Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
REACTIA INFLAMATORIE
Def = reactie tisulara cu caracter de aparare nespecifica in general locala (dar cu participarea intregului organism), care
consta intr-un ansamblu de modificari vasculare, celulare si umorale
- scop = asanarea si vindecarea leziunilor tisulare produse de diferiti agenti agresogeni, de natura septica/aseptica
- agentii agresori produc si leziuni vasculare → hemostaza locala → rct inflamatorie are si o componenta hemostatica si
invers → multi dintre factorii care intervin in hemostaza activeaza la randul lor o serie de mediatori proinflamatori
- reactia inflamatorie →
= reactie de aparare pt ca intr-o prima faza are rolul de a limita leziunile tisulare produse
= reactie de vindecare pt ca intervine in refacerea si repararea leziunilor
- reactia este in mod normal perfect adaptata calitativ si cantitativ in raport cu severitatea si intinderea leziunii tisulare
- daca reactia ar avea o intensitate ↓ nu ar putea sa limiteze procesul si sa vindece
- daca reactia ar avea o intensitate ↑ → reactia inflamatorie insasi ar genera leziuni tisulare:
- reactii inflamatorii care insotesc bolile autoimune
- reactii inflamatorii care insotesc reactiile imunologice de hipersensibilitate
- locala → se desfasoara cu maximul de intensitate la poarta de intrare a agentului agresogen (locul de actiune primara)
- nespecifica → indiferent de natura agentului agresogen, sunt parcurse aceleasi etape
AGENTI ETIOLOGICI
- infectiosi: virusuri, bacterii, fungi, ricketsii, paraziti uni/pluricelulari → inflamatie septica
- neinfectiosi:
- fizici – mecanici (taieturi), energia electrica/calorica, radiatii ionizante/neionizante → micro+macrotraumatisme
- chimici – substante puternic acide/bazice, agenti endogeni (saruri biliare in cavitatea peritoneala → peritonita)
- complexe imune de tip Ag-Ac – prin:
- activarea unor celule care participa la reactii imune (limfocite, macrofage)
- activarea sistemului complementar → factori proinflamatori (citokine, IL, factori act ai complementului)
- indiferent de natura ag agresor dpdv morfopatologic focarul lezionar are un aspect asemanator:
- centrul focarului lezionar: leziunile matricei EC, ale celulelor sunt maxime, mergand pana la necroze
- periferie: alterarile celulare si ale matricei EC ↓, insa exista alterari ale functiilor (metabolice, energetice)
- inflamatie fara leziuni tisulare: reactia alergica
ETAPE
1. Faza vasculara
- influx masiv de celule sanguine proinflamatorii (monocite, PMN → neutrofile, eozinofile) la nivelul endoteliului vascular
din aria tisulara lezata
- recrutarea de celule sanguine proinflamatorii la nivelul peretilor vasculari si activarea lor se realizeaza sub actiunea unor
mediatori solubili eliberati local din celulele lezate → efecte:
- efecte vasculare locale:
- vasodilatatie
- ↑ permeabilitatii locale
- stimularea expresiei unor receptori pe celulele endoliale locale → receptori de adeziune intercelulara
prin intermediul carora celulele sanguine proinflamatorii vor adera local la peretii vasculari
- efecte chemoatractant → atrag spre interiorul zonei lezate diferite tipuri de leucocite
2. Faza celulara
- activarea celulelor proinflamatorii recrutate si aderate local la peretii vasculari
- stimularea celor 3 functii principale ale ale cel proinflamatorii:
- chemokinezie → capacitatea de a migra la nivelul peretilor vasculari pana la focar
- fagocitoza
- citotoxicitate oxigen-dependenta (radicali liberi cu care distrug cel moarte, bacterii, fragmente de matrice EC)
- prin aceste functii se asigura asanarea si curatarea focarului pentru a-l pregati pentru vindecare
ADERAREA LEUCOCITARA
- in faza vasculara compartimentul circulant are un rol foarte important prin compartimentul sau marginal → la nivelul
acestuia se produce aderarea unor leucocite la endoteliul vascular local
Etape
- aderarea reversibila (rolling leucocitar)
- consta in stabilirea unor contacte punctiforme, multiple, laxe si permanente intre leucocitele din compartimentul
marginal si cel endoteliale realizate prin intermediul unor receptori de adeziune aflati pe endoteliu si pe
membrana leucocitelor
- contactele sunt mereu altele → in permanenta se gasesc altele in procesul de rostogolire (rolling celular)
- proces pasiv datorat fluxului sanguin, se desfasoara fiziologic in permanenta, oriunde in organism
- rol → supraveghere continua, permanenta a tesuturilor in scopul depistarii unui eventual focar inflamator
- daca apare un focar lezionar inflamator → din zona se elibereaza mediatori solubili ce vor incepe activarea CPP
aderate in mod reversibil in prealabil, astfel ca aceste celule activate incep sa migreze in focarul tisular si isi
exercita functia → procesul este local (sistemic este foarte diluat)
- fenomenul de rolling leucocitar se realizeaza prin niste receptori numiti selectine
- aderarea ireversibila
- mediata tot de receptori, dar contactele dintre leucocite si celule endoteliale devin mult mai ferme
- aderarea presupune activarea metabolica a cel implicate → leucocitele si cel endoteliale incep sa exprime pe
suprafata lor o serie de molecule de adeziune neconstitutive care apartin altei clase:
- pe CPP → integrine
- pe celule endoteliale → ICAM (clasa moleculelor de adeziune IC, apartin familiei imunoglobulinelor)
- se realizeaza o legatura puternica → lecuocitele au o baza puternica in miscarea lor spre centrul focarului lezionar
- diapedeza → leucocitele activate metabolic (obligatoriu) incep sa treaca prin peretele capilar catre focar
- leucocitele secreta o colagenaza → lizeaza local mb bazala a capilarului → relaxarea jonctiunilor interendoteliale
→ cand leucocitul incepe sa se deplaseze are o cale libera la nivelul jonctiunii
- leucocitul este atras de concentratia maxima de factori chemotactici la nivelul focarului
SELECTINE
- glicoproteine transmembranare care in regiunile lor extramb detin 3 domenii structurale (ext → int)
1. domeniu lectinic
- important pt adeziunea IC
- capabil sa recunoasca si sa lege structuri glucidice din glicoproteine membranare speciale (rec mb):
- continut mare de treonina, serina, glucide
- molec intens sialilate si glicozilate (glicozilare = rct nesp intre glucide si resturi amino ale prot)
→ mai sunt denumite si sialomucine
- exista subdomenii → recunosc str glucidice mb de pe glicoprot sialilate de pe alte molecule ca receptori
Exemple:
- selectina L (leucocitul)
- prezenta in mod constitutiv pe suprafata membranara a tuturor leucocitelor
- contraligand: GlyCAM1 → molecula de adeziune celulara intens glicozilata, constitutiv pe cel endoteliala
- rol in rolling
- selectina E (celula endoteliala)
- nu este prezenta in mod constitutiv, numai in conditii inflamatorii
- cand intr-o arie tisulara lezata se elibereaza citokine: IL1, TNF
- cand exista lipopolizaharide de origine bacteriana
- cand exista hipoxie locala
- contraliganzi → prezenti constitutiv pe leucocite sanguine
- oligozaharidul Lewis
- ESL (ligand pt selectina E)
- N-ALG (N-acetil lactozamina glicozilata)
- atunci cand se exprima semnalizeaza leucocitelor ca exista un focar inflamator → selectina de alarma
care stabilind contact cu contraliganzii face ca legatura sa se intareasca
- este receptor IC, depozitat intracitoplasmatic in granulele Weibel-Palade
- selectina P (plachete) + pe cel endoteliale
- expresie in cond inflamatorii, cand la niv unei arii tisulare se elib mediatori: bradikinina, LT, trombina
- contraligand → PSGL (ligand granular pentru selectina P) → prezent constitutiv pe leucocite
2. domeniu EGF-like (epidermal growth factor)
3. domeniu format din mici secvente repetitive de aa
INTEGRINE SI ICAM
- exprimarea lor se face numai dupa activarea metabolica sub actiunea mediatorilor descarcati
- sunt receptori neconstitutivi
Integrine = proteine heterodinamice (αβ) cu roluri multiple (in functie subtipul de integrina)
- rec de adeziune
- rec de recunoastere a particulelor opsonizate si de captare a lor la suprafata celulelor fagocitate
- rec cu rol in chemokinazice
- lantul α are o variabilitate f mare → clasificarea integrinelor s-a facut in functie de lantul β: β1, β2, β3 integrine (β2 si β1
sunt mai importante pt reactiile inflamatorii)
- la randul lor ele au mai multe subtipuri:
- β2/α2-a → LFA1 (Ag asociat fct leucocitare) → rol in aderare ireversibila a leucocitului la celulele endoteliale
- contraligand: ICAM1 de pe celula endoteliala activa metabolic
- β2/α2-b → CR3 (receptor pt complement) → receptor pt C3b care a functionat ca si opsonina → C3b sufera o
modificare ce o face recunoscuta de CR3 → particula opsonizata se leaga de leucocite
- β2/α2-c → CR4 → functie similara cu CR3
- β1 → VLA4 (very late Ag) → se exprima dupa activarea metabolica completa a leucocitului
- rol in chemokinezia leucocitelor
- contraligand: secvente de 3-4 aa din (Arg-Gly-Asp, Arg-Gly-Asp-Ser) din colagenul matricei EC →
pseudopodul leucocitului se leaga de secventa, corpul lecuocitului se contracta si pseudopodul se
desprinde, dar intre timp se formeaza alte pseudopode → se deplaseaza
1. CHEMOKINEZIA
- proprietate fundamentala a CP de a migra de la nivelul peretelui vascular unde au aderat pana in centrul focarului
inflamator intr-un mod strict directionat de-a lungul unui gradient de concentratie de factorii chemotactici (cu conc
maxima in centrul focarului inflamator unde leziunile sunt cele mai intense)
- in functie de momentul de aparitie se clasifica in:
Factori chemotactici de linia I
- componente ale complementului activat: C3a, C5a (anafilatoxine), C5b, C6, C7 (asamblate intr-un
complex trimolecular)
Factori chemotactici de linia a II-a
- IL eliberate in special de macrofage: IL1, IL8, TNF
- leucotriene eliberate in special de macrofage, dar si de celule endoteliale: LTB4, P6
- factori rezultati din activarea locala a hemostazei (kalikreina, fibrinopeptidul B, PAF)
- produsi rezultati din metabolismul bacterian, de ex formil-metionil-leucin-peptide (FMLP)
- fragmente peptidice rezultate din lezarea matricei EC
2. FAGOCITOZA
- capacitatea de a capta, ingloba si digera apoi diferite detritusuri
- etape:
a) captarea unor particule rezultate din efectele lezionale ale agentului agresogen sau/si in cazul unor inflamatii
infectioase:bacterii, virusuri, fungi etc
- captarea este realizata de macrofage si neutrofile → recunosc opsoninele prin receptori specializati si capteaza
particulele opsonizate → in sp C3b si IgG
- C3b → se gaseste in cant mici si in conditii normale, fara a exista un focar inflamator
- se genereaza prin functia continua (bazala) a caii alternative a complementului
- molecula are o grupare tiol-esterica electonofila → are prop de a se atasa foarte usor si nespecific de
grupari nucleofile (care cedeaza electroni: NH2 ale prot membranare si cele OH ale glucidelor membranare)
- celulele self sanatoase se opun opsonizarii prin C3b prin mecanisme de protectie de natura receptoriala
- celulele alterate → mec de protectie nu mai functioneaza → este opsonizata si fagocitata (receptorii fie nu se
sintetizeaza, fie nu se exprima la suprafata mb, fie prezinta anomalii)
- bacteriile, virusurile, fungii nu au mecanisme de protectie impotriva opsonizarii
- particula corpusculara opsonizata este apoi captata de celula fagocitara pentru ca detine receptori CR3 si
CR4 pt C3b ce a functionat ca opsonina → a suferit o modificare care o face usor de recunoscut pt rec
- IgG → intervine tot in opsonizarea unor particule corpusculare
- prin capatul Fab poate recunoaste si lega in mod specific diferite structuri antigenice de pe suprafata
membranei cel bacteriene/virale sau cel proprie alterata de diferite str antigenice demarcate
- in urma atasarii IgG sufera o modificare conformationala care se transmite catre captul Fc → poate fi
recunoscut si legat de rec membranari ai celule fagocitare – FcγR
*captarea fara opsonine - macrofagele pot capta si particulele sau fragmente de bacterii/virusuri neopsonizate
- TLR
- receptori prin intermediul carora se capteaza particulele (microorg sau componente ale acestor microorg)
- recunosc si se leaga direct de diferite str biochimice din componenta microorganismelor: fosfolipide,
glicoproteine, diferite secvente peptidice, acizi nucleici
* mecanismul este mai putin eficient decat cel al captarii proteinelor opsonizate
- odata cu captarea se transmit semnale activatoare care contibuie la activarea generala a CP
* fagocitoza frustrata
- are loc atunci cand celula fagocitara nu poate endocita particula captata (cand este f aderenta/prea mare) →
fagocitul care a captat particula prin semnale metabolice se supraambaleaza metabolic si deverseaza continutul de
enzime in afara cel asupra particulei captate la supr → digestia biochimica a particulei se va produce in ext celulei
- ulterior fragmentele rezultate vor fi sau nu endocitate
- enzimele pot ataca si str sanatoase → proces limitat → in t lezionar ajung din circulatie si o serie de protein-
enzime care inhiba activitatea multor enzime lizozomale, in special cele proteolitice → β2microglobulina, α1
antitripsina → sint de ficat, in focar limiteaza la strictul necesar actiunea unor enzime lizozomale
- in focarul inflamator: vasodilatatie si ↑ permeabilitatii capilare → protein-enzimele ajung din circulatie in focar
3. CITOTOXICITATEA OXIGEN-DEPENDENTA
= capacitatea CPP de a genera, odata activate metabolic, o serie de radicali liberi ai O 2 cu ajutorul carora intervin in
degradarea biochimic nespecifica atat a materialului endocitat, cat si a materialului captat, dar inca neendocitat
- radical liber = specie chimica (atom/molecula) care detine un electron neimperechiat (R•) → electronul confera
radicalului o reactivitate chimica extrem de mare, putandu-se lega de orice str chimica pe care o modifica str si fct → pe
seama acestui fapt se desfasoara functia de citotoxicitate oxigen dependenta a CPP
a) activarea NADPH-oxidazei
- NADPH-oxidaza → complex enzimatic situat la nivelul membranei CPP, dar si la nivelul membranei endozomilor
- dpdv structural complexul este alcatuit din 5 subunitati care in raport cu pozitia lor fata de membrana se impart in:
- subunitati membranare (2) → alcatuiesc citocromul B205
- α → glicoproteina 21
- β → glicoproteina 91 → detine si un domeniu de atasare a unei coenzime numita NADPH
* daca CPP nu este activata metabolic cB205 este depozitat in granulatiile secundare (nu lizozomi)
- subunitati submembranare (3) → in repaus metabolic
- GP 67 → se va atasa la subunitatea α
- GP 47 → se va atasa la subunitatea β
- RAC (componenta asociativa a raspunsului) → se asociaza cu subunitatea β
* toate subunitatile se gasesc neasamblate
Asamblarea
- incepe odata cu activarea metabolica a celulei
- rol determinant: fosfolipaza C (prin DAG = diacil glicerol) → activare → activarea unei prot citotransportoare care
preia subunitatea α si β din depozitele IC si le inclaveaza pe fata int a mb (atat celulare, cat si endozomale)
- odata cu inclavarea cele 2 subunitati se asociaza intre ele, iar subunitatea β isi descopera si situsul de combinare
cu NADPH (o coenzima care se genereaza pe calea suntului pentozofosfatilor)
- tot pe calea PLC activate, cele 3 subunitati submembranare se asambleaza cu cele membranare
- ciclul Krebs contine multe dehidrogenaze
NAD ←→ NADH + H
- H este preluat de citocromi , transportat de la c la c pana se combina cu O 2 si apoi H2O
- cu cat act metabolica este mai intensa cu atat apar mai multe scurgeri de electroni
- electronii sunt preluati de NADPH, transferati pe lantul α, unde reactioneaza cu O 2 → primul radical liber de oxigen = O•
→ de la el se vor genera si alti radicali liberi de oxigen:
- O2-•, HO• → actiune asupra AG din materialul fagocitat → alti radicali liberi ai oxigenului (de ex: peroxizi lipidici)
- H2O2 → foarte reactiva → actioneaza ca radical liber, dar este de fapt specie reactiva de O 2
b) activarea mieloperoxidazei
- enzima lizozomala → intra in actiune atunci cand lizozomii fuzioneaza cu endozomii si continutul de enzime lizozomale se
varsa in endozomi (pH-ul acid o activeaza)
- actioneaza asupra peroxizilor in prezenta Cl → 2 specii reactive de O2 puternice, foarte bactericide → cloramina si HOCl
→ acid hipocloros
c) generarea unor specii reactive ale O2 care contin si azot (de ex: NO)
- NO
- generarea → importanta, in sp in macrofagele activate metabolic, dar si in celulele endoteliale activate metab
- generat din conversia argininei in citrulina in prezenta O 2 sub actiunea NO-sintaza
- ca radical liber este mai putin potent decat ceilalti
- principala actiune la niv focarului inflamator → vasodilatatie locala
- cand se combina cu ionul superoxid → radical liber de oxigen: OONO• (peroxinitrit) → f citotoxic, actiune distructiva
majora (pe bacterii, virusuri, celule proprii alterate)
- radicalii pot scapa din celulele activate si pot ataca si celulele sanatoase, dar acestea au substante antioxidante care le
protejeaza
B. Histamina
= amina foarte activa care se gaseste depozitata in granulele mastocitelor perivasculare si pe bazofile
- este eliberata printr-un proces de degranulare ce implica activarea metabolica a celulelor ce contin histamina
- factori de degranulare
- specifici
- cele 2 anafilatoxine
- conflictul Ag-Ac pe suprafata mastocitelor si bazofilelor (in reactii alergice - IgE)
- HRF (histamin-releasing factor) → eliberat din macrofage locale activate metabolic
- substanta P → neurotransmitator eliberat din fibrilele nervoase de tip C din diferite tesaturi
- IL3 si IL5 → mai slab potente in a degranula mastocitele si bazofilele;
- sunt eliberate de macrofage si limfocite
- nespecifici
- caldura intensa (arsura, inclusiv una solara)
- factori mecanici (traumatism)
- efectele histaminei
- proinflamatorii (proflogistice)
- receptori H1 si H2 → vasodilatatie locala (se gasesc inclusiv pe ff musculare netede vasculare → relaxare →
vasodil → rubor si calor inflamator)
- vasodilatatie → ↓ viteza de circulatie a sangelui → pseudostaza cu efect proinflamator indirect → permite
atasarea CP la vas si migrarea lor catre focar
- histamina filtrata este rapid inactivata de histaminaze din circulatie
- isi mentine totusi destul de mult timp efectele → prin stim rec H1 si a ff nervoase de tip C locale se
elibereaza substanta P (factor de degranulare) → se elibereaza o noua cantitate de histamina → procesul se
autointretine in timp
- de reglare a unor etape ale inflamatiei
- stim rec H1 pe cel endoteliale si pericitele din peretele capilar se contracta → largirea jonctiunilor
interendoteliale → ↑ permeabilitatii capilare → trecerea din sange in intestitiu a unor compusi:
- proteine → ↑pco → atrage apa → hiperhidratarea interstitiului → edem inflamator → tumor →
edemul este util pt ca produce o dilutie a particulelor care trebuie captate si fagocitate → sunt mai usor
mobilizate pt captare
- protein-enzime cu rol protector (ex: protein-enzime care inhiba proteazele traversate din lizozomi,
care ar putea dauna cel sanatoase)
- factori antioxidanti → apara tesuturile sanatoase de actiunea radicalilor liberi asupra lor
- factori ai coagularii
- factori ai complementului
- stim rec H1 de pe neutrofile → stim chemokinezia, citotoxicitatea oxigen-dependenta, productia de IL,
expresia membranara de receptori pt factori chemotactici
- stim rec H2 de pe eozinofile → stim citotoxiciatea oxigen-dependenta, expresia rec mb pt captare (pt C3b →
CR3, CR4, pt IgG → FcγR)
- antiinflamatorii (antiflogistice)
- se realizeaza la conc f ↑ de histamina → stim rec H2 de pe bazofile (mai putin sensibili) → ↓ degranularea
bazofilelor
- H2 → histamina inhiba limfocitele NK → nu mai elibereaza mediatori proinflamatori (citokine)
- stim rec H2 de pe limfocitele Ts → ↓ intensitatea RI
3. Reparatia tisulara
A. FIBROPLAZIA
= refacerea matricei EC distruse, lezionate, de la nivelul focarului inflamator respectiv
- realizata in principal de catre fibroblasti:
→ in conditii fiziologice intervin in:
- recunoasterea fragmentelor de t conjunctiv imbatranite, alterate fiziologic
- lizarea fragmentelor prin colagenaze
- inlocuirea fragmentelor cu un t conjunctiv nou pe care il secreta, alcatuit din:
- componenta fibrilata (fibre de colagen, reticulina, elastina)
- componenta amorfa (rol in turn-overul t conjunctiv)
→ in conditiile unui focar lezionar → intervin in reconstructia matricei alterate sub actiunea agentilor etiologici ai
inflamatiei respective
Etape:
1. Activarea metabolica a fibroblastilor de la periferia focarului si migrarea lor pana in centrul focarului
- activarea are loc sub actiunea unor factori ca:
- citokine + factori de crestere eliberati in focar: IL1, TNF, FGF (fibroblastic growth factor), PDGF (platelet-
derived growth factor) (FGF si PDGF sunt eliberate in special de macrofage)
- factori nespecifici → fragmente de t conjunctiv
- chemokinezia = capacitatea de a se deplasa conform gradientului de concentratie al factorilor care i-au activat
- citoscheletul fibroblastilor contine miozine → emite pseudopode in vf carora se afla receptori VLA4 → se leaga
de secv de 3-4 aa din str colagenului matricei EC
- contractia citoscheletului → corpul este adus spre locul de fixare → apar alte pseudopode in apropiere → iar se
contracta citoscheletul etc
- la un moment dat fibroblastii nu mai gasesc suport de fixare doarece la locul lezat str de colagen este foarte
alterata, divizata (fragmentele de colagen sunt f dispersate → edem de focar) → fibroblastii se opresc
- sub act factorilor care i-au activat fibroblastii incep sa secrete si sa se inconjoare cu o matrice de migrare pe care
fibroblastii se deplaseaza in continuare → la finalul matricii se opresc → fibroblastii ajung in centrul focarului
2. Proliferarea fibroblastilor in centrul focarului
- sub actiunea factorilor care au conc max in focar fibroblastii se multiplica
3. Secretia de catre fibroblasti a unui tesut colagenic nou
- reconstructia are loc centripet (dinspre centrul focarului spre periferie)
- acest t conjunctiv este inca imatur
→ fibrele de reticulina, colagen, elastina sunt inca subtiri, luni, in nr redus
→ nu este vascularizat → t de granulatie imatur
- acest tesut nou colagenic se poate constitui pt ca intre timp in focar au fost anihilate sau inhibate o serie de enzime
proteolitice eliberate din lizozomii CP
- daca colagenul depus este in cantitate excesiva in zona respectiva apare fibroza (cicatricea fibrotica) → de obicei acest
lucru nu se intampla deoarece fibroblastul elibereaza si cant mici de colagenaza ce mentin colagenul la un nivel echilibrat
B. ANGIOGENEZA
= reconstructia micilor vase sanguine lezate din focarul lezionar respectiv
- are la baza stimularea si activarea celulelor endoteliale ramase intacte din focarul lezionar sau a celor sanatoase de la
periferia focarului (din tesutul vecin sanatos) sub actiunea IL1, TNF, VGEF (vascular endotelial growth factor), PDGF, TGF
(transforming growth factor) → marea majoritate eliberati tot din macrofagele activate, VEGF si TGF pot fi eliberati si din
celulele nealterate sub actiunea IL1 si TNF
- odata cu activarea acestor celule incep sa sintetizeze o procolagenaza → activare → actiune asupra plasminogenului →
ajunge in focar prin extravazare → se transforma in plasmina → activeaza procolagenaza → colagenaza → prin ea celulele
endoteliale au cale libera de a patrunde in focar (cu citoschelet + pseudopode)
- apar niste cordoane de celule endoteliale care migreaza radial, din toate partile, catre centrul focarului
- ulterior centrul cordoanelor este lizat prin apoptoza cel endoteliale → structuri tubulare = capilare noi
- cand aceste capilare apar in matricea EC refacuta → tesut de granulatie matur
C. REMODELAREA CICATRICEALA
= revenirea treptata a aspectului zonei reparate cat mai aproape de aspectul de dinaintea lezarii zonei tisulare respective
(eventual un aspect chiar identic)
- are la baza tot activitatea fibroblastilor
- dupa ce au sintetizat noul tesut colagenic, in special sub actiunea TGF (din macrofage, limfocite, cel endoteliale activate),
fibroblastii sufera transformari: sunt alungiti, efilati, ↓ RE, ↓ AG, ↑ actina, ↑ miozina → miofibroblasti cu o capacitate
contractila foarte bine reprezentata
- fibroblastii sunt ancorati prin VLA4 in structura noului colagen
- prin contractia miofibroblastilor densitatea ff de colagen, reticulina si elastina ↑ → leziunea se inchide treptat pana la
realizarea unui aspect cat mai apropiat de ce de dinainte de leziune