1.Clasificarea arsurilor ca profunzime.

a)arsura de gradul I-implica numai epiteliul de suprafata ca leziune

-caracterizata:durere, edem, caldura, un eritem ce paleste la presiune, dar apoi reapare
rapid
b)arsura de gradul II-implica straturile epidermului in tot. si o parte din derm
-superficiala-distruge toate str. epidermului
-corect ingrijita lez evolueaza AD INTEGRUM(fara cicatrici)
-se produc ca urmare a contactului teg cu lichide fierbinti(apa ceai supa
lapte), pe pielea expusa fara haine
-profunda-distrugeri tisulare in tot dermul ramanand intacte formatiunile anexe ale
pielii(foliculi pilosi, gl sudoripare si sebacee)
-apar in contact prelungit dat prezentei hainelor sau la contact cu ulei incins
-vindecarea-PER SECUNDAM in 3-4 sapt
c)arsura de gradul III-pierdere completa de piele cu distrugerea anexelor cutanate sit la
niv hipodermului
-aspect- alb-marmorat, maroniu-roscat cu vase superficiale trombozate sau negre
-edemul mic sau lipseste, escara nu este sensibila la palpare
-apar ca urmare a aprinderilor hainelor in contact cu pielea, acizi, baze tari, 220 volti

2.Clasificarea etiologica a arsurilor

a)arsuri date de factori fizici:
Solide
Lichide
Vapori
Flacara
Electricitatea-electrocutia,flama electrica,fulguratia
Radiati
b)arsuri date de factori chimici:
Acizi
Baze
Saruri
Smoala
Ciment
Arsuri prin frecare
Explozia
Inhalarea de fum

3.Explicati aparitia edemului local si general in arsuri. Pg 41

Reactia inflamatorie de dupa producerea arsurii, se caracterizeaza prin edem rapid
datorat vasodilatatiei activitatii osmotice extracelulare crescute in tesutul lezat si a
permeabilitatii microvasculare crescute.
4.Racirea imediata cu apa rece.De ce?
-tesuturile se supraincalzesc incet, dar se si racesc incet
-durata supraincalzirii tesuturilor este mai lunga decat actiunea unui agent extern de
ardere, si ca rezultat caldura continua sa penetreze adancimile tesutului
-racirea imediata de dupa producerea arsurii care continua apoi pe o perioada de cca 30
min are rol semnificativ in reducerea agravarii leziunii

5.Citokinele-rolul lor in procesul de vindecare pg 47

-sunt mediatori proteici eterogeni, inductibili, solubili in apa, de origine animala
-au efecte specifice in celulele tinta si/sau chiar si in celulele producatoare de mediatori
-pot fi stimulatoare sau inhibitoare, o citokina putand avea ambele proprietati
-pot controla si aderenta factorilor celulari

6.Integrinele-ce sunt si ce rol au in vindecare pg 47

-,integrinele sunt receptori de aderare de pe suprafata celulara si au rol in vindecare prin
aderarea celulara. Modul in care celulele adera este important in special in migrarea,
proliferarea si aderarea keratinocitelor in timpul epitelizarii).

7.neutrofilele in inflamatia acuta-rolul lor in vindecarea ranii arse. pg 48

Sunt primele leucocite care apar in 24 h de la lezare, fagociteaza si omoara
bacteriile prin enzime hidrolitice intracelulare.
-in urm 48 h sunt treptat inlocuite de macrofage

8.macrofagele-rolul lor in vindecarea ranii arse

Raspund la aceeasi factori ca si neutrofilele
In a 3 si a 4 zi de la producerea leziunii, leucocitele devin dominante in rana
-raman acolo pana la vindecarea totala
Macrofagul produce un nr de citokine vitale in procesul de vindecare a leziunii.

9.fibroblastii-rolul lor in vindecarea ranii arse

-repr sursa majora a proteinelor matriceale
-asigura sinteza colagenului si depunerea acestuia
-produc fibronectina care acopera colagenul

10.rolul angiogenezei in vindecarea ranii arse

-este o reactie complexa ce consta in cresterea vaselor noi in leziune
-stimulata de macrophage, care in cursul debridarii leziunii au migrat in tesutul afectat
-macrofagele elibereaza chemokine endoteliale si lisine pentru proteinele matricei
permitand vaselor noi formate sa creasca prin structura leziunii.

11.Contractura leziunii arse-mecanism de producere

Este realizata de un anumit tip de fibroblasti(miofibroblasti) care organizeaza colagenul
nou aparul din leziune si deplaseaza mecanic periferia leziunii spre centru.
-frecvent observata in jurul articulatiilor
-contractura maxima apare in arsurile in toata grosimea iar daca dermul este relativ
neafectat contractura este minima
12.Epitelizarea
-procesul de inchidere a leziunii si act ca un semnal de incetare a activitatii de vindecare
primara
-din momentul reorganizarii matricei tesutului conjunctiv keratocitele prolifereaza si
migreaza pe suprafata leziunii
Metoda deschisa- leziunile sunt lasate intr-un mediu uscat sau cald pentru formarea
crustei
Metoda inchisa -implica un pansament cu sau fara agenti antimicrobieni locali.

13.Maturarea cicatriciala
-in urma vindecarii, leziunea se modeleaza in cursul a 6-12 luni.
-maturarea se face in straturile profunde si ulterior in straturile superficiale
-fibrele de colagen sufera o incrucisare continua si devin stabile
-in acelasi timp elementele celulare(fibrblastii) si cele vasculare scad lasand o matrice
stabila cu t conj matur ce asigura alimentatia epidermului supraiacent.
-la maturizare cicatricea proeminenta initial rosie-violacee, devine aplatizata, alb-sidefie

14.cicatricile hipertrofice pg 49
-in aceste forme exista o persistenta a elementelor celulare din faza de vindecare a
leziunii
-in aceste cazuri macrofagele, limfocitele T si fibroblastii se gasesc in nr mai mare.
-acest fapt este asociat cu sinteza si depunerea crescuta a colagenului cu degradare
anormala
-prezinta un placard rosu-violaceu gros cu margini neregulate bine delimitate si sensibile
la palpare
-pentru prevenirea cicatricilor se recomanda folosirea bandajelor elastice sau a
imbracamintei speciale compresive

15.contaminarea bacteriana si vindecarea ranii arse pg 72

16.primul ajutor in arsurile termice pg 60

-se opreste evolutia leziunii(se stinge si se indeparteaza imbracamintea arsa, fara a insista
daca hainele sunt lipite de corp)
-pt arsurile chimice se indica indepartarea tuturor articolelor vestimentare contaminate,
irigarea prelungita a ochilor cu ser fiziologic, curatirea cu apa din abudenta sau aplicare
de pansamente umede reci timp de 10-20 min, evitand hipotermia.
-se mentin caile respiratorii libere si se asigura ventilatia (oxigen umidificat pe masca sau
intubatie si ventilatie mecanica in caz de necesitate (EPA)
-resuscitare cardiorespiratorie in cazuri indicate
D. Se iau date despre accident si pacient (boli preexistente, alergii, medicatii urmate)
E. Examinarea fizica-dimensiunea si profunzimea arsurii, examinarea cailor aeriene
superioare, examen general, cantarirea pacientului)

17.toxina tegumentului ars(TTA) pg 40

-s-a constatat ca ridicarea precoce a escarei postcombustionale creste mult sansa
supravietuirii
-contine 40% lipide si 60% proteine si este un polimer al unui precursor netoxic tisular,
ce poseda o activitate antigenica specifica, appare in arsuri prin flacara la 250 C sau dupa
imersie in apa la peste 100 C.
Ca si efecte este inhibata imunitatea celulara si blocheaza energetica celulara.
Antiserumul TTA previne atat mortalitatea indusa de tta cat si cea datorata arsurii
-este data de acumularea de peptide
-afecteaza procesul transportului acizilor aminati, al oxidarii lipidelor, functia celulelor
nervoase si aparatul imunitatii celulare

18.sindromul de insuficienta acuta tegumentara-definitie pg 46

-apare la defunctionalizarea unei suprafete cutanate mai mare de 50% si se caract prin:
-Hipermetabolism,evidentiat prin (hipertermie>38 C in abs. sepsisului,
hiperglicemie>150 mg%, raport insulina/glucagon<2, balanta azotata negativa,
hipoalbuminemie, tahicardie)
Pierderea fct cutanate cu: -cresterea sensibilitatii organelor la modificarile mediului ext.
-modif. ale mediului intern Na<130 meq/l, K>4,5 meq/l
-valori crescute ale proteinelor de faza acuta
-tulb. Neuropsihice si vegetative, ileus
Pierderea suprafetei cutanate echivalente la 30%mortalitate pt varsta.

19.clasificarea pansamentelor si substituientilor cutanati pg 49

-pansamentul biologic-flictena
-conventionale-simple sau compuse exemplu: tulle gras(tifon impregnat in parafina)
-sintetice

20.debridarea pg 51
-imediat dupa arsura plaga arsa este incarcata cu un dentritus de proteine denaturate si
alte subst eliberate din celulele agresionate, iar mai tarziu escara va fi contaminata sau
colonizata cu microorg.
-debridarea arsurii este esentiala pentru indepartarea intregului tesut non-viabil si se poate
realiza prin mijl fizice, chimice si biologice
-poate fi debridare chirurgicala(escarectomia), debridare enzimatica si debridare
biologica

21.grefarea cutanata-tipuri, avantaje, indicatii pg52

-tipuri:t cutanat al pleoapelor, reg postauriculara, reg supraclaviculara, aspectul medial al
coapsei, t cutanat al spatelui si feselor
:grefe mesate: avantaje-pot acoperi regiuni mari
-sg si exudatul pot drena liber
 -isi poate adapta conturul la un pat neregulat
-numai o regiune mica a grefei va fi distrusa in cazul
contaminarii bacteriene
-asigura o posibila reepitelizare spontana
:grefe epidermice, grefe dermice
:homogrefa, heterogrefa, membrana amniotica, xenogrefe, cultura de keratocite

22.cultura de keratocite-principii, indicatii pg 51

-pentru acoperirea arsurii
-au o aderenta slaba si prezinta probleme legate de fragilitatea crescuta si contractura in
urma vindecarii
-dezavantaj major-este intervalul de 3 sapt intre recoltarea mostrei de t cutanat donator si
cultivarea unei cant destule de keratocite pt producerea lambourilor utile clinic
-nu supravietuiesc in urma grefarii de aceea necesita un component dermic pentru
ameliorarea prizei grefei si depasirea fragilitarii si contracturii ulterioare
-se realizeaza un derm artificial care aplicat pe leziunea proaspat excizata va accepta
grefele cu keratocite

23.conservarea pielii in glicerol-principii pg 56

-deshidrateaza pielea si s-a constatat ca are actiune virucida
-principii:-lamboul cutanat recoltat este introdus intr-o sol glicerol 49% timp de 12 h cu
agitare intermitenta pentru asigurarea patrunderii glicerolului in celule dupa care se
transfera intr-o sol de 70% timp de inca 12 h.
-conservarea de durata se face in 2 ani la o conc de 85% la temperatura camerei

24.avantajele pielii conservate in glycerol pg 56

-lichid alunecos, fara culoare si miros aproape clar, dulceag la gust miscibil in apa
-nu modifica arhitectura pielii
-agent antibacterian eficient cu act lenta dar definitiva
-are prop antivirale
-scade antigenicitatea t folosite la implant

25.aprecierea suprafetei arse pg 33

-arsurile sunt lez tridimensionale repr prin suprafata
-procentajul supr poate fi apreciat rapid dupa regula cifrei 9 a lui Walace in care fiecare
membru toracic si capul au cate 9%, iar fiecare membru pelvin si fata anterioara sau
posterioara a trunchiului au cate 18%.

26.aprecierea mortalitatii in arsuri pg 31

-indicele mortalitatii in arsuri este dependent de mai multi factori: suprafata arsa, varsta
pacientului, profunzimea arsurii, calitatea asistentei medicale, astfel avem:
-suprafata arsa: 30-40%-mortalitate 35,7%
41-50%-mortalitate 60%
51-60%-mortalitate 74,3%
 -mai mare de 61%-mortalitate de 91%

27.tratamentul perfuzabil in arsuri pg 61

-instituit in arsurile cu o supr mai mare de 20%
-se va fixa un cateter de plastic nr 16 sau 18 intr-o vena corespunzatoare
-cateterizare urinara cu sonda cu balonas
- se va aprecia necesarul de lichid Ringer Lactat pt primele 24 h, in ml, conform formulei
Parkland:
4 X Kg corp X % suprafata arsa
Administrare:jumatate in primele 8 h de la accident, iar restul volumului se va repartiza
egal in urmatoarele 16 ore
Rara perfuziei- se va ajusta a.î. sa fie asigurat un debit urinar de 2 ml/kgcorp/ora, la
pacientii cu o greutate de peste 30 kg si 1 ml/ora/kg la pacientii sub 30 kg

28.mentinerea circulatiei libere in periferie-principii pg 62

-indepartarea inelelor si bratarilor
-examinarea arsurilor extremitatilor pt depistarea semnelor clinice de afectare a
circulatiei(cianoza, intarzierea reumplerii capilare, parestezia si durerea severa)
-se va efectua escarotomie in cazul in care circulatia este afectata: incizie mediana sau
laterala traversand articulatia interesata, incizia depaseste supr arsa in t aparent sanatos,
incizia fasciei superficiale este obligatorie, iar in arsurile electrice se incizeaza si fascia
musculara profunda!!!
-fasciotomia profunda este indicata in afectarea structurilor subiacente sau daca persista
tulb circulatorii

29.explicati fenomenul de *garou intern* in arsuri pg 88

30.tratamentul initial local in arsurile termice pg 49 60

-toaleta cu sol Betadina (flictenele vor ramane intacte, iar epidermul curat poate fi
reaplicat pe plaga arsa ca un pansament biologic)
-pe plaga arsa este aplicat un strat gros de crema Sulfadiazina argentica sau Betadina
-arsurile vor fi acoperite cu un pansament gros , tip sandvis (tifon-vata-tifon), iar
bandajele vor fi largi, fixate la sfarsit fara nod.

31.enumerati cazurile de arsuri ce trebuie internate in spital

-arsura critica: - supr arsa de peste 30%
-arsuri ale fetei, mainilor, picioarelor sau perineului
 -leziuni produse prin inhalatie
-arsura cu leziuni asociate-ale tractului respirator
-la nivelul musculaturii
-fracturi
-leziuni electrice
-arsuri moderate -gradul II pe o suprafata de 15-30%
-gradul III pe o suprafata mai mica de 10%
-arsuri chimice

32.cand se administreaza sange la arsuri.De ce?

Dupa primele 24 ore de resuscitare hidroelectrolitica corecta se poate aprecia
corect nivelul hematocritului si se poate administra sange integral sau masa eritrocitara
pentru compensarea anemiei severe la care este supus pacientul.
Nu trebuie uitat ca hematiile circulante sunt si ele afectate, au o capacitate de
fixare a O2 scazuta si durata de viata redusa.

33.Nutritia pacientului ars-principii (pg. 64)

Pacientul cu arsuri de dimensiuni mari nu ar trebui sa primeasca alimentatie per
os in primele 12 h.
In a 2-a zi de evolutie a arsurii, laptele, administrat in cantitate de 200 ml pana la
250 ml de 3-4 ori pe zi, constituie o sursa buna de calorii si previne aparitia ulcerului de
stres.
Treptat regimul este din ce in ce mai bogat incat in a 7 zi se asigura o cantitate de
50-80 calorii respectiv 2-4g proteine/kgcorp/zi
-nutritia poate fi si nonvolutionala(parenterala)
Se poate apela si la utilizarea sondei nazogastrice pt alimentarea pacientului pe
timpul noptii si intre mese.

*34.Arsurile chimice cu acizi si baze tari: -elemente clinice

Determina necroze rapide si masive care creeaza prin insasi necroza tisulara un
strat izolant prin care difuzarea ulterioara a substantei este oprita sau incetinita.
Stratul blocheaza difuziunea prin intreruperea fluxului lichidian intre suprafata
escarei si tesuturile vii.
Acizii si bazele tari difuzeaza putin in tesuturi datorita actiunii lor violent
deshidratante

*35.Arsurile chimice cu baze slabe-elemente clinice

Determina leziuni superficiale si mai putin extensive dar contactul indelung cu
substanta poate genera leziuni grave comparabile cu cele ale bazelor tari.

*36.Arsurile cu fosfor alb-particularitati lezionale

-leziune intalnita in mediul military.
-decolorare gri a tesutului cutanat
-topeste materialele inconjuratoare care proiectate pe suprafata corpului provoaca
arsuri termice printr-un mecanism indirect.
Actiunea fosforului este determinata de 4 caracteristici:
-degajarea termica rapida si brutala.
-hidrosolubilitate crescuta
-actiune deshidratanta
-generarea pentoxidului de fosfor substanta cu caracter anhidrilic.
Fosforul det necroza hepatorenala, iar decesul se datoreaza hepatotoxicitatii care se
manifesta tardiv.
*37.Primul ajutor in arsurile cu fosfor alb
-leziunea nu trebuie lasata sa se deshidrateze
-fiecare particula de fosfor trebuie indepartata mecanic
-toate pustulele trebuie aspirate
-inactivarea cu sulfat de cupru si excizia chirurgicala de urgenta.

38.primul ajutor in arsurile cu acid hydrofluoric

Spalarea imediata a zonelor de contact cu cantitati mari de apa curenta timp de 2
pana la 12 h.
Perfuzarea intra-arteriala a ionilor de calciu in vasele care iriga zona lezata.

*39.Primul ajutor in arsurile chimice

Ca masura de prim ajutor trebuie administrat antidotul specific local in flux
continuu.

41.explicati mecanismul formarii leziunii in *marca de intrare* si *marca de iesire*

Tegumentul prin structura lui se comporta ca un adevarat condensator, ce nu
permite trecerea curentului electric decat daca este strapuns.In aceasta situatie se degaja
o cantitate mare de caldura, rezultand o leziune de arsura cu suprafata mica dar profunda,
cunoscuta ca *marca de intrare* respectiv *marca de iesire* a curentului electric
Intre aceste puncte curentul urmeaza drumul cel mai scurt, care de obicei
corespunde si cu traseul elementelor vasculonervoase
-leziunile de arsura sunt relativ bine delimitate, predominand lez de gradul III si mai
mult, blocul de escara incluzand de multe ori si structuri osoase.

*42.Principiile terapeutice in electrocutie.

-resuscitare cardiorespiratorie
-reechilibrare volemica
-corectarea echilibrului acido-bazic
-combaterea hipercoagulabilitatii
-prevenirea infectiei
-terapia antienzimatica si detoxifierea
-sustinerea metabolica

43.Volumul diurezei orale in electrocutie.De ce?

Ca punct de pornire se va administra o solutie Ringer-lactat de minim 4 ml/kg
corp/% supr arsa conform formulei lui Parkland, avand grija ca debitul urinar sa fie de cel
putin 2 ml/kg corp.
 In nici un caz nu se vor administra diuretice pentru cresterea debitului urinar in primele
ore de la accident deoarece scaderea diurezei este data in electrocutie de catre
hipovolemie
Debitul urinar crescut previne precipitarea mioglobinei si hemoglobinei in tubii
uriniferi, prin dilutia acestora intr-un volum crescut de urina.

*44.Clasificarea arsurilor electrice

-arsuri de la locul de contact(marca de intrare si de iesire a curentului din corp)
-electrocutia
-arsurile prin arc voltaic
-arsurile prin fulger
-arsurile termice secundare, determinate de aprinderea articolelor vestimentare

45.Complicatiile postcombustionale in arsuri

Aparitia hipovolemiei care scade performanta cardiaca cu 20% decat nivelul
normal
-Modificarile functiei renale
-Reactia pulmonara la agresiunea termica este rezultatul actiunii lezionale
-In urma arsurii si datorita socului hipovolemic tractul gastrointestinal este afectat major
prin vasoconstrictia splanhica, predominand dilatatia gastrica, si duce la multiple
micronecroze la nivelul mucoasei intestinale.
-Pot aparea si modificari in sistemul hepatobiliar datorita hipoxiei si hipovolemiei
-Apare staza biliara unde se modifica sarurile biliare ducand la formarea nisipului in
vezica biliara
-Fagocitoza este afectata de leziunea termica
-Producerea anticorpilor prin caile reactiei humorale este grav modificata.
-Sistemele musculoscheletale, nervoase centrale si hematopoietice sunt afectate
- Sepsis

*46.Enumerati complicatiile majore in electrocutie

Aceste complicatii sunt destul de frecvente si se pot manifesta astfel:
-afectiuni miocardice, necroza si ruptura peretilor vasculari
-hemoragia submucoasa si necroza intestinala cu perforatie in marea cavitate
peritoneala in cazul lezarii viscerelor abdominale.
-tahicardia supravetriculara
-instalarea fenomenelor de ischemie progresiva ca rezultat al fibrozei si
anomaliilor fibromusculare.
-encefalopatia corticala, hemiplegia cu sau fara afazie
-leziunile nervilor periferici pot apare pana la 3 ani de la producerea leziunii
-cataractele pot aparea peste mai multi ani
*47.tratamentul local in arsura mainii
Tratamentul inchis : Aplicarea unor atele fixand mana intr-o pozitie functionala si
exercitii zilnice de misare active.
-toaleta cu sol Betadina(flictenele vor ramane intacte, iar epidermul curat poate fi
reaplicat pe plaga ca un pansament biologic)
Tratament deschis in mediu controlat:
-se aplica un strat gros de crema Sulfadiazina argentica si se introduce intr-o punga de
plastic.
-in aceste conditii se creeaza un mediu umed izolat de exterior ce favorizeaza mobilitatea
articulara activa, diminuarea edemului si faciliteaza reepitelizarea
-in curs de 24 h in punga se aduna aproximativ 200 ml de exudat

*48.conduita terapeutica in arsurile cu bitum incins

-este un tip special de arsura provocata prin oparire smoala avand o temperatura de 200-
260 grade C
-sunt intotdeauna in toata grosimea
-gestul major de prim ajutorvil constituie racirea imediata a zonei afectate prin folosirea
unei jet continuu de apa rece
-in niciun caz nu se incearca detasarea smoalei de pe plaga deoarece aceasta manevra este
practic imposibila in conditii normale
-poate fi uneori indepartata prin aplicare de pansament cu unguent parafinat schimbat la
fiecare 2-4 ore, pana cand smoala se dizolva.
-majoritatea necesita excizare si grefare

*49.conduita terapeutica in arsurile prin frecare/bitum solid

-sunt o combinatie intre cresterea temperaturii determinata de frecarea intre doua corpuri
si leziunile produse prin procesul de dermabrazie
-acest tip de leziuni se insotesc aproape intotdeuna si de tatuajul traumatic, produs prin
impregnarea dermului cu uleiuri minerale

50.particularitati lezionale in explozia cu multiple particule

-exploziile de gaze naturale, propan, benzina si alte lichide inflamabile provoaca o
caldura intensa pentru foarte scurt timp, de aceea imbracamintea daca nu este impregnata
cu substante inflamabile este protectoare si atunci arsura implica doar pielea expusa
Majoritatea arsurilor prin explozie sunt de gradul II superficiale sau profunde depinzand
de cantitatea si felul de lichid care explodeaza.
Pot fi mari in suprafata si asociate cu lezarea semnificativa a cailor respiratorii
superioare.

51.Conduita terapeutica in explozia cu multiple particule

-spalarea tegumentului
-indepartarea mecanica a fiecarei particule pentru a preveni aparitia abceselor de
corp strain.
52.Particularitati locale favorizate pentru degeraturi pg.105
Antebratul si gamba la fiecare cm3 de volum corespund 0,4 cm2 de piele, in timp
ce la nivelul degetelor la fiecare cm3 corespund 2,5 cm2 adica de 6,25 ori mai mult
Circulatia pielii este controlata prin mecanism nervos, iar a muschilor de
mecanismul metabolic local
Degetele picioarelor raspund mai puternic la stimuli vasoconstrictori si sunt mai
refractate la agenti vasodilatatori=extremitatea are o mare adaptabilitate la functia
termoreglarii corpului.

*53.Explicati aparitia flictenelor in degeraturi

Flictenele se dezvolta pe fondul unui edem apreciabil si dupa deschiderea si
evacuarea continutului, fundul leziunii apare de culoare violacee care vireaza apoi spre
cenusiu-necrotic. Au tendinta spontana spre disparities si apar in degeraturile de dragul II

*54.explicati efectul de *furt vascular* in tratamentul degeraturilor

In timpul efortului muscular fluxul creste de 15-30 ori cu scaderea perfuziei
teritoriului cutanat adiacent si muschilor inactivi
Blocarea simpaticului determina cresterea temperaturii cutanate la extremitatile
inferioare mai mult decat la cele superioare.
Fluxul sangvin muscular creste cu 80% fata de repaus, iar irigatia pielii de 10 ori,
debitul maxim fiind orientat spre ultima falanga.
Simpatectomia aboleste efectul vasoconstrictor distal si scade tonusul vasomotor
proximal= *efectul de furt vascular*apare prin vasodilatatia mai puternica proximala si
sustragerea sangelui din teritoriul distal.

*55.clasificarea degeraturilor
-degeratura de gradul I-denumita si dermatita eritematoasa
-degeratura de gradul II-cu flictene si vezicule
-degeratura de gradul III-sau gangrena

*56.tratamentul degeraturilor-local
-badijonari cu Betadina
-flictenele nu se sparg doar daca se constata semne locale de suprainfectie.
-extremitatile sunt lasate libere, expuse la aer, cu comprese intre degete pentru a favoriza
macerarea secundara a tegumentului din pliul interdigital.
- se poate aplica unguentul cu sulfadiazina argentica.

57.tratamentul degeraturilor-medicamentos
-ATPA-1 fiola doza unica
Penicilina G 4.000.000 la 6 h
Gentamicina 1 mg/kg corp
Bicarbonat de Na sol Molara 100 ml
.Heparina 5000 U.I. la 4 h i.v.
Vit C 500 5 fiole la 12 ore
Vit B1, B2, B6(2 fiole zilnic)
Indometacin supozitoare 1 la 12 h
Aspirina tableta 500mg zilnic
dipiridamol drajeuri 75 mg la 4 h.

58.tratamentul chirurgical in degeraturi

-chirurgical este indicata simpatectomia periarteriala periferica efectuata in vecinatatea
leziunii.
-dupa 6-8 sapt de obicei apare tesut de granulatie la interfata dintre tesutul lezat si cel
viabil avand loc o autoamputatie lenta in timp a zonei necrozate.

59.complicatiile degeraturilor
Complicatia obisnuita este leziunea reziduala a tesuturilor afectate ceea ce se manifesta
prin tulburari trofice locale, atrofii tegumentare, musculare, osoase, tulburari de ordin
nevrotic(cauzalgii) dar mai ales tulburari vasculare-arteriale si venoase.

*60 Care sunt cele 3 legi universal al sistemelor

-legea unitatii materie-energie-informatie
-legea echilibrului universal
-legea dechivalentei volumelor materie-energie-informatie in sistemele biologice

61.Mecanismul hipermetabolismului in arsurile superficiale

-degajarea energetica a distrus toate straturile epidermice si pe portiuni variate lasand
intacta membrana bazala a epidermului
-dupa aparitia flictenelor rana este roza umeda si dureroasa la trecerea curentilor de aer
-rana hipersensibila la atingere

62.mecanismul hipermetabolismului in arsurile profunde pg 46

Se distruge tesutul care depaseste epidermul pana la nivelul plexului capilar dermic
intermediar ramanad intacte doar formatiunile anexe ale pielii(foliculi pilosi glande
sebacee si sudoripare)
-planul de clivaj intre mort si viu va fi asigurat in plin tesut vascularizat iar vasele vor fi
amputate devarsandu-se continutul in flictena cu continut sangvinolent

63.sutura tendoanelor flexoare in urgenta-indicatii

64.sutura tendoanelor flexoare la 21 zile

65.sutura tendoanelor extensoare-indicatii

 Tendoanele pot fi lezate ca urmare a unor accidente casnice, de munca, rutiere.
Leziunile tendinoase pot fi izolate sau asociate cu lezarea altor structuri anatomice : oase,
nervi, vase, etc. Mecanismele prin care se produce lezarea tendoanelor sunt variate :
taiere, strivire, smulgere. Sectiunea tendoanelor determina incapacitatea de a utiliza
mana/degetul afectat, motiv pentru care este necesara repararea acestora.

Sutura tendoanelor se poate face :

- in primele 24 de ore de la accident, in cazul plagilor nepoluate (sticla, geam)

- la 48-72 ore, in cazul plagilor poluate ( cutit de bucatarie, circular, muscatura animal)
- secundar, dupa vindecarea tegumentelor
Cu cat repararea se face mai repede, cu atat rezultatul este mai bun.
Dupa interventia chirurgicala pacientul va avea mana imobilizata pe o atela gipsata
pentru 3 saptamani, urmand ca reluarea miscarilor sa se faca treptat, in cadrul unui
program de recuperare.

Tendoanele pot fi lezate si in absenta unui traumatism deschis. De exemplu,

ruptura spontana a aponevrozei extensoare a degetelor. In acest caz tratamentul este
ortopedic, respectiv imobilizarea degetului pe atela pentru 4-5 sapatamani. In cazul in
care nu se obtine un rezultat satisfacator, se recurge la interventia chirurgicala.

66.Mecanismul ischemiei in leziunile de iradiere?????????????????

Se vor produce modificari locale in tesutul cutanat si in tesuturile sensibile asemanatoare
cu leziunea termica obisnuita.
-tesutul cutanat devine eritematos, uscat, sensibil la atingere
-apare pruritul si edemul precum si modificari necrotice ale pielii

67.principii terapeutice in leziunile de iradiere

-tratamentul ulceratiilor-aseptizarea plagii prin toaletare si folosirea topicelor cu continut
antibacterian.
-rezectia intregii zone afectate de iradiere pana in tesut sangerand.
-defectul va si acoperit cu lambouri care pot fi-fasciocutanate, musculocutanate
sau musculare acoperite cu o grefa cutanata
-tratamentul leziunilor maligne secundare redioterapiei.

68.Clasificarea leziunilor de decubit-descriere

- Gr.I: apare o zona de eritem care nu dispare la presiune( la palpare zona poate fi mai
tare, indurata si cu caldura localA);
- Gr.II: sunt lezate straturile superficiale ale pielii, aparind fie o vezicula sau o escoriatie
- Gr.III: se observa o ulceratie profunda in care este lezat epidermul si dermul si chiar si o
parte din tesutul celular subcutanat;
- Gr.IV: ulceratia este atit de profunda incit poate sa cuprinda si tesutul muscular,
intinzindu-se chiar pina la os

69.principiile tratamentului nechirurgical al leziunilor de decubit

70.Principiile tratamentului chirurgical in leziunile de decubit

Ca o definitie : Leziunile de decubit sunt soluţii de continuitate care se dezvoltă drept

răspuns la degradarea ţesuturilor cauzată de acţiunea nonfiziologică a presiunii tisulare
continui. Presiunea nonfiziologică este acel tip de presiune care reprezintă atât un
impediment pentru irigarea arterială şi drenarea venoasă a ţesuturilor, precum şi un factor
mecanic extern care determină deformarea celulară. Aici apare un termen nou descris recent:
deformarea celulară. Prin urmare nu doar ischemia generează leziunile, ci şi acţiunea
mecanică care determină distorsionarea unităţii celulare.

Leziunile de decubit de gradul II-III granulează şi epitelizează într-o perioadă mai scurtă dacă
sunt tratate cu SPG(solutii pulsatile galvanice) versus tratamentul conservator clasic cu
pansamente ocluzive şi soluţie Betadine.
Tendoanele sunt acele structuri nobile care fac legatura dintre muschi si oase cu ajutorul
carora contractia musculara se transforma in miscarea segmentelor anatomice. Mana este
segmentul anatomic cu cele mai multe tendoane, ele fiind direct implicate in miscarea
degetelor

Traumatismele la nivelul tendoanelor pot aparea in urmatoarele circumstante:

 taieri accidentale (sticla, geam, cutit, sabie, etc.)

 accidente rutiere sau casnice
 accidente de munca prin folosirea utilajelor electrice taietoare (flex, abricht,
circular etc)
 contuzii forte sau zdrobiri importante, etc.

Repararea tendoanelor mainii se face functie de complexitatea traumatismului si de

gradul de poluare al plagilor, in urgenta imediata (in primele ore de la accident), in
urgenta amanata (in primele 24-72 de ore de la traumatism) sau urgenta intarziata (in
primele 2 saptamani).

In cazul in care s-au scurs mai mult de 3 luni de la traumatism, se iau deja in calcul
metodele de reconstructie tendinoasa. Acestea presupun adesea metode de alungire sau
remodelare denumite tenoplastii sau eliberarea tendoanelor din cicatrici postraumatice,
metoda care se numeste tenoliza, sau chiar grefe tendinoase, cel mai adesea fiind utilizat
tendonul palmar lung, un tendon de la fata volara a antebratului care poate fi sacrificat
fara implicatii patologice notabile.

In cazul repararii imediate, metodele de reparare difera in functie de localizarea

traumatismului. Tendoanele flexoare (cele de pe fata palmara a mainii) care sunt
tendoane de forta necesita o tehnica aparte de sutura care sa reziste miscarilor degetelor si
miscarii de apucare si ridicare a obiectelor cu mase diferite.

In cazul leziunii tendoanelor extensoare (cele de pe fata dorsala a mainii) uneori acestea
se pot vindeca si fara sutura, doar prin imobilizare pe atela gipsata timp de 3 saptamani.

Rezultatele depind in mare masura de tipul leziunii, gravitatea acesteia si de timpul scurs
de la aparitia acesteia.