
Subiectul I. 30 puncte
Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator :
1. Aliajele cuprului cu zincul se numesc: a) bronzuri; b) alame; c) alpaca.
2. Fenomenul de formare a unei pelicule de oxid protector la corosiune se numeste: a) ecruisare; b)
pasivitate; c) particularitate.
3. Bronzurile se caracterizeaza prin urmatoarele proprietati: a) rezistenta mare la uzura; b)
rezistenta mare la soc; c) rezistenta la corosiune.
4. Care dintre urmatoarele aliaje se utilizeaza pentru termocupluri: a) nichelina; b) manganinul; c)
constantanul.
5. Duraluminiul are la baza urmatoarele elemente chimice de aliere: a) titan, cupru, magneziu; b)
cupru, magneziu, siliciu, mangan.
6. Aliajele de aluminiu cu siliciu(siluminiuri) au concentratia de Si: a) minimum 12 %; b)
maximum 12 %; c) maximum 10 %.
7. Pentru a nu se autoaprinde in aer prin incalzire, in magneziu se introduce: a) bronz cu beriliu; b)
Be; c) B.
8. Magneziul face parte din categoria metalelor: a) semiusoare; b) ultrausoare; c) usoare.
9. Care dintre urmatoarele metale, prin deformare nu se ecruiseaza: a) aluminiul; b) plumbul; c)
staniul.
10. Aliajele antifrictiune se mai numesc: a) anticorodal; b) babitturi; c) zamakuri.
11. Care dintre dintre metalele urmatoare au o mare rezistenta la actiunea chimica a alimentelor: a)
plumbul; b) staniul; c) aluminiul; d) magneziul.
12. Termocuplurile sunt aparate care permit determinarea de: a) temperaturi mici; b) temperaturi
mari; c) etalonarea termometrelor.
13. Aliajul permalloy (permeabilitate magnetica mare) are la baza: a) Ni si Mg; b) Fe si Ni; c) Fe, Ni
si Mo.
14. Aliajele cromel, inconel, kantal se caracterizeaza prin proprietatea de; a) rezistivitate electrica
mare; b) rezistivitate termica mare; c) conductivitate electrica redusa.
15. Care element chimic este foarte rezistent la corosiune mai putin la actiunea sulfului: a) cromul;
b) nichelul; c)aluminiul.
16. Aliajul invar se caracterizeaza astfel: a) pana la 100 0C nu se dilata; b) pana la 100 0C nu-si
pierde elasticitatea.
17. Bronzurile cu beriliu au rezistenta mecanica: a) asemanatoare otelurilor; b) asemanatoare
fontelor.
18. Care aliaje provoaca boala numita saturnism: a) Cu + Ni; b) Pb+ Sb; c) Cu+ Zn.
19. Care aliaje au la baza Cu +Sn: a) alamele; b) bronzurile; c) alamele de lipit.
20. Care alame sunt rezistente la actiunea apei de mare: a) alamele ordinare; b) alamele speciale; c)
alamele de lipit.
Tanase Viorel 1
Metale si aliaje neferoase
Subiectul II 24 puncte
Asociati in mod corespunzator precizarile din coloanele de mai jos cu metalul respectiv:
Scriei pe foaia de hartie, cifra corespunztoare fiecarui enun i notai n dreptul ei litera A, dac
apreciai ca enunul este adevrat i litera F, dac apreciai c enunul este fals.
Subiectul IV 26 puncte
Asociati, in mod corespunzator, metalele si aliajele neferoase de mai jos cu precizarile din coloane:
Tanase Viorel 3
PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE
T7
Tanaviosoft 2012
7.11.STANDARDE de PREGTIRE
PROFESIONAL
Site-ul de mai jos permite utilizarea Auxiliarelor curriculare elaborate prin
programul PHARE.
http://tvet.ro
http://www.edu.ro