Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i

Sportului
COALA POSTLICEAL ,,LOUIS PASTEUR
DEJ
Localitatea DEJ, judeul CLUJ

PROIECT
EXAMENUL DE ABSOLVIRE A COLII POSTLICEALE
Calificarea profesional: Asistent medical
generalist

Profesor ndrumtor:
As.med.pr. RACZ ILDIKO
Absolvent:
MUREAN V. CORINA

2010

Tema proiectului pentru examenul de

absolvire:

INGRIJIREA BOLNAVILOR CU

CIROZA HEPATICA

2
 Jurmntul asistenilor medicali generaliti:

n numele Vieii i al onoarei,

jur
s mi exercit profesia cu demnitate,
s respect fiina uman i drepturile sale
i s pstrez secretul profesinal.
Jur c nu voi ngdui s se interpun ntre datoria mea i
pacient consideraii de naionalitate, ras, religie,
apartenen politic sau stare social.
Voi pstra respectul deplin pentru viaa uman chir sub
ameninare i nu voi utiliza cunotinele mele medicale
contrar legilor umanitii.
Fac acest jurmnt n mod solemn i liber !

3
 CUPRINS
1. Capitolul 1. Introducere ................................................................ pag. 6
-Scop si Motivatie .......................................................... pag. 7
3. Capitolul 2. Notiuni de anatomie si fiziologie a ficatului .............. pag. 8
-Anatomia ficatului ......................................................... pag. 8
-Fiziologia ficatului ........................................................ pag. 8
4. Capitolul 3.Ciroza hepatica ........................................................... pag. 10
-Definitie ........................................................................ pag. 10
-Epidemiologie ............................................................... pag. 10
-Etiologie ........................................................................ pag. 10
-Simptomatologie ........................................................... pag. 10
-Evolutie ........................................................................ pag. 12
-Complicatii ................................................................... pag. 13
-Prognostic .................................................................... pag. 14
-Tratament ..................................................................... pag. 14
-Dietoterapie .................................................................. pag. 15
5. Capitolul 4 - Metode de lucru ........................................................ pag. 17
- Studiu de caz 1 ........................................................... pag. 19
- Studiu de caz 2 ........................................................... pag. 24
Concluzii ............................................................................................. pag. 29
Bibliografie .......................................................................................... pag. 30
Anexa 1 ............................................................................................... pag. 31
Anexa 2 ................................................................................................. pag. 32
Anexa 3 ................................................................................................. pag. 33

4
 COMPETENTE

1.1.Utilizeaza sistemul de operare windous.

2.2.Comunica pe internet.
2.1.Elaboreaza strategii pentru o comunicare eficienta.
2.2.Aplica tehnici de comunicare orala.
3.5.Descrie elementele de fiziologie ale corpului uman.
5.4.Aplica metodele de laborator pentru determinarea unor constante biologice ale organismului.
14.1.Analizeaza nevoile fundamentale specefice fiintei umane.
14.2.Identifica problemele de dependenta.
14.5.Aplica procesul de ingrijire.
16.3.Pregateste pacienrul pentru tehnici si investigatii.
18.4.Administreaza medicamente.
18.5.Urmareste evolutia bolnavului dupa administrare.
25.1.Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor aparatului digestiv.
25.2.Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire.
25.3.Elaboreaza planul de ingrijire.
25.4.Aplica interventiile proprii si delegate planificate.
25.5.Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate.

5
 CAPITOLUL I

INTRODUCERE

O buna stare de sanatate este un drept impresciptibil al omului. Sanatatea omului este cel mai
relevant drept pentru care acesta aspira.
Afirmand ca cresterea bolilor digestive este o amenintare pe care o cunoaste modul actual de
viata al omului modern, nu spunem nimic nou.
Datorita unei explicatii stiintifice si tehnice din ultimii ani, rolul asistentei medicale a devenit
din ce in ce mai complex. Sarcina de baza ca si cadru tehnic specializat in munca medico-sanitara
este de a ajuta persoana bolnava sau sanatoasa de a-si mentine sau redobandi sanatatea, prin
indeplinire sau competenta, solicitudine si constiinciozitate a rolului sau de ajutor al medicului.
Pentru eficienta maxima,asistenta medicala trebuie sa-si cunoasca bine indatoririle, sa aiba
capacitatea de a evalua in mod cat mai rapid si mai practic situatiile, pentru a da curs cu
promptitudine, actiunii sale. O temeinica pregatire profesionala, teoretica si practica imbinata cu
o tinuta adecvata si completa cu devotament fata de bolnav asigura reusita in practicarea acestei
meserii.
Elementul particular este ca mortalitatea prin boli digestive nu cresc paralel cu inaintarea in
varsta ci cuprind un cerc din ce in ce mai mare de oameni de varsta tanara, in plina activitate
secerand ca o adevarata epidemie de oameni de care societatea se disperseaza cu
dificultate.Incidenta imbolnavirilor este destul de mare. Nu de mica importanta este faptul ca
stressul si nu numai, atat de cotidian astazi, sunt factori etiologici.
Sunt profund recunoscatoare Asistentei Principale Racz Ildiko pentru sprijinul permanent si
indrumarile pe care mi le-a oferit in realizarea acestui studiu.

6
 De asemenea doresc sa multumesc intregului colectiv din sectia de gastroenterologie al
Spitalului Municipal Dej care m-a ajutat in munca de cercetare clinica si mi-a impartasit cu
generozitate din bogata experienta profesionala.
Multumesc tuturor acelora ce mi-au fost aproape si m-au sustinut in realizarea acestui studiu.

SCOP SI MOTIVATIE

Am ales aceasta tema deoarece afectiunile hepatice reprezinta o pondere insemnata in

patologia digestiva la noi in tara, reprezentand un procent ridicat de morbiditate si mortalitate,
mai ales la barbati, in ciuda progreselor facute in plan de diagnostic si tratament.
Ciroza hepatica reprezinta stadiul avansat al tuturor bolilor hepatice de cauza virala, alcoolica,
metabolica. In cadrul acestei boli cunoscandu-se factorii favorizanti si respectandu-se tratamentul
medicamentos si igienico-dietetic se poate spune ca pacientii pot sa-si desfasoare o viata
cvasinormala.
Prin studierea acestor cazuri am ajuns la o intelegere si cunoastere a fiintei umane si a modului
in care se pot initia si intretine relatii interpersonale cooperante bazate pe respect intre membrii
echipei de ingrijire si cel ingrijit.
Scopul lucrarii consta in imbogatirea cunostintelor mele de medicina interna, pentru ca aceasta
sa-mi fie utila in viitoarea activitate profesionala. Vreau sa cunosc cat mai bine modul in care
pacientii cu ciroza hepatica sunt informati despre factorii care pot agrava boala, despre tratament
si dieta. De aceea doresc sa evaluez utilitatea materialelor informative cu rol educativ in
realizarea unui control cat mai bun al bolii.

7
 CAPITOLUL II
NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOPATOLOGIA
FICATULUI
1.ANATOMIA FICATULUI

Ficatul este organul cel mai voluminos si mai complex din punct de vedere metabolic al
organismului;cu o greutate de 1200-1500 gr. Este constituit din numeroase unitati functionale
microscopice, denumite clasic lobuli, separati prin spatii porte si centrati pe vene centrolobulare.
Suprafata ficatului este neteda,de culoare rosie bruna si de consistenta moderat elastica.
Diferite santuri si scizuri de pe suprafata ficatului delimiteaza mai multi lobi: lobul drept si
stang, lobul patrat si lobul Spigel. Circulatia hepatica aferenta este asigurata de sistemul arterei
hepatice si de vena porta, iar cea aferenta este asigurata de sistemul venelor suprahepatice.
Unitatea morfologica microstructurala hepatica este lobul hepatic, care este constituit din
cordoane hepatocitare radiare separate de o retea de capilare sinusoide care converg dinspre
spatiile porte periferice spre vena centrolobulara.
Masa celulara hepatica totala la un individ normal este estimata la circa 300 de miliarde de
celule,masa ce poate inmagazina 1500 ml sange.

2.FIZIOLOGIA FICATULUI

Ficatul are un rol fundamental in procesele metabolice de sinteza, degradare si depozitare a

substantelor energetice si plastice, a vitaminelor, a apei si electrolitilor.
Ficatul reprezinta un veritabil laborator al organismului, la nivelul sau efectuandu-se peste o
mie de procese chimice.

8
 Contributia ficatului la metabolismul protidic este suverana. In absenta functiilor hepatice, in
asigurarea metabolismului protidic, supravietuirea nu eate posibila. La nivelul ficatului ajung
majoritatea aminoacizilor rezultati din digestia proreinelor alimentare si absorbiti la nivelul
tractului gastro-intestinal.
Ficatul retine o parte de aminoacizi necesari sintezei proteinelor proprii, o alta parte pentru
sinteza aminoacizilor neesentiali, restul aminoacizilor fiind transformati in cetoacizi, glucoza,
corpi cetonici, hormoni.
Ficatul are un rol de mare importanta in metabolismul lipidic, prin captarea si sinteza locala a
diferitelor fractiuni lipidice, catabolizarea acestora sau incorporarea in lipoproteine.
Metabolismul glucidic este influentat pe mai multe cai la nivelul ficatului, aici avand
loc:depunerea glicogenului, conversia galactozei si fructozei in glucoza, formarea glucozei din
produsi neglucidici, eliberarea energiei pentru sinteze si pentru detoxifierea unor produsi
endogeni sau exogeni.
Ficatul este cel mai important organ in mentinerea constanta a glicemiei. Depunerea glucozei
sub forma de glicogen in ficat asigura atat indepartarea excesului de glucoza, cat si restabilirea
nivelului normal al glicemiei, cand acesta scade.

Tulburari ale metabolismului proteinelor

a.)Metabolismul aminoacizilor
urogeneza cresterea amoniacului seric reflecta afectarea ciclului urogenetic si apar
cirozele decompensate cu encefalopatie hepatica.
sinteza proteica scaderea concentratiei serice a acestora reflecta de regula diminuarea
functiei hepatice.
Tulburari ale metabolismului glucidic
Exploararea principala se face prin testul tolerantei la galactoza, care reflecta functia
hepatocelulara.
La cirotici, a jeun, energia furnizata de glucide scade mult. Dupa mancare insa,ciroticii utilizeaza
imediat glucidele alimentare datorita capacitatii reduse de a le stoca in ficat si apoi mobilizeaza
energia din trigliceride.
Tulburari ale metabolismului lipidelor
colesterolul-valori scazute apar in cirozele decompensate si in comele hepatice;
fosfolipidele-in hepatile cronice, fosfolipidele cresc mai mult decat colesterolul;

9
 trigliceridele-cresc in hepatitele acute si icterele obstructive, valori scazute intalnindu-se
in ciroze si coma hepatica.
Tulburari ale functiei de detoxifiere
Ficatul reprezinta sediul major al metabolizarii medicamentelor, alcoolului si hormonilor. In
insuficienta hepatocelulara si mai ales in ciroze apar tulburari in metabolizarea hepatica a
medicamentelor.

CAPITOLUL III. CIROZA HEPATICA

DEFINITIE

Ciroza hepatica reprezinta o dezorganizare a arhitecturii hepatice normale datorita formarii

nodulilor de regenerare,inconjurati de tesut fibros.

EPIDEMIOLOGIE
La o populatie intre 45-46 ani,ciroza este a treia cauza de deces in tarile industrializate, dupa
bolile cardiovasculare si cancer. Se pare ca in urma cu 10-15 ani a existat o adevarata pandemie
de hepatita C, iar acum asistam la faza finala a acesteia si mai ales la consecintele ei.
In tara noastra numarul cazurilor depistate cu virus hepatic C respectiv ciroza hepatica sunt in
continua crestere din cauza cresterii consumului de alcool la o populatie cu varsta tot mai mica si
respectiv, scaderea nivelului economic.

ETIOLOGIE

Principalii factori etiologici sunt virusurile hepatice si alcoolul,dar si anumite cauze metabolice
care includ hemocromatoza,galactozemia, boala Wilson. De asemenea, anumiti agenti terapeutici
ca Methotrexatul, Amiodarona, Rifampicina sunt considerati cirogeni. Un numar de cazuri raman
fara o cauza bine stabilita, asa numitele ciroze criptogenetice, dar procentul lor este in scadere.
Din punct de vedere etiopatogenetic deosebim urmatoarele tipuri de ciroza:
ciroza alcoolica cu cele doua variante: atrofica (Laennec) si hipertrofica (Hnot-Gilbert:
ciroza post-necrotica (post hepatitica);
ciroza biliara-care poate fi primitiva si secundara;

10
 ciroza din hemocromatoza;
ciroza cardiaca;
ciroza carentiala
ciroza splenogena (Banti).

SIMPTOMATOLOGIE

Debutul poate fi asimptomatic sau necaracteristic. Primele semne care apar pot fi:
anxietate;
somnolenta;
fatigabilitate;
insomnie
dispepsie biliara gura rea;
inapetenta, greturi;
intoleranta la alcool;
fenomene hemoragipare: epistaxix, gingivoragii, eruptii purpurice.
Tulburarile de coagulare se datoreaza in special deficitului de sinteza a factorilor de coagulare.
In perioada de stare, pe langa manifestarile amintite mai sus se constata prezenta unor semne la
nivelul mucoaselor si al tegumentelor, modificari hepatice si splenice, modificari endocrine si
nervoase, ascita, edeme, hidrotorax, precum si tulburari cardiovasculare, renale si hematologice.
Ficatul este marit de volum in 80% din cazuri, de consistenta crescuta, pana la duritate,cu
marginea ascutita, cu suprafata regulata sau fin granuloasa, mai rar cu macronoduli.
La examenul obiectiv se constata icterul prezent de timpuriu in ciroza biliara si in fazele finale
sau de acutizare in cirozele postnecrotice sau alcoolice. El este insotit de urini colurice si de
prurit. Pot apare stelute vasculare, dispuse mai ales pe torace, cu semnificatie mai pregnanta la
barbati. Rubeoza palmara, coloratia bruna a tegumentelor membrelor inferioare.leuncockia sau
bombarea acestora sunt frecvent intalnite.
Splenomegalia-este prezenta in 80-90% din cazuri, de volum variabil, de consistenta crescuta,
de regula nedureroasa. Deseori splenomegalia este insotita de semne hematologice de
hipersplenism:anemie, leucopenie.
Hipertensiunea portala-se manifesta la inceput prin meteorism si prin aparitia circulatiei
externe si interne.

11
 Sindromul dispeptic-greturile, diareea sunt mai adesea urmarea consumului de alcool si
efectele acestuia asupra tractului digestiv decat ciroza.
Edemele-apar mai tarziu, in faze mai avansate,de obicei ca insotitoare ale ascitei. Sunt albe,
moi si cand sunt neinfluentate de tratament, constituie un element sumbru pentru pronostic.
Atrofia musculara-in deosebi la membre ea este caracteristica,in prezenta ascitei realizand
aspectul de paianjen.La femei se constata tulburari de ciclu pana la amenoree. La examenul
abdomenului se constata circulatia colaterala porto-cava sau cavo-cava,evidentiata pe flancuri sau
in cap de meduza, periombilical.
Tulburarile nervoase-se intalnesc in tot cursul evolutiei cirozei, uneori chiar ca fenomen de
debut. De multe ori prezenta unei somnolente, a unei astenii excesive sau o stare de neliniste cu
insomnie pot fi semne premonitorii pentru drama hepatica ce va urma.
Sindromul Zieve-apare la alcoolici, dar mai ales la cirozele alcoolice. Este o forma clinica
aparte si complexa caracterizata prin hiperglicemie si anemie hemolitica. Clinic se manifesta prin
febra, dureri abdominale, hepatomegalie.
Ulcerul gastric sau duodenal-se datoreaza tulburarilor de metabolizare gastrica dar poate si
reducerii rezistentei mucoase.
Litiaza biliara-este frecvent intalnita la cirotici,adesea fiind asimptomatica.
Hematologic-se constata tulburari de coagulare,trombocitopenie si cresterea fibrinolizei.Toate
acestea determina aparitia sangerarilor sub forma epistaxisului, a petesiilor sau a echimozelor.
Encefalopatia hepatica-este reflectarea afectarii cerebrale ca urmare a perturbarii grave a
functiei hepatice.
Neuropatia periferica-este prezenta in cazul pacientilor cu ciroza de etiologie alcoolica dar si
la ciroticii de alte etiologii.
Afectarea pulmonara-caracterizata prin dispnee, cianoza si degete hipocratice.
Sistemul cardio-vascular-este afectat prin aparitia colectiilor pericardice, a hipotensiunii, a
miocardiopatiei toxice.
In cadrul cirozei hepatice este intalnit frecvent diabetul zaharat.
Sistemul osteoarticular-prezinta sinovite, bombarea unghiilor si periostita.
EVOLUTIE
In evolutia cirozei hepatice exista doua stadii:
a).stadiul compensat-sarac in simptome;
b).stadiul decompensat-cu simptomatologie zgomotoasa, decompensarea poate fi vasculara si
parenchimatoasa.

12
 Decompensarea vasculara se manifesta prin instalarea ascitei si accentuarea splenomegaliei.
Frecvent apar semne de slabiciune, fatigabilitate, astenie, inapetenta, pierdere in greutate si
subfebrilitate. Semnele fizice cele mai importante sunt hepatomegalia cu consistenta crescuta,
hipotrifia musculara, stelute vasculare, ascita, hemoroizi, eritroza palmara si plantara,
splenomegalia.

COMPLICATIILE CIROZELOR HEPATICE

MARILE SINDROAME

SINDROMUL ICTERIC
Icterul reprezinta colorarea in galben a sclerelor, tegumentelor si mucoaselor ca urmare a
depunerii bilirubinei. Cauze foarte variate pot determina aparitia icterului: icterul familial, ciroza
hepatica. cancerul hepatic, litiaza coledociana. hepatita acuta medicamentoasa.
ASCITA
Este o acumulare de lichid in cavitatea peritoneala. Lichidul poate fi seros, chilos, chiliform,
serohemoragic sau chiar gelatinos.Cantitatile mici de ascita pot fi asimptomatice, dar pe masura
ce aceasta creste, bolnavul devine constient de distensia abdominala si acuza senzatie de
plenitudine si disconfort. Cantitatile mari de ascita, in special daca abdomenul este destins, sub
tensiune, pot produce
anorexie, greata, pirozis, durere franca sau dispnee.
ENCEFALOPATIA HEPATICA
Este o suferinta cerebrala metabolica, potential reversibila, fara alteratii structurale cerebrale
notabile, care apare la subiectii cu tulburari severe ale functiei hepatice. Bolnavii prezinta
modificari de comportament, agitatie, neliniste, modificari ale afectivitatii, apatie. Tulburarea
starii de constienta imbraca o scara foarte larga, de la confuzie usoara pana la dezorientare si
coma.
SPLENOMEGALIA SI HIPERPLENISMUL

13
 Splenomegalia este de obicei rasunetul unei serii de afectiuni asupra acestui organ, prin
cresterea functiei de sechestrare si fagocitoza, prin staza vasculara sau prin procese infiltrative-
proliferative. Hipersplenismul este un sindrom caracterizat prin splenomegalie, citopenie
sangvina periferica, hiperplazia medulara a liniilor celulare periferice.
SINDROMUL HEPATO-RENAL
Este o complicatie relativ rara a unor afectiuni hepatice, care consta in aparitia unei insuficiente
renale acute prerenale.
SINDROMUL HEPATO-PULMONAR
Se exprima clinic prin dispnee, hiperventilatie, cianoza, degete hipocratice si are ca substrat
desaturarea in O2 a sangelui arterial.

HIPERTENSIUNEA PORTALA
Este un sindrom caracterizat prin cresterea presiunii in teritoriul venos insotita de deschiderea
unor colaterale porto-sistemice, sangerari la nivelul tubului digestiv, ascita si splenomegalie..
PROGNOSTICUL CIROZELOR HEPATICE
Exista mari diferente de supravietuire intre cirozele compensate si decompensate. Prognosticul
indepartat al cirozelor este intotdeauna sever. In ceea ce priveste prognosticul imediat el este mai
bun in cazurile in care ascita cedeaza rapid la repaus dieta sau diuretice.
TRATAMENTUL CIROZELOR HEPATICE
Tratamentul vizeaza indepartarea agentului etiologic, oprirea evolutiei, mentinerea starii de
compensare, prevenirea decompensarilor, prevenirea complicatiilor si tratamentul sistematizat.
Se recomanda spitalizari la 4-5 luni si in cursul decompensarilor.
Repausul
este obligatoriu la pat in cirozele decompensate;
in cirozele compensate repausul va fi relativ, pana la 14 ore pe zi;
se impune pensionarea pacientilor cu ciroze decompensate sau compensate.
Dieta
trebuie sa asigure un regim alimentar complet si bogat in vitamine;
proteinele vor fi date in proportie de 1,5 g/kgcorp/zi, aportul fiind redus in caz de
encefalopatie;
glucidele se recomanda in cantitate de 400g/zi;

14
 lipidele vor fi limitate la 60-80 g/zi, fiind preferate cele de origine vegetala.
In modul de preparare culinara se vor interzice prajelile, sosurile cu rantas. In cazurile cu ascita
se va reduce aportul de lichide, iar regimul va fi hiposodat, bogat in potasiu, fructe uscate si cu
usoara restrictie de lichide. In infectiile cailor biliare se vor face tratamente cu antibiotice sub
indicatia antibiogramei.
TRATAMENTUL CIROZEI HEPATICE COMPENSATE
Se vor evita eforturile fizice mari, alimentatia bogata in calorii 2500-3000 calorii,cu aport de
proteine. Alcoolul va fi suprimat definitiv. Se vor administra suplimente vitaminice C si B,oral
sau parenteral.
TRATAMENTUL CIROZEI HEPATICE DECOMPENSATE
Tratamentul vizeaza sindromul edematos, sindromul de insuficienta hepatica, anemia,
hemoragiile digestive, encefalopatia portala si coma hepatica.

TRATAMENTUL SINDROMULUI EDEMATOS

Repaus la pat, regim desodat, corticoterapie si diuretice tiazinice, Furosemid 40 mg., diuretice
osmolitice.
TRATAMENTUL SINDROMULUI DE INSUFICIENTA HEPATICA
Repaus la pat, dieta echilibrata cu aport suficient de proteine, vitamina K, B6 si B12, acid folic,
plasma in hemoragii difuze.
TRATAMENTUL ANEMIEI
Se realizeaza cu perfuzii de sange,acid folic,fier,corticoterapie si uneori
splenectomie.
TRATAMENTUL HEMORAGIEI DIGESTIVE:
Se face cu sange izogrup, hemostatice.In cazuri extreme se fece legatura de varice.

TRATAMENTUL ENCEFALOPATIEI PORTALE

Se reduc proteinele sub 1 gr./hgcorp. Se combate constipatia cu laxative.
TRATAMENUL COMEI HEPATICE
Inregistrarea temperaturii si a pulsului la 4-6 ore, examen zilnic general. Tratamentul prevede
tratamentul general aplicat cu orice forma de coma, plus tratament special al comei hepatice.
DIETOTERAPIA IN CIROZELE HEPATICE
Fiind vorba de o afectiune cronica grava,alimentatiei ii va reveni o importanta deosebita.In
majoritatea cazurilor,ciroticii sunt bolnavii care prezinta concomitent o denutritie de diverse
grade, care trebuie corectata. In cazul in care exista pericolul iminentei unei come hepatice, se va
15
restrange aportul de proteine. Aportul de vitamine va fi asigurat prin dieta, iar daca nu este
satisfacator se va completa cu preparate medicamentoase vitaminice.
In ciroza decompensata, cu ascita si edeme,pacientul prezinta tulburari metabolice complexe si
hormonale. De obicei pacientul prezinta o marcata denutritie proteica, care concura la producerea
edemelor. In aceasta situatie trebuie sa realizeze un aport caloric suficient, bogat in proteine si
glucide si moderat in lipide. Se va suplimenta alimentatia cu vitamine sau saruri minerale.
Alimentele permise:
carne slaba de pasare sau de vita;
branza desodata; unt sau ulei proaspat;
paine fara sare,veche de o zi;
legume cu celuloza fina;
deserturile:fructe, gemuri preparate in casa fara consarvant.
Mesele vor fi frecvente si de volum redus pentru a nu incarca stomacul, proaspete, servite la ore
regulate, frumos prezentate. O importanta deosebita in tratamentul cirozei hepatice o reprezinta
dieta. In ciroza hepatica o dieta sricta se impune atunci cand apar semnele encefalopatiei hepatice
sau ascitei.
Alimentatia ciroticului vizeaza:
restrictionarea proteinelor si alegerea corecta a tipului de proteine;
administrarea de aminoacizi;
consum adecvat de energie;
reducerea aportului de sare;
restrictie de lichide; diete usoare..

16
 CAPITOLUL IV
METODE DE LUCRU FOLOSITE IN INGRIJIREA
BOLNAVILOR CU CIROZA HEPATICA

Pentru a sudia cat mai minutios particularitatile evolutive si terapeutice ale cirozei am
considerat ideala desfasurarea acestui studiu intro sectie de gastroenterologie. Am avut in studiu
5 pacienti cu ciroza hepatica in sectia cu paturi a Spitalului Municipal Dej in perioada ianuarie-
mai 2010. Nu am intervenit in conduita terapeutica aplicata pacientilor.
In urmarirea cazurilor am folosit metode de lucru descrise de Virginia Henderson.
Procesul de nursing contine cinci etape pe care le-am parcurs in intregime si anume:
culegerea datelor;
analiza si interpretarea datelor;
planificarea ingrijirilor;
realizarea interventiilor si aplicarea lor;
evaluarea.
Culegerea datelor le-am obtinut de la bolnavi prin interviu. Din interviu am obtinut date
referitoare la bolnav, date despre modul de viata, asupra suferintei actuale si despre satisfacerea
nevoilor fundamentale.Astfel am realizat profilul pacientului. Sursele de informatii au fost

17
bolnavii, familia, membrii echipei de ingrijire, fisa medicala, foaia de observatie si biletele de
iesire anterioare, scrisori medicale.
Observarea pacientului a fost elementul principal pe care l-am folosit in culegerea
datelor.Paralel am inclus si examenul sistemelor si aparatelor prin:
examenul fizic;
examene radiologice si endoscopie;
explorari functionale;
examene uzuale de laborator.
A urmat bilantul independentei/dependentei si am recunoscut prioritatile de ingrijire.
Am formulat diagnosticul de ingrijire si am planificat interventiile autonome. Obiectivele le-am
fixat pe termen scurt, mediu si lung.
Prin interventii autonome am pozitionat bolnavii in pat intr-o pozitie odihnitoare, am ajutat la
toaleta zilnica a bolnavului, i-am invatat tehnici de relaxare Am invatat bolnavul sa-si exprime
problema lui. La indicatia medicului am facut recoltari de sange, urina si materii fecale. Am
monitorizat functiile vitale si le-am trecut in foaia de temperatura. Am urmarit alimentatia
bolnavului. Am insotit bolnavul la diferite invesigatii si am facut educatie sanitara.
Am ajutat asistenta de salon la efectuarea tratamentului. Am urmarit greutatea corporala a
bolnavului. Ultima etapa a procesului de ingrijire a fost evaluarea bolnavului. Ea s-a facut cu
regularitate la diverse intervale. La ambii pacienti rezultatele au fost satisfacatoare si au parasit
spitalul in stare ameliorata.

18
CAZUL 1
1.NUMELE SI PRENUMELE:Sz. S.
2.SEX:feminin
3.VARSTA:79 ani
4.OCUPATIA:pensionara
5.NATIONALITATE:romana
6.LIMBA VORBITA:romana
7.STARE CIVILA:vaduva, 2 copii casatoriti
8.ANTECEDENTE MEDICALE:colecistectomie cu transfuzie in urma cu 45 de ani
9.AHC:fara importanta
10.DATA INTERNARII:01.03.2010
MOTIVELE INTERNARII: cresterea in volum a abdomenului, ale membrelor inferioare;
meteorism abdominal; astenie.
DIAGNOSTC MDICAL: Ciroza hepatica, etiologie virus C, decompensat vascular; Cardiopatie
Ischemica.
ISTORICUL BOLII: Boala actuala a debutat brusc de o saptamana prin cresterea in volum a
abdomenului, edeme ale membrelor inferioare, meteorism abdominal, astenie la o pacienta cu
antecedente personale patologice de transfuzie.

19
ANALIZE DE LBORATOR:

NUMEANALIZA REZULTAT INTERVAL BIOLOGIC

Ag HBs Neg R< 0.9 neg
R 0,9-1 echivoc
R > 1,1 poz
Ac Hcv Poz R < 0,9 neg
R 0,9-1 echivoc
R > 1,1 poz
Timp Quick 23,4 12-15

CULEGEREA DATELOR PE CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE

1.A RESPIRA
Dificultate de respiratie;
Oboseala;
Astenie fizica;
Ambele hemitorace se destind ritmic;
Extremitatile uscate, calde, colorate;
Frecventa respiratorie R=17 r./min.;
Frecventa pulsului P=82 batai/min.;
T.A,=100/60 mmHg.
2 A SE ALIMENTA SI HIDRATA
Cavitate bucala cu dentitie completa;
Mucoasa bucala fara leziuni;
Reflex de deglutitie prezent;
Hidratare parenterala perfuzie i.v. cu glucoza 5 %-100 ml., solutie Ringer 500 ml.,ser
fiziologic 500 ml.;
Ingerarea alimentelor nu satisface nevoile organismului
3.A ELIMINA
Urina-4-5 mictiuni/zi,fara senzatie de durere,usturime

20
 -culoare galben deschis
Scaun-inainte de internare pacienta avea 1 scaun/zi de obicei dimineata, defecatie
spontana
-in prezent bolnava este constipata.
4.A SE MISCA,A PASTRA O BUNA POSTURA
Pacienta sta in pat in pozitie de decubit dorsal dar cu dificultate;
Pacienta solicita sa fie ajutata sa se intoarca in decubit lateral stang si drept,scimbarile de
pozitie sunt dureroase;
Absenta activitatii fizice;
Restrangerea mobilitatii
5.A DORMI,A SE ODIHNI
Pacienta se culca acasa in jurul orei 23, prezinta un somn agitat, adormind repede.
Dimineata se plange ca nu este odihnita.Adoarme in cursul zilei la amiaza; adoarme greu,
se trezeste la cel mai mic zgomot, prezinta dificultati in a readormi;
Doarme in pozitie de decubit dorsal si lateral;
Pacienta prezinta dificultati de acomodare la conditiile de spital in ceea ce priveste
somnul.
6.A SE IMBRACA SI DEZBRACA
Se schimba ori de cate ori lenjeria se pateaza;
Pacienta se imbraca si se dezbraca singura, fara ajutor;
Este ordonata si curata.
7.A-SI MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE
Prefera o temperatura ambianta 18-20 C;
Temperatura corpului in axila:D=36 C; S=37 C
8.A FI CURAT,A-SI PROTEJA TEGUMENTELE
La domiciliu pacienta face dus in fiecare seara,si 2 bai/saptamana;
Are un aspect exterior ingrijit (par tuns scurt, curat; urechi cu pavilioane curate; unghii
taiate scurt)
9.A EVITA PERICOLELE
Neliniste fata de diagnostic si tratament;
Respecta repausul impus de regimul alimentar;
Anxietate moderata cauzata de medicatie.
21
10.A COMUNICA
Pacienta vorbeste limba romana;
Comunica cu ceilalti pacienti;
Comunica cu familia;
Nu prezinta dificultati de auz,vorbire.
11.A ACTIONA DUPA CREDINTELE SALE SI VLORILE SALE
Pacienta este de religie ortodoxa;
Este credincioasa, dar merge rar la biserica;
Crede in puterea divina de vindecare.
12.A SE REALIZA
Nu acuza plictiseala;
Se antreneaza in discutii cu cei din jur;
Anterior spitalizarii ducea o viata sociala normala;
Ii place sa afle tot ce este nou;
Pacienta se acomodeaza greu cu mediul spitalicesc.
13.A SE RECREA
Ii place sa se uite la T.V.,urmareste emisiunile politice, economice;
Asculta radioul.
14.A INVATA
Pacienta doreste sa acumuleze noi cunostinte despre afectiunea sa, despre sfaturile care i
se dau de catre personalul medical si de ingrijire.

Plan de ingrijire al bolnavei Sz. S. cu Ciroza hepatica

22
NEVOIA PROBLEMA OBIECTIVE INTERVENTII INTERVENTII EVALUARE
AFECTATA PACIENTULUI AUTONOME DELEGATE
1.A respira Dificultate in a Pacienta sa Pentru ca pacienta sa Administrez oxigen pe In urma
respira datorita prezinte o respire liber pe nas voi masca bronhodilatatoare interventiilor
durerii si respiratie cu umezi aerul din salon. si antialgice la indicatia pacienta
anxietatii frecventa Pozitionarea bolnavului medicului. respira mai
manifestate prin normala. intr-o parte care sa ajute usor,dispneea
dispnee, respiratia. se reduce.
bradipnee.
2.A se Deficit de Pacienta sa fie Supraveghez pulsul, TA, Administrez pe cale Pacienta este
alimenta, a se volum lichidian echilibrata apetitul, semnele de parenterala solutii echilibrata
hidrata datorita volemic in deshidratare, scaunul. perfuzabile prescrise de volemic,nu
transpiratiilor decurs de 2-3 greutatea corporala. Fac medic. prezinta
reci, manifestate zile. bilantul zilnic intre lichidele semne de
prin adinamie, ingerate si cele eliminate. deshidratare.
neliniste.
3.A dormi,a Dificultate in a Pacienta sa aiba Respect orele de somn ale Administrez la indicatia Pacienta
se odihni se odihni un somn bolnavei, aerisesc salonul, medicului somnifere. prezinta un
datorita odihnitor din asigur o temperatura somn
anxietatii, punct de vedere adecvata. odihnitor.
durerii si calitativ si
dispneei cantitativ.
manifestata prin
insomnie.
4.A se misca Alterarea Pacienta sa-si Voi scimba pozitia bolnavei Linistesc bolnava cu Pacienta
si a avea o integritatii fizice recapete in pat la fiecare 2 ore. privire la starea sa. prezinta o
buna postura si psihice independenta de Efectuez masaj pe regiunile stare buna si
datorita miscare,increder predispuse la escare. colaboreaza
efectului bolii ea in personalul activ. Nu
manifestata prin medical. Sa nu prezinta
durere, limitarea prezinte escare escare de
miscarilor, frica. de decubit. decubit, se
deplaseaza
fara ajutor.
5.A evita Anxietate,senzat Pacienta sa Port discutii linistitoare si Folosesc metode de Starea
pericolele ie de moarte prezinte o stare incurajatoare cu bolnava,o relaxare pasiva (terapie generala a
iminenta din buna generala. educ cu privire la muzicala, masaj). bolnavei s-a
cauza lipsei de mentinereea unui mod de imbunatatit.
cunoastere a viata sanatos.
bolii manifestata
prin agitatie si
teama.
6.A-si Proces Pacienta sa Incalzesc pacienta in caz de Administrez Pacienta nu
mentine inflamator prezinte o frisoane.Administrez antipiretice:paracetamol. prezinta
temperatura datorita temperatura in lichide usor caldute,in modificari
corpului in focarului de parametrii 23mici, la intervale
cantitati ale curbei
linite normale necroza normali. regulate de timp. termice.
manifestat prin
CAUL 2
1.NUMELE SI PRENUMELE:V.P.
2.SEX:masculin
3.VARSTA:78 de ani
4.OCUPATIA:pensionar
5.NATIONALITATE:roman
6.LIMBA VORBITA:romana
7.STARE CIVILA:casatorit,are 3 copii si 4 nepoti.
8.ANTECEDENTE MEDICALE:HTA,Cardiopatie ischemica gr. IV BAV gr. I;Boala
Alzheimer;AIT recent;Ciroza hepatica cu hipersplenism;nu suporta sa manance prajeli,castraveti
murati,afumaturi.
9.AHC:fara semne clinice
10.DATA INTERNARII:01.03.2010
MOTIVELE INTERNARII:Bolnavul s-a prezentat la spital pentru dureri epigastrice
predominant a jeune;meteorism abdominal;senzatie de foame dureroasa
nocturna;epistaxis;sincopa recenta.
DIAGNOSTIC MEDICAL:Sindrom dispeptic;Ulcer;Ciroza hepatica;HTA;Boala
Alzheimer;AIT recent;Ateroscleroza stanga cerebrala.
ISTORICUL BOLII:Boala a debutat insidios de aproximativ 1 an prin dureri epigastrice a
jeune,meteorism abdominal,senzatie de foame dureroasa nocturna,epistaxis la un pacient cu
sincopa recenta.
ANALIZE DE LABORATOR:
NUME ANALIZA REZULTAT INTERVAL BIOLOGIC
Ag HBs neg R < 0,9 neg

24
 R 0,9-1,1 echivoc
R > 1,1 poz
Ac HCv poz R < 0,9 neg
R 0,9-1,1 echivoc
MCV 106,00 80,0-94,0
Timp Quck 19,7 12-15

CULEGEREA DE DATE PE CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE

1.A RESPIRA
Se destind ambele hemitorace ritmic;
Frecventa respiratorie R=15 r./min.
Puls ritmic=778 batai/min.;
T.A.=130/70 mmHg.;
2.A SE ALIMENTA SI HIDRATA
Dentitie buna conform varstei;
Mucoasa bucala faringiana fara leziuni;
Limba incarcata dimineata;
Masticatie buna;
Reflex de deglutitie prezent;
Prezinta greturi,varsaturi-dimineata;
Apetitul este normal,servseste 3 mese/zi.
3.A ELIMINA
Varsaturi apoase matinale 4/zi si 1/noaptea;
Transpiratie minima la plici;
Scaun prezent la 3 zile.
4.A SE MISCA,A PASTRA O BUNA POSTURA
Pacientul este mai putin activ;
Actiune sinergica si coordonata a aparatului locomotor si muscular.
5.A DORMI,A SE ODIHNI
Durata somnului este de circa 5 ore/noapte;
Adoarme greu,se trezeste in cursul noptii;

25
 Se plange ca nu se poate odihni corespunzator.
6.A SE IMBRACA SI DEZBRACA
Are capacitatea fizica si psihica de a se imbraca si dezbraca singur,fara ajutor;
Poarta haine curate potrivite staturii si anotimpului.
7.A-SI MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE
Temperatura corpului masurata in axila:D=36,2 C; S=36,7 C;
Pielea este usor palida,dar calduta cu transpiratie minima.
8.A FI CURAT,A-SI PROTEJA TEGUMENTELE
Pacientul se spala zilnic;
Urechi cu configuratie normala,curate;
Nas cu secretii minime;
Unghiile taiate scurt,curate
Par curat,tuns scurt.
9.A EVITA PERICOLELE
Este anxios din cauza situatiei:internare,tratament.
10.A COMUNICA
Debit verbal normal;
Comunica cu ceilalti pacienti.
11.A ACTIONA DUPA CREDINTELE SALE SI VALORILE SALE
Pacientul este un barbat credincios, de religie ortodoxa;
Este onest si are incredere in dreptatea si iertarea lui Dumnezeu.
12.A SE REALIZA
Pacientul colaboreaza cu cei din jur;
Integritate fizica si psihica.
13.A SE RECREA
Are dorinta sa fie ajutat sa se relaxeze;
Bolnavul isi petrece timpul liber in mod placut,citeste,vizioneaza diverse programe.
14.A INVATA
Este receptiv la ceea ce este nou;
Dorinta si interesul de independenta.

26
Plan de ingrijire Nursing al bolnavului V.P. cu Ciroza hepatica

27
 NEVOIA PROBLEMA OBIECTIVE INTERVENTII INTERVENTII EVALUARE
AFECTATA PACIENTULUI AUTONOME DELEGATE
1.A respira Riscul alterarii Pacientul sa Supraveghez TA, Asigur pozitia Pacientul este
circulatiei si fie echilibrat respiratia, pulsul, semisezanda pentru echilibrat
respiratiei din circulator si temperatura din 2 in 2 ore. favorizarea respiratiei. circulator si
cauza respirator. Invat pacientul sa tuseasca, Administrez medicatia respirator, Nu au
complicatiilor sa expectoreze si sa prescrisa:tonice aparut
bolii manifestate colecteze sputa. cardiace, diuretice, complicatii.
prin dispnee, vasodilatatoare,
hipotensiune hipotensoare. Urmaresc
arteriala,transpirat efectul
ii reci. medicamentelor.
2.A dormi, a se Dificultatea in a Pacientul sa Se va favoriza odihna din Se vor administra Pacientul
odihni dormi si a se beneficieze de timpul zilei prin creearea sedative la indicatia prezinta in somn
odihni datorita confortul fizic unui climat de liniste. Ofer medicului.Observ si odihnitor.
durerii,anxietatii,s si psihic pacientului o cana cu lapte notez functiile vitale si
tressului pentru a se cald inainte de culcare. vegetative,perioada
manifestat prin odihni. somn-odihna,
insomnie,oboseala comportamentul
. pacientului.
3.A se misca si Alterarea Pacientul sa-si Asigur pozitia Administrez Pacientul
a avea o buna mobilitatii fizice recapete semisezanda in repaus tratamentul reuseste sa
postura legate de deficitul independenta absolut la pat a bolnavului. tranchilizant prescris realizeze
motor si senzorial de miscare Mobilizez pacientul la 2 de medic. obiectivele
manifestata prin afectata ore.Efectuez masaj al impuse
impotenta relativ. membrelor timp de 10 deveninid mai
functionala. minute.Supravegez optimist.
miscarile active ale
bolnavului.
4.A evita Perturbarea Pacientul sa Creez un mediu optim Administrez tratament Pacientul poate
pericolele imaginii de sine. exprime pentru ca pacientul sa-si medicamentos la sa-si exprime
sentimente poata exprima emotiile, indicatia medicului. sentimentele si
pozitive legat nevoile. emotiile.
de imaginea
de sine in 5-6
zile.

5.A elimina Constipatia Pacientul sa Recomand alimente bogate Administrez la Pacientul are
poata elimina. in reziduri. Urmaresc si indicatia medicului tranzit intestinal
notez in foaia de laxative, simptomatice, prezent.
observatie consistenta si spasmolitice,
frecventa scaunelor. antimicrobiene,
fermenti digestivi,
sedative
6.A comunica Alterarea imaginii Pacientul sa Invat bolnavul sa utilizeze Administrez medicatia Pacientul are o
de sine. atinga un grad 28comunicare
mijloace de prescrisa: stare de bine
maxim de conform posibilitatilor antidepresive,anxiolitic fizic si psihic.
autonomie in sale. e, tranchilizante.
 CONCLUZII

Ciroza hepatica este definita ca o distructie avansata a celulelor hepatice metabolic active si
inlocuirea acestora cu tesut conjunctiv inactive, incapabil sa indeplineasca functia celulelor
hepatice.In faza in care este diagnosticata, ciroza hepatica, aceasta nu mai este prea mult
reversibila. Pana la ora actuala nu exista dovezi ca ciroza hepatica poate fi ameliorata sau tratata.
Infectia cronica cu virusurile hepatice B,C si consumul de alcool sunt cele mai frecvente cauze
de ciroza hepatica.Rolul alcoolului in etiologia cirozei este bine stabilit.Exista importante dovezi
epidemiologice care arata ca prevalenta cirozei se coreleaza cu cantitatea de alcool consumata.
De regula, toti etilicii dezvolta steatoza hepatica,dar nu toti fac ciroza.Unii nu depasesc stadiile

29
de steatoza, steatofibroza, premergatoare cirozei alcoolice. Regimurile carentate in proteine si
vitamine ca si cele hiperlipidice, exacerbeaza hepatotoxicitatea alcoolului.
Formele compensate in care functia de detoxifiere a ficatului este adecvata, nu exista ascita sau
encefalopatie hepatica. Bolnavul poate fi asimptomatic si sa nu existe modificari ale probelor de
laborator.
Formele decompensate se caracterizeaza prin icter, epistaxis, gingivoragii, prin lipsa factorilor
de coagulare, ascita, edeme, scaderi in greutate, sangerari din varice esofagiene, encefalopatie
hepatica si deteriorare progresiva a testelor de laborator si a starii generale a bolnavului.
Pacientul in cursul spitalizarii trebuie sa dobandeasca notiuni de educatie sanitara in ceea ce
priveste prevenirea cirozei hepatice.
Aceasta activitate face parte din activitatile proprii ale asistentei medicale care va suplini in
acest caz lipsa de cunostinte ale pacientului. Reusita acestei activitati depinde in mare masura de
puterea de convingere a asistentei, de dragostea ei fata de oameni.
Participand la ingrijirile celor doi pacienti prezenti cu ciroza hepatica, am concluzionat ca prin
acordarea unei terapii prompte si eficiente, evolutia bolii a fost favorabila si treptat pacientii au
reusit sa se integreze in societate, recapatandu-si independenta.

BIBLIOGRAFIE:

1.M.,Grigorescu-Tratat de Gastroenterologie, vol.I si II, Editura Medicala Nationala Bucuresti,

2001
2.M.,Grigorescu-Tratat de Hepatologie, Editura Medicala Nationala Bucuresti, 2004
3.Rodica Ghiuru, Anca Trifan, A. Covic-Curs de Medicina interna,vol. II.Aparat digestiv, Editura
Junimea, 2003
4.L.,Titirica-Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali, Editura
Viata M edicala Romaneasca,2003
5.Harrison-Principii de Medicina Interna editia 14, Editura Teora, Bucuresti, 2003

30
6.I., Rebedea-Boli infectioase, Editura Medicala Bucuresti, 2000
7.Borundel, C.-Tehnica ingrijirii bolnavului, Editura Medicala, 2007
8.Fodor, O.-Tratat elementar de medicina interna, Editura Dacia Cluj, 1974
9.Gluhovschi, Gh.-Ghid de ecografie abdominala, Editura Medicala Buuresti,1999
10.Ramniceanu, R.-Prognosticul bolilor interne, Editura Medicala Bucuresti,1978
11.Suteanu,S.-Diagnosticul si tratamentul bolilor interne vol.(I si II), Editura Medicala
Bucuresti,1998.
12.C.Mozes-Tehnici de ingrijire a bolnavilor, Editura Viata Romaneasca, Bucuresti, 1974.

ANEXA 1

31
ANEXA 2

32
ANEXA 3

33
34