Sunteți pe pagina 1din 50

Facultatea de Management Turistic şi Comercial

PROIECT DE PRACTICĂ ECONOMICĂ la


Societatea : S.C. AUCHAN ROMANIA S.A.
Drumul Taberei (Bucureşti)

Tema proiectului:

Cunoaşterea şi analiza structurii organizatorice a întreprinderii,


compartimentele, funcţiile, responsabilităţile, regulamentul de
organizare şi funcţionare al întreprinderii.

Student: ANCA LIVIU DANIEL


Anul de studiu II
Forma de învăţământ FR
Grupa: 2201
Bucureşti
- 2015-

Analiza structurii organizatorice a hypermarketului S.C.


AUCHAN ROMANIA S.A. Drumul Taberei (Bucureşti)

S.C. Auchan SA este o rețea internațională de hipermarket-uri, cu sediul


central la Lille, Franța. Compania este controlată de familia Mulliez și este
prezentă în Franța, Italia, Spania, Portugalia, Luxemburg, Polonia, Ungaria,
Rusia, Maroc, China, Taiwan și România. Denumirea Auchan provine din limba
franceză, fiind un omofon pentru Hauts-Champs, un cartier în Roubaix.

În România, primul hipermarket Auchan a fost inaugurat la 7 noiembrie


2006, fiind amplasat în cartierul Titan din București. Ulterior s-au deschis
magazine Auchan și în Târgu Mureș, Pitești, Timișoara, Cluj-Napoca,Iași ,
Suceava, Oradea, Bacău, Baia-Mare, Deva, Satu-Mare, Galați, Ploiești, Sibiu și
Brașov. Până în anul 2009, compania a realizat investiții de 400 milioane Euro în
România.

Pe 4 decembrie 2014 a fost deschis al 32-lea hipermarket Auchan din


România şi al optulea hipermarket Auchan din Bucureşti, în cartierul Drumul
Taberei.
Localizare : AUCHAN ROMANIA SA
SEDIUL CENTRAL
Adresa: Strada Brasov, nr 25, Sector 6, Bucuresti
E-mail:contact@auchan.ro
SEDIU SOCIAL:
Adresa: Str Barbu Delavrancea, nr 13, Sector 1, Bucuresti

Nr. Inreg. Reg. Comertului: J40/2731/14.02.2005; C.U.I.: 17233051


Capital social: 1 317 045 210 RON

Domeniul principal de activitate al AUCHAN ROMÂNIA S.A.


CAEN: Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare
predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun

Noul centru comercial propune locuitorilor din Drumul Taberei si zonele


adiacente un hipermarket Auchan cu o suprafata de vanzare de 10.500 m² si o
galerie comerciala cu o suprafata inchiriabila de 9.500 m² si cu 119 magazine
de moda, frumusete, electrocasnice, telefonie, dar si servicii bancare,
curatatorie, cafenele, restaurante, loc de joaca pentru copii.

Situat pe un teren de peste 2,66 hectare, in vestul Bucurestiului, centrul


comercial este deservit de axe rutiere principale care asigura acces direct din
toate zonele. O parcare cu 1.600 de locuri si o zona pentru mijloacele de
transport in comun alaturi de transportul gratuit Auchan vor asigura un acces
foarte bun catre centrul comercial, atat pentru cei motorizati cat si pentru pietoni.

Având în vedere că din luna noiembrie 2014 sunt angajat ca lucrător


comercial la S.C. Auchan S.A. situat in Drumul Taberei, am ales să fac practica
la această companie datorită seriozităţii acesteia, profesionalismului, cu
colaboratori talentaţi, pasionaţi şi pregătiţi să asculte clientul.
In acest magazin de ultima generatie, clientii se pot bucura de „diferenta
Auchan” : cele mai largi game de produse, prospetime si calitate, toate preturile
mici – gratie politicii de discount generalizat, un confort deosebit la cumparaturi
si o primire calduroasa intr-un univers modern, colorat, luminos si primitor.
Gama de produse a fost atent dezvoltata pentru a raspunde cat mai bine atat
nevoilor de zi cu zi cat si modernitatii, vietii sanatoase, cumparaturilor din
placere, cu o larga dezvoltare a sortimentatiei de produse din intreaga lume dar
si din toate regiunile Romaniei.
Pe langa suprafata comerciala unde sunt dispuse raioanele, magazinul
dispune de spatii auxiliare si anume 2 depozite de marfa, 3 spatii pentru
intretinere, 3 grupuri sanitare dotate corespunzator, spatii administrative unde
sunt amplasate birourile managerilor, de asemeneavestiare pentru angajati.
Spatiile pentru servicii bancul de proba, cabine de proba pentru confectii
(dama,barbati), biroul Serviciu clienti de la intrarea in hipermarket unde angajatii
sunt pregatiti sa raspunda intrebarilor clientilor.
Forma de vanzare este data de vanzarea prin autoservire, vanzarea
clasica la raioanele decarne, peste, mancare preparata si panificatie. Personalul
este specializat pentru a consilia si asista clientii la cumpararea produselor.
Magazinul are ca tip de mobilier gondolele liniare cu dubla expunere, cu inaltimea de
1,8m, fiind dispuse cu suporti speciali (cosmetice de mici dimensiuni, baterii etc).
capatul gondolei este folosit pentru a expune produsele promotionale pentru a
atrage atentia consumatorilor, care trec dintr-o parte in alta a gondolei cu privire
la oferte sau marfuri de impuls. Pentru confectii sunt utilizate stenderele. La
raionul de incaltaminte sunt prezente cosuri si la produsele pe oferta. De
asemenea lazile sunt utilizate la etalarea legumelor si afructelor.
Utilajele comerciale folosite de magazinul Auchan sunt: electro si moto
stivuitoarele,lizele,carucioarele, transpaletele manuale ± pentru manipularea
marfurilor; magazinul dispune de 80de case de marcat (servicii speciale - case speciale
pentru mai putin de 10 produse si case pentru pentru femei insarcinate si persoane
cu afectiuni locomotorii), aparatura pentru fabricarea painii, pentru felierea
mezelurilor si portionarea lor; 2 cantare pentru legume sifructe; verificatoare de
pret; carucioare adaptate si speciale.
Transportul intern ± miscarea marfurilor in interiorul magazinului
(manipularea marfurilor) se poate face manual, mecanic, automatizat ±
boxpaleti, carucioare, containere etc.
Transportul exterior al marfurilor este unul rutier, feroviar si maritim,
magazinul fiind aprovizionat in special de la furnizori autohtoni (un loc important il ocupa
micii frunizori), dar si de la furnizori europeni (Franta, Germania, Bulgaria, Spania
etc.).Fluxurile care sunt prevazute in tehnologia comerciala a hipermarketului
sunt celereferitoare la marfuri, personal si clienti, cu perioade de rotatie bine
determinate sau schimbaride ritm aleatoare. Etalarea marfurilor se face pe
verticala , pe gama sortimentala si sunt prezente pentru sustinerea vanzarii sau
lansarea de produse noi, produse actiuni de sampling si oferte des ezon. Gama de produse
a magazinului cuprinde un numar de peste 60000 de coduri, sortiment demarfuri
comercializat variat ce intampina toate solicitarile clientilor, un numar de 108
segmente de produse . Tot sortimentul cuprinde marfuri asortate, diverse game de
produse de referinta, familii de produse. Strategiile referitoare la produse sunt
variate bazate pt sortimentatie cu urmatoarele caracteristici: profunzimea,
amplitudinea (largimea) si coerenta (completarile vanzarii cu produse
complementare) si gradul de noutate. Personalul angajat are o pregatire
comerciala (echipa responsabila si de profesionisti,oameni cu putere de decizie)
experienta in domeniul vanzarii si selectat in functie de varsta,(strategie
orientata catre client, oferta de produse bine adaptata, numeroase oferte).
Lucratorii comerciali sunt persoane dinamice, cu initiativa, comunicative.
Vanzatorii sunt persoane comunicative, inteligente, cunosc foarte bine
caracteristicile produselor pe care le au in vedere.In cadrul Auchan se acorda o
atentie deosebita procesului de inovare si continua modernizare si optimizarea,
acest aspect fiind evidentiat prin remodelarea sistemului informatic de gestiune
Auchan Romania.
Posturile pe care angajatii sunt incadrati:
o asistent controlor gestiune centrala achizitii
o operator validare date - contabilitate furnizori
o responsabil importuri
o desenator tehnic
o consultant credit
o lucrator comercial
o operator case de marcat
o receptioner marfa
o vanzator in raioanele electronice si electrocasnice,
o bruta
o patiser
o cofetar macelar achizitor dulciuri
o sarate
o manager comercial
o decorator
o tehnician de intretinere,
o contabil junior
o agent monitorizare preturi

Magazinul dispune de urmatoarele raioane:


 Brutarie/Cofetarie
 Produse Congelate/Inghetata
 Lactate
 Branzeturi/Oua
 Produse Alimentare de Baza
 Produse De Vrac/Dulciuri
 Mic Dejun
 Legume/Fructe
 Pescarie
 Carmangerie
 Branzeturi, Mezeluri, Mancare Gatita cu Servire
 Conserve/Specialitati
 Snacks
 Bauturi Alcoolice
 Bauturi Racoritoare
 Cosmetice
 Lenjerie Femei
 Textile Femei
 Marochinarie, Accesorii
 Textile Barbati
 Incaltaminte
 Univers Bebelusi
 Textile Copii
 Menaj
 Covoare/Pilote
 Accesorii Sanitare
 Hrana Si Accesorii Animale
 Electronice si Vopsele
 Unelete Electrice/Auto
 Papetarie
 Carti
 Jucarii

Structura organizatorica reprezinta totalitatea persoanelor, a


compartimentelor de munca, a verigilor de productie si conceptie, modul in care
acestea sunt distribuite in timp si spatiu, precum si relatiile care se stabilesc intre
ele in vederea realizarii obiectivelor de baza ale intreprinderii.

Organigrama prezentata poarta denumirea de structura ierahic-liniara si


este primul tip de structura utilizata care isi are originea din sistemul de
conducere din armata. In cadrul ei se respecta cu strictete principiul unitatii de
conducere ( comanda), in sensul ca fiecare persoana este subordonata unui
singur sef.

Avantaje:

-autoritatea si responsabilitatea sunt bine definite;


-conducerea se poate realiza operativ prin dispozitii verbale;
-permite corelarea dispozitiilor privind diverse domenii de activitate ale
firmei;
-asigura o formare multilaterala a managerilor;

Dezavantaje:

-concentrarea tuturor problemelor ce privesc diverse domenii de activitate


in mana unei singure persoane conduce la luarea unei decizii mai putin
fundamentale in anumite domenii deoarece oricat de bine pregatit ar fi un
manager nu poate avea o competenta multilaterala;
-lipsesc legaturile intre executanti, majoritatea legaturilor fiind intre sefi si
subordonati.

Organigrama hypermarketului S.C. AUCHAN ROMANIA S.A. Drumul


Taberei este prezentata in figura 2.5.

Organismul de conducere al societatii este directorul de magazin caruia ii


este subordonat asistentul management. Fiecare departament are un rol
operational (de executie), de suport al activitatii de baza al companiei foarte bine
definit.
Directorul de magazin este capitanul unei echipe care, in fiecare zi,
desfasoara partide importante cu clientii. Acesta planifica fiecare actiune. Rolul
acestuia este de a cunoaste toate nevoile clientilor, de dezvoltare a imaginii
magazinului si de control a situatiei financiare a magazinului.

Asistent management-ul are functia de participare permanenta la


defasurarea activitatilor ce permit realizarea obiectivelor firmei.

Departamentul de resurse umane raspunde direct de prevenirea si


protectia personalului din subordine – instruirea si admiterea la locul de munca,
testarea anuala.

Seful raionului de protectie a muncii executa instructajul periodic si


reinstruirea dupa o absenta mai mare de 30 de zile. Acesta verifica respectarea
normelor de exploatare a utilajelor, spatiilor; incadrarea in programul de lucru;
normele HACCP, PSI, SSM, ISCIR

Departamentul de contabilitate asigura dotarea si organizarea locurilor de


munca, asigurarea cu materiale, materii prime sau semifabricate, ambalaje etc.

Gestionarul intocmeste si inainteaza ierarhic spre aprobare graficul de


mentenanta de prevenire/operasionalizare a utilajelor, echipamentelor si
accesoriilor din patrimoniul magazinului.

Seful de departament este cel care asigura instruirea si repartitia fortelor


si mijloacelor pentru interventii in situatii de urgenta si aduce la cunostinta
personalului decizii interne, proceduri, norme, legi.

Responsabilui HACCP intocmeste si inainteaza ierarhic spre aprobare


graficul de serviciu si controlul medical periodic, asigurand incadrarea in normele
de durata si sarcini de serviciu conform calificarilor si a fiselor posturilor,
procedurilor.

2.2.2. Analiza structurii functionale

Structura functionala reprezinta ansamblul cadrelor de conducere si


compartimentelor tehnice, economice, admininistrative, modul de construire si
grupare a acestora, precum si relatiile dintre ele, necesare desfasurarii
precesului de management si executie.

Aceasta consta din unitati sau grupuri departamentale identificate de


specialitate, cum ar fi: inginerie, dezvoltare, marketing, finante, vanzari sau
resurse umane care sunt constrolate de la nivelul superior de management.
Structura functionala difera de la o divizie sau o structura de produse care se
disting de obicei in unitatile sale de tipul de produs sau regiune geografica si
permite liderilor din fiecare unitate de control mai mult.
Pentru asigurarea functiei de aprovizionare in hypermarketul S.C.
AUCHAN ROMANIA S.A. Drumul Taberei, in cadrul organizatiei sunt stabilite
relatii precise intre principalele departamente (figuta 2.6.).

Diagrama cuprinde principalii actori implicati: aprovizionare, magazie,


contabilitate, furnizor, departament sef raion ,departament dispo, bayer.

Principalele activitati desfasurate in cadrul fiecarui departament in vederea


aprovizionarii cu marfuri sunt urmatoarele:
a) APROVIZIONAREA

Aprovizionarea cu marfuri a depozitului reprezinta operatia de identificare


si verificare cantitativa si calitativa a marfurilor, a materiilor prime si materialelor
ce se primesc in aceasta.

Receptia are drept obiectiv verificarea mai multor aspecte privind


calitatea, cantitatea, indeplinirea intocmai a contractului care reglementeaza
relatiile dintre furnizor si beneficiar si intre acestia si intreprinderea de transport.

Operatia de receptie asigura cantitativ si mai ales calitativ existenta in


intreprinderea comerciala, de alimentatie publica a tuturor valorilor necesare
pentru buna desfasurare a activitatilor complexe care se desfasoara aici.
a) CONTABILITATEA

In contabilitate dupa verificarea calitativa si cantitativa a produselor primite


de la furnizor, este primita factura care este trecuta in registrul de scadenta.
Figura 2.6. Diagrama aprovizionarii hypermarketului S.C. AUCHAN
ROMANIA S.A. Drumul Taberei
Daca se constata diferente de marfuri, se trimite spre contabilitate nota de
intare receptie si constatare de diferente, pentru inregistrarea in contabilitatea
sintetica si analitica. Aceasta se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.
Pe baza acestui centralizator se intocmeste nota contabila 1. pentru intrari
marfuri in gestiune.
b) FURNIZORI
Pentru a putea fi inregistrat in registru receptie marfa, furnizorul trebuie sa
aiba asupra lui urmatoarele documente: avizul de insotire, anexa la aviz,
documente suplimentare de insotire a marfii care confirma calitatea siguranta si
provenienta marfii ( ex. Certificate de conformitate, certificate de calitate,
adeverinte anexate la declaratia vamala a marfii, adeverinte la scrisoarea de
trasura, certificate veterinare, certificate de garantie).
c) DEPARTAMENT SEF RAION
Seful de raion are sarcina de a urmari evidenta stocurilor, la produsele pe
care le are in subordinea sa, pentru a constata necesarul de aprovizionare pe
care in cele din urma il transmite la departamentul disop pentru efectuarea
comenzi propriu-zise.
d) DEPARTAMENT DISPO
In cadrul acestui departament, necesarul de aprovizionare realizat de
seful de raion, este verificat si aprobat, pe baza caruia se intocmeste comanda
de aprovizionare.
e) BAYER
Acestia primesc comanda intocmita de departamentul dispo, in cadrul
magazinului S.C. AUCHAN ROMANIA S.A. Drumul Taberei, urmand sa o
trimita ulterior furnizorilor pentru a fi onorata.
Relatiile dintre departamente sunt bine stabilite si realizate pentru
asigurarea unei bune aprovizionari.

2.3. Analiza SWOT a activitatii desfasurate in cadrul

hypermarketului S.C. AUCHAN ROMANIA S.A. Drumul Taberei

Analiza SWOT este un cadru simplu pentru generarea de alternative


strategice de la o analiza a situatiei. Acesta este aplicabil, fie la nivel corporativ
sau la nivelul unitatii de afaceri si in mod frecvent apare in planurile de
marketing. In cadrul analizei SWOT sunt analizate punctele tari si slabe ale ale
unitatii respective, precum si opotunitatile si amenintarile aparute pe in derularea
activitatilor.

Puncte tari (strenghts):

 imaginea de marca;

 pozitia firmei pe piata europeana (leader de piata);


 gama diversificata de produse (alimentare si non-alimentare), ambele
cu contributie importanta la venituri;

 canale de distributie variate;

 departament de cercetare si dezvoltare foarte bun;

 S.C. AUCHAN ROMANIA S.A. Drumul Taberei reprezinta conceptul


de succes al hipermarketului cu autoservire intr-un spatiu mare de
vanzare cu amanuntul;

 autoritatea si responsabilitatea sunt bine definite;

 zona de galerie pozitionata in fata hipermarketului S.C. AUCHAN


ROMANIA S.A. Drumul Taberei ofera clientilor o serie de alternative la
cumparaturi, suplimentand in acest mod propriul nostru portofoliu de
produse. Acesta este de altfel motivul pentru care hipermarketurile S.C.
AUCHAN ROMANIA S.A. Drumul Taberei prezinta o atractivitate unica;

 tinerii beneficiaza de o pregatire profesionala bine fundamentata si


orientata catre viitor - pregatire care se adreseaza fie personalului care
lucreaza in head office, sau celor implicati in activitati de comert cu
amanuntul, de comercializare de alimente, fie vanzatorilor;

 se ofera cursuri de specializare atat pentru absolventii de liceu cat si


pentru cei cu studii superioare.

 S.C. AUCHAN ROMANIA S.A. Drumul Taberei a infiintat Scoala de


Succes, un departament menit sa furnizeze - pentru inceput, pentru
domeniile operational si cumparari - programe de training de cea mai
buna calitate, sustinute in exclusivitate de catre specialistii S.C. AUCHAN
ROMANIA S.A. Drumul Taberei;

 S.C. AUCHAN ROMANIA S.A. Drumul Taberei dispune de o gama


larga de produse, un sortiment variat, orientat catre familie la preturi
favorabile: calitate la preturi accesibile.

 segmentul alimentar reprezinta 75% din totalul vanzarilor S.C.


AUCHAN ROMANIA S.A. Drumul Taberei;

 S.C. AUCHAN ROMANIA S.A. Drumul Taberei reprezinta un


utilizator pe scara larga a ofertei locale de produse si creeaza intre de 300
- 350 de locuri de munca in fiecare magazin;

 mijloace de transport gratuite puse la dispozitia clientilor;


Puncte slabe (weaknesses):

 lipsa comunicarii interne, birocratia si managementul turbulent;

 lipsa unor activitati de marketing coerente si a promovarii marcii si


produselor proprii;

 profitabilitate redusa;

 lipsesc legaturile intre executanti, majoritatea legaturilor fiind intre sefi si


subordonati;

 concentrarea tuturor problemelor ce privesc diverse domenii de


activitate in mana unei singure persoane conduce la luarea unei decizii
mai putin fundamentale in anumite domenii deoarece oricat de bine
pregatit ar fi un manager nu poate avea o competenta multilaterala;

 numar redus de angajati si salarii mici;

 numar redus de personal printre raioane care sa ofere informatii


clientilor;

Oportunitati (opportunities):

 gama larga de produse si sortimente variate;

 globalizarea pietelor si dezvoltarea comertului pe plan local;

 dezvoltarea unei imagini de marca de moda;

 segmentul alimentar reprezinta 75% din totalul vanzarilor S.C.


AUCHAN ROMANIA S.A. Drumul Taberei;

 transport gratuit pentru clienti;

 galeria comerciala eleganta, ambientul placut, existenta spatiilor largi


de parcare, diversele servicii oferite clientilor fac din S.C. AUCHAN
ROMANIA S.A. Drumul Taberei un centru comercial de succes;

 publicitate permanenta;

 extinderea lantului in mai multe orase;

Amenintari (threats):

 numarul redus de personal;


 firma isi va concentrea atentia asupra unei publicitati permanente, in
conditiile in care economia romaneasca se afla intr-o stare de
incertitudine.

 prezenta altor hypermarket-uri in zona;

 intrarea concurentei (Carreafour si Real) pe piete speciale si


ocuparea niselor de piata;

 actiunile puternice de marketing si promovare ale concurentei pe


piata oamenilor cu venituri medii si ridicate.

Pentru imbunatatirea activitatii hypermarketului S.C. AUCHAN ROMANIA


S.A. Drumul Taberei, prin valorificarea punctelor tari si a oportunitatilor si
reducerea punctelor slabe si a amenintarilor se reomanda: dezvoltarea unei
imagini de marca, depasirea concurentei prin oferirea de noi oferte clientilor de
toate varstele, realizarea unor activitati de marketing mai coerente, precum si
promovarea marcii si a produselor proprii. Fiecare noua actiune indeplinita
conduce hypermarketul S.C. AUCHAN ROMANIA S.A. Drumul Taberei in
alegerea numarul 1 a consumatorilor.

Capitolul 3
Controlul calitatii loturilor de produse in cadrul supermarketului
S.C. AUCHAN ROMANIA S.A. Drumul Taberei

S.C. AUCHAN ROMANIA S.A. Drumul Taberei a intrat pe piata de retail din
Romania in martie 2006. Segmentul alimentar reprezinta 75% din totalul vanzarilor S.C.
AUCHAN ROMANIA S.A. Drumul Taberei (figura 3.1).

Figura. 3.1 Imagine din interiorul hypermarketului S.C. AUCHAN ROMANIA S.A.
Drumul Taberei
3.1 Organizarea activitatii de receptie a marfii in cadrul
hypermarketului S.C. AUCHAN ROMANIA S.A. Drumul Taberei

In cadrul acestui capitol va voi descrie cele mai importante aspecte care
influenteaza procesul de receptie al marfii.

Conform organigramei magazinelor S.C. AUCHAN ROMANIA S.A.


Drumul Taberei seful receptiei marfii este subordonat administrativ
directorului magazinului, seful receptiei marfii verifica indeplinirea de catre angajatii sai
a obligatiilor postului, in conformitate cu cerintele prezentelor instructiuni (anexa nr.1).
In cadrul departamentului de receptie marfa se deosebesc urmatoarele roluri si
responsabilitati:

Seful receptie marfa are urmatoarele responsabilitati:

 organizarea, conducerea si coordonarea intregii activitati de receptie marfa;

 intocmirea planificarii lunare pe schimburi si a concediilor/zilelor libere;

 urmarirea respectarii normelor de protectie a muncii si luarea masurilor de


prevenire a accidentelor de munca;

 urmarirea cu ajutorul adjunctilor de receptie a pastrarii integritatii, articolelor


receptionate, a prevenirii sustragerilor, distrugerilor sau deteriorarilor acestora;

 urmarirea activitatii operatorilor receptie marfa privind corectitudinea intocmirii


documentelor, a datelor inscrise pe aviz si prelucrarii acestora;

 verificarea zilnica a existentei documentelor de receptie din ziua anterioara de la


receptiile fresh (peste, congelate, carne, mezeluri, bakery, legume-fructe si
delicatese) – daca au fost predate persoanei responsabile cu arhivarea lor;

 rezolva corectiile solicitate de control facturi si cele constatate in primele 48 de


ore, dupa informarea si consultarea cu seful de raion si verificarea documentelor
de receptie;

 efectuarea corecta a retururilor si transferurilor (conform procedurilor interne


retur, transfer, perisabile);

 organizarea transportului de la si la depozitul S.C. AUCHAN ROMANIA S.A.


Drumul Taberei ;

 intocmirea si mentinerea evidentei documentelor de transport (Avizele de


expeditie);

 tinerea evidentei euro-paletilor primiti de la furnizori si returnarea acestora;


 aplicarea procedurii de receptie uz intern;

Seful de department are urmatoarele responsabilitati:

 clarificarea problemelor ce apar la livrarile furnizorilor. In caz de problem se ia legatura


cu Category Manageri din CENTRALA, dupa ce a fost consultat seful de raion;

 urmarirea comenzilor;

 controlarea prin sondaj a activitatii „Receptie marfa” si implicarea activa in rezolvarea


problemelor ce apar aici;

Operatorul receptie marfa are urmatoarele responsabilitati:

 utilizarea, in conformitate cu procedura, a sistemelor MMS si LMS;

 verificarea comenzii si datei de livrare in sistem;

 verificarea documentelor de insotire a marfii si emiterea NIR-ului;

 tiparirea foii de numarare din sistem si compararea ulterioara a datelor existente in ea


cu cele reale (inscrise de lucratorul receptie marfa in urma numararii);

 informarea sefului de receptie cu privire la eventualele diferente cantitative si calitative;

 aplicarea stampilelor pe aviz si returnarea acestuia catre furnizor;

 cunoasterea modului de activare a receptiilor inchise si verificarea documentelor;

 intocmirea avizului de insotire a marfii si operarea acestuia in sistem pe baza


formularului de retur primit de la seful de raion;

 cunoasterea modului de efectuare a operatiunilor: corectie la receptie, transfer, retur;

Lucratorul comercial de receptie a marfii are urmatoarele responsabilitati:

 executarea sarcinilor stabilite de seful receptie marfa sau adjuncti;

 executarea fizica a receptiei produselor conform procedurilor, descarcarea si paletarea


produselor inainte de receptie;

 folosirea scanner-elor pentru citirea codurilor EAN la fiecare receptie;

 participarea la activitatile de curatenie in depozitul receptie marfa, parcare, rampele de


descarcare si locurile special de depozitare;
 numararea marfii;

 urmarirea validarii actelor de catre operator si la indicatiile sefului receptie sau


adjunctului;

 paletarea si infolierea marfii pentru deposit;

 transferul marfii numarate in zona de depozitare sau in zona de vanzare;

 respectarea cu strictete a normelor de protectie a muncii si luarea masurilor de eliminare


a stricaciunilor deteriorarilor;

Atributiile fiecarui responsabil sunt bine definite astfel incat sa se realizeze toate

obiectivele hxpermarketului S.C. AUCHAN ROMANIA S.A. Drumul Taberei.

3.1.1 Puncte receptie a marfii in cadrul hypermarketului S.C. AUCHAN


ROMANIA S.A. Drumul Taberei

In cadrul magazinului S.C. AUCHAN ROMANIA S.A. Drumul Taberei,- exista


6 puncte de receptie, fiecaruia fiindu-i alocat un calculator:

1) Receptie legume – fructe, delicatese, congelate

2) Receptie carne

3) Receptie peste

4) Receptie bakerz

5) Receptie mezeluri

6) Receptie mare/general.

3.1.2 Spatiul de desfasuare a activitatii receptiei marfii in cadrul hypermarketului


S.C. AUCHAN ROMANIA S.A. Drumul Taberei

Desfasurarea activitatii receptiei marfii se realizeaza in diferite spatii si necesita


respectarea anumitor norme (anexa nr 3).

I. Rampa de receptie

Destinatia principala a rampei este receptia marfii. Dupa receptie marfa este
transferata in zona de depozitare sau in sala de comercializare, rampa fiind eliberata
pentru receptia unei noi livrari. De asemenea, pe rampa se realizeaza inlaturarea
ambalajelor inutile si a deseurilor accumulate in cursul procesului de receptie a marfii.
Numai angajatii receptiei marfii, angajatii de la paza si reprezentantii furnizorului
pot intra in zona rampei. Acestia din urma au acces in zona rampei si in depozitul
receptiei marfa pana la linia de restrictie si numai dup ace au predate avizul de insotire a
marfii si au primit ecusonul cu numarul de ordine la descarcare. Accesul altor personae
pe rampa este strict interzisa.

Ca exceptie se pot afla pe rampa, in cazuri special, urmatorii angajati S.C.


AUCHAN ROMANIA S.A. Drumul Taberei :

 angajatii responsabili pentru transferul marfii si evacuarea deseurilor;

 angajatii care executa instructiuni special ale conducerii;

 angajatii care participa la efectuarea receptiei conform principiului


„verificarii duble”.

II. Orele lucratoarte ale receptiei marfii

Orele lucratoare trebuie sa fie indicate pe aviziere diferite, amplasate in zonele de


receptie ale avizelor de insotire de la furnizori, precum si in apropierea rampelor, acolo
unde se realizeaza receptia produselor.

III. Organizarea schimburilor de lucru

Seful echipei de receptie marfa are obligatia sa organizeze rotatia personalului


astfel incat sa evite posibilitatea dezvoltarii de reltii personale intre furnizori si
receptionerii marfii. Este strict interzisa dezvoltarea de relatii intre receptioneri si anumiti
furnizori.

IV. Iesiri de siguranta

Caile de acces la iesirile de siguranta din cadrul sectiunii de receptie marfa trebuie
sa fie intotdeauna libere (inclusive de zapada in timpul iernii). Seful echipei de receptie
marfa este responsabil pentru verificarea starii iesirilor de siguranta.

V. Prelucrarea ambalajelor si a deseurilor din hartie

Zona rampei trebuie sa fie mentinuta permanent in stare de curatenie si sa fie


eliberata la timp de hartiile folosite, de ambalajele din carton si de alte deseuri care apar
in cursul procesului de receptie a marfii.

Anterior aruncarii, hartia folosita si ambalajele trebuie sa fie desfacute si trebuie


sa se verifice prezenta unor obiecte in pachete.
Seful echipei de receptie marfa organizeaza periodic verificarea ambalajelor
evacuate, astfel incat sa fie posibila asigurarea unui nivel optim de control. Anterior
presarii, deseurile vor fi prezentate pentru verificarea angajatilor serviciului de paza.

3.1.3. Pregatirea pentru receptia marfii

In fiecare dimineata, seful receptiei marfii este obligat sa printeze toate comenzile
pe care trebuie sa le primeasca in ziua respectiva (table 3.1). In cazul in care furnizorul nu
se prezinta in ziua in care a fost programat, comanda ramane activa in system. Dupa 10
zile sau 14 zile ele vor fi sterse manual de catre departamentul Dispo.

Tabel 3.1 Extras comanda marfa pentru furnizori

In momentul sosirii in magazinul S.C. AUCHAN ROMANIA S.A.


Drumul Taberei furnizorul trebuie sa se prezinte la receptie marfa pentru a fi
inregistrat in Registrul Receptiei Marfa si sa aiba in posesia lui urmatoarele
documente: avizul de insotire (in doua exemplare), anexa la aviz/copia dupa
facture furnizorului cu indicarea tarii de provenienta pentru produsele de import,
documente suplimentare de insotire a marfii care confirm calitatea, siguranta si
provenienta marfii. Este interzisa primirea facturilor originale de la furnizori de
catre receptia marfii.

In cazul in care furnizorul livreaza mai multe comenzi in acelasi timp cu un


singur aviz de insotire, livrarea trebuie sa fie refuzata la receptie. Pentru fiecare
comanda trebuie prezentat un aviz de insotire diferit.

In cazul in care comanda pentru produsele livrate de catre furnizor


lipseste din system, este necesra informarea sefului de raion si a sefului de
department pentru a decide asupra primirii sau refuyului receptiei marfii
necomandate.

Documentele suplimentare sunt verificate inainte de generarea in MMS


(METRO Merchandising System) a receptiei, in cazul in care acestea nu sunt
corecte sau lipsesc, receptia trebuie refuzata.
Dupa verificarea documentelor de insotire a marfii se vor tipari listele de
numarare care se emit in 2 exemplare: unul, fara cantitati, este folosit pentru
numararea produselor de rampa de catre lucratorul receptiei marfii, celalalt
exemplar fiind transmis serviciului de paza.

Specimenele de semnatura ale angajatilor echipei de receptie marfa


trebuie sa fie prezentate intr-un loc la vedre in biroul receptie marfa.

3.1.4. Verificarea marfii la receptie

In momentul receptiei, lucratorul comercial trebuie sa verifice: cantitatea


produsului, articolul si codul EAN. Verificarea marfii la receptie trebuie sa asigure
receptia marfii de calitate corespunzatoare si respectarea cantitatilor indicate in
avizul de insotire.

In functie de furnizor si gama de produse, verificarea marfii la receptie


este efectuata la nivelul unitatilor de transport prin verificarea prin sondaj a
articolelor (verificarea generala) sau prin verificarea fiecarei unitati de marfa
receptionata(verificarea amanuntita). La receptie se disting:

 verificarea operationala – este realizata intotdeauna in prezenta


furnizorului sau a reprezentantului acestuia;

 verificarea amanata – este intotdeauna realizata la nivelul articolelor


si in

lipsa reprezentantului furnizorului;

Schemele bloc ale procesului de receptie a marfii din livrarile directe si de


la platform logistic sunt prezentate in tabelul 3.2.

Tabelul 3.2. Scheme bloc ale procesului de receptie a marfurilor in cadrul hypermrketului S.C.
AUCHAN ROMANIA S.A. Drumul Taberei
Operatorul receptie marfa verifica/compara Lista de numarare cu avizul de
insotire doar dupa ce aceasta a fost verificata si contrasemnata de catre seful
sau adjunctul receptie marfa.

Marfa receptionata, care trebuie raturnata si nu este luata inapoi in termen


de 20 de zile este distrusa cu acordul Categorz Manager-ului pe baza de process
verbal de distrugere

In momentul receptiei produselor alimentare se efectueaza verificarea


generala a marfii. Exceptiile sunt reprezentate de fzrnizorii cu probleme, furnizorii
noi in decursul primelor trei luni de colaborare si furnizorii categoriilor de produse
alimentare proaspete. Pentru aceste categorii de furnizori este obligatorie
efectuarea verificarii amanuntite. Listele cu furnizorii cu probleme sunt stabilite
pentru fiecare magazin, conform datelor statistice de receptie a marfii, a
corectiilor de receptie si a corectiilor de stoc. Toti furnizorii cu probleme trebuie
inclusi intr-o lista ce trebuie aprobata de catre directorul de magazin si care
trebuie revizuita periodic.

In momentul realizarii receptiei produselor nealimentare, este obligatorie


efectuarea verificarii amanuntite.

Verificarea generala a marfii este realizata de lucratorul comercial care


este obligat sa verifice marfa livrata pe baza foii de numarare, in prezenta
reprezentantului furnizorului si a agentului firmei de paza. In cursul verificarii
generale, pentru fiecare articol se va verifica:

 conformitatea numarului articolului si a denumirii produselor furnizate


efectiv cu cele comandate;

 conformitatea numarului de ambalaje livrate cu produsele specificate


in avizul de insotire. In cursul receptiei generale, produsele sunt sunt
receptionate conform numarului de ambalaje livrate, iar prin sondaj se
verifica daca ambalajul de transport corespunde specificatiilor
referitoare la continutul acestuia indicate in avizul de insosire;

 daca codul de bare poate fi citit cu ajutorul scanner-ului manual pentru


produsele livrate cu codul de bare original al furnizorului (verificare prin
sondaj);

 aspectul exterior al ambalajelor de transport;

 daca ambalajele cu produse livrate sunt complete;

 termenul de valabilitate ale produselor alimentare (verificare prin


sondaj);
 Prezenta pe produs a informatiilor in limba romana pentru consumatori
(verificare prin sondaj);

 aspectul exterior al produsului din ambalaj (verificare prin sondaj);

 prezenta si integralitatea timbrelor de accizare speciale si regionale, in


cazul produselor pentru care se percep accize (verificare prin sondaj);

In cursul verificarii, receptionerul trebuie sa bifeze punctele verificate pe


foaia de numarare si sa indice cu exactitate in dreptul fiecarei pozitii cantitatea de
bucati, continutul si cantitatea totala de marfa.

Spre deosebire de verificarea generala a marfii, in cursul verificarii


amanuntite a maarfii sunt verificate in plus:

 integralitatea si calitatea marfii livrate;

 integralitatea codurilor de bare;

 termneul de valabilitate;

 cantitatea de produse efectiv livrate pentru fiecare pozitie de produs

 existenta unor instructiuni de utilizare pentru produsele electrocasnice;

 prezenta unor certificate de garantie;

 data imbutelierii.

Incheierea verificarii amanuntite se face de catre receptioner care trrebuie


sa semneze si sa specifice numele pe foaia de numarare pe care a efectuat
numararea produselor. Operatorul va introduce modificarile in sistem , in coloana
rezultatelor receptiei, dupa ce foaia de numarare a fost constrasemnata de catre
seful echipei de receptie (Anexa nr.4).

3.1.5. Incheierea receptiei

Introducerea datelor referitoare la receptia marfii este realizata de catre


operatorul receptiei marfa. Operatorul verifica lista de numarare impreuna cu
avizul de insotire marfa si introduce in sistem cantitatea confirmata pe lista de
numarare.

In cazul in care exista diferente intre avizul de insotire si lista de


numarare, operatorul aplica pe aviz stampila Cantitate modificata (figura 2):
Figura 3.2. Specimenul stampilei „Cantitate modificata”

Pentru marfa de import trebuie introduse in sistem numerele „Declaratiei


vamale de transport” si tara de provenienta a marfii pentru fiecare pozitie.
Introducerea tarii de provenienta a marfii si numarul „Declaratiei vamale de
transport” vor fi activate dupa indicarea semnului de aprobare.

Ulterior salvarii receptiei, sistemul va tipari automat formularul de


confirmare a receptiei „Primire Document”. In cazul in care, in procesul de
numarare, au fost descoperite diferente intre cantitatile specificate in avizele de
insotire si cantitatile efectiv livrate, atunci informatiile referitoare la diferentele
descoperite vor fi tiparite in „Cantitate Dif. Document”. In functie de tipul
verificarii, operatorul se va semna pe foaia de numarare in campul
corespunzator, indicand numele complet si data.

In momentul incheierii verificarilor operationale, angajatul receptiei marfii


va aplica stampila pe ambele exemplare ale avizului de insotire, va trece data si
ora incheierii prelucrarii comenzii. Lucratorul receptiei marfii si seful sau adjunctul
sef al receptiei marfii prezenti la receptia marfii trebuie sa semneze pe stampila.
Stampilele vor fi pastrate sub cheie de catre seful receptiei marfii. Stampilele vor
fi numerotate pentru fiecare rampa de receptie.

Aceasta se aplica pentru urmatoarele documente:

 Documente de transport ale furnizorilor;

 Procesele – verbale pentru euro paleti;

 Confirmarea diferentelor cantitative in urma livrarilor prin curieri;

 AWB-urile care confirma primirea coletelor prin curieri;


Pe procesul-verbal eliberat in cazul primirii/predarii de paleti va fi aplicata
stampila „Euro-paleti” si va fi indicat numarul de paleti primiti si numarul de paleti
returnati furnizorului (figura 3.4).

Toate receptiile trebuie sa fie inchise in cursul zilei in care au fost primite.
Exceptie fac receptiile nevalidate.

3.1.6. Prelucrarea diferentelor la receptia marfii

In cazurile enumerate mai jos, receptia produselor poate fi refuzata de


catre lucratorul receptiei marfii, iar produsele vor fi returnate la furnizor:

 termenul de livrare este depasit;

 produsele livrate nu au fost introduse in sistem;

 marfa este deteriorata/de calitate necorespunzatoare;

 peste eticheta originala cu termenul de valabilitate a fost lipita o


alta eticheta cu datele modificate;

 produsele din comanda erau destinate altui magazin sau nu


corespund comenzii initiale;

 ambalajul produsului nu corespunde cu ambalajul unitatii S.C.


AUCHAN ROMANIA S.A. Drumul Taberei,- introdus in sistem;

 lipsesc informatiile in limba romana pentru consumatori;

 lipseste certificatul de garantie(daca este cazul);

 marfa nu este acompaniata de documentele de insotire


suplimentare care sunt obligatorii pentru grupul de marfa respectiv;

 in cazul marfii din import, pe avizul de insotire sau pe anexele


acestuia nu este indicat numarul „declaratiei vamale” pentru transportul de marfa
si tara de provenienta;

 timbrul de accizare nu este lipit, este deteriorat sau s-a dezlipit de


pe produs sau avizul de insotire;

 marfa nu este livrata pe euro-paleti, iar furnizorul refuza sa


reincarce marfa pe paletii furnizati de magazin;
 avizul de livrare nu este completat corespunzator;

 lipsesc etichetele cu codurile de bare de pe produs;

 in locul marfii comandate a fost livrata marfa asemanatoare.

In situatia in care la receptia marfii se constata o diferenta calitativa intre


cantitatea comandata si cea livrata de furnizor sau deteriorari ale ambalajelor,
lotul este respins, aplicanduse stampila „Diferenta cantitativa” (figura 3.5).

Seful de receptie a marfii poate lua decizia de a receptiona marfa in cazul


in care:

 pe avizul de insotire nu sunt indicate: numarul magzinului S.C.


AUCHAN ROMANIA S.A. Drumul Taberei,- , numarul comenzii S.C. AUCHAN
ROMANIA S.A. Drumul Taberei,- , numarul furnizorului S.C. AUCHAN
ROMANIA S.A. Drumul Taberei,- sau numarul articolului S.C. AUCHAN
ROMANIA S.A. Drumul Taberei;

 codul de bare al articolului de la furnizor nu poate fi citit (produsele


nu sunt receptionate de obicei, dar daca se livreaza o cantitate mica de produse,
atunci este posibila tiparirea unor coduri de bare interne).

Seful de raion poate lua decizia de a receptiona marfa in cazul in care:

 comanda de marfa lipseste din sitem;

 este livrata o cantitate mai mare de produse decat cea comandata;

 este livrata o cantitate cu 50% mai mica decat cea comandata;

 o treime din termenul de garantie a expirat deja, in cazul marfii


livrate;

Figura 3.5. Specimen stampila „Diferenta cantitate”


3.7. Particularitatile receptiei diferitelor grupuri de marfa

In cazul produselor fresh se efectueaza intotdeauna verificarea


operationala exacta in prezenta furnizorului, sefii de raion produse fresh sunt
responsabili pentru calitatea si cantitatile intregii marfi receptionate in cadrul
echipelor pe care le conduc. Informatiile referitoare la cantitatile de produse,
primate de departamentele de produse fresh, trebuie introduce in system exact in
ziua receptiei lor efective.

Receptia produselor fresh care pot fi cantarite trebuie sa fie intotdeauna


efectuata conform principiului „verificarii duble”: operatorul receptiei marfii va
efectua receptia conform criteriilor de cantitate, iar seful de raion respectiv va
efectua receptia conform criteriilor de calitate. In momentul receptiei, toata marfa
care poate fi cantarita trenuie sa fie cantarita in mod obligatoriu. In momentul
cantaririi produsului se va stabili greutatea neta a acestuia fara palet, cutii si alte
ambalaje. Greutatea respectiva va fi comparata cu informatiile mentionate in
avizul de insotire.

In momentul receptiei produselor congelate, printre alte criterii de calitate,


vor fi verificate:

 starea ambalajului produsului;

 temperatura produsului;

 termenele de valabilitate ale produsului;

 starea si nivelul de congelare a produselor din camionul frigorific


imediat dupa deschiderea acestuia.

Dupa incheierea receptiei, angajatii trebuie sa transporte produsele


imediat in camera frigorifica.

Imediat dupa receptie, carnea si mezelurile, vor fi transportate in camera


frigorifica sau vor fi expuse in vitrinele frigorifice. Procedura respectiva este
efectuata in prezenta sefului de echipa care va verifica ambalajul produselor,
calitatea si termenul de valabilitate, temperatura si greutatea. Produsele
ambalate in vid trebuie sa fie manipulate cu foarte mare atentie pentru a nu
deteriora ambalajul. In cazul in care in momentul receptiei este descoperita
mucegairea sau deteriorarea ambalajului in vid la mezeluri, marfa nu se
receptioneaza.

Receptia produselor conform criteriilor de calitate trebuie sa fie


intotdeauna efectuata in prezenta sefului de raion respectiv. Produsele de
calitate indoielnica trenuie returnate imediat furnizorului.
Receptia produselor de uz intern este urmarita de catre gestionarul
magazinului, produsele find receptionate prin receptia generala. Procedura de
receptie a produselor de uz intern este identica cu orice alt tip de produse cu
diferenta ca responsabil pentru receptinarea lor este gestionarul magazinului.

Documentele pentru uz intern sunt receptionate, semnate si transmise de


catre seful departamntului administrativ la cemtrala, departamentul Control
Facturi.

In momentul receptiei produselor de uz intern, gestionarul trebuie sa


inregistreze in „Registrul pentru receptii marfa uz intern”, urmatoarele informatii:

 numarul avizului de insotire de la furnizor;

 denumirea furnizorului;

 descrierea marfii;

 departamentul destinatar;

 numele expeditorului.

Dupa completareaa Registrului pentru receptie marfa uz intern, lotul


respectiv este predat sefilor de raioane.

3.1.8. Etichetarea produselor

Codurile de bare de pe produsele livrate trebuie sa fie verificate in


vederea stabilirii posibilitatii de citire a acestora. Este obligatoriu ca toate codurile
de bare ale articolelor receptionate sa fie citite prin intermediul scanner-lor
manual, chiar din momentul.

Dupa receptie, anumite produse trebuie etichetate ulterior cu codurile de


bare interne ale S.C. AUCHAN ROMANIA S.A. Drumul Taberei. In cauzul in
care in system nu au fost introduce codurile de bare ale articolului pentru articolul
respective, atunci cantitate necesara de etichete va fi tiparita pe baza de
formular.

In cazul in care dupa receptia marfii si etichetarea acesteia, numarul de


etichete tiparite este insufficient sau , din contra, au ramas etichete neutilizate,
este necesara informarea sefului de receptie a marfii care va verifica originea
acestei diferente.

Etichetele tiparite trebuie lipite de produse cel tarziu in ziua urmatoare a


receptiei marfii. Acestea vor fi lipe pe produse numai in zona de recetie marfa.
3.1.9. Proceduri finale ale procesului de receptie a marfii

In momentul incheierii introducerii receptiilor, operatorul de la receptie va


arhiva zilnic intr-un biblioraft urmatoarele documente: originalul avizului de
insotire al furnizorului, lista de numarare tiparita, documentele referitoare la
diferentele cantitative. Documentele vor fi sortate in ordinea NIR-ului.

3.1.10. Corectii la receptii

Necesitatea efectuarii corectiilor la receptie apare in cazul in care sunt


descoperite erori de introducere a articolelor ulterior inchiderii receptiei. Corectiile
la receptie se pot face direct din magazine in 48 de ore de la inchiderea receptiei.
Sistemul nu permite mai mult de o corectie pe zi pentru articolele vizate.

Exista doua tipuri de corectii:

 Corectiile receptiei marfa sunt utilizate in cazul in care data de


receptie a marfii pentru care se efectueaza corectia este anterioara inchiderii de
an. Introducerea acestor corectii actualizeaza stocul de marfa din system din
data efectuarii corectiei. Utilizarea acestui tip de corectie pentru perioadele in
care s-a realizat deja inchiderea de an si/sau inventarierea anuala nu este
permisa deoarece datele de inventariere anuala si cele referitoare la stocul de
marfa pentru inchiderea de an sunt indicatori importanti si invariabili. Schema din
figura 2.6. prezinta toate variantele posibile de utilizare a corectiilor receptiei
marfii, sagetile indica moementele de receptie a marfii, iar patratele momentele
introducerii corectiilor receptiei marfii.

Figura 2.6. Variante posibile de utilizare a corectiei receptiei marfii

 Corectia vizata este utilizata in cazurile in care inchiderea de an sau inventarierea


anuala se intercaleaza cu perioada dintre data receptiei marfii si data introducerii corectiilor de receptie.
Respectivul tip de corectie modifica informatiile referitoare la receptie (cu scopul de a facilita transmiterea
unor informatii corecte departamentului Control Facturi pentru calculearea sumei de plata cuvenita
furnizorilor) fara a actualize, in aceste conditii, nivelul current al stocului marfa reyultat in urma inventarierii
anuale sau al inchiderii de an. Graficul de mai jos prezinta toate variantele posibile de utilizare a corectiei
vizate. Sagetile indica momentele receptiei de produse, iar patratele momentele introducerii corectiei vizate.
Figura 3.7. Corectii vizate la incheierea anului sau la
inventarierea anuala

Utilizarea uneia dintre cele doua corectii va ajuta la inchiderea receptiei.

Concluzie

Consumatorul actual este din ce in ce mai dispus sa renunte la stocari


riscante de produse alimentare putin prelucrate, vandute in stare neambalata sau
precar ambalata, preferand sorto-tipodimensiuni cat mai inalt prelucrate, de mic
gramaj, cat mai stabile si cat mai convingator garantate.

In acest sens, strategia agentilor economici din industria alimentara


trebuie sa vizeze accesul cat mai larg al populatiei la o gama sortimentala mare
de produse prelucrate, fapt care determina un raport judicios intre grupele de
alimente si clasele calitative, reducerea masei pe o unitate de produs preambalat
vandabil, echilibrarea si cresterea valorii nutritive a alimentelor, o stabilitate cat
mai inalta a produselor puse in circulatie, printr-o garantare a calitatii si inocuitatii
la nivelul exigentelor moderne impuse de protectia consumatorului.

Asadar, atat producatorul agricol, cat si producatorul de alimente


prelucrate, distribuitorul si comerciantul cu amanuntul trebuie sa-si conjuge
eforturile in adecvarea ofertei de produse alimentare in cadrul unei economii
eficiente si moderne.

In cvasitotalitatea situatiilor, produsul care face obiectul fabricatiei sau al


comercializarii nu este singular. El se incadreaza intr-o anumita gama de
produse, inrudite prin destinatia lor comuna in consum si prin caracteristicile
esentiale similare referitoare la materia prima din care sunt obtinute , la
tehnologia de fabricatie. In sfera distributiei se utilizeaza larg termenul
de gama sortimentala, definita prin ansamblul marfurilor si modul lor de asociere,
folosind un reper comun de sistematica.

Dimensiunile gamei sortimentale permit aprecieri comparative intre firme


ce realizeaza acelasi produs si servesc, totodata, drept puncte de reper pentru
formularea strategiilor de produs.

Descoperirea de materii prime noi, de noi tehnologii si chiar de noi utilitati,


au dus la o expansiune continua a sortimentului de marfuri, fapt care a
determinat si incercari continue de clasificare a acestora.

Controlul calitatii trebuie sa fie prezent in etapele premergatoare


proceselor de fabricatie, in timpul acesteia la controlul produselor finite si livrarea
acestora, fiind necesara totodata urmarirea comportarii in exploatarea acestora.

De modul cum este organizat controlul activitatii agentului economic


depinde in mod direct si nemijlocit cresterea rentabilitatii si valorificarea
superioara a materiilor prime, asigurarea unei eficiente sporite din punct de
vedere al tuturor indicatorilor utilizati si realizati.

Societatii moderne ii este specifica competitia pentru calitate. Acest fapt


este determinat de revolutia tehnico-stiintifica contemporana, care imprima
activitatii economice o desfasurare dinamica si face posibil un progres rapid in
toate ramurile productiei materiale.

De calitatea produselor depinde in mare masura satisfacerea nevoilor tot


mai variate si mai complexe ale economiei unui stat, competitivitatea pe pietele
externe si cresterea nivelului de trai al populatiei.

Hypermarketul S.C. AUCHAN ROMANIA S.A. Drumul Taberei asupra


caruia am realizat acest proiect se regaseste pe Soseaua Mangaliei, nr. 195 A.
Conceptul de success al Hypermarketului S.C. AUCHAN ROMANIA S.A.
Drumul Taberei este autoservirea intr-un spatiu mare de vanzare cu amanuntul.

Firma are o conceptie de marketing bazata pe comert, considerand ca


potentialii clienti doresc produse de calitate si cele mai bune preturi, dorind pe
termen lung, fidelizarea clientelei, extinderea in marile orase ale tarii si
acapararea unei cote de piata cat mai mari.

Pornind de la conceptia de marketing se pleaca de la piata, iar


concentrarile vor fi nevoile consumatorilor, mijlocul fiind intreaga activitate de
marketing , scopul fiind maximizarea profitului si in acelasi timp, satisfacerea
consumatorilor.
Obiectivul fundamental il reprezinta satisfacerea clientilor, atat privind
produsele puse in vanzare, cat si serviciile oferite de angajati.

Axandu-se pe strategia de dezvoltare, se doreste fidelizarea clientilor, atat


datorita calitatii produselor si serviciilor, cat si prin programe promotionale.

Firma isi va concentra atentia asupra unei publicitati permanente, in


conditiile in care economia romaneasca se afla intr-o stare de incertitudine.

Bibliografie

 Atanase, O., „Managementul calitatii si protectia consumatorilor”, vol. 1,

ASE Bucuresti, 1997.

 Calitatea- factor determinant al competitivitatii produselor alimentare in rev.


„Economia” seria Comert nr.1 1998, ASE Bucuresti.

 Desing , Eticheta si etichetarea moderna a marfurilor alimentare in Marketing-


Desing, nr.4, 1983

 Editura Dacia , Bazele tehnologiei si merceologiei, Cluj –Napoca, 2000;

 I. Diaconescu, Bazele merceologiei, 2002

 Marcarea ambalajelor cu codul de bare EAN, in revista „Standardizarea”, nr. 5


1993

 Universitatea Crestina 'Dimitrie Cantemir', Merceologia produselor de


alimentatie publica, Bucuresti, 1996;

 PROCOPIE R., Modalitati si tehnici de asigurare a calitatii marfurilor


alimentare in comertul international, referat de doctorat, Catedra de Merceologie si
Managementul Calitatii, ASE Bucuresti, 1996 .

 ROMAN I., Controlul calitatii produselor, Editura Didactica si Pedagogica,


Bucuresti, 1988,

 Universitatea Independenta 'Dimitrie Cantemir', Bazele merceologiei, , Bucuresti,


1996.
ANEXE

Anexa nr.1 Receptia marfii in cadrul hypermarketului S.C. AUCHAN ROMANIA S.A.
Drumul Taberei
Anexa nr.2. Diagrama receptiei livrarilor directe

Anexa nr.3 Document privind returul/refuzul de marfa (articole neintroduse in sistem)-


specimen
Document privind returul/refuzul de marfa

(articole neintroduse in sistem)- specimen


Anexa nr.4 Document privind diferentele cantitative – versiune manuala (specimen)
Anexa nr. 5 Flowchart-ul
S.C. AUCHAN ROMANIA S.A.

S.C. AUCHAN ROMANIA S.A.

S.C. AUCHAN ROMANIA S.A.

S.C. AUCHAN ROMANIA S.A.

S.C. AUCHAN ROMANIA S.A.

Diagrama S.C. AUCHAN


ROMANIA S.A. Drumul
Taberei