PROF.

CRINGANU MIRELA

GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN
GASTROENTEROLOGIE
Suport de curs

MANIFESTARI DE INDEPENDENTA: pacient constient, mobilitate pastrata, tegumente intacte si

normal colorate, semne vitale (R, P, T.A., T0) in limite normale, absenta durerii, somn odihnitor,
alimentatie adecvata, apetit normal, stare de constitutie normala corespunzatoare varstei si inaltimii
corporale, absenta eliminarilor patologice.

PROBLEME DE DEPENDENTA
- alterarea nutriiei, durere acuta/cronica,
- postura inadecvata,
- disconfort abdominal,
- alterarea eliminrii digestive,
- exces de volum lichidian,
- risc nalt de sngerare,
- modificarea tegumentelor si mucoaselor,
- risc nalt de alterare a conceptului de sine.

MANIFESTARI DE DEPENDENTA: durere, hematemeza, melena, rectoragii, varsaturi, inapetenta,

edeme, icter, somnolenta, hipotensiune arteriala, dispnee etc.
Surse de dificultate de ordin fizic (leziuni ale aparatului digestiv)
Surse de dificultate de ordin psihologic (anxietate, stres)
Surse de dificultate de ordin social (izolare, saracie)
Lipsa de cunostinte

Semnele si simptomele specifice in afectiunile aparatului digestiv sunt:

- semne locale : durerea , hemoragia, eructatia, pirozisul, regurgitatie, inapetenta, anorexie, disfagie,
varsaturi, tulburari de tranzit, edeme, icter, etc.
- semne generale: alterarea functiilor vitate si vegetative ( dispnee, tahicardie, hipotensiune arteriala,
paloare, transpiratii, scaderea diurezei), scadere in greutate, ascita, tulburari ale starii de constienta
( confuzie, encefalopatie, coma).
dispnee dificultate in respiratie , caracterizata subiectiv prin lipsa de aer sau sufocare si obiectiv prin
tulburarea ritmului, amplitudinii sau a frecventei respiratorii .
tahicardie accelerare a ritmului cardiac.
hipotensiune arteriala scaderea presiunii arteriale sub valorile normale.
transpiratii excretie a sudorii produse de glandele sudoripare, eliminarea sudorii prin porii pielii,
ascita acumulare de lichid in cavitatea peritioneala.
encefalopatie termen generic dat tuturor suferintelor encefalului , altele decat bolile inflamatorii.
coma suferinta grava a creierului caracterizata prin pierderea constientei si absenta reactiei la stimuli
externi dar cu conservarea partiala a functiilor vegetative.

1
Durerea
Durerea abdominala este, din cauza frecventei ei, cel mai important simptom al patologiei
digestive, prezent n majoritatea afectiunilor abdominale: viscere, peritoneu, mezou, epiploon,
vase i nervi. Caracteristicile durerii abdominale:
Localizare:
- poate fi bine localizat, atunci, cnd sunt stimulai nervii afereni somatici (a tegumentului abdominal,
musculaturii abdominale, viscerali);
- difuz, cel mai adesea.
Dup modul de debut:
- debutul brusc sugereaza:
o colecistita acut
o ulcer complicat
o perforarea unui viscer
o apendicit perforat
o pancreatita acut
o embolia cu ischemie acut n teritoriul mezenteric;
o torsiunea de organ, volvulus;
- instalare insidioas sau progresiv:
o ulcer gastroduodenal
o sindroame dispeptice
o colon iritabil
o angorul abdominal ischemie n teritoriul mezenteric
Dup caracterul durerii:
- durerea de tip colicativ caracteristic pentru :
o colica biliara necomplicat,
o gastritele acute - durere epigastric intens, uneori violent, cu caracter colicativ,
pe un fond dureros continuu, nsoit de regul de vrsturi abundente, uneori diaree
o ocluzia intestinal n faza compensat
o durerea de cauz esofagian cu acracter retrosternal: spasm difuz, esofagite.
- durerea severa intensa este prezenta n:
o ulcer penetrant, perforat,
o infarctul intestinal,
o anevrismul disecant de aorta abdominal,
o colecistita acut, hidropsul vezicular, obstrucia mecanic a cii biliare principale.
Condiii de apariie sau intensificare:
o in raport cu alimentaia: ex. ulcer
o in funcie felul alimentaiei, alimente colecistokinetice: colica biliar; abuz de alcool: pancreatite
actute, gastrite acute a;
o n raport cu defecaia: afeciuni rectosigmoidiene.
Condiii de diminuare sau dispariie:
o Alimente sau alcaline: ulcerul duodenal.
o Antispastice sau cldur: colica biliar.
Simtome asociate: greuri, vrsturi acide: gastrite, ulcer duodenal; amare-bilioase: colica biliar;
vrsturi fecaloide n ocluzia intestinal; vrsturi n za de cafea n hemoragiile digestive superioare;
pirozis-ul, regurgitaia acid; melena; scderea ponderal; simptome de deshidratare; semne clinice de
anemie a.
n evaluarea unui pacient cu dureri abdominale as. med. va urmri :
momentul apariiei
2
 modul de instalare
evoluia
localizarea i iradierea
factorii ce o amelioreaz sau o agraveaz
fenomene asociate
Afeciuni vasculare care determin durere abdominal acut recurent
- infarctul mezinteric;
- rupturi anevrismale;
- infarcte ale organelor parenchimatoase: splina, rinichi, ficat.
Cauze extraabdominale ale durerii abdominale
- afectiuni toracice;
- cauze pulmonare: pneumonii, pleurile, infarct pulmonar, pneumotorax, empiem pleural;
- cauze cardiovasculare: anevrism de aort toraco abdominal, pericardita, infarct miocardic.
- afectiuni ale coloanei vertebrale (osteocondroza, tumori).
- afectiuni metabolice si toxice: uremie, porfirie, cctoacidoza diabetica, intoxicatie cu plumb s.a.
- afectiuni ale peretelui abdominal: hernii, contuzii musculare.
- cauze neurologice: organice (nevralgii, tabes, herpes Zoster, etc.) si functionale.
Colica: durere vioelnt, persistent, provocatt de contraia spastica musculaturii neetde a unui
organ ccavitar:
- colica gastric: cramp dureroas epigastric nsoit de greuri, vrsturi alimentare sau acide:
gastrite acute, exces de alimente, a.
- colica vezicular: durere violent cu maximum de intensitate n hipocondrul drept, cu iradiere
lombar, greui, vrsturi amare bilioase, declant de alimente colecistkinetice.
- colica apendicular: durere vie localizat n fosa iliac dreapt, cu iradiere posibil epigasrtric
(uneori modalitate atipic de debut), onstipaie.
- colica intestinal: dureri violente periombilical, uneori migratoare din tr-un flanc n cellalt, nsoit
de borborisme intestinael (zgomote hidroaerice determinate de peristalticaa intestinal vie).
colica pancreatic: durere n epigastru cu iradiere n bar, vrsturi, stare de oc.
- colica din iritaia peritoneal: durere intens, difuz, abdomen imobil cu micrile rspiratorii:
abdomen de lemn.
Forme particulare:
n ulcerul duodenal exist o ritmicitate a simptomatologie dureroase:
- mica periodicitate: durerea este intens, cu caracter de foame dureroas situat n epigastru sau n
hipocondrul drept (descris ca senzaie de gol epigastric). Este ritmat de ingestia de alimente: durere -
ingestie de alimente sau alcaline - calmare a durerii - reapariia durerii postprandial tardiv la 2-3 ore i
nocturn. Pacienii sunt bine nutrii deoarece ingestia de alimente le calmeaz durerea.
- marea periodicitate: ritmicitate sezonier, de primvar i toamn.
n ulcerul gastric ritmicitatea alimentar a durerii este mult mai puin evident. n mod obinuit
durerea apare la scurt timp dup mas, la 15-30 minute post prandial precoce i se remite doar dup
evacuarea stomacului. Bolnavul evit mncarea i de regul n UG apare scderea ponderal i pacientul
este emaciat. Schimbarea caracterului durerii - permanent - poate semnifica o complicaie sau
penetraia !

Modificarea apetitului
De regul n afeciunile abdominale apetitul este diminuat: hiporexie, anorexie. Excepia face
ulcerul duodenal n care foamea dureroas este calmat de ingestia de alimente i astfel pacieni sunt
bine nutrii: hiperorexie.
Anorexia este o manifestare clinic ce const n pierderea senzaiei de foame i a apetitului.
- foamea este fenomenul elementar organic prin care se asigur refacerea pierderilor energetice, calorice,
structurale ale organismului.

3
- apetitul este un fenomen elementar senzorial olfactiv urmrind satisfacerea gustativ i nu neaprat
nevoia organic de a mnca.
- anorexia poate fi:
a) total (inapeten)
b) selectiv (numai pentru anumite alimente, de exemplu pentru carne n
neoplasmul gastric)
c) condiionat (reducerea ingestiei alimentare impus voit de teama durerii legate
de actul alimentaiei)= Sitofobia;
d) mental (ce apare n bolile psihice).
Intolerana pentru anumite alimente: pentru grsimi n afeciunile colecistului; la apte n
alergiile alimentare,; la glute n celiachie a.
.
Disfagia
Disfagia reprezint dificultatea de a nghii care se manifest ca o senzaie de
ncetinire sau oprire a bolului alimentar pe traiectul esofagian.
Disfagia trebuie deosebit de:
- odinofagie - durere la nghiire,
- globus istericus - senzaia de nod n gt ns deglutiia este posibil,
- sau de senzaia de plenitudine epigastric sau de saietate precoce.
Disfagia apare prin perturbarea tranzitului esofagian sau prin incoordonare neuro-
muscular. Disfagia se poate clasifica din punct de vedere etiopatogenetic, sau n funcie de
circumstanele de apariie .

Pirozisul, greurile, vsturile

Pirozisul este senzaia de arsur retrosternal provoct de iritaie mucoasei sofagiene prin
regurgiatrea sucului gastric acid sau a bilei alcaline (efect de saponificare): refluxul gastroesofagian,
hernia hiatal, esofagite, a.
Greurile sunt tulburri neurovegetative de stimulare vagal, cu senzaie de vom iminent,
transpirai, vertije, eructaii.
Vrsturile sunt un act reflex cu micri antiperistaltice ale stomacului i duodenului, contracia
muschilor abdominali contracia pilorului i relaxarea cardieii evacuarea coninutului gastric.
Pot fi:
- alimentare, alimente mai mult sau mai puin digerate. Apare n majoritatea afeciunilor
digestive. Vrstura alimentar este simptomul cardinal n stenoza piloric decompensat:
o repetitiv,
o aprut tardiv postprandial,
o cu alimente ingerate cu peste 24 ore nainte,
o cu miros fetid.
- acide: suc gastric
- bilioase: amare, verzui, coninut biliar
- fecaloide: ru mirositoare n ocluzia intestinal.
Dup frecvena vrsturilor:
- episodice
- postprandiale
- matinale
Apariia vrsturilor repetate cu coninut alimentar la subiecii vechi ulceroi poate sugera
diagnosticul de stenoz piloric! n prezent cele mai frecvente sunt stenozele maligne!
!!! Dac se exclude orice suferin organic i funcional, vrsturile vor fi considerate psihogene i
pacientul necesit ngrijire i supraveghere adecvat din partea asistentului medical, deoarece acestea se

4
asociaz frecvent cu tulburri ale comportamentului alimentar i inducerea voit a actului de vrstur
de ctre pacient.

Eructatie
- eliminarea prin gura a gazelor continute in stomac, insotita uneori de manifestare sonora.
Pirozis
- senzatie de arsura retrosternala care pornneste din epigastru spre esofag si faringe asociata cu
un gust acru. Se produce datorita unui reflux de lichid gastric in esofag. Cauzele cele mai frecvente sunt
hernia hiatala, esofagitele peptice, aerofagia.
Regurgitatie
- intoarcerea alimentelor din stomac sau esofag in gura, fara greata sau efort. La sugari este
normala iar la adulti se intalneste in esofagite, stenoze esofagiene si unele afectiuni gastrice.
Regurgitatia sanguina reprezinta refluxul sangelui in vasele arteriale mari sau dintr-o cavitate cardiaca
in alta datorata unei insuficiente valvulare.
Edem
- acumulare de lichid seros in tesuturi in special in tesutul subcutanat si submucos.
Icter
- coloratie galbena a pielii si mucoaselor datorata impregnarii tesuturilor cu pigmenti biliari ( bilirubina),

Hemoragia digestiv superioar

Hemoragiile digestive superioare se pot manifesta prin:

- pierderi acute macroscopice exteriorizate prin:
Hematemeza - eliminarea prin vrstur de snge rou (proaspt) n sngerrile mari sau snge
digerat cu aspect de za de cafea prin digestia gastric a hemoglobinei din sngele care a stagnat cteva
ore n stomac, n pierderile mai mici. Hematemeza apare numai n sngerrile suprajejunale, de regul la
pierderi de peste 1000ml i este urmat de emisia de scaune melenice.
Melena - emisia de scaune negre moi, lucioase ca pcura, fetide. Apare n pierderi acute a cel puin
60-80 ml de snge din tractul digestiv superior cu un tranzit intestinal de minim 8 ore, i nc 3-4 zile
dup ncetarea hemoragiei, aa zisa melena rezidual. Prezena melenei nu nseamn neaprat sngerare
activ, dar arat cert existena unei sngerri recente.
Hematochezia - eliminarea de snge proaspt prin scaun din hemoragii digestive superioare
masive, cu pierderi mari de peste 1 litru de snge prin erodare arterial sau rupturi de varice esofagiene,
nsoite de un tranzit intestinal accelerat cu durata sub 8 ore.
Pierderile de snge din tractul digestiv pot fi cronice, intermitente, mici, de regul cu expresie
ocult (reacia Gregersen pozitiv la analiza scaunului), dar cu anemie uneori sever cronic feriprive:
hernie hiatal, neopalsme digestive superioare i inferioare, hemoroizi, alte).

Interveniile asistentului medical n cazul unui pacient cu hemoragie digestiv superioar;

a) evaluarea clinic rapid a parametrilor hemodinamici (se vor determina frecvena pulsului,
tensiunea arterial, se vor inspecta atent tegumentele i mucoasele pentru depistarea semnelor de oc);
b) se recolteaz snge pentru hematocrit, numr de trombocite, indicii de coagulare, uree, grup sanguin,
Rh;
c) pacientul poate fi aezat n poziie Trendelenburg pentru ameliorarea irigaiei cerebrale, asigurnd
protecia mpotriva pericolului de aspiraie a refluxului coninutului gastric hemoragic mai ales la
pacienii cu contiena alterat i reflexele diminuate;
d) se pregtesc dou ci venoase periferice sigure (branul) i se instituie perfuzia cu soluii cristaloide
(ser fiziologic, soluie Ringer);
e) montarea unei sonde de aspiraie:

5
- instalarea unei sonde de aspiraie furnizez date importante pentru stabilirea diagnosticului i a
conduitei terapeutice;
- aspirarea de snge din stomac n prezena unor rectoragii permite diagnosticul de hemoragie digestiv
superioar;
- aspirarea de snge proaspt indic o hemoragie activ;
- reapariia sngelui dup ore sau zile indic recidiva hemoragic;
- lavajul nazogastric faciliteaz endoscopia, permite aprecierea gravitii hemoragiei i la pacienii cu
ciroz previne apariia encefalopatiei:
- se recomand folosirea pentru lavaj a lichidelor reci asociate cu substane vasoconstrictoare
(adrenalina),
- se recomand folosirea pentru lavaj a dou recipiente, unul pe stativul de perfuzie, iar cellalt sub
nivelul pacientului, legate ntre ele i cu sonda de aspiraie printr-un tub n ,,T,
- clamparea succesiv a recipientului de jos i apoi a celui nalt asigur un lavaj simplu i eficient;
- la pacienii cu hemoragie digestiv superioar (HDS) prima procedur de diagnostic unanim acceptat
este endoscopia;
- obiectivul principal al tratamentului este oprirea hemoragiei. Hemostaza poate fi temporar sau
definitiv i se poate realiza medicamentos, endoscopic sau chirurgical.

Hemoragia digestiv inferioar

Hemoragia digestiv inferioar reprezint pierderea de snge la nivelul tubului digestiv inferior
fa de ligamentul Treitz;
Cauzele hemoragiilor digestive inferioare:
a) hemoroizi,
b) fisuri anale,
c) diverticuloz,
d) polipi,
e) neoplasm rectal sau colonic,
f) rectocolit hemoragic.
Rectoragia - este eliminarea de sange proaspt pe cale rectal.
o Rect: boal hemoroidal (scaun cu firioare de snge pa suprafa), tumori (scaune cu snge la
sfritul defecaiei).
o Colon descendent, sigmoid: polipi, tumori (eliminare de snge prospt prin scaun).

Tueul rectal este o explorare obligatorie la toi pacienii cu hemoragie digestiv inferioar.
Hemoragiile oculte sunt hemnoragii digestive cronice ce nu sunt diagnosticate dect n prezena
consecinelor lor, cel mai adesea anemia feripriv sau n urma unor aciuni de depistare activ(screening-
ul de depistare a cancerului colorectal).

Diareea
Este definit de eliminarea de scaune moi, nedigerate, apoase, fetide, uneori cu elemenmte
patologice (purioi, snge n diareile cu germeni enteroinvazivi) imperioase, multiple, peste 4/24 de ore,
nsoite de colici, vrsturi, uneori febr.
Diarea acut se intaleaz brusc cu evoluia autolimitat, n 2-4 zile:
- toxiinfecii alimentare
- boli infecioase : dizenteria, salmonella, enterococ, stafilococ a.
Problema serioas este sindromul de deshidratare sever care poate s apar i identificarea
germenului prin coprocultur cu tratament antibiotic adecvat (serviciul de boli infecioase)
Diareea cronic de regul nu deshidrateaz bolnavul :

6
 - sindromul de colon iritabil : scaune moi dup fiecare mas, apoase, uneori cu alimente nedigerate
sau mucucs prin tranzit intestinal rapid
- steatoreea : scaune abundente, pstoase, lucioase, fetide din pancreatite cronice
- scaune moi cu snge i puroi: rectocolita
- diareea din hipertiroidie, insuficien suprarenal, sindromul carcinoid a
- falsa diaree : alternana constipaie diaree n stenozele colonice, de regul maligne.
- diareea din colita ichemic.

Constipaia
Definitie
Constipatia este tulburarea defecatiei, cu senzatie de disconfort la defecatie, cu
sau fara scaun mic sau dur, lipsa senzaiei de iefecatie, dificultati de eliberare a maselor fecale
din rect, evacuare dureroasa a maselor fecale, senzatia de evacuare incompleta, tenesme.
Constipaia poate fi:
- primar:megadolicocolon congenital
- ambiental
- secundar: neoplasm stenozant, afecinui recate (stenz, hemoroizi),
- postmedicamentoase, deshidratare, imobilizare prelungit, afeciuni neurologice a.
Scaunul creionat apare n stenozele rectale, cel mai adesea tumorale.
Boala hemoroidal
Sngerri la defecaie: scaun cu firioare de snge pe suprafa. n tumori : sngerare la sfritul
defecaiei.
Tenesmul rectal: senzaie de defecaie iminent fr emisie de scaun. Sugereaz un proces malign
anorectal.
Senzaia de defecaie incomplet sugereaz un proces malign anorectal.

Meteorism abdominal

- excesul de gaze reprezint una dintre cele mai frecvente manifestri clinice gastrointestinale;
- balonrile, eructaiile, flatulena, greurile sau crampele abdominale sunt atributele
producerii de gaze intestinale;
- sindroamele gazoase reprezint un complex de simptome funcionale ce definesc disconfortul
gastrointestinal n absena unui substrat organic decelabil;
- sindroamele gazoase se pot datora:
a) unor deprinderi: mestecatul de gum, fumatul
b) consumul de buturi gazoase, de glucide neresorbabile sau parial resorbabile,
legume, fasole, prune
c) administrarea de medicamente (narcotice, anticolinergice)
d) tulburri neuropsihice (nevroze anxioase)
e) chirurgie abdominal.
- interveniile asistentului medical n ngrijirea pacientului cu flatulen:
a) combaterea deprinderilor necorespunztoare (mestecatul de gum, fumatul)
b) pstrarea igienei bucale
c) autoeducaie n cazul eructaiei cronice
d) administrare de anxiolitice pe daurat limitat de timp
e) n flatulen excesiv se recomand restricii alimentare n funcie de toleran (diet cu coninut
sczut de legume, fructe, lactoz).

Examen obiectiv
- n evaluarea pacientului cu afeciuni digestive un rol important l are corelarea informaiilor
obinute din discuia cu pacientul cu datele obiective obinute prin examenul fizic.
7
1. Inspecia
- poate evidenia:
- tipul constituional (astenic n ulcerul gastric)
- starea de nutriie (scdere important n greutate neoplasm)
- aspectul i culoarea tegumentelor (icter suferin hepatic sau biliar)
- aspectul abdomenului (abdomen mrit de volum cu circulaie colateral ciroza
hepatic).
2. Palparea abdomenului
- ofer informaii importante cu privire la posibile afeciuni abdominale;
- prin palpare se apreciaz gradul de sensibilitate al unor puncte dureroase abdominale,
element util n orientarea diagnostic;
- contractura muscular abdominal este semnul unei suferine acute cu sindrom de iritaie
peritoneal.
3. Percuia abdominal
- poate evidenia:
- sonoritate normal
- hipersonoritate (meteorism, ocluzie intestinal)
- motilitate (tumori abdominale, ascit).
4. Ascultaia abdominal
- n mod normal se percep zgomote intestinale date de activitatea peristaltic a intestinului;
- absena zgomotelor intestinale (silenium abdominal) poate aprea n ocluzia intestinal.

DIAGNOSTICUL N BOLILE DIGESTIVE

Ecografia abdominal general:

Evaluarea structurii hepatice: steatoza, structur omogen, neomogen, noduli, formaiuni hepatice
TU;
Evidenierea colecistului, a cilor biliare extrahepatice (n sindroamele icterice cu colestaz). Nomal:
CBP sub 7 mm / 10 mm la colecistectomizai; dilataiile confirm obstacol mecanic;
Adenopatii (prezente n hilul hepatic n peste 5o% dintre hepatitele C)
Sindromul de hipertensiune portal: dimensiunea venei porte (VN sub 12mm); prezena sa sugereaz
ciroza;
Dimensiunea splinei. VN sub 12 mm cu vena splenic n hil sub 10 mm. Crete n HC active,
ciroze;
Integritatea structurii ficatului i a splinei (traumatisme)
Prezena ascitei sau alte colecii intraabdominale: abcese, hematoame a.
Uter, anexe.
Alte echografii ale tubului digestiv: ECHO endoscopia, ultrasonografie intraoperatorie.

1. Explorarea esofagului
Examenul radiologic:
- se poate face pe gol n vederea identificrii corpilor strini;
- se poate face cu substan de contrast pentru evidenierea leziunilor morfologice sau studiul
peristaltismului;
- examenul radiologic va fi fcut n timpul deglutiiei i ntre deglutiii.
Examenul endoscopic:
- este principala metod de diagnostic n patologia esofagian dar poate fi folosit i n scop
terapeutic (ndeprtarea corpilor strini, ligaturarea varicelor esofagiene);

8
 - endoscopia este metoda esenial de diagnostic pozitiv, stadializare i terapie a varicelor
esofagiene.
Prin metod se pot pune n eviden:
- leziunile esofagului
- inflamaiile
- structurile cicatriciale
- afeciunile neoplazice
- varicele esofagiene
- traumatismele
- ulceraii
- corpi strini
- abcese, etc.
Tehnic -se efectueaz cu ajutorul fibroendoscopului flexibil sau rigid, ambele avnd o serie de anexe:
pens pentru prelevat biopsii, porttampoane, pens pentru corpi strini, pense pentru ligaturi de vase,
etc. Pentru efectuarea esofagoscopiei asistentul medical este cel care va pregti tot instrumentarul
medical:
- esofagoscopul cu toate anexele lui alese de medic
- deprttor de gur
- oglind frontal cu surs corespunztoare de lumin
- porttampoane
- tvi renal
- aspirator de saliv cu sondele corespunztoare sterile
- or de cauciuc
- comprese de tifon
- mti pentru medic i asistentul medical
- substane anestezice: spray de lidocain 1-2%, cocain 2-4%
- sedative: dormicum, hidroxizin, analgetice majore pentru o preanestezie (mialgin, fortral).
Pregtirea bolnavului o efectueaz tot asistentul medical i const n:
- pregtirea psihic;
- administrarea unei medicaii de preanestezie de ctre medic (50mg mialgin) pe cale parenteral;
- ridicarea protezelor dentare;
- administrarea anestezicului local, lidocain spray sau cocain spray.
Tehnic de execuie
Tehnica poate fi efectuat i n anestezie general dac situaia o impune (copii sau persoane
emotive). Tehnica se execut dimineaa pe nemncate n laboratorul de endoscopie. Se ncepe cu
anestezia regiunii buco i orofaringiene cu un spray pe baz de lidocain. Poziia bolnavului este eznd,
dar cea mai recomandat este n decubit dorsal, eventual n decubit lateral stng, cu coapsele flectate,
bolnavul fiind sprijinit la spate de ctre asistentul medical.
Se urmrete cavitatea bucal a bolnavului, faringele i extremitatea superioar a esofagului s se
menin n acelai ax. Capul va fi pus n hiperextensie din articulaia atlanto-occipital. Capul trebuie s
depeasc extremitatea mesei de examinare, cnd bolnavul este aezat n decubit dorsal i este susinut
de asistentul medical. Al doilea asistent medical va servi medicul cu instrumentele solicitate, care va
urmri fazele examinrii.
Incidente i accidente
Sunt foarte rare fiind o tehnic inofensiv. Acestea sunt: hemoragii i mai rar perforaii. Dup
terminarea tehnicii bolnavul va fi dus n salon i urmrit de ctre asistentul medical. O perioad scurt
de 2-3 ore nu va ingera nimic, pn la dispariia efectului anestezicului. Timp de 2-3 zile bolnavul va
primi alimentaie lichid.

9
 Manometria esofagian
Manometrie esofagian normal: deglutiia declaneaz o und de contracie esofagian
care se propag concomitent cu relaxarea sfincterului esofagian inferior. Modificat
n achalazie : dificulti n relaxarea sfincterului esofagian inferior i tulburri de
deglutiie.
Ph-metrie esofagian refluxul gastroesofagian: variaiile pH/24 de ore, 1 valoare la 4 sec.

Manometria esofagiana reprezinta o procedura folosita pentru a determina cat de bine

functioneaza muschii esofagului in cadrul suspectarii unei afectiuni a muschilor.
Cu ajutorul manometriei esofagiene sunt depistate tulburarile motorii de la nivelul corpului
esofagian (peristaltica ineficienta sau absenta; contractii nonperistaltice) si de la nivelul sfincterului
esofagian inferior (SEI) (presiune de repaus anormala; relaxare inadecvata la deglutitie).
Manometria esofagiana se foloseste de obicei in trei situatii:
- pentru a determina cauzele refluxului (regurgitarii) acidului si continutului stomacal in esofag;
- pentru a determina cauzele dificultatilor de a inghiti alimentele;
- pentru a determina cauza durerilor de piept care pot proveni de la esofag;
- diagnosticarea achalasiei;
- diagnosticarea disfagiei.
Nu este necesara nici o pregatire speciala pentru efectuarea acestui test.
Tehnica
In repaus, esofagul este un tub inchis. Actul de deglutitie implica coordonarea relaxarii si
contractiei hipofaringelui, sfincterului esofagian superior (SES), a corpului esofagian si a SEI. In timpul
deglutitiei, hipofaringele se contracta, iar SES se relaxeaza; ulterior, la nivelul corpului esofagian ia
nastere o unda peristaltica, care se propaga distal catre SEI; relaxarea SEI incepe o data cu relaxarea
SES. Peristaltica observata in momentul actului normal de deglutitie se numeste peristaltica primara. In
cazul refluxului de continut gastric in esofag sau al distensiei esofagiene cu balon (in studii clinice),
peretele esofagian se destinde pentru a acomoda acest continut si apar unde peristaltice numite
secundare. Contractiile simultane (spasme), patologice, poarta denumirea de unde tertiare.
Prima etapa a manometriei esofagiene este reprezentata de anestezierea unei nari cu un lubrifiant.
Un cateter este apoi introdus in nara pana in esofag. Pentru examinarea corpului esofagian se
administreaza 10 inghitituri a cate 5 ml apa, la interval de 20-30 de secunde. Datele presonale si de
durata ale fiecarei deglutitii sunt prelucrate computerizat, iar rezultatele sunt redate ca o medie a tuturor
deglutitiilor. Fiecare deglutitie inregistrata trebuie insa analizata vizual de medicul examinator si, daca
este necesar, analiza computerizata va fi ajustata.
Desi manometria esofagiana este o procedura care provoaca disconfort, este putin dureroasa
deoarece nara in care se introduce cateterul este anesteziata. Odata ce cateterul este fixat, pacientul poate
vorbi si respira normal.
Complicatiile care pot aparea in timpul efectuarii manometriei esofagiene sunt minore si pot
include: durere de gat, sangerarea nasului, afectiuni ale sinusului. Foarte rar se poate intampla ca la
insertia tubului sa se raneasca laringele, pacientul simtindu-se sufocat. Aceasta problema se poate
remedia pe loc.
Rezultatele cuprind presiunea de repaus a SEI (valoare normala 10-45 mm Hg) si undele
peristaltice de la nivelul esofagului tubular. Rezultatele pot fi redate in mm coloana mercur sau cm
coloana apa; 50 mm coloana Hg corespund la 68 cm coloana H2O. Pentru a interpreta corect rezultatele,
pacientul trebuie sa consulte medicul specialist.
Rezultatele testului nu sunt concludente in 2 situatii:
- daca un pacient are episoade periodice (la cateva zile sau saptamani ) de dureri ale pieptului din cauza
unui spasm esofagian, manometria nu poate evidentia nici un rezultat daca spasmul esofagian nu se
produce in momentul efectuarii procedurii;
- persoanele care sufera de reflux gastro-esofagian pot fi gresit diagnosticate daca relaxarea esofagului
nu se produce in timpul efectuarii investigatiei.
10
2. Explorarea stomacului i a duodenului
Explorarea radiologic (tranzitul esogastroduodenal)
- presupune administrarea substanei de contrast (tranzit gastric baritat);
- pregtirea pacientului presupune post alimentar, de cel puin 6 8 ore i deoarece fumatul poate
stimula motilitatea gastric, asistentul medical va interzice pacientului s fumeze n dimineaa
examinrii;
- examenul permite evidenierea modificrilor morfologice ale stomacului (hernie hiatal,
neoplasm gastric, ulcer gastric).
Ulcerul gastric necesit evaluare endoscopic obligatorie!
Rx. baritat nu face diferenierea ulcer - cancer exulcerat i nu depisteaz cancerul gastric n
stadiul precoce!
Definiie:
~ Examenul radiologic gastric se efectueaz dup administrarea unei substane de contrast
(suspensie de sulfat de bariu) pe cale oral sau rectal.
Scop:
~ Studierea morfologiei i funcionalitii gastrice.
~ Stabilirea diagnosticului.
Contraindicaii:
~ Bolnavii caectici, n stare grav, adinamici.
~ Tromboze, ileus. Perforaie gastric cu hemoragie. Peritonita acut.
~ Gravide n prima jumtate a sarcinii.
Materiale necesare:
~ Sulfat de bariu 150 g.
~ Can sau pahar cu ap. Lingur de lemn.
~ Purgativ (ulei de parafin).
~ Se pregtete suspensia de bariu cele 150 g sulfat de bariu se amestec cu o cantitate egal de
ap cald pn se obine o past omogen, la care se adaug ap pn la 200-300 g, amestecndu-se
cu lingura de lemn.
Pregtirea bolnavului:
~ Se anun bolnavul cu 2 zile nainte explicndu-i necesitatea tehnicii i importana ei pentru
diagnosticarea bolii.
~ Se explic bolnavului tehnica de investigaie.
~ Se anun bolnavul c n dimineaa examenului nu trebuie s mnnce, s nu fumeze deoarece
fumatul mrete secreia gastric.
~ Se informeaz bolnavul privind regimul alimentar pe care trebuie s-l pstreze. Se administreaz
bolnavului cu 1-2 zile naintea examinrii un regim alimentar neflatulent i uor de digerat, format din
supe, ou, pine prjit, paste finoase, produse lactate.
~ Seara n ajunul examinrii se efectueaz bolnavului o clism evacuatoare.
Tehnica:
~ n ziua examenului, dimineaa, bolnavul este condus la serviciul radiologic i aezat sub ecranul
radiologic unde i se ofer cana cu suspensia de sulfat de bariu.
~ La comanda medicului bolnavul va nghiii sulfatul de bariu n suspensie i amestecat cu o
lingur de lemn.
~ Dup terminarea examinrii bolnavul este ajutat s se mbrace i este condus la pat.
~ Bolnavul este readus la serviciul radiologic (conform indicaiilor medicului) dup 2 8 24 ore
pentru a se urmri sub ecran evacuarea stomacului, umplerea intestinului subire i a colonului.
ngrijiri dup tehnic:
~ Se administreaz bolnavului (o lingur de ulei de parafin) dup examinare.
~ La dou ore dup examenul radiologic bolnavul poate s mnnce.
~ Bolnavul va fi informat c va avea scaunul colorat n alb.
11
 Interpretarea rezultatului:
~ Exist situaii n care examenul radiologic necesit folosirea unor probe farmacodinamice pentru
stomac.
~ Examenul radiologic este esenial pentru diagnosticul de ulcer n procentaj de 80-90%
evideniind semne directe de ulcer sau semne indirecte.
~ Semne directe:
o Prezena niei Haudeck care se prezint ca o umbr n plus pe conturul stomacului sau pe duoden.
o Cnd este vzut din fa apare ca o pat persistent.
o n jurul niei apare o zon mai clar, determinat de edem.
o Au forme i mrimi diferite (rotund, triunghiular, conic).
~ Semne indirecte:
o Prezena unor pliuri convergente ale mucoasei ctre ni, spasmul musculaturii gastrice imitnd un
deget care arat spre ni i modificrile cicatriale, adereniale care deformeaz contururile normale.
o n ulcerul gastric, nia este localizat de obicei pe mica curbur, cu tendin la regresie chiar pn la
dispariia complet ntr-un interval de 3-4 sptmn. Cnd nu dispare, devine suspect de ulceraie
malign.
o Nia benign proemin n afara lumenului gastric, are marginile bine limitate, pliurile mucoasei
regulate, radiind spre ni, i peristaltism gastric pstrat, caractere care o difereniaz de nia
malign.
o Ulcerul duodenal provoac spasme musculare i procese de cicatrizare care modific aspectul
bulbului dndu-i diferite forme trefl, ciocan, stea, diverticul etc.
o Aproximativ 10% din ulcerele gastro-duodenale nu sunt vizibile radiologic datorit edemului
inflamator sau hemoragiei care astup nia sau n anumite localizri (prepiloric, fornix, faa
anterioar sau posterioar a stomacului).
o n prezena unui sindrom clinic ulceros, examenul radiologic negativ nu exclude diagnosticul de
ulcer.

Examenul endoscopic:
- este metoda de elecie n explorarea morfologic a stomacului;
- aportul diagnostic esenial fa de examenul radiologic este dat de posibilitatea evidenierii
leziunilor ce nu se vd radiologic i a biopsiei regiunilor;
- permite manevre terapeutice (hemostaz, poliectomie, extragerea corpilor strini).
Esofago-gastro-duodenoscopia este una dintre cele mai importante, precise i utile
investigaii din gastroenterologie. Pe baza ei se pune diagnosticul corect i implicit se alege
tratamentul optim n numeroase boli ale tubului digestiv superior, inclusiv n cancere de esofag i
stomac care pot fi descoperite precoce, atunci cnd este posibil tratamentul eficace i ntr-o astfel
de situaie.
Esofago-gastro-duodenoscopia se poate efectua doar cnd stomacul este gol, dupa
repaus alimentar de 12 ore nainte de examinare. Se evit fumatul n aceeai perioad (crete
secreia acid) i nu se consum lichide timp de 2 ore nainte de endoscopie.
Timp de o or dup examinare este recomandabil, dar nu obligatoriu, ca persoana
investigat s evite hrana i orice butur deoarece faringele este sub efectul anesteziei locale i
exist riscul aspiraiei hranei i lichidelor n cile aeriene.
Uneori este posibil ca dup investigaie s existe dureri la nghiire pe o perioad variabil, de la
cteva ore la 1-2 zile.

Pregtirea bolnavului pentru gastroscopie examen endoscopic gastric

Definiie:

12
 ~ Este un examen util pentru precizarea unor diagnostice nesigure, pentru a confirma benignitatea
sau malignitatea unui ulcer, poate arta dac exist ulceraii multiple i permite biopsia prin vizualizarea
direct i examenul citologic.
~ Prin examenul gastroscopic se exploreaz starea mucoasei stomacale sub vizibilitate direct cu
ajutorul unui instrument optic cu surs de lumin proprie care se introduce prin esofag n stomac.
~ Gastroscopul proiecteaz imaginea mucoasei stomacale n ochiul examinatorului cu ajutorul unui
sistem de lentile care asigur o vizibilitate bun i n eventualitatea ndoirii sale pn la un unghi de 340.
~ Gastroscopul este prevzut cu o serie de anexe pentru recoltarea de biopsii, i totodat se pot
adapta aparate corespunztoare pentru fotografierea sau filmarea cmpului vizual endogastric sau
duodenal.
Scop:
~ Descoperirea n fazele incipiente modificrile anatomo-patologice ale pereilor stomacali i de a
diferenia procesele funcionale de cele organice, precum i clasificarea naturii modificrilor (ulcer,
cancer).
Materiale necesare:
~ Gastroscopul cu toate anexele sterile.
~ Sond esofagian, cu deschizturi laterale pentru anestezia traiectului gastroscopului.
~ Soluie anestezic cocain 1% i adrenalin 1%.
~ Surs de lumin, oglind frontal, oglind laringian, spatul lingual, portampoane i tampoane
de vat.
~ Sond gastric pentru evacuarea coninutului stomacal.
~ Tvi renal,
~ Atropin, Adrenalin, alte preparate injectabile, seringi de 2 ml cu ace corespunztoare.
Pregtirea bolnavului:
~Examinarea se face n camer obscur, nclzit la temperatur optim.
~Dac funcia de evacuare a stomacului este intact, pregtirea bolnavului va ncepe numai n ziua
examinrii.
~Dac evacuarea stomacului se face n mod deficitar (stenoz piloric), n seara zilei dinaintea
examinrii i se face bolnavului o spltur gastric cu ap cldu, dup tehnica obinuit, pn se
evacueaz complet coninutul gastric.
~Gastroscopia se face pe nemncate; n ziua examinrii pn la terminarea interveniei se interzice
fumatul; 40-50 minute nainte de prob i se face bolnavului o injecie cu Dilauden-atropin.
~Asistenta culc bolnavul pe masa de examinare, n decubit lateral stng, deocamdat cu capul
lsat mai jos, i n aceast poziie i se introduce sonda stomacal evacund complet coninutul acestuia
(reziduurile).
~Nu se face spltur gastric n preajma examinrii.
Tehnica:
~ Dup 15 minute, medicul ncepe anestezia local prin badijonarea sau pulverizarea bazei limbii
i faringelui cu amestecul de cocain-adrenalin. Se introduce apoi n esofag sonda cu deschizturile
laterale, prin care se vor anestezia i pereii esofagului;
~ La gastroscopie particip dou asistente una care asigur poziia capului bolnavului n extensie
forat i ine tvia renal, cealalt ajut.
~ Examenul gastroscopic poate s dureze n medie 3-5 minute.
~ Examenul gastroscopic poate fi completat cu excizia unor fragmente de mucoas stomacal cu
control vizual, n vederea examinrii histologice.
~ Prin adaptarea unui aparat de fotografia la sistemul optic al gastroscopului explorarea poate fi
completat cu fotografierea imaginilor.
~ Extragerea tubului o face medicul foarte ncet, avnd grij ca tubul s nu se ating de dinii
bolnavului.
ngrijiri dup tehnic:

13
 ~ Dup terminarea gastroscopiei, bolnavul elimin o cantitate apreciabil de mucus, apoi prin
cteva eructaii zgomotoase aerul introdus n stomac.
~ Dac nu reuete s elimine singur aerul i acuz dureri, se introduce sond de aspiraie prin care
gazele se vor elimina imediat.
~ Bolnavul rmne culcat nc 30 minute, apoi este dus n salon.
~ 2 ore dup terminarea examinrii bolnavul s nu mnnce i s nu bea.
~ Se fac inhalaii cu mentol, pentru evitarea senzaiilor neplcute din gt.
Incidente i accidente:
~ Dureri n deglutiie care dispar n ziua urmtoare fr nici un tratament;
~ o uoar ascensiune febril cu dureri i tumefierea amigdalelor.

Explorarea funcional a secreiei gastrice

Explorarea secreiei gastrice sau chimismul gastric
Acidul clorhidric
Teste directe
o Debitul acid bazal ( jeun i respectiv nocturn)
o Testele de stimulare cu histamin
o Testul de stimulare cu insulin (Hollander).

Metode indirecte
o pHmetria intragastric
o Pepsinogenul i pepsina
o Factorul intrinsec
o Electroliii din sucul gastric
o Bicarbonatul
o Acidul lactic
o Gastrina
o Gastrinemia provocat.
Dozarea aciditatii gastrice (chimismul gastric) este una dintre cele mai des utilizate tehnici de
investigare a secretiilor digestive in vederea alcatuirii unor bilanturi functionale.
Acidul clorhidric este cel mai important compus care genereaza caracterul acid al sucului gastric.
Evaluarea cantitativa a secretiei de HCl se realizeaza de obicei prin metoda titrimetrica, prin care se pot
evidentia fractiunile de HCl:
- fractiunea libera (titrare la pH = 3, 5, in prezenta reactivului Topffer)
- fractiunea combinata;
- fractiunea totala (titrare la pH = 8- 10, in prezenta fenolftaleinei).
Valori normale : HCl liber = 0, 9- 1 g%0
HCl combinat = 1- 2, 5 g%0
HCl total = 2, 5- 3, 5 g%0 (sau 100- 120 mEq/ l).
Actualmente se prefera utilizarea altor parametri de secretie acida gastrica in locul celor clasici:
a. puterea- tampon a secretiei gastrice : diferenta aciditate totala - aciditate libera.
Valori normale : < 20 mEq/ l in secretie bazala;
< 10 mEq/ l in secretie stimulata.
b. debit de HCl sau debit acid orar (QH + ) :
debit acid orar (ml) x aciditatea titrabila (mEq/ l)
QH + (mEq/ h) = ------------------------------------------------------------------
1000
Acest parametru poate fi calculat prin sumarea valorilor obtinute pe 4 esantioane de suc gastric recoltate
la 15 minute interval, in conditii bazale sau de stimulare a secretiei gastrice.
14
c. debit acid orar al secretiei bazale (DAB) : reprezinta cantitatea totala de suc gastric recoltata
dimineata pe nemincate, timp de 1 ora (4 esantioane la 15 minute), in absenta oricarui excitant gastric.
Valori normale : 1, 5- 2, 5 mEq HCl/ h (corespunzind la un debit secretor de 60- 80 ml suc gastric/ h).
d. debit acid orar maximal (DAM) : reprezinta cel mai mare raspuns secretor dupa o doza maximala de
excitant gastric (de obicei histamina- testul Kay). Se determina in aceleasi conditii ca si DAM, cu
exceptia utilizarii excitantului gastric.
Valori normale :15- 30 mEq/ h (debit secretor gastric = 200- 250 ml / h).
Excitanii secreiei gastrice sunt: Histamina (testul Kay)- 0,01mg/kg ( p r e c e d a t d e
a d m i n i s t r a r e d e a n t i h i s t a m i n i c e ) , H i s t a l o g ( 1 , 5 m g / k g ) , Pentagastrina (6g/kg).
e. virf acid maximal (VAM) : reprezinta cea mai mare valoare a HCl prezenta in unul din cele 4
esantioane de suc gastric recoltate dupa administrarea excitantului.
f. virf acid orar (peak acid horaire- PAH): rezulta prin inmultirea cu 2 a celor doua esantioane
consecutive ale secretiei stimulate care au debitul acid cel mai mare.
Valori normale : 20- 35 mEq/ h.
Parametrii obtinuti pot fi utilizati in vederea realizarii unor buletine de analiza a secretiei gastrice:
Buletin de analiza a chimismului gastric

Diagnostic Debit bazal DAB Debit stimulat DAM

Normal 60 ml / h 2 +/_ 2 (mEq/ h) 250 (ml/ h) 18 +/_ (mEq/ l)

Ulcer gastric 60 1, 2 +/_ 1, 5 240 14 +/_ 10

Ulcer duodenal 80 4 +/_ 4 330 34 +/_ 13

Sdr. Zollinger 200 34, 5 +/_ 30 360 47 +/_ 20

Cancer gastric 45 0, 3 +/_ 1 240 2, 5 +/_ 5

Dozarea gastrinei serice prin metode radioimunologice permite

investigarea sistemului reglator gatrosecretor.
Valori normale, n condiii bazale: 20-200 pg / ml.

3. Explorarea intestinului subire i a intestinului gros

Examenul radiologic (prnzul baritat)
- reprezint investigarea prin opacifierea cu substan de contrast a intestinului gros;
- examenul este dificil, ndelungat, greu de tolerat de ctre pacient.
- clisma baritata sau irigoscopia
Definiie:
~ Examinarea radiologic a intestinului gros se efectueaz dup administrarea unei substane de
contrast pe cale oral sau pe cale rectal.
~ Tranzitul baritat este examenul radiologic cu administrarea substanei de contrast sulfat de
bariu suspendat n ap, pe cale oral.
~ Irigoscopia este examenul radiologic al colonului cu administrarea substanei de contrast sulfat
de bariu n suspensie ( 300-500 g BaSO4 n 1000-1500 ml ap la 37 C sau 200 g sulfat de bariu
amestecat cu 300 g bolus alba n ap la 37 C), pe cale rectal, prin clism. Examenul se mai
numete i clism baritat.
~ Scop- studiul aspectelor functionale de tonus, peristaltism, inflamaiilor, stenozelor, tumorilor.
Tehnica tranzitului baritat:
15
 ~ Se anun pacientul cu 2 zile nainte, se explic tehnica, necesitatea i importana ei pentru
diagnosticarea bolii.
~ Se anun pacientul ca dimineaa s nu mnnce i s nu fumeze.
~ Se administreaz cu 1-2 zile naintea examenului, un regim alimentar, neflatulent i uor de
digerat, format din supe, ou, pine prjit, unt, finoase, produse lactate.
~ Seara dinaintea examinrii se efectueaz bolnavului o clism evacuatoare.
~ n dimineaa examenului, pacientul este condus la serviciul de radiologie, aezat sub ecranul
radiologic unde i se ofer cana cu suspensia baritat (pregtit nainte).
~ La comanda medicului, pacientul va nghii sulfatul de bariu suspensie amestecat cu o lingur de
lemn.
~ Dup terminarea examinrii, pacientul se mbrac i este condus la pat. Va fi readus la serviciul
de radiologie (conform indicaiilor medicului), dup 24 ore pentru a se urmri umplerea
colonului:
o La 2 ore de la nceperea examenului pacientul poate s mnnce.
o Normal dup 6-8 ore, suspensia de bariu se gsete n cec i colonul ascendent,
stomacul fiind complet golit.
o Dup 16 ore suspensia baritat se gsete n colonul transvers.
o Dup 24 ore suspensia baritat se gsete la nivelul sigmoidului, n ampula rectal sau
este deja parial sau total evacuat.
~ Dup tehnic se administreaz purgativ (o lingur ulei de ricin sau parafin).
~ Pacientul va avea scaunul colorat n alb datorit sulfatului de bariu eliminat.
~ Contraindicaiile tranzitului baritat: pacieni caectici, pacieni n stare grav, adinamia,
tromboze, ileus, perforaia tubului digestiv, peritonita acut, gravide n prima jumtate a sarcinii.
Tehnica irigoscopiei
~ Se anun pacientul cu 2-3 zile nainte, explicndu-i tehnica i necesitatea ei.
~ Se administreaz regim alimentar de cruare neiritant, neexcitant, nefermentascibil i neflatulent
format din brnz de vaci, smntn, ou fierte, carne slab fiart, orez fiert, pine uscat. Cu o zi
naintea examinrii, se administreaz un regim hidric cu piureuri.
~ Se efectueaz, dup mas, o clism evacuatoare, i apoi, se administreaz 2 linguri de ulei de
ricin (clisma singur elimin numai resturile de materii fecale din rect i sigmoid).
~ Se conduce pacientul la serviciul de radiologie unde va fi ajutat s se dezbrace i va fi aezat pe
masa de examinare unde se face clisma baritat, dup tehnica obinuit a clismei la indicaia
medicului radiolog.
~ Se ntrerupe curentul de lichid ori de cte ori bolnavul are senzaie de defecare sau la indicaia
medicului (clisma se execut sub ecran radiologic).
~ Se ntrerupe introducerea substanei de contrast cnd bariul a ajuns n cec, se nchide rectul cu
sonda Strauss, dup insuflarea de aer cu pompa i dup introducerea substanei opace.
~ Medicul examineaz radiologic modificrile anatomice ale colonului.
~ Dup tehnic se solicit pacientului s elimine substana de contrast (dup terminarea examinrii)
sau se face o clism evacuatoare.
~ Se face toaleta regiunii perianale, se mbrac pacientul i se conduce la pat.
~ Irigoscopia se completeaz la nevoie cu irigografia.
Metoda Fischer examenul radiologic cu dublu contrast- irigografia
~ Colonul mai poate fi explorat i prin metoda cu dublu contrast Fischer.
Cnd colonul se umple prin clism baritat (dup terminarea acesteia) pacientul va fi solicitat s
evacueze parial substana de contrast sau , nchiznd rectul cu sonda Strauss, al crei balon introdus n
rect va fi umplut cu aer; se introduc apoi n colon 100 ml aer, cu presiune moderat, controlat sub ecran
radiologic. Dublul contrast al colonului, corect executat, permite evaluarea peretelui colic destins cu un
fin lizereu de substanta de contrast, ptrat cu excepia tumorilor invazive. Permite evaluarea mucoasei, a
continuitii, diverticuli, stenoze inflamatorii sau maligne. Nu evalueaz rectul i ampla rectal!

16
 ~ Atenie! Aerul introdus sub presiune poate perfora colonul.
Observaii:
~ Irigoscopia i irigografia pun n eviden n rectocolita ulcerohemoragic lipsa de haustraii
colice, ngustarea calibrului colic i aspectul de tub rigid, imagini lacunare datorit prezenei
polipilor sau imagini de plus de umplere n ulceraiile mari.
~ De asemenea se pot observa uneori stenoze colice, unice sau multiple.

Rectosigmoidoscopia
- permite explorarea cu ajutorul rectosigmoidoscopului a anusului, rectului i a unei poriuni din
sigmoid;
- pacientul va fi pregtit printr-o clism evacuatorie efectuat n seara dinaintea examenului.
Definiii:
~Anuscopia este explorarea endoscopic a canalului anal i a poriunii inferioare a ampulei rectale
fcut cu ajutorul unui aparat numit anuscop. Prin anuscopie se pot face mici intervenii chirurgicale:
incizii sau extirpri de polipi, recoltri, biopsii, administrare de medicamente.
~Rectosigmoidoscopia este explorarea endoscopic a segmentului terminal al tubului digestiv cu
ajutorul unui aparat numit rectoscop, pentru evidenierea modificrilor mucoasei pn la o adncimea
de 30 cm de la orificiul anal (ampula rectal i ultima parte a sigmoidului).
~Rectoscopul este un sistem de tuburi metalice de diametre diferite : trei tuburi mai nguste (16-20
mm diametru) pentru explorri, i unul mai gros (24 mm diametru) pentru tratamente. Are un orificiu
lateral de poate fi nchis etan n timpul introducerii n rect i prin care se pot executa interveniile
intrarectale sub controlul endoscopului (prelevri biopsice, cauterizri etc.).
Pregtirea materialelor
Este efectuat tot de asistentul medical i cuprinde aparaturi sterile:
~ rectoscopul cu tuburile i mandrenul pentru aduli (tubul de 20mm diametru ) i pentru copii
(16mm diametru)
~ un irigator cu ap cldu
~ ulei de vaselin
~ tampoane de vat
~ o nvelitoare cu orificiu corespunztor pentru tubul rectoscopului
~ mnui sterile de cauciuc
~ soluie saturat de sulfat de magneziu
~ medii de cultur pentru nsmnri bacteriologice
~ medicaie de urgen pentru eventualele incidente: adrenalin, atropin, hemisuccinat de
hidrocortizon, soluii perfuzabile
Tehnica efecturii rectosigmoidoscopiei:
~ Se informeaz pacientul n ce const explicnd tehnica, necesitatea i importana ei pentru
stabilirea diagnosticului.
~ Cu 2 zile naintea examinrii, pacientul va ingera o alimentaie lichid (supe, ciorbe, lapte, ceai,
suc, ap).
~ n seara precedent examenului, se fac 2 clisme evacuatoare simple / nalte, a cte 2 litri de ap la
37 C fiecare, la interval de 1 or.
~ n dimineaa interveniei, cu 2-3 ore naintea examenului, se efectueaz din nou 2 clisme
evacuatoare pentru a ndeprta complet resturile de materii fecale sau exsudatele patologice.
~ Se dezbrac regiunea inferioar a trunchiului, se ajut pacientul s se aeze pe masa de
examinare, n poziie genupectoral, cu uoar lordoz a regiunii lombare, se acoper pacientul cu un
cmp steril prevzut cu un orificiu care s lase descoperit regiunea anal.
~ Se monteaz corpul rectoscopului i se racordeaz la sursa de lumin.

17
 ~ Se verific funcionalitatea dispozitivului optic, se unge tubul rectoscopului cu vaselin i se
ofer medicului mnuile sterile (pentru efectuarea tueului rectal), apoi, asistenta servete medicul cu
alte mnui sterile i i ofer tubul rectoscopului pentru a fi introdus n rect.
~ Dup introducere, se extrage mandrenul aparatului i se fixeaz corpul aparatului la tubul
intrarectal (medicul urmeaz s examineze mucoasa rectosigmoidian).
~ Se insufl aer cu ajutorul pompei (dac medicul o solicit).
~ Se pregtesc tampoane cu soluie de sulfat de magneziu i se ofer medicului (dac le solicit cu
scopul ndeprtrii eventualelor obstacole create prin contracia spastic a prilor examinate).
~ La nevoie, se folosesc tampoane uscate, pentru ndeprtarea resturilor de materii fecale
~ Se preia tubul extras de medic la terminarea examenului.
~ Pacientului i se face toaleta regiunii anale imediat dup ndeprtarea tubului, ndeprtndu-se
mucozitile i resturile substanei lubrefiante, se transport la salon.
~ Dac s-au fcut nsmnri bacteriologice, se pregtesc materialele pentru laborator (se
completeaz buletinul de recoltare cu datele de identitate ale pacientului i cu examenul cerut) i se
transport imediat la laborator.
~ Se cur mecanic rectoscopul, se spal bine i se dezinfecteaz i se pregtete pentru sterilizare
cu Glutamaldehid sau CIDEX i alcool de 90

Colonoscopia
- este examenul endoscopic de vizualizare direct a colonului cu ajutorul unui aparat numit colonoscop -
cu ajutorul lui se vizualizeaz colonul sigmoid, descendent, transvers i ascendent, pn la cec.
- presupune o pregtire special a ntregului colon i se poate face n scop diagnostic, biopsic dar i
terapeutic (electrocauterizarea polipilor, electrocauterizarea hemostatic, injectare de citostatice,
extragere de corpi strini);
- este contraindicat n caz de peritonit acut, ileus paralitic, suspiciune de perforaie, sarcin, infarct
miocardic, lips de cooperare a pacientului.
~Colonoscopul este un tub din fire optice flexibile, lung de 135-185 cm. Colonoscopul se poate
adapta i la camera video, cu posibilitatea urmririi imaginilor obinute pe un ecran.

Tehnica efecturii colonoscopiei

~ Se explic necesitatea tehnicii, durata, efectele neplcute (senzaia de presiune, durere).
~ Trei zile consecutiv, seara i dimineaa, se efectueaz cte 2 clisme evacuatoare simple, nalte, la
interval de 1 or, a cte 2 litri de ap la 37 C pentru fiecare; ultima clism se face n dimineaa
examenului, cu 3-4 ore nainte.
~ n prima zi i a doua sear de pregtire se administreaz un purgativ
~ n cele trei zile de pregtire pacientul va ingera doar alimentaie lichid.
~ La nevoie i se pot administra lichide prin perfuzie intravenoas n scopul combaterii sau
prevenirii deshidratrii.
~ Seara naintea examenului, se d un somnifer, iar n dimineaa examinrii i se injecteaz 1 fiol
Diazepam i 1 fiol Scobutil cu 30-60 minute naintea nceperii colonoscopiei.
~ La efectuarea colonoscopiei particip dou asistente: prima linitete pacientul, l roag s
coopereze i, pe ct posibil s se relaxeze (informarea anterioar l face mai cooperant i mai tolerant
fa de efectele neplcute ale tehnicii), urmrete funciile vitale ale pacientului, l aeaz n decubit
lateral stng, cu genunchii flectai i l acoper cu un cmp steril, prevzut cu un orificiu central (n
timpul examinrii, la solicitarea medicului, poziia pacientului poate fi schimbat dintr-un decubit n
altul, pe msur ce sonda nainteaz).
~ A doua verific colonoscopul, asigurndu-se ca acesta s fie adaptat corect la sursa de lumin i
ca insuflaia i aspiraia s fie bune, lubrefiaz vrful tubului cu vaselin i medicul n introduce ncet n
anus cu mult grij ca s nu ajung vaselina pe lentila aparatului, fapt care ar mpiedeca vizibilitatea.
~ Dup tehnic pacientului i se face toaleta regiunii anale, imediat dup ndeprtarea tubului,
ndeprtndu-se mucozitile i resturile substanei lubrefiante.
18
 ~ Se transport pacientul n salon. la patul su.
~ Dac s-au fcut nsmnri bacteriologice, se pregtesc materialele pentru laborator i se trimit
imediat.
~ Se cur mecanic i chimic colonoscopul, se spal bine i se dezinfecteaz, se pregtete pentru
sterilizare cu Glutamaldehid sau CIDEX i alcool de 90.

Incidentele i accidentele ntlnite n colonoscopie:

o Sngerare.
o Dureri abdominale violente.
o Perforaii.
o Tahicardie.
o Stop cardiac reflex.
Contraindicaiile colonoscopiei:
o Operaii abdominale recente.
o Diverticuluza acut.
o Boli ulceroase.
o Hernii ombilicale.
o Ascite masive.
o Persoane confuze, necooperante.

Rx. baritat cu examinare seriat pasajul barutat prin tubul digestiv: intestin subire, intestin
gros la 8, 16 i 24 de ore mai des sau n continuare dac estre cazul.

Proba de digestie i endoscopia cu biopsie jejunal n sindroamele de malabsorbie.

1. Analiza grsimilor fecale.
a. Test calitativ: cel mai simplu test pentru a detecta grsimile n scaun este colorarea pe lam a
fecalelor cu Sudan III.
b. Test cantitativ: msurarea grsimilor n scaunul de 72 ore (3 zile), perioad n care pacientul inger
80-100g grsimi zilnic. Excreia normal a grsimilor e mai mic de 6g zilnic de obicei fiind 2,5g. Valori
mai mari de 6g indic n mod clar steatoreea.
2.Testul de triolein C14 oral este un test eficace pentru studiul absorbiei grsimilor. n timpul
procesului digestiv, trioleina este hidrolizat la glicerol este absorbit i metabolizat de ficat. C 14O2
produs este eliminat i poate fi urmrit n fiecare or timp de 6 ore n aerul expirat. n mod normal se
limin 3,5% din ceea ce se administreaz.
3. Testul de absorbie-excreie al D-Xilozei. D-xiloza este un glucid cu 5 carboni, care se
absoarbe total n intestin, nu este degradat sau concentrat n esuturi i se excret prin urin n ntregime.
Bolnavul inger 25g de xiloz i colecteaz urina pe o perioad de 5 ore. Normal se excret mai mult de
4,5g n 5 ore. Trebuie menionat c excreia scade dac funcia renal este aterat, dac exist edeme,
ascit, dac exist o populare microbian excesiv.
4. Biopsia intestinului subire. Examinarea fragmentului biopsat are valoare considerabil n
diagnosticul diferenial al tulburrilor de malabsorbie.
5. Testul Schilling pentru absorbia vitaminei B12.
Acest test se face n 3 faze:
1. fr factor intrinsec,
2. cu factor intrinsec,
3. dup tratament cu antibiotice

19
 Absorbia vitaminei B12 are loc iniial n ileonul distal de aceea un test Schilling anormal poate
indica o afeciune a poriunii distale a intestinului subire ce conduce la absorbia insuficient a
Vitaminei B12. Ea nu poate fi corectat prin administrarea de factor intrinsec sau de antibiotice.
5. Testul secretinei i alte teste pancreatice.
Testul secretinei, testul secretin-colecistokinazei, perfuzia intraduodenal cu aminoacizi eseniali
i testul bentiromidei pot fi utilizate n diagnosticul insuficienei pancreatice. Detalii asupra acestor teste
se gsesc n lucrri de specialitate.
6. Absorbia vitaminelor liposolubile A, D, K i E, este de cele mai multe ori sczut la pacienii
cu steatoree. Determinarea carotenului seric i al nivelului vitaminei A se folosete ca test screening al
malabsorbiei.
7. Timpul de protombin este alterat prin deficit de sintez hepatic a factorilor de coagulare
vitamina K dependeni. Prin administrarea parenteral de Vitamina K se corecteaz.
8. Testul respirator. Cel mai sigur test screening pentru sindromul exacerbrii florei bacteriene
intestinale este testul respirator al acizilor biliari folosind C14 choliglicina. Aproximativ 2/3 din
pacienii care prezint culturi pozitive din intestinul subire vor avea un test respirator al acizilor biliari
anormal.

4. Explorarea ficatului
A. explorare funcional
a. teste de citoliz ( afectarea/distrugerea celulei hepatice)se caracterizeaz prin:
- creterea transaminazelor - TGP, TGO
- creterea nivelului transaminazelor apare n leziunile hepatocitare, mai frecvent n
leziunile acute dect n cele cronice;
- gradul creterilor enzimatice reflect caracterul acut i gradul de extensie al injuriei,
dar nu caracterizeaz funcia hepatic sau prognosticul;
- scderea nivelului transaminazelor n ciroza hepatic nu reflect recuperarea ci o
capacitate sczut a hepatocitelor de a sintetiza aceste enzime avnd un prognostic
sever.
- creterea enzimelor hepatice specifice (LDH, alcool dehidrogenaza)
- sideremia (normal 90140g/100ml) crete n hepatite, indicnd permeabilizarea membranei
hepatocitare.
b. sindromul hepatopriv
- indic reducerea parenchimului funcional i/sau suferina hepatocitar
- albuminemia
- valoarea normal 3,5 5 g/100ml
- scderea sub 3,5g% indic scderea sintezei hepatice i apare mai degrab n hepatopatiile cronice
dect n cele acute.
- colinesteraza seric
- valoarea normal 150 280 M/ml
- scderea colinesterazei serice confirm scderea albuminei i se datoreaz scderii sintezei
hepatice, indicnd severitatea i extinderea leziunii hepatice.
- timpul de protrombin (timp Quick)
- valoarea normal 14 16 sec
- cretere n disfuncia hepatic sau obstrucia biliar
- n insuficiena hepatic se coreleaz cu gradul encefalopatiei hepatice
- dac timpul de protrombin nu se normalizeaz dup administrarea de vitamina K
nseamn c afectarea hepatic este sever.
- fibrinogenul
- valoarea normal 200- 400 mg %
- scade n ciroza hepatic avansat
20
 - are semnificaie prognostic.
c. sindromul de colestaz
- indic tulburri n captarea, transportul i excreia pigmentului biliar
- bilirubina
- valoarea normal a bilirubinei totale mai mic de 1 mg%
- concentraia seric reflect eficacitatea prelurii i excreiei hepatice raportat la rata produciei de
bilirubin
- creterea bilirubinei conjugate indic o disfuncie a parenchimului sau ductelor biliare
- creterea bilirubinei neconjugate indic hemoliz crescut.
- acizii biliari serici
- determinarea acestora este mai precis n caracterizarea funciei hepatice i mai sensibil
dect dinamica concentraiei bilirubinei sangvine.
- fosfataza alcalin
- normal 15 35 uniti/l
- este eliberat de sistemul hepatobiliar, tractul intestinal, os, placent
- pot aprea creteri moderate n steatoza hepatic, hepatom, metastaze hepatice.
d. sindromul imunitar
- este caracterizat de creterea gamaglobulinelor determinate electroforetic (valoarea normal
este de 1,1 1,4 /100ml
- apare n hepatitele cronice i ciroza hepatic prin hiperstimularea celulelor formatoare de
anticorpi de ctre antigenele intestinale
- imunoelectroforeza poate evidenia:
- creterea Ig G n hepatita cronic mai ales n cea cu virus B
- creterea Ig A n cirozele alcoolice
- creterea Ig M n cirozele biliare primitive.
e. testele de disproteinemie
- testul Tymol
- valoarea normal 0 4 uniti
- crete n hepatitele cronice i ciroza hepatic
- electroforeza
- evideniaz creterea gamaglobulinelor i 2-globulinelor
- identificarea antigenului Ag HBs i AcHBs
- anticorpi antinucleari hepatite cronice active
- anticorpi antimitocondriali ciroza biliar primitiv
- fetoproteina n carcinomul hepatic.
B. explorarea morfologic a ficatului
- echografia
- explorare imagistic cu ultrasunete ce permite aprecierea dimensiunilor, conturului i structurii
ficatului, diferenierea formaiunilor intrahepatice:
- solide (tumori, metastaze, hemangioame)
- lichide (chiste, abcese)
- semisolide (tumori necrozate)
- este o metod neagresiv, relativ ieftin, repetabil fr riscuri
- poate identifica tumori solide intrahepatice chiar cu dimensiuni de 1 cm, dar nu poate diferenia o
tumoare benign de una malign.
- tomografia computerizat
- este o metod radiologic de explorare a tubului digestiv, cu o rezoluie foarte bun, permind
identificarea unor structuri cu dimensiuni de civa milimetri.
- puncia biopsie hepatic
- permite realizarea examenului histologic al ficatului
- poate fi dirijat direct (laparoscopie) sau indirect (scintigrafie, echografie)
21
 - permite identificarea caracterului activ al hepatitelor cronice sau cirozelor hepatice n vederea
stabilirii atitudinii terapeutice.
Explorarea cilor biliare
- colangiografia intravenoas
- explorare imagistic a cilor biliare ce se bazeaz pe opacifierea acestora dup injectarea substanei de
contrast (Pobilan);
- este contraindicat la pacienii cu insuficien renal, hiperbilirubinemie important, insuficien
renal.

Alte investigaii paraclinice utile

CT tomografia computerizata evaluarea extesiilor tumorale n neoplasmele colonului sa a tubului
digestiv, formaiuni tumorale ficat, splin, pancreas, metasteze ganglionare a
RMN rezonanta magnetica nucleara
Angiografia selectiv
Scintigrafia

Explorarea radiologica a apendicelui prin metoda Czeppa, necesit o pregtire special, care
cuprinde urmtoarele: se d bolnavului s ingereze o soluie baritat preparat cu 150 g sulfat de
bariu, soluie care va fi ingerat n trei etape: 1 /3 din cantitatea total se va ingera cu 16 ore
nainte de examen: 1/3 cu 12 ore nainte de examen i ultima 1/3 cu 8 ore nainte de examen. La
soluia baritat se va aduga i o linguri ras de sulfat de magneziu (sare amar) care va
fluidifica coninutul intestinului, favoriznd intrarea substanei de contrast n apendice. In cazul
cnd dup o astfel de pregtire apendicele nu s-a vizualizat, este de suspectat un apendice
patologic, cel normal opacifiindu-se de regul. Proba Czeppa nu se va practica atunci cnd
examenul clinic indic semne de apendicit acut.

Diagnosticul infeciei Helicobacter pylori

1) Testul rapid cu ureaz necesit explorarea endoscopic i are o sensibilitate 90% i
specificitate de 98%; CLO-TEST este o lam cu suport de plastic cu o geod cu gel n care se pune biopsia
gastric; n cazul in care infecia este prezent culoarea vireaz de la portocaliu deschis la rou test
pozitiv.
Testul respirator este testul de elecie n diagnosticul de rutin a infeciei cu Helicobacter pylori. Hp
secret ureaz care scindeaz ureea marcat cu carbon radioactiv C 14 administrat oral, iar bioxidul de
carbon este absorbit n snge, expirat i captat cu un dispozitiv special. Inhibitorii de pomp de protoni
trebuie exclui cu cel puin 1 sptmn naintea efecturii testului .
Teste indirecte:
- serologice depistarea anticorpilor anti Hp tip IgG prin reacia ELISA, are specificitate i
sensibilitate de 85-90%. Dezavantaje - nu se efectueaz pe loc i nu poate evalua eficiena tratamentului.
Titrul de anticorpi scade lent n mai multe luni dup eradicarea Hp.
- Testul antigenului din materiile fecale.
Examenul macroscopic al scaunului
o Cantitatea 100-250g/24 ore
o Consisten pstoas. Poate varia: diaree/constipaie
o Culoarea:
galben deschis predomin procesele de fermentaie
brun - predomin procesele de putrefacie
negru lucios ca pcura melen
acolice/hipocolice n icterul mecanic total/parial
22
 scaune cu snge
rectoragie
hematochezie
smnge i puroi n boala inflamatorie intestinal
o Mirosul: acid, fetid,
o Forma: panglic sau creion n stenozele rectale
o Cu resturimalimentare nedigerate, steatoree
o Cu mucus n colon iritabil
o Prazii vizibili: oxiuri
Examenul microscopic al scaunului
Se efectueaz dup regim alimentar: proba Schmidt-Strassburger: 20g carne, 60g unt, 200g cartofi.
Se pot identifica:
- fibre musculare nedigerate n maldigestia pancreati sau tranzit accelerat
- grsimi neutre, acizi grai l coloraia Sudan II. Prezena n cantitate crescut (steatoree) apare n
pancreati sau tranzit accelerat
- amidon la coloraia Lugol: pancreati, exces de fermentaie sau tranzit accelerat
- celuloza apare n tranzit accelerat
- ou de parazii

Colangiopancreatografia retrograda endoscopica (ERCP)

Colangiopancreatografia retrograda endoscopica (ERCP) reprezinta o metoda de diagnostic a
duodenului (prima portiune a intestinului subtire), a papilei Vater (structura mica, asemanatoare unui
mamelon, cu deschideri spre ductele biliare si ductul pancreatic), a ductelor biliare, vezicii biliare si a
ductului pancreatic.
Colangiopancreatografia retrograda endoscopica (ERCP) este efectuata cu ajutorul unui
instrument lung, flexibil, de diametrul unui creion ce poarta denumirea de duodenoscop. In prezent
exista 2 tipuri de duodenoscop:
Duodenoscopul din fibra optica, care foloseste fire mici de fibra optica ce au rolul de a transmite
imaginile spre lentilele atasate in capatul acestui instrument.
Videoscopul foloseste un fir subtire prevazut la capatul instrumentului cu un chip care are rolul de
a transmite imaginile pe un monitor.
Indiferent de tipul duodenoscopului, acest instrument este introdus prin gura pana la nivelul
stomacului si a duodenului. Odata de papila Vater este identificata prin duodenoscop este introdus un
cateter de plastic, ce va fi redirectionat ulterior spre ductele biliare sau ductul pancreatic. In continuare
medicul specialist va injecta o substanta de contrast si va cateva efectua radiografii cu raze X. Papila
Vater detine, deasemenea, rolul de a facilita trecerea altor instrumente la nivelul ductelor biliare sau
pancreatice, asa cum sunt:
- bisturiul pentru prelevarea mostrelor de tesut;
- tuburi metalice sau de plastic pentru tratarea obstructiei de duct biliar cauzata de cancer sau cicatrici;
- efectuarea electrocauterizarii.
Scop:
Colangiopancreatografia retrograda endoscopica (ERCP) este efectuata pentru depistarea
urmatoarelor conditii medicale:
- calculi biliari;
- blocajul caii biliare cauzat de calculi, cancer, strictura sau compresia organelor adiacente;
- icter cauzat de obstructionarea caii biliare (se manifesta si prin inchiderea la culoare a urinei si
deschiderea la culoarea a materiilor fecale);
23
- durerea in zona epigastrica (zona stomacului) si in parte superioara dreapta a abdomenului;
- pierderea apetitului si scadere in greutate inexplicabile;
- confirmarea diagnosticului de cancer pancreatic sau a cailor biliare.
Pregatire pacient
Pentru ca investigatia sa fie reusita, stomacul trebuie sa fie gol. Pacientul nu trebuie sa manance
nimic dupa miezul noptii in noaptea dinaintea efectuarii investigatiei. In cazul in care procedura are loc
dimineata, pacientul nu trebuie sa bea nimic. In cazul in care procedura are loc mai tarziu, cu 4 ore
inainte, pacientul are voie sa consume lichide. Intrucat investigatia presupune sedarea pacientului,
pacientul trebuie sa fie insotit de o persoana care il poate ajuta sa ajunga acasa.
Tehnica
Pentru efectuarea acestui test pacientul va primi un anestezic intravenos, precum si un anestezic
local pentru a reduce reflexul de tuse in timpul inserarii duodenoscopului. In cazul pacientilor alergici la
xilocaina sau a celor ce nu pot tolera gustul amar al anestezicului local sau senzatia de amorteala de la
nivelul gatului, medicul specialist va opta pentru administrarea unei doze mai mari de anestezic
intravenos. Dupa efectuarea acestor pasi, pacientul va trebui sa se intinda pe masa radiografica, pe partea
stanga, urmand ca medicul specialist sa introduca usor duodenoscopul prin gura pana la nivelul
stomacului si al duodenului. Durata acestui test este de 15 minute pana la1 ora in functie de structura
anatomica a fiecarui pacient, precum si de experienta si indemanarea fiecarui medic.
Accidente / incidente
Aceasta investigatie nu este dureroasa insa poate crea disconfort. Dupa investigatie, pacientul
poate avea greturi si sa se simta balonat, stari care dispar repede. Pacientul poate reveni la activitatile
normale chiar a doua azi.
Cea mai obisnuita complicatie este pancreatita cauzata de iritarea pancreasului. Alte complicatii
serioase includ: perforarea stomacului, infectii, reactii adverse la medicamente, sangerare.
Rezultatele testului nu sunt concludente daca pacientul a consumat alimente sau lichide cu mai
putin de 12 ore inainte de efectuarea investigatiei.
Colecistografia

Se mai practic doar mai rar aceast investigaie. Se face cu tablete de Razebil care conin o
substan de contrast pe baz de iod care umple vezica biliar n 14-16 ore. Se mai folosete i acid
iopanoic care opacifiaz vezica n 10-14 ore dup administrare. Substana de contrast administrat per os
se resoarbe pe calea venei porte i ajunge n ficat, care o excret mpreun cu bila.
Pregtirea bolnavului pentru colecistografie
Pentru aceast investigaie bolnavii vor fi pregtii cu 2-3 zile nainte cu un regim din care s
lipseasc alimentele bogate n celuloz i hidrocarbonate concentrate, pentru a evita apariia gazelor n
colon.
Cu 24 ore naintea investigaiei se administreaz bolnavului un regim coleretic format din
smntn, unc i unt cu pine, care provoac contracii puternice n vezica biliar i deci golirea ei.
Regimul se poate nlocui cu unul mai comod i mai plcut care const n administrarea a 50g ciocolat.
Se pot nlocui aceste prnzuri i cu sondaj duodenal evacuator.
Pentru reducerea gazelor din colon se mai administreaz i de trei ori cte dou tablete de
crbune animal, iar n preziua examinrii se va face clism evacuatorie la orele 12. Dup mas la orele
16 se vor administra 6 tablete de Razebil.
Deoarece exist sensibilitate crescut la substana iodat de Razebil se va face testul. Prima
tablet va fi sfrmat i lsat s se dizolve pe limb. La bolnavii hipersensibili la iod apare reacie
alergic cu eritem generalizat, urticarie, furnicturi generalizate, senzaie de arsur, ameeli, stare de ru,
24
tahicardie, hipertensiune arterial. n aceaste situaii se renun la investigaie i se administreaz
bolnavului antihistaminice i adrenalin dizolvat n ser fiziologic.
Dac bolnavul tolereaz substana de contrast, peste 20-30 minute primete i restul de 5 tablete
Razebil pe care le nghite cu ap sau ceai, n decurs de 5 minute, se aeaz apoi n decubit lateral drept
timp de 30-60 minute. Pn la terminarea examinrii bolnavul nu va mai ingera nimic. naintea
efecturii radiografiei se mai poate face o clism evacuatorie. Se trece apoi la efectuarea radiografiei.
Dac vezica biliar nu se opacifiaz se mai pot administra nc 4 tablete de Razebil, iar
examinarea se repet a treia zi.
n cazul administrrii de acid iopanoic acesta se va administra ntre orele 18,oo-20,oo i se
administreaz 4-6 tablete, cte una din 10 n 10 minute. Dac vezica biliar nu se opacifiaz se mai pot
administra 6 tablete de acid iopanoic i radiografia se va repeta a treia zi.

Colecisto-colangiografia

Reprezint opacifierea vezicii biliare pe cale intravenoas cnd se opacifiaz ntregul sistem al
vezicii i al cilor biliare.
Pentru aceast investigaie cu substan de contrast se folosete Pobilanul n concentraie de 30-50%.
Pentru colecisto-colangiografie administrarea pobilanului se face intravenos fr nici o pregtire
dietetic.
n dimineaa investigaiei se va efectua o clism evacuatorie nalt. Dup clism se va monta o
flexul pe care se va injecta substana de contrast. nainte de administrarea integral a pobilanului se va
face testarea la tolerana lui prin injectarea unui mililitru substan de contrast intravenos (fiol test). n
situaia cnd exist sensibilitate la iod, bolnavul prezint reacie caracterizat prin eritem, prurit edem al
feei, cefalee, dispnee, greuri i vrsturi.
Dac exist aceast sensibilitate (alergie) la pobilan se va renuna la efectuarea investigaiei. n
urma sensibilitii crescute apare reacia hiperergic care se va combate rapid cu antihistaminice:
adrenalin diluat n ser fiziologic, romergan i hemisuccinat hidrocortizon ca i stabilizator de
membran, oxigenoterapie. Reacia hiperalergic poate s dispar i cnd s-au efectuat testri i bolnavul
nu a avut reacie. n aceast situaie se ntrerupe administrarea substanei de contrast i se administreaz
antihistaminice. n situaia cnd apare ocul alergic cu prbuirea factorilor vitali se trece rapid la msuri
de resuscitare cardiorespiratorie cu intubaie orotraheal (I.O.T). Dac tolerana organismului este bun
se va injecta substana de contrast nclzit la temperatura corpului, una dou fiole de 20ml din soluie
30-50%. La copii doza este de 1ml sau 0,45g substan de contrast activ. Injectarea substanei de
contrast se va face foarte lent n timp de 10 minute, pe masa de radiografie n decubit dorsal. Cile intra
i extrahepatice se opacifiaz n 15-30 minute, timp n care se efectueaz radiografiile. Dac pe cliee nu
apar cile biliare, la 40 minute dup terminarea injectrii substanei de contrast, se va administra ntr-o
singur doz 2-3 linguri sirop de codein 2. Pentru evidenierea motricitii vezicii biliare, dup
efectuarea radiografiilor necesare se va face proba Bayden. Proba Bayden const n administrarea
prnzului Bayden format din 2 glbenuuri de ou crud amestecat cu zahr i lapte rece. Dac bolnavul
nu primete acest prnz, el va fi nlocuit cu 50g ciocolat sau un pahar cu ap de la ghea. Prnzul
Boyden are scopul de a provoca contracia vezicii biliare.
Aprecierea capacitii contracilor se va face prin radiografii n serie asupra regiunii de investigat
peste 30-60 i 90 minute. Se poate amesteca 50g sulfat de bariu, combinat cu prnzul Boyden pentru a
urmri substana colecisto-kinetic i examinri concomitente a stomacului i duodenului.
Contraindicaiile colecistografiei sunt la: insuficiena renal acut, icterul avansat, boala
Basedow, hipertermie, bolnavi senili, etc..
Metoda de investigaie cu pobilan nu se mai folosete dect n cazuri foarte rare. Metoda este
nlocuit cu ecografia, metod neinvaziv, computer tomograf sau rezonan magnetic nuclear.
Pentru aceste investigaii pregtirea bolnavului este minimal.
n ecografia abdominal imaginea poate fi deranjat prin nterpunerea gazelor din tubul digestiv.
De aceea este bine ca n preajma examinrilor cu ultrasonografie, bolnavului s i se administreze o
25
medicaie absorbant a gazelor sau la inducie un purgativ, iar cu cel puin 12 ore nainte de investigaie
bolnavul s nu ingere alimente.
Segmentele tractului digestiv superior pot fi explorate separat cu aparate adecvate segmentelor
respective:
- esofagoscop
- gastroscop
- duodenoscop
- pandoscop care cuprinde toate segmentele tubului digestiv.

ENDOSCOPIA CU VIDEOCAPSULA
Definitie
Endoscopia cu videocapsul este o investigaie facil, nedureroas, cu pregtiri minime i
fr riscuri care ajut la vizualizarea aparatului digestiv si care inlocuieste cu succes procedura
neplacuta si dureroasa a endoscopiei digestive clasice. Videocapsula este destinat explorrii
intestinului subire sau a colonului.

Fig . 1. Videocapsula

Principiu
Acest tip de endoscopie se bazeaz pe nghiirea unui didpozitiv de marimea unei capsule
de antibiotic.
Dispozitivul conine una sau dou camere video color, un transmitor radio, o surs de
lumin i o mini-baterie . Deasemeni , are un sistem de captare a imaginilor(2-4/secund),
nregistrnd leziuni de o zecime de milimetru. n zona abdominal a pacientului se ataeaz
un receiver ce capteaz imaginile n mod continuu. De la receiver datele sunt trimise la un
computer, unde sunt analizate de specialiti prin confruntare cu imagini dintr-o baz de date
larg de imagini.

26
 Fig. 2. Receiver

Pentru efectuarea endoscopiei cu videocapsula aceasta se nghite cu ap n condiii de

repaus alimentar. Se elimina odata cu materiile fecale din tubul digestiv.

Indicatii
- rectocolit ulcero-hemoragic;
- boal Crohn;
- anemie sever cauzat de deficitul de fier;
- sngerri rectale;
- polipi recto-colonici;
- constipaie sau diaree recent instalat;
- tumori digestive;
- la rudele bolnavilor descoperii cu cancer sau polipi ai colonului:
- ciroz hepatic complicat cu varice esofagiene cu risc mare de ruptur.

Avantaje:
- ingerare facila datorita dimensiunilor mici;
- nu necesita anestezie;
- este usor de acceptat- nu presupune disconfortul examinarilor invazive;
- permite investigarea unei portiuni din tubul digestiv care este inaccesibila metodelor
clasice( intestinul subtire);
- calitatea si rezolutia imaginilor obtinute, ce dau posibilitatea de a vizualiza detalii ale
desenului vascular, oferind, n acelai timp, date asupra dimensiunii unor posibile leziunilor;
- nu prezinta riscuri.

Contraindicatii
Endoscopria cu videocapsula este contraindicata la pacienti(e):
- cu tulburarile de deglutitie (accidente vasculare cu imposibilitatea inghitirii), dar si pentru
acestia exista dispozitive de inserare direct in intestinul subtire;
- cu stenoze si fistule digestive (acestea apar mai ales la pacientii operati pe intestin sau cu
boala Crohn forma severea fistulizanta sau stenozanta),
- cu existenta dispozitivelor implantabile cardiace de tip pacemaker sau defibrilatoare
implantabile.
- cu vrste mai mici de 10 ani, deoarece dimensiunile tubului digestiv sunt mult mai reduse;
- insarcinate.

Desfasurarea tehnicii:
- pregatirea materialelor necesare: videocapsula, sistemul de inregistrare, bandaj adeziv
hipoalergenic, comprese, solutii degresante, pahar de unica folosinta;

27
 - pregatirea psihica a pacientului: informare, constientizare, complianta, consimtamantul
informat;
- pregatirea fizica a pacientului
- cu o zi naintea investigaiei, pacientul consum doar lichide (ceai sau zeam de compot
ndulcit, sup strecurat, dar nu i lapte ori derivate din lapte);
- in cazul investigatiei colonice , cu o zi inaintea examinarii , ingera de la ora 8-10, n
decurs de 5-6 ore, coninutul a 2-3 plicuri de Fortrans dizolvate n ap;
- se asigura confortului acestuia;
- se acorda ajutor pentru a se imbraca/dezbraca;
- efectarea tehnicii, rolul asistentei medicale
Asistenta medicala:
- identifica pacientul;
- verifica recomandarea medicala;
- asigura intimitatea pacientului;
- pozitioneaza pacientul in decubit dorsal, il ajuta sa se dezbrace. Pacientului i se vor
ataa cu adeziv 8 senzori la nivelul abdomenului, senzori al cror rol este de a capta
imaginile transmise de video-capsula aflat n interiorul tubului digestiv;
Aceti senzori sunt conecta la un recorder care stocheaz imaginile i care va fi purtat
de ctre pacient cu ajutorul unei centuri.
- ajuta pacientul sa se ridice si sa se imbrace;
- pozitioneaza confortabil pacientul si il serveste cu paharul cu apa si videocapsula.
Pacientul poate pleca dupa ingerarea videocapsulei si se va intoarce la cabinet dupa 8-12 ore,
timp in care receptorul a captat din tranzitul intestinal al pacientului.
Pe msur ce video-capsula traverseaz tubul digestiv, transmite imagini dispozitivului
de nregistrare i stocare a informaiilor, pe care pacientul l poart la nivelul taliei.
Dup finalizarea procedurii, medicul vizualizeaz i interpreteaz imaginile pe
calculator i formuleaz diagnosticul endoscopic.

Reorganizatea locului de munc:

- deeurile vor fi colectate n containere speciale, conform PU;
- asistenta medicala spal minile si le dezinfecteaza.

Monitorizare:
Pacientul:
- nu necesita ingrijiri speciale; isi desfasoara activitatile cotidiene fara riscuri;
- n ziua investigaiei nu consum dect lichide (1-2l) dupa 2 ore de la administrarea
videocapsulei;
-urmareste eliminarea capsulei la 24- 4 de ore de la ingerare.
Pacientul va respecta urmatoarele reguli:
-in timpul investigaiei, pacientului nu va sta n vecintatea aparatelor care produc cmpuri
magnetice puternice (telefoane mobile, dispozitive de control i depistare a metalelor n
magazine, aeroporturi sau alte instituii, computertomografe, aparate cu rezonan magnetic
nuclear), radiaii termice (radiatoare, sobe) sau lumin ultraviolet (solar);
- se va evita lovirea recorder-ului i alte ocuri care pot perturba nregistrarea;
- pe toat perioada pe care nregistratorul este montat, nu este permis s faca du sau baie;
- este recomandabil ca pacientul s evite clinostatismul (poziia culcat) prelungit pe parcursul
examinrii;

28
 - dup terminarea investigaiei, se va scoate centura ce conine recorder-ul i se vor dezlipi
senzorii de pe abdomen;
- imaginile nregistrate vor fi descrcate ntr-un calculator i examinate de medic.

NGRIJIRI GENERALE ALE BOLNAVILOR

CU AFECIUNI ALE APARATULUI DIGESTIV

ngrijirea acestor bolnavi cu afeciuni ale tubului digestiv, prezint unele particulariti comune,
dat fiind patogenia, simptomatologia i mijloacele terapeutice care sunt asemntoare pentru aceste
afeciuni.
n afeciunea bolilor tubului digestiv exist mai muli factori care declaneaz simptomatologia:
infecioi
alimentari
parazitari
nervoi
Toi aceti factori modific funcia de digestie i absorbie producnd perturbri ale tubului
digestiv. Pe lng modificrile fizice produse la nivelul tubului digestiv, se produc i tulburri ale
psihicului bolnavilor. Astfel bolnavul sufer modificri ale apetitului, ale tranzitului intestinal,fiind
afectat starea general a bolnavului. Apar astfel manifestri asupra creierului i a altor organe vitale
care pot fi agravate prin aciunea toxic a substanelor rezultate din putrefacia intestinal, n urma
tulburrilor de absorbie.

Msuri de ngrijiri generale

Bolnavii vor fi amplasai n saloane comune mai mari, avnd grij s nu alturm bolnavi cu
temperamente prea diferite. Bolnavii irascibili i mai agitai sunt de preferat s se interneze n saloane
mai mici, iar cei cu simptomatologie digestiv acut (vrsturi, diaree, flatulen suprtoare ) s fie
internai n rezerve.
n saloane trebuie s existe o temperatur ambiant , 22- 24C, n aa fel nct s se poat aerisi
ct mai frecvent fr s se scad temperatura aerului.
Paturile vor fi prevzute cu mese adaptabile la pat pentru bolnavii care nu se pot deplasa n
oficiul seciei.
Grupul sanitar trebuie plasat n saloane, cu posibiliti de aerisire permanent i s fie n stare de
funcionare i igien ireproabil, s fie dotate cu toate anexele necesare (hrtie igienic, spun lichid,
erveele, etc.). De asemenea trebuie s existe posibiliti de igienizare dup fiecare scaun. Este necesar
i dotarea saloanelor cu bazinete la nevoie care trebuie pstrate n condiii deosebite de igien.
Pentru bolnavii care prezint afeciuni digestive de etiologie infecioas trebuie luate msuri de
profilaxie pn la stabilirea diagnosticului pozitiv.

Alimentaia bolnavilor cu afeciuni digestive

n asigurarea alimentaiei acestor bolnavi trebuie s existe msuri speciale dat fiind faptul c
fiecare afeciune digestiv are un regim dietetic propriu, dar trebuie s inem cont de alimentele
administrate n aa fel nct s fie uor digerabile, fr coninut iritant i multe reziduri. De asemenea se
va ine cont i de tolerana individual a bolnavului i pe ct posibil de preferinele alimentare ale
bolnavului cu condiia de a se ncadra n regimul indicat.
n perioada explorrilor funcionale ale tubului digestiv asistentul medical este cel care la
indicaia medicului va administra bolnavului un regim de prob pentru ca tubul digestiv s fie ct mai
29
corect pregtit i are obligaia de a explica bolnavului necesitatea acestui regim care este de cele mai
multe ori greu acceptat de bolnav. De preferat ca alimentaia s fie fragmentat n mese mici i dese ct
mai apetisante care s in cont de regimul indicat de medic.
Bolnavii trebuie educai asupra modului corect de alimentaie deoarece bolnavii cu afeciuni
digestive nu au rbdare s mnnce. Pentru aceste afeciuni trebuie respectat riguros orarul meselor i
modul cum sunt masticate i impregnate cu saliv alimentele , aceasta fiind prima faz a digestiei care
este foarte important.
Exist bolnavi interpretai ca fiind dificili, care refuz anumite regimuri alimentare, iar pentru
aceti bolnavi este necesar mult putere de convingere i o bun comunicare a asistentului medical cu
bolnavul. Se va exclude alimentaia care conine aditivi alimentari i se vor ntocmi regimurile cu
alimente ct mai ecologice. Este preferabil ca alimentaia s fie preparat i servit individual n
recipiente de unic folosin[ pentru fiecare bolnav. Aceste recipiente vor fi colectate, depozitate i
distruse conform legii.

Supravegherea bolnavilor cu afeciuni digestive

Supravegherea acestor bolnavi include urmrirea

alimentaiei,
poftei de mncare sau inapetenei,
cantitile de alimente consumate,
preferinele alimentare ale bolnavului,
modul de masticaie ct i eliminarea rezidurilor alimentare,
acuzele subiective legate de alimentaie,
greurile i vrsturile,
durerile abdominale,
meteorismul,
tranzitul intestinal (diaree, constipaie)
calitatea scaunelor emise
prezena elementelor patologice n scaun (parazii intestinali, snge, puroi, etc.)
culoarea tegumentelor, a mucoaselor i sclerelor (icter, remiterea icterului, pruritul, culoarea
scaunelor, fetorul hepatic)
culoarea i cantitatea urinii
greutatea corporal
aportul de lichide
bilanul hidric
edemele (apariia i dispariia lor)
comportamentul
starea general
la cirotici se msoar zilnic circumferina abdominal
Asistentul medical va urmri n permanen att modul de alimentaie ct i coninutul scaunelor
fr a se mulumi cu relatarea pacientului. De asemenea va urmri coninutul vrsturilor i a lichidelor
de pe tubul de dren n cazul bolnavilor operai. Toate acestea vor fi consemnate n foaia de observaie
clinic a bolnavului i trimise la laboratorul de analize medicale.
Igiena bolnavului cu afeciuni digestive trebuie pstrat n condiii deosebite deoarece pielea lor
este vulnerabil la escare de decubit dat fiind circulaia deficitar. La bolnavul deplasabil se va efectua
baia general supravegheat. La bolnavul imobilizat la pat se va efectua toaleta general pe segmente ale
corpului ncepnd cu extremitatea cefalic, trunchi, membre, abdomen, organe genitale. Se va avea n
vedere n mod deosebit igiena cavitii bucale i a anusului, iar la bolnavii operai se va urmri n
permanen plaga operatorie i pansamentul plgii care va fi schimbat ori de cte ori este nevoie.

30
 Se vor urmri tegumentele i mucoasele: culoare, pliul cutanat, escarele, gratajale. Unghile se
vor tia rotund, scurt i pilite pentru a impiedica apariia gratajelor. Bolnavii necesit efectuarea toaletei
bucale deoarece prezint gust amar n gur i o toalet riguroas a orificiului anal post defecaie.

Administrarea medicamentelor la bolnavii cu afeciuni digestive

Trebuie fcut punctual, respectnd orarul fa de alimentaie. n situaile n care apar fenomene
secundare ale medicamentelor (arsuri gastrice, eructaii, uscciunea mucoaselor, tulburri vizuale, etc.)
trebuie semnalate medicului. n administrarea antibioticelor se prefer calea oral prin care se resorb mai
greu, pentru a exercita efectul local n tubul digestiv. n situaia n care apar micozele bucale n cursul
terapiei cu antibiotice se face igiena riguroas a cavitii bucale i se administreaz medicamente
antifungice.
Bolnavii cu afeciuni digestive beneficiaz de diferite forme de fizio i balneoterapie (aplicaii
calde, curele hidrominerale, masajul, gimnastica medical).
Bolnavii care prezint afeciuni digestive grave cu intoleran digestiv pentru administrarea
oral i cei deshidratai global vor beneficia de o terapie perfuzabil n primele ore sau zile urmnd o
terapie mixt oral i perfuzabil la reluarea toleranei digestive. Se va avea n vedere respectarea orelor
de odihn calculndu-se n aa fel nct bolnavul s nu fie deranjat cel puin ase ore din timpul destinat
odihnei.
La administrarea medicaiei vor fi urmrite complicaiile care pot s apar n urma efectelor
secundare administrrii medicaiei. Efectuarea tratamentului se va face n primul rnd la bolnavii critici,
iar apoi la ceilai bolnavi.

Explorarea bolnavilor cu afeciuni digestive

Dup efectuarea anamnezei, i examenului clinic urmeaz investigaiile paraclinice care constau
n:
recoltarea sucurilor digestive prin sondaje
recoltarea scaunului
pregtirea bolnavilor pentru explorarea radiologic a organelor cavitare
golirea organelor cavitare n vederea explorrilor endoscopice
recoltarea probelor biologice (hematologice, biochimice, urin, etc.) la indicaia medicului
efectuarea examenelor imagistice la indicaia medicului
Pentru pregtirea explorrilor funcionale se va atrage atenie bolnavului c sunt interzise:
alimentaia, fumatul, oprirea medicaiei, care ar putea modifica valorile rezultatelor inducnd n eroare
diagnosticul.
Tehnica sondajelor i splturilor trebuie foarte bine cunoscut de ctre asistentul medical ct i
toate procedeele terapeutice necesare acestora (aspiraia gastric continu, hidratarea bolnavului,
administrarea substanelor de contrast, etc.).
Exist bolnavi care prezint diferite particulariti (anus artificial, fistule digestive, etc.) care
necesit cunoaterea amnunit a diagnosticului i tehnicii de pregtire, la acetia fiind necesar
permanentizarea toaletei, n funcie de locul unde a fost abordat tubul digestiv. Dup colectomie
descendent sau sigmoidian, evacurile au o anumit ritmicitate, scaunele fiind mai consistente.
Segmentul exteriorizat sub forma anusului contra naturii decide sarcinile de ngrijire ale bolnavului, iar
evacurile din segmentele superioare ale tubului digestiv au caracter continu, i se ngrijesc cu pungi
colectoare, n care se adun coninutul intestinal (fecalele). Pungile colectoare obligatoriu trebuie s fie
de unic folosin i nu este permis reutilizarea lor.

31
 Prentru pregtirea bolnavului n vederea explorrilor funcionale n cazul anusului contra naturii
se pot efectua clisme evacuatoare foarte lente, lichidul introdus cu irigatorul se rentoarce mai ncet n
30-40 de minute.
n cazul fistulelor digestive i a anusului contra naturii, bolnavul va fi instruit la externarea din
spital n vederea cunoaterii modului de ngrijire corect.
n pregtirea bolnavului pentru explorri funcionale asistentul medical trebuie s recunoasc
orice modificare att asupra strii psihice ct i fizice, a diferitelor complicaii care pot s apar:
deshidratri n cursul diareelor i vrsturilor nsoite de acidoz sau azotemie extrarenal, hemoragii
digestive nc nainte de exteriorizare, perforaiile din cavitatea peritoneal, melen, fistule sau orice
modificare patologic aprut.
nainte de efectuarea oricrei manopere asistentul medical va anuna i explica bolnavului modul
de efectuare i importana explorrii respective, n vederea stabilirii diagnosticului, iar n cazul n care
bolnavul refuz, acesta va fi rugat s semneze refuzul tehnicii exploratorii.
La orice tehnic exploratorie care necesit deplasarea bolnavului de la pat la compartimentele
pentru explorri funcionale ct i pe perioada desfurrii explorrii,
acesta va fi nsoit de asistentul medical de salon.

Educaia sanitar a bolnavilor cu afeciuni digestive

Bolnavii cu afeciuni digestive sunt tratai n spital n seciile de gastroenterologie, dar unele
afeciuni digestive mai uoare pot fi tratate i la domiciliu sub tratamentul medicului de familie i a
asistentului medical.
Pentru bolnavii internai n spital regimul de via al spitalului este greu de suportat, internarea
fiind un prilej de a reeduca ritmul i felul de via al bolnavului i de a-l dezobinui de anumite
deprinderi care i le-a format de-a lungul vieii n legtur cu alimentaia i care pot s i fie duntoare.
Pe parcursul spitalizrii bolnavii vor fi instruii asupra importanei igienei bucale (ntreinerii danturii i
eventual a completrii ei), a ndeprtrii focarelor de infecie (ngrijirea corect a protezelor dentare fixe
sau mobile).
De asemenea bolnavii vor fi instruii asupra importanei toaletei dup defecare, a respectrii
periodicitii evacurii materilor fecale.
Regimul alimentar prescris de medic adecvat afeciunii respective trebuie respectat cu strictee,
ct i orele de alimentaie.
Pe perioada spitalizrii regimul de via trebuie s fie punctual i individualizat dup natura bolii
i starea bolnavului i hotrt ntotdeauna de ctre medic (ex. imobilizarea la pat n cazul hemoragiilor
digestive, repaus relativ strict n perioada acut a bolii, plus tratamentul prescris).
n cazul bolnavilor cu afeciuni digestive infecioase (salmoneloze, hepatit viral acut,
dizenterie, etc.), se vor lua toate msurile de securitate prinvind profilaxia infeciilor nozocomiale
precum i protecia muncii.

NGRIJIREA BOLNAVILOR CU AFECIUNI HEPATO-BILIARE

Bolnavii cu afeciuni hepato-biliare sunt internai n seciile de gastroenterologie prezentnd o

simptomatologie cu particulariti deosebite care necesit ngrijiri speciale din partea personalului
medical.
Etiopatogenia afeciunilor hepatice are particulariti deosebite fa de afeciunile biliare, dar
uneori este comun celor dou grupe ca i interrelaiile funcionale ale ficatului cu cile biliare. De aceea
ngrijirile lor se pot face mpreun deoarece au elemente comune de explorare ct i de tehnic
terapeutic care intereseaz direct activitatea asistentului medical.

32
n ngrijirea bolnavilor cu aceste afeciuni este bine s avem n vedere faptul c simptomatologia hepato-
biliar adesea ascunde o boal infecioas, de etiologie viral sau consecinele acesteia care pstreaz un
grad de contagiozitate mai mult timp dup vindecarea aparent sau real a bolii iniiale.
Cele mai multe afeciuni hepatice neglijate sau insuficient tratate evolueaz spre o insuficien
hepatic sau hepato-renal care poate evolua spre deces. n cadrul insuficienei hepatice apar tulburri de
metabolism, iar produii lor toxici disemineaz n ntreg organismul avnd o influen major asupra
tuturor organelor vitale i a creierului. De aceea afeciunile hepato-biliare sunt nsoite de modificri
psihice importante cu tulburri ale somnului, bradipsihie, scderea afectivitii care ntr-o evoluie mai
lung induce somnolen, obnubilare, com. n schimb n afeciunile cilor biliare tulburrile psihice
sunt prezente sub form de anxietate i depresie.

ngrijiri generale ale bolnavilor cu afeciuni hepato-biliare

Dup internarea n spital bolnavii sunt amplasai n saloane mici, linitite, pe ct posibil izolate n
aa fel nct pericolul difuzrii unor infecii s fie ct mai mic, bolnavul s poat beneficia de odihn
psihic i s se simt ct mai n siguran.
Bolnavii cu ciroz hepatic sunt foarte vulnerabili la infecii i de aceea aceti bolnavi vor fi
izolai de ali bolnavi care pot prezenta infecii cutanate, pulmonare, renale, etc.
n perioada acut a bolilor hepatice bolnavii sunt obligai s respecte repausul absolut fizic i
psihic. De aceea acestor bolnavi li se vor interzice activitile intelectuale (lecturat cri, diferite
activiti de la servici, ascultarea televizorului, etc.). Tot interzis este i efectuarea activitilor fizice
mari (ridicarea din pat, gimnastica, etc.). Bolnavul poate efectua activiti fizice numai cu aprobarea
medicului care hotrte cuantumul micrilor i durata lor prin care bolnavul poate s i prseasc
patul nsoit de asistentul medical.
Activitatea fizic i psihic precoce n faza acut a bolii poate provoca agravri irecuperabile sau
recidive.
Poziia n pat cea mai indicat este decubit dorsal care asigur o bun irigare a ficatului. Pentru
bolnavii care prezint ciroz hepatic nu este cazul s intervin personalul medical, pentru alegerea
poziiei ci i-o aleg singuri n aa fel nct s fie asigurat o respiraie i circulaie eficient, datorit
lichidului de ascit prezent.
La bolnavul cu pancreatit acut nsoit de oc poziia cea mai eficient este tot decubit dorsal
cu condiia de a evita pe ct posibil orice micare activ sau pasiv. n colica hepatic poziiile pe care le
i-au bolnavii sunt bizare, prin care consider c i uureaz suferinele, de aceea vor fi lsai s i le
aleag singuri.

Igiena bolnavilor cu afeciuni hepato-biliare

Pentru pstrarea igienei corporale n bune condiii se va ine cont de faptul c aceti bolnavi au o
piele edemaiat mai sensibil i vulnerabil la escare. n cursul icterelor bolnavii prezint prurit (cea
mai uoar form de durere), pentru care bolnavii apeleaz la grataj. De aceea este indicat ca acestor
bolnavi s li se taie unghile ct mai scurt, rotund, pilite i ntreinute foarte curat pentru reducerea
pericolului lezrii i infectrii tegumentelor cu ocazia gratajelor.
Igiena cavitii bucale trebuie fcut destul de des deoarece aceti bolnavi se plng de gust amar
n gur.
n insuficiena hepatic igiena corporal se va asigura prin baia parial la pat pentru ca bolnavul
s fie meninut n permanen n stare curat i schimbarea lui n pat la intervalele stabilite de medic.
Pentru evitarea escarelor bolnavul va fi mobilizat permanent sau se vor folosi saltele antiescare (cu
perne de aer, pern de lichid, inele de protecie, etc.)

Alimentaia bolnavilor cu afeciuni hepato-biliare

33
 Alimentaia acestor bolnavi va fi fracionat n doze mici i consumate mai des permind astfel
drenajul biliar permanent i n acelai timp asigurnd aportul de calorii la bolnavii inapeteni. Bolnavii
cu afeciuni hepato-biliare se plng mereu de inapeten, meteorism abdominal i constipaie ceea ce
ngreuneaz aportul de calorii, de aceea se va avea o mare grij asupra diversificrii dietei care
respectnd regimul s poat fi ct mai apetisant innd cont i de preferinele bolnavului. Exist o mare
deosebire ntre dieta bolnavului cu afeciuni hepatice fa de dieta bolnavului cu afeciuni biliare. Astfel
n perioada acut a hepatitelor bolnavi primesc un regim de cruare a ficatului prin evitarea grsimilor i
a alimentelor meteorizante asigurndu-se un aport bogat de hidrai de carbon i vitamine. Proteinele se
vor da n cantiti progresive, dup ce dispare inapetena.
Proteinele vor fi administrate sub form de:
brnzeturi de vaci
carne fiart de pasre
carne de vit
Dac bolnavul prezint o evoluie favorabil a bolii pe msur ce boala se amelioreaz se pot
admite n alimentaie untul i grsimile vegetale. Se interzic buturile alcoolice, alimentele prjite i
condimentele, iar la bolnavii cu ciroz hepatic se administreaz acelai regim dar pregtit hiposodat.
La bolnavii cu afeciuni biliare se vor evita alimentele cu aciune colagoc
(grsimile animale, oule, ciocolat) i alimentele meteorizante. n timpul sau dup colica biliar se va
administra o diet lichid, iar n perioada de acutizare a colecistitelor se va administra o diet pstoas i
pasirat.
Alimentaia bolnavului cu insuficien hepatic se va face pe cale intravenoas cu soluii de
glucoz 10%, 20% sau prin sond nazo-duodenal cu supe de zarzavat, cocktailuri i siropuri
vitaminizante. Aportul energetic trebuie s ajung pn la 2000 de calorii pe 24 de ore, meninnd fluxul
continu de lichide n cadrul necesitilor stabilite prin calcul, care ajunge pn la 2500-3000/24 de ore.
Insulina nefiind metabolizat de ficatul bolnav, glucoza poate fi administrat ca atare.
n cazul n care bolnavul hepatic tolereaz sonda gastric, alimentaia poate fi completat cu
sucuri de fructe bogate n potasiu. Este important de meninut sonda de aspiraie gastric ceea ce
contribuie la ndeprtarea substanelor toxice provenite din necroza celulelor hepatice.
Se vor face clisme nalte cu ap cldu sau cu o soluie de sulfat de sodiu. Flora amoniogenetic poate fi
distrus prin introducerea n tubul digestiv prin sond a antibioticelor sau poate fi influenat i cu
lactuloz i acid acetohidroxiaminic.

Supravegherea bolnavilor cu afeciuni hepato-biliare

La bolnavul cu afeciuni biliare se vor monitoriza urmtorii parametrii :

tensiunea arterial
pulsul
respiraia
circulaia
starea de contien
diureza
culoarea tegumentelor i mucoaselor (palide, icterice, teroase)
pruritul
culoarea scaunelor
foetorul hepatic
bilanul hidric
greutatea corporal
edemele
modificrile de comportament
poziia n pat
34
 circumferina abdominal (bolnavii cirotici)

Explorrile funcionale la bolnavii cu afeciuni hepato-biliare

La bolnavii hepatici ca i la oricare afeciune asistentul medicall va efectua:

abordul venos periferic sau central (efectuat de medic)
recoltarea probelor biologice
recoltarea probelor de urin (urina)
recoltarea probelor de materii fecale (fecale)
recoltarea sucurilor digestive
sondajele exploratorii i terapeutice
recoltarea probelor funcionale ale ficatului.
Asistentul medical va efectua transportul bolnavului pentru examenul radiologic i ecografic al ficatului,
vezicii biliare, cilor biliare, pancreasului. La indicaia special a medicului va pregti instrumentarul
pentru puncia abdominal, laparascopie sau puncie biopsic a ficatului. Tot asistentul medical este cel
care efectueaz administrarea substanelor de contrast n situaile n care este nevoie.
Toate ngrijirile este bine s fie efectuate n cunotina complicaiilor posibile pe care asistentul medical
trebuie s le prevad i s le recunoasc cum ar fi: colica biliar, icterul, hemoragia i semnele
prevestitoare ale comei hepatice.
n toate aceste cazuri sau la cea mai mic suspiciune ea va anuna medicul n legtur cu
simptomatologia aprut.
Funciile foarte complexe ale ficatului necesit explorarea lui multilateral pentru a evidenia:
tulburrile funciilor metabolice
tulburrile funciilor de coagulare
tulburrile funciei biliare
tulburrile funciei de detoxifiere
tulburrile n funcia de excreie
fenomenele de citoliz hepatic
modificrile morfologice ale ficatului.
Explorarea funcional a cilor biliare urmrete stabilirea gradului n care vezica biliar
ndeplinete rolul de nmagazinare i concentrare a bilei intervenind n procesul digestiei.
Probele funcionale ale cilor biliare verific permeabilitatea cilor biliare prin urmtoarele metode:
proba Meltzer Lyton
sondajul duodenal minutat
colecistografia i colangiografia (metode mai puin utilizate)
ecografia
computer tomografia
rezonana magnetic nuclear
stabilirea permeabilitii cilor biliare cu izotopi radioactivi
analiza sngelui, urinei i fecalelor.

Medicaia bolnavului cu afeciuni hepato-biliare

La bolnavul cu insuficien hepatic, flora amoniogenetic poate fi distrus prin introducerea n
tubul digestiv prin sond a antibioticelor sau poate fi influenat i cu lactuloz i acid
acetohidroxiaminic.
n limita posibilitilor se asigur aportul de vitamine, n special din grupul B, administrate pe cale
enteral, pe sond sau prin injecii intramusculare sau intravenoase.
Pentru limitarea procesului de citoliz se vor administra corticosteroizi n doze moderate de preferat
hemisuccinat de hidrocortizon n perfuzii intravenoase. Tulburrile de coagulare se corecteaz cu
35
 vitamina K, venostat, preparate de calciu i transfuzii de snge proaspt. n caz c se instaleaz
coagulopatia intravascular diseminat se va administra heparin.
n cazul insuficienelor hepatice cu varice esofagiene se va monta de ctre medic sonda cu balon
compresiv Sengstaken-Blackmore pentru hemostaz. Tot n tratamentul insuficienei hepatice se vor
administra trofice hepatice cum ar fi arginin, arginin-sorbitol, multiglutin, acid aspartic, glutamat de
ornitin i coenzime.
n coma hepatic pe lng hidraii de carbon se va administra i plasm sanguin, albumin
uman. n comele hepatice din cadul hepatitelor virale B se preconizeaz i tratamentul specific cu ser
hiperimun anti-B.
Oxigenoterapia i permeabilizarea cilor respiratorii va sta la dispoziia medicului, iar asistentul
medical o va supraveghea. Cazurile grave de insuficien hepatic pot beneficia de exangvinotransfuzie,
dializ extrarenal, circulaie ncruciat sau oxigenoterapie hiperbar.
De asemenea se vor administra antibiotice cu spectru larg dup efectuarea antibiogramei.
n terapia bolilor hepato-biliare pot fi utilizate i aplicaiile calde sau reci care mbuntesc
circulaia la nivelul ficatului i au un efect spasmolitic asupra vezicii i cilor biliare.
Se mai indic i administrarea de medicamente imunosupresive, diuretice i electrolii conform
ionogramei sanguine.

Educaia bolnavului cu afeciuni hepato-biliare

Se face pe parcursul internrii n spital ct i la externarea lui i necesit o munc susinut de
educaia sanitar privind respectarea odihnei, a regimului dietetic precum i a abstinenei la alcool i
condimente.
Bolnavii i aparintorii vor fi instruii asupra modului de preparare a alimentelor.
Este necesar s se cunoasc potenialul de contagiozitate al unor afeciuni hepatice, motiv pentru
care este necesar cunoaterea normelor de securitate i protecie a muncii pentru prevenirea infecilor
nozocomiale.

PRINCIPALELE AFECTIUNI ALE APARATULUI DIGESTIV

Afectiuni ale esofagului: esofagita caustica , esofagita de reflux, hernia hiatala.

Afectiuni ale stomacului, intestinului subtire si gros: gastrita acuta si cronica, ulcerul gastro-
duodenal, boala inflamatorie a intestinului, colonul iritabil, rectocolita ulcero-hemoragica, parazitozele
intestinale,
Afectiuni ale glandelor anexe: hepatita cronica,sindromul dispeptic biliar, colecistita acuta si cronica.

IDENTIFICAREA, ELABORAREA, APLICAREA SI EVALUAREA

REZULTATELOR LA PACIENTII CE NECESITA INGRIJIRI IN ESOFAGITA
DE REFLUX

Definitie: inflamatie a mucoasei esofagiene determinata de agresiunea continutului acid care reflueaza
din stomac in esofag.
Culegere de date
Circumstante de aparitie
Factorii de risc n esofagita de reflux sunt:
factori exogeni (din exterior): alimentele, alcoolul, medicamentele;
factori endogeni (din interior): hernia hiatal, obezitatea, stomacul operat, diabetul zaharat, distrofia
muscular, boli de colagen (sclerodermia, dermatomiozita), sindromul intestinului iritabil.
Manifestari de dependenta

36
 pirozis -arsura retrosternal - este o senzaie de arsur de la nivelul pieptului care are o aciune
iritant. Apare mai des dup mncare sau n poziie culcat. Se ntmpl frecevent s fie nsoit de
regurgitarea (vom) coninutului din stomac ce ajunge pn n gt, bolnavul acuznd faptul c simte gust
de amar sau acru n gur.
durerea toracic- se prezint ca o presiune ce apas pieptul, fiind definit greu de ctre bolnavi.
Intensitatea durerii este variabil, uneori poate imita angina pectoral, infarctul miocardic i anevrismul
aortic;
odinofagia- durere la inghitire;
disfagia (=este dificultate la nghiire)- mai rar ntlnit i demonstreaz de obicei o stenoz
esofagian sau tulburri motorii.
eructatii,
greuri , vrsturi, balonri- reflect ntrzierea evacurii gastrice,
flatulenta;
gust metalic,
hipersalivatie;
manifestari extradigestive: tuse nocturna, manifestari respiratorii, disfonie,senzatie de corp strain in
gat.
Investigatii paraclinice:
-examenele de laborator;
- examen radiologic;
- examenul endoscopic arat modificarea liniei Z i prezena leziunilor esofagiene;
- pH-metria
Complicaiile ce pot apare pe parcursul bolii sunt:
sindromul Barret;
cancerul esofagian;
stenoza esofagian;
hemoragia;
ulcerul esofagian.
Problemele pacientului:
- disconfort abdominal,
- deficit de volum lichidian,
- alimentatie inadecvata prin deficit,
- intoleranta digestiva,
- fatigabilitate;
- deficit de autoingrijire,
- alterarea functiilor vitale;
- risc de complicatii(hemoragie digestiva superioara, perforatie malignizare).
Plan de ingrijire
Obiective:
- pacientul sa prezinte stare de confort fizic si psihic,
- pacientul sa cunoasca modul de viata, de alimentatie,
- pacientul sa se poata autoingriji;
- pacientul sa se alimenteze corespunzator perioadei de evolutie a bolii, nevoilor sale calitative si
cantitative;
- pacientul sa fie ferit de complicatii.
Interventii:
- asistenta asigura repausul la pat in semisezand;
- mentine igiena tegumentara, a lenjeriei si a mucoaselor, ingrijeste cavitatea bucala, indeosebi in
caz regurgitatie, voma, gust neplacut;
- recolteaza sange, urina pentru examenul de laborator ;

37
- supravegheaza scaunul, urina ( cantitatea si culoarea ), greutatea corporala si le noteaza in foaia
de temperatura;
- educa pacientul si antreneaza familia pentru a respecta alimentatia si normele de viata impuse,
in functie de stadiul bolii si sa renunte la obiceiurile daunatoare
( alcool, tutun );
- hidrateaza, alimenteaza pe cale parenterala pacientul, respectand indicatia medicului.
- supravegheaza comportamentul pacientului si sesizeaza semnele de agravare a starii sale;
- administreaza medicatia prescrisa respectand ritmul si modul de administrare;
- supravegheaza pulsul, T.A., apetitul, semnele de deshidratare, greutatea corporala si le noteaza in
foaia de observatie;
- face bilantul zilnic intre lichidele ingerate si cele excretate;
- pregateste pacientul preoperator, cand se impune necesitatea operatiei chirurgicale;
- educa pacientul pentru a recunoaste semnele complicatiilor ( scaunul melenic, caracterul durerii in
caz de perforatie, varsaturile alimentare cu continut vechi in caz de stenoza );
- educa pacientul pentru a respecta alimentatia recomandata si renunta la obiceiurile daunatoare
( alcool, tutun ).
- respecta normele de prevenire a infectiilor nosocomiale.
alimentaia: regimul alimentar ocup un loc important, evitndu-se grsimile n exces, alimentele
acide (suc de roii, pepsi, cola, cafea). Mncarea trebuie porionat, nu se mnnc abundent; masa de
sear trebuie se fie cu 2-3 ore nainte de culcare. Alcoolul i cafeaua sunt contraindicate;
anumite medicamente trebuie excluse: anticolinergice, inhibitorii canalelor de calciu, xantine.
Medicamentele indicate pentru tratarea esofagitei de reflux sunt:
Metoclopramid- este cel mai des utilizat, el este absorbit la nivelul intestinului i atinge nivelul
maxim dupa 40-120 min de la administrare. Doza zilnic este de 30-40 mg n 3-4 prize (o tablet de 10
mg);
Motilium (Domperidona)- se administrez n 3-4 prize a cte 10-20 mg cu 30 minute nainte de
mas;
Betanecolul- n doz de 100 mg pe zi repartizat n 4 prize;
se indic i folosirea de antiacide iar eficacitatea lor crete dac sunt asociate cu acidul alginic;
antisecretoarele: Cimetidina (Tagamet) de 1-2 g/zi timp de 4-12 sptmni; Ranitidina de 2 ori 150
mg /zi, Famotidina, Nizatadina- antihistaminice H1;
inhibitorii pompei de protoni: Omeprazolul 2 ori 20 mg/zi, Lansoprazol 30 mg/zi, Pantoprazol
40mg/zi, Esomeprazol 2 ori 20 mg/zi.
Indicaiile pentru a face tratament chirurgical sunt:
esofagita ulcerativ;
esofagita hemoragic;
stenoza esofagian;
aspiraia bronhopulmonar;
sindromul Barret cu displazie sever.

IDENTIFICA, ELABOREAZA, APLICA SI

EVALUEAZA REZULTATELE PACIENTILOR CE NECESITA
INGRIJIRI IN HERNIA HIATALA

1.Definiie. Ascensiunea n cavitatea toracic a unei poriuni din stomac prin hiatusul esofagian.
2. Culegere de date
Circumstante de aparitie
Factorul declansator este reprezentat de cresterea presiunii intrabdominale asa cum se intampla in:
- obezitate;
- tumori abdominale;
38
- ascita in cantitate mare;
- sarcina.
De asemenea, hernia hiatala se poate instala si dupa un traumatism, insa aceste cazuri sunt rare si
dificil de probat. Diverse interventii chirurgicale pot sta la originea unei hernii hiatale, ca de exemplu o
rezectie gastrica proximala sau o vagotomie (sectionarea nervului vag).
Factorii de risc:
- hiatus esofagian larg;
- esofag scurt (congenital sau dobandit);
- sexul feminin;
- varsta inaintata (peste 50 de ani) - Hernia hiatala se poate intalni la toate varstele, dar a fost observata
mai frecvent la femeile de peste 50 de ani;
- ridicarea de greutati ;
- tusea severa si persistenta.

Hernie hiatal prin: I) alunecare; II) rulare (paraesofagian); III)

mixt (dup Akerlund).

Manifestari de dependenta
Hernia axiala:
- greata,
- varsaturi,
- disfagie (dificultatea de a inghiti),
- durere toracica,
- scadere ponderala,
- pirozis (arsura in spatele sternului datorata ascensionarii continutului gastric la nivelul esofagului),
- regurgitatii.
Hernia hiatala produsa prin rostogolire prezinta manifestari legate de compresiunea exercitata
de hiatusul esofagian asupra stomacului:
- durerea poate sa apara sau sa se agraveze atunci cand bolnavul se apleaca;
- senzatia de compresiune toracica,
- palpitatii,
- pirozis.
-pot aparea semnele anemiei hipocrome (datorit hemoragiilor mici i repetate) : tegumente palide,
astenie, vertij, cefalee, palpitatii, tahipnee.
- atunci cand stomacul este prezent in intregime in torace acest lucru poate ameninta viata bolnavului,
moartea se poate instala atunci cand apare volvusul gastric (torsiunea stomacului), obstructia sau
perforatia.
Examenele paraclinice
-examenul radiologic, o simpla radiografie toracica putand ajuta la stabilirea diagnosticului;
- examenul radiologic baritat n diferite poziii (ortostatism, anteflexie i Trendelenburg) asociat cu
creterea presiunii intraabdomiuale (metoda Valsalva, inspir profund)
- endoscopia evidentiaza pozitia intratoracica a stomacului, complicatiile ce apar datorita refluxului
gastro-esofagian: esofagite, ulcere la nivelul pungii herniare, stenoze esofagiene;

39
-manometria este folosita pentru recunoasterea herniei hiatale voluminoase.
Pentru diagnosticul herniilor axiale se mai pot folosi urmatoarele metode: ph-metria, esofagoscopia cu
biopsie, testul Berstein.
Complicatii. HH se complic cu HDS (25%), esofagita, ulcerul peptic esofagian, perforaia sau
strangularea.

3.Problemele pacientului:
- disconfort abdominal,
- deficit de volum lichidian,
- alimentatie inadecvata prin deficit,
- intoleranta digestiva;
- deficit de autoingrijire;
- fatigabilitate;
- risc de complicatii(hemoragie digestiva superioara, perforatie malignizare).

4.Plan de ingrijire
Obiective:
- pacientul sa prezinte stare de confort fizic si psihic,
- pacientul sa cunoasca modul de viata, de alimentatie,
- pacientul sa-si exprime acceptul de a urma dieta
- pacientul sa se poata autoingriji;
- pacientul sa se alimenteze corespunzator perioadei de evolutie a bolii, nevoilor sale calitative si
cantitative;
- pacientul sa fie ferit de complicatii.
Interventii:
- asistenta asigura repausul la pat in semisezand;
- mentine igiena tegumentara, a lenjeriei si a mucoaselor, ingrijeste cavitatea bucala, indeosebi in
caz de gingivoragie si gust neplacut;
- recolteaza sange, urina pentru examenul de laborator in vederea evaluarii functiei hepatice;
- supravegheaza scaunul, urina ( cantitatea si culoarea ), greutatea corporala si le noteaza in foaia
de temperatura;
- educa pacientul si antreneaza familia pentru a respecta alimentatia si normele de viata impuse,
in functie de stadiul bolii;
- hidrateaza, alimenteaza pe cale parenterala pacientul, respectand indicatia medicului.
- supravegheaza comportamentul pacientului si sesizeaza semnele de agravare a starii sale;
- administreaza medicatia prescrisa respectand ritmul si modul de administrare;
- supravegheaza pulsul, T.A., apetitul, semnele de deshidratare, scaunul, greutatea corporala si le
noteaza in foaia de observatie;
- face bilantul zilnic intre lichidele ingerate si cele excretate;
- pregateste pacientul preoperator, cand se impune necesitatea operatiei chirurgicale;
- educa pacientul pentru a recunoaste semnele complicatiilor ( scaunul melenic, caracterul durerii in
caz de perforatie, varsaturile alimentare cu continut vechi in caz de stenoza );
- educa pacientul pentru a respecta alimentatia recomandata si renunta la obiceiurile daunatoare
( alcool, tutun ).
- respecta normele de prevenire a infectiilor nosocomiale.
Tratamentul herniilor produse prin alunecare poate fi medical sau chirurgical.
Tratamentul medical consta in administrarea de medicamente pentru tratarea refluxului gastro-
esofagian, ca de exemplu omeprazolul sau metoclopramidul.
Tratamentul chirurgical se face prin coborarea stomacului in abdomen si aducerea hiatusului
diafragmatic cat mai aproape de dimensiunile normale. Tot chirurgical se vor trata si unele complicatii

40
ale herniei hiatale, putandu-se efectua in acest scop esofagoplastia, dilatarea stricturilor esofagiene,
antrectomii (in caz de ulcere).

IDENTIFICA, ELABOREAZA, APLICA SI EVALUEAZA

REZULTATELE PACIENTILOR CE NECESITA INGRIJIRI IN
GASTRITA ACUTA SI CRONICA

GASTRITA ACUTA

Definitie:
Procese inflamatorii de scurta durata care cuprind peretii stomacului - n special mucoasa - de
etiologie variata si care pe lnga manifestarile proprii gastrice, dau suferinte de nsotire pe tubul digestiv
si ntreg organismul.

Circumstante de aparitie
Cauze exogene:
- alcoolul: vodka, gin, wisky;
- toxice: acetona, amoniacul, anilina, seruri de Aur, seruri de Mercur, Zinc, detergenti,
terebentina.
- medicamente: antibiotice, antiinflamatoare nonsteroidiene, antiiflamatoare steroidiene,
fier, colchicina, hemostatice.
- alimentari: condimente, cafea, alimente prea reci, alimente prea fierbinti;
- radiatii;
- stress-ul = ischemie mucosal
Cauze endogene:
- ureea
- boli infectioase
- stari alergice
- reflux biliar din duoden in stomac;
- afectiuni vasculare localizate pe stomac- - Ischemie gastrica.
Alte cauze de gastrita acuta includ:
- infectii bacteriene: E. coli, Streptococ, Stafilococ, Proteus, Clostridium, tuberculoza, Treponema
pallidum (insa acestea sunt incriminate mult mai rar in aparitia gastritei acute);
- infectii virale, mai ales cea cu cytomegalovirus;
- infectii fungice: candidoze, histoplasmoze, phycomicoze;
- intoxicatii alimentare;
- boli de colagen, vasculite;
- boala Crohn, cancer gastric;
- limfoame.
Specialsitii considera ca importanti factori de risc urmatoarele situatii:
- consum prelungit de antiinflamatoare nesteroidiene;
- insuficienta organica: hepatica, renala, respiratorie;
- abuz de alcool;
- interventii chirugicale majore in antecedentele recente.

Manifestari de dependenta:
Pacientii cu gastrita acuta pot fi adesea asimpotmatici. Daca insa inflamatia mucoasei este mai
importanta, apar:
- HDS rareori severe 2%;
41
- fenomene dispeptice: greata, varsaturi, pirozis, durere epigastrica, indigestie;
- scaderea apetitului;
- balonare.
Ocazional pot sa apara dureri abdominale difuze, febra, frisoane, sughit, hematemeza, melena.
Investigarea paraclinica a pacientului supectat de gastrita acuta poate include:
- hemoleucograma: poate surprinde o anemie mai ales in gastritele acute erozive;
- explorarea functiei hepatice, renale si pancreatice;
- detectarea hemoragiilor oculte;
- explorarile imagistice: radioscopie, endoscopie, CT;
- pentru descoperirea etiologiei, daca se suspecteaza implicarea Helicobacter pylori se pot realiza cateva
teste- unele endoscopice, alte nonendoscopice, printre care:
- identificarea antigenelor de Helicobacter pylori in scaun - testul este foarte sensibil si specific si
poate fi utilizat atat pentru diagnosticarea infectiei cat si pentru verificarea eficientei terapei
antihelicobacter.
- identificarea anticorpilor antihelicobacter in ser - acest test nu este foarte exact deoarece poate
iesi pozitiv si la 3 ani de la eradicarea bacteriei.

GASTRITA CRONICA

Definitie
Gastrita cronica reprezinta termenul ce descrie inflamatia persistenta a mucoasei gastrice (mucoasa
stomacului).
Circumstante de aparitie
Specialistii considera ca cele mai frecvente cauze de aparitie a gastritei cronice sunt reprezentate
de administrarea prelungita a antiinflamatoarelor nonsteroidiene, infectia cu Helicobacter pylori, anemia
pernicioasa, agresarea chimica a mucoasei prin bila refluata in stomac sau degenerarea epiteliului gastric
corelata cu inaintarea in varsta.

Gastrita cronica poate fi asociata si cu refluxul cronic de suc biliar sau secretii pancreatice in
stomac sau cu administrarea pe termen lung, in lipsa unui protector gastric, a medicamentelor de tipul
antiinflamatoarelor nesteroidiene (aspirina), sau/si chemoterapicelor.

Manifestari de dependenta
Manifestarile pacientului cu gastrita cronica pot varia foarte mult, cel mai adesea in functie de
cauza exacta, de exemplu:
- in gastrita cu Helicobacter pylori pacientii prezinta: dureri epigastrice, senzatia de plenitudine gastrica,
greata, varsaturi, flatulenta, stare generala alterata, uneori febra, anorexie si poate scadea in greutate.
- in cazul gastritei autoimune manifestarile clince sunt dominate de deficitul de cobalamina (aceasta nu
se absoarbe corespunzator datorita insuficientei de factor intrinsec). Deficitul de cobalamina are
repercursiuni asupra sistemului hematologic, gastrointestinal si nervos.
- pacientul cu anemie pernicioasa va avea: astenie, vertij, tinitus, palpitatii, angina, greata,varsatura,
meteorism, anorexie cu scaderea ponderala usoara, diaree prin malabsorbtie, tegumente palide sau usor
icterice, puls rapid, ulceratii ale limbii si manifestari neurologice de tipul paresteziilor, ataxiei,
incontinenei sfincteriene, tulburarilor cognitive.
- daca pacientul are gastrita cronica granulomatoasa poate prezenta: varsaturi tardive , hemoragii,
indigestie, melena, hematemeza.
Investigatiile paraclinice sunt ghidate de informatiile obtinute in urma anamnezei si examenului fizic
si sunt reprezentate de:
- endoscopie si biopsie,
42
- testul ureazei si teste pentru identificarea Helicobacter pylori.
Metoda standard de determinare a implicatiei Helicobacter in aparitia gastritei consta in identificarea
histologica a microorganismului.
- culturi bacteriene- in functie de rezultatul biopsiei;
- determinarea autoanticorpilor;
- masurarea nivelului de vitamina B12;
- hemoleucograma completa care poate sa evidentieze anemie;
- investigarea unor posibile hemoragii oculte.
Problemele pacientului:
- disconfort abdominal cauzat de durere,
- alimentatie inadecvata prin deficit,
- intoleranta digestiva,
- anxietate,
- deficit de volum lichidian,
- risc de complicatii ca: hemoragie digestiva superioara ( hematemeza si/ sau melena), ulceratie.
Obiective:
- pacientul sa prezinte stare de confort fizic si psihic;
- pacientul sa se alimenteze corespunzator perioadei de evolutie a bolii, nevoilor sale calitative si
cantitative;
-pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic ;
- pacientul sa fie constient ca prin modul sau de viata si alimentatie, poate preveni aparitia
complicatiilor.
Interventii:
- asistenta asigura repausul fizic si psihic al pacientului (12-14 ore/ zi repaus la pat, repaus
obligatoriu postprandial ) in perioada dureroasa;
- asigura dieta de protectie gastrica individualizata in functie de fazele evolutive ale bolii,
alimentatia fiind repartizata in 5-7 mese/ zi
- asistenta pregateste pacientul fizic si psihic pentru explorari functionale si il ingrijeste dupa
examinare ( examenul radiologic cu sulfat de bariu, fibroscopie esogastroduodenala cu biopsie,
chimism gastric, recolteaza materiile fecale pt. proba Adler );
- administreaza medicatia prescrisa respectand ritmul si modul de administrare: medicatia
antisecretoare inaintea meselor, medicatia antiacida si alcaninizanta la 1-2 ore dupa mese. Pentru a
evita recidivele este necesara eradicarea germenului Helicobacter pylori prin administrarea
antibioticelor adecvate;
- supravegheaza pulsul, T.A., apetitul, semnele de deshidratare, scaunul, greutatea corporala si le
noteaza in foaia de observatie;
- face bilantul zilnic intre lichidele ingerate si cele excretate;
- pregateste pacientul preoperator, cand se impune necesitatea interventiei chirurgicale;
- educa pacientul pentru a recunoaste semnele complicatiilor;
- educa pacientul pentru a respecta alimentatia recomandata si renunta la obiceiurile daunatoare
( alcool, tutun ).
Recomandarile cu scop preventiv includ evitarea consumului crescut de alcool, de antiinflamatoare
nesteroidiene, evitarea expunerii la factori chimici cu potential lezional. De asemenea, daca exista boli
sistemice, acestea trebuie tratate corect astfel incat sa se previna instalarea complicatiilor de natura
gastrica.

INGRIJIREA PACIENTULUI CU BOALA ULCEROASA

Boala ulceroasa este o boala caracterizata prin aparitia unei ulceratii cu sediul pe stomac, pe
portiunea superioara a duodenului, partea inferioara a esofagului sau ansa anastomotica a
43
stomacului operat, care depaseste in profunzime musculatura mucoasei, inconjurata de un infiltrat
inflamator acut sau cronic. Clinic se manifesta prin sindromul ulceros, boala interesand intreg
organismul, de unde si denumirea de boala ulceroasa.
Ulcerul gastro-duodenal apare cel mai frecvent la varsta de 20 - 40 de ani (pentru localizarea
duodenala) si la 30 - 50 de ani (pentru cea gastrica). Se poate totusi intalni si sub varsta de 20 de ani si la
cei peste 50 de ani. Este mai frecvent la barbati decat la femei, raportul fiind de 3/1. Ulcerul duodenal
este cam de doua ori mai frecvent decat cel gastric.

1.Culegerea datelor
Circumstante de aparitie
Un ulcer (boala ulceroasa) apare ori de cate ori balanta normala dintre acid-pepsina si factorii de
aparare ai mucoasei gastroduodenale este afectata. Cresterea secretiei gastrice (de exemplu in stress) sau
alterarea barierei de protectie a stomacului poate sa apara la:
- persoane cu orar neregulat de alimentatie, exces de condimente, alcool si tutun;
- persoane cu teren ereditar; exista o incidenta crescuta la rudele de gradul intai ale pacientilor cu
ulcer duodenal;
- persoane cu stres fizic si psihic;
- cei cu tratamente cronice cu aspirina, corticoizi, antiinflamatoare nesteroidiene;
- frecventa mai mare la barbati;
Recent, la aparitia ulcerului, gastritelor si afectiunile inrudite, se afla cel mai frecvent o
bacterie, Helicobacter pylori, care lezeaza in timp mucoasa gastrica.

Manifestari de dependenta:
Durerea: epigastric, n legtur cu sediul ulceraiei, intens i nsoit de senzaie de arsur i
deseori iradiaz n spate.
Caracterele durerii:
-periodicitatea:
- marea periodicitate- caracter sezonier n cursul toamnei sau al primverii
periodicitate sezonier.
- mica periodicitate -durere epigastrica care apare la 2-3 ore dupa mese , se
calmeaza dupa alimentatie; easemeni este descrisa durerea din timpul noptii insotita de
foame- foamea dureroasa;
- ritm orar:
~ precoce la 30min- 1 or dup mas durere precoce.
~ semitardiv la 1-2 ore dup mas.
~ tardiv la 2-3 ore dup mas durere tardiv.
~ hipertardiv la 4-5 ore dup mas.
pirozis,
eructaii i regurgitaii,
greaa,
vrsturi alimentare, mucoase sau chiar sangvinolente (hematemeza),
pofta de mncare: este normal sau scazuta,
constipaia cu caracter spastic,
meteorism abdominal,
scadere ponderala,
iritabilitate,
astenie.
1/3 din pacientii cu ulcer pot dezvolta in timp complicatii care sa necesite spitalizarea de urgenta:

hemoragia (exteriorizata prin varsatura ca zatul de cafea sau scaune negre ca pacura)

44
 perforatia (durere atroce cu abdomen acut - "de lemn")
stenoza pilorica (varsaturi frecvente a alimentelor ingerate care nu mai pot traversa pilorul)

Investigatii:
Debitul acid orar stimulat cu histamin are valori coborte.
Radioscopia gastrica.
Esofagogastroduodenoscopia: diagnostic n localizri dificil de examinat: feele stomacului,
poriunea superioar a micii curburi, tuberozitatea.
Examenul hemoragiilor oculte - reacia Addler: traduce prezena sngelui n materiile fecale.
Investigatiile efectuate in scop diagnostic in ulcerul gastroduodenal sunt:
examenul citologic,
examenul biopsic,
2.Problemele pacientului:
- disconfort abdominal cauzat de durere,
- anxietate,
- deficit de volum lichidian,
- alimentatie inadecvata,
- circulatie inadecvata,
- risc de complicatii ca: hemoragie digestiva superioara ( hematemeza si/ sau melena), perforatie,
stenoza pilorica, malignizare ( indeosebi pentru ulcerul gastric ).
3.Obiective:
- pacientul sa prezinte stare de confort fizic si psihic;
- pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic si acido bazic;
- sa se alimenteze corespunzator perioadei de evolutie a bolii, nevoilor sale calitative si
cantitative;
- sa se stabilizeze functiile vitale;
- pacientul sa inteleaga necesitatea interventiei chirurgicale;
- pacientul sa fie constient ca prin modul sau de viata si alimentatie, poate preveni aparitia
complicatiilor.

4.Interventii:
- asistenta asigura repausul fizic si psihic al pacientului (12-14 ore/ zi repaus la pat, repaus
obligatoriu postprandial ) in perioada dureroasa;
- corecteaza deshidratarea prin perfuzie i.v. cu solutiile indicate de medic;
- asigura dieta de protectie gastrica individualizata in functie de fazele evolutive ale bolii,
alimentatia fiind repartizata in 5-7 mese/ zi astfel:
-in faza dureroasa: supe de zarzavat strecurate, lapte indoit cu ceai la care treptat se
adauga supa crema de zarzavat, piure de zarzavat, sufleuri, soteuri, branza de vaci, paine veche,
fainoase fierte in lapte, carne fiarta de pasare sau vita.
-in faza de acalmie sunt permise: lapte dulce, fainoase fierte in lapte, ou fiert moale sau
sub forma de ochi romanesc, carne de vita sau pasare fiarta sau la gratar, paine veche de o zi,
supe de zarzavat, legume sub forma de piureuri, sufleuri, biscuiti, prajituri de casa, fructe coapte.
-urmatoarele alimente sunt interzise: laptele batut, iaurtul, carnea grasa, legume tari ca varza,
castraveti, fasole, painea neagra, cafea, ciocolata, supele de carne, sosuri cu prajeli, alimente reci
sau fierbinti, slnina, mezelurile, borul, grsimile prjite, sosurile de rnta, ceapa, condimentele,
conservele, usturoiul, , ciupercile, alimentele cu celuloz, brnzeturile fermentate, srturile, murturile,
cafeaua, ciocolata, dulciurile concentrate, buturile alcoolice, limonada, ngheata, fumatul.
- asistenta pregateste pacientul fizic si psihic pentru explorari functionale si il ingrijeste dupa
examinare ( examenul radiologic cu sulfat de bariu, fibroscopie esogastroduodenala cu biopsie,
chimism gastric, recolteaza materiile fecale pt. proba Adler );

45
- administreaza medicatia prescrisa respectand ritmul si modul de administrare: medicatia
antisecretoare inaintea meselor, medicatia antiacida si alcaninizanta la 1-2 ore dupa mese. Pentru a
evita recidivele este necesara eradicarea germenului Helicobacter pylori prin administrarea unui
antibiotic adecvat;
Tratamentul medicamentos se instituie pe o perioad de 4-6 sptmni i urmrete creterea
rezistenei mucoasei la agresiunea acidopeptic n cazul ulcerului gastric i inhibarea hipersecreiei
gastrice n cazul ulcerului duodenal. n acest scop sunt folosite:
- Antiacidele, care neutralizeaz aciditatea gastric;
- Antagoniti ai receptorilor H2 histaminergici (ranitidina, cimetidina .a.);
- Anticolinergicele (atropina i derivai sintetici);
- Inhibitori ai anhidrazei carbonice;
- Medicamente care mresc aprarea mucoasei (sucralfat, compui coloidali bismutici- DE-
nol);
- Analogi ai prostaglandinelor (misoprostol);
- Stimuleni ai secreiei mucusului gastric (carbenoxolona);
- supravegheaza pulsul, T.A., apetitul, semnele de deshidratare, scaunul, greutatea corporala si le
noteaza in foaia de observatie;
- face bilantul zilnic intre lichidele ingerate si cele excretate;
- cntrete bolnavul o dat pe sptmn;
- dac remarc apariia unor dureri brutale, violente nsoite de o stare sincopal, anun imediat
medicul;
- pregateste pacientul preoperator, cand se impune necesitatea operatiei chirurgicale;
- educa pacientul pentru a recunoaste semnele complicatiilor ( scaunul melenic, caracterul durerii in
caz de perforatie, varsaturile alimentare cu continut vechi in caz de stenoza pilorica );
- educa pacientul pentru a respecta alimentatia recomandata si renunta la obiceiurile daunatoare
( alcool, tutun ).
Msurile igienice: cca. 10 ore de repaus la pat n perioada dureroas, respectarea repausului
postprandial 30-60 minute, schimbarea mediului de via i de munc, evitarea eforturilor fizice
i intelectuale prea mari.
Dieta individualizat. Alimentele se repartizeaz n 5-7 mese pe zi, la nevoie i noaptea.
Alimentul de baz este laptele i produsele lactate la interval de 3-4 ore.
De la nceput asistentul medical va explica pacientului c boala ulceroas este o problem medical
ce poate fi inut sub control, dar se poate atepta la remisiuni i recurene.

Educatia pentru sanatate

Asistentul medical are un rol important n educaia pentru sntate a pacientului, proces ce va
include urmtoarele repere:
1. medicaia:
- pacientul trebuie s cunoasc medicamentele pe care le va lua la domiciliu (denumire, doza, ritm de
administrare, efecte secundare)
- pacientul trebuie s cunoasc medicamentele ce trebuie evitate (aspirina, antiinflamatoriile
nesteroidiene); la pacienii cu poliartrit reumatoid, spondilit anchilopoietic, la care aceste
medicamente sunt absolut necesare, vor fi administrate obligatoriu n asociere cu protectoare gastrice;
2. diet:
- evitarea meselor abundente
- respectarea unui orar precis al meselor i al gustrilor
- evitarea alimentelor iritante: ceai, cafea, alcool
3. fumatul: oprirea fumatului
46
4. odihna i reducerea stresului
- cointeresarea familiei n asigurarea unui climat confortabil pacientului cu boal ulceroas,
cu perioade de odihn zilnic
5. prevenirea i recunoaterea complicaiilor
- hemoragie (paloare tegumentar, confuzie, tahicardie, dispnee)
- perforaie (durere abdominal sever, contractur muscular, vrsturi)
- obstrucie piloric (greuri, vrsturi, distensie abdominal, durere)
6. necesit controlul medical periodic avnd n vedere c boala ulceroas poate prezenta recurene.

Exemplu: ACTIVITATEA ASISTENTEI MEDICALE ORGANIZAT PE BAZA

DIAGNOSTICELOR DE NURSING STABILITE
1. Diagnostic de nursing: deficit de cunostinte legat de manifestrile i atitudinea caracteristic
suferinei ulceroase.
Obiectiv; - pacientul sa acumuleze cunotine legat de prevenirea i managementul crizei ulceroase
Interveniile Asistentului Medical
- aprecierea nivelului de cunotine al pacientului i dorinei acestuia de a nva;
- furnizarea informaiilor necesare legate de terapia, evoluia i prognosticul bolii ulceroase, avnd grij
s foloseasc termenii adaptai nivelului de nelegere al pacientului, alegnd cu grij momentul discuiei
cu acesta i limitnd explicaiile la cel mult or;
- reasigurarea pacientului c boala ulceroas este de fapt o problem de sntate ce poate fi tratat i
controlat n mod eficient.
2. Diagnostic de nursing: durere legat de iritarea mucoasei gastrice i spasmul musculaturii
gastrice
Obiectiv: - sa fie controlata durerea
Interveniile Asistentului Medical
- administrarea medicamentelor prescrise: antiacide, antisecretorii, protectoare gastrice
- recomandarea evitrii medicamentelor iritante gastrice
- evitarea de ctre pacient a alimentelor iritante gastrice: cafea, alcool
- recomand pacientului s respecte un aport corespunztor de lichide
- nva pacientul s mnnce ncet, mestecnd bine
- explic pacientului importana unui orar clar al meselor i gustrilor
- sftuiete pacientul s renune la fumat.
3. Diagnostic de nursing: anxietate legat de teama apariiei unei suferine acute
Obiectiv: sa se reduca anxietatea.
Interveniile Asistentului Medical
- ncurajeaz pacientul s-i exprime ngrijorarea , teama i s ntrebe ori de cte ori are nelmuriri
- explic pacientului motivele respectrii planului terapeutic cu toate aspectele sale: farmacologic,
dietetic, stil de via
- ajut pacientul s identifice situaiile stresante i ncearc s-i explice necesitatea depirii acestora.
Pentru o evoluie favorabil pacientul cu boal ulceroas trebuie s neleag corect situaia sa,
s cunoasc factorii ce i pot agrava sau ameliora condiia.

INGRIJIREA PACIENTULUI CU SINDROAME DISPEPTICE

Dispepsia este termenul grec pentru digestie grea. In lumea laica, acest termen a patruns mai
greu, pacientii preferand varianta latina de indigestie sau numind pur si simplu simptomul dominant al
suferintei sale: durere, balonare, arsura, disconfort s.a.
Prin dispepsie sau sindrom dispeptic se intelege orice simptom (cu exceptia icterului si a
hemoragiei) care ne orienteaza catre o suferinta de tract digestiv superior, respectiv esofag, stomac si
duoden. De regula, simptomele persista de cateva saptamani sau luni inainte de a fi etichetate drept
sindrom dispeptic, dar cronicitatea nu este o caracteristica obligatorie a dispepsiei. Cel mai adesea,
47
pacientii acuza dureri sau disconfort in etajul abdominal superior, satietate precoce, balonari, eructatii,
pirozis, disfagie, greturi, varsaturi.
Dispepsiile pot avea o cauza clar definita, iar atunci vorbim despre dispepsii organice sau etiologia
este necunoscuta dispepsiile functionale.
Sindroamele dispeptice organice ne indica, pe baza gruparii simptomelor, a tipului si intensitatii
acestora, segmentul de tub digestiv afectat sau sugereaza chiar afectiunea care genereaza simtomele si
ne ajuta astfel sa directionam investigatiile in sfera respectiva.
Cauzele SD organice sunt foarte variate.
Ele pot fi grupate in 4 mari categorii:
- leziuni anatomice ale tubului digestiv sau organelor anexe (cai biliare, pancreas),
- cauze alimentare,
- medicamente sau
- factori infectiosi.
Leziunile anatomice pot fi foarte variate, de la simple eroziuni, la ulcere sau cancere, de la
procese inflamatorii extinse la simple afte si pana la afectari digestive in bolile de sistem ex. Diabetul
zaharat
Alimentele pot influenta digestia pe diverse cai: intoleranta la unele alimente, alergii alimentare,
abuzuri cantitative prin mese copioase, toxiinfectii alimentare sau abuz de alcool.
Numeroase medicamente pot induce sindroame dispeptice. AINS (aspirina, diclofenac, ketoprofen
s.a) afecteaza cel mai frecvent tubul digestiv, de multe ori impactul lezional depasind cadrul unui simplu
sindrom dispeptic, validandu-se in morbiditati cu potential evolutiv sever, chiar letal. Spre ex, in 1995,
in state unite au decedat prin complicatii ale consumului de AINS (hemoragii, perforatii intestinale) 15
000 de pacienti, un numar egal cu cel al persoanelor decedate datorita SIDA. Numeroase alte
medicamente sunt responsabile de aparitia dispepsiilor antibiotice, corticoizii, preparatele pe baza de
fier, potasiu, digoxin etc.
Dintre factorii infectiosi, cel mai adesea constatam prezenta lambliilor si ascarizilor. O atentie
aparte trebuie acordata bacteriei Hp, cea care determina cea mai frecventa infectie bacteriana din lume
intre 30-80% din populatia globului, in functie de statusul socio-economic. In tara noastra, se apreciaza
ca cca 60% din populatie este infectata cu Hp.
Principalele sindroame dispeptice organice sunt: sindromul esofagian, sindromul dispeptic
ulceros, sindromul dispeptic biliar si sindromul dispeptic pancreatic.

INGRIJIREA PACIENTULUI CU SINDROM DISPEPTIC BILIAR

Sindromul dispeptic biliar cunoaste doua forme majore de manifestare: sindrom dispeptic biliar
propriu-zis si colica biliara.

Culegere de date
Cicumstantele de aparitie ale sindromului dispeptic biliar:
Frecvent simptomatologia este relationata cu ingestia anumitor alimente (grasimi, prajeli, oua,
ciocolata, maioneza). Cel mai adesea avem de-a face cu dispepsii functionale sau parazitoze (indeosebi
lambliaza).
Manifestari de dependenta;
- gust amar,
- greturi,
- balonari postprandiale,
- jena dureroasa sau senzatia de presiune in hipocondrul drept (sub coasta),
- eructatii,
- uneori varsaturi.

48
 Investigatii:
Explorarea de prima intentie a pacientilor cu sindrom dispeptic biliar este ecografia abdominala.
Aceasta pune in evidenta litiaza biliara, starea cailor biliare intra si extrahepatice, aspectul pancreasului.
In absenta modificarilor ecografice, pot intra in discutie:
- examenul de scaun (pentru paraziti),
- examenul radiologic,
- endoscopia sau
- alte investigatii specifice, precum colangio-pancreatografia endoscopica retrograda.
Problemele pacientului
- disconfort,
- intoleranta digestiva,
- risc de deshidratare,
- anxietate,
- deficit de cunostinte.
Obiective:
- sa fie ameliorate confortul fizic si psihic al pacientului;
- pacientul sa nu mai prezinte greturi/varsaturi;
- pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic;
- pacientul sa respecte regimul alimentar;
- pacientul sa si exprime acceptul de a primi informatii.
Interventii:
Prioriti de ngrijire:
- asigura repaus fizic;
- supravegheaza funciilor vitale si vegetative: puls, TA, respiraie, aspectul urinei i al materiilor fecale,
al varsaturilor ,cu notarea modificrilor in foaia de temperatura;
- supravegheaza durerea notand caracteristicile ei;
- asigur administrarea dietei corespunztoare;
- interzice fumatul si consumul de cafea.
- aplica masuri de profilaxie a infeciilor si a complicaiilor.
Intervenii proprii (autonome):
- comunicare,
- igiena,
- mobilizare/transport,
- cntrire,
- educaie- instruieste pacientul cu privire la regimul de viata.
Intervenii delegate:
- pregteste pacientul pentru investigaii si tehnici,
- recolteaza sange pentru examene de laborator;
- administreaz medicaia prescris( antispastice, antiemetice, antialgice).

NGRIJIREA BOLNAVULUI CU LITIAZ BILIAR

Definiie:
Litiaza biliar este prezena calculilor la nivelul veziculei biliare i/sau cilor biliare.
Culegerea datelor
Circunstante de aparitie
Boala este ntlnit mai ales la femei cu vrsta mai mare de 40 de ani.
Factori ce favorizeaz litogeneza: ereditatea, obezitatea i regimul alimentar hipercaloric;
suferinele tubului digestiv i glandelor anexe; infecii.
Din punct de vedere al compoziiei calculilor, ntlnim 4 situaii:
- calculi de colesterin de culoare galben i aspect muriform.

49
- calculi pigmentri mici, negri, cu numeroase epue.
- calculi micti rezultai din amestecul colesterin, ei cu bilirubina; au culoare maronie iar forma este
variat: sferici, ovali, piramidali.
- calculi de bilirubinat de calciu de culoare alb-sidefie i form rotund; sunt radioopaci.
Manifesteri de dependenta(simptomatologie):
~ Simptomele variaz n funcie de localizarea calculilor i de existena concomitent a unei infecii.
a) Uneori litiaza este necunoscut i este descoperit ntmpltor la un examen radiologie al
abdomenului.
b) Frecvent pacientul prezint un sindrom dispeptic cu perioade dureroase de durat foarte scurt.
Concomitent apare intolerana la anumite alimente, vrsturi, limba devine sabural iar palparea n
hipocondrul drept n inspir profund (manevra Murphy) este dureroas.
c) Alteori - crize intermitente - colica hepatic (colica biliar) ce constau ntr-o durere intens n
hipocondrul drept cu iradiere interscapulo-humeral dreapt, n umrul drept sau n loja lombar
dreapt. Ea se nsoete de grea i vrsturi i apare de obicei seara i noaptea, dup un prnz bogat n
lipide. Bolnavul prezinta tema , agitatie, neliniste, este imobil, nu suport atingerea n hipocondrul drept.
Durata colicii este variabil: de la 30 minute la cteva zile.
d) Frecvent debuteaza in cursul noptii (de cantus gali cand canta cocosii), datorita in principal pozitiei
orizontale care favorizeaza deplasarea calculilor catre gura colecistului. Mobilizarea acestora in calea
biliara principala este responsabila de aparitia icterului mecanic (se datoreaz prezenei unui calcul n
coledoc) , iar inflamatia cailor biliare este insotita, pe langa durere si icter, de febra.
e) Tot in acest cadru este descrisa cefaleea sau migrena biliara, adesea atenuata dupa varsaturi
bilioase.
Explorri funcionale:
a) Examenele biologice evideniaz: leucocitoz i sindrom inflamator biologic n cazul complicaiilor
infecioase. n colica biliar poate apare o cretere pasager a transaminazelor, amilazelor, alterarea
testelor de colestaz.
b) Metode imagistice de evideniere a calculilor:
1. Echografia este cea mai folosit explorare. Este bine tolerat, nu exist inconvenientul iradierii, se
poate face i n puseu dureros, repetndu-se de cte ori este nevoie. Poate identifica calculi de peste 2-3
cm diametru.
2. Examenul radiologie simplu (pe gol) al abdomenului permite numai identificarea calculilor
radioopaci (cu coninut calcar).
3. Colecistografia oral, larg utilizat, folosete substan de contrast iodat administrat per os.
Substana se elimin n bil i se concentreaz n colecist. Are eficien maxim n litiaza vezicular i
permite vizualizarea calculilor radiotranspareni.
4. Colangiocolecistografia i.v. este o metod invaziv n care substana de contrast este administrat n
bolus sau perfuzie i.v. Permite evidenierea calculilor localizai n colecist sau n cile biliare principale.
5. Tomografia computerizat are sensibilitate redus n decelarea litiazei biliare dar permite
vizualizarea calculilor din cile biliare principale.

Problemele pacientului
a) disconfort,
b) intoleranta digestiva,
c) hipertermie,
d) alterarea tegumentelor si mucoaselor,
e) risc de deshidratare,
f) anxietate,
g) deficit de cunostinte.
Obiective:
-sa fie ameliorate confortul fizic si psihic al pacientului;
-pacietul sa nu mai prezinte greturi/varsaturi;
50
-pacietul sa fie echilibrat hidroelectrolitic;
- pacientul s aprezinte temperatura in limite normale;
-pacientul sa respecte regimul alimentar;
-pacientul sa si exprime acceptul de a primi informatii.
Interventii:
Prioriti de ngrijire:
- asigura repaus fizic;
- supravegheaza funciilor vitale si vegetative: puls, TA, respiraie, aspectul urinei i al materiilor fecale,
al varsaturilor ,cu notarea modificrilor in foaia de temperatura;
- supravegheaza durerea notand caracteristicile ei;
- asigur administrarea dietei corespunztoare;
Regim igieno-dietetic: n colic i cteva zile dup aceea dieta este hidric. Ulterior se recomand a nu
se consuma alimente colecistokinetice: ou, smntn, frica, maionez, ciocolat, rntauri, grsimi. Se
evit fumatul i consumul de cafea.
- aplica masuri de profilaxie a infeciilor si a complicaiilor.
Intervenii proprii (autonome):
-comunicare,
-igiena,
-mobilizare/transport,
-cntrire,
-educaie- instruieste pacientul cu privire la regimul de viata.
Intervenii delegate:
-pregteste pacientul pentru investigaii si tehnici,
-recolteaza sange pentru examene de laborator;
-administreaz medicaia prescris.
Tratamentul: are ca scop calmarea durerii i evitarea instalrii sau tratarea complicaiilor.
Tratamentul medicamentos al durerii colicative biliare presupune administrarea parenteral sau n
perfuzie litic i.v. de anticolinergice (Atropin, Scobutil), antispastice (Papaverin, Miofilin), analgezice
(Algocalmin, Piafen). Pentru sedare se administreaz Diazepam injectabil i.m. iar greaa i vrsturile se
combat cu Metoclopramid, Torecan, Emetiral injectabile.
Tratamentul chirurgical - tratamentul de elecie al litiazei biliare este colecistectomia chirurgical
deschis sau laparoscopic. Intervenia chirurgical este completat obligatoriu de explorarea
radiologic a cilor biliare pentru a preciza neexistena calculilor n coledoc. n cazul n care se face
aceast constatare, se intervine pentru extragerea integral a acestora.

NGRIJIREA BOLNAVULUI CU COLIC BILIAR

Definiie:
Prin colic biliara se nelege o durere acut, violent, localizat n hipocondrul drept, survenit n
cursul colecistopatiilor litiazice i nelitiazice (colecistite acute si subacute, dischinezii veziculare, cistice
sau oddiene, colecistoze, tumori biliare.
Culegerea datelor
Circumstante de aparitie:
Litiaza biliar prezena de calculi n vezica biliar sau n cile biliare intra sau extrahepatice.
Colecistita acut inflamaie cu caracter acut a peretelui colecistic, obstrucia canalului cistic,
infecia pereilor biliari. Colecistita cronic.
Angiocolite (colangite) afeciuni inflamatorii ale cilor biliare extra sau intrahepatice cnd este
interesat i colecistul = angiocolecistit.
Diskinezii biliare tulburri de motricitate a veziculei biliare.
Parazitoze intraveziculare giardia.
Manifestari de depependenta:

51
~ Durere datorit contraciilor spastice ale vezicii sau cilor biliare. Debuteaz n hipocondrul drept
sau epigastru i se accentueaz progresiv, atingnd intensitatea maxim n cteva ore. Cedeaz brusc sau
lent. Iradiaz sub rebordul costal drept n regiunea dorso-lombar, scapular, n umrul drept.
~ Greuri i vrsturi cu coninut alimentar sau biliar.
~ Icter datorit unui edem, spasm reflex al sfincterului Oddi. Se poate instala fr s existe un
obstacol prin calcul pe coledoc.
~ Frison apare cnd predomin infecia biliar. Este urmat de transpiraii abundente i stare
general alterat.
~ Febra apare mai ales n colecistite acute i angiocolite secundare infeciei cu germeni microbieni.
~ Semne locale:
Vezicul palpabil i foarte sensibil.
Semnul Murphy pozitiv bolnavul simte durere la palpare n inspir profund n vezicul
inflamat.
Explorri:
~ Examene de laborator leucocitoz cu neutrofilie.
~ Bila cu multe leucocite, epitelii, puroi, bilicultur pozitiv, parezenta parazitilor.
~ Radiografia abdominal calculi radioopaci.
~ Echografia abdominal colecist mrit n dimensiuni.
Problemele pacientului
- disconfort,
- intoleranta digestiva,
- hipertermie,
- alterarea tegumentelor si mucoaselor,
- risc de deshidratare,
- anxietate,
Obiective:
-sa fie ameliorate confortul fizic si psihic al pacientului;
-pacietul sa nu mai prezinte greturi/varsaturi;
-pacietul sa fie echilibrat hidroelectrolitic;
- pacientul sa prezinte temperatura in limite normale;
-pacientul sa si exprime acceptul de a primi informatii.

Conduita de urgen:
La domiciliu:
~ Sunt tratate colicile biliare de intensitate i durat mic, fr complicaii prin:
Repaus la pat.
Regim alimentar.
Analgetice, antispastice Lizadon, Scobutil, Foladon.
~ n caz de vrsturi + tulburri electrolitice cu evoluie nefavorabil necesit internarea imediat
n spital.
n spital:
~ Se recolteaz snge pentru determinri n urgen leucocite, bilirubin, transaminaze,
ionogram, rezerv alcalin, glicemie, uree, amilazemie. Se determin din urin urobilinogen,
pigmeni biliari.
~ Nu se face n criz tubaj duodenal. Nu se fac examinri cu substan de contrast.
~ Se asigur repaus la pat.
~ Alimentaie supe, branza de vaci , carne fiarta de pui sau vita ; mese fractionate in doze mici si
dese;
~ Calmarea durerii:
Antispastice oral Lizadon, Foladon, Scobutil, Nospa.
Parenteral Scobutil 2-3 f, Papaverin 2-4 f, Atropin 2-3 f,
52
 Nitroglicerin sublingual.
Antalgice Algocalmin, Antidoren, Fortral.
Dac durerea nu cedeaz se d Mialgin la interval de 6-8 ore.
Nu se administreaz Morfin accentueaz spasmul biliar.
~ Calmarea vrsturilor:
Emetiral supozitoare. Torecan fiole.
Clordelazin fiole; Plegomazin fiole.
~ Combaterea infeciei:
Antibiotice Penicilin 6-10 milioane, Ampicilin 2-3 g pe zi, Tetraciclin 2-3 g pe zi.
~ Corectarea tulburrilor hidroelectrolitice i acido-bazice se face n funcie de rezultatele de
laborator.
~ n agitaie se dau sedative Hidroxizin, Diazepam, Bromuri.
~ Pung cu ghea pe abdomen reduce inflamaia.
~ Tratament chirurgical n caz de evoluie nefavorabil, dup 24-36 ore.
Intervenia chirurgical de urgen numai n caz de perforaia peritonit biliar.

IDENTIFICA, ELABOREAZA, APLICA SI EVALUEAZA

REZULTATELE PACIENTILOR CE NECESITA INGRIJIRI IN SINDROAMELE
PANCREATICE

Culegerea datelor
Circumstante de aparitie
- debut de obicei in contextul unor mese copioase asociate consumului de alcool sau in urma migrarii
unor calculi din vezica biliara.
Manifestari de dependenta:
Exista o forma acuta, corespunzatoare pancreatitei acute, care evolueaza de cele mai multe ori
cu un tablou clinic zgomotos, cu dureri abdominale intense, greturi si varsaturi bilioase si alimentare
(marea drama abdominala a lui Dieulafoy).
Frecventa tot mai mare a pancreatitei cronice si a cancerului de pancreas a permis
individualizarea sindromului dispeptic pancreatic. Dominanta sindromului este durerea, localizata in
epigastru, uneori in bara, resimtita in profunzime, uneori cu iradiere in spate, cu aparitie postprandiala.
Uneori poate imbraca un caracter colicativ. Adesea, dupa o evolutie intermitenta de luni sau ani, devine
continua. Este insotita de greturi, balonari si flatulenta, rareori de varsaturi. Scaderea in greutate este
consemnata la majoritatea pacientilor, mai ales daca sunt consumatori cronici de etanol. Diareea cu
steatoree (eliminarea unui scaun bogat in grasimi datorita deficitului de enzime pancreatice) si diabetul
zaharat apar in stadiile tardive ale pancreatitei cronice. Durerea progresiva, recenta, rezistenta la
tratament, insotita de scadere ponderala marcata si rapida, sugereaza elocvent cancerul pancreatic, una
dintre cele mai agresive neoplazii.
Investigatiile utilizate pentru explorarea sindromului pancreatic fac apel la radiografia abdominala (care
poate evidentia calcificari pancreatice, un element patognomonic, caracteristic, pentru pancreatita
cronica), ecografia abdominala, Computer tomografia si Colangiopancreatografia retrograda
endoscopica. Tot mai des folosita in ultima perioada este ecoendoscopia, o metoda imagistica valoroasa,
indispensabila pt transarea diagnosticului diferential intre pancreatita cronica si cancerul de pancreas,
posibilitatea prelevarilor bioptice cu ac fin oferindu-i un avantaj indiscutabil fata de celelalte explorari.
Problemele pacientului
- disconfort,
- intoleranta digestiva,
- risc de deshidratare,
- anxietate,
53
 - alterarea eliminarilor intestinale,
- deficit de cunostinte.
Obiective:
- sa fie ameliorate confortul fizic si psihic al pacientului;
- pacietul sa nu mai prezinte greturi/varsaturi;
- pacietul sa fie echilibrat hidroelectrolitic;
- pacientul sa respecte regimul alimentar;
- pacientul sa prezinte eliminari intestinale normale;
- pacientul sa si exprime acceptul de a primi informatii.

Interventii:
Prioriti de ngrijire:
- asigura repaus fizic;
- supravegheaza funciilor vitale si vegetative: puls, TA, respiraie, temperatura, aspectul urinei i al
materiilor fecale, al varsaturilor ,cu notarea modificrilor in foaia de temperatura;
- supravegheaza durerea notand caracteristicile ei;
- asigur administrarea dietei corespunztoare;
- efectueaza sondajul duodenal, urmareste aspiratia duodenala,
- corecteaza tulburarile hidroelectrolitice;
- interzice fumatul si consumul de cafea.
- aplica masuri de profilaxie a infeciilor si a complicaiilor.
Intervenii proprii (autonome):
- comunicare,
- igiena,
- mobilizare/transport,
- cntrire,
- educaie- instruieste pacientul cu privire la regimul de viata.
Intervenii delegate:
- pregteste pacientul pentru investigaii si tehnici,
- recolteaza sange si urina pentru examene de laborator;
- administreaz medicaia prescris( antispastice, antiemetice, antialgice, glucocorticoizi, antibiotice,
inhibitori ai tripsinei).

IDENTIFICA, ELABOREAZA, APLICA SI EVALUEAZA

REZULTATELE PACIENTILOR CE NECESITA INGRIJIRI IN
BOALA INFLAMATORIE INTESTINALA

Definitie
Boala inflamatorie intestinala se refera la un grup de afectiuni ale sistemului digestiv, care au
inflamatia ca principal simptom. Pricipalele boli inflamatorii intestinale sunt colita ulceroasa si boala
Crohn. Colita ulceroasa se manifesta la nivelul intestinului gros, iar boala Crohn implica orice parte a
tractului digestiv, de la gura pana la anus, dar frecvent se manifesta in zona intestinului subtire sau a
colonului. Cand inflamatia este severa se considerata ca afectiunea se afla intr-un stadiu activ, iar
manifestarile sunt evidente. Cand gradul de inflamatie este scazut bolnavul nu prezinta simptome iar
boala se afla in remisie.

Culegerea datelor
Circunstante de aparitie

54
 Se considera ca factori genetici, imunologici, infectiosi si psihologici sunt inplicati in aparitia
bolilor inflamatorii intestinale; cu toate acestea, factorii declansatori inca nu au fost identificati. Poate fi
vorba despre un raspuns imun la un antigen (de exemplu, proteina la laptele de vaca) sau un proces
autoimun.
Manifestari de dependenta:
- dureri abdominale;
- diaree sanguinolenta;
- incontinenta fecala;
- febra;
- scaderea apetitului alimentar;
- manifestari specifice anemiei (ca urmare a sangerarilor): tegumente palide, tahicardie, hipotensiune,
cefalee, vertij.
Investigatii:
1.Examenul copoparazitologic si coprocultura- se face pentru eliminarea cauzelor virale, baceriene sau
parazitare care ar putea declansa diareea.
2. Teste complete de sange - analiza biochimica a sangelui si hemoleucograma completa.
3. Radiografia cu bariu.
4. Sigmoidoscopia( cu biopsie).
5. Colonoscopia.
6. Endoscopia digestiva superioara
Problemele de dependenta:
- alterarea eliminarilor intestinale,
- disconfort abdominal,
- hipertermie,
- deshidratare,
- anxietate,
- risc de alterare a starii generale.
Obiective:
- pacientul sa prezinte stare de bine fizic,
- sa prezinte eliminari intestinale normale,
- sa fie echilibrat hidroelectrolitic si sa aiba o alimentatie de crutare a intestinului in fazele
acute,
- sa diminueze anxietatea pacientului,
Interventii
Asistenta medicala:
- asistenta asigura repausul fizic si psihic al pacientului ,
- pregateste pacientul pentru examenul endoscopic si radiologic si-l ingrijeste dupa examinare;
- asigura alimentatia pacientului, in perioadele acute regim hidric, apoi supe de zarzavat
imbogatite cu gris si orez, branza de vaci, oua moi, carne fiarta, piure de morcovi, sarea fiind
permisa;
- in caz de denutritie regimul este hipercaloric.
- reechilibrarea hidroelectrolitica se realizeaza prin perfuzii cu solutii macromoleculare, hidrolizate
de proteine, solutie Ringer, transfuzii de sange integral;
- supravegheaza scaunul pacientului si caracteristicile acestuia si noteaza in foaie, monitorizeaza
pulsul, T.A. si le noteaza in foaia de temperatura, evalueaza semnele de deshidratare si
informeaza medicul cand constata prezenta lor;
- recolteaza sange, materii fecale, urina pentru examenele de laborator,
- administreaza medicatia prescrisa antiinflamatoare, antiinfectioasa, simptomatica ( corticoterapie,
antispastice ) si urmareste efectele acestora,
- furnizeaza pacientului cunostintele necesare pentru ingrijirea sa la domiciliu,
- recomanda pacientului intreruperea fumatului , evitarea stresului.
55
- pregateste pacientul pentru interventia chirurgicala cand se impune necesitatea acesteia,
- psihoterapia este foarte utila pentru a diminua anxietatea pacientului.

IDENTIFICA, ELABOREAZA, APLICA SI EVALUEAZA REZULTATELE

PACIENTILOR CE NECESITA INGRIJIRI IN HEPATITA CRONICA

Sunt afeciuni inflamatorii hepatice caracterizate prin:

-simptomatologie clinic de afectare hepatic->icter, astenie, anorexie, hepatosplenomegalie.
-anomaliile testelor ce exploreaz funcia ficatului
-necroz hepatocitar + inflamaie cu diferite grade de severitate
-criteriul timp->persisten peste 6 luni
Virusurile hepatitice B si C sunt principalele cauze de hepatita cronica; 10% din cauzele de
hepatita B si aproximativ 80% din cazurile de hepatita C se cronicizeaza.
Infectia cu virusurile hepatitice A si E nu conduce la hepatita cronica.

Culegerea datelor
Circumstante de aparitie
Factori de risc
Grupurile cu cel mai mare risc de dobandire a hepatitei C sunt:
- persoanele expuse frecvent la produse de sange;
- personalul medical care se poate intepa cu ace infectate;
- consumatorii de droguri intravenoase, incluzandu-i pe cei care au consumat droguri cu multi ani in
urma;
- sugarii nascuti din mame infectate cu HCV.
Etiologie:
1. virusuri
-virusuri.cu hepatotropism obligatoriu->HBV, HCV, HDV
-virusuri.facultativ hepatotrope->EBV( Ebstein Barr)
virus),Citomegalovirus(CMV),herpes simplex, virusul varicelei,virusul rubeolei.
2. bacterii->Treponaema pallidum,leptospiroz, salmonella, coxiella
3. toxice
-izoniazide, CCl4, contraceptive orale
-salicilai,hidralazina
-halotan,Fe,Amanita phalloides
4. parazii->Schystosoma,Entamoeba histolitica
5. cauze metabolice ereditare
-deficit de 1-antitripsin, boala Wilson
-galactozemia congenital,intolerana ereditar la fructoz
6. hepatita autoimun
7. alte cauze
-ileita terminal
-colita ulceroas
-obstrucii biliare prelungite->mucoviscidoz,chist de coledoc

Manifestari de dependenta
Multi pacienti sunt asimptomatici, in special cei cu hepatita cronica C.
Se intalnesc:
- stare nespecifica de rau,
- anorexia, greuri,vrsturi,balonri postprandiale
- subfebriliti,
56
- astenie, oboseala,
- somnolen postprandial,
- scadere n greutate,
- dureri abdominale->n hipocondrul drept sau difuze,accentuate de efort/postprandial
- subicter sau icter persistent sau recidivant,
- urini hipercrome i scaune decolorate,
- ascit tranzitorie,edeme,
- icterul -este variabil ca intensitate si deseori lipseste,
- stelute vasculare,
- edem( retentia fluidelor),
- in formele autoimune, apar manifestari imune sau multisistemice, in special, la femeile tinere:
acnee, amenoree, artralgii, manifestari ale colitei ulcerative, fibrozei pulmonare, anemiei hemolitice.
- manifestari ale colestazei: urina inchisa la culoare , scaune deschise la culoare, deseori diaree cu
consistenta grasoasa, piele icterica (galbena) si pruriginoasa (cu senzatia de mancarime) .

In hepatita cronica cu virus B se intalnesc:

- astenie (oboseala) nejustificata
- echimoze,
- epistaxis,
- daca se asociaza si poliarterita nodoasa, pacientul are oboseala musculara, dureri musculare, ulcere ale
pielii, oligurie, si uneori insuficienta renala, hipertensiune arteriala;
- daca se asociaza glomerulonefrita, pot sa apara edeme, si modificari ale compozitiei urinii(hematii,
proteine, cilindri).

In hepatita cronica cu virus C se intalnesc:

- oboseala;
- durere ,sensibilitate sau disconfort la nivelul hipocondrului drept;
- greata;
- inapetenta ;
- dureri musculare;
- dureri articulare.
- stelute vasculare;
- eritem palmar (palma rosie patata).

Examene de laborator
- punctia biopsie hepatica evidentiaza leziunile de hepatita cronica si este obligatorie pentru acest
diagnostic.
- markerii serologici imuni sunt comuni in formele de hepatita autoimuna si cuprind cresteri
importante ale IgG, anticorpi antinucleari, anticorpi antimuschi neted (antiactina), celule LE, factor
reumatoid si anticorpi antimircrozomi hepatici si renali.
- prezenta Ag HBs sau a anticorpilor HCV arata originea virala a hepatitei cronice.
- biochimice:
teste de inflamaie mezenchimal
- -globuline
-alterarea testelor de floculare
-activarea mezenchimului hepatic-> Ig serice (IgM n hepatita acut, IgG n hepatita cronic, IgA n
ciroza biliar)
teste de citoliz
-ALAT (TGP);ASAT (TGO)
-la copil V.N. = 5-40 U/l;valorile n hepatitele cronice
teste de explorare a funciei excreto-biliare
57
-bilirubinemia total pe seama bilirubinei conjugate
- FA->V.N. = 50-100 UI/l la nou-nscut;60-200 UI/l dup 1 an i < 240 UI/l la pubertate
--glutamiltransferaz (-GT)->localizat n membrana hepatocitar i n microzomi
-V.N.= 0-45 UI/l
-colesterol seric->valori n colestaza intrahepatic
-lipide serice,fosfolipide,LDL
sdr.hepatopriv->teste ce exploreaz capacitatea de sintez proteic:
- albuminei serice
- sintezei factorilor de coagulare (fibrinogen,factorii II,VII,IX,X,XI)->sdr.hemoragipar
-timp Quick->V.N. = 12-15 secunde
-indice de protrombin->V.N. = 85-100%
- colesterolului esterificat
- pseudocolinesterazei
- ceruloplasminei serice
- lipoproteinelor serice

Analizele prin care se pune diagnosticul de hepatita cronica cu virus B sunt:

- Cresterea transaminazelor care poate fi de 2-9 ori fata de normal, timp de cel putin 6 luni;
- Prezenta unor markeri care arata existenta virusului B (Markeri virali);
- Ag HBs, este o substanta (antigen) de la suprafata virusului B al hepatitei, care apare la 4 saptamani
de la contactul cu virusul B, iar in hepatita cronica persista mai mult de 6 luni; daca pacientul se vindeca
acest antigen dispare de obicei, dar uneori persista in organism chiar dupa vindecare, situatie numita de
purtator sanatos (inactiv) de virus B hepatitic;
- Ac HBs, sunt anticorpii impotriva proteinei si a virusului, care apar atunci cand se elimina virusul
din corp, dar si in cazul vaccinarii; deci prezenta lor in organism, NU inseamna ca ai virusul, ci ca ai
anticorpi impotriva virusului, obtinuti prin vindecarea unei hepatite, sau in urma vaccinarii impotriva
virusului B; cine are acesti anticorpi, este imun la virusul hepatitei B.
- Ag HBc, este o substanta care se gaseste in interiorul virusului, iar prezenta sa arata ca virusul este
prezent in interiorul organismului uman, in sange si ficat;
Anti-HBc, sunt anticorpii impotriva proteinei C, prezenta lor nu inseamna vindecarea hepatitei, decat
daca se asociaza si cu prezenta AcHBs. Sunt doua tipuri de anticorpi anti HBC;
- + Anti HBc IgM, care arata un contact recent cu virusul hepatitei B (infectie acuta) de cel mult 6
luni;
- + Anti HBc IgG, care arata o infectie veche (cronica ) cu virusul hepatitei B , si , fata de cel
anterior, persista toata viata (nu numai 6 luni);
- Ag HBe este o proteina a virusului hepatitei B, care se gaseste in sange doar daca este prezent si
virusul, si de obicei dispare la vindecarea bolii; prezenta sa in sange, inseamna ca persoana poate
transmite virusul B pe cale sexuala sau prin sange (este infectiva);
- exista si variante de virus hepatitic B fara acest antigen (mutanti), destul de frecvente si in
Romania, mai ales daca ai facut tratament cu lamivudina.
Anti HBe sunt anticorpii impotriva proteinei e a virusului B; aparitia lor intr-o hepatita acuta
inseamna vindecarea bolii, si persista o perioada indelungata in sange, iar aparitia lor intr-o hepatita
cronica poate inseamna vindecarea sau ca virusul este inactiv (nu se inmulteste)
AND-VHB este acidul nucleic al virusului B, este cel mai specific marker al existentei virusului
hepatitic B, detectia sa in sange insemnand prezenta virusului; in functie de concentratia sa, se poate
spune ca persoana are:
- Hepatita cronica cu virus B, daca concentratia >2.000ui/ml
- Purtator inactiv de virus B, daca concentratia<2.000ui/ml
- Hepatita B oculta, daca concentratia este <200ui/ml

58
 In tabelul de mai jos este sintetizata asocierea markerilor virali descrisi anterior:
Marker Viral Hepatita Vindecarea Hepatita Purtator inactiv Hepatita B
acuta B cronica B de virus B oculta

AgHBs + - + + -
Anti-HBs - + - - -/+
Anti-HBc + + + + -/+
AgHBe + - +/- - -/+
Anti-Hbe - + - + -/+
DNA VHB + - >2000 Ul/ml <2000 Ul/ml <200 Ul/ml

Problemele de dependenta:
- fatigabilitate;
- toleran sczut la activitate;
- alimentatie inadecvata prin deficit;
- intoleranta digestiva;
- alterarea tegumentelor si mucoaselor;
- disconfort;
- eliminare intestinala inadecvata;
- eliminare urinara inadecvata;
- exces de volum lichidian;
- deficit de autoingrijire.
Obiective:
- pacientul sa prezinte stare de confort fizic si psihic,
- pacientul sa se poata alimenta si sa-si mentina starea de nutritie si echilibru hidroelectrolitic,
- tegumentele sa fie curate, integre, fara leziuni de grataj,
- pacientul sa prezinte eliminari normale,
- pacientul sa cunoasca modul de viata, de alimentatie,
- pacientul sa se poata autoingriji
- pacientul sa fie ferit de complicatii.
4.Interventii:
Asistenta medicala:
- asigura repaus fizic i psihic->amelioreaz circulaia hepatic i ncrcarea funcional hepatic;
( depinde de forma clinic i momentul evolutiv(;
- mentine igiena tegumentara, a lenjeriei si a mucoaselor, ingrijeste cavitatea bucala, indeosebi in
caz de gingivoragie si gust amar;
- recolteaza sange, urina pentru examenul de laborator in vederea evaluarii functiei hepatice;
- supravegheaza scaunul, urina ( cantitatea si culoarea ), icterul tegumentar, greutatea corporala si le
noteaza in foaia de temperatura;
- hidrateaza pe cale orala pacientul cand este permis si pe cale parenterala in celelalte situatii,
cu solutii de glucoza tamponata cu insulina;
- alimenteaza pacientul si urmareste respectarea dietei (depinde de stadiul evolutiv
si complicaii: gastrite,insuficien pancreatic exocrin, colite, diskinezii biliare, -unele terapii asociate-
cortizon)
- educa pacientul si antreneaza familia pentru a respecta alimentatia si normele de viata impuse,
in functie de stadiul bolii;
- respecta normele de prevenire a infectiilor nosocomiale, avand in vedere receptivitatea crescuta
a pacientului la infectii;
- pregateste pacientul si materialele necesare pentru punctia abdominala exploratoare sau
evacuatoare si ingrijeste pacientul dupa punctii;
59
- supravegheaza comportamentul pacientului si sesizeaza semnele de agravare a starii sale,
sesizeaza aparitia semnelor de insuficienta hepatica, administreaza medicamentatia
hepatoprotectoare, corticoterapia,medicatia calmanta a pruritului si etioologica( interferon,
lamivudina);
- pregateste pacientul in vederea interventiei chirurgicale pentru transplant hepatic la indicatia
medicului.

IDENTIFICA, ELABOREAZA, APLICA SI EVALUEAZA REZULTATELE

PACIENTILOR CE NECESITA INGRIJIRI IN CIROZA HEPATIC

Ciroza hepatic se definete prin existena unor leziuni difuze ce asociaz fibroza extensiv cu
nodulii de regenerare, anomalii structurale ce dezorganizeaz arhitectonica normal a ficatului.
Leziunile sunt rezultatul necrozei hepatocitare, ciroza constituind etapa final, ireversibil n
evoluia unui numr mare de afeciuni hepatice nsoite de inflamaie cronic.
1. Culegerea datelor
Circumstante de aparitie
In apariia cirozei hepatice au fost implicate mai multe cauze:
- alcool
- hepatitele virale tip B, C, D
- boli metabolice: hemocromatoza, mucoviscidoza
- boli biliare: obstrucii biliare intra sau extra hepatice
- obstrucia venelor hepatice
- medicamente i alte substane toxice.
Cirozele hepatice se produc prin persistena aciunii factorilor etiologici i prin activarea
sistemului imun, ceea ce are ca rezultat necroza hepatocitar, distrugerea parenchimului hepatic, reacia
mezenchimal inflamatorie i sclerozant, procesele regenerative nodulare.
Manifestri de dependenta
A. etapa asimptomatic
- ciroza hepatic este descoperit ntmpltor cu ocazia unui examen clinic, echografic sau de laborator
ce evideniaz o hepatomegalie ferm, nedureroas.
B. etapa simptomatic
- se manifest prin semnele insuficienei hepatocelulare i cele ale hipertensiunii portale.
I. Manifestri ale insuficienei hepatocelulare
1. manifestri cutanate
- icter (nsoit de urini hipercrome i uneori prurit)
- stelue vasculare localizate la nivelul feei, membrelor superioare i toracelui
- eritroza palmar sau plantar
2. modificri ale fanerelor
- hipocratism digital,
- unghiile albe;
3. manifestri endocrine
- amenoree;
- sterilitate la femei;
- hipogonadism la brbai;
- ginecomastie;
- reducerea pilozitii;
4. manifestri cardiovasculare
- tahicardie;
- scderea tensiunii arteriale;
- creterea debitului cardiac;
60
5. encefalopatia hepatic
- stadiul I flopping, tremor, ntrerupere brusc i scurt a tonusului muscular;
- stadiul II confuzie, activitatea psihic ncetinit;
- stadiul III com mai mult sau mai puin profund, fr semne de focalizare, cu crize
convulsive;
II. Manifestrile hipertensiunii portale
Hipertensiunea portal se definete prin creterea presiunii n vena port peste 15 mm Hg, sau prin
creterea gradientului presional porto-cav peste 5 mm Hg.
Hipertensiunea portal se manifest prin:
- manifestari ale fenomenelor hemoragipare( epistaxis, gingivoragii, echimoze), ale anemiei( tegumente
palide, oboseala, tahicardie, hipotensiune arteriala, cefaee, vetij) i susceptibilitate la infecii;
b) circulaia venoas colateral cu apariia clinic a unei circulaii venoase periombilicale n ,,cap de
meduz.
Examenul fizic
Volumul ficatului poate fi normal, sczut sau crescut, uneori ficatul poate fi nepalpabil din cauza:
a) grosimii peretelui abdominal,
b) unei ascite abundente,
c) sau a atrofiei organului.
Explorri biologice
1. sindrom bilioexcretor crete fosfataza alcalin
2. sindrom hepato citolitic cretere uoar a transaminazelor TGP, TGO
3. sindrom inflamator - cresc gamaglobuline
- crete Ig A n cirozele alcoolice
- crete Ig M n cirozele biliare primitive
- crete Ig G n cirozele virale
4. sindrom hepatopriv scade fibrinogenul
- timpul de protrombin este prelungit
- scderea albuminemiei
- anemie prin caren de acid folic,
- hipersplenism,
- hemoragii oculte digestive
- trombocitopenie
Examene imagistice
1. examen endoscopic
- este indispensabil n cazul suspiciunii de ciroz hepatic
- permite aprecierea consecinelor hipertensiunii portale asupra circulaiei venoase i mucoasei
tractului digestiv superior
- poate evidenia:
- varice esofagiene
- leziuni ale mucoasei gastrice (eroziuni, gastropatia congestiv, ectaziile vasculare).
2. echografia
- permite aprecierea modificrilor parenchimului hepatic i a semnelor de hipertensiune portal
(splenomegalie, ascita, ngroarea peretelui vezicular ce capt aspect de dublu contur).
3. rezonana magnetic nuclear
- permite o bun vizualizare a vaselor hepatice dar nu este necesar n mod obligatoriu n
practic.
4. puncia biopsic hepatic
- este indispensabil deoarece diagnosticul de ciroz hepatic este un diagnostic histologic.
2.Problemele pacientului:
- disconfort abdominal,
- deficit de volum lichidian,
61
- fatigabilitate,
- deficit de autoingrijire,
- risc de alterare a integritatii tegumentelor,
- risc de complicatii ( ascita ), hemoragii epistaxis, hemoragie digestiva superioara, coma hepatica.
3.Obiective:
- pacientul sa prezinte stare de confort fizic si psihic,
- pacientul sa se poata alimenta si sa-si mentina starea de nutritie si echilibru hidroelectrolitic,
- tegumentele sa fie curate, integre, fara leziuni de grataj,
- pacientul sa cunoasca modul de viata, de alimentatie,
- pacientul sa se poata autoingriji
- pacientul sa fie ferit de complicatii.
4.Interventii:
- asistenta asigura repausul la pat 16-18 ore/ zi in decubit dorsal sau in pozitia adoptata de
pacientul cu ascita masiva, care sa-i faciliteze respiratia;
- reduce la maxim efortul fizic al pacientului prin deservirea acestuia la pat, pt. a-i conserva
energia;
- mentine igiena tegumentara, a lenjeriei si a mucoaselor, ingrijeste cavitatea bucala, indeosebi in
caz de gingivoragie si gust amar;
- recolteaza sange, urina pentru examenul de laborator in vederea evaluarii functiei hepatice;
- supravegheaza scaunul, urina ( cantitatea si culoarea ), icterul tegumentar, greutatea corporala si le
noteaza in foaia de temperatura;
- hidrateaza pe cale orala pacientul cand este permis si pe cale parenterala in celelalte situatii,
cu solutii de glucoza tamponata cu insulina;
- alimenteaza pacientul cu produse lactate, zarzavaturi, fructe fierte, coapte, supe, piureuri de
zarzavat ( alimentele sunt desodate ).
- educa pacientul si antreneaza familia pentru a respecta alimentatia si normele de viata impuse,
in functie de stadiul bolii;
- respecta normele de prevenire a infectiilor nasocomiale, avand in vedere receptivitatea crescuta
a pacientului la infectii;
- pregateste pacientul si materialele necesare pentru punctia abdominala exploratoare sau
evacuatoare si ingrijeste pacientul dupa punctii;
- supravegheaza comportamentul pacientului si sesizeaza semnele de agravare a starii sale,
sesizeaza aparitia semnelor de insuficienta hepatica, administreaza medicamentatia
hepatoprotectoare, corticoterapia si medicatia calmanta a pruritului;
- pregateste pacientul in vederea interventiei chirurgicale pentru transplant hepatic la indicatia
medicului.
Tratament
Are urmtoarele obiective:
1. sevrajul alcoolic n cirozele alcoolice;
2. evitarea medicamentelor hepatotoxice;
3. tratamentul ascitei:
- repaus la pat
- puncie evacuatorie a ascitei
- regimul desodat
- administrarea de diuretice (spironolacton, furosemid)
4. tratamentul inflamaiei lichidului de ascit se face conform examenului bacteriologic
i antibiogramei, empiric se poate administra Augumetin, Ciprofloxacin.

Particularitile procesului de nursing

62
 In ngrijirea unui pacient cu ciroz hepatic asistentul medical va urmri stabilirea istoricului
afeciunii actuale identificnd factorii favorizani (consumul ndelungat de alcool) dar i aprecierea strii
fizice i mentale a pacientului;
Asistentul medical va evalua capacitatea pacientului de a desfura o activitate, de a se ngriji
singur;
Va aprecia relaiile pacientului cu membrii familiei sale, explicndu-le acestora c ciroza
hepatic este o suferin cronic, afeciune ce printr-o atitudine terapeutic adecvat poate fi ncetinit
sau oprit n evoluia sa, dar nu este reversibil;
Planificarea interveniilor asistentului medical n ngrijirea pacientului cu ciroz hepatic se va
face pe baza diagnosticelor de nursing.
1. Diagnostic de nursing: toleran sczut la activitate legat de oboseal i scdere n greutate
OBIECTIV: creterea tonusului i a capacitii pacientului de a desfura anumite activiti
INTERVENIILE ASISTENTULUI MEDICAL
- diet cu proteine cu valoare biologic crescut;
- suplimente de vitamine (vitamina A, complex de vitamine B,vitamina C, vitamina K);
- ncurajeaz i susine pacientului n timpul desfurrii activitilor fizice a cror intensitate va fi
crescut progresiv.
2. Diagnostic de nursing: hipertermia legat de procesele inflamatorii ce apar n ciroza hepatic.
OBIECTIV: sa se menina temperatura organismului n limite normale
INTERVENIILE ASISTENTULUI MEDICAL
- msurarea repetat a temperaturii;
- asigurarea unui aport corespunztor de lichide (prin febr crete deshidratarea);
- mpachetri reci sau pung de ghea n cazul temperaturilor foarte crescute;
- administrarea antibioticelor conform recomandrilor medicului;
- evitarea expunerilor la infecii;
- repaus la pat n timpul perioadelor de hipertermie (reduce rata proceselor metabolice).
3. Diagnostic de nursing: alterarea tegumentelor legat de apariia edemelor, apariia sindromului
icteric i compromiterea statusului imunologic.
OBIECTIV: sa se menina i sa mbuntita integritatea tegumentelor i protecia esuturilor
edemaiate
INTERVENIILE ASISTENTULUI MEDICAL
- regim dietetic hiposodat;
- monitorizarea atent a integritii tegumentelor;
- modificarea frecvent a poziiei pacientului n pat;
- cntrirea zilnic a pacientului i realizarea bilanului hidric intrri ieiri;
- ridicarea extremitilor edemaiate;
- prevenirea escarelor (masajul punctelor de presiune i susinerea acestora cu ajutorul unor colcei de
cauciuc, ndeprtarea lenjeriei de pat, ndeprtarea frimiturilor i a resturilor alimentare din pat.
- aprecierea intensitii sindromului icteric i identificarea prezenei senzaiei de prurit ce poate atrage
dup ea apariia leziunilor de grataj;
- asigurarea proteciei tegumentelor prin respectarea normelor de igien (bi cu spun cu glicerin,
urmate de masaj cu uleiuri emoliente);
- toaleta unghiilor.

4. Diagnostic de nursing: alimentatie inadecvata prin deficit legat de anorexie i disfunciile

gastrointestinale.
OBIECTIV: sa se mbuntesca statusul nutriional al pacientului
INTERVENIILE ASISTENTULUI MEDICAL
- va ncuraja pacientul s consume alimente i suplimente nutritive;
- va recomanda pacientului evitarea alcoolului;
- va sftui pacientul s respecte normele de igien a cavitii bucale;
63
- va administra medicamentele prescrise pentru greuri, vrsturi, diaree sau constipaie
- va ncuraja aportul lichidian corespunztor i efectuarea exerciiior fizice la pacientul cu constipaie;
- va supraveghea apariia manifestrilor clinice suggestive pentru hemoragia digestiv superioar.
6. Diagnostic de nursing: vulnerabilitate fata de pericole (risc crescut de alterare a strii generale),
legat de hipertensiunea portal i metabolizarea deficitar a medicamentelor
OBIECTIV: sa se reduca riscul alterrii strii generale
INTERVENIILE ASISTENTULUI MEDICAL
- urmrirea scaunelor pentru culoare, consisten i aspect;
- supravegherea pacientului urmrind evoluia manifestrilor clinice i apariia strilor de anxietate,
slbiciune, team, nelinite;
- supravegherea hemoragiilor oculte;
- observarea manifestrilor hemoragice: echimoze, epistaxis, gingivoragii, peteii;
- supravegherea funciilor vitale;
- administrarea vitaminei K conform indicaiilor medicului;
- supravegherea atent a pacientului n timpul episoadelor de sngerare;
- administrarea de lichide reci per os atunci cnd sngerarea s-a oprit;
- n vederea prevenirii manifestrilor hemoragice asistentul medical va recomanda pacientului s-i sufle
cu blndee nasul (prevenirea epistaxisului), s foloseasc pentru periajul dentar o periu ,,soft (pentru
evitarea gingivoragiilor), aplicarea compreselor reci cu scop hemostatic.
7. Diagnostic de nursing: modificarea statusului volemic cu exces de lichid legat de apariia ascitei
i formarea edemelor
Obiectiv: sa se restabileasca statusul volemic
Interveniile asistentului medical:
- restricii de sodiu i lichide;
- administrarea de diuretice, potasiu i suplimente proteice conform prescripiilor medicului
- realizarea bilanului hidric intrri ieiri.
n condiiile unei ngrijiri corespunztoare, urmare a interveniilor eficiente ale asistentului
medical, la pacientul cu ciroz hepatic se va constata:
1. abilitate de a desfura anumite activiti fizice
- implicare n activitile de meninere a igienei personale
- creterea tonusului fizic i psihic
2. creterea aportului nutriional
- cretere n greutate fr s creasc ascita sau edemele
- diminuarea perturbrilor gastrointestinale i a anorexiei
- evitarea alcoolului
- cunoaterea alimentelor i lichidelor ce sunt permise sau interzise
3. tegumente i mucoase integre fr leziuni sau senzaie de pruriz, fr echimoze sau hematoame
4. mbuntirea statusului mintal, cu orientare spaiotemporal i fa de propria persoan, nivel
normal al amoniacului seric i capacitate de a se integra n cadrul propriei familii.

IDENTIFICA, ELABOREAZA, APLICA SI EVALUEAZA

REZULTATELE PACIENTILOR CE NECESITA INGRIJIRI IN
COLECISTITA ACUTA SI CRONICA NELITIAZICA

Colecistita acuta alitiazica

Colecistita acuta este entitatea patologica determinata de inflamatia acuta a veziculei biliare,
64
caracterizata prin dureri abdominale, fenomene de iritatie peritoneala la nivelul hipocondrului drept,
febra, leucocitoza. In peste 90% din cazuri elementul etiologic major il reprezinta litiaza.
Cauze: staza, infectia bacteriana( salmoneloze, holera), ischemia peretelui vezicular, restrictie
alimentara prelungita, carcinomul obstructiv al colecistului.
Colecistita acuta alitiazica (CAA) este o afectiune rara, statisticile stabilindu-i o frecventa situata
intre 5-10% (7).
Afecteaza de 2 ori mai frecvent barbatii, comparativ cu femeile, fiind caracterizata prin conditiile
etiologice de aparitie si tendinta rapida spre forme grave.
Forme de colecistita acuta
n primele faze ale bolii, peretele colecistului se ngroa, dar este viabil. Vorbim de
colecistita acut cataral. Ulterior, colecistul este acoperit de organism cu o substan izolatoare
numit fibrin, menit s mpiedice rspndirea infeciei. Colecistul este gros, tensionat,
nconjurat de fibrin i lichid colecistita acut flegmonoas. Dac inflamaia se amplific,
peretele vezicular moare, se sparge i puroiul este eliminat n abdomen colecistita acut
gangrenoas.
Plastronul vezicular (plastronul subhepatic)
Dac organismul reuete s depun suficient fibrin n jurul colecistului bolnav i infecia nu
evolueaz prea rapid, sub ficat se formeaz un bloc inflamator n jurul veziculei biliare. Organele
(marele epiploon, colonul, intestinul subire, ficatul) se lipesc ntre ele prin puni de fibrin, formnd un
plastron, centrat de colecistul inflamat. n cazul n care se ajunge la colecistit acut gangrenoas,
plastronul mpiedic rspndirea infeciei n restul abdomenului.

Colecistita cronica nelitiazica

Definitie
Colecistita cronica nelitiazica grupeaza afectiuni ale veziculei biliare sau cisticului care
histopatologic prezinta inflamatie cronica, fara prezenta de calculi sau de incrustatii calcare.
1. Culegerea datelor
Circumstante de aparitie
Colecistita cronica nelitiazica poate avea diverse cauze:
modificari de echilibru intre diferite componente ale bilei cu formare de colesterol pe mucoasa, care
are efect iritativ;
refluxul pancreatic sau duodenopancreatic in caile biliare;
mici pusee inflamatorii repetate, care sunt asimptomatice si care au drept consecinta modificari
morfologice parietale;
cauze indirecte: hepatita cronica evolutiva, apendicita cronica, afectiuni genitale cronice, ulcer gastric
sau duodenal;
infectii repetate - din cauza prezentei bacteriilor in vezicula biliara, care au ajuns aici pe diverse cai,
favorizate de diferiti factori: obstacole, sarcina, reflux pancreatic, stress, alergie.
Manifestari de dependenta:
- simpla jena in hipocondrul drept, pana la colica biliara, asociata cu alte manifestari. Durerile pot
fi insotite de migrene, greata, balonare, gust amar, uneori constipatie. Durerea poate iradia in epigastru
sau posterior in umarul drept si uneori chiar in bara. Durerea poate fi insotita de varsaturi care se
repeta la anumite intervale de timp, mai ales dupa alimentatie copioasa sau stres;
- scadere in greutate, din cauza faptului ca evita sa se alimenteze, pentru a evita declansarea
colicilor si varsaturilor;
- alternanta de diaree constipatie;
- puseuri febrile de scurta durata, insotite de dureri in hipocondrul drept si de sensibilitate la
palpare.

65
 Investigatii:
- ecografia abdominala precizeaza absenta calculilor si poate evidentia eventuale modificari anatomice:
polipi, staza, hipertonie.
Nevoi afectate
1. Nevoia de a evita pericolele
2. Nevoia de a comunica
3. Nevoia de a manca, a bea
4. Nevoia de a elimina
5. Nevoia de se misca, de a-si pstra o bun postur
6. Nevoia de a dormi, a se odihni
7. Nevoia de a-si menine temperature in limite normale
9. Nevoia de a fi curat, ngrijit si a-si proteja tegumentele
10. Nevoia de a nva
Problemele pacientului
- disconfort;
- durere;
- intoleranta digestiva,
- hipertermie;
- alimentatie inadecvata prin deficit;
- fatigabilitate;
- postura inadecvata;
- risc de dezechilibru hidroelectrolitic;
- anxietate,
- deficit de cunostinte.
Obiective:
- sa fie ameliorate confortul fizic si psihic al pacientului;
- pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic;
- pacientul sa prezinte temperatura in limite normale;
- pacientul sa respecte regimul alimentar;
- pacientul sa prezinte o buna postura;
- pacientul sa beneficieze de somn si odihna corespunzatoare;
- pacientul sa fie echilibrat nutritional cantitativ si calitativ.
- pacientul sa si exprime acceptul de a primi informatii.
Interventii:
Prioriti de ngrijire
Asistenta medicala:
- asigura repaus fizic;
- supravegheaza funciilor vitale si vegetative: puls, TA, respiraie, aspectul urinei i al materiilor fecale,
al varsaturilor ,cu notarea modificrilor in foaia de temperatura;
- supravegheaza durerea notand caracteristicile ei;
- reechilibreaza hidroelectrolitic pacientul cu perfuzii intravenoese tinand cont de ionograma;
- aplica masuri de profilaxie a infeciilor si a complicaiilor.
Intervenii proprii (autonome):
- comunica cu pacientul,
- asigura igiena,
- mobilizeaza pacientul
- asigura transportul la investigatii in functie de starea pacientului,
- cntreste zilnic pacientul,
- asigur dieta corespunztoare; recomanda servirea de mese in cantitate mica - 4 - 5 mese / zi pentru a
asigura o buna golire a veziculei;
Regim igieno-dietetic: n colic i cteva zile dup aceea dieta este hidric imbogatita cu fainoase, supe
66
de zarzavat, apoi branza de vaci, carne fiarta de pui sau de vita. In perioadele de liniste se recomand a
nu se consuma colecistokinetice: ou, smntn, frica, maionez, ciocolat, rntauri, grsimi. Se evit
fumatul i consumul de cafea.

- educaie- instruirea pacientului cu privire la regimul de viata.

Intervenii delegate:
- pregteste pacientul pentru investigaii si tehnici,
- recolteaza sange pentru examene de laborator;
- alimenteaza si hidrateaza parenteral pacientul daca este cazul;
- administreaz medicaia prescris:
analgezice
antispastice
administra de colecistokinetice pentru a combate staza veziculara
antiemetice pentru varsaturi.
- pregateste pacientul pentru interventia chirurgicala atunci cand medicul hotaraste aceasta conduita
terapeutica.
Colecistectomia laparoscopica este indicatia de electie.

IDENTIFICA, ELABOREAZA, APLICA SI EVALUEAZA REZULTATELE

PACIENTILOR CE NECESITA INGRIJIRI IN COLON IRITABIL

Sindromul de intestin iritabil mai este cunoscut si sub denumirea de colon spastic, colon iritabil
sau colita spastica.
Sindromul de intestin iritabil reprezinta o afectiune intestinala care determina dureri sau
disconfort abdominal, crampe sau borborisme, diaree sau constipatie. Este o boala cronica, dar care
poate fi ameliorata.
Circumstante de aparitie
Nu se cunosc cauzele exacte care duc la sindromul de colon iritabil.
Factorii declansatori:
mese bogate;
medicamente;
bauturile cu cafeina;
balonarea din cauza gazului din colon;
grau, secara, orzul, ciocolata, produsele lactate si alcoolul;
stresul, conflictele si supararile emotionale;
modificarile hormonale, cum ar cele din timpul ciclului menstrual;
unele antibiotice, cum ar fi eritromicina;
factori genetici, SII apare mai frecvent la persoanele cu istorie familiala de SII.
Manifestari de dependenta:
crampe si dureri abdominale care se amelioreaza prin miscarile intestinului
perioade alternante de diaree si constipatie
modificari in frecventa sau consistenta scaunului
gaze intestinale (flatulenta)
eliminarea de mucus de la nivelul rectului
balonare
distensie abdominala
agitatie, neliniste, teama;
cefalee,
oboseala.
Probleme de dependenta:
67
 disconfort;
eliminare intestinala inadecvata;
anxietate;
risc de complicatii.
Obietive:
- pacientul sa si exprime diminuarea disconfortului;
- pacientul sa prezinte eliminare intestinala normala;
- pacientul sa fie echilibrat nutritional corespunzator varstei si activitatii
- pacientul sa fie echilibrat psihic.
Interventii
Asistenta madicala:
- asigura confortul fizic si psihic al pacientului;
- mentine igiena tegumentelor, a lenjeriei;
- reechilibreaza hidroelectrolitic pacientul ;
- supravegheaza scaunul ( frecventa si consistenta );
- recolteaza scaunul pentru examenul bacteriologic, sange pentru examene de laborator;
- supravegheaza durerile abdominale si caracteristicile lor;
- recomanda pacientului pozitia antalgica pentru diminuarea durerilor;
- administreaza tratamentul antispastic si antiinfectios recomandat de medic;
- respecta masurile de prevenire a infectiilor nosocomiale;
- educa pacientul pentru modificarea stilului de viata si ingrijirilor acordate la domiciliu.
Persoanele cu sindrom de colon iritabil trebuie sa consume multe lichide, in special apa si sa
evite bauturile carbogazoase, care provoaca adesea gaze si disconfort abdominal. Mesele mai mici
cantitativ pot diminua incidenta crampelor si diareei.
Mesele regulate si echilibrate si exercitiile fizice pot ajuta la reducerea stresului si a problemelor
asociate cu sindromul de colon iritabil. Interzice fumatul (fumatul poate inrautati simptomele
sindromului de colon iritabil). Se recomanda inlaturarea factorilor declansatori ai afectiunii.

IDENTIFICA, ELABOREAZA, APLICA SI EVALUEAZA

REZULTATELE PACIENTILOR CE NECESITA INGRIJIRI IN RECTOCOLITA
HEMORAGICA

Rectocolita hemoragica este reprezentata de existenta unor leziuni cu caracter ulcerativ

purulent localizate in regiunea rectosigmoidiana, dar in 30% din cazuri poate cuprinde colonul in
intregime. Boala evolueaza in pusee, cu perioade de liniste relativa. Ingrijirea intraspitaliceasca se
asigura in timpul puseelor acute.
1.Culegerea datelor
Circumstante de aparitie: persoane cu varste cuprinse intre 24-45 ani, etiologie neprecizata,
frecvent boala de familie.
Manifestari de dependenta
- scaune diareice pana la 20/ zi, de cele mai multe ori mucosanguinolente; dureri abdominale,
tenesme, jena permanenta in regiunea anorectala, febra, scadere ponderala, astenie, paloare.
2.Problemele pacientului:
- alterarea eliminarilor intestinale,
- disconfort abdominal,
- hipertermie,
- deficit de volim de lichide(deshidratare),
- anxietate,
- risc de alterare a starii generale, cauzata de hemoragii si perforatii ale colonului.
3.Obiective:
68
Pacientul :
- sa prezinte stare de bine fizic,
- sa prezinte eliminari intestinale normale,
- sa fie echilibrat hidroelectrolitic;
- sa aiba o alimentatie de crutare a intestinului in fazele acute,
- sa fie diminuata anxietatea pacientului,
- sa se prelungeasca perioadele de liniste.
4.Interventii:
- asistenta asigura repausul fizic si psihic al pacientului in perioadele evolutive,
- pregateste pacientul pentru examenul endoscopic si radiologic si-l ingrijeste dupa examinare;
- asigura alimentatia pacientului, in perioadele acute regim hidric, apoi supe de zarzavat ( morcovi)
imbogatite cu gris si orez, branza de vaci, oua moi, carne fiarta, piure de morcovi, sarea fiind
permisa;
- in caz de denutritie regimul este hipercaloric. Reechilibrarea hidroelectrolitica se realizeaza prin
transfuzii de sange integral sau plasma, hidrolizate de proteine, solutie Ringer;
- supravegheaza scaunul pacientului si caracteristicile acestuia si noteaza in foaie,
- monitorizeaza pulsul, T.A. si le noteaza in foaia de temperatura,
- evalueaza semnele de deshidratare si informeaza medicul cand constata prezenta lor;
- recolteaza sange, materii fecale, urina pentru examenele de laborator, administreaza medicatia
prescrisa antiinflamatoare, antiinfectioasa, simptomatica ( corticoterapie, salazopirina, antispastice ) si
urmareste efectele acestora, ca tratament local clisme medicamentoase cu cortizon, tanin;
- furnizeaza pacientului cunostintele necesare pentru ingrijirea sa la domiciliu, care sa asigure
prelungirea perioadelor de liniste;
- pregateste pacientul pentru interventia chirurgicala cand se impune necesitatea acesteia,
- psihoterapia este foarte utila pentru a diminua anxietatea pacientului.

69