Sunteți pe pagina 1din 21

INGRIJIREA PACIENTILOR CU AFECTIUNI INFECTO-CONTAGIOASE

NOTIUNI DE EPIDEMIOLOGIE A INFECTIILOR

SPORADICITATEA - Aparitia unui numar redus de imbolnaviri in populatie, necorelate in timp si


spatiu.

EPIDEMIA - Izbucnirea aceleiasi boli la un numar mai mare de persoane dintr-o regiune ,si care au cel
putin la inceput, o sursa comuna de infectie.
Boli cu mare contagiozitate : gripa,varicela, tusea convulsive , hepatita , dizenteria.

ENDEMIA - Acea situatie particulara in care o boala se afla in mod permanent in anumite teritori
(scarlatina,Tusea convulsiva, hepatita,dizenteria), limitare in spatiu, nelimitare in timp.

PANDEMIA - Boala infectioasa care se extinde pe un teritoriu foarte mare (tara,continent,toata lumea
– de ex. : Gripa,holera), intr-o perioada de timp.

Dupa calea de transmitere epidemiile pot fi:


- hidrice
- alimentare
- prin vectori
- de contact(de ex boli transmise pe cale sexuala)

Notiuni de epidemiologie a infectiilor sunt:

MORBIDITATE - numarul de imbolnaviri noi la un numar dat de locuitori (10 000, 100 000)

INCIDENTA - numarul de imbolnaviri noiintr-o perioada data de timp.

PREVALENTA - numar de infectii la un moment dat intr-o colectivitate.

MORTALITATEA - numarul deceselor printr-o anumita infectie raportata la un anumit numar de


locuitori.

LETALITATE - numarul de decese raportat la numarul de persoane infectate

INDEX DE MANIFESTARE - numarul de boli clinic aparente raportat la numarul total de persoane
infectate.

FACTORI EPIDEMIOLOGICI PRINCIPALI

Factorii epidemiologici principali sunt: 1. Sursa de infectie


2. Calea de transmitere
3. Masa receptiva

1. SURSA DE INFECTIE

O reprezinta:
a) omulbolnav, convalescent, purtator cronic, purtator sanatos facandu-se prin :
-secretii nazo-faringiene si sputa(in scarlatina,difterie,tuse convulsiva,rujeola )
-varsaturi
-materii fecale( hepatite de tip A si E, febra tifoida,dizenterie)
- urina(febra tifoida)
- secretii genitale,lichid seminal(boli
venerice,SIDA) -sange(hepatita virala B,C si D,
SIDA, malaria) -secretii purulente(piodermite)
b) animalele pot elimina germenii prin:
-dejectii (salmonella)
- urina (leptospire)
- saliva
- lapte (BK, unii streptococci si stafilococi)
- sange
- carne
- piele
c) altele :
- solul (fungi sau sporii bacteriilor anaerobe- tetanic,botulinic)
- apa (contaminata de materiile fecale ale omului sau animalelor)

2. CALEA DE TRANSMITERE

In bolile infectioase este de doua feluri:


a) directa
b) Indirecta

b) Transmiterea directa se poate produce prin contact nemijlocit intre persoana receptiva si
eliminatorul de germeni , sau prin contact direct cu produsul infectios ( infectii produse
prin sange – SIDA, HBV)
Prin atingere ,sarut ,picaturile Pflügge,contact sexual.

c) Transmiterea indirecta se poate produce prin intermediul unor elemente din mediul
extern (apa,aer,sol,alimente,obiecte) ,sau prin agentii vectori
(muste,gandaci,purici,paduchi,tantari,capuse).
Vectorii pot fi : - mecanici -ex:mustele care transporta agentii infectiosi dintr-un loc in
altul .
-biologici -ex:artopodele ingera agentul infectios in timp ce sug
sangele persoanei infectate(tantarul anofel transmite malaria) gazduind o parte a
ciclului evolutiv al acestuia si transmitandu-l prin intepatura altei persoane.
Calea de transmitere a fost folosita drept criteriu pentru clasificarea bolilor contagioase astfel:
- boli transmise prin contact direct
- boli aerogene
- boli digestive
- boli transmise prin vectori

3. MASA RECEPTIVA

Prin masa receptiva se intelege totalitatea persoanelor dintr-o colectivitate care nu prezinta
imunitate fata de o anumita boala infectioasa. O boala nu poate sa apara decat la receptivi.
Opusul receptivitatii este starea de rezistenta fata de imbolnavire. Aceasta rezistenta este naturala
sau artificiala (prin imunizari). Aceasta ne arata importanta practica pe care o prezinta mijloacele
de combatere a bolilor contagioase prin imunizarea populatiei,adica modificarea artificiala a starii
imunologice.
Imunitatea (lat immunis=scutit,aparat,privilegiat) = consta in apararea individului contra
substantelor non self (straine organismului)
Imunitatea este de doua feluri:
-imunitate umorala – este reprezentatadefactori care actioneaza asupra microbilor aflati in
stare libera, si se realizeaza prin intermediul plasmocitelor.

-imunitate celulara – reprezentata de factori ce blocheaza microorganismele patrunse


intracelular si realizata de limfocite.
Dupa modul de dobandire imunitatea organismului poate fi:
-imunitate congenitala (prin nastere)
-imunitate dobandita – care poate fi:
- naturala( ca urmare a unei imbolnaviri)
- artificiala care poate fi:
- activa =prin vaccinare org isi creeaza anticorpi
-pasiva =prin seroterapie-seruri ce contin anticorpi perfomanti

Bolile infectioase au o evolutie clinica ciclica:


 -perioada de incubatie=intervalul de timp din momentul patrunderii germenului in organism,
pana la aparitia primelor semene.
 -perioada de debut =apar primele semene.
 -perioada de stare=de desfasurare a intregii simptomatologii a bolii.
 -perioada de convalescenta= regresiunea simptomelor,perioada de vindecare.

SEMNE,SIMPTOMEIN BOLILE INFECTIOASE


1) SINDROMUL FEBRIL:
* febra,dupa evolutia curbei termice:
 -febra continua: 39-40 cu variatii sub un grad (ex.febra tifoida).
 -remitenta: oscilatii 37-39 (stafilococ,streptococ).
 -intermitenta: oscilatii mari 36,5-40 zilnic sau cu perioade afebrile intre accese(malarie)
 -recurenta: perioade febrile(39-40 ) 4-6 zile,alterneaza cu perioade afebrile.
 -ondulanta: temperatura urca lent 38-39 timp de 7-10 zile scade in liza,dupa o perioada de afebrilitate se
repeta (bruceloza).
 -de tip invers: temperaturi minime seara si maxime dimineata (TBC)
 -neregulata. Cresterea temperaturii peste 37 grade C poarta denumirea de subfebrilitate (intre 37-38 grade

C) si febra (peste 38 grade).
Febra poate fi o febra infectioasa (sau septica) si o febra neinfectioasa (febra aseptica).

Febra infectioasa (septica) se instaleaza:in infectii generalizate acute (in viroze, bacteriemii, rikettsioze,
spirochetoze)

Evolutia febreiFebra evolueaza in urmatoarele stadii:
a) stadiul de crestere al temperaturii - de la cateva minute la cateva ore, zile sau saptamani.
b) stadiul de temperatura maxima - reprezinta perioada de apogeu a temperaturii.
c) stadiul de scadere a temperaturii, de declin sau defervescenta-se caracterizeaza prin
cresterea termolizei.(poate fi in criza sau in liza)

Febra prelungita. Orice stare febrila care persista mai mult de trei saptamani reprezinta o febra
prelungita.

Febra continua este o febra ridicata in care diferenta dintre temperatura matinala si cea vesperala timp
de mai multe zile nu depaseste 1 grad C. Ea este intalnita in pneumonia franca lobara, febra tifoida (in
perioada de stare a bolii), tifosul exantematic, osteomielita.

Febra remitenta este febra ce se caracterizeaza prin aceea ca diferenta dintre temperatura matinala si
cea vesperala depaseste 1 grad C. Ea apare in septicemii, supuratii pulmonare, tuberculoza pulmonara
grava, in perioada a doua a febrei tifoide.

Febra intermitenta se caracterizeaza printr-o alternanta in timp de 24 de ore a temperaturii normale cu
febra mult ridicata. Cand oscilatiile devin deosebit de mari (de 3-5 grade C pe parcursul a 24 de ore) febra
foarte ridicata osciland cu temperatura normala sau chiar subnormala vorbim de febra hectica.Ea apare in
supuratiile pulmonare, infectii urinare si unele septicemii.

Febra recurenta evolueaza cu febra ridicata si continua timp de 5-8 zile alternand cu perioade afebrile. Ea
apare in limfogranulomatoza maligna, tuberculoza pulmonara, infectii urinare sau biliare, leptospiroze.

Febra recidivanta este o varianta de febra recurenta caracterizata prin faptul ca ascensiunile termice
survin la intervale foarte variate si imbraca caracter de puseuri (o intalnim in colangite, pielite, carcinom
si unele forme de tuberculoza).

Febra ondulanta este caracterizata prin ascensiuni termice ce se repeta periodic. Ridicarea
temperaturii este progresiva, iar defervescenta este lenta pana la afebrilitate sau subfebrilitate urmata de
cicluri repetate.

Febra de tip invers este febra in care temperatura matinala este mai ridicata decat cea vesperala. Apare in
tuberculoza pulmonara grava, supuratii profunde si inflamatii cavitare.

Febra neregulata se refera la febra care nu poate fi incadrata in nici unul din tipurile descrise si care
desfide orice descriere.
*astenie,adinamie,ameteli.
*delir,cefalee,convulsii(frecvent la copii).
*polipnee,tahicardie.
*perturbarea metabolismului hidro-electrolitic:deshidratare, acidoza.
2) SINDROMUL INFECTIOS SI MENINGIAN
 -febra inalta 39-40 ,frison;
 -varsaturi,cefalee,fotofobie;
 -hiperestezie cutanata.;
 -contractura musculara: rigiditatea cefei uneori opistotonus; cocos de pusca
 (semnul Kernig:flexia trunchiului duce la flexia genunchiului,
 -semnul Brudzinscki:flectarea corpului duce la flexia reflexa a genunchilor )
3)SINDROMUL ENCEFALITIC :
 -semne de infectie generala: febra ridicata,frison,ameteli,curbatura,vertij.
 -semne corticale:agitatie,delir,halucinatii,somnolenta,convulsii,coma.
4)SINDROMUL ERUPTIV :manifestari cutanate ( =exantem):
 -leziuni primare:macula, papula, vezicula, pustule, bula, nodul.
 -leziuni secundare:scuame, cruste,fisuri, escoriatii, ulcere.
 -leziuni tertiare: atrofie, lichenificatie (=papule reunite in placi)
 -culoarea tegumentelor:icter,cianoza,marmorata;
 -turgorul-apreciat prin “plin cutanat”.
 -modificari la nivelul mucoaselor (=enantem)
Se observa:-modul de distributie a eruptiei(generalizata,respecta anumite regiuni),dinamica
eruptiei (cum,unde?)
5)SINDROMUL GASTRO-INTESTINAL:
 -varsaturi;
 -diaree;
 -tenesme;
6)ALTE MANIFESTARI:
 -angine de diferite aspecte(scarlatina,rujeola,gripa);
 -fenomene catarale respiratorii;
 -colaps periferic(=dezechilibru intre masa circulanta si calibrul vaselor);
 -soc infectios.

EXAMENE DE LABORATOR:
1)din sange:-ex. Hematologice: -hematocrit;hemoleucograma,vsh
-ex.Biochimice: -uree,creatinina;
-TGO, TGP;
-electroforeza;
-colesterol,fosfataza alcalina;
-fibrinogen;
-glicemie;
-ex. Serologice (evidentierea anticorpilor specifici):
-Reactia Widal (febra tifoida);
-Reactia Weil-Felix (tifos exantematic);
-ReactiaWright-Huddleson (bruceloza);
-Test Hirst-in gripa;
-Test ELISA (in SIDA);
2)din urina: -urocultura;
-examen sumar de urina;
-proba Addis;
-ionograma urinara (din urina 24h);
3)materii fecale: -coprocultura;
-ex.coproparazitologic;
4)exudat nazal si faringian (in gripe si viroze)
5)sputa: -ex.macroscopic; ex.biochimic; ex.bacteriologic; ex.citologic;
6)bila -prin sondaj duodenal;
7)LCR-prin punctie lombara (pentru meningococ);
8)secretii purulente (abcese,flegmoane): -frotiu;insamantari pe mediu de cultura;
9)reactii cutanate:-pentru determinarea receptivitatii fata de unele boli infecto-contagioase:
a)Reactia Shick (in difterie) Se injecteaza i.d. pe antebratul drept,iar pe stangul-martorul.
Citire dupa 48h: R(+) =>edem,congestie,pacientul este sensibil; R(-) =>fara
manifestari,pacientul este imun;
b)Reactia Dick (in scarlatina) Citire la 18h: R(+) =>eritem cu diametru =1cm.
Pentru diagnosticul bolilor:
1)Reactia Schultz-Charlton (pentru scarlatina)Se administreaza i.d. ser antiscarlatinos,intr-o
regiune cu exantem.In scarlatina, in jurul infectiei, exantemul se stinge.
2)Reactia Mantoux (pentru diagnosticul TBC)Se administreaza i.d. tuberculina (P.P.D. de
2u;10u).
Se citeste la 72h , R(+) =>eritem,edem ,cu diametru<10mm

PROBLEMELE PACIENTULUI CU O BOALA INFECTIOASA

A.CALEA DE TRANSMITERE RESPIRATORIE

- prin picaturile Pflugge (stranut,tuse);


- prin inhalarea aerului in care agenti patogeni raman suspendati (praf);
- au poarta de intrare naso-faringiana si buco-faringiana;
Aceste infectii:
scarlatina,rujeola,anginele,rubeola,varicela,difteria,tuseaconvulsiva,pneumoniile,gripa,mononucleoza
infectioasa,meningita cerebrospinala,tuberculoza,etc.

SCARLATINA
-este o boala infecto-contagioasa acuta, produsa de streptococul beta hemolytic din grupa A care secreta o
toxina numita toxina eritrogena care determina sindromul eruptive(exantem) Culegerea de date:-ancheta
epidemiologica
Manifestari de dependenta:
Perioada de incubatie de 3-6zile pana la 10zile,
 debutul e brusc cu febra mare 39-40C,
 angina caracterizata prin dureri in gat, roseata intensa, amigdalele pot fi hipertrofice sau cu
depozite(amigdalita pultacee sau herpetica) ; la dezinfectia cu port-tampon din depozite iese
puroi sau poate fi un depozit de false membrane ;
 senzatie de greata, varsaturi, cefalee ;
 in forme grave-puls accelerat si hipotensiune.

 este de 1-2 zile, angina e rosie, limba la inceput prezinta un depozit albicios-cenusiu apoi
se descuameaza si ramane rosie(« limba zmeurie »)
 -semn caracteristic in scarlatina.

 urmatoarele 2-3zile-eruptia e predominanta pe spate, coapse, abdomen sau poate figeneralizata, dar
nu apare pe fata. In schimb, pe fata apare un semn distinctiv : masca Filatov.
 semnul Grozovici - Pastia este observat la nivelul pliurilor de flexiune (articulatiile cotului,
pumnului, genunchiului, precum si la nivelul pliurilor abdominale). Se caracterizeaza prin
aparitia unor dungi hemoragice orizontale, care sunt patognomonice pentru scarlatina.
 -oligurie, albuminurie, simptome neuropsihice, tahicardie, HTA, exantem scarlatinos, prurit,
modificari circulatorii, anxietate sau dimpotriva stari de agitatie-irascibilitate datorita pruritului
sau apatie sau depresie.
Tratament etiologic: instituirea trat cu ATB- la inceput penicilina administrata parenteral in doze si orar
indicat de medic, apoi moldamin- o data pe sapt- la indicatia medicului; vitamine.

VARICELA-este o boala infectioasa foarte contagioasa cauzata de virusul VARICELO ZOSTERIAN.


Perioada de incubaţie = 10-14 zile
Manifestari

de dependenta(semne si simptome) :
-debut - febră, alterarea stării generale, mialgii, discretă tuse

-elemente eruptive : maculă în faza iniţială – papulă – veziculă - secreţie asemănătoare „picăturii de
rouă pe petalele de trandafir”

-lichidul la început este clar apoi tulbure (vezicule invadate de leucocite), – crustă, -
detaşare

-elementele eruptive apar în valuri, fiecare val fiind însoţit de un croşet febril

-au caracter polimorf

-erupţie generalizată inclusiv pe pielea păroasă a capului

-erupţie foarte pruriginoasă

-erupţia apare şi la nivelul mucoaselor

-micropoliadenopatii
Tratament:
-izolarea bolnavilor
-regim alimentar - suplimentare de lichide
-antipiretice
-antipruriginoase - antihistaminice, alcool mentolat, talc mentolat
-medicamente locale - unguente de acyclovir -acyclovir
injectabil sau p.o.
-AINS

RUJEOLA-boala infecto-contagioasa provocata de virusul rujeolitic.


Perioada de incubaţie = 8-11 zile
Manifestari de dependenta :
a.Enantem :-perioada de incubatie pana la 7zile
-perioada pre eruptiva(catarala) : febra mare(38-39-40), frison, tahipnee, triplu catar(nazal, ocular si
traheo bronsita)
-obstructia cailor respiratorii superioare(IACRS)
-enantem(eruptia care apare in dreptul primului molar-semnul KOPLIC)
b.Exantemul
-macule de culoare rosie-pe fata, gat, torace, abdomen, spate, membre
-tulburari digestive- datorita eritemului esofagian-senzatii de greata, varsaturi, poate avea scaune
diareice -transpiratii abundente ; tegumente rosii
Alte manifestari :-inapetenta, neliniste, irascibilitate, usoara depresie,
Tratament:
-izolarea bolnavului
-tratament igieno-dietetic - multe lichide (ceaiuri)
-tratament simptomatic:
-antipiretice
-combaterea tusei
-nu există tratament etiologic
-la copii - antibiotice de protecţie -
penicilină,ampicilină -suprainfectare – antibiotice.

RUBEOLA – este o boala infectioasa produsa de virusul rubeolic.


Perioada de incubatie :14-21 zile
Manifestari de dependenta :
- adenopatie generalizata ;
- manifestari catarale respiratorii usoare ;
- exantem macular ;

TUSEA CONVULSIVA(magareasca) – este o boala infectioasa acuta contagioasa produsa de un bacil


gram negative-bordettela pertussis.
Sursa de infectie :omul bolnav ; contagiozitatea fiind max in faza catarala(I).
Perioada de incubaţie = 7-10zile,
Manifestari de dependenta :
 debut progresiv prin stadiul cataral ;
 apare rinita, tusea, facies plangaret, apoi tusea devine frecventa predominant nocturna, capata caracter
spastic. Criza e denumita chinta-are o perioada lenta, dupa care urmatoarele 5perioade de stare cu
remisiuni. Apoi, remisiunea poate fi si cu stare de voma, dureaza 5-10pana la 30sec.Numarul acceselor
numite chinte e de 4-6 in 24h in formele usoare’ 10-30 in cele medii ; 30-40 in cele severe.
Trat: cu ATB timp de 7zile, la care se adauga antitusive.

PAROTIDITA EPIDEMICA(oreion) e data de virusul urlean care afecteaza glandele salivare dar poate
afecta si sistemul nervos si testiculele.
 Izvorul de infectie e omul bolnav care elimina virusul incepand din ultima saptamana a incubatiei
si timp de 14zile cat dureaza boala.
 Perioada de incubaţie10-14zile, pana la o luna, cu perioada de stare si remisie.
 Manifestari de dependenta :
Debutul e relativ brusc, cu febra mare, stare generala alterata, tumefierea parotidelor apare la inceput,
poate fi unilaterala sau bilaterala.
 Complicatii :orhita urliana(orhita-inflamatia testiculelor), pancreatita urleana, meningita,
encefalita urleana.
 Este indicat repausul, izolarea si tratamentul simptomatic-ATB-doar la complicatii.
Tratament:
-nu există tratament etiologic
-regim igieno-dietetic, cel puţin 10-14 zile după externare:
-izolare
-repaus
-regim alimentar: -hidric, -hipoglucidic, -hipolipidic, cel puţin 10-14 zile după
externare
-AINS
-vitamine din grupul B
-antialgice
-reechilibrare hidro-electrolitică şi acido-bazică
-virusul urlian dă imunitate

GRIPA(INFLUENZA) este o boala infectioasa acuta, foarte contagioasa, produsa de virusul gripal cu
febra, simptome respiratorii si semen generale: febra, frison, transpiratii, dispnee, insuficienta respiratorie,
disconfort.
Manifestari de dependenta :
 varsaturi,
 mialgii,
 tulburari digestive,
 cefalee.
Are o perioada de debut, una de stare si una de convalescenta.
Tratamentul e simptomatic si numai in caz de complicatii se adm ATB.(antialgice, antiinflamatoare,
picaturi de pus in nas, dezinfectante pt gat).

MONONUCLEOZA INFECŢIOASĂeste o boală infecţioasă având ca şi etiologie virusul


Epstein-Barr (EBV)
-caracteristică vârstelor tinere (15-25 ani)
Perioada de incubaţie:2-6 săptămâni
Manifestari de dependenta :
 debutul poate fi brusc sau insidios cu:
 -febră
 -frisoane
 -alterarea stării generale
 -cefalee
 -mialgii
 -adenopatie generalizată, predomină cea latero-cervicală, dar este prezentă şi în zona
axilară, inghinală, occipitală
 -splenomegalie, hepatomegalie
 -afectare hepatică:

-transaminaze ↑

-bilirubină ↑

Tratament:
-antipiretice
-izolare + repaus
-tratamentul suprainfecţiilor
-afectare hepatică: hepatoprotectoare
-elemente eruptive:
-antihistaminice
-cortizon
-AINS
-vitaminoterapie
-evitarea cel puţin 6 luni a efortului fizic
DIFTERIA

-etiologie : bacilul difteric,Gram (+)


Pot aparea mai multe forme de boala:
- angina difterica- localizarea cea mai frecventa a infectiei;
- difteria laringiana(crupul difteric);
- difteria nazala caracterizat clinic prin rinita;
Perioada de incubaţie:7 zile
Manifestari de dependenta :
-debutul este diferit în funcţie de localizare:
1. angina difterică
-poarta de intrare = faringele
-debut insidios,dar poate fi şi brutal:
-febră
-frisoane
-astenie
-adinamie
-alterarea stării generale
-cefalee
-disfagie
+/- transpiraţii
-congestie intensă faringo-amigdaliană
-prezenţa membranelor la nivelul amigdalelor,stâlpilor vălului palatin,al unor zone
din vălul palatin
-adenopatii latero-cervicale cu dimensiuni foarte mari
Tratament:
-internare - repaus la pat, izolarea bolnavului
-tratament etiologic:
-ser antitoxinic (ser antidifteric)
-penicilină G,eritromicină,cefalosporine
-obstrucţie mare cu imposibilitatea alimentaţiei:
-alimentaţie parenterală
-reechilibrare hidro-electrolitică şi acido-bazică
-antiinflamatoare: cortizon

MENINGITE ACUTE INFECTIOASE :


Sunt inflamatii ale meningelor produse de variati agenti etiologici.In meningitele acute infectioase
se asociaza doua sindroame majore :
 Sindromul infectios : febra ;
 frisoane ;
 stare de curbatura ;
 mialgii ;
 Sindromul meningean : cefalee violenta insotita de rahialgii ;
 dureri spontane lombare ;
 varsaturi in jet fara efort ;
 fotofobie ;

Acestora li se adauga in mod variabil sindromul de hipertensiune intracraniana si manifestari


neorologice difuze sau localizate si manifestari particulare in functie de agentul etiologic.
Problemele de dependenta in bolile infectioase cu transmitere respiratorie:
 Hipertermie;
 Alterarea integritatii tegumentelor si mucoaselor;
 Durere;
 Alterarea starii de confort;
 Alimentatie inadecvata prin deficit;
 Obstructia cailor respiratorii;
 Varsaturi;
 Risc de suprainfectie bacteriana a elemetelor eruptive;
 Risc de alterare a imaginii de sine;
 Potential de complicatii respiratorii;
 Comunicare ineficienta la nivel sensorial si motor;

Obiective de ingrijire in afectiunile respiratorii:


 -identificarea agentului patogen(exudat faringian,nazal,expectoratie,sange;reactii
serologice,reacti cutanate)
 -limitarea propagarii infectiei
 -supravegherea pacientului pentru a depista semne de sensibilitate la medicamente sau ser
 -bilant hidric =>hidratare adecvata
 -scaderea febrei
 -combaterea durerii,tusei,anxietatii
 -educatia populatiei pentru prevenirea imbolnavirilor(igiena,imunizari,etc.)

B. CALEA DE TRANSMITERE DIGESTIVA:

 -prin intermediul apei si alimentelor contaminate cu bacterii sau virusuri (germenii se raspandesc prin
materii fecale,urina);
 -alimentele se pot contamina prin manipulare necorespunzatoare;
 -boala digestive este ”boala mainilor murdare”;
 -mustele=>vectorii care vehiculeaza microbii;
Boli transmise pe cale digestive:enterovirozele,febratifoida,paratifoida,dizenteria,toxiinfectiile
alimentare,hepatita virala,etc.

TOXINFECŢIILE ALIMENTARE
Sunt boli acute din grupul infecţiilor intestinale, care apar sporadic sau epidemic în urma
consumării de alimente intens contaminate cu variate bacterii şi (sau) toxinele
lor(botulinic,stfilococ etc, )caracterizându-se clinic prin disfuncţii intestinale acute cu debut
brutal, fenomene toxice generale şi dereglări hidro-saline.
La agenţii ce provoacă toxiinfecţiile alimentare (TIA) se adauga multiple bacterii
convenţional patogene, care sunt capabile de a produce exotoxine în diverse produse
alimentare. Printre aceste exotoxine se numără enterotoxinele (termolabile şi termostabile), care
intensifică secreţia lichidului şi a sărurilor în lumenul tractului digestiv, de asemenea şi
citotoxinele ce lezează membranele celulelor epiteliale, ducând la dereglarea în ele a proceselor
de sinteză a proteinelor.
AGENŢI ETIOLOGICI:
-Salmonelle
-stafilococ
-Klebsielle
-Clostrydium perfringens
-Vibrio hemolyticus
-b.cereus
-în România predomină salmonellele şi stafilococi
-alimente implicate în producerea TIA:
-carnea esp.carnea tocată - Salmonelle
-ouăle esp.ouăle de raţă - Salmonelle
-preparate din ouă (maioneze,prăjituri) - Salmonelle
-lapte şi produse lactate - stafilococ

Perioada de incubatie:
 12-36 ore salmonella
 1-4 ore stafilococ
 8-24 ore clostridium
Manifestari de dependenta:
-varsaturi,diaree,colici abdominale
-cefalee,ameteli,lipotimie
-febra ,frison,transpiratii reci
-hipotensiune,tahicardie=>colaps
-soc infectios
Tratament:
-reechilibrare hidro-electrolitică şi acido-bazică
-oral:
-ceaiuri de mentă,chimen + zaharină
-Gesol
-nu se administrează antibiotice,doar furazolidon
-în cazurile grave,cu pericol de septicemiise administrează antibiotic
-regim alimentar:
-în primele 12 h ceaiuri, rehidratări mixte
-ulterior pâine prăjită, supă de morcovi
-treptat se revine la alimentaţia normală

Profilaxia TIA

Constă în efectuarea controlului sanitar şi veterinar al produselor alimentare, respectarea regulilor de
igienă la prepararea, transportarea, păstrarea şi prelucrarea termică a acestora.

Pentru prevenirea infectării, carnea trebuie supusă sistematic examenului veterinar şi sanitar, începând cu
sacrificarea animalelor şi până la realizarea produselor fabricate din ea.

Pentru a evita infectarea laptelui şi a produselor lactate trebuie efectuate un control veterinar al stării
sănătăţii animalelor atât obşteşti, cât şi din sectorul privat; respectarea igienei mulsului animalelor şi
a igienei personale de către mulgătoare.

Lucrătorii întreprinderilor alimentare, cantinelor, magazinelor alimentare de stat şi private trebuie să
respecte cu stricteţe condiţiile sanitaro-igienice de păstrare la rece a produselor, să asigure livrarea lor în
stare proaspătă şi de calitate superioară.

Carnea, peştele, laptele şi derivatele lor trebuie să fie păstrate în frigider, la temperatura de +2° – +4°C
conform termenilor de păstrare. Pentru profilaxia TIA un rol important îl are controlul medical al
lucrătorilor din alimentaţia publică şi privată pentru a lua măsurile de rigoare cu bolnavii şi purtătorii de
germeni depistaţi.

HEPATITA VIRALA A=boala infectioasa determinata de virusul hepatic A (enterovirus) cu


caracter hepatotrop =>boala generala a organismului.
Perioada de incubatie:
 14-40 zile
 1-10 zile perioada preicter.
Manifestari de
dependenta: -febra
-mialgii generalizate
-debut pseudo-gripal:catar respirator
-debut digestiv:-anorexie,balonare
-greturi,varsaturi
-disconfort
-cefalee
-debut pseudo-reumatismal: artralgii
-eruptii urticariene,cu prurit
-icter tegumentar si a sclerelor
-oligurie cu urina hipercroma(ca berea bruna)
-constipatie cu scaune decolorate
-hepatomegalie
-uneori debut atipic

Examenele de laborator au mare importanta in hepatita virala A -explorarea ficatului:


*sindromul dehepatocitaliza:
-TGP,TGO,aldolaze,sideremia crescuta
*sindromul colestatic:
-bilirubinemia crescuta;
-fosfatoza alcalina crescuta;
*sindromul de inflamatie mezenchimala:
-teste de disproteinemie:albumina scade si globulinele
cresc; -electroforeza;
-imunelectroforeza crescuta IgM;
*sindromul hepatopriv:
- teste de coagulare –modificate ;
- tendinta de hiperglicemie (afectarea pancreasului);
- metabolismul lipidic –modificat;
Examene curente de laborator: -leucopenie(infectie virala);
-VSH scazut;
-ex:urina:Ubg crescut,bilirubina+;
-in materii fecale – antigen hepatic A;
-in sange –anticorpi anti HAV.
Tratament:
1. regim igieno-dietetic
-repaus la pat
-alimente bogate în glucide - miere,compoturi
proaspete -uleiuri vegetale, fructe
-carne de pasăre, peşte
2. hepatoprotectoare
-vitamine de grup B
-Mecopar 3x1 tb./zi
-Silimarină : 3-6 tb./zi
-Aspatofort

DIZENTERIA BACTERIANĂ
Este o boală infecţioasă acuta trasmisibila produsa de bacterii din genul Shigella.
Perioada de incubaţie variabilă : 12-24 h
Manifestari de dependenta:
-debut acut:
-febră înaltă
-alterarea stării generale
-greţuri,vărsături
-dureri abdominale
-scaune diareice apoase sau cu produse patologice.
-semne de deshidratare de grade diferite;
-caracteristic sensibilitatea difuzala palparea abdomenului si mai accentuata in fosa iliaca stg unde
se palpeaza intestinul inflamat- acest semn se numeste,, coarda colica”
FEBRA TIFOIDĂ
-este o boală infectioasa acuta
-agentul etiologic : Salmonella typhi (de grup D)
Perioada de incubaţie variabilă : 10-14 zile
Manifestari de dependenta:
- debut insidios;
- fecra creste gradat spre 39 ºC;
- cefalee, astenie,
- ameteli,
- dureri musculare, anorexie;
- in perioda de stare febra se mentine in platou;
- pacientii sunt adinamici delir, stare confuzionala;
- la 7-8 zile de la debut apare eruptia lenticulara, formata din macule congestive roz, de marimea
unui bob de linte, care dupa 3-4 zile dispar fara urme.
Tratament:
- izolarea pacienţilor
- repaus
- dietă hidrică
- tratament etiologic - administrate p.o.
- cloramfenicol
- biseptol
- ampicilină
- amoxicilină
- fluoroquinolone
- cefalosporine de generaţia III
- tratament adjuvant:
- cortizon în formele severe, hipertoxice şi în caz de
complicaţii (encefalite,poliradiculonevrite)
- vit.grup B, vit.C, vit.K
-
HOLERA
este o boala infectioasa foarte comntagioasa, produsa de vibrionul holeric.
Perioada de incubaţie variabilă: cateva ore- 5 zile;
Manifestari de dependenta:
- diaree apoasa severa cu aspect de zeama de orez;
- deshidratare importanta;

Problemele de dependenta in bolile infectioase cu transmitere digestiva:


 Hipertemie;
 Varsaturi;
 Stare de deshidratare acuta;
 Durere abdominala;
 Alterarea confortului;
 Potential de complicatii circulatorii si renale;
 Alimentatie inadecvata prin deficit;

Obiectivele de ingrijire in bolile digestive:


 -izolarea pacientului ;
 -identificarea agentului patogen(materii fecale,bila);
 -limitarea propagarii infectiei;
 -monitorizarea functiilor vitale si vegetative ;
 -mentinerea starii de nutritie :hidratare in functie de bilantul hidro-electrolitic ;
 -respectarea regimului igieno-dietetic;
 -mentinerea unei eliminari normale(transit,diureza);
 -mentinerea temperaturii normale;
 -asigurarea repausului si confortului;
 -ingrijiri de baza;

C.BOLI CU POARTA DE INTRARE CUTANEO-MUCOASA

Exemple:infectiilestafilococice,erizipelul,antraxul,tetanus,rabia,tifosul exantematic,malaria,SIDA.
Tetanosul=boala infectioasa acuta produsa de bacilul anaerob clostridium tetani.
Perioada de incubaţie variabilă : 3-30 zile
Manifestari de dependenta:
- debut brusc cu trismus (contractura maseterilor);
- parestezii la nivelul plagii;
- insomnie;
- contractii generalizate =>spasm glotic;
- febra;
- disfagie,deshidratare;

Erizipelul=infectie acuta a pielii produsa de streptococi B hemolitici grup A;se caracterizeaza printr-un
placard de dermita,febra.
Perioada de incubaţie variabilă : 1-7 zile
Manifestari de dependenta:
- debut brusc,febra,frison;
- placard erizipelatos unic,cu tendinta la extindere,cu burelet marginal;
- adenopatie regionala;
- erizipelul urechii si pielii capului este dureros;

INGRIJIRI SI TRATAMENTE SPECIFICE

1)ANCHETA EPIDEMIOLOGICA –stabileste:


a)izvorul de infectie(sursa):
 -eventualele imbolnaviri;
 -vizita unor persoane bolnave;
 -eventuale deplasari;
 -prezenta animalelor in
locuinta; b)calea de transmitere:
 -consumul unor alimente;
 -contact direct cu pacienti cu leziuni ale pielii;
 -manipularea obiectelor contaminate;
 -tratament parenteral in ultimele 6 luni;
 -prezenta mustelor;
c)starea imunologica:
 -vaccinarile efectuate;
 -daca a mai suferit de boli infectioase;

2)PROFILAXIA IN BOLILE INFECTO CONTAGIOASE:


a)Masuri fata de sursa de infectie:
*fata de persoane:-examinari periodice;
-triaj epidemiologic;
-educatie pentru sanatate;
-izolarea si tratarea bolnavilor contaminati;
-control medical in sector alimentar,colectivitate.
*fata de animale:-deratizare;
-vaccinare;
-deparazitare;
-sacrificarea animalului.
b)Masuri fata de calea de transmitere:
Directa: -evitarea contactului;
-dezinfectarea imediata;
-cauterizari;
-aplicari locale,generale de antibiotice;
-excizii chirurgicale.
Indirecta: a)aerogena:

-aerisire;

-dezinfectia aerului

-maturat umed;

-utilizarea batistei;

-folosirea mastii;

-evitarea aglomeratiei;

-izolarea bolnavilor.
b)digestiva: -igiena personala;
-dezinfectarea fantanilor;
-canalizarea apei;
-spalatul mainilor;
-coproculturi periodice(in alimentatia publica);
c)vectori: -dezinfectie;
-deratizare;
-deparazitare.
Masuri fata de masa receptiva:
*profilaxia specifica: -vaccinoprofilaxia (imunizare activa);
-seroprofilaxia (imunizare pasiva).
*profilaxia nespecifica:-calirea organismului (apa,soare,aer);
-chimioprofilaxia (vitamine,minerale).

ADMINISTRAREA VACCINURILOR SI SERURILOR

a)Imunizarea activa (vaccinoprofilaxia)-artificiala.


VACCINURILE=produse biologice preparate din agenti microbieni (atenuate,inactivate sau omorate)
sau din produsele lor(toxine) care si-au pastrat puterea imunizanta Vaccinurile pot fii:-
monovalente(antipolioli)
-asociate (bi-trivaccin)
OBSERVATII:
-imunizarea activa obtinuta prin vaccinare este de durata;
-se vor utiliza numai vaccinurile cu valabilitate;
-conditii de asepsie perfecta la manevrare,la injectare;
-se vor respecta dozele in intervalele dintre inoculari;
-respectarea contraindidatiilor pentru prevenirea complicatiilor;
REGULI PENTRU ASISTENTA DIN COMUNITATE:
 -vaccinurile se pastreaza la frigider (4-8 );
 -cuprinderea integrala in catagrafie a tuturor copiilor conform calendarului stabilit de M.S.
 -cuprinderea subiectilor animati,contrindicati temporar,omisi din campania anterioara;
 -vaccinarea integrala in crese,camine,gradinite;
 -vor fi admisi in colectivitati numai cei vaccinati;
 -respectarea cu strictete a instructiunilor M.S.,privind administrarea vaccinului;
 -completarea registrului de vaccinare;
 -explicarea reactiilor post vaccinale;
 -pregatirea trusei de prim-ajutor pentru reactiile imediate.
Calea de administrare a vaccinurilor:
 -intradermic –BCG-zona deltoidiana brat drept;
 -subcutanat (brat,flancurile abdominale):antitetanic,antirabic,antidifteric,antirujeolic,anti-
tifoparatific;
 -intramuscular:anatoxinele,trivaccin(Di-Te-Pe ),bivaccin(Di-Te),antigripal;
 -oral:antidizenteric,antipolio(VPO);
 -intranazal:antigripal.
VACCINARILE OBLIGATORII IN ROMANIA
Un vaccin reprezinta un produs biologic care contine o suspensie de virusuri sau de bacterii ce pot fi:
 vii atenuate
 inactivate(omorate)
 fractiuni proteice din acestea.

Vaccinurile se administreaza cu scopul de a induce un raspuns imun protector.Astfel,prin folosirea


vaccinurilor,sistemul imun sintetizeaza cantitati importante si suficiente de anticorpi pentru a proteja
organismul de boala in eventualitatea unui contact ulterior cu virusul/bacteria respectiva.
Raspunsul imun obtinut prin intermediul unui vaccin(imunitatea artificala activa) este mai putin eficient
decat cel produs in urma contactarii bolii(titrul de anticorpi persista un anumit numar de ani,dupa care
schema de vaccinare trebuie reluata in vederea refacerii nivelului de protectie imuna).
Campaniile de vaccinari se adreseaza in primul rand copiilor si adolescentilor,care trebuie protejati eficient
contra bolilor transmisibile virale si bacteriene,insa in acelasi timp,sunt recomandate pentru cresterea imunitatii
persoanelor varstnice,persoanelor din domeniul medico-sanitar,care prin profesia lor,sunt expuse permanent
riscului de contactare a bolilor infecto-contagioase,precum si persoanelor cu afectiuni cronice care scad
capacitatea naturala a organismului de a lupta contra infectiilor.
Varsta recomandata Vaccin Comentarii
Primele 24 ore de viata4-7 zile Hep B ;BCG In maternitate
2 luni DTP-Hep B,VPO Simultan
4 luni DTP,VPO Simultan
6 luni DTP-Hep B,VPO Simultan
12 luni DTP,VPO Simultan
12-15 luni RRO
30-35 luni DTP
7 ani(clasa I) DT,RRO Campanii scolare
9 ani(clasa a III-a) VPO Campanii scolare
14 ani(clasa a VIII-a) DT,Rub Campanii scolare
18 ani(clasa a XII-a) Hep B Campanii scolare
Studenti anul I,respective elevi Hep B Campanii scolare
anul I de la Facultati de
Medicina si
Stomatologie,respective scoli
sanitare postliceale.

DTP=vaccin diftero-tetano-pertussis -ofera protectie impotriva difteriei,tetanosului si tusei convulsive.

DT= vaccin diftero-tetanic pediatric(se foloseste doar pana la 14 ani)

VPO= vaccin poliomielitic oral(pentru copii institutionalizati si copii care au contraindicatii pentru
VPO se va folosi VPI=vaccin polio inactivat sau combinat DTP-VPI)

VPI=vaccin poliomielitic inactivat

Hep B=vaccin hepatitic B

DTP-Hep B=vaccin diftero-tetano-pertussis-hepatita B

RRO=vaccin rujeola-rubeola-oreion

BCG=Vaccin contra bacilului tuberculos(Calmette-Guerin)

Rub=vaccin rubeolic
Pentru administrarea tuturor vaccinurilor mentionate este important sa se foloseasca seringi de unica
folosinta!
Vaccinurile se pot admnistra:
 oral(VPO)=pe gura;
 intradermic(BCG)=injectabil,in profunzimea stratului dermic al pielii;
 subcutanat(rujeolic);
 intramuscular(VPI,DTP,Hep B)
Nu se administreaza niciodata intravenos,deoarece exista risc foarte mare de declansare a socului
anafilactic(reactie alergica grava a organismului,soldata in final cu prabusire cardio-circulatorie si
chiar deces).
 Pentru obtinerea unui raspuns imun optim,este bine ca vaccinurile sa fie administrate la varsta si
intervalurile recomandate in programul national;
 Un interval mai lung intre dozele vaccinale nu reduce concentratia finala de anticorpi protectori;
 Productia optima se obtine numai dupa ce se admniistreaza numarul de doze recomandate
 Intreruperea schemei de vaccinare nu impune reluarea intregii scheme de administrare sau
administrarea unor doze suplimentare.
b).Imunizarea pasiva –administrarea serurilor
Exista si o imunitate artificiala pasiva,in care administram imunoglobuline sau seruri imune(cu
anticorpi deja formati),care se foloseste in special in situatii de urgenta,cand se doreste obtinerea rapida a
unui titru protector de anticorpi.Acest tip de imunitate este insa de scurta durata,si persista doar pe
perioada cat circula anticorpii gata formati in sange.
Serul imun=contine anticorpi specifici gata formati;
Se pastreaza in frigider la 4-10 grade Celsius
-confera protectie imediata,de scurta durata.
Clasificare: *omolog (se obtin de la om-pot produce hepatite,sunt inlocuite de imunoglobuline specifice)
*heterolog (se obtin de la animale,sunt puternic alergizante)
-antimicrobiene(antistafilococic)
-antitoxice
-antivirale(antirabic)
REGULI:
-depistarea antecedentelor alergice inainte de administrare
-pregatirea trusei de urgenta
-respectarea asepsiei
-se efectueaza dilutii1\10;1\100;1\1000;1\10.000cu ser
fiziologic -testarea sensibilitatii:
30’ -conjunctival-instilare1\100
-cutanat-scarificare 1\10
-idr 1\100
-daca pacientul nu este sensibil se administreaza serul:
0,25ml s.c.(1\10-dupa 30’ -0,25 ml nediluat s.c.;30’-1 ml nediluat 30’ intreaga cantitate i.m.)
Daca testele sunt pozitive se aplica alte scheme de sensibilizare (vezi Tehnici pe pagina 273)
Daca pacientul este alergic si totusi trebuie adm.serul,se adm. cu Romergan i.m. si perfuzie cortizonica
sub supravegherea permanenta.
Cai de administrare:-i.v.-scop curativ
-i.m.-scop preventive
Reactii posibile :
-imediate-soc anafilactic
-tardive: boala serului : dupa 6-17zile rezultand
prurit,edem,febra,eritem,eruptie,adenopatie,(trat:Reg.HZL simptomatice,antitermice.
Serurile au fost inlocuite cu succes de imunoglobuline:au toleranta buna , nu transmit virusuri.)
-normele:Ig G,A,M,D,E.
- specifice:(antitetanic,antirobic.etc)
Adm. :-i.m. -i.v.

INFECTIILE NOSOCOMIALE

Infectia nosocomiala=infectia contractata in spital sau in alte unitati sanitare cu paturi,si se refera la
orice boala datorata microorganismelor,boala ce poate fii recunoscuta clinic sau microbiologic,care
afecteaza fie bolnavul(datorita internarii lui in spital,sau ingrijirilor primite) fie ca pacient spitalizat sau in
tratament ambulatoriu,fiepersonalul sanitar datorita activitatii sale,indiferent daca simptomele bolii apar
sau nu in timp ce persoana respectiva se afla in spital.

-se bazeaza pe date clinice,date de laborator si alte teste de diagnostic;


-pentru ca o infectie sa fie dovedita ca nosocomiala,trebuie sa NU existe dovada ca era prezenta
sau in incubatie,in timpul internarii;
Trebuie considerate ca nosocomiale si infectiile dobandite in spital,dar diagnosticate dupa iesirea din
spital (infectia n.n.(=nou nascuti) rezultata prin trecerea prin tractul genital si diagnosticata dupa
externare).
Nu se considera infectie nosocomiala,infectia asociata cu o complicatie sau o extindere a unei infectii
prezentate la internare,daca nu s-a schimbat agentul patogen sau daca semnalele nu arata o noua
infectie,precum si infectia transplacentara la n.n.(ex.sifilis,rubeola,si care devine evidenta la scurt timp
dupa nastere).Fiecare caz de infectie nosocomiala trebuie dovedit ca se datoreaza spitalizarii sau
ingrijirilor medico-sanitare ambulatorii in unitatile sanitare.
Atributiile asistententei pentru prevenirea infectiilor nosocomiale
-anunta imediat asistenta sefa asupra deficientelor de igiena;
-respecta permanent si raspunde de aplicarea regulilor de igiena(in special spalarea si dezinfectia mainilor)
cat si a regulilor de tehnica aseptica in efectuarea tratamentelor prescrise.
-pregateste materialele pentru sterilizare si respecta conditiile de pastrare a sterilelor si utilizarea la limita
termenului de valabilitate;
-raspunde de curatenia saloanelor,controleaza igiena insotitorilor si face educatie sanitara;
-ajuta la pastrarea igienei personale a bolnavilor,in sectiile de copii asigura schimbarea scutecelor si
infasatul,in maternitati efectueaza toaleta lauzelor;
-pregateste saloanele pentru dezinfectiile periodice,efectuand impreuna cu personalul din
subordine,curatenia si pergatirea pentru desfasurare;
-respecta masurile de izolare stabilite;
-declara imediat asistentei sefe orice imbolnavire acuta pe care o prezinta,precum si bolile transmisibile
aparute in familia sa;
-supravegheaza si ia masuri de respectare a normelor de igiena de catre vizitatori;
-efectueaza schimbarea la timp a lenjeriei de pat si de corp a bolnavilor,si a lenjeriei din salile de tratament;
-asigura sau efectueaza personal punerea bazinetelor,urinarelor bolnavilor
imobilizati,transportul,curatenia,dezinfectia acestora;
-supravegheaza mentinerea conditiilor de igiena si a toaletei bolnavilor imobilizati;
-asigura curatenia si dezinfectia aparaturii pe care o are in dotare;
-supravegheaza curatenia si dezinfectia mainilor,purtarea echipamentului de protectie de catre infirmiere,in
cazul in care acestea sunt folosite la transportul,distribuirea alimentelor,la alimentarea bolnavilor
imobilizati sau a copiilor;
-asistenta de la serviciul de internari raspunde si dupa caz efectueaza prelucrarea sanitara a bolnavului la
internare;

Spalarea obligatorie a mainilor


-la intrarea si iesirea din servici;
-la iesirea din salonul de bolnavi;
-inainte de examinarea n.n.,sugar,copil mic si bolnavi cu mare receptivitate;
-dupa scoaterea mastii folosite in saloane; -inainte de prepararea
alimentelor;
-inainte de administrarea alimentelor si
medicamentelor; -dupa colectarea lenjeriei murdare;
Spalarea si dezinfectia
-dupa manipularea bolnavilor septici si contagiosi;
-inainte si dupa recoltarea produselor biologice pentru examenele de laborator;
-inainte si dupa efectuarea oricarui tratament parenteral sau punctie,pansament,clisma, toaleta
lauzei; -dupa efectuarea toaletei b.-la internare;
-dupa manipularea si transportul cadavrelor;
-dupa contactul cu sangele,secretiile b.
-inaintea examenului si tratamentului stomatologic,ORL,oftalmologie.
Masuri sterile pentru fiecare bolnav:
-tuseu vaginal,rectal,aplicare catetere vezicale,tubaj pentru intubatie,alimentare
prin -la interventii chirurgicale-cu schimbarea lor dupa timpii septici.

Profilaxia bolilor cu transmitere directa (prin sange si produse de sange)

Precautiile cu privire la si celelalte produse din sange (reguli universale) sunt recomandari fixate pentru a
preveni transmiterea , a virusului hepatitic de tip B (VHB), a virusului hepatitic de tip C (VHC) si a altor
boli, in timpul acordarii primului ajutor sau a efectuarii unor manevre intraspitalicesti. Aceste precautii se
raporteaza la sange si produsele lui ca fiind cu potential infectios pentru boli cu transmitere directa.
Profilaxia bolilor cu transmitere directa se aplica sangelui si altor fluide ale organismului uman care
contin urme vizibile de sange, lichid seminal (lichid continut in sperma) . Aceste masuri se aplica, de
asemenea si altor tesuturi sau fluide ale organismului; maduva spinala (lichidul cefalorahidian), lichidul
din spatiul articular (lichidul sinovial), lichidul din spatiul pleural (lichidul pleural), lichidul din si pelvis
(lichidul peritoneal), cel din jurul inimii (lichidul pericardic) si cel amniotic (din jurul fatului).
Care este importanta acestor precautii?

In timp ce pielea fara leziuni ofera protectie fata de expunerea la materiale potential infectioase, in
timpul serviciilor sanitare este recomandata respectarea precautiilor stabilite pentru contaminarea cu
produse organice. Aceste recomandari feresc, de asemenea si pacientul de contactarea unor boli pe care
le poate avea medicul curant in cazul in care intra in contact cu sangele acestuia.
Crucea Rosie recomanda tuturor profilaxia bolilor transmisibile prin contact direct.

Cum se reduce riscul de contact cu sange si produse sangvin Profilaxia bolilor transmisibile prin
contact direct implica folosirea barierelor protective cum ar fi manusile, halatele, mastile si
ochelarii protectori. Acestea reduc riscul de expunere a tegumentului sau a mucoaselor la fluidele
potential contaminate.
Manusile protejeaza tegumentul ori de cate ori ajunge in contact cu sange, alte lichide ale organismului,
cu mucoase sau cu tegumente lezate.Folosirea manusilor scade riscul bolilor transmisibile prin
intepaturi de ac.
Se recomanda:
-purtare manusilor la manipularea unor obiecte contaminate cu sange sau cu alte produse
biologice -purtarea manusilor daca mainile au leziuni (zgarieturi, rani) -schimbarea manusilor
dupa fiecare utilizare
-spalarea mainilor dupa scoaterea manusilor
-spalarea mainilor si altor tegumente imediat ce au intrat in contact cu sange sau alte fluide organice.
Mastile si ochelarii de protectie ajuta la protejarea ochilor, a gurii, a nasului de picaturile de sange si alt
tip de picaturi. Se recomanda a se purta intotdeauna masca si ochelari de protectie la o manevra care ar
putea provoca stropire cu sange sau alte fluide.

PRECAUTIUNI UNIVERSALE

(PU)

SCOPUL aplicării PU:


Prevenirea transmiterii infectiilor cu cale de transmitere sanguină, la locul de muncă al _
_personalului._
CONCEPTUL de PU se referă la: _
- măsurile care se aplica în vederea prevenirii transmiterii HIV, VHB, VHC si alti agenti
microbieni cu cale de transmitere sanguină, în timpul actului medical.
- sânge, alte fluide biologice si Tesuturile tuturor pacientilor se consideră a fi potential infectate cu HIV,
VHB, VHC si alti agenti microbieni cu cale de transmitere parenterală (sanguină)
- toti pacientii se consideră potential infectati cu HIV, VHB, VHC sau cu alti agenti _
microbieni cu cale de transmitere sanguină, deoarece: _
- cei mai multi dintre purtătorii de HIV, VHB, VHC si alti agenti microbieni sunt asimptomatici si nu-si
cunosc propria stare de portaj; _
REGULI de bază în aplicarea Precautiunilor Universale:
1. Consideră toti pacientii potential infectati; _
2. Consideră că sângele, alte fluide biologice si tesuturile sunt contaminate cu HIV, HBV, HCV. _3.
Consideră că acele si alte obiecte folosite în practica medicală sunt contaminate după utilizare.
CONTACTUL tegumentelor si mucoaselor cu următoarele produse TREBUIE considerat LA RISC:
- sânge; _
- lichid amniotic, lichid pericardic, lichid peritoneal, lichid pleural, lichid sinovial,lichid cefalo-rahidian;
- sperma, secretii vaginale;
- tesuturi;
- orice alte fluide organice vizibil contaminate cu sânge;
PROTOCOL AES
Protocol de asigurare a ingrijirilor de urgenta, în caz de expunere accidentala la produse biologice

1. ÎN CAZ DE EXPUNERE CUTANATA:


* se spala imediat locul cu apa şi sapun şi apoi se clateste, după care
* se utilizează un antiseptic, cu timp de contact minim 5 minute: soluţie clorigena diluata 1/10,
compus iodat în soluţie dermica, alcool 70° sau alt dezinfectant cutanat.
2. ÎN CAZ DE EXPUNERE PERCUTANA:
* se spala imediat locul cu apa şi sapun şi apoi se clateste, după care
* se utilizează un antiseptic, cu timp de contact minim 5 minute: soluţie clorigena diluata 1/10,
compus iodat în soluţie dermica, alcool 70° sau alt dezinfectant cutanat
* interzisă sangerarea deoarece poate crea microleziuni care pot accelera difuziunea virusului.
3. ÎN CAZ DE EXPUNERE A MUCOASELOR:
* spalare abundenta timp de 5 minute cu ser fiziologic sau cu apa în cazul absentei acestuia.

Atribuţii în unităţile sanitare cu paturi


A.1. compartimentul/secţia în care a avut loc
accidentul a) persoana accidentata
* aplica imediat protocolul din "Ghid practic de management al expunerii accidentale la
produse biologice"
* în prima ora de la accident se prezintă la medicul şef de secţie/compartiment sau la medicul şef de
garda
* în termen de 24 de ore se prezintă la responsabilul serviciului de supraveghere a infectiilor
nosocomiale;
* anunta medicul de medicina muncii pentru luarea în evidenta;
b) medicul şef de secţie/compartiment sau medicul şef de garda:
* înregistrează accidentul într-un registru de evidenta a accidentelor cu expunere la produse biologice;
* raportează accidentul responsabilului serviciului de supraveghere a infectiilor nosocomiale în maxim
24 de ore de la producerea accidentului;
* asigura recoltarea esantioanelor de sânge de la pacientul sursa, respectând legislaţia privind testarea
voluntara cu consiliere;
* asigura transportul esantioanelor de sânge provenite de la pacientul sursa la laboratorul unităţii
cu paturi în care a avut loc accidentul;
* asigura recoltarea esantioanelor de sânge de la personalul accidentat, respectând legislaţia privind
testarea voluntara cu consiliere.
c) Unitatea sanitară în care s-a produs accidentul
* asigura prelevarea şi trimiterea esantioanelor de sânge provenite de la pacientul sursa, pentru testare,
la unitatea desemnată sau asigura efectuarea lor în unitate.
Prelevarea şi trimiterea probelor biologice se va face conform legislaţiei (standardelor) în vigoare.
* trimite persoana accidentata către serviciul de supraveghere a infectiilor nosocomiale
* asigura trimiterea persoanei accidentate către secţia/spitalul de boli infectioase în oricare
dintre următoarele situaţii:
- sursa HIV pozitiv cunoscută
- sursa HIV cu test rapid pozitiv
- sursa cu status biologic necunoscut şi cu risc epidemiologic crescut
- sursa Ag HBs pozitiv/Ac HBs prezenţi;
- sursa Ac HCV pozitiv;
* asigura trimiterea accidentatului la Autoritatea de Sănătate Publica judeteana, în vederea vaccinarii
antihepatita B, în cazul în care spitalul/secţia de boli infectioase nu a putut asigura vaccinarea.