03 - Suport de Curs Modul 2 - Ohsas

Curs de formare profesională : MANAGER/AUDITOR SISTEM DE MANAGEMENT A SĂNĂTĂ ȚII ȘI SECURITĂ ȚII OCUPA ȚIONALE
MANAGER AL SISTEMELOR DE
MANAGEMENT A SĂNĂTĂ ȚII ȘI SECURITĂ ȚII
OCUPAȚIONALE
SUPORT DE CURS
MODUL 2
SISTEMUL DE MANAGEMENT AL SĂNĂTĂȚII ȘI SECURITĂȚII OCUPAȚIONALE
BAZAT PE SERIA DE STANDARDE OHSAS 18000
NO ȚIUNI DE BAZĂ ȘI CONSIDERA ȚII GENERALE PENTRU IMPLEMENTARE ȘI CERTIFICARE
CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALĂ A ADULȚILOR
AIM CONSUL ENGINEERING

CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALĂ A ADULȚILOR AIM CONSULT ENGINEERING București Pag 1 din 132
MODULUL 2
PROIECTAREA SISTEMULUI
DE MANAGEMENT AL
SECURITĂȚII ȘI SĂNĂTĂȚII
ÎN MUNCĂ
ELABORAREA POLITICII DE
SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN
MUNCĂ
CATEGORII DE SPECIALIȘTI SSM CĂRORA LI SE ADRESEAZĂ

INFORMAȚIILE DIN ACEST MODUL DE INSTRUIRE:
OCUPAŢIA: MANAGER AL SISTEMULUI DE MANAGEMENT
SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ
Domeniul : Administraţie şi management
Cod COR 2012: 325709 (fost 242315)
Cod Standard Ocupa țional : R73
Lista unităţilor de competenţă
Unităţi de Abordare în cursul

Con ținut
competenţă de formare
Unităţi de competenţă cheie
Titlul unităţii 1 Comunicare în limba oficială
Titlul unităţii 2 Comunicare în limbi străine
Titlul unităţii 3 Competenţe de bază în matematică,
ştiinţe şi tehnologie Nivel 4
Titlul unităţii 4 Competenţe informatice
Titlul unităţii 5 Competenţa de a învăţa Studii superioare
Titlul unităţii 6 Competenţe sociale şi civice
Titlul unităţii 7 Competenţe antreprenoriale
CUPRINS: Titlul unităţii 8 Competenţa de exprimare culturală
Unităţi de competenţă generale
Titlul unităţii I Dezvoltarea profesională MODUL 1
Unităţi de competenţă specifice
Elaborarea politicii de securitate şi MODUL 1, MODUL
Titlul unităţii 1
sănătate în muncă 2
Proiectarea sistemului de
MODUL 1, MODUL
Titlul unităţii 2 management al securităţii şi sănătăţii
2
în muncă
Implementarea sistemului de
MODUL 1, MODUL
3
în muncă
Monitorizarea sistemului de
MODUL 1, MODUL
4
în muncă
Îmbunătăţirea sistemului de
MODUL 1, MODUL
5
în muncă
Securitatea şi sănătatea în muncă reprezintă ansamblul de activităţi

instituţionalizate având ca scop asigurarea celor mai bune condiţii în
desfăşurarea procesului de muncă, apărarea vieţii, integrităţii fizice şi psihice,
sănătăţii lucrătorilor şi a altor persoane participante la procesul de muncă.
Sistemul de management al securităţii şi sănătăţii în muncă reprezintă o
parte a sistemului de management al unei organizaţii, utilizată pentru
dezvoltarea şi implementarea politicii de securitate şi sănătate în muncă şi
pentru managementul riscurilor profesionale.
OCUPAŢIA: AUDITOR DE SISTEM DE MANAGEMENT PENTRU

SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA
Scopul Modulului 2
Grupa majora 3 - Tehnicieni si alti specialisti din domeniul tehnic
este de a oferi cunostinte si abilitati in
vederea coordonarii activitatilor de auditSubgrupa majora 32 - Tehnicieni si asimilati in domeniul sanatatii
pentru sistemul de management al
Grupa minora 325 - Alti specialisti in domeniul sanatatii, asimilati
sanatatii si securitatii ocupationale atat in
numele propriei organizatii cat si pentru
Grupa de baza 3257 - Inspectori in domeniul protectiei mediului si sanatatii
terti, in conformitate cu standardele
ocupationale, asimilati
OHSAS 18001 si ISO 19011.
Cod COR 2012: 325711 (fost 242315)
Ocupatia de auditor de sanatate si Cod Standard Ocupa țional : R68
securitate ocupationala se refera la
auditorii care efectueaza audituri in
domeniul sanatatii si securitatii
ocupationale, atat interne cat si externe La finalul programului de formare profesională, participan ții vor fi capabili:
(de secunda si terta parte).
•Sa realizeze o evaluare a riscurilor de accidentare pe baza unei
metodologii dezvoltate
•Sa identifice cerintele standardului de referinta;

•Sa identifice particularităţile procesului de audit al sistemului de
management al sănătăţii şi securităţii ocupationale;
•Sa planifice si sa realizeze un proces de evaluarea a conformarii cu

legislaţia;
•Sa demonstreze deprinderile necesare auditorilor;

In momentul de fata, aceasta ocupatie
este solicitata in mod special de firmele/
organizatiile care isi proiecteaza si •Sa puna in practica competentele dobândite, pe baza unor exemple
implementeaza sistemul de management reale de audit si a unei experienţe practice de audit.
al sanatatii si securitatii ocupationale in
vederea certificarii. Certificarea
personalului in acest domeniu este •Sa planifice, sa implementeze si sa evalueze un sistem de
cerinta obligatorie de standard ( vezi management al sănătăţii şi securităţii ocupationale;
cerintele 4.4.1 si 4.4.2 din standardul
international OHSAS 18001:2008
AUDITOR DE SISTEM DE MANAGEMENT PENTRU SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA
Competentele profesionale:
o Comunicarea interpersonala
o Munca in echipa
o Planificarea activitatii de audit
o Analiza preliminara a documentatiei sistemului de management de sanatate si securitate ocupationala
o Desfasurarea auditului
o Conducerea auditului
o Raportarea rezultatelor
Obiectivul principal al instruirii: Dobandirea cunostintelor si abilitatilor necesare ocupa ției de Auditor pentru sistemul de
management al sanatatii si securitatii ocupationale
Obiectievele specifice :
La sfarsitul instruirii participantii trebuie să fie capabili:
o sa caracterizeze conceptul de audit pentru sistemul de management al sanatatii si securitatii ocupationale
o sa cunoasca si sa aplice principiile standardului ISO 19011:2011
o sa evalueze si sa aprecieze conformitatea sistemului de management al sanatatii si securitatii ocupationale fata de

standardul de referinta SR OHSAS 18001:2008
o sa realizeze organizarea activitatilor de audit al sistemului de management al sanatatii si securitatii ocupationale
o sa conduca procesul de audit
o sa intocmeasca documentele specifice activitatii de audit
o sa inregistreze si sa raporteze rezultatele auditului
Caracteristicile auditului de Securitate şi Sănătate în Muncă :
Prin audit se înţelege procesul sistematic, independent şi documentat în scopul obţinerii de dovezi de audit
şi evaluarea lor cu obiectivitate, pentru a determina măsura în care sunt îndeplinite criteriile de audit.
Auditul securităţii şi sănătăţii în muncă (S.S.M.) se

efectuează la cererea angajatorului, în vederea respectării
prevederilor art. 12 alin. (1) al secţiunii 4 – Obligaţii ale
Angajatorilor din Legea nr. 319/2006 .
Auditul S.S.M. este o componentă a evaluării S.S.M. şi este necesar în vederea diagnosticării
sistematice a stării de conformitate a sistemului de management a organizaţiei, în raport cu prevederile
legale in domeniul S.S.M.
Auditul S.S.M. este considerat un instrument esenţial pentru realizarea obiectivelor angajatorilor în
domeniul calităţii securităţii şi sănătăţii în muncă. Scopul principal al auditului SSM este de a evalua acţiunile
corective necesare pentru eliminarea deficienţelor şi pentru a identifica căile de îmbunătăţire a sistemului de
management de securitate şi sănătate în muncă.
Auditul S.S.M. implică evaluarea elementelor sistemului de muncă:

Mijloace de Producţie – Mediu de Muncă – Sarcina de Muncă – Executant.
De asemenea, auditul S.S.M. implică evaluarea aspectelor legate de implementarea prevederilor

legale în domeniul S.S.M. legate de:
 Legea nr. 319/2006, norma metodologică de aplicare a acesteia, publicată prin H.G. nr. 1425/2006
si hotărârile de guvern care transpun în legislaţia română Directivele Europene prevăzute de
articolul 137 din Tratatul de la Amsterdam (articolul 118A din Tratatul de la Roma);
 Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor şi H.G. de aplicare a acesteia
(domeniu reglementat);
 Prevederile SR OHSAS 18001:2008;
 Prevederile legale aplicabile produselor în

domeniul voluntar stabilit prin reguli tehnice,
specificaţii tehnice, ghiduri de bună practică etc.
TIPURI DE AUDIT DUPĂ SCOPUL FINAL DETERMINAT DE REFEREN ȚIAL
Audit de conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniul S.S.M. , în această categorie intrând:

 Audituri de conformitate a locurilor de muncă în raport cu prevederile Legii nr. 319/2006, a
hotărârilor de guvern referitoare la cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă care trebuie
asigurate lucrătorilor la locurile de muncă şi după caz a altor reglementări aplicabile;
 Audituri de conformitate a echipamentelor de muncă în raport cu

cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă care trebuie asigurate
lucrătorilor la utilizarea echipamentelor de muncă;
 Audituri de conformitate a produselor (realizate) cu specificaţiile de

proiectare şi execuţie a produsului, cerinţele de calitate tehnice şi de securitate
a muncii.
Auditul sistemului de management S.S.M. al organizaţiei , în această categorie intrând audituri

preliminare, efectuate înaintea auditului de certificare al sistemului de management al S.S.M.
PROIECTAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL SECURITĂȚII

ȘI SĂNĂTĂȚII ÎN MUNCĂ
planul anual de masuri in domeniul SSM si fondul de cheltuieli necesar

Model
Masuri Este cazul? Fonduri alocate / an
Masuri tehnice Sisteme, aparate si dispozitive de combatere a riscurilor mecanice, electrice, chimice, termice, biologice etc.
Sisteme, aparate si dispozitive de imbunatatire a microclimatului
Sisteme si instalatii de ventilatie industriala
Sisteme si dispozitive de combaterea zgomotului si vibratiilor
Sisteme de imbunatatirea iluminatului
Sisteme si dispozitive pentru combaterea radiatiilor ionizante si electromagnetice
Aparate si dispozitive pentru combaterea electricitatii statice
Aparatura de semnalizare si control pentru noxe
Aparate si dispozitive pentru prevenirea exploziilor, incendiilor si autoaprinderilor
Materiale si sisteme de semnalizare, avertizare
Masuri pentru imbunatatirea conditiilor de munca
Sisteme de protectie in subteran (diguri, usi de aeraj, baraje, instalatii de degazare, umectare, aparate de salvare etc.)
Proiectarea sau reproiectarea locurilor de munca si a tehnologiilor sub aspectul SSM
Masuri organizatorice Instruirea, formarea si perfectionarea personalului in domeniul SSM
Testarea medicala si psihologica a personalului
Autorizarea personalului
Evaluarea riscurilor la locul de munca
Certificarea echipamentelor tehnice si a echipamentelor individuale de protectie
Optimizarea procedurilor si metodelor de lucru
Proiectarea si reproiectarea ergonomica a locurilor de munca
Materiale de instruire, testare si informare
Organizarea de conferinte, consfatuiri in domeniul SSM
Elaborarea de norme specifice si instructiuni proprii de SSM
Publicatii in domeniul SSM
Echipament individual de protectie si de lucru
Masuri igienico-sanitare Alimentatie speciala pentru cresterea rezistentei organismului
Materiale igienico – sanitare
Aparatura si substante pentru dezinsectie si deratizare
Unguente, alifii si alte substante pentru intretinerea si protectia pielii
Statii de salvare mobile

Amenajarea de spatii pentru depozitarea provizorie a reziduurilor industriale nocive care pot infecta aerul, apa sau solul
Amenajarea de spatii fixe sau mobile pentru protejarea angajatilor impotriva conditiilor meteorologice necorespunzatoare
Aparate si spatii pentru reanimare, in sectoarele unde exista pericole deosebite (sectorul chimic, minier, forestier, prospectiuni
geologice, statii de inalta tensiune etc.)
Canalizari si colectoare speciale pentru apa contaminata se evacueaza din filtrele umede utilizate pentru retinerea
substantelor radioactive
Instalatii de aerosoli si ultraviolete
Gratare din lemn in incaperile de lucru in care pardoselile se umezesc in permanenta sau sunt executate din materiale cu
inertie termica
Amenajarea de hidranti, fantani arteziene si rezervoare cu solutii neutrilizante pentru spalare, in locurile de munca unde exista
pericol de arsuri cu substante chimice
Instalatii de apa carbogazoasa pentru sectiile cu microclimat cald
Instalatii de pulverizarea apei pe suprafata radianta
Instalatii de oprire a patrunderii gazelor toxice, din sistemele de canalizare, in cladirile sub care trec
Izolarea spatiului de lucru (crearea de spatii climatizate) pentru mentinerea microclimatului in limita valorilor admisibile
Posturi de prim ajutor, la locurile de munca care prezinta pericole de accidente de munca si imbolnaviri profesionale
Caravane medicale autopurtate
Cheltuieli pentru asigurarea igienei corporale a salariatilor, in intreprinderile fara bai proprii si in care prin procesele de munca
se produce murdarirea corpului
Dotarea cu aparatura si mobilier pentru punctele sanitare si dispensarele medicale de intreprindere
Dotarea cu aparatura necesara controlului medical al personalului, controlul dozimetric individual, inclusiv pentru laboratoarele
de pneumoconioza
Amenajarea si dotarea posturilor de prim ajutor pentru asistenta de urgenta, pentru interventie si reducerea extinderii
contaminarii, in locurile de munca unde se manipuleaza surse de radiatii sau unde exista radiotoxicitate mare sau foarte mare
Amenajarea de bai sau dusuri si vestiare pentru imbracamintea proprie angajatilor cat si pentru echipamentul de protectie
Amenajari speciale pentru pastrarea surselor de radiatii ionizate in vederea prevenirii iradierii si contaminarii radioactive
Statii de salvare mobile (auto), dotate cu aparate si materiale corespunzatoare in sectorul minier si in alte sectoare de
activitate unde este necesar
Responsabilii cu activitatea de SSM si cu activitatea de PSI
Conditiile necesare a fi indeplinite de catre lucratorii responsabili cu activitatea de SSM difera dupa cum acestia sunt:
- lucratori desemnati de angajator pentru desfasurarea activitatii de SSM si lucratori responsabili SSM in cadrul serviciului intern de
prevenire si protectie;
- conducatori ai serviciilor interne de prevenire si protectie organizate la nivelul angajatorilor.
La acest moment legislatia aplicabila in domeniu nu prevede indeplinirea unor raportat la data de 01.01.2012, ci la ordinul ministrului muncii
familiei si protectiei sociale de care face vorbire HG 955/2010 care nu a fost adoptat pana la acest moment. Astfel, vom distinge intre
conditiile necesare a fi indeplinite de persoanele responsabile cu activitatea de SSM in raport de momentul aparitiei acestui ordin care odata
intrat in vigoare va modifica si conditiile minime cerute de lege.
Asadar, in concordanta cu prevederile art. II din HG 955/2010 , pana la aparitia ordinului ministrului muncii familiei si protectiei sociale
mentionat in acest articol sunt aplicabile dispozitiile art. 47 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in
munca nr. 319/2006, aprobate prin HG 1425/2006 astfel cum au fost modificate si completate prin HG 955/2010 , respectiv desemnarea
responsabililor cu activitatile de SSM conform nivelurilor de pregatire, mediu si superior, cu indeplinirea conditiilor prevazute in art. 49 si 50
din norme.
Odata cu aparitia ordinului mentionat in art. II din HG 955/2010 , art. 47, 49 si 50 din normele metodologice se vor abroga urmand sa devina
aplicabile dispozitiile art. 51 indice 1-51 indice 3 din normele metodologice aprobate prin HG 1425/2006 , astfel cum au fost modificate prin
HG 955/2010.
Prin urmare, pana la momentul aparitiei ordinului ministrului muncii, familiei si protectiei sociale care sa aprobe cerintele minime de pregatire
si formare in domeniul securitatii si sanatatii in munca/continutul minim al programelor-cadru necesare pentru ocupatiile specifice din
domeniul securitatii si sanatatii in munca prevazute la art. 51 indice 1 din normele metodologice aprobate prin HG 1425/2006 , cu
modificarile si completarile ulterioare, conditiile pentru a putea desfasura activitatea de lucrator desemnat de angajator pentru desfasurarea
activitatii de SSM sau, dupa caz, conducator al serviciului intern de prevenire si protectie sunt cele stipulate de art. 49, respectiv in art. 50
din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, aprobate prin HG 1425/2006 , cu
modificarile si completarile ulterioare.
Distingem trei situatii si indeplinirea unor conditii distincte, dupa cum persoana este lucrator desemnat cu activitatea de SSM, conducator al
serviciului intern de prevenire si protectie ori lucrator responsabil cu activitatea de SSM in cadrul acestui serviciu.
1. Conditiile necesare pentru lucratorul desemnat de angajator:

Astfel, la acest momen cerintele minime de pregatire in domeniul SSM pentru lucratorul desemnat sunt cele specificate de art. 49 din norme,
respectiv:
a)studii in invatamantul liceal filiera teoretica in profil real sau filiera tehnologica in profil tehnic;
b)curs in domeniul securitatii si sanatatii in munca, cu continut minim conform celui prevazut in anexa nr. 6 lit. B, cu o durata de cel putin 80
de ore.
Indeplinirea acestor cerinte se atesta prin diploma de studii si certificatul de absolvire a cursului.
Suportul de curs destinat programelor de formare profesionala in domeniul securitatii si sanatatii in munca cuprinde:
1. cadrul legislativ general referitor la securitatea si sanatatea in munca;
2. criterii generale pentru evaluarea riscurilor;
3. organizarea activitatilor de prevenire si protectie;
4. actiuni in caz de urgenta: planuri de urgenta si de evacuare, prim ajutor;
5. elaborarea documentatiilor necesare desfasurarii activitatii de prevenire si protectie;
6. evidente si raportari in domeniul securitatii si sanatatii in munca.
Total: 80 de ore.
Dupa aparitia OMMFPS lucratorul desemnat va trebui sa indeplineasca cel putin conditiile minime prevazute de prevederile art. 51 indice 1
lit. a) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, cu modificarile si completarile
ulterioare.
Astfel, ocupatia specifica necesara efectuarii activitatilor de prevenire si protectie va fi de tehnician in securitate si sanatate in munca, iar
cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca corespunzatoare acestei ocupatii sunt:
a) studii in invatamantul liceal filiera teoretica in profil real sau filiera tehnologica in profil tehnic;
b)program de formare pentru ocupatia de tehnician in securitate si sanatate in munca, de cel putin 80 de ore.
Indeplinirea acestor cerinte se atesta prin diploma de studii si certificatul de absolvire a programului de formare profesionala corespunzator.
2. Cerintele necesare pentru conducatorul de serviciu intern de prevenire si protectie:

Daca in conformitate cu marimea intreprinderii activitatea in domeniul securitatii si sanatatii in munca (SSM) trebuie sa se realizeze prin
serviciul intern de prevenire si protectie, atunci conducatorul serviciului intern de prevenire si protectie trebuie sa indeplineasca la acest
moment (pana la aparitia ordinului MMFPS) cerintele prevazute la art. 50 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii
securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, aprobate prin HG 1425/2006 astfel cum au fost modificate si completate prin HG 955/2010.
La acest moment, cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca pentru conducatorul serviciului intern de
prevenire si protectie sunt urmatoarele:
a) absolvirea, in domeniile fundamentale: stiinte ingineresti, stiinte agricole si silvice, cu diploma de licenta sau echivalenta, a ciclului I de
studii universitare, studii universitare de licenta, ori a studiilor universitare de lunga durata sau absolvirea cu diploma de absolvire a studiilor
universitare de scurta durata;
b)curs in domeniul securitatii si sanatatii in munca, cu continut minim conform celui prevazut in anexa nr. 6 lit. B, cu o durata de cel putin 80
de ore;
c)absolvirea cu diploma sau certificat de absolvire, dupa caz, a unui program de invatamant postuniversitar in domeniul securitatii si
sanatatii in munca, cu o durata de cel putin 180 de ore.
Indeplinirea cerintelor se atesta prin diploma de studii si certificatele de absolvire a cursurilor prevazute la lit. b) si c).
Cerinta minima prevazuta la lit. b) si c) este considerata indeplinita si in situatia in care persoana a obtinut o diploma de master sau doctorat
in domeniul securitatii si sanatatii in munca.
Suportul de curs destinat programelor de formare profesionala in domeniul securitatii si sanatatii in munca cuprinde:
1. cadrul legislativ general referitor la securitatea si sanatatea in munca;
2. criterii generale pentru evaluarea riscurilor;
3. organizarea activitatilor de prevenire si protectie;
4. actiuni in caz de urgenta: planuri de urgenta si de evacuare, prim ajutor;
5. elaborarea documentatiilor necesare desfasurarii activitatii de prevenire si protectie;
6. evidente si raportari in domeniul securitatii si sanatatii in munca.
Total: 80 de ore.
Dupa aparitia OMMFPS conducatorul serviciului intern de prevenire si protectiee va trebui sa indeplineasca cel putin conditiile minime
prevazute de prevederile art. 51 indice 1 lit. b) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr.
319/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.
Astfel, ocupatia specifica necesara pentru a conduce serviciul intern va fi de expert in securitate si sanatate in munca.
Cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca corespunzatoare acestei ocupatii sunt:
a)studii universitare de licenta absolvite cu diploma, respectiv studii superioare de lunga sau de scurta durata absolvite cu diploma de licenta
ori echivalenta in domeniile fundamentale: stiinte ingineresti, stiinte agricole si silvice;
b)program de formare profesionala pentru ocupatia de expert in securitate si sanatate in munca, de cel putin 80 de ore;
c)curs postuniversitar in domeniul securitatii si sanatatii in munca, cu o durata de cel putin 180 de ore, sau masterat/doctorat in acest
domeniu.
Indeplinirea cerintelor se atesta prin diplomele de studii si certificatul de absolvire a programului de formare profesionala corespunzator.
3. Conditiile necesare pentru lucratorii responsabili cu activitatea de SSM din cadrul serviciului intern de prevenire si protectie:
In privinta acestora, conditiile necesare a fi indeplinite la acest moment sunt cele la art. 49 din normele metodologice, la fel ca in cazul
lucratorilor desemnati, iar dupa aparitia ordinului vor trebui sa indeplineasca cel putin conditiile minime prevazute de prevederile art. 51
indice 1 lit. a) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, cu modificarile si
completarile ulterioare.
Asadar, in functie de situatie astfel cum au fost prezentate anterior, studiile necesare pentru desfasurarea activitatii de SSM sunt:
- fie studii in invatamantul liceal filiera teoretica in profil real sau filiera tehnologica in profil tehnic;
- fie studii superioare absolvite in stiinte ingineresti, stiinte agricole si silvice.
In ceea ce priveste activitatea in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor (PSI) art. 12 din Legea 307/2006 privind apararea impotriva
incendiilor prevede in alin. (1) ca autoritatile administratiei publice centrale si celelalte organe centrale de specialitate, Consiliul General al
Municipiului Bucuresti, consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, judetene sau locale, institutiile publice si operatorii economici
au obligatia sa angajeze cel putin un cadru tehnic sau personal de specialitate cu atributii in domeniul apararii impotriva incendiilor, atestati
potrivit metodologiei elaborate de Inspectoratul General. Ocupatiile de cadru tehnic si personal de specialitate cu atributii in domeniul
apararii impotriva incendiilor sunt definite pe baza standardelor ocupationale aprobate conform legislatiei in vigoare.
Asadar, atestarea cadrelor tehnice cu atributii in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor sau personalului de specialitate cu atributii in
domeniul apararii impotriva incendiilor pentru operatorii economici se face pe baza standardelor ocupationale care identifica ansamblul
competentelor si nivelurilor de performanta cerute pentru practicarea profesiei si a metodologiei de atestare elaborata de Inspectoratul
General pentru Situatii de Urgenta.
In privinta formarii profesionale a cadrelor tehnice/personalului de specialitate cu atributii in domeniul apararii, Legea 307/2006 privind
apararea impotriva incendiilor stabileste conditii diferite, in functie de destinatarii obligatiei de angajare a cadrele tehnice/personalului de
specialitate cu atributii in domeniul apararii impotriva incendiilor.
Astfel, in concordanta cu art. 26 alin. (2) din Legea 307/2006 , formarea si evaluarea cadrelor tehnice/personalului de specialitate cu atributii
in domeniul apararii impotriva incendiilor, desemnate/desemnat la nivelul autoritatilor administratiei publice centrale, ministerelor si celorlalte
organe centrale de specialitate, se realizeaza de unitatile abilitate in conditiile legii, iar certificarea competentei profesionale se realizeaza de
Centrul National pentru Securitate la Incendiu si Protectie Civila autorizat la Centrul National de Formare Profesionala a Adultilor.
In schimb, formarea, evaluarea si certificarea competentei profesionale a cadrelor tehnice/personalului de specialitate cu atributii in
domeniul apararii impotriva incendiilor in cadrul Consiliului General al Municipiului Bucuresti, consiliilor locale ale sectoarelor municipiului
Bucuresti, consiliilor judetene si locale, institutiilor si operatorilor economici se realizeaza in centre de formare si evaluare abilitate prin lege,
pe baza standardelor ocupationale recunoscute la nivel national.
Metodologia de atestare a cadrelor tehnice din ministere, de la organele administratiei publice centrale si locale, precum si a personalului
tehnic al agentilor economici si institutiilor, cu atributii de indrumare, control si constatare a incalcarii legii in domeniul prevenirii si stingerii
incendiilor a fost aprobata prin Ordinul ministrului de interne 90/2001. Potrivit acestei metodologii atestarea cadrelor tehnice cu atributii de
PSI se realiza de marile unitati si unitatile Corpului Pompierilor Militari.
OMI 90/2001 privind metodologia de atestare a cadrelor tehnice PSI a fost abrogat de OMAI 58/2009, astfel incat in prezent pot deveni
cadre tehnice PSI persoanele care urmeaza cursurile de formare profesionala organizate de firme autorizate in acest sens ca furnizori de
formare profesionala in sistemul de formare profesionala a adultilor conform OG 129/2000 acreditat de CNFPA. Ocupatia cadru tehnic cu
atributii in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor face parte din grupa majora 5 din Clasificarea Ocupatiilor din Romania (cod COR
541902), astfel incat pentru dobandirea competentelor necesare in acest domeniu nu sunt solicitate studii superioare, fiind suficiente studiile
medii. In privita duratei cursurilor de formare profesionala, aceasta este stabilita prin contractul incheiat cu furnizorul autorizat de formare
profesionala. La acest moment nu sunt prevazute alte conditii necesare a fi indeplinite incepand cu 01.01.2012.
Angajatorii sunt obligati sa elaboreze instructiuni proprii de securitatea muncii, pentru completarea si/sau aplicarea
reglementarilor de securitate si sanatate in munca, tinand seama de particularitatile activitatilor si ale locurilor de munca aflate
in responsabilitatea lor.
MODELE DE INSTRUCTIUNE
PROPRIE-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Aproba Director General
INSTRUCTIUNE PROPRIE DE SECURITATE SI SANATATE A MUNCII IN SECTORUL AUTO
1. Obiect Stabilirea normelor interne specifice activitatii de conducator auto, obligatorii pentru toti lucratorii care desfasoara
activitatea in cadrul unitatii
2. Scop Eliminarea sau diminuarea pericolelor de accidentare si/sau imbolnavire profesionala, existente in cadrul acestei
activitati.
3. Cadrul legal de referinta al instructiunii proprii

- Legea securitatii si sanatatii in munca 319/2006;
- Normele metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca 319/2006;
- Codul rutier si regulamentul de aplicare.
4. Componentele sistemului de munca
4.1 Forta de munca Participantii la procesul muncii sunt persoane de specialitate, angajate cu contract individual de munca in
conformitate cu prevederile Legii nr. 53/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si personalul care efectueaza
servicii pe baza de contracte civile de prestari servicii, care presteaza activitatea de conducator auto.
4.2 Sarcina de munca Activitatile prestate sunt:

- transport persoane pe baza de grafic orar stabilit de conducerea unitatii;
- transport persoane pe baza de comunicare verbala din partea conducatorului direct al locului de munca; activitati de parcare-
garare a mijloacelor auto, atat pe drumurile publice, cat si in parcul auto al unitatii;
- transport de marfuri de mic tonaj (maxim…..tonaj) pe drumurile publice, conform dispozitiilor conducatorului direct al locului
de munca.
4.3 Mijloace de munca utilizate (utilaje si materiale folosite) Echipamentele folosite sunt mijloace auto din dotare, care sunt
echipate conform dispozitiilor conducatorului direct al locului de munca.
4.4 Mediul de munca Activitatea se desfasoara in mediu exterior, deschis, pe drumurile publice, iar in unele cazuri activitatea
se poate desfasura in incinta unor unitati , imobile, etc.
5. Reguli pentru realizarea in deplina securitate a activitatii de serviciu
5.1 Reguli referitoare la mijlocul de transport si conduita in trafic In scopul desfasurarii activitatii in deplina securitate a muncii,
salariatii care desfasoara activitatea de conducator auto sunt obligati sa respecte urmatoarele prevederi:
a) conducerea autovehiculelor este permisa conducatorilor auto numai in conditiile prevazute de regulamentul privind circulatia
pe drumurile publice si de instructiunile si dispozitiile in vigoare emise de Ministerul Transporturilor;
b) conducatorii auto nu vor face nici un fel de reparatii sau remedieri la autovehiculele aflate in folosinta;
c) orice anomalie in functionare sau defectiune constatata se va aduce la cunostinta personalului abilitat;
d) autovehiculul nu va fi tractat, impins sau deplasat prin alte mijloace; va fi parcat regulamentar dupa care se va lua legatura
cu cei in drept;
e) pentru a asigura buna functionare a autovehiculelor in parcurs si pentru a evita defectiunile si accidentele, autovehiculele
trebuie sa indeplineaca urmatoarele conditii tehnice:

o dispozitivul de pornire automata sa fie in stare de functionare;
o volanul sa nu aiba joc mai mare de 15 grade;
o piesele mecanismului de directie sa nu prezinte defectiuni si uzuri (jocuri la articulatii, etc..);
o puntea din fata, precum si puntea (puntile) din spate, sa nu prezinte deformari sau alte defectiuni la elementele de fixare din
cadrul autovehiculului;
o elementele de suspensie sa nu prezinte defectiuni;
o rulmentii rotilor sa nu aibe jocuri care depasesc limitele stabilite in prescriptiile tehnice de functionare a acestora;
o sistemul de alimentare al autovehiculelor sa nu aiba scurgeri de carburant sau fisuri, fiind interzise orice fel de improvizatii;
o rezervorul de carburant sa fie prevazut cu capac bine fixat si asigurat pentru a nu se deschide in timpul mersului iar
suporturile de sustinere si colierele de fixare ale rezervorului sa nu prezinte fisuri;
o instalatia electrica sa fie in perfecta stare; sunt interzise legaturile improvizate, cablurile neizolate, sigurantele necalibrate,
lipsa capacelor de protectie, etc, care pot provoca scurt circuit;
o bateria de acumulatoare sa fie in buna stare, bine fixata;
o releele regulatoare de tensiune si de curent sa fie bine reglate si izolate fata de exterior pentru a evita scurt circuitele;
o sistemele de franare sa fie reglate corect si sa fie in perfecta stare de functionare;
o jantele si cercurile elastice nu trebuie sa prezinte deformatii ca urmare a uzurii si a loviturilor, jantele sa fie bine fixate cu
piulitele respective;
o teava de evacuare a gazelor arse va fi in buna stare, fara fisuri sau garnituri defecte si va fi prevazuta cu amortizor de
zgomot (toba de esapament);
o parbrizul si celelalte geamuri ale autovehiculului sa fie in buna stare si curate.
f) conducatorii auto au obligatia ca, pentru asigurarea conditiilor tehnice ale autovehiculelor, sa verifice inainte de plecarea in
cursa:
o instalatia de alimentare cu carburant, instslatia electrica, instalatia de evacuare a gazelor arse, instalatia de incalzire,
sistemul de directie, semnalizare, rurale si franare care trebuie sa fie in stare corespunzatoare si fara improvizatii;
o existenta si integritatea fizica si functionala a oglinzilor retrovizoare;
o usile sa fie in stare buna de functionare.
g) in inventarul autovehiculului tebuie sa se gaseasca:
o manometru pentru verificarea presiunii pneurilor;
o trusa medicala de prim ajutor;
o cric corespunzator tonajului autovehiculului incarcat;
o 2 triunghiuri reflectorizante;
o stingator;
o veste reflectorizante.
h) in timpul mersului, conducatorii auto sunt obligati sa nu angajeze discutii cu ceilalti calatori, sa nu aiba preocupari cae ar
putea sa le distraga atentia, sa nu foloseasca telefoanele mobile.
5.2 Reguli privind marfurile transportate

a) la manevrarea, pozitionarea si fixarea autovehiculelor pentru incarcare – descarcare, conducatorii auto vor respecta
prevederile normelor de securitate a muncii specifice locurilor de munca respective;
b) inainte de inceperea operatiilor de incarcare – descarcare a unui mijloc de transport, acesta va fi asigurat contra deplasarii
necomandate;
c) alegerea mijloacelor ajutatoare pentru operatiile de incarcare – descarcare, transport materiale se va face in functie de felul
si greutatea materialului, de natura terenului, a cailor de circulatie si a conditiilor de transport;
d) conducatorii auto vor supraveghea ca incarcatura sa fie repartizata uniform pe platforma sau in incinta autovehiculelor,
precum si respectarea tonajului si a gabaritului;
e) conducatorul autovehiculului care efectueaza transportul va verifica la plecarea in cursa si pe parcurs modul cum a fost
legata incarcatura; se interzice plecarea acestuia in cursa daca se constata ca incarcatura nu a fost legata corespunzator;
f) asezarea marfurilor in autovehicule se va face astfel incat sa fie asigurata stabilitatea lor in timpul transportului;
g) este interzis sa se transporte in caroseria sau in cabina autovehiculului, persoane care se afla in stare de ebrietate;
h) se interzice urcarea sau coborarea persoanelor in timpul mersului;
i) se interzice accesul la locul de incarcare - descarcare al autovehiculelor, persoanelor care nu au nici o atributie la aceste
operatii;
j) incarcarea cu materiale a autovehiculului va fi astfel facuta incat conducatorul auto sa aiba vizibilitatea necesara in mers si
posibilitatea supravegherii parcursului;
k) conducatorul auto nu va efectua controlul tehnic sau repararea autovehiculului in timpul incarcarii sau descarcarii acestuia.
Intocmit, ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ INSTRUCTIUNI PROPRII

DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA SPECIFICE ACTIVITATII DE PRELUCRARE AUTOMATA A DATELOR
Aceste instructiuni se aplica activitatilor din unitatile de informatica (centrele,oficiile si statiile de calcul electronic) ,activitatilor
de birou ce presupun lucrul cu echipamente electronice pentru prelucrarea automata a datelor,inclusiv activitatilor desfasurate
la videoterminale. Lucratorii care urmeaza sa desfasoare activitati la echipamentele de calcul,vor fi incadrati la posturile de
lucru numai dupa efectuarea examenelor medicale obligatorii prevazute de reglementarile in vigoare ale Ministerului Sanatatii,
inclusiv a examenului medical oftalmologic.
Examenul medical se va realiza periodic, in conformitate cu prevederile 10310x234k legislatiei in vigoare si ori de cite ori
lucratorii acuza simtomele vizuale sau generale posibil a fi determinate de exercitarea profesiunii.
In cazul in care, la controlul medical oftalmologic se constata ca nu pot fi utilizati ochelari de corectie obisnuiti, lucratorii vor fi
dotati cu mijloace de corectie speciale, adecvate sarcinii de munca.
-conducerea unitatii (societatii) va asigura informarea lucratorilor asupra tuturor aspectelor de securitate si sanatate derivate
din cerintele desfasurarii activitatilor,precum si asupra masurilor aplicabile la locul de munca;
-lucratorii vor fi instruiti in utilizarea echipamentului de calcul inainte de inceperea activitatii si ori de cite ori se modifica
organizarea sau dotarea locurilor de munca;
-lucratorii vor fi instruiti special asupra necesitatii amenajarii ergonomice a locului de munca si asupra pozitiilor corecte pe care
trebuie sa le adopte in timpul lucrului;
-conducerea unitatii ( societatii ) va planifica si organiza activitatile de prelucrare automata a datelor astfel incat activitatea
zilnica in fata ecranului sa alterneze cu alte activitati;
-in cazul in care alternarea nu este posibila, se vor acorda pauze suplimentare fata` de cele obisnuite. Pentru a pastra o
pozitie de lucru confortabila si pentru a evita reflexiile si efectul de orbire,utilizatorul trebuie sa incline, sa basculeze sau sa
roteasca ecranul oricare ar fi inaltimea ochilor deasupra planului de lucru, si anume:
-inaltimea optima a centrului ecranului treebuie sa corespunda unei directii de privire inclinate intre 10 si 20 grade sub planul
orizontal care trece la nivelul ochilor;
-inaltimea tastaturii trebuie sa asigure in timpul utilizarii un unghi intre brat si antebrat de minimum 90 grade;
-in pozitia asezat, distanta dintre planul de lucru si suprafata de sedere trebuie sa fie cuprinsa intre 200 si 260 mm;
-ecranul, suportul de documente si tastatura trebuie amplasate la distante aproximativ egale fata de ochii utilizatorului,
respectiv 600, 150 mm;
-videoterminalele vor fi astfel amplasate incat directia de privire sa fie paralela cu sursele de lumina (naturala si artificiala);
-posturile de munca la videoterminale vor fi amplasate intre sirurile de corpuri de iluminat din incaperea de lucru;
-videoterminalele vor fi amplasate la distanta fata de ferestre
-suprafetele vitrate nu trebuie sa fie situate in fata sau spatele utilizatorului . Conductorii electrici si cablurile trebuie ss
respecte urmstoarele conditii;
-sa nu prezinte risc de electrocutare la trecerea pe planul de lucru sau pe sol;
-sa aiba o lungime suficienta pentru a se adapta la nevoile reale si previzibile ale utilizatorilor, inclusiv in cazul unei
reamenajari a incaperii;
-sa asigure accesul usor iar intretinerea sa se efectueze fara intreruperea activitatii;
-cablajul trebuie sa corespunda intregului domeniu de reglare a planului de lucru;
-conductorii electrici nu vor traversa caile de acces fara a fi protejati impotriva deteriorarilor mecanice. Obligatii privind
exploatarea echipamentelor de calcul :
-se interzice lucratorului sa utilizeze echipamentele de calcul pe care nu le cunosc si pentru care nu au instruirea necesara;
-punerea sub tensiune a tablourilor de distributie va fi efectuata numai de catre personalul autorizat in acest scop;
-se interzice personalului de deservire a echipamentelor de calcul sa intervina la tablourile electrice, prize, stechere, cordoane
de alimentare, grupuri stabilizatoare, instalatii de climatizare sau la orice alte instalatii auxiliare specifice;
-la punerea sub tensiune a calculatoarelor electronice se vor respecta, in ordine,urmatoarele prevederi :
-verificarea temperaturii si umiditatii din sala;
-verificarea tensiunii la tabloul de alimentare;
-punerea sub tensiune a unitatii centrale prin actionarea butonului de pe panoul unitatii centrale;
-punerea sub tensiune a echipamentelor periferice prin actionarea butoanelor corespunzatoare de pe panourile de comanda,
in succesiunea indicata in documentatia tehnica a calculatorului;
-scoaterea de sub tensiune a calculatoarelor se va face in succesiunea inversa celei prevazute la punerea sub tensiune;
-se interzice indepartarea dispozitivelor de protectie ale echipamentelor de calcul;
-se interzice efectuarea oricarei interventii in timpul functionarii echipamentului de calcul;
-se interzice continuarea lucrului la echipamentul de calcul atunci cind se constata o defectiune a acestuia;
-remedierea defectiunilor se va realiza numai de catre personalul de intretinere autorizat;
-se interzice conectarea echipamentelor de calcul la prize defecte sau fara legatura la pamant;
-inlocuirea sigurantelor la instalatiile electrice se va face numai de catre personalul autorizat in acest scop;
-se interzice fumatul in incaperile cu volum mare de domente;
-se interzice consumul alimentelor pe masa suport a calculatorului sau deasupra tastaturii;
-in timpul lucrului la videoterminale,se va evita purtarea ochelarilor colorati;
-pentru evitarea reflexiilor difuze sau speculare se vor utiliza filtre antireflexii.
Intretinerea si repararea echipamentelor de calcul :

-orice reparatie a echipamentului de calcul se va efectua in conformitate cu prevederile 10310x234k din documentatia tehnica
a calculatorului;
-inainte de inceperea oricarei lucrari de reparatie se vor verifica sculele, dispozitivele de lucru si echipamentul individual de
protectie adecvat riscurilor existente;
-se interzice curatarea sau ungerea echipamentelor in timpul functionarii acestora;
-suprafetele ecranelor videoterminaleleor se vor curata periodic de depunerile de praf sau amprente digitale, pentru a nu se
reduce vizibilitatea;
-conducatorul (seful) locului de munca impreuna cu personalul care lucreaza la echipamentele electrice vor verifica permanent
imposibilitatea atingerii pieselor aflate normal sub tensiune ( carcase intacte si la locul lor, capace inchise, izolatia cablurilor
nedeteriorata etc.);
-se interzice interventia la instalatiile electrice a persoanelor necalificate in meseria de electrician si neautorizate;
SERVICIU EXTERN DE PREVENIRE SI PROTECTIE

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
INSTRUCTIUNI PROPRII NR. DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA IN LABORATOARELE DE PATISERIE SI

COFETARIE
1. SCOP Prezentele instructiuni au ca scop instituirea de masuri privind promovarea imbunatatirii securitatii si sanatatii in
munca a lucratorilor, stabileste principii generale referitoare la activitatea desfasurata in laboratoarele de patiserie si cofetarie.
Prevenirea riscurilor profesionale, protectia sanatatii si securitatea lucratorilor eliminarea factorilor de risc si accidentare
consultare, participarea echilibrata potrivit legii, instruirea lucratorilor si a reprezentantiilor lor, precum si directiile generale
pentru implementarea acestor principii..
2. DOMENIU Prezentele instructiuni se aplica in cadrul ________________________referitor la activitatea desfasurata in

laboratoarele de patiserie si cofetarie.
3. DOCUMENTE DE REFERINTA
- Legea 319/2006 – Securitatii si sanatatii in munca.
- Hotararea de Guvern nr.1425/30.oct.2006 – Hotarare pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor
Legii securitatii si santatii in munca nr.319/2006.
- Hotararea de Guvern nr.1146/30.sept.2006 – Hotararea privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in
munca de catre lucratori a echipamentelor de munca.
- Legea 307/12.07.2006 privind apararea impotriva incendiilor.
- Hotararea de Guvern nr.1048/9 aug.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori
a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca.
4. RESPONSABILITATI :
41. Muncitor (executant) Fiecare lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea, in conformitate cu pregatirea si instruirea sa,
precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incat sa nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire
profesionala atat propria persoana, cat si alte persoane care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului
de munca.
La locul de munca lucratorii au urmatoarele obligatii:

a). sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, echipamentele de transport si alte mijloace de
productie;
b). sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa utilizare, sa il inapoieze sau sa il puna la locul
destinat pentru pastrare;
c). sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara a dispozitivelor de
securitate proprii, in special ale masinilor, aparaturii, uneltelor, instalatiilor tehnice si cladirilor si sa utilizeze corect aceste
dispozitive.
d). sa comunice imediat angajtorului si/sau lucratorilor desemnati orice situatie de munca despre care au motive intemeiate sa
o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie.
e). sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoana.
f). sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, atat timp cat este necesar, pentru a face posibila realizarea
oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari, pentru protectia sanatatii si securitatii
lucratorilor.
g). sa coopereze atat timp cat este necesar, cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, pentru a permite angajatorului sa se
asigure ca mediul de munca si conditiile de lucru sunt sigure si fara riscuri pentru securitate si sanatate, in domeniul sau de
activitate.
h). sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii in munca si masurile de aplicare a
acestora.
i). sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari.
j). sa cunoasca si sa respecte masurile de aparare impotriva incendiilor, stabilite de administrator, conducatorul institutiei,
proprietar, producator sau importator, dupa caz. k). sa intretina si sa foloseasca, in scopul pentru care au fost realizate dotarile
pentru apararea impotriva incendiilor, puse la dispozitie de administrator, conducatorul institutiei, proprietar producator sau
importator.
l). sa respecte normele de aparare impotriva incendiilor, specifice activitatilor pe care le organizeaza sau le desfasoara.
m). sa nu afecteze modificari neautorizate si fara acordul scris al proprietarului, al proiectantului initial al constructiei,
instalatiei, echipamentului, dispozitivului sau mijlocului de transport utilizat ori al unui expert tehnic atestat potrivit legislatiei in
vigoare.
n). sa aduca la cunostinta administratorului, conducatorului institutiei sau proprietarului, dupa caz, orice defectiune tehnica ori
alta situatie care constituie pericol de incendiu.
o). sa respecte regulile si masurile de aprare impotriva incendiilor, aduse la cunostinta, sub orice forma, de administrator sau
de conducatorul institutiei, dupa caz.
p). sa utilizeze substantele periculoase, instalatiile, utilajele, masinile, aparatura si echipamentele, potrivit instructiunilor
tehnice, precum si celor date de administrator sau de conducatorul institutiei, dupa caz.
r). sa nu efectueze manevre nepermise sau modificari neautorizate ale sistemelor si instalatiilor de aparare impotriva
incendiilor.
s). sa comunice, imediat dupa constatare, conducatorului locului de munca orice incalcare a normelor de aparare impotriva
incendiilor sau a oricarei situatii stabilite de acesta ca fiind un pericol de incendiu, precum si orice defectiune sesizata la
sistemele si instalatiile de aparare impotriva incendiilor. t). sa coopereze cu salariatii desemnati de administrator, dupa caz,
respectiv cu cadrul tehnic specializat, care are atributii in domeniul apararii impotriva incendiilor, in vederea realizarii masurilor
de aparare impotriva incendiilor.
u). sa actioneze, in conformitate cu procedurile stabilite la locul de munca, in cazul aparitiei oricarui pericol iminent de
incendiu.
v). sa furnizeze persoanelor abilitate toate datele si informatiile de care are cunostinta, referitoare la producerea incendiilor.
5. CONDITII GENERALE Art. 5.1. – Activitatile ce se desfasoara in structurile de servire a mesei sunt legate de aprovizionarea
cu marfa, depozitarea acesteia, prepararea alimentelor in bucatarii si laboratoare de cofetarie-patiserie, precum si servirea
acestora in saloane sau in alte locuri destinate acestui scop. Art. 5.2. – Pentru desfasurarea activitatii in conditii de igiena si de
securitate a muncii, spatiile de productie pentru prepararea alimentelor trebuie organizate in functie de volumul activitatii si in
functie de tehnologiile din productia culinara. Art. 5.3. – Resturile menajere nerecuperabile sau nefolositoare rezultate din
procesul de rpoductie si din operatia de servire a clientilor se vor colecta in saci din material plastic, in recipiente etanse,
confectionate din materiale rezistente, evacuarea facandu-se inainte ca acestea sa depaseasca capacitatea de depozitare sau
sa intre in descompunere.
Art. 5.4. – Unitatile de alimentatie publicas care au sectii de productie trebuie sa-si stabileasca o zona pentru depozitarea
gunoiului menajer care sa fie la distanta mare de locul alimentar si amenajat conform normelor sanitare. Art. 5.5. – La
instalarea, exploatarea, intretinerea si repararea utilajelor, aparatelor, precum si a altor echipamente tehnice folosite in
alimentatia publica (restaurante, cantine, bufete, barurti, etc.) se vor respecta urmatoarele :
- tehnologia stabilita prin documentatia elaborata de proiectant sau cea indicata prin cartea tehnica, privind exploatarea
utilajelor, instalatiilor, aparatelor, etc.;
- prevederile documentatiei tehnice emise de furnizor referitoare la cunoasterea componentei, a caracteristicilor tehnice si
functionale precum si a conditiilor de executie, montaj si receptie, a mijloacelor tehnice din dotare;
- prevederile documentatiei tehnice referitoare la periodicitatea si conditiile tehnice de efectuare a verificarilor si reparatiilor;
- instructiunile tehnice specifice fiecarui mijloc de productie, privind exploatarea acestuia;
- exploatarea mijloacelor din dotare numai cu aparatura de masura, control si automatizare prevazuta.
Art. 5.6. – Personalul din bucatarii (bucatari, ajutori de bucatari si bucatari auxiliari) este obligat sa poarte echipamentul de
protectie si de lucru prevazut de normative.
Art. 5.7. –In bucatarii sau in alte spatii de pregatire la cald este interzis lucrul fara asigurarea ventilarii incaperilor.
Art. 5.8. – Curatirea locului de munca se va efectua ori de cate ori este necesar pentru prevenirea alunecarii persoanelor in
zona de lucru.
Art. 5.9. – Lucratorii din bucatarie trebuie sa fie instruiti asupra modului de utilizare a agregatelor la care lucreaza (masini de
gatit, roboti, marmite cu aburi, tigai basculante, friteuza, cuptoare de diferite tipuri, etc.) pentru prevenirea accidentelor.
Art.5.10. – Eventualele defectiuni ce apar in functionarea unor agregate, roboti de bucatarie, etc., vor fi remediate numai de
catre persoane calificate, de specialitate: mecanici, electricieni, etc.

Art.5.11. – Personalul din bucatarie va purta incaltaminte bine fixata pe picior; este interzisa folosirea incaltamintei tip papuc
(neasigurata la calcai).
Art.5.12. – Este interzisa asezarea pe pardoseli a vaselor cu lichide fierbinti, pentru prevenirea accidentelor prin oparire.
Art.5.13. – Vasele ce se folosesc la prepararea meniurilor si ustensilele se vor pastra in mod ordonat pe rafturi.
6. LABORATORUL DE COFETARIE – PATISERIE Art. 6.1. – Exploatarea utilajelor si instalatiilor cu care este dotata cofetaria-
patiseria (malaxoare, mixere, roboti universali, cuptoare electrice si cu gaze, etc.) se va face numai de catre persoane
instruite, conform prevederilor cartilor tehnice respective. Art. 6.2. – Persoanele care manevreaza semipreparatele si
preparatele in camerele sau dulapurile frigorifice vor evita trecerea brusca de la cald la rece, pentru prevenirea imbolnavirilor.
UTILAJE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA

1. – Utilajele actionate electric se vor exploata si respectiv instala in conformitate cu standardele pentru aparatele electrice de
gatit.
2. – Este interzisa folosirea utilajelor fara echipamentul electric de comanda-control in stare de functionare, prevazut de
proiectant.
3. – Manevrarea tuturor intrerupatoarelor sau comutatoarelor se va face cu mainile uscate.
4. – In situatii de exces de umiditate, manevrarea se va efectua cu manusi electroizolante si de pe platforme electroizolante
sau de pe covoare din cauciuc.
CUPTOARE PENTRU COPT SI FIERT

1. – Cuptoarele incalzite cu gaze vor fi exploatate conform prevederilor instructiunilor elaborate de fabrica producatoare.
2. – Cuptoarele electrice se vor exploata respectand prevederile din cartea tehnica (in functie de tipul acestora si a
prevederilor specifice pentru utilizarea energiei electrice).
3. – Daca la utilizare temperatura manerelor de manevrare a diferitelor usi o depaseste pe cea din mediile normale, acestea
vor fi confectionate din materiale izolante.
4. – Burlanele pentru evacuarea emanatiilor rezultate in timpul procesului de copt vor fi racordate la cosurile de fum care
trebuie sa fie curatate periodic.
5. – Manevrarea tavilor si a produselor supuse procesului de coacere la temperaturi ridicate, se va efectua cu ajutorul
materialelor izolante (manusi cu palma de azbest, bucati de panza).
6. – Incaperile in care sunt amplasate cuptoarele vor fi dotate cu instalatii de ventilatie locala si generala, pentru asigurarea
unui climat conform prevederilor legale.
CUPTOR CU MICROUNDE
1. – Este interzisa introducerea obiectelor din metal in cuptor.
2. – Este interzisa pornirea cuptorului cu misrounde cu usa deschisa.
3. – Este interzisa scurtcircuitarea cu demontarea dispozitivelor de siguranta.
4. – Este interzisa acoperirea cu diferite obiecte a usii precum si acumularea de murdarie pe suprafata de protectie a acestuia.
5. – Defectiunile tehnice ce apar in functionarea cuptorului cu microunde vor fi remediate numai de catre personal specializat.
ROBOTUL UNIVERSAL PENTRU BUCATARII SI COFETARII

1. – Este interzisa mointarea dispozitivelor anexe pentru efectuarea operatiilor dorite, fara ca masina sa fie decuplata, in
prealabil, de la reteaua de alimentare cu energie electrica (tablou de comanda).
2. – Dupa fixarea dispozitivului-anexa, masina se pune in functiune in gol pentru a se verifica daca aceasta a fost montata
corect.
3. – Pe timpul lucrului masina va fi supravegheata in permanenta de catre un lucrator instruit pentru folosirea acesteia, iar la
aparitia unei functionari anormale va actiona butonul de oprire.
4. – La terminarea operatiilor la robot, acesta se deconecteaza de la butonul de oprire si de la automatul de pornire.
5. – Este interzis a se demonta dispozitivul (anexa) inainte de deconectarea mecanica si electrica a masinii.
6. – Dispozitivele anexe ce au fost folosite se vor spala, usca si depozita in dulapul masinii.
MALAXORUL PENTRU FRAMANTAT SI AMESTECAT

1. – Amplasarea malaxorului se va face respectand distantele care sa permita alimentarea si golirea acestuia cu usurinta.
2. – Alimentarea sau golirea cuvei malaxorului se va face cu masina oprita.
3. – Este interzis sa se iuntroduca mainile sau alte ustensile in cuva malaxorului, in timpul functionarii.
4. – Este interzisa utilizarea malaxorului fara aparatoare de protectie la cuva.
5. – Inainte de introducere in cuva malaxorului compozitia ce urmeaza a fi prelucrata (carne, aluat, etc.) va fi controlata pentru
inlaturarea eventualelor unelte, corpuri tari, ce ar putea ramane in continutul acesteia.
6. – Este interzisa curatarea masinii fara a fi deconectata de la reteaua de alimentare.
MIXER FIX PENTRU MAIONEZE SI CREME

1. – Masina se instaleaza de catre un specialist care trebuie sa respecte prevederile standardelor de electrosecuritate, ale
utilizarii energiei electrice, precum si prevederile privind distanta fata de alte utilaje.
2. – Este interzisa interventia la masina pentru inlaturarea unor defectiuni precum si pentru curatarea acesteia in timpul
functionarii.
3. – Pentru remedierea unor defectiuni precum si pentru montarea si demontarea sculelor la axul de actionare, masina se va
deconecta, in prealabil, de la reteaua de alimentare, prin actionarea intrerupatorului.
4. – Cuva malaxorului va fi prevazuta cu manere pentru manevrare si va fi bine fixata pe batiul masinii cu cleme basculante
pentru impanare.
5. – Sistemul de antrenare (motor-axul sculei) va fi protejat cu o aparatoare fixata prin suruburi care nu se va indeparta decat
in situatia interventiilor pentru remedierea unor defectiuni.
6. – Este interzisa functionarea mixerului fara aparatoare in zona activa a sculelor
(batatoare).---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
ANTET SOCIETATE Aprobat Nr. inreg………. …………….
IP NR……….INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATEA MUNCII PENTRU UTILIZAREA AUTOSTIVUITOARELOR

( ELECTRO - MOTOSTIVUITOARE )
Instructiunile proprii pentru utilizarea autostivuitoarelor au fost elaborate tinand cont de reglementarile existente in domeniul
securitatii muncii precum si pe baza studierii proceselor de munca si stabilirii pericolelor specifice, astfel incat, pentru fiecare
pericol, normele sa cuprinda cel putin o masura de prevenire la nivelul fiecarui element component al procesului de munca.
Structura acestor prevederi este facuta pe tipuri de lucrari, pentru fiecare tip de lucrare prevederile urmarind o succesiune
logica, corespunzatoare modului de actiune al executantului in procesul de lucru. Respectarea continutului acestei instructiuni
nu absolva persoanele juridice si persoanele fizice, implicate in procesul de munca, de raspunderile, conform legislatiei in
vigoare, pentru lipsa de prevedere si asigurare a oricaror altor masuri de securitate a muncii, adecvate conditiilor concrete de
desfasurare a activitatii respective.
1. Continut, scop
1. Instructiunile proprii pentru utilizarea autostivuitoarelor, cuprind masuri de prevenire a accidentelor de munca.
2. Masurile de prevenire cuprinse in prezentele instructiuni au ca scop eliminarea factorilor periculosi existenti in sistemul de
munca, propriu fiecarui element component al acestuia (executant sarcina de munca mijloace de productie mediu de munca).
2. Domeniul de aplicare Prezentele instructiuni se aplica pentru activitatile de depozitare si manipulare care necesita utilizarea
autostivuitoarelor. Prevederile prezentelor instructiuni se aplica cumulativ cu prevederile celorlalte acte normative din domeniul
securitatii si sanatatii in munca.
3. Incadrarea si repartizarea personalului pe locuri de munca

1. Varsta persoanelor admise la exploatarea autostivuitoarelor va fi de minim 18 ani.
2. Personalul admis la exploatarea autostivuitoarelor va fi numit prin decizie de conducerea societatii, dupa ce a fost instruit,
testat din prevederile prezentelor instructiuni proprii si autorizat intern conform procedurii de autorizare interne din punct de
vedere al securitatii muncii. Instructajul de protectie a muncii se va face pe faze in conformitate cu prevederile cap V din
Normele metodologice de aplicare ale Legii nr 319/2006. Durata intre doua instructaje va fi de 1(luna).
4.Organizarea locului de munca si a activitatilor

1. Incarcaturile formate din lazi, butoaie, cutii etc. trebuie astfel stivuite incat sa nu se deplaseze pe platforma in timpul
transportului; in spatiile goale trebuie introduse pene de lemn, sarcina asigurandu-se apoi cu lantul.
2.Incarcatura care se ridica sau se transporta trebuie sa fie uniform distribuita pe latimea furcilor, iar centrul de greutate al
acesteia nu trebuie sa depaseasca 500 mm de la coloana de ridicare a furcilor.
3. In cazul in care apare tendinta de pierdere a stabilitatii autostivuitorului prin ridicare a rotilor din spate, se va cobori imediat
sarcina pe sol.
4. Inainte de coborarea in carcaturii se va examina cu atentie terenul pe care urmeaza a se aseza sau stivui incarcatura.
5. Introducerea sau scoaterea furcii de sub sarcina sau palet, trebuie facuta lent, fara smucituri si cu viteza redusa.
6. In cazul in care incarcatura impiedica vizibilitatea conducatorului, acesta va fi dirijat de o alta persoana.
7. Este interzisa incarcarea autostivuitoarelor peste limita admisa a capacitatii de ridicare.
8. Pentru prinderea ( agatarea ) sarcinilor de carligul autostivuitoarelor dotate cu asemenea dispozitive, trebuie folosit numai
personalul instruit si autorizat in acest scop.
9. Manevrele in zona de lucru trebuie facute cu viteza redusa si cu multa atentie, numai dupa ce conducatorul utilajului s-a
asigurat ca nu sunt persoane in apropiere. 10. Este interzisa manipularea sarcinii de catre muncitori, cand aceasta este
suspendata pe furci. 11. Circulatia autostivuitoarelor se va face pe caile de acces stabilite si marcate in acest scop. Pentru
evitarea deraparii, caile de acces vor fi curatate permanent de urme de uleiuri, carburanti si noroi, iar in timpul iernii se vor
presara cu nisip si sare pentru evitarea ghetii si poleiului.
12. Viteza de deplasare a autostivuitorului trebuie adaptata la conditiile drumului. Aceasta nu va depasi 10 km/h pe caile de
acces, 5 km/h in interiorul magaziilor si 2-3 km/h in locurile inguste.
13. In locurile in care isi desfasoara activitatea grupuri de persoane, in caz de aglomeratie, la trecerea pe langa usi, la curbe,
la trecerea prin porti, se va micsora viteza de deplasare si se vor emite semnale acustice.
14. Este interzisa urcarea sau coborarea din autostivuitor in timpul mersului.
15. Deplasarea autostivuitoarelor se va face numai in sensul inainte. Mersul inapoi este permis numai pentru efectuarea
intoarcerilor, iesirilor din locuri inguste si din vagoane, precum si la coborarea cu sarcina a pantelor.
16. In timpul transportului cu autostivuitorul precum si la ridicarea paletului incarcat la nivelul compartimentului liber din rastel,
muncitorii trebuie sa stea la o distanta de minimum 2,5 m si in nici un caz sub sarcina ridicata.
17. Este interzis transportul cu autostivuitorul prin tarare directa a materialelor sau utilajelor, cu exceptia celor prevazute cu
sanie.
18.Transportarea paletilor suprapusi este permisa numai daca sunt asigurate: stabilitatea sarcinii, pilotarea si vizibilitatea. Nu
trebuie depasita capacitatea de ridicare.
19. Este interzisa ridicarea sau coborarea sarcinilor in timpul deplasarii autostivuitorului.
20. Este interzisa folosirea autostivuitorului pe terenuri accidentate si/sau nerezistente.
21.Coborarea cu sarcina se va face cu spatele, sarcina fiind mentinuta in pozitie inclinata inapoi. Daca inclinatia pantei este
mai mica decat inclinatia maxima a cadrului, se poate cobori in mers inainte, cu sarcina complet inclinata spre inapoi si
asigurata cu lant. In ambele cazuri, circulatia se va face cu viteza redusa, cu actionarea progresiva a franei.
22.Deplasarea autostivuitorului cu sau fara sarcina este admisa numai pe drumuri netede si cu cadrul in pozitie de transport.
Deplasarea se va face cu sarcina la cel mult 200-300 mm de la sol iar cadrul dispozitivului de ridicat va fi inclinat inapoi astfel
incat sa se asigure o stabilitate corespunzatoare a sarcinii.
23.Deplasarea autostivuitorului cu sarcina ridicata la mai mult de 300 mm de la sol este permisa numai la operatia de stivuire
si se va executa numai in fata stivei.
24.Transportul carburantilor cu autostivuitorul este permis numai in butoie metalice. Este interzis transportul lichidelor
inflamabile, indiferent de cantitati, in vase descoperite.
25.In depozite, magazii, vor fi folosite numai autostivuitoare a caror capacitate si gabarit permit patrunderea si manevrarea lor
in spatii mici si numai daca acestea sunt special pregatite pentru lucrul in interior si nu pot deveni surse de incendiu.
26.Sarcinile de greutate si volum mare trebuie transportate direct pe furcile utilajului, luandu-se masuri suplimentare de
asigurare contra caderii sau alunecarii, precum si masuri de interzicere a stationarii si circulatiei persoanelor in raza de
manevra a autostivuitorului.
27. Autostivuitoarele cu stare tehnica necorespunzatoare sau care prezinta defectiuni la cadrul de ridicare a sarcinii nu vor fi
admise in exploatare.
28. In cazul in care se constata unele defectiuni in functionarea autostivuitoarelor ( zgomote suspecte, scantei la
electromotoare precum si alte fenomene neobisnuite in functionarea mecanismului de actionare hidraulica sau electrica sau in
cazul altor ansamble ), conducatorii sunt obligati sa opreasca lucrul si sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca
starea de fapt. Lucrul se va incepe numai dupa inlaturarea deficientelor constatate.
29. Presiunea aerului in pneuri trebuie sa corespunda cu cea prevazuta de cartea tehnica in functie de starea drumurilor sau a
platformelor pe care urmeaza sa lucreze utilajul si de conditiile atmosferice.
30. Motostivuitoarele cu esapare libera a gazelor vor fi folosite numai in depozite deschise, neacoperite sau in hale prevazute
cu ventilatie; functionarea in spatii inchise care nu indeplinesc conditia de ventilatie de mai sus este permisa numai daca
motostivuitoarele sunt prevazute cu dispozitive de epurare a gazelor.
31. Este interzisa sporirea contragreutatilor cu scopul de a ridica si transporta sarcini a caror greutate depaseste capacitatea
de ridicare a autostivuitorului.
32. Este interzisa pornirea unui autostivuitor prin impingere cu furcile de catre alt autostivuitor.
33. Este interzisa pornirea motorului autostivuitorului daca acesta s-a oprit datorita unei defectiuni, avand sarcina ridicata.
34. Este interzisa pornirea sau franarea brusca a autostivuitorului cu sarcina ridicata, pentru a se evita rasturnarea utilajului.
35. Este interzisa utilizarea autostivuitoarelor fara instalatie de semnalizare acustica, optica precum si fara sistem de iluminat
pentru lucrul pe timpul noptii sau pe ceata.
36. Periodic, pe baza graficului si a instructiunilor de exploatare, se va revizui starea de functionare a autostivuitoarelor si in
special, sistemul de ridicare, de franare, de directie, de semnalizare si stabilitatea.
37. Lucrarile de reparatii ale autostivuitoarelor se vor executa numai in ateliere specializate, de catre personal calificat.
38. Parcarea autostivuitoarelor se va face la o distanta mai mare de 2,5 m de sina de cale ferata.
39. Conducatorul autostivuitorului va avea asupra sa autorizatia de conducere.
40. Conducatorul autostivuitorului este obligat inaintea inceperii lucrului, sa controleze starea tehnica a utilajului, sa verifice
daca sistemul hidraulic este corespunzator facand probe de ridicarea-coborare a unei sarcini in functie de capacitatea masinii,
precum si de inclinarea inainte - inapoi a cadrului.
41. Conducatorul autostivuitorului va verifica, inainte de inceperea lucrului daca nu sunt pietre sau alte corpuri tari intre
cauciucuri. Scoaterea acestora nu se va face prin lovire cu ciocanul sau levierul, ci prin demontarea rotii laterale.
42. Conducatorilor de autostivuitoare le este interzisa stationarea in zona de actiune a mijloacelor de ridicat.
43. Conducatorii de autostivuitoare trebuie sa respecte urmatoarele:
a. sa nu transporte persoane in cabine, pe scarile si partile laterale ale acesteia, pe lest, pe furci, pe paletele goale sau
incarcate;
b. sa asigure stabilitatea si siguranta incarcaturii;
c. sa nu permita persoanelor straine sa conduca utilajul;
d. sa evite pornirea sau oprirea brusca, pentru a preveni caderea sarcinilor sau rasturnarea utilajului;
e. la intrarea-iesirea din depozite sau magazii, precum si la trecerea pe langa o persoana sa semnalizeze acustic.
44. In timpul deplasarii conducatorul autostivuitorului va pastra fata de utilajul din fata o distanta care sa-i permita, in cazul in
care acesta opreste sau isi schimba directia de mers, evitarea unei coliziuni.
45. Este interzis sa se conduca autostivuitorul cu o singura mana.
46. Pentru a evita deraparea, conducatorii de autostivuitoare care circula pe caile de circulatie aflate in aer liber, trebuie sa
foloseasca lanturile antiderapante din dotare.
47. Conducatorului de autostivuitor ii este interzis sa angajeze discutii in timp ce manevreaza utilajul.
48. Se interzice conducatorului sa paraseasca utilajul cu sarcina ridicata. In caz de nevoie, la parasirea utilajului, se va lasa
sarcina pe sol, se va trage frana de mana si se va scoate cheia din contact.
49. In cazul in care autostivuitorul se defecteaza, avand sarcina ridicata, inainte de remedierea defectiunilor, conducatorul
trebuie sa ia masuri de inlaturare a persoanelor din zona periculoasa.
50. Este interzisa ridicarea persoanelor cu autostivuitorul.
51. Se interzice conducatorului sa manipuleze autostivuitorul sand pe sol langa acesta.
52. Conducatorii de motostivuitoare care transporta incarcaturi inflamabile trebuie sa verifice daca:
a. esapamentul este montat in partea din spate si este prevazut cu parascantei si aparatoare metalica:
b. exista mijloace corespunzatoare de stingere a incendiilor, in functie de natura incarcaturii transportate:
c. pe partile laterale, in fata si in spatele utilajului este scris, cu litere vizibile ,, PERICOL DE FOC ".
53. La terminarea lucrului sau ori de cate ori conducatorul paraseste autostivuitorul, acesta il va asigura contra deplasarii, in
special atunci cand este oprit in panta, prin tragerea franei de mana si introducerea manetei in una din treptele de viteza.
Intocmit,
1. 1. ORGANIZATIA INTERNATIONALA DE STANDARDIZARE

2. PREZENTAREA SR EN ISO 19011:2011 “GHID PENTRU AUDITAREA SISTEMELOR DE MANAGEMENT” (principiile de
auditare, coordonarea programului de audit si efectuarea auditurilor sistemelor de management, evaluarea competentei persoanelor
implicate in procesul de audit, auditorii si echipele de audit)
3. SISTEMUL DE MANAGEMENT AL SANATATII SI SECURITATII OCUPATIONALE (asemanari si deosebiri intre standardele de

mediu si sanatate si securitate ocupationala)
4. CERINTELE STANDARDULUI SR OHSAS 18001:2008 (prezentarea si explicarea cerintelor standardului de mediu)
5. EFECTUAREA AUDITULUI SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL SANATATII SI SECURITATII OCUPATIONALE (analiza

documentatiei de sistem, raportarea constatarilor, planificarea auditului, intocmirea documentelor de audit, tehnici de comunicare, tehnici de
colectare a dovezilor de audit, evaluarea conformitatii sistemului cu standardul de referinta, elaborarea concluziilor auditului si intocmirea
raportului de audit)
Locatia unde se desfasoara cursul:

Sediul SUN CERT – Constanta, Bd. Tomis, Nr. 476, Et.2, Birou Nr.3 – Cladirea GMD Automobile
Grup tinta: 8-10 persoane
Programul cursului:
Cursul dureaza 3 zile(joi-sambata);
Examenul de absolvire va consta intr-o proba practica (aplicatie cu tematica stabilita ) si o proba teoretica (test grila).
Lectori:
Ing. Marieta Papacostea – Conducator Serviciu Extern SC WORK SAFETY & PROTECTION SRL; Auditor extern OHSAS acreditat
IRCA; Evaluator de risc de accidentare si imbolnaviri profesionale; Evaluator de risc de incendiu; Formator si Evaluator de
Competente Profesionale acreditat in educatia adultilor – cu o experienta de 20 ani in domeniul sanatatii si securitatii
ocupationale, situatiilor de urgenta si protectiei mediului in diverse domenii de activitate economica.
Taxa curs:
Taxa include taxa de inscriere, taxa de participare, sustinerea cursului, mapa de curs, suport de curs, cd cu legislatia de mediu
actuala, analiza evaluarii de conformare cu legislatia de mediu aplicabila pentru fiecare participant in functie de domeniul de
activitate, pauzele de cafea, examenul final de evaluare cu comisia CNFPA, eliberarea certificatelor de absolvire.
Pentru participarea la doua sesiuni de formare, sau pentru participarea a cel putin 2 cursanti de la aceeasi organizatie, se acorda o
reducere de 10%.
Se accepta achitarea taxei de curs in mai multe transe (50% pana in prima zi de curs si restul de 50% pana la sustinerea examenului
de absolvire).
Politica de securitate şi sănătate ocupaţională

a Ministerului Administraţiei şi Internelor
Politica în domeniul securităţii şi sănătăţii ocupaţionale a Ministerului Administraţiei şi
Internelor, ca parte integrantă a politicii instituţiei noastre, este de a îmbunătăţi continuu condiţiile
de muncă şi de a preveni riscurile profesionale, în condiţiile respectării cerinţelor legislaţiei în
vigoare.
Obiectivele privind securitatea si sănătatea în instituţia noastră sunt:
1 respectarea cerinţelor legale referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă; menţinerea
condiţiilor de lucru pentru care s-a obţinut autorizaţia de funcţionare şi înştiinţarea structurii
emitente în cazul modificării condiţiilor iniţiale; autorizarea exercitării meseriilor şi a profesiilor
conform reglementărilor în vigoare; dezvoltarea şi aplicarea soluţiilor optime referitoare la
securitate şi sănătate, conform normelor, standardelor şi reglementărilor specifice de securitate a
muncii în activităţile instituţiei, prin a căror aplicare să fie eliminate sau reduse la minimum
riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională a personalului;
2 identificarea, evaluarea, eliminarea sau controlul factorilor de risc şi stabilirea necesităţilor
privind dotările, mediul de muncă, instruirea, măsurile tehnico-organizatorice, controlul
operaţional;
3 creşterea exigenţei şi responsabilităţii în actul de control al raporturilor de muncă, precum şi
în ceea ce priveşte asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă;
4 prevenirea, detectarea şi iniţierea măsurilor corective, preventive şi de eliminare sau control
al factorilor de risc profesional;
5 îmbunătăţirea performanţelor privind securitatea şi sănătatea în muncă, prin programarea,
monitorizarea şi analiza obiectivelor şi indicatorilor;
6 desfăşurarea în bune condiţii, asigurând o îmbunătăţire a nivelului de protecţie a
personalului, a activităţilor din cadrul instituţiei;
7 îmbunătăţirea transparenţei şi a relaţiilor publice;
1 îmbunătăţirea educării, instruirii, conştientizării şi consultării personalului pentru iniţiative şi

acţiuni în vederea creşterii performanţelor de securitate şi sănătate ocupaţională şi privind riscurile
pentru securitate şi sănătate la care poate fi expus, măsurile de prevenire şi protecţie – inclusiv cele
de prim ajutor şi acţiune în caz de urgenţă;
2 prevenirea neconformităţilor, incidentelor şi accidentelor de muncă printr-o preocupare
permanentă în acest sens;
3 stabilirea măsurilor tehnice si organizatorice de securitate şi sănătate ocupaţională,
corespunzător condiţiilor de muncă şi factorilor de risc evaluaţi la locurile de muncă, pentru
asigurarea securităţii şi sănătăţii personalului;
4 diminuarea până la eliminare a accidentelor, bolilor profesionale, accidentelor tehnice si
avariilor;
5 asigurarea dotării, întreţinerii şi verificării echipamentelor individuale de protecţie şi a
echipamentelor individuale de lucru, precum şi a respectării instrucţiunilor de utilizare a acestora;
6 respectarea recomandărilor medicului privind asigurarea supravegherii medicale a
personalului şi monitorizarea factorilor care pot conduce la îmbolnăviri profesionale;
7 solicitarea dezvoltării şi aplicării soluţiilor optime referitoare la securitate şi sănătate, a
respectării reglementărilor, normelor, standardelor de securitate şi sănătate în muncă de către
furnizorii de echipamente de protecţie şi de lucru, produse şi servicii.
Considerând securitatea şi sănătatea ocupaţională ca parte integrantă a performanţei activităţilor

noastre şi cunoscând avantajele implementării sistemului de management al securităţii şi sănătăţii
ocupaţionale, obligaţiile legale şi responsabilităţile ce revin conducătorilor organizaţiei, vom
acţiona astfel încât să ţinem seama de principiile generale de prevenire a accidentelor în
organizarea muncii şi a condiţiilor de muncă şi în dezvoltarea relaţiilor sociale, punând accent pe
evitarea, evaluarea şi combaterea riscurilor de accidentări şi îmbolnăviri profesionale.
Politica privind securitatea şi sănătatea ocupaţională va fi comunicată întregului personal al
Ministerului Administraţiei şi Internelor şi este disponibilă pentru părţile interesate.
VICEPRIM-MINISTRU, MINISTRUL ADMINISTRAŢIEI
1. Politicile referitoare la sanatatea si securitatea ocupationale

1.1. CATEGORIA: OHSAS 18001
Descrierea acestor politici ale unei organizatii exprima, conform OHSAS 18001 (pentru sanatate si siguranta la
locul de munca) angajamentul fata de implementarea si intretinerea continua a SMSSO si fata de imbunatatirea
performantei generale privind SSO.
Politicile dvs. in acest domeniu ar trebui sa puna accentul pe nevoia de a preveni ranirile si imbolnavirile, sa fie in
conformitate cu toate cerintele legale si cu celelalte cerinte si sa fie corespunzatoare naturii si marimii riscurilor
legate de SSO de care trebuie sa se ocupe organizatia dvs.
In general, politicile SSO ar trebui sa fie folosite pentru a conduce la implementarea si mentinerea SMSSO, la
dezvoltarea obiectivelor legate de SSO si la incurajarea actiunii.
1.1.1. Politicile referitoare la sanatatea si securitatea ocupationale

2. Performanta legata de sanatatea si securitatea ocupationale
Aceasta performanta (conf. OHSAS 18001 pentru sanatate si securitate la locul de munca) trateaza exclusiv
rezultatele concrete obtinute de organizatii ca urmare a modului in care acestea reusesc sa isi gestioneze riscurile
legate de SSO.
Pentru a determina cat de bine sunt gestionate riscurile legate de sanatate si de securitate la locul de munca,
performantele SSO trebuie sa fie masurabile.
Puteti masura performanta organizatiei dvs. masurand eficacitatea masurilor de control si comparand rezultatele si
realizarile legate de SSO cu politicile sau obiectivele referitoare la SSO, ca si cu orice alte cerinte adecvate privind
performanta.
2.1.1. Performanta legata de sanatatea si securitatea ocupationale
3. Obiectivele legate de sanatatea si securitatea ocupationale
Aceste obiective legate de sanatatea si securitatea ocupationale, conform OHSAS 18001 (pentru sanatate si
securitate la locul de munca) reprezinta telurile referitoare la performanta SSO, teluri pe care organizatiile si le
fixeaza si pe care doresc sa le atinga.
Obiectivele SSO ale organizatiei dvs. ar trebui sa fie atat masurabile, cat si compatibile cu politicile dvs. privind
SSO.
3.1.1. Obiectivele legate de sanatatea si securitatea ocupationale
4. Incidentul
Un incident (conform ohsas 18001 pentru sanatate si securitate ocupationala) este un eveniment legat de munca in
timpul caruia:
1. apar raniri, imbolnaviri sau accidente mortale, sau
2. ar fi putut sa apara raniri, imbolnaviri sau accidente mortale.
Un accident este un tip de incident. El reprezinta un eveniment legat de munca in timpul caruia chiar apar raniri,
imbolnaviri sau accidente mortale. Este vorba despre primul tip de incident descris mai sus.
Salvarile la limita, succesele ratate sau intamplarile periculoase reprezinta si ele un tip de incident, si anume
evenimente legate de munca in timpul carora ar fi putut aparea raniri, imbolnaviri sau accidente mortale, dar nu au
aparut in realitate. Este vorba despre cel de-al doilea tip de incident descris mai sus.
5. Boala
Boala (conform OHSAS 18001) este o stare fizica sau mentala nefavorabila.
Pentru a se incadra la boli profesionale sau la probleme de securitate, o stare fizica sau mentala nefavorabila
trebuie sa fie identificabila si sa fie cauzata sau agravata de o activitate sau de o situatie legata de munca.
5.1.1. Boala
Tematica:
 Prezentarea cerintelor SR OHSAS 18001:2008 si prevederile Legii de securitate si sanatate in munca 319/2006
cu modificarile ulterioare;
 Documentarea si implementarea sistemului de management de securitate si sanatate ocupationala -
prezentarea cerintelor sistemului de management de securitate si sanatate in munca conform SR OHSAS
18001: 2008;
 Bune practici de securitate si sanatate in munca;
 Structura si continutul standardului ISO 19011;
 Realizarea auditurilor - pregatirea auditului, intrebari de audit, liste de verificare, analiza preliminara, raportul de
audit;
 Coordonarea activitatilor de audit.
Competente dobandite:
 Urmarirea conformarii cu prevederile referitoare lasecuritate si sanatate in munca
 Urmarirea conformarii cu prevederile de protectie a mediului
 Planificarea activitatii de audit
 Analizarea preliminara a documentatiei sistemului de management de sanatate si securitate ocupationala
 Desfasurarea auditului
 Conducerea auditului
 Raportarea rezultatelor auditului
Structura cursului:
Cursurile de zi si de weekend se desfasoara pe parcursul a 8 ore/zi.
Cursurile seral se desfasoara pe parcursul a 3 ore si 30 min/zi.
Planificarea activitatii de audit; intocmirea documentelor specifice activitatii de audit; examinarea documentelor referitoare la
sistemul de management si intocmirea raportului de examinare; colectarea si structurarea informatiilor specifice activitatii de
audit; analiza si aprecierea conformitatii si eficacitatii sistemului de management; conducerea auditului; intocmirea raportului
de audit
6. Audit de Securitate şi Sănătate în Muncă

Prin audit se înţelege procesul sistematic, independent şi documentat în scopul obţinerii de dovezi de audit şi evaluarea lor cu
obiectivitate, pentru a determina măsura în care sunt îndeplinite criteriile de audit.
Auditul securităţii şi sănătăţii în muncă (S.S.M.) se efectuează la cererea angajatorului, în vederea respectării prevederilor art. 12 alin.
(1) al secţiunii 4 – Obligaţii ale Angajatorilor din Legea nr. 319/2006 .
Auditul S.S.M. este o componentă a evaluării S.S.M. şi este necesar în vederea diagnosticării sistematice a stării de conformitate a
sistemului de management a organizaţiei, în raport cu prevederile legale in domeniul S.S.M.
Auditul S.S.M. este considerat un instrument esenţial pentru realizarea obiectivelor angajatorilor în domeniul calităţii securităţii şi sănătăţii
în muncă. Scopul principal al auditului SSM este de a evalua acţiunile corective necesare pentru eliminarea deficienţelor şi pentru a
identifica căile de îmbunătăţire a sistemului de management de securitate şi sănătate în muncă.
Auditul S.S.M. implică evaluarea elementelor sistemului de muncă: Mijloace de Producţie – Mediu de Muncă – Sarcina de Muncă –
Exexcutant.
De asemenea, auditul S.S.M. implică evaluarea aspectelor legate de implementarea prevederilor legale în domeniul S.S.M. legate de:
 Legea nr. 319/2006, norma metodologică de aplicare a acesteia, publicată prin H.G. nr. 1425/2006 si hotărârile de guvern care
transpun în legislaţia română Directivele Europene prevăzute de articolul 137 din Tratatul de la Amsterdam (articolul 118A din Tratatul
de la Roma);
 Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor şi H.G. de aplicare a acesteia (domeniu reglementat);
 Prevederile specificaţiei OHSAS 18001:2004;
 Prevederile legale aplicabile produselor în domeniul voluntar stabilit prin reguli tehnice, specificaţii tehnice, ghiduri de bună practică
etc.
6.1.1.1. Pentru a veni în sprijinul dumneavoastră, organizaţia noastră vă oferă

servicii de realizare ale auditului de securitate şi sănătate în muncă.
Acest audit de S.S.M. poate fi:
o Audit de conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniul S.S.M., în această categorie intrând:
 Audituri de conformitate a locurilor de muncă în raport cu prevederile Legii nr. 319/2006, a hotărârilor de guvern referitoare
la cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă care trebuie asigurate lucrătorilor la locurile de muncă şi după caz a altor
reglementări aplicabile;
 Audituri de conformitate a echipamentelor de muncă în raport cu cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă care
trebuie asigurate lucrătorilor la utilizarea echipamentelor de muncă;
 Audituri de conformitate a produselor (realizate) cu specificaţiile de proiectare şi execuţie a produsului, cerinţele de calitate
tehnice şi de securitate a muncii.
o Auditul sistemului de management S.S.M. al organizaţiei, în această categorie intrând audituri preliminare, efectuate înaintea
auditului de certificare al sistemului de management al S.S.M.
7. Evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională

Protecţia socială include şi protecţia din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
Cheltuielile aferente accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale sunt foarte mari.
Pentru aceasta este necesar un indicator tehnico – economic care să stabilească nivelul cheltuielilor necesare într-o societate pentru a
menţine riscurile existente la un nivel acceptabil astfel încât lucrătorii să aibă asigurate condiţii de muncă sigure pentru viaţa şi sănătatea lor.
Prin lege angajatorii au obligaţia de a organiza activitatea de securitate şi sănătate în muncă în scopul prevenirii evenimentelor în timpul
programului de muncă de la fiecare loc de muncă şi asigurării protecţiei sănătăţii angajaţilor contra îmbolnăvirilor profesionale.
Evaluarea riscurilor este punctul de plecare în activitatea de prevenire şi protecţie.
Evaluarea riscurilor este o activitate instituţionalizată prin care se identifică factorii de risc dintr-un sistem de muncă şi se cuantifică
dimensiunea lor printr-o combinaţie între gravitatea şi frecvenţa consecinţelor asupra factorului uman.
Principiul de evaluare a riscurilor este inclus deja în standardele europene CEI 812/85, respectiv EN 292-1/1991, EN 1050/96 şi stă la
baza diferitelor metode cu aplicabilitate practică. Astfel, SR EN 292-1/1996, preluat în România după standardul european amintit
precizează că „factorii ce trebuie luaţi în considerare la evaluarea riscului sunt:
a) Probabilitatea producerii unei leziuni sau afectări a sănătăţii;
b) Gravitatea maximă previzibilă a leziunii sau afectării sănătăţii.”
Baza legală a evaluării riscurilor este Legea nr. 319/2006 – art. 12, aliniat 1, lit.”a” precum si Directiva – Cadru nr. 391/89/CEE – art.7,
aliniat 2, li.”b” – legislaţia Uniunii Europene.
Organizaţia noastră este abilitată şi are personal calificat ce poate sa elaboreze lucrări de evaluare a riscurilor de accidentare şi
îmbolnăvire profesională, utilizând în acest scop metoda de evaluare a Institutului Naţional de Cercetare–Dezvoltare pentru
Protecţia Muncii "Alexandru Darabont".
7.1. PREZENTAREA SUCCINTĂ A METODEI

7.1.1. Etapa I. DELIMITAREA SISTEMULUI DE MUNCĂ ANALIZAT
Metoda operează la nivelul locului de muncă definit ca fiind cea mai mică zonă caracterizată prin riscuri comune. Un loc de muncă poate
avea mai multe posturi de lucru.
7.1.2. Etapa II. CONSTITUIREA ECHIPEI DE EVALUARE
Această echipă este coordonată de evaluatorul autorizat al organizaţiei noastre care cunoaşte metoda. În concordanţă cu indicatorii cu
care operează metoda, în componenţa echipei de evaluare a riscurilor se regăsesc alături de evaluatorul coordonator:
a. tehnologul de la locul de muncă analizat;
b. medicul de medicina muncii;
c. reprezentantul angajaţilor.
7.1.3. Etapa III. IDENTIFICAREA FACTORILOR DE RISC DIN SISTEMUL ANALIZAT
Este etapa cea mai importantă a metodei prin care sunt evidenţiaţi în forma lor concretă de manifestare toţi factorii de risc proprii
elementelor componente ale unui sistem de muncă: Mijloace de producţie, Mediu de muncă, Sarcina de muncă, Executant.
7.1.4. Etapa IV. STABILIREA CONSECINŢELOR ASUPRA ORGANISMULUI UMAN
Este apanajul medicului de medicina muncii.
7.1.5. Etapa V. ÎNCADRAREA CONSECINŢEI ÎN CLASE DE GRAVITATE
7.1.6. Etapa VI. ÎNCADRAREA CONSECINŢEI ÎN CLASE DE FRECVENŢĂ
Clasele de frecvenţă sau de probabilitate de producere a evenimentelor sunt în numar de 6, tinându-se cont de modul de manifestare al
factorilor de risc (STĂRI sau VARIAŢII).
În această fază metoda indică utilizarea statisticii (interne sau naţionale) pe ultimii 10 ani.
7.1.7. Etapa VII. ÎNCADRAREA ÎN NIVELUL DE RISC
În această fază prin metode analitice şi grafice se determină nivelul parţial de risc (sau de securitate) aferent fiecărui factor de risc
identificat în sistemul de muncă rezultând o scală grafică în urma acestor calcule.
Matematic, se determină apoi NIVELUL GLOBAL DE RISC al locului de muncă respectiv, ca medie ponderată a nivelurilor de risc parţiale
determinate anterior.
7.1.8. Etapa VIII. IERARHIZAREA FACTORILOR DE RISC ÎN ORDINEA
DESCRESCĂTOARE A NIVELURILOR DE RISC (CRESCĂTOARE A NIVELURILOR DE
SECURITATE)
În această etapă se delimitează clar limitele de acceptabilitate din sistemul de muncă analizat rezultând o separaţie a factorilor de risc cu
un nivel de risc parţial calculat ce se încadrează în clasele de gravitate peste nivelul 3,5.
Aceştia vor fi analizaţi cu prioritate, urmărindu-se în etapa următoare eliminarea, izolarea, evitarea sau cel puţin diminuarea lor.
7.1.9. Etapa IX. STABILIREA MĂSURILOR DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR DE
MUNCĂ ŞI ÎMBOLNĂVIRILOR PROFESIONALE
În această etapă se stabilesc exact ce măsuri de prevenire şi protecţie (tehnice şi organizatorice) sunt necesare a fi îndeplinite în sistemul
de muncă analizat spre a elimina efectele probabile ale factorilor de risc ce s-au situat în zona de inacceptabilitate a nivelului de risc global
determinat.
Metoda poate fi întregită cu un calcul economic ce estimează costurile necesare spre a elimina influenţa factorilor de risc ce au determinat
un nivel de risc global inacceptabil.
8. Implementarea unui sistem de management al Securităţii şi Sănătăţii în Muncă
Legislaţia în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă ce are la bază Legea 319/2006, prevede implementarea unui sistem de
management al securităţii şi sănătăţii în muncă pentru toţi angajatorii.
Implementarea unui sistem de management al securităţii şi sănătăţii în muncă în acord cu standardele româneşti OHSAS 18001 şi
180002 este un subiect care trebuie avut în vedere de toate organizaţiile mari sau mici.
Standardul OHSAS 18001 este aplicabil oricărei organizaţii care doreşte:
• să stabilească un sistem de management al securităţii şi sănătăţii în muncă pentru a elimina sau minimaliza riscurile pentru angajaţi;
• să implementeze, să menţină şi să îmbunătăţească în mod continuu un sistem de management al securităţii şi sănătăţii în muncă;
• să se asigure de propria conformitate cu politica sa pe linie de securitate şi sănătate în muncă declarată;
• să demonstreze această conformitate şi altora.
8.1.1.1. Specialiştii noştri vă pot ajuta în elaborarea şi implementarea unui sistem

de management al securităţii şi sănătăţii în muncă, ce include:
• Implementarea şi menţinerea sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă;

• Includerea în politica de securitate şi sănătate în muncă a organizaţiei a unui angajament faţă de atingerea obiectivelor de securitate şi
sănătate ocupaţională, precum şi de îmbunătăţire continuă a performanţelor în acest domeniu;
• Introducerea şi menţinerea de proceduri pentru determinarea pericolelor, evaluarea riscurilor şi pentru implementarea măsurilor necesare
de supraveghere;
• Determinarea condiţiilor legale şi altor condiţii specifice organizaţiei, referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă;
• Stabilirea obiectivelor referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă, pentru fiecare nivel al organizaţiei;
• Introducerea si mentinerea unor programe pentru realizarea obiectivelor
• Definirea documentarea şi transmiterea sarcinilor, responsabilităţilor şi competenţelor personalului pentru realizarea programelor stabilite,
instituirea mijloacelor de control şi verificare a sistemului de management pentru securitatea şi sănătatea în muncă;
• Instruirea, conştientizarea şi creşterea competenţei personalului;
• Informarea, implicarea şi consultarea personalului în acest domeniu;
• Alcătuirea unei documentaţii adecvate a sistemului;
• Controlul documentelor şi al datelor;
• Controlul proceselor şi activităţilor care implică riscuri;
• Introducerea şi menţinerea de planuri şi proceduri pentru identificarea surselor potenţiale de accidente sau îmbolnăviri profesionale,
stabilirea de măsuri în caz de urgenţă;
• Introducerea şi menţinerea de proceduri de măsurare şi verificare periodică a performanţelor sistemului de securitate şi sănătate în muncă;
• Introducerea şi menţinerea de procedee pentru cercetarea accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale, precum şi stabilirea
acţiunilor corective şi preventive;
• Introducerea şi menţinerea de procedee pentru controlul înregistrărilor;
• Monitorizarea periodică prin sistemul de audit intern al organizaţiei;
• Efectuarea analizei sistemului de catre specialiştii noştrii, reevaluarea sistemului şi îmbunătăţirea continuă a acestuia.
8.1.1.2. Prin implementarea şi menţinerea sistemului de management al securităţii

şi sănătăţii în muncă se obţin urmatoarele avantaje:
• Realizarea securităţii şi sănătăţii în muncă prin eliminarea şi/sau reducerea cauzelor potenţiale de accidentare şi îmbolnăvire
profesională;
• Asigurarea controlului organizaţiei asupra pericolelor, accidentelor şi riscurilor la locul de muncă al salariaţilor;
• Limitarea incidentelor şi accidentelor de muncă ce implică responsabilitatea juridică a organizaţiei, precum şi plata de compensaţii sau
taxe suplimentare;
• Îmbunătăţirea condiţiilor de muncă a salariaţilor;
• Îmbunătăţirea performanţelor individuale ale salariaţilor;
• Organizarea eficientă a activităţilor la locul de muncă;
• Creşterea conştientizării personalului cu privire la importanţa siguranţei la locul de muncă şi a propriei sănătăţi fizice şi mentale;
• Creşterea motivării personalului şi a comunicării printr-o participare activă în procesul de îmbunătăţire continuă şi de reducere a riscurilor
la locurile de muncă;
• Îmbunătăţirea imaginii comerciale, a marketingului şi a competivităţii în cazul în care conducerea organizaţiei va opta pentru certificarea
sistemului de management implementat.
8.1.1.3. Personalul specializat din cadrul organizaţiei noastre elaborează

documentele necesare implementării sistemului de management al Securităţii
şi Sănătăţii în Muncă, şi anume:
• Manualul de Securitate şi Sănătate în Muncă – document rezumativ care prezintă politica şi obiectivele organizaţiei referitoare la
sănătatea şi securitatea în muncă, care descrie elementele propriului sistem de management al securităţii şi sănătăţii în muncă;
• Proceduri de sistem – documente care detaliază fiecare cerinţă a sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă;
• Proceduri administrative sau operaţionale – documente elaborate pentru ţinerea sub control a activităţilor cu impact asupra sănătăţii şi
securităţii în muncă;
• Instrucţiuni proprii de Securitate şi Sănătate în Muncă – documente elaborate în baza procedurilor tehnice de execuţie şi a legislaţiei în
vigoare;
• Instrucţiuni specifice de Securitate şi Sănătate în Muncă - documente elaborate în baza instrucţiunilor de lucru şi a condiţiilor specifice de
executie.
Introducere
Auditul securitatii si sanatatii in munca (SSM) este considerat un
instrument esential pentru realizarea obiectivelor angajatorului în domeniul
calitatii securitatii si sanatatii in munca. Scopul principal al auditului SSM este
de a evalua neconformitatile in raport cu reglementarile in vigoare din domeniu
si de a concepe actiunile corective necesare în vederea eliminarii acestor
neconformitati.
Lucrarea de fata se alatura altor demersuri anterioare ale autorilor menite sa
contribuie la clarificarea unor aspecte de ordin conceptual si metodologic
privind cele mai actuale metode si instrumente utilizate pentru asigurarea
calitatii de securitate si sanatate in munca.
In primul capitol se trateaza diferite aspecte privind auditul, in general, si
auditul securitatii si sanatatii in munca.
Astfel, se prezinta cadrul conceptual al auditului SSM, obiectivele generale si
importanta auditului SSM, tipuri de audituri ale SSM, roluri si responsabilitati,
fazele auditului SSM, efectuarea auditului si raportul de audit al SSM.
In capitolul al doilea se prezinta metoda de audit al securitatii si sanatatii in
munca, cu cele doua variante ale sale:
- auditul securitatii si sanatatii la locul de munca;
- auditul securitatii si sanatatii la nivelul intreprinderii;
Auditul securitatii si sanatatii la locul de munca consta in examinarea si analiza sistematica, independenta si
documentata, efectuate cu scopul de a determina conformitatea locurilor de munca cu prevederile NGPM si ale
NSPM.
Metoda de audit utilizeaza doua seturi de fise:
- fise referitoare la riscuri generale;
- fise referitoare la riscuri specifice.
Auditul securitatii si sanatatii la nivelul intreprinderii consta in evaluarea conformitatii activitatii de SSM pe
intreprindere cu prevederile LPM si NGPM. Aceasta metoda de audit utilizeaza cinci fise, si anume:
- implicarea conducerii;
- strategia, planurile si procedurile privind SSM;
- consultarea salariatilor;
- identificarea, evaluarea si prevenirea riscurilor profesionale;
- instruirea, perfectionarea si formarea personalului si propaganda in domeniul SSM.
In finalul acestui capitol se dau exemple de efectuare a auditului securitatii si sanatatii atat la locul de munca cat si
la nivelul de intreprindere.
In capitolul al treilea se prezinta metoda de autoevaluare a securitatii in munca la nivelul intreprinderilor mici si
mijlocii (IMM).
Este de fapt o metoda de audit intern al SSM, destinat intreprinderilor mici si mijlocii (IMM) care nu dispun de
personal specializat in domeniul securitatii si sanatatii in munca.
[sus]
Metoda de autoevaluare este structurata pe patru parti distincte:
- Partea I – Prezentarea metodei de autoevaluare
- Partea II – Caietul de notare a rezultatelor evaluarii.
- Partea III – Caietul de apreciere a rezultatelor (caietul cu grile etalon)
- Partea IV – Indrumator pentru elaborarea programului de masuri.
Capitolul se incheie cu trei exemple privind aplicarea metodei de autoevaluare a nivelului de securitate.
In capitolul al patrulea se preznta metoda de expertizare a locurilor de munca in conditii deosebite, in conformitate
cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 261/2001 si ale Ordinului MMSS nr. 352/2001. Metoda este de fapt un audit
al sanatatii in munca, vizand conformitatea locurilor de munca cu prevederile NGPM si ale NSPM, numai din punct
de vedere al factorilor de risc de imbolnavire profesionala.
In capitolul al cincilea se trateaza problema evaluarii pericolelor generate de echipamentele tehnice (ET).
Metoda este de fapt un audit de conformitate al echipamentelor tehnice (ET) cu cerintele de securitate din
standardele armonizate privinnd “Securitatea masinilor” si cu prevederile NGPM, cap.4 “Echipamente tehnice”.
Conformitatea cu cerintele de securitate se determina cu ajutorul unor “checklisturi” (fise), care s-au elaborat
pentru:
- echipamente tehnice mecanice (ETM);
- echipamente tehnice electrice (ETE);
- echipamente tehnice hidraulice (ETH);
- echipamente tehnice pneumatice (ETP);
- sisteme de comanda (SC).
Lucrarea se adreseaza specialistilor din domeniul securitatii si sanatatii in munca, de asemenea tuturor celor care
doresc sa cunoasca tehnicile si instrumentele concrete utilizabile in cadrul actiunilor privind imbunatatirea calitatii
SSM. In egala masura se adreseaza si cursantilor de la diferite module de perfectionare si formare in domeniul
SSM.
8.1.1.1. [sus]
8.1.1.2. Cuprins
1. AUDITUL IN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA. GENERALITATI.
- Cadrul conceptual al auditului securitatii si sanatatii in munca
- Obiectivele generale si importanta auditului SSM
- Tipuri de audituri ale SSM
- Roluri si responsabilitati
- Fazale auditului SSM
- Efectuarea auditului SSM
- Raportul de audit al SSM
2. AUDITUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA
- Generalitati
- Auditul securitatii si sanatatii la locul de munca
- Auditul securitatii si sanatatii la nivelul intreprinderii
- Exemple privind auditul securitatii si sanatatii la locul de munca
- Exemplu privind auditul securitatii si sanatatii la nivelul intreprinderii
3. AUTOEVALUAREA SECURITATII IN MUNCA LA NIVELUL INTREPRINDERILOR MICI SI
MIJLOCII
- Prezentarea metodei
- Exemple privind autoevaluarea nivelului de securitate
4. EXPERTIZAREA LOCURILOR DE MUNCA IN CONDITII DEOSEBITE
- Generalitati
- Structura metodologica de expertizare
- Modul de utilizare a metodologiei
- Exemple de expertizare a unor locuri de munca in conditii deosebite
5. EVALUAREA PERICOLELOR GENERATE DE ECHIPAMENTELE
TEHNICE (ET)
- Generalitati
- Evaluarea pericolelor generate de echipamentele tehnice mecanice (ETM)
- Evaluarea pericolelor generate de echipamentele tehnice electrice (ETE)
- Evaluarea pericolelor generate de echipamentele tehnice pneumatice (ETP)
- Evaluarea pericolelor generate de sistemele de comanda (SC)
- Exemple privind evaluarea pericolelor generate de diferite tipuri de
echipamente tehnice
Introducere
Auditul securitatii si sanatatii in munca (SSM) este considerat un instrument esential pentru realizarea
obiectivelor angajatorului în domeniul calitatii securitatii si sanatatii in munca. Scopul principal al auditului SSM
este de a evalua neconformitatile in raport cu reglementarile in vigoare din domeniu si de a concepe actiunile
corective necesare în vederea eliminarii acestor neconformitati.
Lucrarea de fata se alatura altor demersuri anterioare ale autorilor menite sa contribuie la clarificarea unor aspecte
de ordin conceptual si metodologic privind cele mai actuale metode si instrumente utilizate pentru asigurarea
calitatii de securitate si sanatate in munca.
In primul capitol se trateaza diferite aspecte privind auditul, in general, si auditul securitatii si sanatatii in munca.
Astfel, se prezinta cadrul conceptual al auditului SSM, obiectivele generale si importanta auditului SSM, tipuri de
audituri ale SSM, roluri si responsabilitati, fazele auditului SSM, efectuarea auditului si raportul de audit al SSM.
In capitolul al doilea se prezinta metoda de audit al securitatii si sanatatii in munca, cu cele doua variante ale sale:
- auditul securitatii si sanatatii la locul de munca;
- auditul securitatii si sanatatii la nivelul intreprinderii;
Auditul securitatii si sanatatii la locul de munca consta in examinarea si analiza sistematica, independenta si
documentata, efectuate cu scopul de a determina conformitatea locurilor de munca cu prevederile NGPM si ale
NSPM.
Metoda de audit utilizeaza doua seturi de fise:
- fise referitoare la riscuri generale;
- fise referitoare la riscuri specifice.
Auditul securitatii si sanatatii la nivelul intreprinderii consta in evaluarea conformitatii activitatii de SSM pe
intreprindere cu prevederile LPM si NGPM. Aceasta metoda de audit utilizeaza cinci fise, si anume:
- implicarea conducerii;
- strategia, planurile si procedurile privind SSM;
- consultarea salariatilor;
- identificarea, evaluarea si prevenirea riscurilor profesionale;
- instruirea, perfectionarea si formarea personalului si propaganda in domeniul SSM.
In finalul acestui capitol se dau exemple de efectuare a auditului securitatii si sanatatii atat la locul de munca cat si
la nivelul de intreprindere.
In capitolul al treilea se prezinta metoda de autoevaluare a securitatii in munca la nivelul intreprinderilor mici si
mijlocii (IMM).
Este de fapt o metoda de audit intern al SSM, destinat intreprinderilor mici si mijlocii (IMM) care nu dispun de
personal specializat in domeniul securitatii si sanatatii in munca.
[sus]
Metoda de autoevaluare este structurata pe patru parti distincte:
- Partea I – Prezentarea metodei de autoevaluare
- Partea II – Caietul de notare a rezultatelor evaluarii.
- Partea III – Caietul de apreciere a rezultatelor (caietul cu grile etalon)
- Partea IV – Indrumator pentru elaborarea programului de masuri.
Capitolul se incheie cu trei exemple privind aplicarea metodei de autoevaluare a nivelului de securitate.
In capitolul al patrulea se preznta metoda de expertizare a locurilor de munca in conditii deosebite, in conformitate
cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 261/2001 si ale Ordinului MMSS nr. 352/2001. Metoda este de fapt un audit
al sanatatii in munca, vizand conformitatea locurilor de munca cu prevederile NGPM si ale NSPM, numai din punct
de vedere al factorilor de risc de imbolnavire profesionala.
In capitolul al cincilea se trateaza problema evaluarii pericolelor generate de echipamentele tehnice (ET).
Metoda este de fapt un audit de conformitate al echipamentelor tehnice (ET) cu cerintele de securitate din
standardele armonizate privinnd “Securitatea masinilor” si cu prevederile NGPM, cap.4 “Echipamente tehnice”.
Conformitatea cu cerintele de securitate se determina cu ajutorul unor “checklisturi” (fise), care s-au elaborat
pentru:
- echipamente tehnice mecanice (ETM);
- echipamente tehnice electrice (ETE);
- echipamente tehnice hidraulice (ETH);
- echipamente tehnice pneumatice (ETP);

- sisteme de comanda (SC).
Lucrarea se adreseaza specialistilor din domeniul securitatii si sanatatii in munca, de asemenea tuturor celor care
doresc sa cunoasca tehnicile si instrumentele concrete utilizabile in cadrul actiunilor privind imbunatatirea calitatii
SSM. In egala masura se adreseaza si cursantilor de la diferite module de perfectionare si formare in domeniul
SSM.
8.1.1.1. [sus]
8.1.1.2. Cuprins
1. AUDITUL IN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA. GENERALITATI.
- Cadrul conceptual al auditului securitatii si sanatatii in munca
- Obiectivele generale si importanta auditului SSM
- Tipuri de audituri ale SSM
- Roluri si responsabilitati
- Fazale auditului SSM
- Efectuarea auditului SSM
- Raportul de audit al SSM
2. AUDITUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA
- Generalitati
- Auditul securitatii si sanatatii la locul de munca
- Auditul securitatii si sanatatii la nivelul intreprinderii
- Exemple privind auditul securitatii si sanatatii la locul de munca
- Exemplu privind auditul securitatii si sanatatii la nivelul intreprinderii
3. AUTOEVALUAREA SECURITATII IN MUNCA LA NIVELUL INTREPRINDERILOR MICI SI
MIJLOCII
- Prezentarea metodei
- Exemple privind autoevaluarea nivelului de securitate
4. EXPERTIZAREA LOCURILOR DE MUNCA IN CONDITII DEOSEBITE
- Generalitati
- Structura metodologica de expertizare
- Modul de utilizare a metodologiei
- Exemple de expertizare a unor locuri de munca in conditii deosebite
5. EVALUAREA PERICOLELOR GENERATE DE ECHIPAMENTELE TEHNICE (ET)
- Generalitati
- Evaluarea pericolelor generate de echipamentele tehnice mecanice (ETM)
- Evaluarea pericolelor generate de echipamentele tehnice electrice (ETE)
- Evaluarea pericolelor generate de echipamentele tehnice pneumatice (ETP)
- Evaluarea pericolelor generate de sistemele de comanda (SC)
- Exemple privind evaluarea pericolelor generate de diferite tipuri de echipamente tehnice
ANEXE
BIBLIOGRAFIE
9. Descriere
Acest program de formare profesională interactiv prezintă participanţilor noţiunile esenţiale ale standardului OHSAS
18001:2007, schimbările care au fost implementate comparativ cu vechea versiune a standardului şi modul în care o
organizaţie poate răspunde acestor schimbări din punct de vedere practic, relaţionat cu modul de auditare a sistemului de
management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale pe baza OHSAS 18001:2007.
Programul de formare profesională pune un accent deosebit pe aplicaţiile practice ce constau în analizarea proceselor si
realizarea unui proces de audit in cadrul unei companii virtuale. De asemenea echipele vor analiza scenarii de audit
dezvoltate din diferite domenii de activitate. Programul de formare se bazează pe discuţii interactive şi lucrul în echipă,
participanţii fiind direct implicaţi în derularea procesului de audit al sistemului de management al sănătăţii şi securităţii
ocupaţionale.
10. Cui se adreseaza

 Responsabili securitate şi sănătate în munca, auditori sănătate şi securitate ocupationala
 Responsabili sisteme de management
 Auditori sau persoane ce doresc certificarea oficială a competenţei de Auditori ai sistemului de management al
securităţii şi Sănătăţii în Muncă în cadrul Sistemului Naţional de Formare Profesională.
11. Beneficii
La finalul programului de formare profesională, participanții vor fi capabili:
 Sa realizeze o evaluare a riscurilor de accidentare pe baza unei metodologii dezvoltate
 Sa identifice cerintele standardului de referinta;
 Sa identifice particularităţile procesului de audit al sistemului de management al sănătăţii şi securităţii

ocupationale;
 Sa planifice si sa realizeze un proces de evaluarea a conformarii cu legislaţia;
 Sa demonstreze deprinderile necesare auditorilor;
 Sa puna in practica competentele dobândite, pe baza unor exemple reale de audit si a unei experienţe practice
de audit.
 Sa planifice, sa implementeze si sa evalueze un sistem de management al sănătăţii şi securităţii ocupationale;
12. Descriere program de desfasurare

STRUCTURA PROGRAMULUI DE FORMARE PROFESIONALĂ
 Contextul SSO, conformităţii şi îmbunătăţirii (OHSAS 18001);
 Metodologii pentru un management optimal al SSO, Evaluarea riscului; Identificarea indicatorilor de
perfomanţă;
 Workshop de evaluare a riscurilor.
 Auditarea sistemului de management SSO: implementare, monitorizare şi măsurare, managementul

informaţiilor, alocare de timp şi resurse pentru: Politică; Comunicare; Instruire; Competenţă şi responsabilitate;
Analiza proceselor, analiza iniţială a SSO;
 Managementul şi etichetarea substanţelor (periculoase); Securitatea operării echipamentelor; Accidente şi

incidente; Zgomot;
 Practici pentru siguranţa muncii: Lucrul în spaţii închise, lucrul la înălţime; Echipament individual de protecţie;
Măsuri organizaţionale;
 Workshop: instrumente şi metodologii pentru controlul audit
Auditor al sanatatii si securitatii ocupationale - ASSO
Newsletter-ul nostru
Adresa ta de e-mail
TIP PROGRAM: specializare(Autorizat CNFPA)

COD COR 242317
DURATA: 5 zile (40 ore)
DESCRIERE
Cursul urmareste dobandirea unei serii de cunostinte si abilitati in vederea realizarii auditurilor sistemului
de management de sanatate si securitate ocupationala la nivelul sau in numele propriei organizatii, cat si
pentru organisme de certificare sau inspectie, in conformitate cu standardele de referinta ISO 19011,
OHSAS 18001.
CANDIDATI POTENTIALI
Reprezentantii managementului SSO; Directorii calitate-sanatate securitate ocupationala
Inspectori specialitate pentru securitatea muncii, Evaluatori de risc, Persoanele desemnate cu auditul in
organizatii
CONDITII: Minim studii medii

Este recomandabil, dar nu obligatoriu sa fi finalizat programul de Manageri de sanatate si securitate in
munca sau un program similar cu prezentarea cerintelor OHSAS 18001
FINALIZARE: Diploma obtinuta: certificat autorizat eliberat de CNFPA si recunoscut de Ministerul

Educatiei si Cercetarii, precum si de Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse
Competente obtinute:
- Comunicarea specifica activitatii de audit
- Planificarea activitatii de audit
- Intocmirea si completarea documentelor de audit
- Examinarea documentelor referitoare la sistemul de management SSO
- Colectarea si structurarea informatiilor specifice activitatii de audit
- Analiza si aprecierea conformitatii si eficacitatii sistemului de management
- Intocmirea si sustinerea raportului de audit
- Conducerea auditului
- Munca in echipa de audit
- Perfectionarea pregatirii profesionale
Participantii care nu promoveaza sau nu doresc sa sustina examenul primesc o Confirmare
de participare din partea Floyd AD&C, pastrand dreptul de a participa in decurs de trei ani de la finalizarea
cursului la examene, ori decate ori acestea vor fi organizate, conform programului de formare/instruire al
Floyd AD&C.
Conditii financiare:
Taxa participare curs: 290 RON/zi, fara TVA conform OG 129/2001, articolul 43
INSCRIERI
Inscrierea se face pe baza completarii Cererii de inscriere la cursul Auditori Sanatate si Securitate
Ocupationala anexata invitatiilor trimise de Floyd AD&C pe fax sau accesate direct pe site. Cererea
completata se va trimite la Secretariatul Floyd AD&C, la numerele 021-318 80 28 si Fax: 021-318 80 27,
cel mai tarziu cu 5 zile lucratoare inaintea inceperii cursului. Dupa aceea se va semna Contractul de formare
profesionala si se va achita taxa de participare, in contul S.C. Floyd AD&C S.R.L.
RO38RNCB0088002305690001 BCR Mosilor.
CONTACT:
Responsabil curs: Ioana IANCU
Telefon: 021-318 80 28; Fax: 021-318 80 27; 0728 404 102
E-mail: cursuri@floyd.ro
Pagina web: www.floyd.ro
 Cursul se adreseaza tuturor celor interesati in imbunatatirea competentelor de auditor al sanatatii si securitatii
ocupationale.
 Cursul este autorizat CNFPA, diplomele acordate sunt recunoscute de catre Ministerul Muncii, Familei si
Protectiei Sociale si Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii.
Program:  Temele abordate �n cadrul cursului sunt: Scurt istoric, definitii

Prezentarea detaliata a cerintelor standardului SR OHSAS 18001:2008
Identificarea cerintelor legale in domeniul sanatatii si securitatii ocupationale
Realizarea auditului sistemului de management al sanatatii si securitatii ocupationale:- analiza documentatiei
SMSO- raportarea constatarilor- planificarea activitatilor de audit; utilizarea si completarea documentelor de audit-
tehnici de comunicare- tehnici de colectare a informatiei- tehnici de evaluare a conformitatii SMSO- elaborarea
concluziilor auditului si intocmirea raportului de audit. CERTIND – CIP va pune la dispozitie:
lectori profesionisti cu o bogata experienta practica in consultanta si audit SMSI
suport de curs interactiv si aplicativ, videoproiectie, studii de caz, simulari, metode creative, jocuri de rol
testarea cunostintelor in timpul si la finalul cursului
certificat de absolvire eliberat de catre CNFPA. Certificatul atesta competentele de auditor in domeniul sanatatii si
securitatii ocupationale conform cerintelor standardului SR EN ISO 19011:2003 masa de pranz, snack-uri, cafea.
Diploma sau atestare: Da
12.1. AUDITOR INTERN OHSAS 18001
Curs de auditor intern pentru Sistemul de Management al Sanatatii si Securitatii Ocupationale conform standardului
OHSAS 18001:2007.
Care este scopul cursului?

Cursul va va invata cum sa conduceti un audit al sistemului de management al sanatatii si securtatii ocupationale
(OHSAS 18001:2007) intr-un mod profesionist.
Cui se adreseaza?
Acest curs este ideal daca sunteti responsabil pentru sistemul de management al sanatatii si securtatii ocupationale
in cadrul organizatiei din care faceti parte sau daca vi se solicita sa efectuati audituri interne. Nu necesita experienta
anterioara.
Ce veti invata?
La sfarsitul cursului veti fi capabil sa:
• planificati, conduceti si sa raportati un audit intern al sistemului de management al sanatatii si securtatii
ocupationale conform cerintelor din ISO 19011
• aplicati abilitatile practice necesare pentru a efectua audituri interne eficace conform cerintelor OHSAS
18001:2007
• elaborati un program de audit eficace si sa selectati metodele de audit adecvate pericolelor si riscurilor asociate ale
propriei organizatii
• utilizati tehnici cum ar fi listele de verificare si diagramele de flux si alte elemente ajutatoare eficace
• efectuati audituri la locul de munca care sa contribuie la imbunatatirea continua
Exercitii in timpul cursului:
• Exercitii atat individuale, cat si in echipe

• Exercitii practice, discutii cu lectorul privind anumite situatii de caz
• Exercitiu de audit unde veti pregati, veti conduce si veti raporta un audit
Elemente de continut:
• Concepte privind sistemul de management al sanatatii si securtatii ocupationale:

- elemente definitorii OHSAS 18001
- modelul abordării bazate pe proces a unui sistem de management
- cerintele OHSAS 18001 pentru auditurile interne; cerinte din ISO 19011 :2002
• Planificarea programului de audit
• Auditor intern :
- activitatile auditorului si responsabilitati
- caracteristicile auditorului
- codul de comportament
• Pregatirea auditului
- obiectivele auditului, criterii si scop
- planificarea a cine, ce si unde pentru audit
- pregatirea listelor de verificare pentru audit
• Efectuarea auditului
- abordarea LRQA în 6 etape
• Raportarea auditului
- evaluarea constatarilor
- scrierea raportului şi prezentarea constatarilor
• Activitati post-audit
- actiuni corective
- urmarirea auditurilor
- analiza efectuată de management
Metode de lucru folosite:

Cursul are un caracter interactiv, incluzand o serie de studii de caz si exercitii bazate pe acestea, precum si
feedback-ul permanent din partea lectorului.
Studiile de caz sunt organizate pe baza unei documentatii care descrie sistemul integrat de management din cadrul
unei organizatii fictive, precum si descrierea unor situatii imaginare asociate cu „nereguli” si „constatari”.
Exercitiile practice (incluzand si „auditul simulat”) vor parcurge toate subiectele prezentate teoretic in prealabil.
Veti exersa concret pregatirea, desfasurarea si raportarea unui audit intern.
Durata curs: 2 zile
Categorie Sisteme de managementul Sanatatii si Securitatii ocupationale
Solicitare informaţii Întrebaţi despre acest curs
 Recomandaţi
 Printează această pagină
12.1.1. Contact

Auditori externi pentru sistemul de management al sănătăţii

şi securităţii ocupaţionale
Cui se adresează?
 Persoanelor care doresc să se certifice ca auditori de terţă parte pentru sistemul de management al sănătăţii şi
securităţii ocupaţionale, precum şi personalului implicat direct în activităţi de selectare, evaluare şi supraveghere a
furnizorilor propriei organizaţii, dar şi directorilor şi şefilor cu responsabilităţi privind sănătatea şi securitatea
ocupaţionale. Cursul este util şi personalului din cadrul organizaţiilor care sunt sau vor fi auditate de către clienţi,
organisme de supraveghere sau de certificare, dar şi şefilor de compartimente şi coordonatorilor de activităţi.
 Cursul este util şi personalului din cadrul organizaţiilor care sunt sau vor fi auditate de către clienţi, organisme de
supraveghere sau de certificare, dar şi şefilor de compartimente şi coordonatorilor de activităţi.
Obiectivele cursului
 Însuşirea principiilor de bază, inclusiv a terminologiei privind managementul sănătăţii şi securităţii ocupaţionale şi
auditarea
 Însuşirea cerintelor OHSAS 18001
 Dobândirea şi exersarea abilităţilor necesare pentru efectuarea auditurilor
 Însuşirea metodologiei de organizare şi desfăşurare a unui audit extern
Conţinutul cursului
 Introducere
 Legislaţia naţională, europeană în domeniul sănătăţii şi securităţii ocupaţionale
 Terminologie
 Evaluarea riscurilor
 Cerinţele sistemului de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale –OHSAS 18001
 Implementarea sistemului de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale
 Auditul sistemelor de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale – ISO 19011
o Terminologie
o Obiectivele auditului sistemului de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale
o Domeniul auditului
o Rolul, responsabilităţi şi activităţi
o Criterii de calificare pentru auditorii sistemului de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale
o Realizarea auditului
o Încheierea auditului
o Urmărirea - utilizarea rezultatelor
o Tehnicile de dialog şi comunicare
o Controlul problemelor ce pot apărea pe parcursul auditului
o Examen final scris
Cerinţe preliminare
Se recomandă studierea înainte de începerea cursului a următoarelor standarde: SR EN ISO 9000:2006; SR OHSAS
18001:2008; SR EN ISO 19011:2003
Metodele pedagogice
Expuneri, dialoguri, exerciţii practice, studii de caz, simulări ale unor situaţii reale. Evaluarea continuă a
comportamentului şi performanţei cursanţilor, care este luată în considerare la aprecierea finală. Fiecare participant va
primi pe perioada cursului câte un exemplar din OHSAS 18001.
Durata cursului: 5 zile, între 8:00-17:30
Lectori: Tatiana Ecaterina Samoilă, Dan Ştefănescu
Programul este organizat astfel:
 Modulul 1 (zilele 1 si 2) se vor prezenta cerintele sistemului de management al sanatatii si securitatii

ocupationale, conform standardului OHSAS 18001:2007.
 Modulul 2 ( ziua 3) cerintele legale privind sanatatea si securitatea ocupationala.
 Modulul 3 (zilele 4 si 5) se vor prezenta cerintele standardului ISO 19011:2003 (Ghid pentru auditarea
sistemelor de management) se vor face aplicatii si simulari de audit.
Absolventii acestui program vor dobandi un Certificat de absolvire autorizat de Ministerul Educatiei si Ministerul
Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse, conform cod COR: 242317 pentru specializarea de “Auditor sanatate si
securitate ocupationala”.
CUI SE ADRESEAZA?
Responsabili cu sistemul de management al sanatatii si securitatii ocupationale/integrat; Persoanele desemnate cu
auditul in organizatii; Lucratorul desemnat in organizatii.
COMPETENTE DOBANDITE:
 Comunicarea specifica activitatii de audit

 Analiza preliminară a documentaţiei sistemului de management de sănătate şi securitate ocupaţională
 Colectarea, structurarea si completarea documentelor specifice activitatii de audit
 Analiza si aprecierea conformitatii si eficacitatii sistemului de management de sănătate şi securitate
ocupaţională
 Desfăşurarea auditului
 Conducerea auditului;
 Munca in echipa de audit;
 Perfectionarea pregatirii profesionale.
Informaţii cost:
Total Cost curs: 990 lei (la care nu se percepe TVA)
Pretul cursului include taxa de participare la curs, mapa cursului (suport de curs, caiet de aplicatii practice, pix
personalizat, materiale didactice), pauzele de cafea si gustari.
Auditori interni pentru sistemul de management al sănătăţii

Cui se adresează
 Persoanelor care doresc să obţină certificarea de auditori interni sau personalului care efectuează sau urmează să
efectueze verificări ale funcţionării sistemului managementului sănătăţii şi securităţii ocupaţionale
 Şefilor de compartimente şi coordonatorilor de activităţi
auditarea
 Însuşirea cerintelor SR OHSAS 18001
 Însuşirea metodologiei de organizare şi desfăşurare a unui audit intern.
 Introducere
 Terminologia
 Cerinţele sistemului de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale – SR OHSAS 18001
o Terminologia
o Obiectivele auditului sănătăţii şi securităţii ocupaţionale
o Rolul, responsabilităţile şi activităţile
Metodele pedagogice
primi pe perioada cursului câte un exemplar din SR OHSAS 18001.
Auditori externi pentru sistemul de management al sănătăţii

Cui se adresează?
 Persoanelor care doresc să se certifice ca auditori de terţă parte pentru sistemul de management al sănătăţii şi
securităţii ocupaţionale, precum şi personalului implicat direct în activităţi de selectare, evaluare şi supraveghere a
furnizorilor propriei organizaţii, dar şi directorilor şi şefilor cu responsabilităţi privind sănătatea şi securitatea
ocupaţionale. Cursul este util şi personalului din cadrul organizaţiilor care sunt sau vor fi auditate de către clienţi,
organisme de supraveghere sau de certificare, dar şi şefilor de compartimente şi coordonatorilor de activităţi.
 Cursul este util şi personalului din cadrul organizaţiilor care sunt sau vor fi auditate de către clienţi, organisme de
supraveghere sau de certificare, dar şi şefilor de compartimente şi coordonatorilor de activităţi.
auditarea
 Însuşirea cerintelor OHSAS 18001
 Dobândirea şi exersarea abilităţilor necesare pentru efectuarea auditurilor
 Însuşirea metodologiei de organizare şi desfăşurare a unui audit extern
 Introducere
 Terminologie
 Cerinţele sistemului de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale –OHSAS 18001
o Terminologie
o Obiectivele auditului sistemului de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale
o Rolul, responsabilităţi şi activităţi
Cerinţe preliminare
Se recomandă studierea înainte de începerea cursului a următoarelor standarde: SR EN ISO 9000:2006; SR OHSAS
18001:2008; SR EN ISO 19011:2003
Metodele pedagogice
primi pe perioada cursului câte un exemplar din OHSAS 18001.
Durata cursului: 5 zile, între 8:00-17:30
Lectori: Tatiana Ecaterina Samoilă, Dan Ştefănescu
Preţul şi perioada de desfăşurare: Pentru a le afla, vă rugăm să daţi click aici.
 Ofera informatiile necesare implementarii sistemului de management al securitatii si sanatatii ocupationale in cadrul
organizatiei bazat pe cerintele OHSAS 18001.
 Explica principiile auditarii unui sistem de management si in particular al sistemului de management al securitatii si
sanatatii ocupationale conform cerintelor ISO 19011.
 Formeaza abilitati pentru imbunatatirea continua a eficacitatii prestatiei personale in domeniul OHSAS 18001 prin
exercitii si studii de caz cu aplicabilitate practica.
Teme principale:
 Istoricul si evolutia specificatiei SR OHSAS 18001 si a celorlalte referentiale;
 Elementele unui sistem de management al securitatii si sanatatii ocupationale;
 Implementarea sistemului de management al securitatii si sanatatii ocupationale;
 Integrabilitatea sistemului de management al securitatii si sanatatii ocupationale intr-un sistem de management al

calitatii si mediului;
 Principiile auditarii unui sistem de management al sanatatii si securitatii ocupationale;
 Comportamentul auditorilor in procesul auditarii unui sistem de management al securitatii si sanatatii ocupationale;
 Studii de caz si exercitii practice (pe ateliere) ale auditarii unui sistem de management al securitatii si sanatatii
ocupationale.
12.1.1.1. Consultanta-securitatea muncii

conform legii 319/2006 obligatii-legale
12.1.1.2. Evaluare riscuri accidentare si imbolnavire profesionala
12.1.1.3. Implementare sistem de management SSM conform SR OHSAS 18001:2008
12.1.1.4. Audit sistem de management SSM conform SR OHSAS 18001:2008

 Identificarea pericolelor si evaluarea riscurilor pentru fiecare componenta a sistemului de munca, respectiv executant,
sarcina de munca, mijloace de munca/ echipamente de munca si mediul de munca pe locuri de munca/posturi de lucru;
 Elaborarea si actualizarea planului de prevenire sI protectie
 Elaborarea de instructiuni proprii pentru completarea si/sau aplicarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca,
tinand seama de particularitatile activitatilor si ale unitatii/intreprinderii, precum si ale locurilor de munca/ posturilor de lucru;
 Verificarea cunoasterii si aplicarii de catre toti lucratorii a masurilor prevazute in planul de prevenire si protectie, precum
si a atributiilor si responsabilitatilor ce le revin in domeniul securitatii si sanatatii In munca, stabilite prin fisa postului;
 Propunerea atributiilor si raspunderilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca, ce revin lucratorilor,corespunzator
functiilor exercitate, care se consemneaza in fisa postului, cu aprobarea angajatorului;
 Elaborarea tematicii pentru toate fazele de instruire, stabilirea periodicitatii adecvate pentru fiecare loc de munca,
asigurarea informarii si instruirii lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca si verificarea cunoasterii si aplicarii de
catre lucratori a informatiilor primite;
 Elaborarea programului de instruire-testare la nivelul intreprinderii si/sau unitatii;
 Asigurarea intocmirii planului de actiune in caz de pericol grav si iminent, conform prevederilor art. 101-107 din Normele
Metodologice de Aplicare ale legii 319/2006 ,si asigurarea ca toti lucratorii sa fie instruiti pentru aplicarea lui;
 Evidenta zonelor cu risc ridicat si specific prevazute la art. 101-107;
 Stabilirea zonelor care necesita semnalizare de securitate si sanatate in munca, stabilirea tipului de semnalizare necesar
si amplasarea conform prevederilor Hotararii Guvernului nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate
si/sau sanatate la locul de munca;
 Evidenta meseriilor si a profesiilor prevazute de legislatia specifica, pentru care este necesara autorizarea exercitarii lor;
 Evidenta posturilor de lucru care necesita examene medicale suplimentare;
 Evidenta posturilor de lucru care, la recomandarea medicului de medicina muncii, necesita testarea aptitudinilor si/sau
control psihologic periodic;
 Informarea angajatorului, in scris, asupra deficientelor constatate in timpul controalelor efectuate la locul de munca si
propunerea de masuri de prevenire si protectie;
 Intocmirea rapoartelor si/sau a listelor prevazute de hotararile Guvernului emise In temeiul art. 51 alin. (1) lit. b) din lege,
inclusiv cele referitoare la azbest, vibratii, zgomot si santiere temporare si mobile;
 Evidenta echipamentelor de munca si urmarirea ca verificarile periodice si, daca este cazul, incercarile periodice ale
echipamentelor de munca sa fie efectuate de persoane competente, conform prevederilor din Hotararea Guvernului nr. 1.146/2006
privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca;
 Identificarea echipamentelor individuale de protectie necesare pentru posturile de lucru din intreprindere si intocmirea
necesarului de dotare a lucratorilor cu echipament individual de protectie, conform prevederilor Hotararii Guvernului nr. 1048/2006
privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la
locul de munca;
 Participarea la cercetarea evenimentelor conform competentelor prevazute la art. 108-177;
 Intocmirea evidentelor conform competentelor prevazute la art. 108-177;
 Elaborarea rapoartelor privind accidentele de munca suferite de lucratorii din intreprindere si/sau unitate, In conformitate
cu prevederile art. 12 alin. (1) lit. d) din lege;
 Urmarirea realizarii masurilor dispuse de catre inspectorii de munca, cu prilejul vizitelor de control si al cercetarii
evenimentelor;
 Colaborarea cu lucratorii si/sau reprezentantii lucratorilor,cu medicul de medicina muncii, in vederea coordonarii
masurilor de prevenire si protectie;
 Colaborarea cu lucratorii desemnati/serviciile interne/serviciile externe ai/ale altor angajatori, in situatia In care mai multi
angajatori isi desfasoara activitatea in acelasi loc de munca;
 Identificarea problemelor si necesitatilor pentru conformarea cu legislatia de protectia mediului
 Obtinerea avizelor si autorizatiilor de mediu
 Intocmirea evidentei deseurilor conform HG 856/2002
 Intocmirea rapoartelor catre Agentia de Mediu
 Audit de mediu
SR OHSAS 18001: 2008

12.1.1.5. Standard român – Sistem de management al sănătăţii şi securităţii
ocupaţionale
Prin procedurile de sistem, procedurile operationale si instructiunile de lucru pe care le elaboram, realizam practic legatura dintre obligatiile
legale prevazute de legea 319/2006 si cerintele SR OHSAS 18001: 2008
 Implementarea si certificarea unui sistem de management al securitatii si sanatatii ocupationale constituie un instrument
eficace pentru organizarea si concentrarea eforturilor unei organizatii in vederea unei mai bune controlari si gestionari a riscurilor
profesionale (accidente, incidente si boli profesionale) si a imbunatatirii considerabile a performantelor profesionale
 OHSAS 18001 a fost elaborat pentru a fi compatibil cu standardele pentru sisteme de management ISO 9001:2000
(Calitate) şi ISO 14001:2004 (Mediu), pentru a facilita integrarea sistemelor de management al calităţii, mediului şi al sănătăţii şi
securităţii ocupaţionale de către organizaţii.
 Standardele OHSAS sunt destinate să asigure organizaţiilor elementele unui sistem de management OH&S eficace, care
să poată fi integrat cu alte cerinţe de management.
 Standardul OHSAS a fost elaborat astfel încât să poată fi aplicat de organizaţii de toate tipurile şi mărimile.
 Orice organizatie isi poate cladi un viitor mai sigur prin implementarea si certificarea unui sistem de management .
 In societatea moderna, promovarea conditiilor de siguranta si sanatate la locul de munca si asigurarea unui mediu de
lucru confortabil, respectarea normelor legislative si mentinerea unei bune reputatii a afacerii reprezinta aspecte ce trebuie luate
in considerare de catre orice organizatie de succes.
EVALUAREA NIVELULUI DE SECURITATE
MANU CONSULTING asigura evaluarea nivelului de conformitate cu cerintele legale de securitate si sanatate in
munca (evaluarea nivelului de securitate).
Executant: Evaluator nivel de securitate
Ø Audit de securitate si sanatate in munca (evaluare de conformitate cu cerintele legale in domeniul SSM si SU)/
Metoda INCDPM
SCURTA PREZENTARE A METODEI:
Prin evaluarea conformitatii se determina:
- gradul in care criteriile auditului sunt efectiv implementate, exprimat prin nivelul de securitate, indicator
conventional ce exprima global starea de securitate a muncii intr-un sistem de munca;
- eventualele neconformitati fata de criteriile auditului şi masurile corective/preventive care trebuiesc luate pentru
eliminarea acestor neconformitati.
Structura metodei de audit al securitatii si sanatatii in munca (conform autor):
 Se utilizeaza trei seturi de fise independente:
1. Fise privind riscurile generale
2. Fise privind riscurile specifice
3. Fise privind managementul securitatii si sanatatii la nivelul unitatii
1. Fisele privind riscurile generale fac referire la prevederile Legii securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006,
Normelor metodologice de aplicare a legii si prevederilor hotararilor de Guvern care transpun directivele europene
din domeniul securitatii si sanatatii in munca. Sunt utilizate 17 fise de riscuri generale:
I – Iluminat II – Zgomot
III – Vibratii IV – Ambianta termica
V – Agenti chimici VI – Agenti cancerigeni si mutageni
VII – Agenti biologici VIII – Ventilare industriala
IX – Echipamente de munca X – Amenajarea locului de munca
XI – Amenajarea spatiilor de lucru XII – Incendii si explozii
XIII – Electrosecuritate XIV – Sarcinile de munca
XV – Circulatie, riscuri orizontale si verticale XVI – Protectia colectiva si individuala
XVII – Organizarea primului ajutor
2. Fisele privind riscurile specifice fac referire la prevederi ale instructiunilor proprii privind securitatea si sanatatea
in munca, precum si la aspecte facultative, cu caracter de recomandare, rezultate din "buna – practica" in domeniu
(se intocmesc la solicitarea clientului)
3. Fisele privind managementul securitatii si sanatatii in munca au la baza prevederi ale Legii securitatii si sanatatii
in munca nr.319/2006 si Normelor metodologice de aplicare a legii si au ca scop evaluarea gradului in care
angajatorul isi indeplineste obligatiile care-i revin in domeniul managementului SSM, conform legislatiei in
vigoare. Acestea se axeaza pe cinci obiective de baza, si anume:
A. Implicarea conducerii
B. Strategia, planurile si procedurile privind SSM
C. Consultarea salariatilor
D. Identificarea, evaluarea si prevenirea riscurilor
E. Instruire, perfectionare si formare personalul si propaganda in domeniul SSM
Ø Actualizarea Instructiunilor proprii privind reglementarile interne de securitate si sanatate in munca, urmare
rezultatelor auditului de securitate si sanatate in munca (numai la solicitarea clientului)
Ø Actualizarea Programului anual de instruire – testare, urmare rezultatelor auditului de securitate si sanatate in
munca (numai la solicitarea clientului)
Ø Actualizarea Planului de Prevenire si Protectie, urmare rezultatelor auditului de securitate si sanatate in munca
(numai la solicitarea clientului)
Ø Actualizarea Normativului intern de acordare a echipamentului individual de protectie, urmare rezultatelor

auditului de securitate si sanatate in munca (numai la solicitarea clientului)
Legislatia in vigoare
Legea nr. 319 din 14 iulie 2006 securitatii si sanatatii in munca
Norme de aplicare a prevederilor legi 319-2006
Hotarare de Guvern nr. 300 din 02.03.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile
Hotarare de Guvern nr. 457 din 18.04.2003 privind asigurarea securitatii utilizatorilor de echipamente electrice de joasa tensiune
Hotarare de Guvern nr. 1514 din 18.12.2003 pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 457 din 2003 privind asigurarea
securitatii utilizatorilor de echipamente electrice de joasa tensiune
Hotarare de Guvern nr. 1876 din 22 decembrie 2005
Hotarare nr. 261 din 22 februarie 2001 privind criteriile si metodologia de incadrare a locurilor de munca in conditii deosebite
Hotarare nr. 355 din 11.04.2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor
Hotarare nr. 493 din 12.04.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate
de zgomot
HOTARARE Nr. 1028 din 9 august 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca referitoare la utilizarea echipamentelor
cu ecran de vizualizare
HOTARARE Nr. 1048 din 9 august 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a
echipamentelor individuale de protectie la locul de munca
HOTARARE Nr. 1049 din 9 august 2006 privind cerintele minime pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor din industria extractiva
de suprafata sau subteran
HOTARARE Nr. 1058 din 9 august 2006 privind cerintele minime pentrui imbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot fi
expusi unui potential risc datorat atmosferelor explozive
HOTARARE Nr. 1136 din 30 august 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri
generate de campuri electromagnetice
HOTARARE nr. 1146 din 30 august 2006
HOTARARE nr. 1218 din 6 septembrie 2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca pentru asigurarea
protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici
Hotararea de Guvern nr. 1051 din 9.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care
prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare
HOTARAREA Nr. 971 din 26 iulie 2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si-sau de sanatate la locul de munca
Hotararea nr. 1050 din 09.08.2006 privind cerintele minime pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor din industria extractiva de
foraj
Hotararea nr. 1091 din 16.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca
Hotararea nr.97092 din 16.08.2006 privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti biologici in munca
Hotararea nr. 1093 din 16.08.2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate pentru protectia lucratorilor impotriva
riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni sau mutageni la locul de munca
Ordonanta de urgenta nr. 99 din 29 iunie 2000 privind masurile ce pot fi aplicate in perioadele cu temperaturi extreme pentru protectia
persoanelor incadrate in munca
Managerul sistemului de management securitate şi sănătate în muncă se ocupă de managementul activităţilor care
vizează realizarea, implementarea, menţinerea şi îmbunătăţirea unui sistem de management al securităţii şi sănătăţii în muncă.
Pentru organizarea, conducerea şi gestiunea acestor activităţi sunt necesare capacităţi de analiză şi sinteză, focalizare pe
probleme, lucru în condiţii de stres, sub presiunea timpului şi în contexte uneori imprevizibile, capacităţi de relaţionare în medii
foarte variate, viziune de ansamblu, capacitate de evaluare a unor situaţii diverse şi a riscurilor ce pot decurge din acţiunile
întreprinse, capacitate de decizie, putere de convingere, foarte bune abilităţi de negociere, capacitate organizatorică şi de
gestionare a resurselor. Între atitudinile principale necesare pentru desfăşurarea activităţilor specifice se menţionează:
responsabilitatea, integritatea, corectitudinea, implicarea, iniţiativa, realismul, dinamismul, consecvenţa, răbdarea, tactul,
combativitatea, atenţia şi obiectivitatea.
Managerul sistemului de management securitate şi sănătate în muncă deţine cunoştinţe solide privind legislaţia de
securitate şi sănătate în muncă, privind managementul organizaţiilor şi se preocupă permanent atât de asimilarea noutăţilor în
domeniul prevenirii şi protecţiei, cât şi de respectarea cerinţelor de securitate şi sănătate la toate locurile de muncă. El are
abilităţi personale de comunicare şi relaţionare cu diferite categorii de interlocutori şi de lucru în echipă.
Managerul sistemului de management securitate şi sănătate în muncă dovedeşte competenţe cheie în ce priveşte:
comunicarea în limba română şi/sau în limbi străine, competenţe de bază în matematică, ştiinţă şi tehnologie, precum şi
competenţe antreprenoriale. Totodată, managerul sistemului de management securitate şi sănătate în muncă are competenţe
informatice şi foloseşte calculatorul pentru a identifica, stoca, prelucra, analiza, prezenta şi schimba informaţii, precum şi pentru
a comunica şi participa în cadrul unor reţele de colaborare prin Internet. El conştientizează propriul proces de învăţare - are
competenţa de a învăţa - identificând oportunităţile disponibile pentru dobândirea, prelucrarea şi asimilarea de noi cunoştinţe şi
deprinderi. De asemenea, dovedeşte competenţe sociale şi civice în sensul participării în mod eficace şi constructiv la viaţa
socială şi profesională.
Îndeplinirea atribuţiilor manageriale presupune o permanentă deschidere pentru dezvoltare profesională şi dobândirea unei
palete largi de cunoştinţe în domenii diverse: legislaţie, contabilitate, negociere, comunicare, management organizaţional etc.
Managerul sistemului de management securitate şi sănătate în muncă trebuie să aibă studii universitare de licenţă
absolvite cu diplomă, respectiv studii superioare de lungă sau de scurtă durată absolvite cu diplomă de licenţă sau
echivalentă, cunoştinţe de management, de operare pe calculator şi de utilizare a internetului, precum şi capacitate de

organizare, de comunicare şi de lucru în echipă.
Fundanentarea op țiunii unei organiza ții de a avea un manager al SMSSO(M):

Îndeplinirea obliga țiilor prevăzute în Codul muncii și Legea 319 / 2006 în domeniul SSO la nivelul de
profesionalism și eficien ță impus de cerin țele actuale ale mediului de afaceri, satisfăcând concomitent nevoile
explicite și implicite ale personalului propriu și colaborator de a i se asigura și garanta securitatea și sănătatea la
locul de muncă
Adoptarea de către Organiza ții a standardului SR OHSAS 18001 pentru a- și implementa și

dezvolta un sistem propriu de management al sănătă ții și securită ții ocupa ționale
OBLIGATIVITATE și/sau NECESITATE

Atitudinea conștientă și responsabilă în abordarea funcționării oricărui tip de
organizație determină asumarea voluntară de obliga ții generale față de
personalul ce activează în cadrul acesteia, pentru asigurarea sănătății și
securității lui în contextul muncii în organizație.
Legislația națională și internațională referitoare la sănătatea și securitatea
ocupațională (în muncă) definește precis aceste obligații, le clasifică pe
categorii și tipuri și le transformă prin reglementare în cerin țe obligatorii a
căror neîndeplinire atrage sanc țiuni legale.
În funcție de specificul domeniului de activitate, de mărimea organizației, de
tehnologiile adoptate în operare și de contextele în care aceasta își dersfășoară
activitățile, obligațiile legale în domeniul SSO pot fi numeroase și complexe fiind astfel dificil de realizat în lipsa unor structuri interne
specializate și bine dotate cu personal competent, mijloace tehnice și bugete adecvate.
În toate situațiile (chiar și atunci organizația ar avea de răspuns la mai puține cerin țe legale privind SSO, tot ar trebui ca cineva de
specialitate să le identifice cel puțin), adoptarea unui sistem de management al SSO poate fi solu ția ideală pentru organiza ție ca să
răspundă corect obligațiilor legale și în primul rând obligațiilor față de propriul personal privind asigurarea protec ției și sănătă ții
acestuia la locurile de muncă.
Un sistem de management al SSO performant, credibil și eficient impune, din faza de proiectare și până în faza de func ționare și
îmbunătățire continuă, existența personalului de specialitate competent : Managerul SMSSM și auditorul SMSSM sunt
reprezentativi pentru acest personal de specialitate. Dar un sistem de management SSO credibil și eficient are nevoie de un
referențial cu largă recunoaștere ce asigură concomitent și prezumția de conformitate pentru certificarea oficială. Standardul OHSAS
18001 (+ OHSAS 18002) răspunde acestor necesități.
În concluzie, din punctul de vedere al asumării conștient voluntare a responsabilităților privind asigurarea sănătă ții și siguran ței
angajaților, organizațiile adoptă sistemul de management al SSO, bazat pe OHSAS 18001 dintr-o NECESITATE corect în țeleasă și,
consecutiv, simultan sau în prealabil asigură în cadrul organizației existența personalului de specialitate competent, certificat și
adecvat să preia sarcinile legate de SSO ale organizației: Manager al SMSSO și auditor aș SMSSO.
În conexiune cu această abordare responsabilă a necesității, trebuie specificat că standardul SR OHSAS 18001 (inclusiv SR OHSAS
18002) ESTE VOLUNTAR iar certificarea sistemelor SMSSO raportată la acest referențial este de asemenea VOLUNTARĂ!. Corolar,
existența în cadrul organizației a unui manager al SMSSO / auditor al SMSSO este de asemenea o opțiune voluntară a organiza ției.
Abordarea problematicii asigurării SSO (M) în organiza ție din punctul de
vedere al OBLIGATIVITĂ ȚII respectării legislației în vigoare, aplicabilă
Ca în orice domeniu, și în domeniul SSO, OBLIGATIVITATEA respectării cerințelor legale
se impune mai eficient atunci când, dincolo de apelul la conștiință, rațiune, moralitate și / sau deontologie legea specifică sanc țiuni
și penalizări .
Principala lege care se aplică în domeniul SSO este

legea 319 din 2006.
Organizația răspunde contraventional și poate fi
sanc ționată cu amenda de la 3.500 de lei la 7.000 de
lei dacă nu respectă obligația legala de a evalua riscurile
pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor, inclusiv la
alegerea echipamentelor de muncă, a substanțelor sau
preparatelor chimice utilizate și la amenajarea locurilor de
muncă.
Explicație:
Nu veti putea stabili masuri adecvate de prevenire si protectie a lucratorilor dvs., daca nu
realizati mai intai evaluarea de risc pentru fiecare loc de munca sau post de lucru.
Mai mult, nu va puteti indeplini in mod corect nici una dintre obligatiile legale privitoare la
sanatatea si securitatea angajatilor fara a fi mai întâi în posesia evaluării riscurilor
Daca nu va respectati obligatiile legale referitoare la organizarea

activitatilor de prevenire si a celor de protectia muncii, acest fapt
constituie contraventie si puteti fi sanctionat de catre Inspectia
Muncii cu amenda de la 3.000 la 6.000 de lei, potrivit art. 39
alin. (6) lit. a) din Legea nr. 319/2006.
EXTERNALIZAREA SERVICIILOR SSM, NE

SCAPĂ DE OBLIGA ȚII ?
ATENTIE!
Folosirea serviciilor externe de prevenire si protectie NU aduce
atingere principiului responsabilitatii dvs., in calitate de
angajator, in domeniul securitatii si sanatatii in munca.
CINE OBLIGĂ ORGANIZA ȚIILE SĂ IA MĂSURI PENTRU ASIGURAREA SSO(M)

Orice acțiune menită să implementeze și să dezvolte un sistem de management al SSO în cadrul organiza ției care ar răspunde
atât cerințelor legitime ale salaria ților cât și obliga țiilor legale ale organiza ției presupune alocarea unor resurse financiare, de
personal specializat, de dotări tehnico-materiale etc.
Într-o abordare subordonată maximizării profitului cu orice pre ț, organiza țiile pot, la limită,
să pună în balanță cuantumul sancțiunilor dacă nu îndeplinesc obliga țiile legale cu
cheltuielile necesare pentru a le îndeplini. Dacă balan ța înclină către existen ța unui câ știg
chiar dacă plătesc penalizările prevăzute de lege, vor exista pe pia ță suficiente
organizații care nu vor lua în considerare obligativită țile impuse prin lege în domeniul
SSO, considerând că pot asigura și prin alte metode minimul de securitate și sănătate
lucrătorilor săi pentru a-I menține la posturile de lucru.
Totuși Legea 319 / 2006 prevede 45 de sancțiuni care sunt suficient de convingătoare,
putând fi aplicate în mod repetat unei organiza ții care nu le respectă, pentru a determina
organizațiile să renunțe la alte abordări, diferite de cele reglementate, pentru asigurarea
SSO la posturile de muncă proprii organiza ției
TRANSFORMAREA BIUNIVOCĂ A OBLIGATIVITĂ ȚII ÎN

NECESITATE
Tot ceea ce este necesar la nivelul unei oraganiza ții în domeniul SSM, prin repetare la
nivelul mai multor organizații, devine OBLIGATORIU pentru toate organiza țiile
și tot ce este OBLIGATORIU la nivelul tuturor organiza țiilor în domeniul SSM ,

devine NECESAR la nivelul fiecărei organiza ții
Care sunt cele 45 amenzi prevăzute de Legea sănătă ții și securită ții
ocupa ționale (în muncă) 319 / 2006 ce determină organiza țiile să abordeze
corect OBLIGA ȚIILE privind asigurarea SSO a salaria ților
Fapte sanctionate de legea 319 / 2006 Valoare amenda

5.000-10.000 lei
1. Neintocmirea planului de prevenire si protectie compus din

masuri tehnice, sanitare, organizatorice si de alta natura, bazat pe evaluarea riscurilor - art. 13
lit. b)
2. Nesolicitarea autorizatiei de functionare din punctul de vedere al securitatii si sanatatii in 5.000-10.000 lei
munca, inainte de inceperea oricarei activitati - art. 13 lit. c)
3. Modificarea starii de fapt rezultata din producerea unui accident mortal sau colectiv, in afara 5.000-10.000 lei
de cazurile in care mentinerea acestei stari ar genera alte accidente ori ar periclita viata
accidentatilor si a altor persoane - art.13 lit. p)
4. Neasigurarea echipamentelor individuale de protectie - art. 13 lit. r) 5.000-10.000 lei
5. Nerealizarea masurilor dispuse de inspectorii de munca cu prilejul vizitelor de control si al 3.000-10.000 lei
cercetarii evenimentelor - art. 13 lit. n)
6. Nerealizarea evaluarii riscurilor pentru securitatea si sanatatea in munca, inclusiv pentru 4.000-8.000 lei
acele grupuri sensibile la riscuri specifice - art. 12 alin. (1) lit. a)
7. Neadoptarea de solutii conforme prevederilor legale in vigoare privind securitatea si 4.000 - 8.000 lei
sanatatea in munca, inca din faza de cercetare, proiectare si executie a constructiilor, a
echipamentelor de munca, precum si de elaborare a tehnologiilor de fabricatie - art. 13 lit. a)
8. Neconsemnarea pentru lucratori, in fisa postului, a atributiilor si raspunderilor ce le revin in 4.000 - 8.000 lei
domeniul securitatii si sanatatii in munca, corespunzator functiilor exercitate - art. 13 lit. d)
9. Neelaborarea de instructiuni proprii pentru completarea si/sau aplicarea reglementarilor de 4.000 - 8.000 lei
securitate si sanatate in munca, tinand seama de particularitatile activitatilor si ale locurilor de
munca - art. 13 lit. e)
10. Neinformarea fiecarei persoane, anterior angajarii in munca, asupra riscurilor la care 4.000 - 8.000 lei
aceasta este expusa la locul de munca, precum si asupra masurilor de prevenire si de protectie
necesare - art. 13 lit. h)
11. Neluarea masurilor pentru autorizarea exercitarii meseriilor si a profesiilor prevazute de 4.000 - 8.000 lei
legislatia specifica - art. 13 lit. i)
12. Angajarea persoanelor care, in urma examenului medical si, dupa caz, a testarii psihologice 4.000 - 8.000 lei
a aptitudinilor, nu corespund sarcinii de munca pe care urmeaza sa o execute si neasigurarea
controlului medical periodic/controlului psihologic periodic, ulterior angajarii - art. 13 lit. j)
13. Netinerea evidentei zonelor cu risc ridicat si specific - art. 13 lit. k) 4.000 - 8.000 lei
14. Neasigurarea functionarii permanente a sistemelor si dispozitivelor de protectie, a aparaturii 4.000 - 8.000 lei
de masura si control, precum si a instalatiilor de captare, retinere si neutralizare a substantelor
nocive degajate in desfasurarea proceselor tehnologice - art. 13 lit. l)
15. Refuzul de a prezenta documentele si de a oferi relatiile solicitate de inspectorii de munca 4.000 - 8.000 lei
in timpul controlului sau al efectuarii cercetarii evenimentelor - art. 13 lit. m)
16. Refuzul de a desemna, la solicitarea inspectorului de munca, lucratorii care sa participe la 4.000 - 8.000 lei
efectuarea controlului sau la cercetarea evenimentelor - art. 13 lit. o)
17. Nerespectarea obligatiei de instruire a angajatilor (la angajare, la schimbarea locului de 4.000 - 8.000 lei
munca, la executarea unor lucrari speciale etc.) - art. 20
18. Necercetarea evenimentelor care au produs incapacitate temporara de munca - art. 29 4.000 - 8.000 lei
alin. (1) lit. a)
19. Necomunicarea la ITM si asiguratorului a accidentului de munca inregistrat - art. 32 alin. 4.000 - 8.000 lei
(2).
20. Neevaluarea riscurilor pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, inclusiv la alegerea 3.500 - 7.000 lei
echipamentelor de munca, a substantelor sau preparatelor chimice utilizate si la amenajarea
locurilor de munca - art. 7 alin. (4)
21. Nerespectarea prevederilor privind securitatea, sanatatea si igiena in munca, luand in 3.500 - 7.000 lei
considerare natura activitatilor - art. 7 alin. (5)
22. Nedesemnarea unuia sau a mai multor lucratori pentru a se ocupa de activitatile de 3.500 - 7.000 lei
protectie si de activitatile de prevenire a riscurilor profesionale din intreprindere - art. 8 alin. (1)
23. Nefolosirea serviciilor externe, in cazul in care in intreprindere nu se pot organiza activitatile 3.500 - 7.000 lei
de prevenire si cele de protectie din lipsa personalului competent - art. 8 alin (4)
24. Neluarea masurilor privind securitatea si sanatatea lucratorilor in caz de pericol grav si 3.500 - 7.000 lei
iminent - art. 11
25. Neasigurarea de echipamente de munca fara pericol pentru securitatea si sanatatea 3.500 - 7.000 lei
lucratorilor - art. 13 lit. q)
26. Neacordarea de echipament individual de protectie nou, in cazul degradarii sau al pierderii 3.500 - 7.000 lei
calitatilor de protectie - art. 13 lit. s)
27. Necomunicarea la ITM a evenimentelor inregistrate - art. 27 alin. (1) lit. a) 3.500 - 7.000 lei
28. Necomunicarea evenimentelor urmate de incapacitate temporara de munca, invaliditate 3.500 - 7.000 lei
sau deces, la confirmarea acestora, asiguratorului - art. 27 alin. (1) lit. b)
29. Neluarea masurilor necesare pentru acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si 3.000 - 6.000 lei
evacuarea lucratorilor - art. 10
30. Neinformarea lucratorilor cu privire la riscurile pentru securitate si sanatate in munca, 3.000 - 6.000 lei
precum si cu privire la masurile si activitatile de prevenire si protectie atat la nivelul intreprinderii,
cat si la nivelul fiecarui post de lucru si/sau fiecarei functii - art. 16
31. Nedeclararea bolilor profesionale - art. 34 alin. (1) 3.000 - 6.000 lei
32. Inexistenta comitetelor de securitate si sanatate in munca - art. 19 2.500 - 5.000 lei
33. Nerespectarea obligatiilor privind evidenta accidentelor de munca ce au ca urmare o 2.000 - 4.000 lei
incapacitate de munca mai mare de 3 zile de lucru, a accidentelor usoare, a bolilor profesionale,
a incidentelor periculoase, precum si a accidentelor de munca - art. 12 alin. (1) lit. c)
34. Neintocmirea rapoartelor privind accidentele de munca suferite de lucratori - art. 12 alin. 2.000 - 4.000 lei
(1) lit. c)
35. Nerespectarea obligatiei de a amenaja locurile de munca tinand seama de prezenta 2.000 - 4.000 lei
grupurilor sensibile la riscuri specifice - art. 36
36. Nerespectarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca privind fabricarea, 5.000-10.000 lei
transportul, depozitarea, manipularea sau utilizarea substantelor ori a preparatelor chimice
periculoase si deseurilor rezultate - art. 39 alin. (9) lit. a)
37. Neluarea masurilor care sa previna prezenta peste limitele maxime admise a agentilor 5.000-10.000 lei
chimici, fizici sau biologici, precum si suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale
organismului uman - art. 39 alin. (9) lit. b)
38. Nerespectarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca privind darea in 5.000-10.000 lei
exploatare sau repunerea in functiune, partiala ori totala, a constructiilor, echipamentelor de
munca noi sau reparate, precum si pentru aplicarea proceselor tehnologice - art. 39 alin. (9) lit.
c)
39. Neintocmirea si nerespectarea documentatiilor tehnice pentru executarea lucrarilor care 5.000-10.000 lei
necesita masuri speciale de siguranta - art. 39 alin. (9) lit. d)
40. Neluarea masurilor care sa previna accidentele prin electrocutare la executarea, 5.000-10.000 lei
exploatarea, intretinerea si repararea instalatiilor si a echipamentelor electrice - art. 39 alin. (9)
lit. f)
41. Nedelimitarea si nesemnalizarea zonelor periculoase - art. 39 alin. (9) lit. j) 5.000-10.000 lei
42. Nerespectarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca privind utilizarea, 5.000-10.000 lei
intretinerea, revizia si repararea periodica a echipamentelor de munca - art. 39 alin. (9) lit. m)
43. Neintocmirea documentelor de urmarire a parametrilor functionali ai echipamentelor de 5.000-10.000 lei
munca si a rapoartelor de serviciu pentru instalatiile cu regim special de exploatare - art. 39 alin.
(9) lit. q)
44. Nerespectarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca privind amenajarea 5.000-10.000 lei
locurilor de munca pentru lucrul la inaltime, in spatii inchise si in conditii de izolare - art. 39 alin.
(9) lit. s)
45. Neprezentarea de catre serviciile externe a raportului semestrial de activitate - art. 40 5.000-10.000 lei
Nu toate penalitățile specificate mai sus sunt aplicabile oricărei organizații (aplicabilitatea unei sancțiuni
depinde de tipul, dimensiunea, contextul de acțiune etc ale unei organizații), în schimb, ele pot contura
scheletul pe care să se sprijine construcția NECESARULUI de resurse de personal specializat, de dotare tehnică
și materială, de proceduri și strategii pentru implementarea și dezvoltarea unui sistem de management SSO
adecvat tipului organizației ce va putea satisface cerințele de certificare, implicit de conformare cu legislația
națională (Legea 319 / 2006 și alte cerințe legale)
Implementarea unui sistem de Management SSM conform standardului SR OHSAS 18001 (+ SR

OHSAS 18002) rezolvă necesitatea de performan ță în condi țiile asigurării protec ției propriilor
angaja ți și răspunde obliga țiilor legale ale organiza ției conform prevederilor legii 319 / 2006 și a
altor cerin țe legale (la nivel na țional și / sau interna țional)
CERIN ȚE LEGALE REFERITOARE LA PREGĂTIREA ȘI COMPETEN ȚELE

PROFESIONALE ALE PERSONALULUI CARE TREBUIE SĂ SE OCUPE CU
ASIGURAREA SSO ÎN CADRUL ORGANIZA ȚIEI (MANAGEMENTUL SISTEMULUI DE
SSO )
In conformitate cu Hotarare nr. 955/2010 din 08.09.2010,
Monitorul Oficial, Partea I nr. 661 din 27/09/2010 pentru
modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare
a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr.
319/2006, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.425/2006,
toti angajatorii trebuie sa isi organizeze intern activitatea
de protectie si securitatea muncii sau sa apeleze la servicii externe de
securitate si sanatate in munca.
- pentru societatile care au pana la 9 salariati, angajatorul poate efectua

singur activitatea de protectie si securitatea muncii cu respectarea
cumulativ a doua conditii: 1. aceasta persoana sa fie autorizata prin
urmarea unui curs de specialitate de 40 ore, 2. societatea nu trebuie sa aiba
ca obiect de activitate unul cu risc ridicat de imbolnavire sau accident
(ANEXA Nr. 2 din H.G.nr. 955/08.09.2010 (Anexa nr. 5 la normele
metodologice)).
- pentru societatile cu salariati de la 10 la 49 de persoane, angajatorul poate
efectua singur activitatea de prevenire si protectia muncii, respectand conditiile prezentate mai sus, la care se
adauga cateva cerinte suplimentare, cum ar fi identificarea punctula a riscurilor de accident.
- pentru angajatorii ce au mai mult de 50 de salariati trebuie stabilita cel putin o persoana responsabila cu
securitatea in munca, autorizata conform procedurilor stabilite tot de acest act normativ.
Daca angajatorul nu detine pregatirea mentionata sau nu doreste angajarea unei persoane cu astfel de
atributii are obligatia sa apeleze la serviciile unui ter ț. Hotararea Guvernului Romaniei nr. 955/08.09.2010
detaliaza conditiile de organizare a “serviciilor interne” sau de contractare a serviciilor externe, dupa caz.
De asemenea, incepand cu data de 1 iulie 2011, serviciul intern de prevenire si protectie trebuie sa fie format
din lucratori care au contract individual de munca cu norma intreaga incheiat cu angajatorul.
Serviciile externe trebuie abilitate de catre Comisia de abilitare si avizare care se va infiinta la inspectoratele
teritoriale de munca. Cei ce doresc sa primeasca “abilitarea” trebuie sa prezinte un dosar cu 11 categorii de
documente. Odata abilitat, serviciul extern trebuie sa elaboreze rapoarte semestriale catre ITM. Daca nu a
depus doua rapoarte semestriale consecutiv, abilitarea i se retrage.
Instruirea la locul de munca in domeniul sanatatii si securitatii in munca va

cuprinde cel putin urmatoarele:
a) informatii privind riscurile de
accidentare si imbolnavire
profesionala specifice locului de
munca si/sau postului de lucru
b) prevederile instructiunilor proprii
elaboarte pentru locul de munca
si/sau postul de lucru
c) masuri la nivelul locului de munca si/sau postului de lucru privind
acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor, precum si in cazul pericolului grav si
iminent etc
ART. 14
Organizarea activitatilor de prevenire si protectie este realizata de catre angajator, in urmatoarele moduri:
a) prin asumarea de catre angajator, in conditiile art. 9 alin. (4) din lege, a atributiilor pentru realizarea
masurilor prevazute de lege;
b) prin desemnarea unuia sau mai multor lucratori pentru a se ocupa de activitatile de prevenire si protectie;
c) prin infiintarea unuia sau mai multor servicii interne de prevenire si protectie;
d) prin apelarea la servicii externe de prevenire si protectie.
Art. 16.
(1) In cazul intreprinderilor cu pana la 9 lucratori
inclusiv, angajatorul poate efectua activitatile din
domeniul securitatii si sanatatii in munca, daca se
indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a) activitatile desfasurate in cadrul intreprinderii nu
sunt dintre cele prevazute in anexa nr. 5;
b) angajatorul isi desfasoara activitatea profesionala
in mod efectiv si cu regularitate in intreprindere si/sau
unitate;
c) angajatorul a urmat cel putin un program de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca, cu o durata
minima de 40 de ore si continutul prevazut in anexa nr. 6 lit. A, fapt care se atesta printr-un document de absolvire
a programului de pregatire.
(2) In situatia in care nu sunt indeplinite conditiile prevazute la alin. (1), angajatorul trebuie sa desemneze unul
sau mai multi lucratori ori poate organiza serviciul intern de prevenire si protectie si/sau poate sa apeleze la
servicii externe, in conditiile prezentelor norme metodologice.
(3) In cazul in care angajatorul/lucratorii desemnati/serviciile interne de prevenire si protectie nu au
capacitatile si aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitatilor de prevenire si protectie prevazute la
art. 15, angajatorul trebuie sa apeleze la servicii externe pentru acele activitati de prevenire si protectie pe
care nu le poate desfasura cu personalul propriu.
Art. 17.
(1) In cazul intreprinderilor care au intre 10 si 49 de lucratori inclusiv, angajatorul poate efectua activitatile din
domeniul securitatii si sanatatii in munca, daca se indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a) sunt respectate prevederile art. 16 alin. (1) lit. a)-c);
b) riscurile identificate nu pot genera accidente sau boli profesionale cu
consecinte grave, ireversibile, respectiv deces
ori invaliditate.
(2) In situatia in care nu sunt indeplinite conditiile prevazute la alin. (1),
angajatorul trebuie sa desemneze unul sau mai multi lucratori ori poate organiza
unul sau mai multe servicii interne de prevenire si protectie si/sau poate sa
apeleze la servicii externe, in conditiile prezentelor norme metodologice.
(3) In cazul in care angajatorul/lucratorii desemnati/serviciile interne de prevenire
si protectie nu au capacitatile si aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor
activitatilor de prevenire si protectie prevazute la art. 15, angajatorul trebuie sa
apeleze la servicii externe pentru acele activitati de prevenire si protectie pe care
nu le poate desfasura cu personalul propriu.
Art. 18.
(1) In cazul intreprinderilor si/sau unitatilor care au intre 50 si 249 de lucratori, angajatorul trebuie sa
desemneze unul sau mai multi lucratori ori sa organizeze unul sau mai multe servicii interne de prevenire si
protectie pentru a se ocupa de activitatile de prevenire si protectie din cadrul intreprinderii.
(2) In cazul intreprinderilor si/sau unitatilor prevazute la alin. (1) care
desfasoara activitati dintre cele prevazute in anexa nr. 5, angajatorul
trebuie sa organizeze unul sau mai multe servicii interne de prevenire
si protectie.
(3) In cazul in care lucratorii desemnati, serviciile interne de prevenire
si protectie nu au capacitatile si aptitudinile necesare pentru
efectuarea tuturor activitatilor de prevenire si protectie prevazute la art. 15, angajatorul trebuie sa apeleze la
servicii externe pentru acele activitati de prevenire si protectie pe care nu le poate desfasura cu personalul
propriu.
Art. 19.
(1) In cazul intreprinderilor si/sau unitatilor care au peste 250 de lucratori, angajatorul trebuie sa organizeze
unul sau mai multe servicii interne de prevenire si protectie.
(2) In cazul in care serviciile interne de prevenire si protectie nu au capacitatile si aptitudinile necesare pentru
efectuarea tuturor activitatilor de prevenire si protectie prevazute la art. 15, angajatorul trebuie sa apeleze la
unul sau mai multe servicii externe pentru acele activitati de prevenire si protectie pe care nu le poate
desfasura cu personalul propriu.
ART. 48 se abroga
ART. 49
(1) Cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca corespunzatoare nivelului mediu
sunt:
a) studii in invatamantul liceal filiera teoretica in profil real sau filiera tehnologica in profil tehnic;
b) curs in domeniul securitatii si sanatatii in munca, cu continut minim conform celui prevazut in anexa nr. 6 lit.
B, cu o durata de cel putin 80 de ore.
(2) Nivelul mediu prevazut la alin. (1) se atesta prin diploma de studii
si certificatul de absolvire a cursului prevazut la alin. (1) lit. b).
Art. 50.
(1) Cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in
munca corespunzatoare nivelului superior, care trebuie indeplinite in
mod cumulativ, sunt urmatoarele:
a) absolvirea, in domeniile fundamentale: stiinte ingineresti, stiinte
agricole si silvice, cu diploma de licenta sau echivalenta, a ciclului I
de studii universitare, studii universitare de licenta, ori a studiilor universitare de lunga durata sau absolvirea
cu diploma de absolvire a studiilor universitare de scurta durata;
b) curs in domeniul securitatii si sanatatii in munca, cu continut minim conform celui prevazut in anexa nr. 6 lit.
B, cu o durata de cel putin 80 de ore;
c) absolvirea cu diploma sau certificat de absolvire, dupa caz, a unui program de invatamant postuniversitar in
domeniul securitatii si sanatatii in munca, cu o durata de cel putin
180 de ore.
(2) Indeplinirea cerintelor prevazute la alin. (1) se atesta prin diploma
de studii si certificatele de absolvire a cursurilor prevazute la alin. (1)
lit. b) si c).
(3) Cerinta minima prevazuta la alin. (1) lit. b) si c) este considerata indeplinita si in situatia in care persoana
a obtinut o diploma de master sau doctorat in domeniul securitatii si sanatatii in munca.
Art. II. din H.G. nr. 955/08.09.2010 prevede urmatoarele:

(1) In termen de 12 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari, prin ordin al ministrului
muncii, familiei si protectiei sociale, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, se
aproba cerintele minime de pregatire si formare in domeniul securitatii si sanatatii in
munca/continutul minim al programelor-cadru necesare pentru ocupatiile specifice din domeniul
securitatii si sanatatii in munca prevazute la art. 511 din normele metodologice aprobate prin
Hotararea Guvernului nr. 1.425/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, competentele minime si abilitatile
aferente acestor ocupatii conferite prin standardele ocupationale, echivalarea intre ocupatiile specifice, precum si alte
aspecte necesare aplicarii prezentei hotarari referitoare la formarea profesionala.
(2) Pana la data intrarii in vigoare a ordinului prevazut la alin. (1), in ceea ce priveste cerintele minime de pregatire in
domeniul securitatii si sanatatii in munca, raman aplicabile prevederile art. 47, 49 si 50 din normele metodologice
aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.425/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.
(3) La data intrarii in vigoare a ordinului prevazut la alin. (1) se abroga art. 47, 49 si 50 din normele metodologice
aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.425/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, urmand sa fie aplicabile,
dupa aceasta data, cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca prevazute la art. 511-513
din normele metodologice aprobate prin Hotararea Guvern ului nr. 1.425/2006, cu
modificarile si completarile ulterioare.
Art. 511. Ocupatiile specifice domeniului securitatii si sanatatii in munca, necesare

efectuarii activitatilor de prevenire si protectie, sunt urmatoarele:
a) tehnician in securitate si sanatate in munca;
b) expert in securitate si sanatate in munca.
Art. 512.
(1) Cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca
corespunzatoare ocupatiei prevazute la art. 511 lit. a) sunt:
a) studii in invatamantul liceal filiera teoretica in profil real sau filiera tehnologica in profil
tehnic;
b) program de formare pentru ocupatia de tehnician in securitate si sanatate in munca, de
cel putin 80 de ore.
(2) Indeplinirea cerintelor prevazute la alin. (1) se atesta prin diploma de studii si
certificatul de absolvire a programului de formare profesionala corespunzator.
Art. 513.
(1) Cerintele minime de pregatire in
domeniul securitatii si sanatatii in
munca corespunzatoare ocupatiei
prevazute la art. 511 lit. b) sunt:
a) studii universitare de licenta absolvite cu diploma, respectiv studii
superioare de lunga sau de scurta durata absolvite cu diploma de
licenta ori echivalenta in domeniile fundamentale: stiinte ingineresti,
stiinte agricole si silvice;
b) program de formare profesionala pentru ocupatia de expert in
securitate si sanatate in munca, de cel putin 80 de ore;
c) curs postuniversitar in domeniul securitatii si sanatatii in munca, cu o durata de cel putin 180 de ore, sau
masterat/doctorat in acest domeniu.
(2) Indeplinirea cerintelor prevazute la alin. (1) se atesta prin diplomele de studii si certificatul de absolvire a
programului de formare profesionala corespunzator.
ANEXA Nr. 2 din H.G.nr. 955/08.09.2010 (Anexa nr. 5 la normele metodologice)
ACTIVITATI INDUSTRIALE
1. Activitati cu risc potential de expunere la radiatii ionizante
2. Activitati cu risc potential de expunere la agenti toxici si foarte toxici, in special
cele cu risc de expunere la agenti
cancerigeni, mutageni si alti agenti care pericliteaza reproducerea
3. Activitati in care sunt implicate substante periculoase, potrivit prevederilor
Hotararii Guvernului nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident
major in care sunt implicate substante periculoase, cu modificarile ulterioare
4. Activitati cu risc de expunere la grupa 3 si 4 de agenti biologici
5. Activitati de fabricare, manipulare si utilizare de explozivi, inclusiv articole
pirotehnice si alte produse care contin materiiexplozive
6. Activitati specifice exploatarilor miniere de suprafata si de subteran
7. Activitati specifice de foraj terestru si de pe platforme maritime
8. Activitati care se desfasoara sub apa
9. Activitati in constructii civile, excavatii, lucrari de puturi, terasamente subterane si tuneluri, care implica risc de
surpare sau risc de cadere de la inaltime
10. Activitati in industria metalurgica si activitati de constructii navale
11. Producerea gazelor comprimate, lichefiate sau dizolvate si utilizarea masiva a acestora
12. Activitati care produc concentratii ridicate de praf de siliciu
13. Activitati care implica riscuri electrice la inalta tensiune

14. Activitati de producere a bauturilor distilate si a substantelor
inflamabile
15. Activitati de paza si protectie
16. Activitati in care

lucratorii pot fi
expusi unui potential risc datorat atmosferelor explozive, asa
cum sunt reglementate de Hotararea Guvernului nr. 1.058/2006
privind cerintele minime pentru imbunatatirea securitatii si
protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential
risc datorat atmosferelor explozive.
În concluzie: OBLIGA ȚIILE LEGALE ale organiza țiilor în domeniul Sănătă ții și Securită ții în
Muncă (Ocupa ționale) decurg din trei categorii principale de acte de reglementare na ționale:
 legi și Hotărâri de Guvern (Legea 319 din 2006 - Legea securitatii si sanatatii in munca publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei nr. 646 din 26 iulie 2006; Hotararea de Guvern 1425 din 2006 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii muncii 319/2006; Hotararea de Guvern 955 din 2010 pentru
modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii 319 din 2006)
 Norme (Norme generale de protec ția muncii + 117 NSSM (Norme specifice de securitate a muncii))
 Instruc țiuni ( IPSSM (Instrucțiuni proprii SSM) – 8 generale + 57 instrucțiuni aplicabile în diverse sectoare de activitate
Toate pot fi accesate la adresa: www.iprotectiamuncii.ro
1. INTRODUCERE ÎN SISTEMELE DE MANAGEMENT SSO bazate pe seria OHSAS

ABREVIERI:
SSO = Sănătate și Securitate Ocupațională

SSM = Sănătatea și Securitatea în Muncă
SMSSO(M) = Sistem de Management al
Sănătății și Securității Ocupaționale (în Muncă)
PM = Protecția Muncii
OHSAS = Occupational Health and Safety
Asessment Serie = Serie de specificații pentru
evaluarea sistemelor de management a
sănătății și securității ocupaționale
OH&S = Occupational Health & Safety =
Sănătate Ocupațională și Securitate (Siguranță)
Ocupațională
OIM = Organizația Internațională a Muncii
DEFINIȚII / CLARIFICĂRI:
Management de SSO =
18000
Prin prisma sistemului de management, legislaţia SSM (securitate şi

sănătate în muncă, ulterior - 2004, SSO – securitate şi sănătate
ocupaţională) trebuie să realizeze o bună securitate, o bună sănătate şi în
final, o bună afacere.
Prin esenţa sa, legislaţia SSO are un

caracter preventiv, menirea ei fiind
preîntâmpinarea producerii accidentelor de muncă
şi/sau a îmbolnăvirilor profesionale.
Reglementările legale în domeniu sunt astfel
stabilite încât să apere viaţa, sănătatea şi
integritatea corporală ale celor care participă la
procesul de producţie. În cadrul mortalităţii
globale, sursele OIM stabilesc că accidentele şi
bolile profesionale constituie 25 %, locul doi în
clasamentul prezentat în graficul de mai sus.
Costurile prevenirii accidentelor şi bolilor implică:
■ costuri cu realizarea măsurilor tehnice de protecţie a muncii (mijloacele de producţie şi mediul de muncă);
■ costuri cu realizarea măsurilor organizatorice de protecţie a muncii (referitoare la executant şi sarcina de muncă);
■ costuri cu realizarea măsurilor igienico-sanitare ;
■ cheltuieli către bugetul asigurărilor sociale de stat;
■ tipul condiţiilor de muncă;
■ fondul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.
1.1 MANAGEMENTUL SSO ESTE NECESAR ȘI OBLIGATORIU

MANAGEMENT = Activitatea şi arta de a conduce.
2. Ansamblul activităţilor de organizare, de conducere şi de gestiune a
întreprinderilor.
3. ştiinţa şi tehnica organizării și conducerii unei întreprinderi.
Noţiunea de sistem de management al SSO este intrată recent în
legislaţia românească în domeniu, dar se bucură de o experienţă de peste 10
ani în ţări dezvoltate cum sunt Marea Britanie, Germania, Australia, Japonia
etc. Pe plan internaţional există o bogată literatură de specialitate în acest
domeniu (cărţi, broşuri, ghiduri de implementare, ghiduri de bună practică şi
chiar site-uri internet).
Experienţa a arătat că implementarea şi menţinerea corectă a unui sistem de

management al SSO aduce numeroase beneficii atât angajatorului cât şi angajaţilor. Astfel,
într-un raport al Agenţiei Europene pentru Securitate şi Sănătate realizat în urma unui studiu
privind utilizarea sistemelor de management al SSO care a vizat 11 întreprinderi din ţări ale
Uniunii Europene se arată că implementarea acestor sisteme a avut efecte pozitive în toate
cazurile prezentate, concretizate prin reducerea numărului de accidente şi îmbolnăviri
profesionale. De asemenea, raportul subliniază existenţa unui consens general asupra faptului
că strategiile inovatoare de management sunt superioare abordărilor tradiţionale şi că acestea
au prezentat o serie de avantaje importante printre care:
 uşurinţa de a analiza în mod sistematic pericolele, riscurile şi incidentele;
 o mai mare conştientizare a pericolelor şi riscurilor;
 îmbunătăţirea transparenţei proceselor interne;
 o mai bună comunicare între angajaţi;
 o mai puternică motivare şi identificare a angajaţilor cu întreprinderea;
 o perspectivă mai bine integrată a mediului de lucru;
 o mai bună măsurare a performanţelor SSO.
O constatare interesantă a raportului menţionat este că au apărut o serie de deficienţe privind comunicarea şi
îndeplinirea unor funcţiuni de SSO “ cu precădere în organizaţiile în care participarea angajaţilor a fost voluntară, ceea ce a avut
tendinţa să conducă la o implicare scăzută din partea personalului ”.
Există chiar cazuri în care una din condiţiile de eligibilitate impuse de beneficiar pentru încheierea unor contracte a fost
ca furnizorul să aibă implementat un sistem de management al SSO, iar tendinţa este ca această practică să se extindă în
următorii ani.
Ultima ediţie a Normelor generale de protecţie a muncii, ediţia 2002, a adus o serie de modificări
substanţiale în ceea ce priveşte sarcinile şi responsabilităţile angajatorilor şi angajaţilor în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă.
Printre aceste modificări se numără şi obligativitatea implementării sistemului de management al SSO de către toţi
angajatorii care au în structură compartiment de protecţia muncii, deci, în mod implicit, de către toţi angajatorii cu mai mult de 50
de angajaţi (art.7-10 şi 28).
În contextul acestor prevederi ale Normelor generale de protecţie a muncii, obligativitatea implementării unui
sistem de management al SSO nu trebuie privită ca o constrângere suplimentară impusă angajatorului, ci ca un nou instrument
pus la dispoziţia acestuia în vederea atingerii obiectivelor propuse, atât de securitate şi sănătate a muncii, cât şi de
productivitate şi de competitivitate pe piaţa internă şi externă. Utilizat în mod corect, acest instrument poate şi trebuie să
constituie o investiţie profitabilă pentru angajator.
1.2 EVOLU ȚIA seriei OHSAS 18000 DE LA SPECIFICA ȚIE LA STANDARD
Specificaţia OHSAS 18001 şi ghidul său de implementare, OHSAS 18002

Seria de specificaţii OHSAS 18000 a fost elaborată de British Standards Institution (BSI), autoritatea britanică în
domeniul standardizării. Seria cuprinde două specificaţii:
- OHSAS 18001:1999 – Sisteme de management al securităţii şi sănătăţii în muncă. Specificaţie;
- OHSAS 18002:2000 – Sisteme de management al securităţii şi sănătăţii în muncă. Ghid de implementare.
După cum se menţionează în aceste documente, ele nu constituie standarde ci au numai rolul de ghidare în
implementarea sistemelor de management de securitate şi sănătate ocupaţională (SSO - în muncă, SSM).
OHSAS 18001:1999 şi OHSAS 18002:2000 au fost elaborate pentru a răspunde cererii urgente a clienţilor pentru un
standard recunoscut în domeniul sistemelor de management al securităţii şi sănătăţii în muncă, destinat evaluării şi certificării
acestor sisteme.
Îmbunătăţire continuă
Analiză efectuată de Politica OHSAS

Analiză efectuată de Politica OHSAS
management
management
Planificare
Planificare
Verificare şi acţiune
Verificare şi acţiune
corectivă Implementare şi
corectivă Implementare şi
funcţionare
funcţionare
Elementele unui management OHSAS de succes
Specificaţia OHSAS 18001:1999 a fost elaborată astfel încât să fie compatibilă cu ISO 9001:1994 (valabil la momentul
realizării specificaţiei şi înlocuit ulterior de ISO 9001:2000) şi cu ISO 14001:1996, standarde ale sistemelor de management al
calităţii şi, respectiv, mediului, în vederea facilitării integrării celor trei tipuri de sisteme de management.
Această specificaţie are la bază o serie de documente similare, dintre care cel mai important este standardul BS
8800:1996. Specificaţia continuă abordarea bazată de BS EN ISO 14001 prezentată în acest standard şi propune un model a
cărui structură este aproape identică cu cea a unui sistem de management de mediu realizat după ISO 14001:1996. În plus,
spre deosebire de BS 8800:1996, referenţialul OHSAS 18001 poate fi utilizat în scopul evaluării şi certificării sistemelor de
management al SSO.
Referenţialul prezintă cerinţele pentru un sistem de management al securităţii şi sănătăţii în muncă, oferind organizaţiilor
posibilitatea de a-şi controla riscurile şi de a-şi îmbunătăţi performanţa în domeniul SSO. Nu se stabilesc criterii de performanţă
specifice SSO şi nici nu se oferă indicaţii detaliate pentru proiectarea unui sistem de management al SSO.
Specificaţia OHSAS 18001:1999 stabileşte principiile generale care ar trebui respectate de către o organizaţie în vederea
implementării unui sistem de management al SSO, în timp ce specificaţia OHSAS 18002:2000 reia şi detaliază aceste principii.
Specificaţia este aplicabilă oricărei organizaţii care doreşte:
a) să stabilească un sistem de management al SSO pentru a elimina sau a minimiza riscurile la care sunt expuşi
angajaţii sau alte categorii de personal;
b) să implementeze, menţină şi să îmbunătăţească continuu un sistem de management al SSO;
c) să se asigure de propria conformitate cu politica de SSO declarată;
d) să demonstreze această conformitate altor părţi interesate;
e) să certifice/înregistreze propriul sistem de management al SSO de către o organizaţie externă;
f) să realizeze o autodeterminare şi declarare a conformităţii cu această specificaţie OHSAS.
Modelul de sistem de management al SSM definit de OHSAS 18001:1999

este asemănător cu cel propus de BS 8800:1996 în varianta abordării după BS EN
ISO 14001, cu diferenţa că analiza iniţială nu mai apare ca element distinct, şi
cuprinde următoarele elemente (figura 3):
 Politica de SSO;
 Planificare;
 Implementare şi funcţionare;
 Verificare şi acţiuni corective;
 Analiza managementului.
Fiecare din aceste elemente trebuie construite succesiv şi trebuie supuse unui
proces de îmbunătăţire continuă, astfel încât funcţionarea sistemului să aibă o evoluţie
ciclică, fiecare ciclu pornind de la un nivel superior celui precedent.
1.2.1 OHSAS 18001

BS 8800:1996 este primul referenţial publicat şi a fost elaborat de către British
Standards Institution (BSI) şi intitulat: “Guide to occupational health and safety
management systems “. Acesta a fost actualizat în 2004 și ulterior.
Mai multe organisme naţionale au elaborat standarde compatibile: SCC, OHRIS, AS-NZ 4801.
Ca să nu apară confuzii rezultate din proliferarea a numeroase referenţiale de sănătate şi securitate ocupaţională,
precum şi pentru a facilita integrarea managementului acestui domeniu cu managementul de calitate (ISO 9001) şi de mediu
(ISO 14001), în anul 1999 a fost creat referenţialul OHSAS 18001 (OHSAS = Occupational Health and Safety Assessment
Series)1.
În anul 2002 a fost publicat un ghid de implementare cunoscut sub denumirea de OHSAS 18002 acesta fiind construit
prin efortul comun al BSI (Institutul Britanic de Standardizare) şi al altor 13 instituţii de standardizare.
OHSAS 18001 este structurat similar cu un standard ISO, intenţia BSI fiind
aceea de a servi ca model pentru un standard internaţional ISO.
Cu toate acestea, a existat o opoziţie internaţională puternică la această
idee, în principal din partea SUA.
În anul 2001, Organizaţia Internaţională a Muncii (ILO) elaborează un set
de recomandări similare cu OHSAS 18001, grupate în documentul ILO-OHS 2001.
În anul 2005, American National Standards Institute şi American Industrial
Health Association au elaborat un standard diferit, ANSI/AIHA Z10, care este diferit
ca structură de standardele ISO, deşi compatibil cu ISO 9001 şi ISO 14001.
OHSAS 18001:1999 a fost tradus şi publicat în mod oficial în limba română în anul
2004, sub denumirea de “Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii
ocupaţionale” (SMSSO).
SR OHSAS 18001: 2008

Standard român – Sistem de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale
Implementarea unui SMSSO într-o organiza ție din Romînia trebuie să urmărească prin procedurile de sistem,
procedurile operationale si instructiunile de lucru elaborate, să realizeze practic legatura dintre obligatiile legale
prevazute de legea 319/2006 si cerintele SR OHSAS 18001: 2008
 Implementarea si certificarea unui sistem de management al securitatii si
sanatatii ocupationale constituie un instrument eficace pentru organizarea si concentrarea
eforturilor unei organizatii in vederea unei mai bune controlari si gestionari a riscurilor
profesionale (accidente, incidente si boli profesionale) si a imbunatatirii considerabile a
performantelor profesionale
 OHSAS 18001 a fost elaborat pentru a fi compatibil cu standardele pentru

sisteme de management ISO 9001:2000 (Calitate) şi ISO 14001:2004 (Mediu), pentru a
facilita integrarea sistemelor de management al calităţii, mediului şi al sănătăţii şi
securităţii ocupaţionale de către organizaţii.
 Standardele OHSAS sunt destinate să asigure organizaţiilor elementele unui

sistem de management OH&S eficace, care să poată fi integrat cu alte cerinţe de management.
 Standardul OHSAS a fost elaborat astfel încât să poată fi aplicat de organizaţii de toate tipurile şi mărimile.
 Orice organizatie isi poate cladi un viitor mai sigur prin implementarea si certificarea unui sistem de
management .
1
În ceea ce priveste termenii generici, în niciunul din cele 2 standarde, respectiv SR OHSAS 18001:2008 și SR OHSAS 18002:2009, nu apare acronimul
SSO. În preambulul naţional de la SR OHSAS 18001:2009 s-a inclus următoarea explicaţie: “Acronimul OHSAS provine din limba engleză, Occupational
Health and Safety Assessment Series.” În privinţa transparenței, Programul naţional de standardizare este publicat pe site-ul, http://www.asro.ro, și este
actualizat periodic, indicându-se și numărul comitetului tehnic, astfel încât orice factor interesat poate lua legătura direct cu expertul care gestionează
comitetul și poate solicita participarea la şedinţa în care se discută adoptarea unui anumit standard.
 In societatea moderna, promovarea conditiilor de siguranta si sanatate la locul de munca si asigurarea unui
mediu de lucru confortabil, respectarea normelor legislative si mentinerea unei bune reputatii a afacerii
reprezinta aspecte ce trebuie luate in considerare de catre orice organizatie de succes.
 În luna martie 2008, ASRO a adoptat documentul OHSAS 18001:2007 ca standard român SR OHSAS 18001:2008 -
Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale. Cerinţe . Standardul SR OHSAS 18001:2008
înlocuieşte documentul OHSAS 18001:2004.
 La sfârşitul lunii martie 2009, ASRO a adoptat documentul OHSAS 18002:2008 ca standard român. Standardul
SR OHSAS 18002:2009 înlocuieşte documentul OHSAS 18002:2004.
Acest standard, la fel ca şi SR OHSAS 18001:2008, a fost elaborat ca răspuns la cererea clienţilor cu privire la
un standard recunoscut al sistemului de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale, faţă de care pot
să fie evaluate şi certificate sistemele de management.
Standardul este aplicabil oricarei organizatii care doreste sa aiba o abordare proactiva asupra sanatatii si securitatii
ocupationale.
În România, ca de altfel în întreaga Uniune Europeană, există numeroase cerinţe legale referitoare la sănătatea şi securitatea
ocupaţională care se aplică potenţialelor efecte vătămătoare legate de activităţile în muncă şi care pot fi extinse dincolo de locul
de muncă, către toţi cei care pot fi afectaţi de activităţile desfăşurate. Este esenţial pentru o organizaţie să ţină seama de aceste
cerinţe legale atunci când instituie, implementează şi menţine un sistem de management OH&S – şi în particular atunci când
identifică pericole, evaluează riscuri şi stabileşte controale.
Standardul SR OHSAS 18001 este unul Romanesc deoarece nu a fost adoptat de catre toate tarile (respectiv nu a fost
aprobat in ISO). Acest lucru nu impiedica Romania, membru cu drepturi depline in ISO, de a-l adopta ca standard national. Este
dreptul ASRO dar nu este OBLIGATORIU de implementat de catre SC (le numim Organizatii) din Romania.
Observa ție:
Textul standardului nu este consecvent in promovarea termenilor generici (a se vedea SSO care se pierde dupa primele
pagini si devine OH&S din nou).
SR OHSAS 18001 devine pe zi ce trece un set de reguli care trezesc la realitate factorii responsabili din Organizatii, privind
obligatiile ce le revin, atat pe linie de SSM cat si SU (in principal SSO = SSM – prevenire + SU – pregatire si capacitate de
raspuns).
Eliminarea riscurilor prin OHSAS 18001

Implementarea unui sistem de managementul sanatatii si securitatii ocupationale (SSM) conform SR OHSAS 18001 va
perimte masurarea sistemului dumneavoastra de management fata de anumite caracteristici. Masurile impuse vor depinde de
anumiti factori precum politica organizatiei in domeniul sanatatii si securitatii in munca, natura activitatii si conditiile in care
aceasta se desfasoara.
Un SSM de succes ar trebui sa se bazeze pe:
- o politica in domeniul sanatatii si securitatii in munca potrivita companiei;
- identificarea riscurilor si cerintelor legale referitoare la sanatatea si securitatea un

munca;
- obiective, scopuri si programe care sa asigure imbunatatirea continua;
- activitati ale managementului care controleaza sanatatea si securitatea muncii;
- monitorizarea performantelor sistemului de sanatate si securitate in munca;
- revizuiri regulate, evaluati si imbunatatirea sistemului.
Prevederi legale
Interesul deosebit manifestat de organizatiile din Romania pentru implementarea SSM se datoreaza si celor 45 de amenzi
prevazute de legea 319/2006.
OHSAS 18001 este un standard international care se utilizeaza de Organizatiile care doresc sa-si reduca (gestioneze) riscurile
privind sanatatea si securitatea ocupationala a angajatilor sai prin implementarea unui sistem de management al sanatatii si
securitatii ocupationale .
Scopul OHSAS 18001

Regelementarile in domeniul sanatatii si securitatii ocupationale devin din ce in ce mai restrictive, Organizatiile fiind obligate sa
demonstreze Angajamentul privind protectia sanatatii si securitatii muncii pentru angajatii sai, sa-si identifice , sa evalueze si sa
tina sub control riscurile. OHSAS 18001 este documentul recunoscut la nivle international care stabileste cerintele pentru un
sistem de management al sanatatii si securitatii in munca.
Beneficiile aduse de certificarea OHSAS 18001
• angajamentul Organizatiei privind protectia sanatatii si securitatii muncii pentru angajatii sai;
• imbunatatirea eficientei prin reducerea numarului de accidente si incidente de munca;
• reducerea costurilor pri reducerea numarului de zile de concediu medical datorat accidentelor de munca si imbolnavirilor
profesionale;
• prevenirea posibilelor incidente care pot conduce la sanctionarea/amendarea Organizatiei datorita lipsei masurilor privind
protectia personalului;
• identificarea pericolelor ce pot rezulta din subcontractarea unor activitati sau in relatia cu furnizorii, clientii si luarea masurilor
adecvate pentru protectia acestora;
• castigarea increderii autoritatilor privind respectarea legislatiei aplicabile;
• alinierea la cerintele pietii - interna cat si internationala de demonstrare a existentei sistemului de management al sanatatii
si securitatii muncii certificat.
1.2.2. Sistemul de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale
În concluzie, SISTEMUL DE MANAGEMENT SSO se poate implementa utilizând
seria de standarde SR OHSAS 18000. Seria include:
- SR OHSAS 18001:2008 Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii
ocupaţionale. Cerinţe
- SR OHSAS 18002:2009 Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii

ocupaţionale. Linii directoare pentru implementarea OHSAS 18001:2008
 OHSAS este seria de evaluare pentru Sănătatea şi Securitatea Muncii

(SSM), pentru sisteme de management privind sănătatea şi securitatea muncii. A fost creat în scopul ajutorării
organizaţiilor să controleze sănătatea muncii şi pericolele securităţii în muncă. Seria s-a dezvoltat ca răspuns la
o cerere largă pentru un ghid recunoscut ca bază pentru evaluări şi certificări.
 OHSAS ajută într-o varietate de aspecte: minimalizarea riscului pentru angajaţi şi alte persoane, îmbunatăţirea
unui sistem existent de management OH&S, demonstrarea preocupării pentru sănătatea şi siguranţa
personalului sau creşterea siguranţei în raport cu managementul riscului.
Sistemul OHSAS este aplicabil oricărei organizaţii care doreşte:

 să stabilească un sistem de management OH&S ( OH&S – sănătate şi securitate ocupaţională ) pentru a
elimina sau minimiza riscurile pentru angajaţi şi alte părţi interesate care pot fi expuse la riscuri OH&S
asociate cu activităţile sale;
 să implementeze, să menţină şi să îmbunătăţească în mod continuu un sistem de management OH&S;
 să se asigure de propria conformitate cu politica sa OH&S declarată;
 să demonstreze această conformitate şi altora;
 să obţină certificarea/înregistrarea sistemului său de management OH&S de către o organizaţie externă;

 să realizeze o auto-determinare şi o declaraţie a conformităţii cu
specificaţia OHSAS.
Avantajele certificării Sistemului de Management al Sanatatii şi Securităţii Ocupationale:
Avantaje externe:
o Imbunatatirea modului de percepere a organizatiei de catre membrii
societăţii.
o Percepţia cât mai favorabilă din partea consumatorilor, atu deosebit de
important într-o societate de consum tot mai competitivă.
o Imbunatăţirea relaţiilor cu partenerii de afaceri şi organismul de
certificare.
o Cresterea competitivităţii pe piaţa naţională şi internaţională.
o Imbunatăţirea relaţiilor cu toate autorităţile competente din domeniul securităţii şi sanatăţii ocupaţionale.
Avantaje interne:
 Crearea unui cadru unic şi coerent pentru eliminarea pericolelor şi riscurilor
legate de muncă.
 Identificarea pericolelor şi evaluarea riscurilor profesionale.
 Realizarea unui control mai eficient asupra factorilor de risc de accidentare
şi / sau imbolnpvire profesională.
 Imbunatăţirea condiţiilor de muncă pentru angajaţi.
 Implementarea de măsuri care să asigure îmbunătăţirea continuă a
sistemului.
 Crearea unui sistem de muncă cu riscuri scăzute de accidentare şi / sau
îmbolnăvire profesională.
 Obţinerea unor performanţe superioare din partea angajaţilor.
 Imbunatăţirea comunicării cu şi dintre angajaţi.
 Imbunatăţirea mediului de muncă şi a relaţiilor interumane la locul de muncă.
 Conştientizarea personalului cu privire la valoarea pe care organizaţia o acordă capitalului său uman.
 Fidelizarea personalului prin creşterea încrederii acordate.
Proiectarea şi implementarea unui sistem de management
În cadrul unei organizaţii implementarea unui SM este influenţată de necesităţi diverse, de obiective specifice, de
produsele/serviciile furnizate, de procesele implementate şi de mărimea şi structura organizaţiei. La baza implementării
sistemului de management, şi prin extensie a celorlalte sisteme de management având la bază sistemul de management al
calităţii , managementul de mediu – ISO 14001, managemntul sănătăţii şi securităţii ocupaţionale – OHSAS 18001,
managementul siguranţei alimentului – 22000 etc.- stau cele opt principii de bază vizate de seria ISO 9000, şi anume:
o Orientarea spre client

o Leadership
o Implicarea personalului – element esenţial pentru a obţine beneficii atât pentru aceştia, cât şi pentru organizaţie.
Salariaţii de la toate nivelurile sunt esenţa unei organizaţii şi implicarea lor totală permite ca abilităţile să fie folosite în
beneficiul organizaţiei. Spre exemplu, permiţând personalului să-şi stabilească propriile obiective, corelate cu viziunea şi
misiunea organizaţiei, se poate ajunge la facilitarea muncii, control mai bun, produse sau servicii mai bune, reducerea
consumurilor. Totodată personalul trebuie să fie competent şi instruit în ceea ce priveşte activităţile pe care le
desfăşoară.
o Abordarea bazată pe proces
o Îmbunătăţirea continuă
o Abordarea pe bază de fapte
o Relaţii reciproc avantajoase cu furnizorii
o personal cu experienţă adecvată, precum şi cu instruire corespunzătoare

organizaţia trebuie să se asigure că activităţile specifice care se desfăşoară în cadrul proceselor sunt realizate de
către personal cu experienţă adecvată, precum şi cu instruire corespunzătoare deoarece conformitatea cu cerinţele
referitoare la produs poate fi afectată direct sau indirect de nivelul de instruire al personalului. Standardul cere
inclusiv ca adecvarea personalului să fie dovedită.
1.3. Personalul de specialitate asociat SMSSO

Una dintre problemele importante născută din aprofundarea principiului de mai sus (personal cu experienţă adecvată,
precum şi cu instruire corespunzătoare) estea cea legată de ”noile ocupa ții” pe care le impune ca necesare
implementarea sistemelor SMSSO în cadrul organiza țiilor:
- auditor SMSSO
- manager SMSSO
Principial problema pare să fie complicată de aspectele legate de ”armonizarea ” terminologică a prevederilor legisla ției
naționale în domeniul sănătății și securită ții în muncă și a standardelor OHSAS referitoare la sănătatea și securitatea
ocupa țională
Mai mult, în unele abordări se pune problema întâietă ții legisla ției na ționale (Legea 319 / 2006, Normele generale de protec ția
muncii și instrucțiunile specifice de SSM) sau a sistemelor de management SSO (bazate pe standardele OHSAS seria 18000).
Aceasta deoarece ”Conformarea la legisla ție” apare ca o componentă a sistemului de management SSO, iar pe de altă parte,
Sistemele de management SSO (bazate pe standardele OHSAS 18000) sunt privite ca cele mai bune instrumente de realizare a
obligațiilor impuse organizațiilor prin prevederile legii 319/ 2006.
În general se vehiculează, în zona speciali știlor și autorită ților din domeniul SSM, următoarele abordări:
- în Romania Inspectia Muncii nu reușește să con știentizeze conducerile Organizatiilor în a implementa macar ac țiunile
desprinse din cerintele legale ce le revin (din legea 319/2006, norme, instruc țiuni). Acest fapt se datoreaza in principal
lipsei de motivație pozitivă subliniindu-se doar penalită țile fără a defini un ghid de implementare coerentă și comparabilă
a acestor acțiuni menite nu doar să evite penalizările și sanc țiunile dar să aducă un plus de performan ță organiza țiilor.
- Implementarea sistemelor de Management bazate pe standarde din seria OHSAS 18000 asigură în primul rând
motivația pozitivă pentru organizații în planul recunoa șterii și cre șterii performan ței, oferindu-le un instrument practic de
atingere a obiectivelor în domeniul SSO și abia în plan secundar, implicit le asigură acestora evitarea sanc țiunilor
legislative
- Se reproșază SR OHSAS 18001, 18002 că utilizează terminologia ”ocupa țională” in loc de “munca” pentru a se iesi
de sub autoritatea institutiilor romane de reglementare si control in domeniu
- Contraargument:
Seria de standarde OHSAS (18001, 18002 şi 18004) nu sunt elaborate de către ASRO, sau o altă entitate din România,
şi numai traduse din limba engleză. Acestea sunt elaborate de o organizaţie numită OHSAS Project Group, care
însumează nu mai puţin de 51 de organizaţii din toată lumea, mai puţin, din nefericire, România.
Corelarea prevederilor standardului şi terminologiei, cu legislaţia română, este un deziderat urmărit în
traducerea standardelor. Din păcate sunt cazuri în care
terminologia din legislaţia naţională nu acoperă suficient noţiunile
vehiculate în unele standarde, în special în domeniile noi, în care
comunitatea internaţională simte nevoia de progres, cum este
cazul traducerii standardelor OHSAS. Având în vedere că
aplicarea standardelor este voluntară nu există nici un impediment
în aplicarea lor, corectă şi responsabilă, de către persoane
certificate, pentru a nu intra în conflict cu legislaţia. Legislaţia se
perfecţionează, din timp în timp, şi poate nu este departe vremea
când vom avea aceeaşi terminologie şi în acest caz.
Utilizarea termenului „ocupaţional” nu are nimic în comun cu
ieşirea de sub autoritatea nici unei instituţii de reglementare şi control. La ora actuală certificarea sistemelor de
mangement (deci şi certificarea conform SR OHSAS 18001:2008) este voluntară şi se face conform referenţialului
amintit şi Legii 608/2001 privind evaluarea conformităţii şi a procedurilor EA.
- Se reproșează SR OHSAS 18001, 18002 că încurajează adoptarea de către organiza ții a unor căi facile de a- și dovedi
angajamentul pentru respectarea impunerilor legisla ției na ționale în domeniu, care odată certificate de către diverse
organisme de certificare (de fapt societă ți comerciale cu obiectul de activitate: certificarea) le asigură o protec ție oficială
de a acționa paralel cu sistemul legisla ției na ționale în domeniu
- Contraargument:
Organismele de certificare sunt acreditate, în România, de către RENAR (la nivelul fiecărui stat membru al UE există
câte un organism de acreditare care reglementează acest lucru în conformitate cu legislaţia naţională şi procedurile EA).
RENAR nu este subordonat institutelor sau autorităţilor de protecţia muncii din România. Repet acreditarea şi
certificarea sistemelor de management este VOLUNTARĂ şi se face în domeniul reglementat şi nereglementat în
conformitate cu standardele naţionale care adoptă standarde europne şi/sau internaţionale, după caz. Acestea nu sunt
„instrumente de interpretare”, sunt referenţiale şi se folosesc pentru stabilirea conformităţii. La ora actuală sistemele de
mangement calitate/mediu/sănătate şi securitate ocupaţională au toate la bază câteva principii comune: metodologia
PDCA, abordarea ca proces, îmbunătăţirea continuă etc. Principii care stau şi la baza certificării organizaţiilor care
doresc acest lucru, prin audituri de terţă parte. Auditurile în domeniu se fac de către persoane certificate, care nu îşi
permit să interpreteze cerinţele nici unui standard. Aceste standarde sunt revizuite periodic, ca atare faptul că legislaţia
naţională nu ţine pasul cu ele nu este vina celor care le utilizează.
În concluzie, singura care reglează corect problematica teoretică a abordării SSO (SSM) este pia ța reală în care activează
organizațiile din România. În acest sens s-a conturat următoarea abordare prioritară :
Indiferent de terminologia folosită (fie că este vorba de securitate, siguran ță sau protec ție , fie că este vorba de
”ocupațională” sau ”în muncă”) Sistemele de Management a Sănătă ții și securită ții Ocupa ționale / în Muncă au în prim plan
ocrotirea sănătății și asigurarea protecției salaria țiilor la locurile de muncă din organiza ție și a tuturor persoanelor care intră
ocazional sau regulat în zona acestor locuri de muncă. Acest lucru se face considerând riscurile, situa țiile periculoase care pot
să apară în condiții uzuale sau excep ționale de derulare a proceselor de muncă la respectivele locuri inclusiv în situa ții de
urgență.
Sistemele de Management a SSO bazate pe standardele din seria
OHSAS 18000 sunt în principiu cele mai bune instrumente practice
de ordonare și gestionare a activităților menite să răspundă
obligațiilor legale ale organizației în domeniu SSO.
Ocupațiile generate de necesitățile asigurării SSM și validate de
cerințele reale ale pieței muncii din sector sunt:
Conform http://www.mmuncii.ro COR in domeniul SSM sunt urmatoarele ocupatii:
Cod Denumirea ocupa ției

COR
226302 specialist în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;
226303 coordonator în materie de securitate şi sănătate în muncă (studii superioare);
226307 evaluator de risc şi auditor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;
226308 coordonator în materie de securitate şi sănătate în muncă pentru logistică (studii superioare);
242304 expert în securitate şi sănătate în muncă;
325709 manager al sistemului de management securitate şi sănătate în muncă;
325711 auditor de sistem de management pentru sănătate şi securitate ocupaţională;
325721 tehnician în securitate şi sănătate în muncă;
325722 tehnician condiţii de muncă şi securitate;
325723 inspector în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;
325724 coordonator în materie de securitate şi sănătate în muncă (studii medii);
325726 coordonator în materie de securitate şi sănătate în muncă pentru logistică (studii medii);
325727 specialist securitate şi sănătate în muncă în domeniul servicii de întreţinere şi reparaţii autovehicule (studii medii).
Cerințe legale privind instruirea personalului de specialitate care

practică ocupații din domeniul SSM:
Cursurile care trebuiesc urmate, in functie de studii, medii sau

superioare, sunt urmatoarele:
- 40 h pentru angajatorul care efectueaza activitatiile din domeniul SSM

la o intreprindere pana in 50 de angajati, cu conditia ca activitatiile desfasurate in cadrul intreprinderii nu sunt dintre cele prevazute in
anexa nr. 5 din H.G. 1425/2006 , reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul SSM, precum si membrii CSSM, cu
exceptia secretarului CSSM;
- 80 h pentru lucratorii desemnati ce au studii medii in profil real sau tehnic si studii superioare in stiinte ingineresti, agricole si silvice;
- 180 h pentru cei cu studii superioare in stiinte ingineresti, agricole si silvice, care vor face si evaluari de riscuri si care pot ajunge
conducatori de servicii I/E.
1. In H.G. 1425/2006 cu modificarile si completarile ulterioare nu se mai pomeneste de ocupatii in domeniul SSM, astfel incat a ramas
denumirea de lucrator desemnat. Lucratorului desemnat, in functie de studii, i se poate da orice denumire din COR pe domeniul SSM.
Prin noul COR 241204 inspector de specialitate protectia muncii devine 242304 expert în securitate şi sănătate în muncă(probabil
este o greseala ceea ce apare in tabelul comparativ). In Revisal se actualizeaza automat.
2. Cursul expert în securitate şi sănătate în muncă -242304 are durata de 80 de ore

si este un curs destinat celor cu studii superioare.
3. Cursul de 180 de ore este curs de evaluare a riscurilor privind securitatea şi

sănătatea în muncă si este curs postuniversitar.
Deși legislația aplicabilă prevede un anumit nivel de instruire / formare pentru

ocupațiile specificate mai sus, este mai puțin reglementată modalitatea de a putea
obține competențele necesare practicării respectivei ocupații sau metodele de
evaluare pentru certificarea deținerii acelor competen țe de către persoana ce
practică respectiva ocupație. Răspunsul la aceste cerin țe legitime îl oferă
Standardele Ocupa ționale
1.3.1 FORMARE / INSTRUIRE / PERFEC ȚIONARE MANAGER AL SISTEMELOR DE MANAGEMENT SSO

Cod COR2012: 325709 (fost 242315)
Pentru această ocupație există Standard Ocupa țional ( Cod R73)
Scopul instruirii:
Dobandirea de cunoștinte și abilități în vederea elaborării și implementării politicii în domeniul sănătă ții și securită ții în munca,
asigurarea și implementarea tehnicilor, metodelor și instrumentelor specifice managementului sănătă ții și securit țăii în muncă,
elaborarea și urmărirea programelor de audit etc.
Persoane cărora li se adresează instruirea:

Persoanelor care aplică sistemul de management pentru sănătate și securitate în muncă conform cu standardul OHSAS
18001:2008, persoanelor desemnate ca reprezentan ți ai managementului pentru sănătate și securitate în muncă, inspectorilor,
specialiștilor în domeniul sănătății și securită ții ocupa ționale, persoanelor desemnate pentru protec ția muncii.
Este de remarcat că ”apariția” acestei ocupa ții a fost determinată de cerin ța reală a
organ izațiilor active pe piața muncii de a avea o persoană competentă pentru
conducerea și coordonarea complexelor și numeroaselor probleme ale proiectării și
implementării sistemelor de SSM la nivelul organiza ției și pentru organizarea și
gestionarea activităților specifice ale departamentelor specializate de SSM din cadrul organiza țiilor pentru a răspunde cât mai
bine obligațiilor legale și obligațiilor fa ță de propriul personal privind asigurarea SSM.
În acest context pregătirea de bază a unei astfel de persoane trebuie să fie : studii superioare. Cu toate acestea prin ultima
încadrare în COR la codul 325709 se admit studii mediii sau post liceale (ceea ce este din multe puncte de vedere insuficient
pentru a face față sarcinilor unei astfel de ocupa ții)
OBLIGATIVITATE : Nici SR OHSAS 18001 (impune existența reprezentantului managementului pentru SSO) , nici legislația națională
-Legea 319/2006- (impune existența lucrătorului desemnat pentru SSM) nu impun obligatoriu această ocupa ție
Câteva dintre principalele responsabilități ale managerului sistemului de management

al sănătății și securității ocupaționale
- Sa se asigure ca procesele necesare sistemului de management al sanatatii si securitatii ocupationale sunt stabilite,
implementate si mentinute;
- Sa raporteze managementului de la cel mai inalt nivel al organizatiei despre functionarea si performanta sistemului de
management al sanatatii si securitatii ocupationale, in vederea analizei periodice a acestuia si despre orice neconformitati
inclusiv recomandari pentru imbunatatire;
- Raporteaza conducerii stadiul indeplinirii obiectivelor SSO si monitorizeaza programele de

management din domeniul SSO;
- Sa se asigure ca sistemul de management al sanatatii si securitatii ocupationale este

implementat si mentinut in conformitate cu cerintele standardului de referinta
SR OHSAS 18001:2008;
- Are responsabilitate identificarii eventualelor situatii de neconformitate care pot fi

observate in raport cu cerintele legale aplicabile SSO (derivate din modul de respectare al
procedurilor/ planurilor si programelor SSO, din adecvarea resurselor alocate, din cunoasterea responsabilitatilor care revin pe
linie SSO etc).
- Sa se asigure ca este promovata in cadrul organizatiei constientizarea cerintelor partilor interesate pentru functionarea
corespunzatoare a sistemului de management al sanatatii si securitatii ocupationale;
- Instruieste si evalueaza periodic personalul privind cerintele sistemului de management al sanatatii si securitatii ocupationale.
- Asigurarea legaturii cu partile interesate, inclusiv cu organismul de certificare a sistemului de management al sanatatii si
securitatii ocupationale.
1.3.2 FORMARE / INSTRUIRE / PERFEC ȚIONARE AUDITOR AL SISTEMELOR DE MANAGEMENT SSO
Cod COR2012: 325711 (fost 242317)
Pentru această ocupație există Standard Ocupa țional ( Cod R68)
Scopul instruirii:
de a oferi cunoștinte și abilități în vederea coordonării activită ților de audit pentru
sistemul de management al sănătății și securită ții ocupa ționale atât în numele
propriei organizații cât și pentru ter ți, în conformitate cu standardele OHSAS
18001 și ISO 19011.
Persoane cărora li se adresează instruirea:

se adresează acelor organizații sau persoane ce au responsabilită ți în domeniul
protecției muncii și calitate-sănătate și securitate ocupa țională, reprezentan ților
managementului pentru securitate și sănătate ocupa țională, auditorilor interni din
cadrul organizațiilor.
Ocupația de auditor de sănătate și securitate ocupa țională se referă la auditorii care efectuează audituri în domeniul sănătă ții și
securității ocupaționale, atât interne cât și externe (de secundă și ter ță parte).
În momentul de față, această ocupație este solicitată în mod special de firmele/ organiza țiile care î și proiectează și
implementează sistemul de management al sănătă ții și securită ții ocupa ționale în vederea certificării. Certificarea personalului
în acest domeniu este cerinta obligatorie de standard ( vezi cerintele 4.4.1 si 4.4.2 din standardul international
OHSAS 18001:2008).
Câteva dintre principalele responsabilități ale auditorului sistemului de management

al sănătății și securității ocupaționale
Auditul de sănătate și securitate ocupa țională este un proces sistematic și documentat de verificare a dovezilor de audit,
obținute și evaluate în mod obiectiv, pentru a determina dacă activită țile, evenimentele, condi țiile și sistemele de management
al sănătății și securității ocupaționale stabilite sau informa țiile asupra acestora sunt în conformitate cu criteriile de audit,
precum și de comunicare a rezultatelor acestui proces clientului.
 Cunoașterea și înțelegerea cerințelor OHSAS și prevederilor Legii de securitate și sănătate în muncă

319/2006;
•Documentarea și implementarea sistemului de management de securitate și sănătate ocupa țională - conform

cerințelor sistemului de management de securitate și sănătate în muncă conform OHSAS 18001;
•Cunoașterea și adoptarea de bune practici de securitate și sănătate în muncă;
•Cunoașterea și însușirea Structurii și con ținutului standardului ISO 19011;
•Realizarea auditurilor interne - pregătirea auditului, întrebari de audit, liste de verificare, analiza preliminară,
raportul de audit;
•Coordonarea activităților de audit.
Descrierea ocupatiei:
Auditorul de sistem de management pentru sanatate si securitate ocupationala este incadrat in organizatiile in care sau care
desfasoara activitatea de audit al sistemului de management sanatate si securitate ocupationala. Activitatea se desfasoara atat
in spatii inchise (birou, spatii de productie), cat si in spatii deschise, inclusiv santiere), in functie de planificarea auditului. In
masura in care organizatia auditata lucreaza in schimburi, auditorul trebuie sa auditeze fiecare schimb de lucru in parte,
ajustandu-si programul in acest sens.
Ocupatia de auditor de sanatate si securitate ocupationala se refera la auditorii care efectueaza audituri in domeniul sanatatii si
securitatii ocupationale, atat interne cat si externe (de secunda si terta parte).
Auditul de sanatate si securitate ocupationala este un proces sistematic si documentat de
verificare a dovezilor de audit, obtinute si evaluate in mod obiectiv, pentru a determina daca
activitatile, evenimentele, conditiile, sistemele de management al sanatatii si securitatii
ocupationale stabilite sau informatiile asupra acestora sunt in conformitate cu criteriile de
audit, precum si de comunicare a rezultatelor acestui proces clientului.
Auditorul de sistem de management pentru sanatate si securitate ocupationala efectueaza
urmatoarele tipuri de activitati :
- Planificarea activitatii de audit reprezantand identificarea activitatilor necesare organizarii si desfasurarii auditului, a
metodelor si procedurilor de lucru, stabilirea resurselor necesare, planificarea propriu-zisa a auditului;
- Analizarea documentatiei sistemului de management de sanatate si securitate ocupationala reprezentand identificarea
documentelor ce vor fi supuse examinarii, analizararea acestora, identificarea si formularea neconformitatilor;
- Desfasurarea auditului reprezentand pregatirea activitatilor la fata locului, identificarea surselor de informatii, colectarea
informatiilor, verificarea informatiilor, evaluarea conformarii organizatiei cu criteriile de audit, completarea documentelor
de lucru;
- Raportarea rezultatelor;
Conducerea auditului reprezentand stabilirea echipei de audit, contactarea initiala a organizatiei auditate, distribuirea sarcinilor
in cadrul echipei de audit, sustinerea sedintei de deschidere/ inchidere, coordonarea echipei de audit, relationarea cu partile
implicate in audit;
Auditorul de sistem de management de sanatate si securitate ocupationala
este situat la nivelul de responsabilitate 4 (studii superioare), pentru
desfasurarea activitatii sale, are nevoie de urmatoarele competente cheie:
competenta de comunicare in limba oficiala a statului, competenta de
comunicare in limbi straine, competente de baza in matematica, stiinta si
tehnologie, competente informatice, competenta de a invata, competente
sociale si civice, antreprenoriale, competente de exprimare culturala.
In vederea indeplinirii atributiilor de serviciu auditorul de sistem de management de sanatate si securitate ocupationala trebuie
sa dispuna de cunostinte de baza de management, organizarea locului de munca, utilizarea computerului, protectia muncii,
prevenirea si stingerea incendiilor, protectia mediului etc.
Pentru realizarea scopului activitatii, auditorul de sistem de management de sanatate si securitate ocupationala trebuie sa
indeplineasca urmatoarele cerinte:
 sa cunoasca metodologia de efectuare a auditurilor de sistem de

management;
 sa cunoasca procedurile de lucru specifice desfasurarii auditului;
 sa dispuna de cunostinte despre mijloacele de culegere a informatiilor;
 sa cunoasca metode de verificare si validare a informatiilor culese;
 sa cunoasca modul de elaborare a documentelor specifice si modul de

arhivare;
 sa identifice si sa formuleze corect aspectele neconforme;
 sa cunoasca atributiile fiecarui membru al echipei de audit,
 sa cunoasca limba oficiala a statului;
 sa poata relationa in plan social si civic;
 sa isi perfectioneze permanent nivelul de cunostinte profesionale;
 sa cunoasca si sa respecte prevederile legale, generale sau specifice, referitoare la securitatea si samatatea in munca,
prevenirea incendiilor;
 sa cunoasca masurile de prim ajutor in caz de accidente.

Competente dobandite:
 Urmarirea conformarii cu prevederile referitoare lasecuritate si sanatate in munca
 Urmarirea conformarii cu prevederile de protectie a mediului
 Analizarea preliminara a documentatiei sistemului de management de sanatate si
securitate ocupationala
 Desfasurarea auditului
 Conducerea auditului
 Raportarea rezultatelor auditului
2. SR OHSAS 18001 și ghidul său de implementare SR OHSAS 18002

2.1 GENERALITĂ ȚI
SR OHSAS 18001:2008 (Occupational Health and Safety Assessment
Series) este modelul de sistem de management privind sanatatea si
securitatea ocupationala cu cea mai larga recunoastere internationala.
SR OHSAS 18001:2008 are aceeasi structura ca si ISO 14001, dar

este compatibil si cu alte modele de sisteme de management. Acest fapt
simplifica implementarea lui in cadrul organizatiilor.
Beneficiile implementarii unui astfel de sistem sunt:
 Imbunatatirea motivatiei organizatiei si a acceptarii privind sanatatea si
securitatea muncii in interiorul organizatiei
 Reducerea numarului de accidente datorita sistematizarii tuturor
activitatilor relevante pentru sanatate si securitate
 Siguranta juridica datorita rigurozitatii aplicarii tuturor reglementarilor legale
 Motivare crescuta a angajatilor datorita implicarii managementului in procesele OHSAS
 Imagine imbunatatita si abilitate competitiva prin intermediul performantei sistemului
 Pierderi materiale reduse datorate accidentelor si caderilor de productie
Standardul SR OHSAS 18001 va masura sistemul de management SSM al organiza ției referitor la anumite caracteristici.
Masurile impuse vor depinde de anumiti factori precum politica organizatiei in domeniul sanatatii si securitatii in munca, natura
activitatii si conditiile in care aceasta se desfasoara.
Un sistem de management OHSAS 18001 de succes ar trebui sa se bazeze pe:
- o politica in domeniul sanatatii si securitatii in munca potrivita companiei;
- identificarea riscurilor si cerintelor legale referitoare la

sanatatea si securitatea un munca;
- obiective, scopuri si programe care sa asigure

imbunatatirea continua;
- activitati ale managementului care controleaza sanatatea

si securitatea muncii;
- monitorizarea performantelor sistemului de sanatate si securitate in munca;
- revizuiri regulate, evaluati si imbunatatirea sistemului.
La sfârşitul lunii martie 2009, ASRO a adoptat documentul OHSAS 18002:2009 ca standard român. Standardul SR OHSAS
18002:2009, Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale. Linii directoare pentru implementarea
OHSAS 18001:2007 înlocuieşte documentul OHSAS 18002:2004
2.2. PERSONAL DE SPECIALITATE
325709 manager al sistemului de management securitate şi sănătate în muncă;

325711 auditor de sistem de management pentru sănătate şi securitate ocupaţională;
Doar auditorul este obligatoriu (din punct de vedere al cerin țelor OHSAS 18001)
Managerul, poate fi asimilat cu reprezentantul managementului de vârf al organiza ției în domeniul SSM
Ce trebuie să facă acest personal de specialitate :

Să contribuie activ, pe baza competen țelor de ținute, la implementarea, dezvoltarea,
func ționarea și îmbunătă țirea permanentă a sistemului de management în vederea
Cerificării și men ținerii acestuia spre folosul salaria ților proprii și al organiza ției.
Evaluare de risc in domeniul sanatatii si securitatii ocupationale
• Evaluarea riscurilor profesionale dă posibilitatea angajatorului de a întreprinde acţiuni care să

conducă la reducerea sau eliminarea lor.
• Evaluarea riscurilor profesionale reprezintă un studiu metodic şi sistematic al tuturor

aspectelor proceselor de muncă susceptibile de a genera evenimente nedorite, al mijloacelor
de eliminare a factorilor de risc şi a măsurilor de prevenire/protecţie aplicabile pentru
gestionarea riscurilor reziduale asociate acestora.
• În cadrul analizei de riscuri profesionale se vor parcurge următoarele etape obligatorii:

- definirea sistemului de muncă ce urmează a fi analizat;
- identificarea factorilor de risc prezenţi în sistemul de muncă analizat;
- identificarea personalului expus;
- evaluarea şi cuantificarea nivelului de risc;
- aprecierea riscurilor profesionale reziduale;
- propunerea măsurilor de prevenire şi stabilirea priorităţilor de abordare a
acestora.
• Evaluarea trebuie să acopere riscurile profesionale care sunt previzibile în

mod raţional. Riscurile profesionale asociate factorilor de risc care rezultă din
activitatea cotidiană sunt considerate în mod normal ca fiind riscuri
acceptabile şi nu necesită o atenţie deosebită decât dacă activitatea
profesională implică agravarea lor.
Coordonarea ac țiunilor de comunicare cu organismul acreditat de certificare și contractarea certificarii

• vor asigura asigura interfata cu organismul de certificare si derularea tuturor formalitatilor de contractare.
Instruirea personalului în aplicarea prevederilor OHSAS

18001:2008
• Scop:Intelegerea de catre personal a modului in care trebuie
aplicate prevederile OHSAS 18001:2008 .
• Cursantii apartin tuturor compartimentelor incluse in SSO.
• Durata modulului de instruire: 1 zi.
• Este asigurat suportul de curs in format tiparit sau electronic.
Elaborarea procedurilor de sistem

• Scop:
- Stabilirea cadrului general de desfasurare a principalelor procese de documentare si
monitorizare cerute de OHSAS 18001:2008.
• Procedurile sunt elaborate de catre personalul de specialitate (manager, auditor) sau de către
colective se specialiști sub coordonarea directă a acestora (este posibilă și permisă și
angajarea unor consultanți externi organiza ției), cu participarea personalului din organizatie.
• Prin procedură sunt stabilite clar și precis:
- obiectul;
- domeniul de aplicare;
- documentele de referinta;
- responsabilitatile functiilor implicate in procesul respectiv;
- descrierea procesului (dupa caz insotita de o schema flux);
- inregistrarile generate in cursul procesului;
• In anexele procedurii este prezenta formularistica specifica activitatii descrise.
Elaborarea procedurilor si instructiunilor specifice de lucru

• Scop:
- Documentarea proceselor specifice de documentare, management, asigurarea
resurselor, productie / servicii, monitorizare si masurare;
• Procedurile sunt elaborate de catre consultant, cu participarea personalului din
organizatie.
• Prin procedura sunt stabilite clar si precis:
- obiectul;
- domeniul de aplicare;
- documentele de referinta;
- responsabilitatile functiilor implicate in procesul respectiv;
- descrierea procesului (dupa caz insotita de o schema flux);
- inregistrarile generate in cursul procesului;
• In anexele procedurii este prezenta formularistica specifica activitatii descrise.
Elaborarea Manualului Sanatatii si Securitatii Ocupationale
• Scop:
- Prezentarea politicii managementului in domeniul sanatatii si securitatii ocupationale si a cadrului de desfasurare a activitatii
organizatiei in regim de Management al sanatatii si securitatii ocupationale;
- Prezentarea structurii si profilului organizatiei.
• Manualul este elaborat de catre consultant, cu participarea personalului din organizatie.
• Manualul SSO cuprinde:
- declaratia de politica a Managementului organizatiei in domeniul sanatatii si securitatii ocupationale si obiectivele acestei
politici;
- profilul organizatiei, cu caracter de promovare;
- prezentarea structurii functionale a organizatiei;
- sinteza proceselor desfasurate in SSO si interdependenta acestora
- prezentarea succinta a modului in care sunt indeplinite cerintele OHSAS 18001:2004, cu trimiteri la proceduri;.
Implementarea procedurilor si prevederilor standardului OHSAS 18001:2004
• Scop: Asigurarea punerii in practica a tuturor prevederilor standardului OHSAS 18001:2004 si a procedurilor.
• Asistenta este asigurata de consultant in toate compartimentele functionale cuprinse in SSO.
• La cererea clientului, asistenta include si participarea la prima sedinta de analiza a managementului asupra sanatatii si
securitatii ocupationale.
Audit intern
• Scop:
- Verificarea modului in care a fost implementat SSO si evidentierea neconformitatilor, in scopul imbunatatirii Sistemului;
- Respectarea cerintelor OHSAS 18001:2004 privind obligativitatea desfasurarii activitatii de audit intern planificate;
- Pregatirea organizatiei in vederea auditului de certificare sustinut de organismul independent.
• Auditul este desfasurat de catre o echipa de auditori certificati si acopera toate compartimentele functionale incluse in SSO.
• In urma auditului este intocmit un raport de audit, insotit de rapoarte de neconformitate.
Urmarirea realizarii actiunilor corective
• Scop: Urmarirea solutionarii si inchiderea neconformitatilor constatate la auditul intern.
• Urmarirea actiunilor corective este facuta de aceeasi echipa care a efectuat auditul intern.
Asumarea responsabilită ților organiza ției în timpul auditului de certificare
• Scop: asigurarea prestatiei optime in timpul auditului.
• Consultantul participa ca auditat, alaturi de organizatie.
Instruirea auditorilor interni (depinde de mărimea organiza ției și de numărul de auditori interni necesari )
• Este necesara in cazul in care activitatea de audit intern nu se subcontracteaza.
• Scop: Deprinderea de catre persoanele desemnate ca auditori interni a tehnicilor de audit.
• Modulul de curs cuprinde teorie generala si in tehnica auditului, studii de caz si exercitii, activitate practica (audit scoala) si se
incheie cu un test de verificare a cunostintelor. Absolventii vor fi certificati ca auditori interni.
• Durata modulului de instruire: 3 zile.
• Este asigurat suportul de curs, in format tiparit sau electronic.
Audit de evaluare în vederea certificării sistemului de management SSO al organiza ției

• Scop:
- Cunoasterea structurii organizatiei si a legaturilor functionale;
- Determinarea conditiilor de sistem OHSAS 18001:2004 ce sunt indeplinite la momentul initial;
- Identificarea fluxurilor de lucru si a succesiunii si interactiunii acestora.
• Auditul acopera toate compartimentele functionale care vor face parte din Sistemul de Management sanatatii si securitatii
ocupationale.
• In urma auditului este intocmit un raport continand:
- Evaluarea indeplinirii cerintelor OHSAS 18001:2004 la momentul initial;
- Lista proceselor desfasurate in regim de Managementul sanatatii si securitatii ocupationale;
- Calendarul de desfasurare a implementarii;
- Lista de masuri necesare inceperii programului de implementare.
Lucratorul care se ocupa de activitatile de prevenire si protectie este

desemnat prin decizie scrisa de catre angajator din randul salariatilor
incadrati cu contract individual de munca cu norma intreaga, in conformitate
cu dispozitiile art. 20 alin. (1) si (2) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr.
319/2006 aprobate prin HG 1425/2006 , cu modificarile si completarile ulterioare.
Angajatorul va consemna in fisa postului activitatile de prevenire si protectie pe care lucratorul desemnat are capacitatea, timpul
necesar si mijloacele adecvate sa le efectueze, potrivit prevederilor alin. (3) din aceleasi norme.
Art. 8 alin. (6) din Legea 319/2006 prevede ca lucratorii desemnati trebuie sa aiba, in principal, atributii privind securitatea si
sanatatea in munca si, cel mult, atributii complementare. Legea nu face o enumerare a activitatilor complementare, insa
apreciem ca activitatea de prevenire si stingere a incendiilor poate fi incadrata ca si activitate complementara.
In ceea ce priveste activitatea de prevenire si stingere a incendiilor (PSI), potrivit dispozitiilor art. 6 alin. (1) din Normele generale
de aparare impotriva incendiilor, aprobate prin Ordinul ministrului administratiei si internelor 163/2007, in
cadrul autoritatilor administratiei publice centrale si al celorlalte organe centrale de specialitate, al
Consiliului General al Municipiului Bucuresti, al consiliilor judetene, municipale si ale sectoarelor
municipiului Bucuresti, orasenesti si comunale, al institutiilor publice si al operatorilor economici, in functie
de nivelul riscului de incendiu si de specificul activitatii, se constituie, dupa caz, urmatoarele structuri cu
atributii de aparare impotriva incendiilor:
a) compartiment de aparare impotriva incendiilor, compus din doua sau mai multe cadre tehnice sau personal de specialitate cu
atributii in domeniul apararii impotriva incendiilor;
b) cadru tehnic sau personal de specialitate cu atributii in domeniul apararii impotriva incendiilor numit exclusiv pentru aceasta
activitate, conform legii;
c)serviciu public voluntar sau privat pentru situatii de urgenta.
Totodata, alin. (2) din acelasi articol prevede ca in vederea indeplinirii atributiilor pe linia
apararii impotriva incendiilor, consiliile locale si operatorii economici care nu au
obligatia, prin lege, sa angajeze cel putin un cadru tehnic cu atributii in domeniul
apararii impotriva incendiilor sau personal de specialitate, prevazut la alin. (1) lit. b), pot
desemna din randul personalului propriu un salariat care sa indeplineasca si atributii
specifice in domeniul apararii impotriva incendiilor sau pot incheia un contract cu o
persoana fizica sau juridica atestata, in conditiile legii.
Atributiile pentru structurile prevazute la art. 6 se stabilesc si se detaliaza astfel incat sa

permita indeplinirea obligatiilor legale care revin administratorului operatorului
economic/conducatorului institutiei, respectiv autoritatilor administratiei publice (art. 8 din Normele generale de aparare impotriva
incendiilor).
Art. 9 din aceleasi norme prevad ca pentru celelalte categorii de salariati atributiile din domeniul apararii impotriva incendiilor se
stabilesc in fisele posturilor. Potrivit art. 1 din Criteriile de stabilire a consiliilor locale si operatorilor economici care au obligatia
de a angaja cel putin un cadru tehnic sau personal de specialitate cu atributii in domeniul apararii impotriva incendiilor, aprobate
prin Ordinul ministrului administratiei si internelor 106/2007, operatorii economici au obligatia sa angajeze cel putin un cadru
tehnic sau personal de specialitate cu atributii in domeniul apararii impotriva incendiilor, daca indeplinesc unul dintre urmatoarele
criterii:
a)detin sau isi desfasoara activitatea in:

1. cladiri civile din categoriile de importanta exceptionala si deosebita (A/B), incadrate conform reglementarilor tehnice specifice,
indiferent de aria construita, regimul de inaltime sau destinatie;
2. cladiri pentru comert cu suprafata desfasurata mai mare de 1.000 m2;
3. structuri de primire turistica cu functiuni de cazare de tipul: hoteluri, hoteluri-apartament, moteluri, hosteluri, minihoteluri,
bungalow-uri, cabane turistice, sate de vacanta, pensiuni turistice, pensiuni agroturistice si altele similare, inclusiv unitatile de
alimentatie din incinta acestora, cu peste 200 de locuri la nivelul operatorului economic;
4. cladiri sau spatii amenajate in cladiri, avand destinatia de ingrijire a sanatatii, cu peste 100 de paturi;
5. teatre, cu peste 200 de locuri;
6. sali de sport, sali de spectacol, cladiri pentru activitati sportive cu peste 600 de locuri;
b) desfasoara activitati in constructii si instalatii cu risc mediu si mare de incendiu, definit conform reglementarilor tehnice
specifice si au peste 50 de angajati.
Potrivit dispozitiilor art. 3 din aceleasi criterii, operatorii economici si consiliile locale care nu se incadreaza in criteriile prevazute
la art. 1 sau 2 au obligatia sa desemneze, in conditiile legii, persoane care sa indeplineasca prin cumul atributiile privind
apararea impotriva incendiilor ori sa incheie contract cu persoane fizice sau juridice autorizate conform legii.
Din aceste dispozitii legale rezulta ca angajatorul care nu este obligat sa angajeze prin incheierea unui contract individual de
munca un cadru tehnic cu atributii in domeniul apararii impotriva incendiilor sau personal de specialitate in acest domeniu, poate
sa desemneze din randul personalului propriu un salariat care sa indeplineasca si atributii specifice in domeniul apararii
impotriva incendiilor, in aceasta a doua situatie fara incheierea unui CIM pentru exercitarea atributiilor specifice de PSI.
In concluzie, un lucrator desemnat cu atributii privind securitatea si sanatatea in munca (SSM) angajat in baza unui CIM cu
norma intreaga poate indeplini si atributii in domeniul apararii impotriva incendiilor.
2.3 Politica OHSAS

La nivelul organizaţiei trebuie definită politica în domeniul SSO care să fie autorizată de către conducerea la cel mai
înalt nivel, să stabilească în mod clar obiectivele generale de SSO şi să conţină angajamentul de a îmbunătăţi performanţa
în acest domeniu.
Analiza managementului
Feed-back de la
Audit POLITICA măsurarea performanţei
POLITICA
Planificare
Politica OHSAS
Cerinţe pe care specificaţia le prevede pentru politica SSO sunt:
- să fie adecvată la tipul şi volumul riscurilor pentru SSO prezente în organizaţie;
- să conţină un angajament pentru îmbunătăţirea continuă;
- să conţină un angajament pentru respectarea cel puţin a

legislaţiei în vigoare în domeniul SSO şi a altor cerinţe la
care organizaţia subscrie;
- să fie documentată, implementată şi menţinută;
- să fie comunicată tuturor salariaţilor pentru ca aceştia să fie conştienţi de propriile obligaţii în domeniul SSO;
- să fie disponibilă părţilor interesate; şi
- să fie analizată periodic pentru a se asigura că aceasta rămâne relevantă şi adecvată organizaţiei (figura 4).
Politica in domeniul Sanatatii si Securitatii in munca consta in asigurarea unui mediu de munca sanatos, si sigur tuturor
angajatilor, in conditii de eficienta si profitabilitate.
Materializarea acestei politici consta in proiectarea, documentarea, implementarea si mentinerea unui sistem de management al
sanatatii si securitatii in munca, ca parte a sistemului integrat de management al organizatiei noastre, care sa conduca la
atingerea urmatoarelor obiective:
• respectarea si aplicarea permanenta a legislatiei, normelor si standardelor in vigoare privind securitatea si sanatatea in munca;
• tinerea sub control si reducerea riscurilor de accidentare si imbolnaviri profesionale;

• adoptarea masurilor tehnice, sanitare si organizatorice de protectie a angajatilor fata de riscurile de accidentare si imbolnaviri
profesionale la care sunt expusi prin natura activitatii desfasurate, incluzând cresterea sigurantei tehnologiilor si pregatirea
pentru situatii de urgenta;
• informarea si instruirea intregului personal privind riscurile la care este expus, privind normele specifice de securitate si
sanatate, precum si utilizarea corecta a sistemelor, dispozitivelor si echipamentelor de protectie;
• colaborarea si comunicarea permanenta intre management, angajati si alte parti interesate in scopul asigurarii unui mediu
adecvat si a imbunatatirii permanente a sistemului de management.
Managementul organizatiei se angajeaza in asigurarea resurselor necesare implementarii, mentinerii si imbunatatirii continue a
cerintelor politicii si obiectivelor privind securitatea si sanatatea in munca, pe care toti angajatii le cunosc şi se implică in
respectarea lor.
Managementul de la cel mai inalt nivel, analizeaza periodic mentinerea si functionarea sistemului de securitate si sanatate in
munca, asigurand prin masurile pe care le ia imbunatatirea continua conform cerintelor referentialului OHSAS 18001:2008.
principiile generale de SSM trebuie sa se regaseasca in Politica de management SSM la nivel de societate
Potrivit legii, în cadrul responsabilităţilor sale, angajatorul are obligaţia să ia
măsurile necesare pentru dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care să
cuprindă referiri cel puţin la: tehnologiile, organizarea muncii, condiţiile de muncă,
relaţiile sociale şi influenţa factorilor din mediul de muncă.
Pentru a îndeplini această cerinţă legală, angajatorul trebuie sa aibă în vedere
următoarele aspecte necesare implementării unei politici eficiente de prevenire:
- Promovarea îmbunătăţirii condiţiilor de muncă, în scopul creşterii nivelului de securitate, de sănătate şi bunăstare în muncă.
- Prevenirea riscurilor profesionale la locurile de muncă.
- Diminuarea continuă a accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale, precum şi reducerea consecinţelor acestora.
- Crearea unui cadru unitar pentru managementul activităţilor SSM.
- Implementarea principiilor generale de prevenire.
- Protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor prin reducerea/eliminarea pericolelor de accidentare şi îmbolnăvire profesională.
- Respectarea reglementarilor legale referitoare la SSM şi a altor cerinţe aplicabile.
- Elaborarea, implementarea şi actualizarea Planului de Prevenire şi Protecţie.
- Conştientizarea, implicarea şi consultarea lucrătorilor cu privire la aspectele SSM.
- Participarea şi informarea lucrătorilor în aspectele SSM.
- Comunicarea politicii de prevenire tuturor lucrătorilor.

- Derularea activităţilor de formare şi de instruire necesare pentru derularea politicii de prevenire.
- Îmbunătăţirea practicilor manageriale în domeniul SSM.
- Alocarea de resurse umane, materiale şi financiare necesare pentru realizarea politicii de prevenire.
- Analiza periodică a politicii de prevenire şi actualizarea acesteia.
- Implementarea unui sistem de management al securităţii şi sănătăţii în muncă.
- Realizarea auditării periodice, pentru a se verifica îndeplinirea şi dacă este efectivă politica de prevenire.
- Îmbunătăţirea imaginii întreprinderii pe piaţă, prin satisfacerea cerinţelor SSM.
- Creşterea încrederii clienţilor.
O bună politică SSM contribuie la evidenţierea întreprinderilor celor mai performante.

Îmbunătăţirea SSM în întreprinderile mari necesită o analiză atentă a factorilor de mediu, organizaţionali şi referitori la locul de
muncă, precum şi a caracteristicilor umane şi individuale care influenţează comportamentul la locul de muncă. Printre exemplele
practice se numără:
 Reproiectarea planurilor fabricilor şi a posturilor de lucru, aceasta determinând o productivitate mai ridicată şi riscuri
SSM, precum afecţiunile musculo-scheletice, mai reduse
 Punerea în aplicare a unor programe profilactice şi de monitorizare a sănătăţii
 Îmbunătăţirea conceperii posturilor de lucru pentru reducerea riscurilor SSM şi pentru creşterea motivării forţei de
muncă.
În ceea ce priveşte motivarea personalului, funcţionează următoarele:

 Cadre superioare care demonstrează o capacitate de conducere clară şi consecventă
 Condiţii de lucru sigure şi sănătoase care rămân astfel
 Angajaţi care au încredere şi sunt competenţi în ceea ce fac

 Politici şi sisteme eficace de SSM care sunt utilizate şi sunt funcţionale
 Angajaţi care se implică pe deplin în procesul decizional SSM
 Persoane, echipe şi organizaţii care sunt recunoscute şi recompensate pentru succesele lor.
Abordarea exactă va depinde de natura şi complexitatea organizaţiei.

Înainte de toate, o bună politică SSM presupune gestionarea riscurilor. Dacă preveniţi şi controlaţi în mod eficient riscurile
SSM, de aici vor decurge multe din beneficiile comerciale ale unei bune SSM. Nu este o soluţie să nu faceţi nimic. Luarea unor
măsuri se poate dovedi foarte benefică firmei, profiturilor şi profilului dumneavoastră.
Politica Siguranta, Sanatate si Mediu

Cu totii trebuie sa fim constienti de impactul existentei unui mediu de munca placut si sigur in cadrul companiei. Oamenii care
lucreaza intr-o companie atenta la protectia muncii obtin rezultate mai bune si se simt in siguranta, ceea ce, in final, sporeste
productivitatea companiei. Siguranta mediului de lucru este de o importanta capitala dar uneori este dificil sa cunoastem toate
pericolele din jurul nostru. Este necesar sa fim atenti la bunastarea fortei noastre de munca, atat in fabricile noastre cat si in
birouri.
Noi vedem doua domenii unde Politica SSM poate crea valoare adaugata:
Credem ca asumandu-ne responsabilitatea pentru problemele SSM putem crea valori precum:
 Credibilitate ridicata la nivelul autoritatilor locale, nationale si internationale

 O reputatie buna a companiei
 Sprijin pentru companie si activitate
 Cresterea notorietatii produselor noastre
Aratand angajatilor ca suntem atenti la securitatea si sanatatea muncii lor, realizam:

 Un sentiment de siguranta - sau o mai mare satisfactie a muncii
 Cresterea loialitatii fata de companie
 Scaderea absenteismului pe termen scurt/concedii medicale - eficienta sporita

 O reputatie buna - usurinta in recrutarea personalului pentru pozitii cheie
I. POLITICA DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE A ANGAJATORULUI / MANAGERULUI

I.1 MIJLOACE DE ACŢIUNE ALE ANGAJATORULUI
 În limitele prevăzute de legislaţie, ANGAJATORUL DEŢINE PUTEREA DE A CONDUCE

ÎNTREPRINDEREA, cu toate implicaţiile pe care aceasta le comportă , în principal în
următoarele activităţi:
 autoritatea de a aproba conceptul de desfăşurare a proceselor de muncă;
 decizia de a achiziţiona materialele necesare desfăşurării activităţii întreprinderii;
 impunerea unui regim de lucru (orar de muncă, cadenţă, concedii etc);
 angajarea personalului necesar şi retribuirea lui;
 asigurarea angajaţilor la accidente de muncă şi boli profesionale;
 asigurarea unor condiţii de muncă corespunzător cu obiectivele stabilite.
 Deţinând autoritatea pe care o conferă aceste posibilităţi, ce reprezintă practic puterea şi
capacitatea sa de a conduce, angajatorul va avea responsabilitatea unică pentru respectarea obligaţiilor generale de securitate
şi sănătate în muncă impuse de legislaţia în vigoare.
 Această responsabilitate îi dă angajatorului dreptul de a institui disciplina în muncă,
pentru a face posibilă respectarea riguroasă a regulilor interne, judecate ca necesare în desfăşurarea corespunzătoare a
activităţilor ce alcătuiesc procesul de muncă din întreprindere.
Aceste reguli impuse personalului nu trebuie însă să aducă atingere drepturilor pe care le au participanţii la procesul
de muncă.
Prin reguli interne se înţeleg cele prevăzute în regulamentul de organizare şi funcţionare, note de serviciu, consemne,
instrucţiuni şi proceduri de muncă.
I.2 DEFINIREA UNEI POLITICI DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE LA LOCURILE DE MUNCĂ
Locul sau prioritatea pe care întreprinderea o va acorda securităţii şi sănătăţii participanţilor la procesul de muncă va avea o
mare influenţă atât asupra comportamentului în muncă a fiecărui angajat, cât şi asupra nivelului de siguranţă a întreprinderii.
Este aşadar necesară o politică de SSM care să constituie baza tuturor acţiunilor de prevenire si protecţie din
întreprindere.
Ea poate îmbrăca diferite forme, în funcţie de mărimea întreprinderii şi de complexitatea activităţii, dar în
toate cazurile, la stabilirea ei pot fi luate în considerare, ca elemente de bază, cele 10 principii ale sale, şi anume:
 Conducerea, la nivelul cel mai ridicat, consideră promovarea SSM o parte esenţială a sarcinilor sale.
 Este necesar ca politica de SSM pe care o adoptă angajatorul să fie clar definită şi difuzată întregului personal, de preferinţă
în scris.
 Activitatea de SSM trebuie integrată în activităţile cotidiene ale întreprinderii , în aşa fel încât ea să nu poată fi
disociată. Modul de integrare va fi clar definit pentru toate serviciile funcţionale, secţiile, sectoarele şi la toate nivelele de decizie,
pentru a se asigura astfel concordanţa divizării administrative şi funcţionale, raporturile corecte între servicii şi compartimente,
eliminarea ambiguităţilor privind responsabilitatea sarcinilor
 Pentru toate acţiunile de prevenire, este esenţial ca angajatorul şi diversele sale servicii să poată apela la consilierea
oferită de servicii exterioare de SSM, fără ca întreprinderea să fie absolvită de obligaţiile sale fundamentale în materie de
SSM.
Este cazul întreprinderilor mici şi mijlocii, care nu deţin servicii interne de SSM, ci numai lucrători desemnaţi şi reprezentanţi ai
lucrătorilor.
 Fiecare lucrător şi membru al conducerii, potrivit rangului său, are în sarcină activităţi de prevenire şi protecţie,
potrivit postului de muncă şi competenţei, şi trebuie să raporteze şefului ierarhic modul de realizare a acestor activităţi.
Aprecierea activităţii fiecăruia se face în funcţie de rezultatele obţinute, în mod egal, atât pe linie de producţie cât şi pe cea
de prevenire şi protecţie.
 Toate activităţile de prevenire a riscurilor profesionale trebuie să fie coordonate în cadrul unui PLAN DE
PREVENIRE ŞI PROTECŢIE.
Acest program, care conţine măsuri tehnice, organizatorice şi sanitare, trebuie să prezinte o eşalonare în timp a acţiunilor şi
poate fi adaptat în funcţie de situaţiile apărute.
 Se convine ca necesar ca acest plan să fie însuşit de către membrii CSSM, care sunt de fapt colaboratori şi animatori de
securitate şi sănătate în toate domeniile la care se referă măsurile de prevenire şi protecţie.
 Acţiunile / măsurile trebuie să se inspire nu numai din analiza accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, ci mai
ales din studii şi analize apriori a riscurilor profesionale, inerente în fiecare sector de activitate.
 Fiecare din acţiunile / măsurile stabilite trebuie să comporte 4 faze, şi anume:
a) faza de pregătire
b) faza de realizare
c) faza de control al realizării acţiunii / măsurii
d) evaluarea şi exploatarea rezultatelor
 În afară de aspectele tehnice şi de organizare a prevenirii accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, acţiunea de
formare în materie de securitate şi sănătate, privind toate nivelele ierarhice şi întregul personal, este de cea mai mare
importanţă.
În acest scop, trebuie să se tindă ca formarea de securitate şi sănătate să poată fi realizată ca PARTE INTEGRANTĂ DIN
FORMAREA PROFESIONALĂ.
În măsura în care această integrare nu poate fi realizată, PLANUL DE PREVENIRE ŞI PROTECŢIE al întreprinderii VA
TREBUI SĂ INCLUDĂ O FORMARE COMPLEMENTARĂ ÎN ACEST DOMENIU.
I.3 DESCRIEREA UNEI POLITICI DE SSM LA LOCURILE DE MUNCĂ

Trebuie să existe o politică pentru SSM, autorizată la cel mai înalt nivel al întreprinderii, care să stabilească clar obiectivele
globale referitoare la securitatea şi sănătatea ocupaţională şi un angajament pentru îmbunătăţirea performanţelor în acest
domeniu.
Scop: O politică de SSM stabileşte:

 orientarea generală şi defineşte principiile de acţiune pentru organizaţie
 obiectivele în materie de SSM
 performanţele în materie de SSM cerute în toată întreprinderea
Angajatorul şi echipa sa trebuie să elaboreze şi să autorizeze o declaraţie documentată privind politica de SSM.
Se recomandă ca această politică să fie corelată cu politicile globale de afaceri şi cu politicile pentru alte aspecte, cum sunt cele
privind calitatea, mediul înconjurător…..
Pentru a formula o politică de SSM, angajatorul trebuie să aibă în vedere următoarele elemente:
a) Politica şi obiectivele relevante ale activităţii întreprinderii, ca întreg;
b) Pericolele;
c) Cerinţe legale şi alte cerinţe (ex. performanţa …..) ;
d) Necesităţile altor părţi interesate
e) Oportunităţile şi necesităţile de îmbunătăţire continuă;
f) Resursele necesare;
g) Contribuţiile angajaţilor;
h) Contribuţiile contractorilor şi a altui personal extern.
Cerinţe: Este necesar ca politica de SSM a angajatorului să respecte anumite cerinţe esenţiale, şi anume:
 să corespundă naturii şi nivelului de risc evaluat pentru întreprindere, ceea ce înseamnă că

identificarea pericolelor, evaluarea şi controlul riscurilor sunt elemente esenţiale ce reflectă calitatea acesteia;
 să includă un angajament privind îmbunătăţirea continua a stării de SSM ,
pentru a se putea răspunde schimbărilor în structura afacerilor şi necesităţilor;
 să includă un angajament de conformitate cu legislaţia de SSM, precum şi cu alte cerinţe la care
întreprinderea subscrie;
 să fie documentată, implementată şi menţinută; Adesea declaraţiile privind o politică de SSM sunt
nerealiste, deoarece obiectivele sunt ne-adecvate sau resursele disponibile sunt necorespunzătoare pentru
îndeplinirea lor.
Deci, înainte de a se face orice declaraţie publică, angajatorul ar trebui să se asigure că resursele financiare,
abilităţi şi alte resurse sunt disponibile şi că toate obiectivele pot fi duse la îndeplinire în mod realist şi efectiv.
În acest sens, obiectivele politicii ar trebui periodic analizate, pentru a se verifica dacă adecvarea sa continuă,
dacă va fi amendata sau revizuită, după caz.
 să fie comunicată tuturor angajaţilor , deoarece implicarea şi angajamentul acestora sunt importante
pentru asigurarea succesului;
Este puţin probabil ca angajaţii, de la orice nivel, inclusiv managerul şi echipa sa, să poată contribui efectiv la
succesul acţiunii dacă ei nu-şi înţeleg responsabilităţile şi nu sunt competenţi să-şi îndeplinească sarcinile şi,
respectiv, misiunea;
 să fie disponibilă pentru părţile interesate, respectiv să existe un proces de comunicare a politicii către cei
interesaţi.
 să fie revizuită periodic ; pentru a se asigura că aceasta rămâne relevantă şi adecvată întreprinderii
respective; schimbările sunt inevitabile, legislaţia evoluează şi aşteptările sociale cresc. În consecinţă, politica
necesita analize periodice pentru a-i asigura conformitatea şi eficienţa.
O politică de SSM la locurile de muncă ar putea cuprinde:
 Enunţarea ţintelor privind SSM ce face obiectul angajamentului angajatorului;

 Efectele financiare ale realizării angajamentelor;
 reducerea cheltuielilor materiale;
 reducerea contribuţiei de asigurare la accidente de muncă şi boli profesionale;
 creşterea productivităţii muncii;
 creşterea producţiei;
 creşterea calităţii produselor finite;
 creşterea veniturilor angajaţilor.
 Indicarea responsabililor şi responsabilităţilor pentru fiecare acţiune / ţintă.
 Indicarea modului în care funcţionează programul de SSM la locurile de muncă.
I.4 EXEMPLU DE POLITICĂ DE SSM
(Politica de SSM a angajatorului va fi afişată în unitate, în locuri vizibile, pentru informarea tuturor angajaţilor)
Întreprinderea………………….
STIMAŢI ANGAJAŢI
Aşa după cum se cunoaşte din legislaţia privind securitatea şi sănătatea în muncă, EU, angajatorul, care a pus la dispoziţia dvs.
spaţiul şi mijloacele de producţie pentru realizarea, împreună, a obiectivelor convenite în contractul colectiv de muncă, sunt
răspunzător de riscurile care pot să apară în activitatea ce o desfăşuraţi în mod cotidian pentru realizarea sarcinilor de muncă.
Analizând rezultatele muncii noastre pe anul ….., am constatat că în cadrul întreprinderii au avut loc o serie de evenimente
nedorite, care privesc siguranţa şi sănătatea dvs.. Pentru stingerea efectelor acestor evenimente am cheltuit neprogramat suma
de ……………. RON, care reprezintă …….% din fondul de salarii constituit.
Aşa cum port răspunderea pentru aceste aspecte, am şi dreptul de a expune în faţa dvs. politica mea în ceea ce priveşte
prevenirea, pe viitor, a riscurilor profesionale cu care vă confruntaţi şi, respectiv a siguranţei tuturor participanţilor la procesul de
muncă pe care îl conduc.
Astfel, în acest an am decis să ne stabilim următoarele obiective:

 Să nu mai avem accidente de muncă;
 Să reducem riscurile la: instalaţia …… maşina de împachetat ………
manutanţa manuală utilizata în aprovizionarea cu materiale şi subproduse;
 Să organizăm învăţământul profesional continuu;
 Să organizăm întreţinerea şi verificarea EIP pe care-l acordăm în baza concluziilor rezultate din evaluarea riscurilor;
 Să adoptăm soluţii ergonomice pentru adaptarea muncii la om în sectorul ………, la posturile…………
Realizarea tuturor acestor măsuri solicită din partea întreprinderii un efort financiar de cca.……………..
RON, iar eficienţa lor se va concretiza prin: - reducerea cheltuielilor materiale cu ……………. 10%
- creşterea productivităţii la maşina de împachetat cu 20%;
- creşterea productivităţii muncii în aprovizionare cu 50%;
- creşterea productivităţii la instalaţia de ……… cu 15%.
Reducerea cheltuielilor de mai sus şi creşterile de productivităţi şi producţie vor aduce în bugetul unităţii……… RON, care,
după scăderea valorii investiţiilor efectuate, se va constitui într-un beneficiu net de …………………. RON.
Pe această resursă contăm în dezvoltarea activităţii pe următorul an şi de aceea dispun în continuare ca Programul măsurilor
de securitate şi sănătate să fie prelucrat, defalcat şi afişat, de către fiecare persoană responsabilă, corespunzătoare fiecărei
poziţii din program.
Despre mersul programului veţi fi informaţi de către CSSM, după fiecare analiză pe care statutul său îl obligă să o facă şi să
afişeze rezultatele, spre informarea dvs..
În acest sens, VA CER să participaţi toţi la realizarea obiectivelor stabilite, aducându-vă aportul, în conformitate cu
prevederile legii, în funcţie de atribuţiile şi competenţele fiecăruia, stabilite prin fişa postului sau statul de funcţiuni.
În ceea ce mă priveşte, mă voi implica cu toată forţa pentru realizarea ţintelor din politica expusă, asigurând acesteia coerenţa
necesară, fapt ce cere o aplicare rapidă a deciziilor ce vor trebui luate, continuitatea acţiunilor, coordonarea măsurilor luate în
sectoarele operative şi serviciile funcţionale şi disponibilizarea la timp a resurselor financiare şi materiale necesare.
În toată această perioadă vă cer să contaţi pe sprijinul şefilor ierarhici, al CSSM al cărui preşedinte sunt, precum şi pe
persoanele desemnate în materie de securitate şi sănătate, care sunt consilierii mei în acest domeniu.
ANGAJATOR
Data:………….
Exemplu de Declara ție de Politică în domeniul SSM (foarte generală)
Declaratia conducerii privind SSM

DECLARATIA CONDUCERII PRIVIND POLITICA IN DOMENIUL SANATATII SI SECURITATII IN MUNCA
Politica in domeniul securitatii si sanatatii im munca a
SC …………………… SRL,
ca parte integranta a politicii organizatiei noastre, este de a imbunatati continuu si de a preveni riscurile profesionale precum si
de a obtine satisfacerea tuturor partilor interesate de sanatatea si securitatea in munca, in conditiile respectarii cerintelor legale
si reglementare valabile.
Aceasta se realizeaza prin mentinerea unui sistem de management privind sanatatea si securitatea in munca integrat cu
sistemul de management al calitatii si cu cel de mediu, in concordanta cu standardele OHSAS 18001: 2008, SR EN ISO 9001:
2008 si SR EN ISO 14001: 2007.
Obiectivele privind sanatatea si securitatea in munca intreprinse in organizatia noastra urmaresc :
 respectarea cerintelor legale si reglementare referitoare la sanatatea si securitatea in munca;
 mentinerea conditiilor de lucru pentru care s-a obtinut autorizatia si instiintarea autoritatii in cazul modificarii conditiilor initiale;
 autorizarea exercitarii meseriilor si a profesiilor conform reglementarilor in vigoare; dezvoltarea si aplicarea solutiilor optime
referitoare la securitate si sanatate, conforme normelor, standardelor si reglementarilor specifice de protectie a muncii in activitatile
organizatiei, prin a caror aplicare sa fie eliminate sau reduse la minimum riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala a
angajatilor;
 identificarea, evaluarea, eliminarea sau controlul factorilor de risc si identificarea necesitatilor privind dotarile, mediul de munca,
instruirea, masurile tehnico-organizatorice, controlul operational;
 prevenirea, detectarea si iniţierea măsurilor corective, preventive şi de eliminare sau control al factorilor de risc profesional;
 imbunatatirea performantelor privind sanatatea si securitatea in munca, prin programarea, monitorizarea si analiza obiectivelor si
indicatorilor;
 desfasurarea, in bune conditii, asigurand o imbunatatire a nivelului de protectie a angajatilor, a activitatilor din cadrul organizatiei;
imbunatatirea transparentei si a relatiilor cu autoritatile;
 imbunatatirea educarii, instruirii, constientizarii si consultarii personalului pentru initiative si actiune in vederea imbunatatirii
performantelor de sanatate si securitate in munca si privind riscurile pentru sanatate si securitate la care pot fi expusi, masurile de
prevenire si protectie inclusiv cele de prim ajutor, prevenirea si actiune in caz de urgenta;
 prevenirea neconformitatilor, incidentelor si accidentelor de munca printr-o preocupare permanenta in acest sens ; stabilirea
masurilor tehnice si organizatorice de protectie a muncii, corespunzator conditiilor de munca si factorilor de risc evaluati la locurile
de munca, pentru asigurarea sanatatii si securitatii angajatilor;
 diminuarea pana la eliminare a accidentelor, bolilor profesionale, accidentelor tehnice si avariilor; asigurarea functionarii
permanente a dispozitivelor/instalatiilor de protectie, a aparaturii de masura si control, precum si a instalatiilor de
ventilatie/climatizare; asigurarea dotarii, intretinerii si verificarii echipamentelor individuale de protectie a muncii si a echipamentelor
individuale de lucru si a respectarii instructiunilor de utilizare a acestora;
 respectarea recomandarilor medicului privind asigurarea materialelor igienico-sanitare, asigurarea supravegherii medicale a
personalului si monitorizarea factorilor care pot conduce la imbolnaviri profesionale;
 solicitarea dezvoltarii si aplicarii solutiilor optime referitoare la securitate si sanatate, a respectarii reglementarilor, normelor,
standardelor de protectie a muncii, furnizorilor de echipamente de protectie si de lucru, produse si servicii; asigurarea timpului
adecvat si resurselor necesare, responsabilului SSM, PSI si medicului de medicina muncii;indeplinirea criteriilor de certificare de
conformitate cu OHSAS 18001: 2008.
Reprezentantul managementului pentru calitate, mediu, sanatate si securitate in munca are autoritate si responsabilitate pentru stabilirea,
implementarea si mentinerea sistemului de management al securitatii si sanatatii in munca. Sistemul de management al securitatii si
sanatatii in munca documentat stabileste angajamentul si cooperarea tuturor angajatilor organizatiei si este mentinut prin audituri si analize,
in scopul imbunatatirii continue a eficacitatii acestuia.
Prezenta politica asigura cadrul pentru stabilirea si analizarea obiectivelor si pentru adecvarea si imbunatatirea ei continua.
Politica privind sanatatea si securitatea in munca este comunicata intregului personal si disponibila pentru partile interesate.
Administrator/DIRECTOR General
……………………………….
01.01.2008
2.4 PLANIFICAREA SMSSM

Cerinţele de planificare a sistemului de management al SSO vizează următoarele direcţii principale:
 planificarea identificării pericolelor, evaluării şi controlului riscurilor;
 identificarea cerinţele legale şi de altă natură;
 stabilirea obiectivelor;
 elaborarea şi menţinerea unor programe de management al SSO.
Procedurile pentru identificarea pericolelor şi evaluarea şi controlul riscurilor trebuie să cuprindă activităţile normale
şi speciale desfăşurate de către toate categoriile care au acces la locurile de muncă, inclusiv subcontractorii şi vizitatorii,
precum şi facilităţile de la locul de muncă, indiferent dacă au fost furnizate de către organizaţie sau de către alte părţi.
Politica
Feed-back de la măsurarea
Audit PLANIFICARE performanţei
PLANIFICARE
Implementare şi funcţionare
Planificarea SSO
Rezultatele evaluărilor trebuie să se reflecte în obiectivele organizaţiei în domeniul SSO.
Specificaţia recomandă pentru identificarea pericolelor şi evaluarea riscurilor utilizarea unei metodologii adecvate scopului
şi timpului alocat şi care să aibă mai mult un caracter proactiv decât reactiv.
Identificarea cerinţelor legale şi de altă natură trebuie să vizeze reglementările legale în vigoare în domeniul SSO precum
şi orice alte reglementări care sunt aplicabile organizaţiei şi pe care aceasta trebuie să le respecte în mod voluntar sau
obligatoriu.
Pe baza rezultatelor identificării pericolelor şi evaluării riscurilor şi luând în considerare cerinţele legale şi de altă natură,
organizaţia trebuie să-şi stabilească şi să menţină obiective documentate în domeniul SSO.
Pentru realizarea acestor obiective, organizaţia trebuie să elaboreze şi să menţină unul sau mai multe programe de
management al SSO prin care să se stabilească responsabilităţile şi nivelul de autoritate alocate în acest scop la fiecare nivel al
organizaţiei, precum şi mijloacele şi termenele de realizare a obiectivelor.
PLANIFICAREA SMSSO TREBUIE SĂ SE BAZEZE PE EVALUAREA SITUA ȚIEI INI ȚIALE ȘI PE UN PERMANENT
FEED-BACK
LOCURI DE MUNCĂ ANALIZĂ ȘI EVALUARE IMPLEMENTARE
PLANIFICARE SSM
ÎN ORGANIZAȚIE SITUAȚIE INIȚIALĂ ACȚIUNI PLANIFICATE
ETAPE PRACTICE ÎN PLANIFICAREA SMSSO
1.Stabilireasituație iinț\ialede SSM prinevaluarea riscurilor ,control și prelucrari date statistice

2.O politică de securitate care să statueze angajamentul organizaţiei pentru securitatea şi sănătatea în muncă
3.O structură care să asigure implementarea angajamentului pentru securitatea şi sănătatea în muncă
4.Instruirea pentru înarmarea personalului cu cunoştinţele de lucru în condiţii de securitate fără riscuri pentru
sănătate
5. Un sistem de reguli de securitate care să furnizeze instrucţiuni pentru atingerea obiectivelor de management
de securitate
6. Un program de inspecţie pentru identificarea condiţiilor periculoase şi pentru rectificarea oricărei condiţii prin
măsuri potrivite
7. Program pentru identificarea situaţiilor de expunere la factori de risc periculoşi la fiecare expunere a
muncitorilor şi acordarea EIP corespunzător
8. Investigarea accidenteloror incidentelorpentru a găsi cauzele şi pentru a lua măsuri prompte pentru prevenirea
urmărilor
8. Pregătirea pentru situaţiile de urgenţădezvoltarea,comunicarea şi executarea unor planuri care descriu
managementul efectiv al situaţiilor de urgenţă
9.Evaluarea, selecţionarea şi controlul subcontractanţilor pentru asigurarea că ei sunt conştienţi de obligaţiile lor
de securitate
10. Comitete de securitatelocale care să identifice , recomande şi să supravegheze măsurile pentru creşterea
securității şi sănătăţii în muncă
11. Evaluarea pericolelor legate de profesie sau pericolelor potenţiale şi dezvoltarea unor instrucțiuni și proceduri
de securitate specifice
12. Promovarea, dezvoltarea şi întreţinerea măsurilor de conştientizare privind securitatea şi snătatea la locul de
muncă ă
13. Program de control a accidentelor şi eliminare a pericolelorînainte de expunerea muncitorilor la orice
agresiune a mediului de muncă
14.Program pentruprotejareamuncitorilorla pericolelepentrusănătatela loculde muncă
(agentichimici,carcinogene,azbest,zgomot)
PLANIFICAREA, ELABORAREA ŞIIMPLEMENTAREA SISTEMULUI
planificarea trebuie să răspundă următoarelor cerinţe:

a. să fie realizată în conformitate cu prevederile minimale conţinute în legislaţia
ş i reglementările naţionale;
b . să integreze elementele sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă;
c. să vizeze îmbunătăţirea continuă a rezultatelor în materie de securitate şi sănătate în muncă.
măsurile de planificare trebuie, p e d e o p a r t e , să cont ri bui e la protecţia securităţii şi sănătăţii în muncă, iar
pe de altă parte, să prevadă:
a . o definire precisă, o ierarhizare pe grade de prioritate şi o cuantificare, în funcţie decare
vor fi stabilite obiectivele organizaţiei în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;
b. elaborarea unui program vizând realizarea fiecărui obiectiv: stabilirea de
criterii precise de performanţă şi de termene de realizare, definirea
r e s p o n s a b i l i t ă ţ i l o r persoanelor însărcinate cu realizarea obiectivelor;
c . selectarea criteriilor de măsurare adecvate pentru a confirma faptul că obiectivele au fost
atinse;
d. alocarea de resurse suficiente, între altele umane şi financiare, precum şi a
u n u i ajutor tehnic, în funcţie de necesităţi.
2.5 IMPLEMENTARE ȘI FUNC ȚIONARE SMSSM
Cerinţele privind implementarea şi funcţionarea se grupează pe următoarele direcţii:
 structură şi responsabilitate;
 instruire, conştientizare şi competenţă;
 consultare şi comunicare;
 documentaţie;
 controlul documentelor şi al datelor;
 controlul operaţional;
 acţiuni pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns.
Planificare
IMPLEMENTAREŞIŞI performanţei
Audit IMPLEMENTARE
FUNCŢIONARE
FUNCŢIONARE
Verificare şi acţiuni
corective
Implementare şi funcţionare
În privinţa structurii şi responsabilităţii, standardul OHSAS 18001 păstrează principiul responsabilităţii
principale în domeniul SSO a conducerii la cel mai înalt nivel şi accentuează ideea desemnării
unui membru al acestei conduceri ca reprezentant cu responsabilităţi speciale în
implementarea şi funcţionarea corespunzătoare a sistemului de management al SSO.
Procedurile privind instruirea, conştientizarea şi competenţa au ca scop general asigurarea nivelului de instruire şi
competenţă necesar angajaţilor pentru îndeplinirea sarcinilor cu impact asupra SSO la locul de muncă.
Specificaţia cere organizaţiei să elaboreze proceduri pentru a asigura comunicarea informaţiilor utile în domeniul SSO la
toate nivelurile sale, precum şi părţilor externe interesate. De asemenea, trebuie stabilite şi documentate aspectele privind
implicarea activă a angajaţilor în problemele de SSO ale organizaţiei, atât în mod direct cât şi prin reprezentanţii lor.
În ceea ce priveşte documentaţia sistemului de management al SSO, specificaţia cere ca aceasta să fie menţinută pe
suport hârtie sau electronic şi să asigure descrierea elementelor de bază ale sistemului şi a legăturilor dintre acestea.
Standardul SR OHSAS 18001 subliniază importanţa menţinerii documentaţiei la nivelul minim necesar pentru asigurarea unei
eficienţe corespunzătoare.
Pentru controlul documentelor şi al datelor, organizaţia trebuie să stabilească proceduri prin care să se garanteze
identificarea operativă a tuturor documentelor şi datelor, actualizarea acestora, utilizarea doar a documentelor şi datelor actuale
şi prevenirea utilizării involuntare a unor documente şi date scoase din uz. Procedurile privind controlul operaţional vizează
identificarea acelor operaţii şi activităţi care prezintă riscuri şi pentru care este necesară aplicarea unor măsuri de control.
Specificaţia cere stabilirea unor planuri pentru situaţiile de urgenţă dar adaugă şi necesitatea elaborării unor proceduri
pentru identificarea capacităţii de răspuns la astfel de situaţii şi pentru prevenirea şi reducerea consecinţelor care pot fi asociate
acestor situaţii.
Planurile şi procedurile pentru situaţii de urgenţă trebuie analizate şi verificate periodic prin exerciţii practice .
În mod practic, implementarea și funcționarea SMSSO se materializează prin existen ța și utilizarea eficientă a procedurilor și
instrucțiunilor de sistem și de lucru prin întocmirea și men ținerea documenta ției minime necesare pentru direc ționarea și
controlarea activităților specifice SSO și pentru înregistrarea dovezilor că aceste activită ți se desfă șoară a șa cum au fost
planificate și pentru înregistrarea rezultatelor acestora:
În conformitate cu cerin țele legale (Legea 319 / 2006) , Activitatile de prevenire si protectie desfasurate prin
modalitatile prevazute la art. 14 in cadrul intreprinderii si/sau al unitatii sunt urmatoarele:
1. identificarea pericolelor si evaluarea riscurilor pentru fiecare componenta a sistemului de munca, respectiv executant, sarcina
de munca, mijloace de munca/echipamente de munca si mediul de munca pe locuri de munca/posturi de lucru;
2. elaborarea si actualizarea planului de prevenire si protectie;
3. elaborarea de instructiuni proprii pentru completarea si/sau aplicarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca,
tinand seama de particularitatile activitatilor si ale unitatii/intreprinderii, precum si ale locurilor de munca/posturilor de lucru;
4. propunerea atributiilor si raspunderilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca, ce revin lucratorilor, corespunzator
functiilor exercitate, care se consemneaza in fisa postului, cu aprobarea angajatorului;
5. verificarea cunoasterii si aplicarii de catre toti lucratorii a masurilor prevazute in planul de prevenire si protectie, precum si a
atributiilor si responsabilitatilor ce le revin in domeniul securitatii si sanatatii in munca, stabilite prin fisa postului;
6. intocmirea unui necesar de documentatii cu caracter tehnic de informare si instruire a lucratorilor in domeniul securitatii si
sanatatii in munca;
7. elaborarea tematicii pentru toate fazele de instruire, stabilirea periodicitatii adecvate pentru fiecare loc de munca, asigurarea
informarii si instruirii lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca si verificarea cunoasterii si aplicarii de catre lucratori
a informatiilor primite;
8. elaborarea programului de instruire-testare la nivelul intreprinderii si/sau unitatii;
9. asigurarea intocmirii planului de actiune in caz de pericol grav si iminent, conform prevederilor art. 101-107, si asigurarea ca
toti lucratorii sa fie instruiti pentru aplicarea lui;
10. evidenta zonelor cu risc ridicat si specific prevazute la art. 101-107;
11. stabilirea zonelor care necesita semnalizare de securitate si sanatate in munca, stabilirea tipului de semnalizare necesar si
amplasarea conform prevederilor Hotararii Guvernului nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate
si/sau sanatate la locul de munca;
12. evidenta meseriilor si a profesiilor prevazute de legislatia specifica, pentru care este necesara autorizarea exercitarii lor;
13. evidenta posturilor de lucru care necesita examene medicale suplimentare;
14. evidenta posturilor de lucru care, la recomandarea medicului de medicina muncii, necesita testarea aptitudinilor si/sau
control psihologic periodic;
15. monitorizarea functionarii sistemelor si dispozitivelor de protectie, a aparaturii de masura si control, precum si a instalatiilor
de ventilare sau a altor instalatii pentru controlul noxelor in mediul de munca;
16. verificarea starii de functionare a sistemelor de alarmare, avertizare, semnalizare de urgenta, precum si a sistemelor de
siguranta;
17. informarea angajatorului, in scris, asupra deficientelor constatate in timpul controalelor efectuate la locul de munca si
propunerea de masuri de prevenire si protectie;
18. intocmirea rapoartelor si/sau a listelor prevazute de hotararile Guvernului emise in temeiul art. 51 alin. (1) lit. b) din lege,
inclusiv cele referitoare la azbest, vibratii, zgomot si santiere temporare si mobile;
19. evidenta echipamentelor de munca si urmarirea ca verificarile periodice si, daca este cazul, incercarile periodice ale
echipamentelor de munca sa fie efectuate de persoane competente, conform prevederilor din Hotararea Guvernului nr.
1.146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de
munca;
20. identificarea echipamentelor individuale de protectie necesare pentru posturile de lucru din intreprindere si intocmirea
necesarului de dotare a lucratorilor cu echipament individual de protectie, conform prevederilor Hotararii Guvernului nr.
1.048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de
protectie la locul de munca;
21. urmarirea intretinerii, manipularii si depozitarii adecvate a echipamentelor individuale de protectie si a inlocuirii lor la
termenele stabilite, precum si in celelalte situatii prevazute de Hotararea Guvernului nr. 1.048/2006;
22. participarea la cercetarea evenimentelor conform competentelor prevazute la art. 108-177;
23. intocmirea evidentelor conform competentelor prevazute la art. 108-177;
24. elaborarea rapoartelor privind accidentele de munca suferite de lucratorii din intreprindere si/sau unitate, in conformitate cu
prevederile art. 12 alin. (1) lit. d) din lege;
25. urmarirea realizarii masurilor dispuse de catre inspectorii de munca, cu prilejul vizitelor de control si al cercetarii
evenimentelor;
26. colaborarea cu lucratorii si/sau reprezentantii lucratorilor, serviciile externe de prevenire si protectie, medicul de medicina
muncii, in vederea coordonarii masurilor de prevenire si protectie;
27. colaborarea cu lucratorii desemnati/serviciile interne/serviciile externe ai/ale altor angajatori, in situatia in care mai multi
angajatori isi desfasoara activitatea in acelasi loc de munca;
28. urmarirea actualizarii planului de avertizare, a planului de protectie si prevenire si a planului de evacuare;
29. propunerea de sanctiuni si stimulente pentru lucratori, pe criteriul indeplinirii atributiilor in domeniul securitatii si sanatatii in
munca;
30. propunerea de clauze privind securitatea si sanatatea in munca la incheierea contractelor de prestari de servicii cu alti
angajatori, inclusiv la cele incheiate cu angajatori straini;
31. intocmirea unui necesar de mijloace materiale pentru desfasurarea acestor activitati.
32. Activitatile legate de supravegherea starii de sanatate a lucratorilor se vor efectua in conformitate cu prevederile art. 24 si
25 din lege (319 / 2006)
Documentatia minimala in materie de SSM
Dosare necesare:
D1: Evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala
1. Decizie comisie evaluare
2. Identificarea si evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala
3. Plan de prevenire si protectie
D2: Instructiuni proprii

1. Instructiune introductiv generala
2. Masuri prim ajutor
3. Instructiuni proprii pentru toate categoriile de personal si pentru toate locurile de munca din unitate
D3: Acte (decizii, tematici, planuri)

1. Decizie lucrator desemnat ssm
2. Decizie conducatori loc de munca
3. Decizie persoane care acorda masuri de prim ajutor, stingerea incendiilor, evacuarea lucratorilor
4. Tematici de instruire pe cele 4 tipuri de instruire
5. Plan de instruire a lucratorilor pentru anul in curs
6. Plan de semnalizare de securitate
D4: Normativ intern de acordare EIP (Echipament Individual de Protec ție)

1. Normativ intern de acordare EIP
D5: Serviciul intern de prevenire si protectie - daca e cazul

1. Decizie constituire serviciu intern de prevenire si protectie - daca e cazul
D6: Comitetul de securitate si sanatate in munca (CSSM) - daca e cazul

1. Decizie constituire comitetul de securitate si sanatate in munca - daca e cazul
2. Statutul CSSM - regulament de functionare
3. Convocatoare
4. Procese verbale
D7: PV de control
1. PV de control intern
2. PV de control ale ITM
D8: Dosar de cercetare a evenimentelor

1. accidente de munca,
2. accidente usoare,
3. imbolnaviri profesionale,
4. incidente periculoase
Manual de Securitate - Politica,Apreciere risc,Plan de masuri

-Auditare, Identificare - Evaluare riscurilor SSM
-Normativ materiale IS, EIP, EIL
-Normativ semnalizare SSM
-Planul anual de masuri si de cheltuieli SSM
Proceduri - Descrierea proceselor – cine, ce, cand, unde
- Contract colectiv de munca
- clauze protectia muncii
- timpul munca, pauze

- munca in schimburi
- Regulament Organizare Functionare
- Regulament Intern
- Decizii pentru:
- personalul SSM;
- conducatorii LM (Loc Muncă) ;
- personalul responsabil
- Program de revizii si reparatii ET
- Program de activitate compartiment SSM
- Documente CSSM:
- decizie infiintare;
- raportul anual al conducatorului ;
- rapoarte supraveghere, control
- Conventii de lucrari
- Plan tehnic de exploatare
- Autorizatie de lucru in zone Ex
- Permise de lucru cu foc, spatii inchise
- Documentul privind protectia la explozie, evaluarea riscurilor de explozie, zonarea Ex
Instructiuni proprii, checklisturi, formulare, etc., descrierea modului de realizare a sarcinilor si activitatilor specifice
- Fisa postului
- Fisele individuale de instructaj de PM
- Tematici
- Programe de instruire
-Teste
- Masuri preventive, metode de lucru
- Instructiuni de lucru
- Instructiuni proprii de protectia muncii
- Materiale informare, educare, semnalizare securitate
- Fisele tehnice de securitate substante toxice
- Măsuri – Planuri alarmare, intreventie, evacuare, prim ajutor
Eviden țe - Asigurarea evidentelor obiective conform cerintelor legale
- Autorizatie de functionare
- Autorizatii personal
- Dosarul medical individual
- Carte tehnica ET
- Verificari ISCIR, gaz, ET, ...
- Determinari de noxe
- Proces verbal de punere in functiune
- Dosare de cercetare a evenimentelor
- Proiecte de executie constructii, ET
- Buletine de verificare metrologica AMC, PRAM
- Registre supraveghere parametri tehnologici, ore functionare
- Evidenta nominala angajati cu handicap, sub 18 ani, gravide, noapte
- Evidenta LM cu conditii deosebite, vatamatoare, grele, periculoase
- Registre evidenta accidente de munca, accidente usoare, imbolnaviri profesionale, incidente periculoase
- Registre evidenta materiale explozive, substante toxice, fito-sanitare
În concluzie: IMPLEMENTAREA ȘI FUNCȚIONAREA Sistemului de management SSO dă măsura cea mai

relevantă a utilității folosirii unui sistem de management SSO bazat pe standardele SR OHSAS 18001,2.
Legislația (sintetic: legea 319 / 2006 + HG cu metodologiile de aplicare, 117 Normative, 65

Instrucțiuni) din domeniul SSO (M) impune organizațiilor implementarea și desfășurarea a 32 de activită ți
specifice SSM , întocmirea și ținerea la zi a 8 Dosare specifice și a peste 50 tipuri de documente de
înregistrare a acțiunilor referitoare la SSM și specifică 45 de sanc țiuni dacă aceste obliga ții nu sunt realizate
corespunzător.
Deci legisla ția aduce la cunoștința organizațiilor în primul rând ce trebuie să facă și ce nu trebuie
să facă pentru a se conforma prevederilor legale și a evita sancțiunile, dar, în ciuda normelor metodologice
asociate Legii 319 / 2006, nu le oferă organiza țiilor solu ții coerente referitoare la cum, cine, când, unde, cât
și de ce trebuie să facă aceste lucruri, lăsând oarecum la libera apreciere a organiza țiilor modalită țile prin
care acestea vor răspunde la cerințele impuse de lege.
Implementarea sistemelor de management a SSO bazate pe standardele seriei SR OHSAS 18000
oferă pentru toate organizațiile acest cadru unitar, coerent, controlabil și comparabil care le permite să
răspundă corect la cerințele legale atât cât este necesar și suficient în func ție de tipul și mărimea organiza ției,
stabilind răspunsurile controlabile la toate întrebările ce, cum, cine, când, unde, cât și de ce trebuie să
facă
anumite acțiuni pentru a asigura angajaților și celorlalți factori interesa ți și implica ți securitatea și sănătatea
ocupațională.
Implementarea sistemelor de management vine in completarea sistemului organizatoric existent la nivelul intreprinderilor
/companiilor si favorizeaza aplicarea sistematica a legislatiei de securitate si sanatate in munca, realizand integrarea acestui
domeniu in managementul general al unitatii.
OHSAS 18001 a fost elaborat pentru a fi compatibil cu standardele pentru sisteme de management ISO 9001 (Calitate) şi ISO
14001 (Mediu), pentru a facilita integrarea sistemelor de management al calităţii, mediului şi al sănătăţii şi securităţii
ocupaţionale de către organizaţii, în cazul în care se doreşte acest lucru.
2.6 AC ȚIUNI CONEXE IMPLEMENTĂRII ȘI FUNC ȚIONĂRII SISTEMULUI DE MANAGEMENT SSM

În unele abordări ale structurii SMSSO, defalcată pe elemente constituiente, elementele

Verificare şi acţiuni corective
și
sunt considerate ca elemente / acțiuni separate de IMPLEMENTAREA ȘI FUNC ȚIONAREA SISTEMULUI, având în vedere
că li se atribuie un caracter de ”supracontrol” a func ționării sistemului exercitat dintr-o perspectiva ”exterioară”.
Deși uneori poate fi justificată această abordare de ”supracontrol extern” atunci când este vorba de audituri externe de ter ță
parte (sau chiar de secundă parte, atunci cînd organiza ția este auditată de parteneri sau de către clien ți) în mod normal ac țiunile
ar trebui integrate în zona de IMPEMENTARE și FUNCȚIONARE a sistemului, deoarece sistemul de management SSO
presupune participarea și implicarea întregului personal al organiza ției (inclusiv auditorii interni și managementul de vârf care au
atribuții, responsabilități și autoritate pentru verificări și analize), iar ac țiunile de verificare/ ac țiuni corective și de analiză a
managementului constituie roțile motoare care pun și men țin în mi șcare func ționarea întregului sistem de management pe
drumul îmbunătățirii continue a acestuia.
Cerinţele pentru acest element al sistemului au în vedere: măsurarea şi monitorizarea performanţei;

accidentele, incidentele, neconformităţile, acţiunile corective şi preventive; înregistrările şi controlul
înregistrărilor; auditul.
Măsurarea şi monitorizarea performanţei trebuie să conţină atât o componentă proactivă (care are
efect asupra unui alt lucru) cât şi o componentă reactivă (care realizează/provoacă o reacţie; care
Implementare şi
funcţionare
Audit VERIFICARE ŞI performanţei
VERIFICARE ŞI
ACŢIUNI CORECTIVE
ACŢIUNI CORECTIVE
utilizează o asemenea forţă).

Procedurile privind accidentele, incidentele şi neconformităţile trebuie să stabilească aspectele
referitoare la tratarea şi investigarea acestor evenimente, luarea măsurilor pentru reducerea consecinţelor,
iniţierea şi finalizarea acţiunilor corective şi preventive, precum şi confirmarea eficienţei acestor acţiuni.
Procedurile pentru înregistrări şi controlul înregistrărilor trebuie să permită identificarea, menţinerea şi

disponibilitatea înregistrărilor în domeniul SSO şi au rolul de a demonstra conformitatea sistemului
implementat cu cerinţele specificaţiei. Specificaţia cere efectuarea periodică a auditării sistemului de
management al SSM şi stabilirea în acest scop a unui program de audit şi a unor proceduri.
Conducerea la cel mai înalt nivel trebuie să realizeze la intervale de timp determinate analize ale sistemului de
management al SSO pentru a determina măsura în care acesta este adecvat şi eficient. Procesul de analiză a
managementului trebuie să vizeze modificări ale politicii, obiectivelor sau a altor elemente ale sistemului, pe baza
rezultatelor auditurilor de sistem.
Verificare şi acţiuni
corective
Factori Factori
ANALIZA externi
interni ANALIZA
MANAGEMENTULUI
MANAGEMENTULUI
Politica
Fig. 8 Analiza managementului
OHSAS 18002:2000 nu aduce cerinţe suplimentare faţă de OHSAS 18001 având doar rolul de a detalia şi a clarifica
o serie de aspecte privind cerinţele specificaţiei. În cadrul acestui ghid de implementare cerinţele specificaţiei sunt descrise
sub formă de proces, pentru fiecare cerinţă fiind prezentate:
a) textul integral al cerinţei din OHSAS 18001;
b) scopul cerinţei;
c) datele de intrare tipice;
d) descrierea procesului prin care trebuie realizată cerinţa respectivă;
e) datele de ieşire tipice.
Această modalitate de descriere prezintă două avantaje majore: pe de o parte permite înţelegerea funcţiilor elementului descris,
iar pe de altă parte permite formarea unei imagini precise privind fluxurile informaţionale care se stabilesc între diferitele
elemente ale sistemului. Prin această modalitate de descriere se facilitează în mare măsură proiectarea sistemului, dar şi
înţelegerea modului său de funcţionare de către toţi factorii responsabili de menţinerea acestui sistem.
3. ETAPELE IMPLEMENTĂRII SMSSO
Managementul securitaţii şi sănătăţii în muncă este o ”modă”,

o”obliga ție” sau o ”necesitate”?
Înainte de a lua decizia de implementare a unui sistem de management al SSM

în organizație, conducerea de vârf a acesteia să facă într-un fel sau altul o
analiză care să justifice / funda menteze decizia.
O privire de ansamblu asupra motivației reale pentru care majoritatea

organizațiilor din România au luat decizia de a implementa un sistem de
management al SSM în cadrul organiza ției nu relevă nici pe departe adoptarea ”
frumoaselor motivații” vehiculate în special de societă țile de certificare și de
asistență în domeniu (care din asta trăiesc!) de tipul:
 dorinta de a crea un cadru unitar pentru gestionarea activitatilorde SSM;

 implementarea principiilor si metodelor de imbunatatire aperformantelor de SSM;
 implementarea principiilor si metodelor de imbunatatire aperformantelor de SSM;
 protejarea salariatilor prin reducerea / eliminarea pericolelor de accidentare si
imbolnavire profesionala;
 limitarea raspunderii civile si penale prin satisfacerea reglementarilor legale referitoare
la SSM si a altor cerinteaplicabile;
 cresterea constiintei angajatilor si a responsabilitatilor fata de sanatatea si securitatea
muncii;
 cresterea increderii clientilor;
 îmbunătățirea practicilor manageriale;
 îmbunătățirea imaginii organizației, prin satisfacerea cerin țelor referitoare la SSM
ci abordarea pragmatică a următoarelor cerin țe ale pie ței pe care activează:
- partenerii / clienții le impun pentru a intra în rela ții contractuale să de țină sistem de management SSM certificat (conform
OHSAS 18001)
- cea mai ”comodă” metodă de a se ”pune la adăpost” fa ță de cele 45 de sanc țiuni poten țiale con ținute în legea
319/2006.
Paradoxal, deși principalul subiect al sistemului este salariatul, pe ultimul loc în

determinarea deciziei de a implementa sistemul de management SSO, este dorin ța
angajatorilor de a satisface mai bine necesită țile de sănătate și securitate ocupa țională a
propriilor salariați. La limită, angajatorii ar trata superficial până și asigurarea EIP pentru
angajați dacă n-ar fi constrânși de amenin țarea penalită ților legii.
Totuși, indiferent de motivația reală, absolut în toate cazurile motiva ția este explicată în
declarația de politică în domeniul SSM
îmbrăcată sub forme cât se poate de bine armonizate cu
comandamente etice, morale și de responsabilitate asumată fa ță de
sănătatea și securitatea salariaților și de respectarea legilor aplicabile.
În aceeași ordine de idei, odată luată decizia de implementare a sistemului de management SSM, aceasta aduce organiza ții
beneficii reale în condițiile realizării obliga țiilor și responsabilită ților asumate.
Din aceleași rațiuni (preponderent pentru satisfacerea cerin țelor clien ților și partenerilor care impun aceste condi ții pentru a
lua în considerație participarea unei organiza ții la licita ții, de exemplu) este de remarcat că organiza țiile adoptă și sistemele
de management a calității, mediului și responsabilită ții sociale. În acest context adoptarea unui sistem de management SSO
este avantajoasă deoarece asigură în mare propor ție succesul integrării în sistemele de management preexistente în
organizație.
SR OHSAS 18001: 2008, este standard român începând cu data de 31.03.2008, este tot mai mult adoptat ca referenţial de
sistem de management privind sănătatea şi securitatea ocupaţională.
SR OHSAS 18001:2008 are o structură asemănătoare în proporţie de

90% cu ISO 14001, fiind compatibil şi cu alte modele de sisteme de
management.
Acest fapt ajută la implementarea lui în cadrul organizaţiilor putând fi uşor
integrat cu sistemele de management de mediu şi de calitate.
Certificarea sistemului de management SSO implementat bazat pe
OHSAS 18001 ajută organizația să realizeze gradul de conformare dorit
atât cu cerinţele standardului SR OHSAS 18001:2008 cât şi cu cerinţele
legale aplicabile.
O atenţie cu totul specială se acordă evaluării riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională, activitate ce este
recomandabil să fie făcută cu o echipă de evaluatori atestaţi conform prevederilor legale (specialişti de nivel „superior”
conform legii).
Implementarea unui sistem de management SSM asigură un control intern periodic riguros prin audituri efectuate în mod
exhaustiv atât pe cerinţe legale cât şi pe cerinţe de sistem, care scuteşte organiza țiile (mai ales pe cele certificate în urma
unor audituri de certificare sau audituri de supraveghere) de emoţii la efectuarea controalelor de către ITM .
Presiunea constantă a organizațiilor care deja au implementate astfel de sisteme asupra organiza țiilor care nu au (nu intră
în relații contractuale cu acestea din urmă) și amenin țarea snc țiunilor legii 319/2006 au transformat treptat ceea ce părea la
un moment dat o ”modă” adoptată de un grup elitist de organiza ții, într-o ”necesitate” ce devine pe zi ce trece ”obliga ție”
pentru orice organizație
Principalii beneficiari sunt angaja ții organiza țiilor și mediul în care activează organiza țiile care devine tot mai sigur.
Organizaţiile care nu iau măsuri preventive cât mai urgente în acest domeniu riscă, în cel mai scurt timp, să dispară de pe piaţă.
Măsurile vizează în primul rând conformarea cu cerinţele legale aplicabile iar SR OHSAS 1800 nu face altceva decât
să ajute organizaţiile pentru conformare permanentă cu aceste cerinţe, în special
sub aspectul ţinerii sub control a riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire
profesională.
Securitatea şi sănătatea în muncă joacă un rol din ce în ce mai important în toate

organizaţiile, mai ales în contextul aderării la UE.
Acest standard se aplică oricărei organizaţii care doreşte:
 să stabilească, să implementeze, să menţină şi să îmbunătăţească un
sistem de management al securităţii şi sănătăţii ocupaţionale (sau a muncii)
 să se asigure de conformitatea cu politica de securitate şi sănătate în muncă
declarată
 să demonstreze conformitatea cu acest standard.
Un sistem de management al securităţii şi sănătăţii muncii certificat demonstrează angajamentul organiza ției dumneavoastră
pentru ţinerea sub control a riscurilor, eliminarea accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, crearea unui mediu de muncă
sigur şi sănătos.
Obiectivele sistemului de management SSM sunt în principal să unească eforturile

tuturor celor care acţionează în vederea scăderii ratelor de deces, vătămare şi
îmbolnăvire la locul de muncă.
 In contextul integrarii in UE, fiecare companie trebuie sa-si asigure un

standard cat mai inalt al managementului conducerii, din toate punctele de
vedere, inclusiv din cel al asigurării SSM.
EXISTĂ ALTE POSIBILITĂ ȚI, ÎN AFARĂ DE IMPLEMENTAREA UNUI

SISTEM DE MANAGEMENT SSM, PENTRU A RĂSPUNDE
CERIN ȚELOR LEGALE PRIVIND SSM
Pentru organizațiile cu un număr de angaja ți mai mic de 50 de persoane, există posibilitatea de a "acoperi" securitatea
muncii (protectia muncii), cu mijloacele care le are deja organiza ția la indemană, fără a implementa un sistem de
management al SSM bazat pe SR OHSAS 18001, pentru a fi asigurată in cazul unui accident de munca sau control de
la ITM, după cum urmează:
Sugestii:
 Mai intai trimiteti toti angajatii la controlul medical de angajare, la un cabinet medical de
medicina muncii cu care aveti contract, insotiti de fisa de instruire individuala pentru securitatea
muncii(protectia muncii).
 Acordati atentie, mai ales persoanelor sub 18 ani si femeilor gravide.
 Angajatii se vor intoarce de la vizita medicala cu fisa stampilata
de catre cabinet, impreuna cu fisa de aptitudini medicala.
 Fisele de aptitudini ale angajatilor se tin toate impreuna, cate un
exemplar se da angajatilor, iar o copie va fi prinsa in fisa
individuala de protectia muncii(securitatea
muncii)corespunzatoare.
 Apoi organizați structura organizatorică de securitate și sănătate
în muncă, dând decizii scrise, în următorul mod:
1. Administratorul societatii va controla si coordona
activitatea de securitate a muncii(protectia muncii) si
PSI in cadrul societatii, sau numiti o persoana, numita
"persoana desemnata in domeniul

securitatii muncii", care sa coordoneze
aceste activitati. Persoana desemnata
trebuie pregatita in cadrul unui curs in
domeniul securitatii muncii.
2. Numiți câte o persoană de la fiecare
loc de munca( de ex. birou, sau
depozit), ca sef al locului de munca.
Aceasta persoana va realiza instructajul periodic in domeniul securitatii muncii cu persoanele din
subordine, pe baza unei planificari anuale aprobate de administratorul societatii, va raspunde de
comunicarea accidentelor de munca si a bolilor profesionale catre administratorul societatii, de
acordarea primului ajutor in caz de accident sau intoxicatie profesionala, precum si de evacuarea
persoanelor, bunurilor si a celorlalte materiale in caz de incendiu, pericol sau situatii de urgenta.
Aceste atributiuni ale sefului locului de munca se vor trece in fisa postului. Activitatea persoanei
desemnate va fi supervizata de administratorul societatii.
3. Intocmiți un document de evaluare a riscului
profesional. In cazul unor activitati simple, lipsite de
pericole(agenti imobiliari, operator calculator, etc) puteti
avea in vedere (bestprotect.ro/evaluarea-riscului.pdf). In
cazul unor locuri de munca cu pericol de accidente de
munca, imbolnaviri profesionale si alte pericole
evidente, este recomandabil să se apeleze la asisten ță
externă competentă și autorizată în domeniu. Acest
document de evaluare a riscului profesiona(document
unic)va fi actualizat la modificarea legislatiei,
achizitionarea de noi dispozitive de munca, precum si la
modificarea procesului de muncă.
4. Intocmiți apoi planul de prevenire și protecție, conform (bestprotect.ro/norme-de-aplicare-a-legii-319-
2006.pdf)., conform Art. 46 din repectivele norme.
5. In functie de activitatile pe care le desfasurati, intocmiti instructiuni proprii in domeniul securitatii
muncii-instructiuni care arata concret modul de lucru corect (de bun simt) in cazul activitatilor
dumneavoastra. Aceste instructiuni proprii SSM, se vor afisa in depozite, in dreptul utilajelor la care
se refera aceste instructiuni, samd.
6. Pentru seful punctului de lucru(seful formatiei de lucru), intocmiti in act aditional la fisa postului, care
sa contina atributiunile si obligatiile sale in domeniul securitatii muncii.
7. Intocmiti o planificare a instructajelor, care va fi semnata de atat de catre angajator cat si de catre seful locului de munca. Trebuie sa
aveti in vedere ca neindeplinirea fiecaruia din punctele de mai sus va poate "aduce" o amenda intre 1000 si 10 000 RON.
Conceptul de securitate şi sănătate în muncă (sau ocupaţională)
În câteva cuvinte, securitatea şi sănătatea la locul de muncă reprezintă tot ceea ce poate fi făcut, în mod rezonabil, pentru a
controla riscurile asociate cu pericolele de la locul de muncă. A înţelege ce sunt pericolele este important nu doar pentru
conducerea firmei, dar cu atât mai mult pentru lucrătorii care sunt expuşi acestor pericole, uneori în necunoştinţă de cauză.
Un pericol este ceva care are potenţialul de a afecta în mod negativ, fie pe
lucrători sau terţi, fie echipamentele, mediul sau reputaţia firmei. Pericolele
predominante la locul de muncă includ:
- sarcinile executate manual, ergonomia locului de muncă, instalaţii şi

echipamente, substanţe chimice, echipament electric, echipamente mobile
(auto-propulsate), lucrul la înălţime, expunerea la medii cu temperaturi
extreme, alunecări şi împiedicări care conduc la căderi, obiecte în cădere etc.
Lista poate fi completată cu extrem de multe alte exemple. Importanţa

conştientizării lucrătorilor asupra acestor pericole şi care sunt standardele de control al riscurilor ar trebui sa fie între primele
obiective ale oricărui program de SSM la locul de muncă. Prin asigurarea că lucrătorii sunt conştienţi de pericolele din mediul lor
de muncă, aceştia sunt cu atât mai mult însărcinaţi cu controlul acestor pericole şi înştiinţarea şefilor direcţi despre schimbările
apărute care pot afecta modul în care sunt aplicate măsurile de control.
Securitatea şi sănătatea la locul de muncă este un concept

despre atitudine.
Ca un program SSM să funcţioneze şi să fie

adoptat de toţi aceia care lucrează într-un loc
de muncă trebuie ca persoana cu cea mai
înaltă funcţie din conducerea firmei să fie total dedicată acestui program, împreună cu tot restul echipei de management. Acest
angajament din partea managementului include alocarea de resurse, inclusiv umane, echipament, planificare şi financiare. Dacă
este cazul unei expertize, atunci nu trebuie ezitat în a solicita experţi care să asiste dezvoltarea, implementarea sau
îmbunătăţirea acestui program. Fără acest angajament, programul SSM nu va fi adoptat de către lucrători şi atitudinea
managementului faţă de securitate şi sănătate va fi reflectată în atitudinea şi comportamentul lucrătorilor.
3.1 Ac țiuni destinate implementării SMSSO
Aceste acțiuni sunt asociate deciziei conducerii de vârf a organiza ției în vederea dezvoltării, implementării, certificării și
menținerii unui sistem de management al SSM, fie el individual, fie integrat (calitate-mediu-SSO/M, sau combinatii de câte două
astfel de sisteme)
Acest proces complex este structurat pe mai multe etape, dupa cum urmeză:
Etapa 1. Audit de diagnoza
În urma derulării acestei etape ne vom forma o imagine clară despre organiza ția dvs., despre
procesele și activitățile ce se desfășoară și despre fluxul informa țional existent. Acest cumul
de informații ne va ajuta sa proiectam un sistem de management care să corespundă perfect
nevoilor organizației dvs. Totodată, se va ob ține/elabora o hartă a proceselor desfă șurate în
organizație și interacțiunile dintre aceste procese. În func ție de tipul sistemului de
managament ce se dorește a fi dezvoltat/implementat, vor fi evaluate și aspecte particulare și
specifice (ex: aspecte de mediu din cadrul organiza ției, evaluarea riscurilor de accidentare și
îmbolnăvire etc.)
Etapa 2. Revizuirea / Elaborarea documentelor de organizare internă

Se vor analiza documentele de organizare internă (organigrama, fi șe post, regulamente interne) existente la momentul actual
în organizație și se vor revizui conform cerin țelor standardului de referin ță.
Etapa 3. Elaborarea procedurilor de sistem (procedurile de sistem difera in functie de sistemul de management ce
urmeaza a fi implementat):
 Controlul documentelor
 Controlul inregistrarilor
 Audit intern
 Controlul neconformitatilor
 Actiuni corective
 Actiuni preventive
 Aspecte de mediu
 Cerinte legale, alte cerinte si evaluarea conformarii
 Competenta, Constientizare si Instruire
 Pregatirea pentru situatii de urgenta si capacitate de raspuns
 Consultare si comunicare
 Evaluarea factorilor de risc la locurile de munca
 Cercetarea accidentelor de munca
Etapa 4. Elaborarea/revizuirea procedurilor si instructiunilor de lucru cum ar fi:

 Analiza sistemului de management
 Ofertare/Contractare
 Evaluarea Furnizorilor
 Aprovizionarea produselor si serviciilor
 Receptia produselor si serviciilor
 Pastrarea produselor
 Resurse umane
 Proiectare – dezvoltare
 Marketing
 Planificarea si urmarirea productiei
 Controlul dispozitivelor de masurare si monitorizare
 Livrarea produselor -
 Instalarea produselor la clienti
 Service
 Evaluarea satisfactiei clientilor
 Monitorizare si masurare procese si aspecte de mediu
 Masurarea si monitorizarea performantelor OH&S
 Gestionarea deseurilor
Procedurile și instrucțiunile de lucru diferă în func ție de sistemul de management ce urmează a fi implementat și de domeniul
de activitate pentru care se solicita certificarea.
Etapa 5. Redactarea Manualului de Management
Etapa 6. Instruirea si con știentizarea personalului

Implementarea sistemului de management nou creat se face prin instruirea angaja ților referitor la
procedurile interne conform cărora urmează să- și desfă șoare
activitatea. Aceasta instruire va fi susținută de către Responsabilii de
Procese (persoanele responsabile de anumite procese în
organizație). În urma procesului de instruire veti se poate contura și
structura unui suport de curs de instruire care va ajuta pe viitor la
instruirea noilor angajati.
Etapa 7. Audit intern
Scopul acestui audit este de a depista posibilele neconformitati de sistem ce pot aparea si
oportunitatile de imbunatatire. Se va verifica atat conformitatea cu standardele de referinta
implementate in organizatia Dvs. cat si că procedurile interne sunt implementate.
Etapa 8. Analiza sistemului de management implementat

Pe perioada desfasurarii analizei, dacă se simte nevoia de către management (fiind într-o primă etapă de implementare a
sistemului, se poate apela la consultan ță de specialitate externă organiza ției). După caz, în urma acestei analize, se vor
determina acțiunile de îmbunătățire ce trebuiesc intreprinse și se va urmări împreună cu persoanele desemnate din partea
organizației, implementarea acestora.
Etapa 9. Pregatirea dosarului de audit extern si transmiterea catre organismul de certificare
Etapa 10. Asistenta pe durata auditului de certificare, pana la primirea raportului de audit
Etapa 11. Asistenta in vederea mentinerii si imbunatatirii continue a sistemului de management
Primele acţiuni destinate implementării SMSSO în cadrul unei societăţi, constau în:
- nominalizarea echipei de lucru;

- prezentarea specificaţiei alese ca referenţial şi a ghidului său de implementare;
- stabilirea necesităţii realizării analizei iniţiale, ca etapă premergătoare elaborării sistemului,
- identificarea locurilor de muncă;
- planificarea realizării analizei iniţiale.
Obiectivele analizei iniţiale. Principalele obiective ale analizei iniţiale sunt:

 identificarea cerinţelor legislative de SSM aplicabile societăţii;
 aprecierea conformităţii cu prevederile legislaţiei de SSM;
 identificarea riscurilor specifice activităţilor desfăşurate.
Concluziile analizei iniţiale. În urma

realizării analizei iniţiale, au fost identificate o
serie de măsuri corective/preventive pentru
asigurarea conformităţii cu legislaţia şi a fost
stabilit nivelul de securitate pentru fiecare loc de
muncă analizat.
De asemenea, pe baza fişelor din metoda INCDPM, s-a stabilit nivelul de conformitate din punct de vedere al cerinţelor
de SSO care vizează managementul societăţii. Spre exemplu:
Aspectele pozitive înregistrate în cursul analizei iniţiale se referă la:
- asigurarea dotărilor social – sanitare;
- asigurarea echipamentelor individuale de protecţie şi de lucru;
- efectuarea periodică a determinărilor de noxe;
- instruirea angajaţilor în domeniul SSO;
- întreţinerea echipamentelor tehnice, conform specificaţiilor producătorului;
- întreţinerea, eficienţa şi operarea instalaţiilor de exhaustare la parametrii nominali;
- asigurarea microclimatului din interiorul spaţiilor de lucru pe perioada rece.
Aspectele care necesită îmbunătăţire sunt:
 existenţa unor probleme punctuale în organizarea unor locuri de muncă;

 cazuri izolate de neutilizare a echipamentului individual de protecţie (exemplu, antifoane);
 semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locurile de muncă;
 remedierea unei tubulaturi de la instalaţia de exhaustare a unui echipament tehnic;
 completarea dotării cu truse de prim ajutor, conform Ordinului 427/14.06.2002;
 instruirea angajaţilor privind acordarea primului ajutor;
 elaborarea unor instrucţiuni proprii de securitate a muncii pentru activitatea de birou.
3.2 Elaborarea sistemului de management al SSO .

Principalele acţiuni ce se derulează în această etapă sunt:
 nominalizarea prin decizie a reprezentantului desemnat al
conducerii pentru managementul SSO;
 documentarea cerinţelor legislative de SSO;
 formularea obiectivelor generale de SSO ale societăţii, în
corelare cu obiectivele din domeniul calităţii, protecţiei mediului şi
cu cele privind productivitatea;
 formularea declaraţiei de politică în domeniul SSO.
Structura de bază a documentaţiei sistemului cuprinde:
- manualul sistemului de management al SSO, cu descrierea
generală a componentelor sistemului;
- procedurile de sistem, care detaliază fiecare componentă a
sistemului, cu precizarea responsabilităţilor şi a fluxului
informaţional;
- formulare pentru înregistrarea, păstrarea şi transmiterea informaţiilor în cadrul sistemului
Implementarea sistemului de management al SSO are ca obiectiv prioritar formarea

unei echipe de auditori interni de SSO (conform prevederilor cap.VIII din NGPM). Rolul acestor
auditori în cadrul sistemului este deosebit de important, deoarece prin auditarea internă a sistemului
de management se verifică dacă aspectele stabilite în etapa de
planificare sunt puse în practică şi dacă acestea permit atingerea obiectivelor
propuse.
Alte acţiuni ce se desfăşoară în această etapă sunt:
 afişarea declaraţiei de politică şi a obiectivelor SSO;
 comunicarea politicii şi obiectivelor SSO către partenerii unităţii;
 derularea unei campanii de informare a angajaţilor privind politica şi obiectivele de SSO ale
societăţii.
Un aspect important ce se urmăreşte în această etapă constă în popularizarea în rândul angajaţilor a avantajelor
implementării şi menţinerii unui sistem de management de SSO:
 uşurinţa de a analiza în mod sistematic pericolele, riscurile şi incidentele;
 o mai mare conştientizare a pericolelor şi riscurilor specifice fiecărei activităţi;
 o mai bună comunicare între angajaţi;
 o mai puternică motivare şi identificare a angajaţilor cu societatea;
 încurajarea angajaţilor de a participa activ la rezolvarea problemelor legate de SSO;
 o măsurare mai bună a performanţelor SSO;
 perspectiva unor avantaje de ordin financiar pentru societate;
 îmbunătăţirea imaginii de piaţă a societăţii.
Pericolele care pot apare în faza de implementare şi funcţionare a sistemului , în cadrul oricărei societăţi, pot fi:
 insuficienta înţelegere a rolului şi responsabilităţilor angajatului în
cadrul sistemului;
 deficienţe de comunicare internă, constând în întreruperi în circuitul
de transmitere al informaţiei, calitatea necorespunzătoare a
informaţiei sau frecvenţa necorespunzătoare a comunicării;
 estimare necorespunzătoare a resurselor necesare pentru
atingerea unui obiectiv;
 stabilirea unor obiective prea ambiţioase în raport cu resursele
societăţii.
Evitarea sau combaterea acestor pericole se
poate face având în vedere câteva recomandări:
 instruirea corespunzătoare a angajaţilor cu privire la măsurile de SSO şi rolul şi responsabilităţile pe

care aceştia le au în cadrul sistemului;
 realizarea periodică a auditului intern de SSO, cu cele două componente ale sale: auditul de sistem
de management şi auditul de conformitate cu legislaţia;
 analiza managementului SSO cu o periodicitate suficientă (de regulă, anual).
COMUNICAREA
Comunicarea s-a dovedit a fi unul din factorii critici de succes în
desfăşurarea activităţilor legate de SSM/SU, indiferent de tipul sau
mărimea organizaţiei implicate.
Comunicarea eficientă este vitală pentru a-i face pe angajaţi şi pe sub-

contractori să se alinieze la anumite reguli şi cerinţe specifice şi să
lucreze astfel încât să dezvolte o cultură a securităţii muncii.
Cu toate acestea, doar furnizându-le training (chiar adecvat şi suficient) pentru lucrul în siguranţă, nu este întotdeauna
suficient. Modul în care noi, ca profesionişti, comunicăm despre securitate influenţează sau nu oamenii să accepte sau să
refuze mesajele noastre despre SSM.
Principalul obiectiv al oricărui program de comunicare despre securitate este acela de a schimba comportamente, obiceiuri,
mentalităţi. Dar cum ar putea un profesionist de SSM/SU să schimbe atitudinea faţă de SSM/SU sau să îmbunătăţească modul
în care oamenii îşi asumă anumite reguli, proceduri etc?
Secretul dezvoltării şi utilizării unui program de comunicare de succes este să foloseşti tactici bazate pe
marketing!
3.3 BENEFICIILE OHSAS 18001
Un sistem de management al SSM nu constă intr-un set de dosare acoperite de praf.
Un sistem de management trebuie să trăiască, să- și facă sim țită prezen ța și să ajute la derularea proceselor din firmă.
Este, dacă vreți, precum uleiul dintr-un motor, î și face loc printre toate angrenajele (care sunt procesele de afaceri ale firmei) și
ajuta ca totul sa functioneze asa cum trebuie (nu inseamna că daca nu exista un sistem de management totul se blochează și
nu mai merge nimic, nu, dar cel putin atunci nu are nimeni preten ția că totul func ționeaza dupa/la un anumit standard).
Multe dintre firme, de fapt, mul ți dintre managerii unor firme, consideră ca obiectivul final e
să ob țină un astfel de biblioraft. ??!!!
In realitate, asa ceva e doar

primul pas pe un drum lung si anevoios.
Mai departe, un astfel de sistem, sau
macar un program de SSM, ar trebui sa
fie extrem de practic, de inteligibil pentru
oricine din organizație, si sa nu fie doar
niste reguli scrise intr-un jargon pe care
nu-l intelege nimeni.
Managerii ar trebui sa inteleaga

intr-al 12-lea ceas ca e o diferenta mare
intre conformarea cu legislația, sau alte reglementari, si SSM-ul adevarat, palpabil, aplicabil. Ca să nu mai vorbim de concep ția
complet greșită a managerilor că lucrătorul desemnat, sau responsabilul SSM, sau cum oricum ar fi el numit în orice firma, este
cel raspunzator pentru aplicarea reglementarilor SSM in firma; cu tot respectul, fals!!!
Managerul de vârf răspunde privind toate aspectele SSM !

Implementarea e floare la ureche, o chestie de bifat acolo!
Cele mai bune firme (adica cu rezultate OK in SSM) sunt cele în care responsabilul SSM (indiferent de titulatura specifica din
fiecare firma sau cea din legislatie) are intalniri periodice și frecvente cu restul persoanelor din conducere, inclusiv cu directorul
general. Motivul e acela că poate să preia realizările acestora pentru a ob ține o implementare globală a sistemului de
management SSM.
Ăsta e tot secretul: implementarea! Și tot asta e cel mai greu de făcut! A crede că implementarea e simplă, e cel pu țin naiv
și înseamnă că trebuie să abordezi altă tactică!
Sunt multe firme care pur si simplu au obtinut un astfel de set de reguli si folosesc scenariile pentru evenimente nedorite, sau
alte amenințări care rezida din nerespectarea regulilor, ca pe o motivatie.
Asta e semnul că nu au înțeles nimic din ce înseamnă SSM sau că, pur și simplu, nu le pasă. Aceste firme vor sfâr și prin a avea
o mulțime de probleme și evenimente la care poate nici nu s-au gandit și, mai rau, î și vor pierde angaja ții.
Ce se poate face totuși? Cel mai bine e să existe un responsabil SSM, dar care să știe ce înseamnă asta. Dacă asta nu e
posibil, un bun consultant poate acoperi nevoile de dezvoltare, implementare si comunicare a unui sistem de management al
SSM.
Inspec țiile/auditurile sunt cel mai bun (uneori, singurul) mijloc de control pentru SSM
Inspecțiile și auditurile tind să verifice care este conformarea cu regulile. Caută probleme și le raportează. In mod uzual, după
inspectie sau audit, managerii iau anumite măsuri, le comunică angaja ților unde au gre șit și îi penalizează eventual.
Angajații penalizați sunt întotdeauna demoraliza ți. Ca sa fie treaba complet gre șită, cei găsi ți vinova ți sunt cei care n-au nici o
putere de decizie și/sau n-au nici o vină.
Să fie clar, în momentul acesta, în domeniul SSM, inspec țiile se concentrează pe ce e gre șit!
Asta nu aduce un plus de siguranță în organiza ție. Ceea ce ar fi cu adevarat bun, ar fi să se eviden țieze ce s-a făcut bine și căile
de continuare a îmbunătățirii acestei situa ții de fapt. Cu alte cuvinte, inspec țiile măsoară ne-siguranța și asta e și ceea ce anume
rezulta după inspecții: o aceeași stare de ne-siguranță.
În final, inspecțiile nu acoperă intreaga imagine. Când ceva merge prost, de obicei nu este vina unei persoane sau a unui
departament. De fapt, întregul sistem este problema și a da vina pe cineva este o metodă (tipică) a conducerii de a se spăla pe
mâini. În realitate, o statistică a cauzelor de bază (primare) ale accidentelor (investigate serios, nu cu ideea preconcepută că
victima e de vină) arată că, în 95% din cazuri, cauzele primare se opresc direct la…management! No comment, no offense!
Am vazut ce e gresit, dacă nu

arătăm și cum trebuie făcut corect,
degeaba pierdem timpul aici!
Firmele trebuie să aibă un sistem

de management al SSM (măcar
un program de SSM) care este ușor de comunicat și de implementat. Cum asta nu se intampla mereu, asta ar trebui sa fie un
obiectiv major al firmei. Ca sistemul sa functioneze, e necesar sa existe inspectii si audituri, dar managerii sa se concentreze pe
sistem ca pe un întreg si sa se lase de a cauta vinovati. Practica a dovedit că se ob țin rezultate mai bune
motivând angaja ții și ridicându-le moralul, decât să dai cu ei de pamant!
Nu în ultimul rând, faceți sistemul… uman! Documentati-l (scrieți-l) într-o formă u șor de în țeles, neacademică, face ți-l să arate
celui care încearcă să-l aplice că e făcut de oameni pentru oameni, că nu con ține doar simple sloganuri și ni ște reguli imposibil
de aplicat. Și….adăugați chestii amuzante, sloganuri haioase, exemple reale cu rezolvări reale. Nu e nici o problemă să faci
SSM-ul amuzant, dar tineții un ochi deschis și pe eficien ță!
Unul dintre pilonii de baza, pe care se

fundamenteaza procesul de management al
securitatii si sanatatii in munca este identificarea corecta si completa a pericolelor, sau factori de risc cum li se
mai spune intr-un mod destul de sofisticat.
Beneficiile OHSAS 18001
În mediul de lucru din zilele noastre, implementarea corectă şi sistematică a OHSAS 18001 este un fapt relevant pentru conformitatea
sistemului de management respectiv cu prevederile standardului, în orice organizatie/companie, indiferent că domeniul de acţiune al
acesteia este acela al serviciilor, al industriei extractive, construcţiilor, transporturilor sau domeniul sectoarelor calde. Implementarea
OHSAS asigură:
■ Conformitatea sistemului cu politica declarată a managementului în domeniul Sănătăţii şi Securităţii Ocupaţionale;

■ Implementarea, menţinerea şi continua îmbunătăţire a SMSSO;
■ Reducerea incidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;
■ Reducerea costurilor asociate cu incidentele şi bolile profesionale;
■ Îmbunătăţirea performanţelor companiei prin aplicarea în practică a politicilor şi procedurilor SMSSO;
■ Conformitatea cu prevederile legislaţiei în vigoare;
■ Reducerea riscurilor de amenzi, penalităţi legale şi procese în instanţă;
■ Îmbunătăţirea imaginii organizaţiei/companiei prin demonstrarea existenţei unui angajament al managementului de
top pentru administrarea corectă şi minimizarea riscurilor de incidente şi boli profesionale;
■ Certificarea OHSAS 18001 este dovada respectării cerinţelor legislative privind sănătatea şi securitatea ocupaţională.
Principalele obstacole in calea procesului de

implementare a sistemelor de management al S.S.M.
sunt implicarea insuficienta a unor angajatori in acest
proces, din cauza lipsei unei intelegeri a acestei probleme si
a avantajelor pe care le poate avea implementarea si
functionarea unui astfel de sistem; perceptia de catre
angajatori si angajati a problemelor de SSM., in general, si
a implementarii unui sistem de management al SSM., in
particular, mai mult ca o obligatie impusa de legislatie, decât
ca modalitate de prevenire destinate eliminarii sau reducerii
riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala.
Actiunile pregatitoare cu privire la implementarea sistemului
de management al SSM vizeaza pregatirea angajatorului si
a angajatilor pentru elaborarea acestui sistem de
management. In cadrul acestei etape trebuie avute in
vedere urmatoarele actiuni:
i) participarea personalului cu atributii in domeniul
ssm. la cursuri de formare si perfectionare de profil
(legislatie, auditul s.s.m., evaluarea riscurilor,
managementul S.S.M.), organizate de institutiile specializate; precum si participarea managerilor la acest gen de cursuri, având in
vedere faptul ca acestia vor avea de jucat un rol deosebit de important in asigurarea functionarii eficiente a viitorului sistem de
management al ssm.;
ii) documentarea corespunzatoare privind cerintele implementarii sistemului de management al SSM, prin parcurgerea unor publicatii
de specialitate, inclusiv studierea referențialului și a ghidului de implementare;
În cele mai multe dintre cazuri, avantajele implementării unui sistem de management SSM în organiza ție sunt asimilate cu
avantajele obținerii certificării sistemului conform SR OHSAS 18001, ceea ce nu este foarte grav deoarece nu sunt complet
neglijate avantajele pe care le ob țin angaja ții acelei organiza ții cărora li se garantează drepturile privind SSM.
Certificarea OHSAS 18001 permite organiza ției să:
 Sporească conștientizarea și motivarea personalului în ceea ce prive ște securitatea
 Asigure îndeplinirea cerințelor statutare și oficiale privind sănătatea și securitatea
 Prevenirea accidentelor
 Reducerea timpilor de nefuncționare și întreruperile din produc ție
 Reducerea costurilor de asigurare
 Îmbunătățirea reputației în fața clien ților, a furnizorilor, a autorită ților și a investitorilor, ca fiind o societate de încredere
Direcţionarea către o strategie integrată

Organizația beneficiază de sinergii suplimentare încorporând sistemul de management al sănătă ții și securită ții ocupa ționale
cu o strategie de sistem al managementului integrat. De exemplu, se combină sistemul
de sănătate și securitate ocupațională cu sistemul de management al calită ții,
certificarea privind protecția mediului sau standarde specifice industriei.
Standardul SR OHSAS 18001 se aplică pentru orice organiza ție care dore ște să
elimine sau să minimizeze riscul ca angaja ții sau al ți actori implica ți să fie expu și unor
riscuri asociate cu munca pe care o desfă șoară.
Multe organizatii au deja elemente cerute de OHSAS 18001 și pot să și le

suplimenteze pentru a crea un sistem coerent de management care să adreseze aspectele standardului. Organiza țiile care
implementează OHSAS 18001 au un sistem clar de management care define ște autoritatea și responsabilitatea, obiectivele
pentru îmbunătățire, cu rezultate măsurabile și o abordare structurală a riscurilor. Aceasta include monitorizarea punctelor slabe
ale sănătății și securității ocupațioanale, auditarea performan țelor și revizuirea politicilor și obiectivelor.
Care sunt beneficiile inregistrarii OHSAS 18001?

 Satisfactia consumatorului - prin livrarea unor produse care satisfac cerintele
consumatorului și totodată cerințele referitoare la sănătate și securitate
ocupațională în etapele realizării acestuia
 Reducerea cheltuielilor operațioanale - prin reducerea timpului de inactivitate
datorat accidentelor, îmbolnăvirilor profesionale, și reducerea costurilor legate
de amenzi sau alte compensații legale.
 Îmbunătățirea relațiilor cu acționarii - prin asigurarea securității ocupaționale a

angajatilor, co nsumatorilor și furnizorilor.
 Conformare legală - prin intelegerea modului în care cerințele staturare și

reglementările impactează organizația și clienții
 Îmbunătățirea managementului riscului - identificarea clară a riscurilor

potențiale și implementarea măsurilor de control
 Dovedirea credibilității afacerii - prin verificări independente
Abilitatea de a castiga alte afaceri - în special în cazul în care clientul cere obținerea certificării în vederea încheierii contractului
Stabilirea si imbunatatirea continua a unui sistem de management al sanatatii si securitatii ocupationale care ajuta la
identificarea, controlarea si reducerea riscurilor asociate locului de munca, activitatilor si produselor/serviciilor organizatiei
dumneavoastra
Munca sistematica pentru a atinge o imbunatatire continua a sistemului de management al sanatatii si securitatii
ocupationale si pentru a preveni producerea de accidente si incidente
 Obtinerea recunoasterii si sigurantei pentru clientii si partenerii dumneavoastra
 Mai buna imagine publica si in relatie cu comunitatea
4. NECESITATEA ȘI IMPORTAN ȚA SMSSO

Managementul sănătăţii şi securităţii ocupaţionale este veriga lipsă în elaborarea şi implementarea sistemelor integrate de
management: calitate, securitate ocupaţională/în muncă, mediu conform noilor tendinţe şi cerinţe la nivel european şi
internaţional.
Implementarea sistemelor de management în conformitate cu standardul OHSAS 18001:2008 vine în completarea

sistemului organizatoric existent la nivelul organizaţiilor şi favorizează aplicarea sistematică a legislaţiei de securitate şi sănătate
ocupaţională, realizând integrarea acestui domeniu în managementul general al unităţii.
OHSAS 18001:2008 precizează cerinţele pentru un sistem de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale
(SSO), pentru ca organizaţia să-şi poată gestiona riscurile SSO şi să-şi îmbunătăţească performanţele.
Se reaminteşte că cerinţele OHSAS se pot aplica oricărei organizaţii care

doreşte:
▪ să stabilească un sistem de management SSO pentru a elimina sau a
minimiza riscurile pentru angajaţi sau alte părţi interesate care pot fi expuse riscurilor
SSO asociate cu activităţile pe care le desfăşoară;
▪ să implementeze, menţină şi îmbunătăţească un sistem de management
SSO;
▪ să asigure respectarea legilor şi reglementărilor referitoare la SSO;
▪ să obţină certificarea sistemului său de management SSO de către un organism extern acreditat.
Organizaţiile care doresc un control mai bun asupra riscurilor profesionale cu care se confruntă, găsesc în referenţialul
OHSAS 18001 un model de lucru, care are în plus avantajul de a fi fost gândit pentru a completa sistemele de management al
calităţii şi respectiv de mediu deja existente. Prin implementarea unui sistem de management al sănătăţii şi securităţii
ocupaţionale, o organizaţie poate controla şi gestiona mai bine riscurile profesionale (accidente, incidente şi boli profesionale,
respectiv boli legate de profesie) şi îmbunătăţirea considerabilă a performanţelor
profesionale.
Certificarea în conformitate cu referenţialul OHSAS 18001 se adresează

tuturor organizaţiilor, dar în primul rând celor cu riscuri crescute. Angajamentul
managementului la cel mai înalt nivel pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor va
deveni în scurt timp un element cheie în procesul de departajare a concurenţei pentru
o piaţă dată. Certificarea în acest domeniu este de natură să dea angajaţilor şi
partenerilor externi garanţia preocupării unită ții/firmei/organizaţiei pentru obţinerea
calităţii maxime în condiţii de riscuri minime.
În elaborarea şi implementarea unui sistem de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale, se urmează traseul:
a) analiza (identificarea riscurilor de sănătate şi securitate în muncă şi a măsurilor de control necesare);

b) elaborarea documentaţiei (manualul, proceduri operaţionale, de urgenţă, formulare);
c) instruirea personalului implicat în implementarea OHSAS 18001;
d) implementarea sistemului OHSAS 18001;
e) audit de precertificare;
f) asistenţă în relaţia cu organismul de certificare;
g) asistenţă la auditul de certificare.
COMUNICAREA
Dacă e să fim sinceri cu noi înşine, probabil cei mai mulţi dintre noi vor admite că ceea ce
numim comunicare în domeniul SSM/SU este orientată doar pe conformare. Conformarea cu
nişte cerinţe legislative, cu nişte standarde sau reguli interne etc. O facem în acest mod
deoarece suntem oarecum constrânşi de o politică sau aşteptări la nivel de management sau
organizaţional stabilite, de a ne comporta astfel. Nu e nimic special care să atragă sau să inspire
în toată chestia asta. Nu e altceva decât o monotonă serie de bifări într-un checklist completat şi
îndosariat, cel mai probabil uitat în vreun sertar, şi suntem bucuroşi când am terminat de făcut şi
asta. La fel sunt şi cei împreună cu care facem verificarea sau pe care îi verificăm.
Ce facem noi , comunicăm sau vorbim? Iar ei ascultă sau aud?
Dacă, în loc de nişte discuţii sterile, am încerca să implicăm audienţa, să-i angajăm în schimburi de idei şi de
experienţă? Dacă participanţii la astfel de întâlniri legate de SSM/SU ar participa activ, prin discuţii libere, prin a pune întrebări
(şi a fi atraşi să facă asta), noi, ca profesionişti în acest domeniu, nu cumva ne-am îndeplini cu adevărat scopul, acela de a
transmite efectiv informaţia şi a realiza atât de clamata şi dorita conştientizare a lucrătorilor?
Transmiterea de cunoştinţe, transferul de cunoştinţe, sau măcar simpla comunicare a ceea ce vrem sau trebuie să se
facă în aceste domenii, nu se va realiza niciodată dacă nu vom stabili o cale de a ne face înţeleşi de cei cu care vorbim. Iar
înţelegerea asta vine dintr-o comunicare în ambele sensuri. Apare acel feedback atât de dorit din partea unui comunicator
experimentat, minţile se interconectează, ideile încep să se mute de la unul la altul, atenţia şi interesul se trezesc şi de aici
apare înţelegerea.
O simplă turuială despre ceea ce legea cere sec şi impersonal, fără nişte minime explicaţii la nivelul interlocutorului, nu
conduce decât la un rezultat: ori se conformează şi, în urma noastră, zice că suntem aroganţi sau mai rău, ori nu pricepe nimic
şi nu va face nimic sau va face prost.
Faptul că cel din faţa noastră pune întrebări de ne doare capul, ar trebui să ne bucure, e un semn că-l interesează şi că-
şi doreşte să înţeleagă. Iar pentru noi ca specialişti, consultanţi sau în ce postură suntem în domeniul ăsta, e încă o redută
câştigată în lupta asta cu dezinteresul, nepăsarea sau inconştienţa unora.
Alternativa este că va spune (în propria minte, sau celor din jur) că tot ce i se cere este să ia nişte măsuri a căror logică
nu o vede şi să cheltuiască nişte bani fără sens. Iar când chestia asta îi va fi bine fixată în cap, calea spre nenorociri în firma
respectivă va fi larg deschisă.
4.1 Politica privind tranziţia la SR OHSAS 18001:2008
În România, ca de altfel în întreaga Uniune Europeană, există numeroase cerinţe referitoare la sănătatea şi securitatea
ocupaţională care se aplică potenţialelor efecte vătămătoare legate de activitatea în muncă.
Standardul OHSAS este aplicabil oricărei organizaţii care doreşte:
 să stabilească un sistem de management OHSAS pentru a elimina sau minimaliza riscurile pentru angajaţi şi alte părţi
interesate care ar putea fi expuse la pericolele OHSAS asociate cu activităţile sale;
 să implementeze, să menţină şi să îmbunătăţească în mod continuu un sistem de management OHSAS;
 să se asigure de propria conformitate cu politica OHSAS declarată;
 să demonstreze conformitatea cu acest standard prin obţinerea certificării OHSAS.
Noua revizie a OHSAS 18001 a fost publicată pe plan internaţional în anul 2007, sub forma standardului BS OHSAS
18001:2007, astfel că standardul SR OHSAS 18001:2008 adoptat în ţara noastră înlocuieşte documentul OHSAS 18001:2004
Standardul SR OHSAS 18001:2008 Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale. Cerinţe, a
fost elaborat astfel încât să fie compatibil cu standardele pentru sistemele de management al calităţii şi al mediului, pentru a
facilita integrarea sistemelor de management al calităţii, mediului şi al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale de către organizaţii, în
cazul în care se doreşte acest lucru.
Pentru organizaţiile deja certificate în conformitate cu prevederile OHSAS 18001 sau cele ce se află în perioada finală a
obţinerii certificării, a fost stabilită o perioadă de tranziţie de 2 ani, respectiv până la 1 iulie 2010, în scopul de a acorda suficient
timp pentru alinierea sistemelor de management la noile cerinţe.
OHSAS 18001 este acum un standard şi nu un document ca în ediţia anterioară şi cuprinde numeroase
modificări: sănătăţii i se acordă o mai mare importanţă, s-au definit termeni noi şi s-au revizuit termenii
anteriori,
dintre care unii au implicaţii deosebite în ceea ce priveşte interpretarea (exemple: risc tolerabil a fost înlocuit cu risc
acceptabil ; accident este inclus în incident ; pericol nu se mai referă şi la dauna adusă proprietăţii sau dauna adusă
mediului de lucru ş.a).
Cum să comunici mesajele SSM/SU?

Comunicarea s-a dovedit a fi unul din factorii critici de succes în desfăşurarea activităţilor legate de SSM/SU, indiferent de tipul
sau mărimea organizaţiei implicate.
Comunicarea eficientă este vitală pentru a-i face pe angajaţi şi pe sub-contractori să se alinieze la anumite reguli şi cerinţe
specifice şi să lucreze astfel încât să dezvolte o cultură a securităţii muncii.
Cu toate acestea, doar furnizându-le training (chiar adecvat şi suficient) pentru lucrul în siguranţă, nu este întotdeauna
suficient. Modul în care noi, ca profesionişti, comunicăm despre securitate influenţează sau nu oamenii să accepte sau să
refuze mesajele noastre despre SSM.
Principalul obiectiv al oricărui program de comunicare despre securitate este acela de a schimba comportamente, obiceiuri,
mentalităţi. Dar cum ar putea un profesionist de SSM/SU să schimbe atitudinea faţă de SSM/SU sau să îmbunătăţească modul
în care oamenii îşi asumă anumite reguli, proceduri etc?
Secretul dezvoltării şi utilizării unui program de comunicare de succes este să foloseşti tactici bazate pe marketing!
Câteva tactici cheie de marketing care pot fi folosite în “marketingul SSM/SU” ar putea fi:
 Planifică-ţi mesajele ca pe o mini-campanie de publicitate- Stabileşte audienţa ţintă şi foloseşte cele mai bune
metode de a comunica cu aceasta. De exemplu, angajaţii bărbaţi cu vârste între 25-55 ani tind să prefere un stil de
comunicare preponderent vizual.
 Foloseşte mesaje clare şi concise (inclusiv sloganuri)- Întotdeauna promovează acelaşi mesaj standardizat şi
asigură-te că toate departamentele se aliniază la acest mesaj şi nu transmit informaţii contradictorii (de ex: specialiştii
SSM cer angajaţilor să lucreze în siguranţă şi cu grijă, să respecte procedurile, dar managerii de producţie îi presează
să lucreze repede pentru obţinerea/menţinerea producţiei, este un caz extrem de des întâlnit)
 Arată consecinţele unei securităţi insuficiente şi/sau ineficiente - Unul din mesajele cheie este acela de a-i face
pe angajaţi să înţeleagă că un comportament periculos şi o securitate ineficientă nu doar că îi expune pe ei înşişi la
riscuri, dar şi pe cei alături de care lucrează. Arătaţi-le care vor fi efectele, consecinţele asupra vieţii lor personale şi a
familiilor lor.
 Plasarea multiplă a mesajelor- Aceasta înseamnă că aveţi un mesaj consecvent legat de securitate, sau o temă, şi îl
repetaţi în locaţii multiple. Este, dacă vreţi, ca un liant care ţine împreună aceste tactici şi este esenţial în publicitatea de
succes.
 Cele mai multe programe de training eşuează atunci când vine vorba de frecvenţa mesajului. Cu toate acestea, există destule căi
simple şi eficiente de a face asta.
Prin atragerea angajaţilor să se implice în mesaje în moduri diferite (privindu-le,

ascultându-le, citindu-le, comentându-le), şefii acestora se asigură în plus că tot mai
mulţi angajaţi primesc informaţia. Luaţi în considerare includerea unui training video care
să fie completat cu postere, campanii de buletine informative prin e-mail, broşuri şi
şedinţe informative.
A trata mesajele de SSM/SU ca pe o mini-campanie de marketing înseamnă a asigura
o performanţă superioară a securităţii, a comunicării şi a relaţiilor inter-umane de la locul de
muncă.
Şi, o ultimă recomandare, dar poate cea mai importantă: ulterior comunicării mesajului, daţi cât
mai multe explicaţii, prin discuţii informale, prin sesiuni de întrebări şi răspunsuri, discuţii libere.
Nimic nu detestă oamenii mai mult decât să li se spună, să li se ceară ceva, fără nici o explicaţie.
Un mesaj de genul: “nu folosiţi solvenţi pentru a vă curăţa echipamentul individual de protecţie” în
cel mai bun caz poate fi acceptat cu iritare, sau pur şi simplu ignorat şi cu pri ma ocazie când
respectivul se ştie nesupravegheat să se apuce să facă exact contrariul. Un minim de explicaţii, de
expunere a motivelor, de prezentare a consecinţelor, îi va face pe oameni să se gândeasca, când vor mai vedea acel mesaj, că
“există o explicaţie”, cum zicea un personaj celebru, şi nu e o toană a şefilor, ca să evite consumul de solvenţi.
Poate mai mult decât orice altă activitate, securitatea înseamnă relaţii inter-umane, înseamnă că te poţi baza pe cel de lângă
tine că n-o să-şi facă singur rău şi n-o să te rănească nici pe tine, iar această încredere se câştigă (şi) printr-o comunicare
eficientă.
TRANZI ȚIA LA SR OHSAS 18001: 2008
Organizatiile deja certificate conform OHSAS 18001 dispun de o perioada de 2 ani pentru a realiza tranzitia la editia
2008. Perioada de tranzitie se va incheia pe 1 iulie 2009. Toate evaluarile pentru tranzitie ar trebui sa aiba loc inainte de 31 mai
2009 pentru a permite un interval de 1 luna pentru corectarea potentialelor neconformitati si pentru a evita suspendarea
cerificarii.
Se recomanda auditarea sistemului de management al sanatatii si securitatii ocupationale conform cu noua revizie SR OHSAS
18001:2008 in timpul auditurilor de supraveghere sau reinnoire programate in mod normal. Pe baza unui chestionar suplimentar,
echipa de audit de terță parte (din partea unui organism acreditat pentru certificarea sistemelor de management SSM) va
verifica implementarea eficienta a noilor cerinte. Ca si in cazul unei certificari initiale, inaintea evaluarii in vederea tranzitiei la
noul referential, este necesar ca toate cerintele SR OHSAS 18001:2008 sa fie implementate si sa fi fost efectuat cel putin un
audit intern complet si o analiza a managementului.
Conform perioadei de tranzitie stabilite, nu va mai exista nici un certificat eliberat pe baza editiei din 2004, dupa perioada de 2
ani de la publicarea noului standard, respectiv 1 iulie 2009.
Certificatele emise, avand ca referential OHSAS 18001:2004, trebuie sa aiba valabilitatea maxima pana la 1 iulie 2009. Nici un
audit ulterior nu va fi efectuat conform editiei din 2004.
MODIFICARI SURVENITE CE NECESITA URMARITE

Noua editie a standardului OHSAS 18001 este mai orientata spre rezultate si aliniata cu standardele ISO 9001:2000 si ISO
14001:2004, incurajand astfel integrarea sistemelor de management.
Printre principalele aspecte revizuite in noua editie a OHSAS se numara:
-OHSAS se intituleaza acum standard si nu specificatie sau document ca in editiile anterioare. Acest aspect va permite
adoptarea la scara extinsa a OHSAS 18001 ca baza pentru standardele nationale pentru sistemele de management al sanatatii
si securitatii ocupationale;
-Se acorda o mai mare importanta aspectului „sanatate” comparativ cu aspectul „securitate”;
-Se face o distinctie clara intre sanatatea ocupationala a angajatilor si securitatea unei organizatii din punct de vedere al
impacturilor externe si economice;
-Termenul „incident” inlocuieste termenul „accident”. Aceasta modificare are consecinte ulterioare asupra analizei actiunilor
preventive si corective;
-A fost introdusa o noua cerinta cu privire la delegarea controlului ca parte a planificarii OHSAS;
-Managementul schimbarii este tratat in mod explicit;
-Tiparele comportamentale ale angajatilor, aptitudinile personale ale acestora si ceilalti asa-numiti factori umani trebuie luati in
considerare la determinarea pericolelor si a actiunilor preventive si corective corespunzatoare. In plus, acesti factori trebuie luati
in considerare in special pentru cresterea constientizarii angajatilor si in cadrul instruirilor generale si specifice;
-La determinarea actiunilor corective si preventive, trebuie avuta in vedere o anumita ierarhie a acestora, anume: eliminarea
pericolelor, inlocuirea cu pericole mai putin relevante, actiuni de protectie tehnica, actiuni de protectie organizationala, actiuni de
protectie personala;
-Conformarea la cerintele legale constituie o noua cerinta care va fi evaluata la nivel intern;
-Au fost introduse noi cerinte cu privire la participare si consultare;
-Se solicita o mai puternica implicare a angajatilor in sistemul de management al sanatatii si securitatii ocupationale;
-Au fost introduse noi cerinte cu privire la investigarea incidentelor;
-Se solicita si analiza asa-numitelor incidente nu numai analiza accidentelor asa cum se utiliza anterior;
-Pentru evaluarile de management sunt necesare noua elemente de intrare (la fel ca in ISO 14001);
-Au fost incluse definitii noi (23 in loc de 17), iar definitiile existente au fost revizuite pentru a satisface cerintele pentru o
sanatate ocupationala moderna si preventiva;
-Pentru asigurarea asigurarii sanatatii si securitatii ocupationale a tuturor angajatilor trebuie luate in considerare toate riscurile si
pericolele relevante.
In tabelul urmator este prezentata o comparatie detaliata a clauzelor OHSAS 18001:2004 si SR OHSAS 18001:2008:
OHSAS 18001:2004 SR OHSAS 18001:2008

Preambul Preambul
1 Domeniu de aplicare 1 Domeniu de aplicare
2 Publicatii de referinta 2 Publicatii de referinta
3 Termeni si definitii (23 elemente) 3 Termeni si definitii (17 elemente)
4 Cerinte ale sistemului de management OHSAS 3 Elemente ale sistemului de management OHSAS
4.1 Cerinte generale 4.1 Cerinte generale

4.2 Politica OHSAS 4.2 Politica OHSAS
4.3 Planificare 4.3 Planificare
4.3.1 Planificare pentru identificare pericolului, evaluarea 4.3.1 Identificarea riscurilor, evaluarea riscurilor si
riscului si controlul riscului determinarea controalelor
4.3.2 Cerinte legale si alte cerinte 4.3.2 Cerinte legale si alte cerinte
4.3.3 Obiective 4.3.3 Obiective si programe
4.3.4 Program (programe) de management OHSAS - -
4.4 Implementare si functionare 4.4 Implementare si functionare

4.4.1 Structura si responsabilitate 4.4.1 Resurse, roluri, responsabilitate, raspundere si
autoritate
4.4.2 Instruire, constientizare si competenta 4.4.2 Competenta, instruire si constientizare
4.4.3 Consultare si comunicare 4.4.3 Comunicare, participare si consultare
4.4.4 Documentatie 4.4.4 Documentatie

4.4.5 Controlul documentelor si al datelor 4.4.5 Controlul documentelor
4.4.6 Control operational 4.4.6 Control operational
4.4.7 Pregatire pentru situatii de urgenta si capacitate de 4.4.7 Pregatire pentru situatii de urgenta si capacitate
raspuns de raspuns
4.5 Verificare si actiune corectiva 4.5
Să acordăm o importan ță mai mare identificării și evaluării riscurilor
Aspectele pozitive înregistrate în cursul analizei iniţiale se referă la:

- asigurarea dotărilor social – sanitare;
- asigurarea echipamentelor individuale de protecţie şi de lucru;
- efectuarea periodică a determinărilor de noxe;
- instruirea angajaţilor în domeniul SSO;
- întreţinerea echipamentelor tehnice, conform specificaţiilor producătorului;
- întreţinerea, eficienţa şi operarea instalaţiilor de exhaustare la parametrii nominali;
- asigurarea microclimatului din interiorul spaţiilor de lucru pe perioada rece.
Un pericol omis este un pericol necontrolat

Unul dintre pilonii de baza, pe care se fundamenteaza procesul de management al securitatii si sanatatii in munca este
identificarea corecta si completa a pericolelor, sau factori de risc cum li se mai spune intr-un mod destul de sofisticat.
Sa lamurim intai un aspect: pericol versus risc. Am observat de-a lungul timpului o mare
confuzie intre acesti doi termeni, incepand de la cei neaveniti, pana la asa-zisii
“specialisti” in domeniul SSM.
E destul de simplu: “pericolul” este orice care, in anumite conditii, poate conduce la accidente, imbolnaviri profesionale,
distrugeri partiale sau totale de echipament, disfunctionalitati in procesele tehnologice, afectarea mediului sau a reputatiei unei
firme. Cand zic “orice”, ma refer la: un obiect, un fenomen, o stare, o situatie, o persoana, o actiune….deci…orice!
“Riscul” este manifestarea pericolului, mai exact, actiunea pe care acel pericol o declanseaza aspra oamenilor,
echipamentelor, mediului etc.
“Pericolul” exista intotdeauna, este vizibil, palpabil, recognoscibil (mai ramane doar sa vrem sa-l vedem, sau sa avem aceasta
capabilitate de a-l recunoaste), „riscul” in schimb, este ceva intangibil, invizibil, este de fapt o…actiune si vedem doar efectul
acesteia.
Hai sa fim pragmatici, asa cum am promis la infiintarea blogului si iata, pe exemple: in orice casa exista o sumedenie de
pericole, luam unul foarte comun, electricitatea. Exista peste tot, dar sta cuminte si daca si noi suntem cuminti nu ne intalnim
direct. In anumite conditii insa, si cu o anumita frecventa, apare cate un Dorel care taie un cablu cu tarnacopul! Ce se intampla
atunci? Pai…Dorel se electrocuteaza! Riscul este, deci, de electrocutare. Pericol: electricitatea; riscul: electrocutare; efectul: loc
cu verdeata si liniste!
La fel este cu „apa” versus „înec”, „şofat” versus „accident”, „nervozitatea şefului” versus „concediere”. Sper ca am fost
suficient de sugestiv!
Ok, sa trecem la lucruri serioase!
Este clar ca nu putem controla decat acele pericole si riscuri asociate de care suntem constienti. Cu toate acestea, multe
investigatii ale unor accidente indica drept una din cauzele de baza identificarea incorecta, incompleta sau inadecvata a
pericolelor.
Apare intrebarea „cum identificam in mod corect si complet pericolele?” Exista in acest moment 4 tehnici standard utilizate in
mod frecvent:
1. HAZOP: Hazard and Operability Study- Studiul pericolelor si al operabilitatii
Un studiu HAZOP consta in aplicarea unui set de asa numite „cuvinte-ghid” (presiune, temperatura, debit etc) asupra unor
aspecte (elemente) definite ale unui proiect si asocierea lor cu anumite deviatii (ex: lipsa, prea mare, prea mica etc). Se
foloseste, de obicei, in cadrul unui workshop la care participa toti cei implicati in dezvoltarea unui proiect (proiectanti, executanti,
utilizatori), pentru a verifica proiectul unui proces, dar poate fi aplicat, cu modificarea cuvintelor-ghid, si la alte activitati (sisteme
feroviare, managementul traficului, proiecte de sonde etc).
2. FMEA: Failure Mode and Effects Analysis- Analiza modului de defectare si a efectelor
Este o verificare sistematica a modului de defectare a unei componente de echipament (ex: pompa) sau al unui sistem (ex:
exhaustare) si a efectelor acestora. Poate fi de asemenea extinsa pentru a clasifica severitatea (sau criticitatea) defectiunilor
(FMECA). Desi este considerata in general o lucrare de birou, poate fi facuta si in cadrul unui
workshop.
3. HAZID: Hazard Identification; Checklist- Identificarea pericolelor; Lista de verificare
Aplicabilitatea listelor de verificare merge de la identificarea pericolelor de la locul de munca pana
la evenimente majore. Similar unui brain-storming efectuat in cadrul unui workshop cu toti cei
implicati, depinde in mare masura de o lista de verificare foarte completa si adaptata mediului de
analizat, dar si de experienta echipei.
4. What-if: Ce-ar fi daca…
Aceasta metoda este tot o verificare facuta de o echipa, folosind checklisturi, dar poate fi facuta
intr-o maniera mai lejera, informala, folosind experienta personalului care intreaba despre posibile
deviatii: „Ce se se intampla daca se livreaza un material diferit?”, “Ce se intampla daca se foloseste o alta procedura?” etc.
Aspecte legate de factorii de succes ai unui proces de identificare a pericolelor. Neavând pretentia sa-i expun aici pe toti, iata-i
doar pe cei mai importanti:
Alegerea metodei cea mai potrivita
Nu are nici un rost sa insistam sa aplicam una din metodele expuse in prima parte, daca aceasta nu este inteleasa de
persoanele implicate, sau daca nu exista suficiente informatii disponibile pentru a o face utila. La fel, de ex., incercand sa
aplicam o verificare care necesita planuri detaliate la nivelul unei etape de proiect unde sunt disponibile doar niste schite, se
poate dovedi complet inadecvat, ba chiar frustrant pentru participanti.
Implicarea persoanelor potrivite
Majoritatea metodelor de identificare a pericolelor se bazeaza pe o forma de consens de grup care se obtine pe parcursul
workshop-ului. Mai clar spus, toti trebuie sa vorbeasca cam aceeasi limba acolo, ori asta poate fi doar produsul experientei,
cunostintelor si nivelului de implicare al participantilor. Lipsa unor persoane cu experienta necesara in cadrul acestor workshop-
uri poate conduce la omiterea unor pericole sau la documentarea unor informatii incorecte. Pe de alta parte, se poate sa fie
implicate persoane experimentate dar cu o personalitate inchisa, rezervata, incapabile sa transmita sau sa receptioneze
informatii intr-un mod productiv, ceea ce poate conduce la o analiza ineficienta si/sau incompleta.
Mod de gandire adecvat
Desi trebuie sa avem in vedere evenimente
precedente ca pe niste ghiduri, modele a
ceea ce se poate intampla, este de
asemenea important sa pastram un mod de
gandire deschis si sa gandim „outside the
box”, in afara tiparelor cu care suntem de
obicei obisnuiti, privind ceea ce se poate intampla. Mentalitatea specifica, de tipul: „nu s-a intamplat asa ceva niciodata, n-o sa
se intample nici de acum incolo”, , sau” n-are cum sa se intample asa ceva, exclus” este cea mai periculoasă. Cei care insista
sa gandeasca asa, posesori de adevar suprem, nu au ce cauta la astfel de workshop-uri. Parerea mea si numai a mea! Daca la
atat se rezuma capacitatea lor de gandire, atunci la mătură cu ei! Să execute, nu să analizeze sau, mai rău, sa ia decizii, căci
astia sunt cei care omoara oameni prin ceea ce fac, sau prin ce nu fac! Eventual, întrebaţi-i, aşa, ca Moromete: „pe ce te bazezi
când zici asta?”.
Buuun…ca sa tragem un fel de concluzie: identificarea corecta si completa a pericolelor este primul pas din procesul de
evaluare a riscurilor si un pericol omis este un pericol necontrolat, de aici incolo totul se intampla ca la rostogolirea unui bulgare
de zapada: de la un pericol scapat se ajunge la o groaza de alte aspecte (factori favorizanti, cauze primare sau intermediare
etc) care conduc intr-un final la un eveniment nedorit.
Cum spuneam la inceput, sunt multe tehnici disponibile, niciuna nu se potriveste pentru orice situatie, niciuna nu este
„panaceu universal”. Cheia succesului unei identificari corecte sta in alegerea celei mai potrivite metode pentru acea situatie
specifica, implicarea persoanelor potrivite si a fi pregatit pentru a face fata provocarilor aduse de situatia de fapt.
De asemenea, sa nu uitam ca identificarea pericolelor este un proces continuu; proiectele evolueaza, conditiile se schimba,
procesul se dinamizeaza- toate operatiile necesita o revalidare a pericolelor existente.
Identificarea pericolelor de incendiu
O buna si completa identificare a pericolelor care pot conduce la incendiu

se poate face pe baza unei liste de verificari, avand mai multe criterii de
verificare.
Acuratetea identificarii depinde de cat de completa este lista de verificari.
Lista de mai jos poate fi folosita atat la identificarea pericolelor care pot
conduce la incendiu, dar si in cazul unui audit privind masurile de control a
acestor pericole.
Actiuni preventive
- Exista o identificare de pericole si/sau o evaluare de risc de incendiu?
Surse de aprindere
- Se folosesc aparate de incalzit portabile?
- Exista echipamente electrice (portabile si instalatii fixe)?
- Cum este reglementat fumatul?
- Exista procese generatoare de caldura (incinerare, gatit, sudare etc)
Materiale combustibile (indepartati, reduceti, controlati)
- Exista aglomerari de materiale combustibile depozitate?
- Exista in locatie materiale sau substante inflamabile?
- Exista gunoi depozitat?
Surse de oxigen (reduceti)
- Exista posibilitati de a reduce surse potentiale de oxigen in cazul unui incendiu?
Caracteristici structurale
- Se desfasoara (sau este programata) vreo activitate care poate afecta identificarea pericolelor de incendiu?
- Exista suprafete considerabile de tavan sau pereti acoperite cu materiale/substante combustibile?
- Accesul la echipamentele electrice este liber?
- Cladirea are tavane suspendate?
- Structura si instalatiile cladirii ajuta/impiedica raspandirea incendiului?
- Exista risc de incendiu provocat intentionat?
Detectarea incendiilor si alarmare
- Exista detectoare de fum/caldura?
- Exista butoane de alarma de incendiu?
- Soneriile, clopotele sunt folosite pentru alarmare in caz de incendiu?
- Incendiul poate fi detectat rapid si personalul alarmat prompt?
Cai de evacuare si timpi de evacuare
- Caile de evacuare conduc in directii diferite catre locuri sigure?
- Usile, scarile si coridoarele sunt suficient de largi? (presupuneti ca cea mai larga iesire este blocata, restul iesirilor trebuie sa
fie capabile sa asigure iesirea rapida si in siguranta)
- In ce stare sunt caile de evacuare?
- Se folosesc refugii in caz de incendiu?
- Care este frecventa exercitiilor de simulare a incendiilor?
- In ce conditie sunt usile de incendiu?
- Sunt toate caile de evacuare luminate corespunzator?
Semnalizare (evacuare in siguranta)
- Exista semnalizare adecvata pe tot amplasamentul?
Echipament de stingere a incendiilor
- Exista cel putin un stingator pentru fiecare 200 mp de nivel? (minim 2/nivel)
- Continutul stingătoarelor este adecvat surselor combustibile existente?
- Exista hidranti/furtunuri de incendiu?
- Exista coloana uscata?
- Sunt asigurate pături de incendiu?
Planuri de urgenta (coordonarea evacuarii)
- Exista un plan de urgenta?
- Personalul a fost instruit suficient si corespunzator cu privire la modul de
evacuare?
- Exista necesitatea unui instuctaj specializat pentru eventualitatea unei urgente?
… Cam asta ar fi o lista de verificare, nu se vrea a fi completa si nici definitiva sau
universal aplicabila. Adaptati-o la locatia si activitatea existenta.
Bun, avem o lista, ce facem cu ea? Cea mai buna cale de a gasi informatii
necesare este de a face o inspectie a locatiei si de a intervieva persoane cheie,
respectiv sefi de loc de munca, administratorul cladirii, cadrul tehnic PSI sau
persoana responsabila cu managementul situatiilor de urgenta etc. Verificati si alte
documente legate de proiectul constructiei, lista de echipamente, dotari, programe
de instruire etc.
La fiecare criteriu de verificare, se noteaza situatia de fapt si, in functie de informatiile obtinute, se recomanda masuri de
control. Raportul, care cuprinde lista de verificare, observatiile notate si recomandarile, se inmaneaza managerului locatiei.
In mod normal, acesta ar trebui sa numeasca responsabili, resurse si termene pentru fiecare recomandare in parte. Mai mult,
aceasta identificare ar trebui revizuita periodic pentru a afla stadiul in care se afla actiunile recomandate sau daca situatia de
fapt s-a schimbat. In multe cazuri insa, aceasta va sfarsi aruncata prin cine stie ce raft sau sertar.
Cam asta ar fi o metoda destul de simpla de identificare a pericolelor de incendiu, iar rezultatul poate constitui elementul de
intrare pentru evaluarea riscurilor de incendiu.
Sistemele de management al securitatii si sanatatii in munca (SSM) folosite de catre

intreprinderi se concentreaza in mod predominant asupra prevenirii accidentelor, mai
degraba decat asupra sanatatii in munca.
De asemenea, cele mai multe dintre acestea fac din

securitatea si sanatatea in munca o indatorire executiva, o
necesitate evidenta pentru reusita.
Punctele slabe ale unui sistem de
management al SSM constau, in principal, in:
- comunicarea principiilor si practicilor SSM de sus in jos, in cadrul organizatiei;
- indeplinirea anumitor functiuni pe linia SSM de catre personal care nu este calificat in mod corespunzator;
- costurile mari de implementare a sistemului.
Punctele tari ale unui sistem de management al SSM sunt:

- usurinta de a analiza in mod sistematic pericolele, riscurile si incidentele;
- o mai mare constientizare a pericolelor si riscurilor;
- o mai buna comunicare intre angajati;
- o mai puternica motivare si identificare a angajatilor cu organizatia;
- o mai buna masurare a performantelor SSM.
Cheia succesului unui sistem de management al securitatii si sanatatii in munca este reprezentata de planificarea minutioasa a
implementarii si de luarea in consideratie a conditiilor specifice din cadrul organizatiei.
4.2 Avantajele certificării Sistemului de Management al Sănătăţii şi Securităţii Ocupaţionale
Avantaje externe
▪ Îmbunătățirea modului de percepere a organizaţiei de către membrii societă ții.

▪ Percepţia cât mai favorabilă din partea consumatorilor, un avantaj deosebit de important într-o societate de consum tot
mai competitivă.
▪ Creşterea competitivităţii pe piaţa naţională :i internaţională.
▪ Îmbunătățirea relaţiilor cu partenerii de afaceri şi organismul de certificare.
▪ Îmbunătăţirea relaţiilor cu toate autorităţile competente din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
Avantaje interne
▪ Crearea unui cadru unic şi coerent pentru eliminarea pericolelor și riscurilor.

▪ Realizarea unui control mai eficient asupra factorilor de risc de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională.
▪ Identificarea pericolelor şi evaluarea riscurilor profesionale.
▪ Atingerea unei stări de securitate şi sănătate în muncă prin eliminarea şi/sau reducerea cauzelor potenţiale de
accidentare şi îmbolnăvire profesională.
▪ Îmbunătăţirea condiţiilor de muncă pentru angajaţi.
▪ Implementarea de măsuri care să asigure îmbunătăţirea ulterioară a sistemului.
▪ Crearea unui sistem de muncă cu riscuri scăzute de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională.
▪ Obţinerea unor performanţe superioare din partea angajaţilor.

▪ Îmbunătăţirea comunicării cu şi dintre angajaţi.
▪ Îmbunătăţirea mediului de muncă şi a relaţiilor interumane la locul de muncă.
▪ Conştientizarea personalului cu privire la valoarea pe care organizaţia o acordă capitalului său uman.
▪ Fidelizarea personalului prin creşterea încrederii acordate.
Certificarea Sistemelor de management al sănătăţiii şi protecţiei la locul

de muncă- OHSAS 18001 :2008
NU NUMAI “O OBLIGATIE NORMATIVA”
Subiectul sănătăţii şi protecţiei la locul de muncă s-a intâlnit in mod sistematic incă din perioda imediată de dupa razboi,
gasindu-si impulsul in anii 50.
Abordarea normelor adoptate in acea perioada şi in urmatoarele doua decenii a fost de tip represiv. Directivele europene de la
inceputul anilor 90 referitoare la protecţia angajaţilor la locul de muncă, şi modificarile şi completările ulteriore au modificat
radical abordarea de tip represiv din anii 50 pentru a introduce o abordare preventivă şi proactivă din partea societăţilor.
Chiar daca politicile comunitare de armonizare a diferitelor legislatii din domeniu au avut drept scop depasirea diversitatilor şi a
rezistentelor in procesul de cautare a unei abordari comune la nivel international, interpretarile diferite pe care fiecare tara a
Comunitatii Europene le-a oferit in momentul concordarii acelorasi directive cu legile nationale au condus la mai multe sanctiuni.
Tocmai aceste problematici au constituit până acum piedici in introducerea sistemelor organizatorice in materie de siguranţă
structurate astfel incât să poată fi supuse unor controale independente (sisteme certificate). In ultimii ani ne-am gasit intr-o
situatie confuză in care piata dispunea in sfarsit de un cadru legislativ inovator, accentuat la toate nivelurile (inclusiv cel
publicitar) dar care nu a fost suportat de sistemele de gestionare definite şi recunoscute suficient.
Astfel, societăţile au implementat Sisteme de Management al Sănătăţii şi Siguranţa Muncii la locul de muncă (de acum incolo
SSM), bazat pe conceptele de prevenire şi autoevaluare a riscurilor, fara a avea o metodologie precisa care sa le ghideze in
acest sens, respectand diferitele cerinte legale, totusi foarte detaliate şi articulate.
In 1998 (British Standards Institution) BSI a constituit un grup de lucru, alcatuit din principalele institutii de certificare (printre
care DNV, SGS, BV, Lloyds Register), din organisme de reglementare nationala şi din specialisti in domeniu, cu scopul de a
realiza o schema care sa poata reprezenta un standard pentru care ar putea fi solicitată certificarea şi care ar putea sa se
integreze in schemele de certificare existente cu privire la Schemele de Gestionare a Mediului şi a Calitatii.
Rezultatul acestei activităţi a condus la emiterea normei OHSAS (Occupational Health and Safety Assessment Series ) 18001,
emisa oficial in Marea Britanie in aprilie 1999. Aceasta norma, in absenta crearii unui standard international ISO dispune
normele de asigurare a calitatii (ISO 9000) şi cele ale sistemelor de gestionare a mediului (ISO 14000) şi fara indoiala ca acest
organism international de reglementare nu va putea sa faca exceptie de la aceasta in realizarea unui standard cu privire la
aceasta problema.
STAKEHOLDERS ŞI AVANTAJE
Un lucru foarte important care trebuie luat in considerare este faptul ca societăţile nu functioneaza in mod izolat ci există şi alte
parti (numite ”stakeholders”) care pot fi interesate ca societatea sa functioneze “in siguranta”. In mod cert se poate afirma ca un
SSM da valoarea adaugata intreprinderii care il sustine intrucat acesta face ca gestionarea sa fie mai eficienta, imbunatateste
imaginea sa şi ofera mai multa credibilitate.
Societatea care implementeaza un SSM ohsas 18001 obtine urmatoarele avantaje:
 O mai mare credibilitate si o crestere a cotelor de piata
 Un raport mai bun cu stakeholders si in consecinta raporturi interna si externe mai bune pentru insasi societatea in
cauza.
CERINŢELE STANDARDULUI OHSAS 18001

12.2. CERINŢE GENERALE
La fel ca şi in cazul altor sisteme de gestiune, organizaţia trebuie sǎ asigure urmǎtoarele criterii:
 Sǎ garanteze conformitatea cu legile nationale şi internationale;

 Sǎ planifice masurile de imbunǎtǎţire in domeniul protecţiei angajaţilor;
 Sǎ asigure protecţia in mod eficace;
 Sǎ asigure controlul acestui proces.
Cadrul unui asemenea sistem trebuie sǎ fie asigurat prin:

 O politicǎ pentru asigurarea protectiei angajaţilor la nivel de firmǎ;
 Obiective clare in domeniu stabilite de conducere;
 Proceduri pentru indeplinirea acestei politici.

12.3. POLITICA OHSAS
Trebuie să fie stabilită o politică de securitate adecvata firmei care să fie dezvoltată pe specificul acesteia şi care să
stabilească liniile de autoritate şi de responsabilitate in ceea ce priveşte SSM.
Această politică trebuie să:
 Fie concepută in spiritul legilor naţionale şi internaţionale;
 Declare modul de gestiune a documentaţiei;
 Conţină prevderi pentru imbunătăţirea continuă;

 Fie definită prin fixarea de obiective clare si reale;
 Specifice resursele ce se vor folosi;
 Modul in care se va face controlul şi monitorizarea.
12.4. PLANIFICAREA
Trebuie să fie stabilite acţiunile care vor duce la indeplinirea politicii fixate. Pentru acesta este necesar să fie realizată o
esaminare preliminară a sistemului privind:
 Identificarea problemelor legate de protecţie şi a eventualelor pericole posibile;
 Situaţiile speciale-de urgenţă;
 Evaluarea riscurilor aferente;

 Identificarea criteriilor pentru evaluarea riscurilor, a costurilor, etc.;
 Analiza masurilor de prevenire deja implementate;
 Adoptarea de măsuri pentru imbunătăţirea sistemului.
Obiectivele trebuie să fie:

 In concordanţă cu conceptul de imbunătăţire continuă;
 Măsurabile ca indeplinire şi timp;
 Specifice;
Pregătirea atât a personalului cât şi a managementului este un element esenţila al reuşitei unui sistem de acest tip.
12.5. IMPLEMENTAREA ŞI MANAGEMENTUL SISTEMULUI
Certificarea unui sistem de gestiune a siguranţei la locul de muncă se realizează pe baza documentaţiei următoare:
 Manualul siguranţei la locul de muncă;
 Procedurile organizaţiei;
 Instrucţiuni pentru locul de muncă;

 Inregistrările referitoare la sistem
12.6. CONTROLUL OPERATIV ŞI ACŢIUNILE CORECTIVE

Rezultatele unui sistem SSM (controale efectualte, activităţile intreprinse, măsurile de prevenire) trebuie să fie măsurate,
monitorizate şi evaluate. In general acestea pot fi facute prin urmatoarele mijloace:
 Controale prin instrumente de măsură;
 Evidenţierea non-conformităţilor;
 Acţiunile preventive şi corective;

 Analizza datelor despe accidente, incidente şi probleme apărute in sistem;
 Verificarea conformităţii cu legile in vigoare.
12.7. CONTROLUL MANAGERIAL
Compania trebuie sǎ reexamineze periodic sistemul, fǎcând posibilǎ astfel implementarea unor acţiuni de imbunǎtǎţire
continuǎ. Trebuie sǎ fie garantatǎ conformitatea cu cerinţele legilor nationale.
Reexaminarea poate sǎ vizeze:
 non-conformitǎţile, accidentale şi alte incidente din timpul muncii;
 acţiunile corective şi preventive;
 gradul de indeplinire a obiectivelor;

 politica pentru protecţia angajaţilor;
 programul de imbunǎtǎţire continuǎ;
 examinarea iniţialǎ.
12.8. COSTURILE NONCONFORMITATII
Ani la rând, proprietarii şi managerii au considerat cǎ , asigurarea protecţiei, siguranţei angajaţilor duce la costuri exagerate. In
realitate, de abia la sfarşitul anilor ’80 aceştia şi-au dat seama cǎ un cost mult mai mare il reprezintǎ lipsa masurilor de
protecţie.– in medie 30% din costurile totale.Protecţia nu este ceva abstract, şi nu este ceva voluntar ci mai degrabǎ o realitate
cu care ne confruntǎm zi de zi. Analiza costurilor non-conformitǎţii privind acest standard, este o metodă optimă pentru studierei
procesului de imbunătăţire.
5. CONCLUZII
 Un Sistem de Management al Sănătăţii şi Securităţii Ocupaţionale (SMSSO) specifică procesele pentru continua
îmbunătăţire a performanțelor organizaţiei/companiei în ceea ce priveşte sănătatea şi securitatea muncii, şi în acelaşi
timp, conformitatea acestora cu legislaţia în vigoare. Acest Sistem de Management al SSO poate fi perfect integrat în
planul de afacere general specific organizaţiei/companiei.
 Standardul OHSAS 18001 recomandă/oferă direcţia clară către un Sistem de Management al Sănătăţii şi Securităţii
Ocupaţionale. Deci OHSAS 18001 este un standard internaţional privind Sistemul de Management al
Sănătăţii şi Securităţii Ocupaţionale, ce oferă acele măsuri necesare pentru controlul riscurilor în domeniul
sănătăţii şi securităţii muncii şi pentru îmbunătăţirea performanţelor în acest domeniu .
De ce este util sa implementezi un sistem de management al securitatii si sanatatii in munca?

- Asigurarea conformitatii intreprinderii cu legislatia in domeniu;
- Evaluarea si tinerea sub control, prevenirea si reducerea riscurilor de accidente, boli profesionale si impact major asupra
mediului;
- Derularea si aplicarea corecta de masuri de securitate si sanatate in munca;
- Respectul voluntar fata de normele in domeniu si dorinta de ameliorare continua a nivelului securitatii si sanatatii în munca;
- Cresterea profitului prin reducerea timpilor morti, a absenteismului, lipsa pierderilor materiale cauzate de accidente si avariil,
economii la concediile medicale, etc.
- Satisfacerea cerintelor, nevoilor si asteptarilor clientilor; oferirea de produse si servicii de calitate;

- Imbunatatirea continua a performantelor societatii.
AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE UNUI SISTEM DE MANAGEMENT
AL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA
COMPONENTA AVANTAJE DEZAVANTAJE
Nr.
crt.
1. Management  ofera un cadru bine organizat pentru  poate intra în contradictie
gestionarea problemelor de securitate si cu programele si
sanatate in munca; procedurile existente;
 permite o abordare manageriala unitara  poate genera dificultati in

a diverselor informatii provenite din toate folosirea simultana a
sectoarele de activitate; diferitelor standarde în
zonele de interferenta
 ajuta la o corecta previzionare ale sistemelor de
legislativa, la relaţii mai bune cu management.
organismele de control si cu cele care
elibereaza autorizatii.
2. Marketing  imbunatateste imaginea organizatiei si
relatiile sale cu diversi parteneri;
 reprezinta un avantaj in disputa

concurentiala;
 intareste pozitia pe piata de capital.

3. Cost  evita penalitatile si alte costuri cauzate  presupune resurse
de neconformitati; semnificative pentru
implementare: timp, bani,
 asigura planificarea în timp, graduala, a resurse umane, logistice
costurilor pentru actiuni vizand etc.;
securitatea si sanatatea in munca,
evitarea unor costuri mari pe termen  amortizarea acestei
scurt, neplanificate, datorate unor noi investitii nu este,
exigente legislative. intotdeauna, realizata în
termeni cuantificabili;
 necesita costuri de
functionare, intretinere,
revizie, reinnoire a
certificarii.
4. Monitorizare  permite identificarea factorilor de risc  modifica programe si
asociati procesului de productie; proceduri existente;
 ofera elemente pentru imbunatatirea  genereaza in prima faza

proceselor si a randamentelor; posibile confuzii,
 creeaza si dezvolta o baza de date dificultati in utilizarea

detaliata si relevanta. aparaturii, prelucrari si
interpretari eronate.
5. Instruire  imbunatateste receptivitatea salariatilor  presupune costuri;
fata de problematica vizand securitatea
si sanatatea in munca;  obliga la scoaterea din
productie, pe anumite
 personalul operational devine constient perioade, a celor care
de justetea responsabilitatilor care ii participa la programe de
revin; instruire;
 conduce la cresterea randamentului  poate sa conducă la

salariatilor; remanieri de personal.
 contribuie la reducerea numarului

accidentelor de munca si bolilor
profesionale.
6. Perceptie publica  genereaza o crestere a increderii în
calitatea managementului organizatiei;
 demonstreaza interes si grija pentru

securitatea si sanatatea salariatilor;
 reflecta o anticipare a legislatiei si nu o

reactie la legislatie.
7. Certificare  furnizeaza o dovada si o garantie a
indeplinirii angajamentelor asumate prin
politica de securitate si sanatate in
munca.
8. Altele  favorizeaza obtinerea unor autorizatii  poate genera o
specifice; rezistenta la schimbare
din partea personalului
 faciliteaza comunicarea si colaborarea operational.
cu investitorii, societatile de asigurare
etc.
Ca urmare a implementarii politicii companiei privind securitatea si sanatatea in munca si a masurilor de prevenire si protectie,
numarul accidentelor de munca scade in mod constant si decisiv.
Implementarea Managementului Securitatii si Sanatatii in Munca intr-o economie bazata pe

Cunoastere
Implementarea sistemelor de management al SSM. este facilitata de cadrul legal deja existent rezultat prin
transpunerea directivelor europene in legislatia româneasca si armonizarea legislatiei nationale in domeniul
SSM cu cea europeana
Principalele obstacole in calea procesului de implementare a sistemelor de management al S.S.M. sunt

implicarea insuficienta a unor angajatori in acest proces, din cauza lipsei
unei intelegeri a acestei probleme si a avantajelor pe care le poate avea
implementarea si functionarea unui astfel de sistem; perceptia de catre
angajatori si angajati a problemelor de ssm., in general, si a
implementarii unui sistem de management al ssm., in particular, mai mult
ca o obligatie impusa de legislatie, decât ca modalitate de prevenire
destinate eliminarii sau reducerii riscurilor de accidentare si imbolnavire
profesionala.
Actiunile pregatitoare cu privire la implementarea sistemului de

management al SSM vizeaza pregatirea angajatorului si a angajatilor pentru elaborarea acestui sistem de
management.
In cadrul acestei etape trebuie avute in vedere urmatoarele actiuni:
i) participarea personalului cu atributii in domeniul

ssm. la cursuri de formare si perfectionare de profil
(legislatie, auditul s.s.m., evaluarea riscurilor,
managementul s.s.m.), organizate de institutiile
specializate; precum si participarea managerilor la
acest gen de cursuri, având in vedere faptul ca acestia vor avea de jucat un rol deosebit de important in
asigurarea functionarii eficiente a viitorului sistem de management al ssm.;
ii) documentarea corespunzatoare privind cerintele implementarii sistemului de management al ssm., prin
parcurgerea unor publicatii de specialitate, inclusiv studierea referentialului si a ghidului de implementare;
iii) asigurarea consultantei de specialitate pentru elaborarea si implementarea sistemului, consultanta pentru
care trebuie contractate numai institutii cu experienta recunoscuta in domeniul ssm.
■ Elaborarea sistemului de management al ssm.:
i) in cadrul acestei etape se realizeaza o analiza initiala care are rolul sa ofere imaginea stadiului actual al
unitatii din punct de vedere al ssm.; analiza initiala trebuie sa cuprinda in principal: evaluarea riscurilor de
accidentare si imbolnavire profesionala; auditarea de conformitate cu prevederile legislatiei in domeniul s.s.m.
ii) pe baza rezultatelor acestor actiuni angajatorul va defini politica si obiectivele de s.s.m.; in functie de
aceste elemente se planifica si celelalte elemente ale sistemului de management.
■ Implementarea sistemului de management al ssm trebuie condusa pe patru directii:
I) asigurarea implicarii active a tuturor angajatilor prin: stabilirea structurii sistemului si a responsabilitatilor;
identificarea si acoperirea necesarului de instruire si competenta pentru angajatii de la fiecare nivel al unitatii
sectorului HORECA; stabilirea si mentinerea unor cai eficiente de consultare si comunicare cu angajatii, in
probleme de s.s.m.
II) stabilirea si mentinerea unor cai eficiente de comunicare cu organisme exterioare unitatii;
III) documentarea corespunzatoare a cerintelor sistemului si stabilirea tuturor aspectelor necesare privind
controlul documentelor si al datelor;
IV) stabilirea unor masuri eficiente pentru prevenirea si controlul riscurilor generate de activitatea unitatii (in
special situatiile de urgenta) sau care pot fi induse din exterior prin achizitionarea de bunuri si servicii sau
activitatile desfasurate de contractanti; stabilirea unor masuri eficiente pentru prevenirea si controlul riscurilor
generate de activitatea unitatii (in special situatiile de urgenta) sau care pot fi induse din exterior prin
achizitionarea de bunuri si servicii sau activitatile desfasurate de contractanti.
OHSAS 18001 este modelul de sistem de management

privind sanatatea si securitatea ocupationala cu cea mai larga
recunoastere internationala.
OHSAS 18001:2008 are aceeasi structura ca si ISO 14001,
dar este compatibil si cu alte modele de sisteme de
management. Acest fapt simplifică implementarea lui in cadrul
organizatiilor
Standardele din seria SR OHSAS 18000, ca de altfel toate standardele, se bazează pe rezultatele conjugate ale ştiinţei, tehnicii
şi experienţei şi au drept scop promovarea avantajelor optime ale comunităţii.
Dincolo de definiţia oficială, practica a simplificat definiţia standardului plecând mai mult de la utilitatea acestuia. Astfel, un
standard reprezintă un limbaj comun care promovează circuitul metodologiilor aplicabile în contextul realizării unui
scop, serviciilor, valorilor și criteriilor de compara ție între beneficiarul final / cumpărător şi furnizor / vânzător şi protejează
bunăstarea generală. Această definiţie este construită pe rolul şi scopul standardelor şi stabileşte importanţa standardelor pentru
orice companie plasându-le, împreună cu reglementările legale, în rândul documentelor de referinţă externe care trebuie să stea
la baza politicilor şi practicilor companiilor .
OHSAS 18001 este un document pentru audit/certificare, nu o cerinţă legală sau un ghid de implementare. OHSAS
18001 este un standard internaţional care precizează cerinţele pentru un sistem de management al sănătăţii şi securităţii
ocupaţionale, pentru ca o societate să-şi poată gestiona (reduce) riscurile sănătăţii şi securităţii ocupaţionale şi să-şi
îmbunătăţească performanţele manageriale (OHSAS - Occupational Health and Safety Assessment Series - Sănătate şi
Securitate în Muncă din seria de evaluare).
OHSAS 18001 se aplică societăţilor a căror activitate presupune riscuri de sănătate şi securitate ocupaţională şi vor să-
şi motiveze angajaţii şi să-şi reducă cheltuielile determinate de eventuale accidente de muncă sau îmbolnăviri profesionale.
Relaţionare elemente – sistem de muncă, în cadrul managementului SSO
Trebuie remarcat faptul că acest standard nu face specificări ale criteriilor de performanţă, nici nu prevede specificaţii
detaliate pentru proiectarea unui Sistem de Management. În schimb, sistemul este orientat către reducerea şi prevenirea
accidentelor de muncă, precum şi a accidentelor urmate de pierderi de vieţi, pierderi de resurse şi consum de timp.
OHSAS 18001 a fost dezvoltat pentru a fi compatibil cu standardele pentru Sisteme de Management de Calitate (ISO
9001) şi Mediu (ISO 14001). Este ceea ce s-a urmărit, ca orice organizaţie/companie care îşi dezvoltă propriul Sistem de
Management conform unuia dintre standardele de mai sus, să poată implementa foarte uşor şi prevederile celorlalte două
standarde într-un sistem integrat.
Ca şi standardele ISO pentru Calitate şi Mediu, şi standardul pentru Sănătate şi Securitate Ocupaţională se bazează, în
funcţionarea sa, pe integrarea proceselor în bucla Plan-Do-Check-Act (Planifică-Derulează-Controlează-Acţionează), punând un
accent deosebit pe îmbunătăţirea continuă.
BIBLIOGRAFIE
[1] * * * Legea securității și sănătății în muncă nr.319/2006.

[2] * * * Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 319/2006 aprobate prin HG 1425/2006 cu completările și modificările
ulterioare.
[3] * * * OHSAS 18001:1999 Occupational health and safety management systems – Specification, British Standard
Institution, 1999.
[4] * * * OHSAS 18001:1999 – Amendment 1:2002, Occupational health and safety management systems – Specification,
British Standard Institution, 2002.
[5] * * * OHSAS 18002:2000 Occupational health and safety management systems – Guidelines for the implementation of
OHSAS 18001, British Standard Institution, 2000.
[6] * * * OHSAS 18002:2000 – Amendment 1:2002, Occupational health and safety management systems – Guidelines for the
implementation of OHSAS 18001, British Standard Institution, 2002.
[7] * * * The Use of Occupational Safety and Health Management Systems în the Member States of the European Union,
Experiences at company level, European Agency for Safety and Health at Work, 2002.
[8] * * * www.protectiamuncii.ro – site-ul Punctului Focal România al Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în
Muncă.
[9] * * * Revista STANDARDIZAREA – colecția anilor 2005-2011.
[10] * * * Directiva europeană 89/391/CE directiva cadru.
[11] * * * Directiva europeană 98/37/CE evaluarea riscurilor asociate lucrului cu mașini.
[12] * * * Standardul EN ISO 12100.
[13] * * * Standardul EN1050 - transpus în EN ISO 14121.
[14] * * * Standardul BS 8800.
[15] * * * www.inspectmun.ro
[16] * * * www.mmssf.ro
[17] * * * www.ms.ro
[18] * * * www.asro.ro
[19] * * * Prevenirea riscurilor în activităţile de mentenanţă (editor, Mircea BEJAN), ISBN 968-606-543-174-4, Editura MEGA,
Cluj Napoca, 2011.
[20] * * * Evaluarea riscurilor (editor, Mircea BEJAN), ISBN 978-973-662-395-0 ; ISBN 978-973-1868-41-7, Editura UTPRES Cluj
Napoca, 2008, Editura MEGA, Cluj Napoca, 2008.

03 - Suport de Curs Modul 2 - Ohsas

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

03 - Suport de Curs Modul 2 - Ohsas

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs de formare profesională : MANAGER/AUDITOR SISTEM DE MANAGEMENT A SĂNĂTĂ ȚII ȘI SECURITĂ ȚII OCUPA ȚIONALE

AIM CONSUL ENGINEERING

CATEGORII DE SPECIALIȘTI SSM CĂRORA LI SE ADRESEAZĂ

Lista unităţilor de competenţă

Unităţi de Abordare în cursul

Securitatea şi sănătatea în muncă reprezintă ansamblul de activităţi

OCUPAŢIA: AUDITOR DE SISTEM DE MANAGEMENT PENTRU

•Sa identifice cerintele standardului de referinta;

•Sa planifice si sa realizeze un proces de evaluarea a conformarii cu

•Sa demonstreze deprinderile necesare auditorilor;

AUDITOR DE SISTEM DE MANAGEMENT PENTRU SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA

o Planificarea activitatii de audit

o Analiza preliminara a documentatiei sistemului de management de sanatate si securitate ocupationala

o sa evalueze si sa aprecieze conformitatea sistemului de management al sanatatii si securitatii ocupationale fata de

o sa realizeze organizarea activitatilor de audit al sistemului de management al sanatatii si securitatii ocupationale

o sa conduca procesul de audit

o sa intocmeasca documentele specifice activitatii de audit

o sa inregistreze si sa raporteze rezultatele auditului

Caracteristicile auditului de Securitate şi Sănătate în Muncă :

Auditul securităţii şi sănătăţii în muncă (S.S.M.) se

Auditul S.S.M. implică evaluarea elementelor sistemului de muncă:

De asemenea, auditul S.S.M. implică evaluarea aspectelor legate de implementarea prevederilor

 Prevederile SR OHSAS 18001:2008;

 Prevederile legale aplicabile produselor în

TIPURI DE AUDIT DUPĂ SCOPUL FINAL DETERMINAT DE REFEREN ȚIAL

Audit de conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniul S.S.M. , în această categorie intrând:

 Audituri de conformitate a echipamentelor de muncă în raport cu

 Audituri de conformitate a produselor (realizate) cu specificaţiile de

Auditul sistemului de management S.S.M. al organizaţiei , în această categorie intrând audituri

PROIECTAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL SECURITĂȚII

planul anual de masuri in domeniul SSM si fondul de cheltuieli necesar

Statii de salvare mobile

Responsabilii cu activitatea de SSM si cu activitatea de PSI

1. Conditiile necesare pentru lucratorul desemnat de angajator:

2. Cerintele necesare pentru conducatorul de serviciu intern de prevenire si protectie:

INSTRUCTIUNE PROPRIE DE SECURITATE SI SANATATE A MUNCII IN SECTORUL AUTO

3. Cadrul legal de referinta al instructiunii proprii

4. Componentele sistemului de munca

4.2 Sarcina de munca Activitatile prestate sunt:

5. Reguli pentru realizarea in deplina securitate a activitatii de serviciu

trebuie sa indeplineaca urmatoarele conditii tehnice:

5.2 Reguli privind marfurile transportate

Intocmit, ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ INSTRUCTIUNI PROPRII

Intretinerea si repararea echipamentelor de calcul :

SERVICIU EXTERN DE PREVENIRE SI PROTECTIE

INSTRUCTIUNI PROPRII NR. DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA IN LABORATOARELE DE PATISERIE SI

2. DOMENIU Prezentele instructiuni se aplica in cadrul ________________________referitor la activitatea desfasurata in

La locul de munca lucratorii au urmatoarele obligatii:

catre persoane calificate, de specialitate: mecanici, electricieni, etc.

UTILAJE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA

CUPTOARE PENTRU COPT SI FIERT

ROBOTUL UNIVERSAL PENTRU BUCATARII SI COFETARII

MALAXORUL PENTRU FRAMANTAT SI AMESTECAT

MIXER FIX PENTRU MAIONEZE SI CREME

ANTET SOCIETATE Aprobat Nr. inreg………. …………….

IP NR……….INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATEA MUNCII PENTRU UTILIZAREA AUTOSTIVUITOARELOR

securitatii si sanatatii in munca.

3. Incadrarea si repartizarea personalului pe locuri de munca

4.Organizarea locului de munca si a activitatilor

1. 1. ORGANIZATIA INTERNATIONALA DE STANDARDIZARE

3. SISTEMUL DE MANAGEMENT AL SANATATII SI SECURITATII OCUPATIONALE (asemanari si deosebiri intre standardele de

4. CERINTELE STANDARDULUI SR OHSAS 18001:2008 (prezentarea si explicarea cerintelor standardului de mediu)

5. EFECTUAREA AUDITULUI SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL SANATATII SI SECURITATII OCUPATIONALE (analiza

Locatia unde se desfasoara cursul: