Universitatea „Stefan cel Mare”-Suceava

Facultatea de Inginerie Alimentara

Specializarea „Controlul si expertiza produselor alimentare”

Caiet de practică
Firma Consuc Suceava

Îndrumător: Student:
1. Definirea societatii sau sectiei. Obiectul de activitate. Capacitatea de productie. Profil

1.1. Definirea societatii: S.C. CONSUC. SA

1.2.Obiectul de activitate

Cu o traditie indelungata si o experienta bogata acumulata de-a lungul a peste 60 de ani

SC. CONSUC SA inseamna azi un brand romanesc reprezentativ si un renume pe piata
producatoare de produse racoritoare.
SC. CONSUC SA este parte integrata din grupul de firme Orizont din care, pe langa
produse conservate s-au asociat multa vreme ca identitate cu productia de bauturi
carbogazoase Brifcor si Quick Cola.
Din noiembrie 2006 compania se afla intr-un proces intens de retehnologizare reusind,
gratie celui mai mare proiect SAPARD in anul 2006 din subramura, sa fie o concurenta
puternica pentru marile firme din tara.
Beneficiind de o tehnologie de ultima ora la nivel mondial in noiembrie 2006 s-au
inceput demersurile pentru acreditarea productiei dupa normele de calitate UE(ISO,HACCP).
Astfel SC. CONSUC SA a ajuns sa fie pe locul 5 in tara in topul bauturilor racoritoare.
Principalii producatori de bauturi racoritoare din tara care se claseaza pe primele 3
locuri sunt: Coca-Cola, Pepsi, European Drinks
Compania Coca-Cola este cea mai mare companie producatoare de bauturi carbogazoase
din lume, cu o piata de desfacere cuprinzand 200 de tari. Principalele produse comercializate
sunt: Coca-Cola, Fanta, Sprite
A doua mare companie producatoare de bauturi racoritoare este Pepsi,vanzarile sale
situandu-se foarte aproape ca volum fata de cele ale firmei concurente,Coca-Cola.
Principalele produse comercializate de aceasta companie sunt :Pepsi Twist,Pepsi Max,Pepsi
Light.
A treia companie producatoare de bauturi racoritoare existente pe piata romaneasca este
European Drinks.Acestea se adreseaza in special persoanelor cu venituri reduse si celor din
mediul rural,principalele produse pe care le comercializeaza fiind :Adria,American
Cola,Frutti Fresh ,Fruttia Nectar,Fruttia Juice.
 Societatea SC. CONSUC SA comercializeaza urmatoarele produse:

PRODUSE CARBONATATE:
1.cu zahar: Brifcor, Apa tonica( Aqua Forte Tonic)
2.cu zahar si indulcitor: Freeedom( portocale, ananas, grepfruit rosu, lamaie, struguri)

PRODUSE NECARBONATATE:
Fructa frappe(visine,portocale, grepfruit alb si piersica)

APA CARBOGAZOASA “La izvor”

1.3.Capacitate de productie:

-2500 sticle/ora
-capacitate maxima: 3000 tone/luna daca se lucreaza si duminica.

2. Localizare: Amplasare generala si specifica, acces la utilitati: Cai de legatura(

sosele,cai ferate,canale)

2.1 Localizare: Amplasare generala si specifica

Societatea SC. CONSUC SA este localizata in cartierul Burdujeni, Calea Unirii, nr.37-
SUCEAVA

2.2 Acces la utilitati

-apa este distribuita de ACET Suceava

-energia electrica de e.on Moldova
-gazul de e.on Gaz

2.3 Cai de legatura(sosele, cai ferate, canale)

Transportul materiilor prime si auxiliare se face pe sosele.

 Caile ferate nu se mai folosesc.
Distributia produselor finite de catre SC. Trust Orizont Suceava in urmatoarele orase:
Suceava, Botosani, Iasi, Galati, Valenii de Munte si intr-o mica masura in Bucuresti.

3.Analiza procesului tehnologic

3.1 Materii prime si auxiliare utilizate in obtinerea poduselor finite : structura, compozitie
chimica, indici de calitate

Pentru realizarea unei productii de sucuri racoritoare corespunzatoare normelor de

calitate este necesar sa se cunoasca conditiile de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca
materiile prime si executarea operatiunilor tehnologice cu respectarea parametrilor stabiliti
pentru acestea.
Materiile prime folosite la fabricarea bauturilor racoritoare trebuie sa corespunda
specificatiilor tehnice de produs si normelor sanitare in vigoare.
Orice adaos de coloranti, conservanti sau alte substante in bauturile racoritoare se face
respectand normele sanitare in vigoare.
In vederea realizarii diferitelor produse, in afara de materii prime, procesul tehnologic
necesita si o serie de alte multe materiale, desi in unele cazuri acestea se adauga in proportii
deosebit de mari, mai mari chiar si decat materia prima, ele purtand denumirea profesionala
de materii auxiliare.

Materiile prime si auxiliare folosite la fabricarea sucurilor sunt:

a) Apa joaca un rol foarte important, deoarece constituie atat o materie prima pentru
fabricarea sucurilor cat si materie auxiliara utilizata atat in operatiile de spalare cat si de
racire.
Pentru ca procesul tehnologic sa se desfasoare in conditii optime, intreprinderile
trebuie sa realizeze analize calitative si cantitative.
Apa folosită la prepararea sucurilor răcoritoare va fi apă potabilă dar îmbunătăţită
printr-un tratament adecvat.
Calitatea apei potabile este reglementata in fiecare tara prin standarde pentru apa
potabila concepute astfel incat sa protejeze sanatatea consumatorilor.
 În afara condiţiilor prevăzute pentru apa potabilă se mai urmăreşte calitatea din punct
de vedere organoleptic şi al durităţii.
Din punct de vedere fizic apa trebuie sa nu aiba gust, miros, culoare iar turbiditatea sa
fie de maximum 10 grade. Principalele aspecte ale calitatii apei rezulta insa din caracteristicile
chimice ale acesteia, care depind mai ales de natura sursei sau instalatiei prin care circula.
O apa care contine nitrati, amoniac liber, acid fosforic, fosfati, cloruri sau materii
prime organice devine de-a dreptul periculoasa in procesele de fabricatie.
Cel ami adesea insa apa potabila contine diverse saruri minerale a carui proportie
cantitativa este exprimata in grade de duritate. Cele mai des intalnite saruri sunt cele sub
forma de bicromat de calciu, sulfat de calciu, nitrat de calciu etc.
Duritatea apei potabile în general este de peste 10 grade duritate şi se cere să fie
redusă. Duritatea cea mai corespunzătoare este de cca 1 grad şi poate ajunge până la maxim 4
grade duritate. Prin reducerea durităţii se îndepărtează din apă sărurile minerale care pot
provoca apariţia de precipitate sau pot fi folosite de microorganisme în activitatea lor vitală.
Din punct de vedere microbiologic, apa nu trebuie sa contina germeni patogeni, in
cazuri exceptionale putandu-se admite, cu conditia sa fie supusa unei temperaturi de 110ºC
timp de 5 minute petru ca sa devina sterila.
Prezenta sarurilor de Fe in apa, chiar si in cantitati mici, afecteaza culoarea naturala a
produsului.
Apa potabilă conţine în ea clor din motive sanitare. Această substanţă are efecte
negative asupra aromei sucurilor – răcoritoare. La tratarea apei se urmăreşte şi reducerea
cantităţii de clor până la max. 0,15 mg/l.
Un factor adesea neglijat in caracterul apei este pH-ul, care trebuie sa fie neutru sau
usor alcalin.

b) Zahărul – poate fi rafinat sau industrial. În ultimul caz se prezintă cu o culoare

galben-maronie. Oricat de pur ar fi zaharul din punct de vedere chimic, poate fi contaminat cu
microorganisme termofile. Zahărul cu o încărcătură microbiană mare se va folosi aplicându-se
o tehnologie adecvată prin care se va asigura distrugerea microorganismelor. În acest caz se
aplică tratamentul termic prin încălzire (prepararea siropului la cald).
Din punct de vedere comercial zaharul se prezinta sub diferite forme:
-zahar tos (cristal) constituit din cristale de zaharoza neaglomerate
-zahar bucati (cubic) constituit din cristale de zaharoza aglomerate sub forma aproximativ
paralelipipedica
-zahar pudra (fin) obtinut prin macinarea zaharului cristal sau a sfaramaturilor de zahar bucati.
Principalele caracteristici senzoriale obligatorii ale zaharului sunt:
-culoarea ☻alb-lucioasa, pentru zaharul cristal;
☻ pana la mata, pentru zaharul bucati;
☻ mata, pentru zaharul pudra.
-marimea cristalelor, zaharul tos intre 0,3-2,5 mm
-zaharul tos cu cristale sub 0,05 mm, nelipicios, fara aglomerari

Din punct de vedere fizico-chimic zaharul trebuie sa indeplineasca conditiile:

Cristal pudra Bucati

Zaharoza(raportata la 99.75 99.80 99.75
s.u.%)
Substante 0.05 0.05 0.05
reducatoare %max.
Umiditate % max. 0.1 0.15 0.10
Cenusa %max. 0.03 0.02 0.03
Culoare(grade 1.20 0.70 0.10
Stammer)

Zahărul invertit este produsul obţinut prin încălzirea siropului de zahăr în care s-a
introdus un acid. În acest caz zahărul respectiv zaharoza s-a disociat în cele două componente
şi anume glucoză şi fructoză.
Zahărul invertit imprimă sucurilor răcoritoare un gust plăcut, mai extractiv dar
prezintă dezavantajul că este mai uşor atacat de microorganisme în special de drojdii.

c) Indulcitori
In unele tari, pentru fabricarea siropurilor si a sucurilor se inlocuieste zaharoza cu
sirop invertit. Substituirea zaharului se poate face cu diferiti indulcitori cum ar fi:
 Sorbitolul este o substanta dulce asemanatoare, in oarecare masura cu D-xilaza. Ea
poate fi folosita ca indulcitor partial sau total al zaharozei, in unele produse cu caracter
dietetic.
Ciclamatul de sodiu este o pulbere alba, netoxica, cu o putere mare de indulcire de
100 de ori mai mare ca a zaharozei.
Zaharina –are o putere mare de indulcire, de 500 de ori mai mare ca a zaharozei, este
fara valoare alimentara si in ultimul timp restrictiva ca utilizare.
Folosirea in anumite cazuri, a substantelor indulcitoare sintetice, fara a fi mentionate
pe eticheta- acolo unde sunt admise de normele sanitare- se considera ca frauda, din punct de
vedere al legislatiei alimentare.

d) Concentratele aromate sunt produsele care asigură sucurilor răcoritoare aroma,

culoarea, sucul, substanţele conservante şi pentru opalescenţă şi altele.
e) Acizii alimentari
Acidul citric(E330) cu greutatea moleculara de 210,08 se prezinta sub forma de
cristale albe al caror punct de topire este de 153ºC si solubilitatea 207,7% la 100ºC si 133%
solubilitate la temperatura de 20ºC. Este o substanţă care conferă gust acid la sucuri
răcoritoare. Se tinde pentru înlocuirea lui parţială cu acizi din fructe, acid fosforic sau lactic.
Abuzul de acid citric are unele efecte nedorite asupra stării de sănătate a omului.
Acidul ascorbic cu greutatea moleculara 176,06, se prezinta sub forma de pulbere, cu
punctul de topire la 190ºC, deosebit de solubil in apa. Se caracterizeaza printr-o puternica
actiune antioxidanta, blocand in ultima faza a procesului tehnologic- avand in vedere ca este
destul de sensibil la actiunea temperaturii-pentru imbogatirea produsului finit in vitamina C.
Desi nedaunatori sanatatii, pentru a nu se ajunge la o utilizare exagerata a acizilor
alimentari, fiecare tara si-a dezvoltat propriile legislatii. Astfel, conform ordinului 184/1972
art.110 al Ministerului Sanatatii, acidul citric este admis in cantitate de 2000-5000 mg/kg.

f) Gazele
Bioxidul de carbon conferă sucurilor gustul răcoritor, înţepător, spumarea şi contribuie la
conservabilitatea produsului. Prezenţa lui în produs şi ca o pernă de gaz inert pe suprafaţa
băuturilor împiedică acţiunea oxigenului asupra aromei, asupra substanţelor colorante.
Foarte important pentru sucurile racoritoare este sa se foloseasca un bioxid de carbon de
buna calitate. Insuficienta puritatii acestuia si acumularile de impuritati in tuburile de otel in
care se ambaleaza, pot imprima produselor un miros si gust neplacut.
 g) Substante conservante
Benzoatul de sodiu este sub forma cristalizata de culoare alba; are o solubilitate de 0.5%.
Doza de conservant este de 0.2%, efectul deosebit manifestandu-se asupra bacteriilor, mai
putin eficace asupra mucegaiurilor. Benzoatul de sodiu alimentar trebuie sa corespunda STAS
5176-62.
Acidul benzoic se prezinta sub forma cristalizata cu o solubilitate de 0,3%. Efectul
conservant se aseamana cu a benzoatului de sodiu si se utilizeaza in doze de 0,15-0,18%.
Sorbatul de potasiu se prezinta sub forma cristalizata,cu punctul de topire de 270ºC. Este
foarte solubil in apa si cu actiune puternica asupra drojdiilor si mucegaiurilor. Actiunea
conservanta creste cu scaderea pH-ului. Doza conservanta este de 0,1-0,2%, termorezistent si
nevolatil ramane integral in produs.
Utilizarea conservantilor alimentari este restrictiva si limitativa. Ordinul 184/1972 al
Ministerului Sanatatii referindu-se la urmatoarele substante chimice (adjuvanti alimentari)
adaugati in scopul ameliorarii duratei de pastrare:
-acidul ascorbic, ascorbatul de potasiu se admit maximum 100mg/kg pentru conservarea
fructelor;
-acidul benzoic ,benzoatul de sodiu, in scopul conservarii fructelor sau produselor finite, cu
un continut sub 60% zahar, se admite in cantitati de maximum 700 mg/kg, 200 mg/kg la
semifabricatele de fructe si 100 mg/kg la fructe zaharisite.

h) Substante colorante
Pentru a da un aspect mai placut acestor sucuri racoritoare, se obisnuieste a se adauga in
concentratele de suc, substante colorante.
Colorantii utilizati se impart in doua mari grupe:
-naturali –extracte din plante, in general fara restrictii in utilizarea acestora;
-sintetici –alimentari netoxici incadrati in normative severe, admisibilitatea acestora
depinzand de legislatia specifica fiecarei tari.
Conform Ordinului nr.184/1972 al Ministerului Sanatatii, in tara noastra sunt admisi urmatorii
coloranti naturali:
-pentru culoarea rosie: Orceina, Lacmus, Antociani;
-pentru culoarea galben: Carotenul si Sofranul;
-pentru culoarea verde : sarea de sodiu a clorofilei
Dintre colorantii sintetici sunt admisi:
-pentru culoarea rosie: Amarantul, Azorubin,Erytrozina;
 -pentru culoarea verde: Tartrazin cu Bleu Patent
-pentru culoarea galben: Tartrazin, Oranj GGN;
-pentru culoarea albastra: Indigotin etc.

i) Aromele – sunt substanţe volatile, iar unele din acestea sunt uşor oxidate de oxigenul
din aer. Aşa se explică că după o durată de timp îşi pierd puterea de aromatizare. Se poate
preîntâmpina degradarea lor prin păstrarea în vase închise, reducerea manipulărilor şi
păstrarea în spaţii răcoroase.
In unele cazuri ele pot fi recuperate din materia prima si reintroduse in ultima faza a
procesului tehnologic. Aceste arome sunt naturale si normele sanitare nu vin cu masuri
restrictive.
In alte cazuri, materia prima fiind saraca sau totalmente lipsita de aroma , in practica
de productie se obisnuieste aromatizarea cu substante fabricate, numite arome sintetice.
Acestea sunt supuse unui regim restrictiv, nu atat pentru motivul ca ar fi daunatoare
organismului uman, ci mai ales pentru a da o nota de falsitate produsului.
Normele sanitare din tara noastra, in baza articolului 104(Ord.184) admite utilizarea
aromelor cu respectarea urmatoarelor aspecte, de ordin general: „aromatizantii care au un
DL50 la injectare intraperitoneala mai mare de 1000mg/kg greutate corporala si nu produc
modificari in experientele subacute, se folosesc in concentratie maxima de 30 mg la kg de
produs. Fac parte din aceasta grupa: ionana, aldehida benzoica, etilvanilina”.
Aromele au o mare putere de dispersare in mediul inconjurator, care dau mirosul specific
materiilor prime si produselor finite.

j) Alte materii prime auxiliare pot fi:

Detergentii
Intretinerea igienei in intreprindere; utilaje, spalarea ambalajelor, recipientelor,
ustensilelor etc., se face cu ajutorul unor substante chimice care poarta denumirea de
detergenti. Pentru industria alimentara, din punct de vedere sanitar, acesti detergenti trebuie sa
asigure indepartarea totala a impuritatilor si in acelasi timp sa distruga orice organism
patogen, fara ca detergentul utilizat sa aiba caractere remanente sau vreo actiune nociva.
 Preforme Amraz
Capace
Etichete
Adeziv
Folie termocontractibila
Folie strech
Separatori
Paleti
3.3 Dotari:utilaje, instalatii, aparate, utilitati

Pentru ca fabrica sa respecte toate normele impuse sunt necesare mai multe spatii cum ar
fii:
1. Un depozit de materii prime si auxiliare unde se face receptia calitativa si
cantitativa a acestora
2. Siroparia este spatiul in care se realizeaza semifabricate pentru obtinerea
produselor finite.
Instalatia de preparare sirop este compusa din:
-un buncar de prelucrare a ingredientelor
-o pompa
-un bazin de dizolvare prevazut cu agitator
-un bazin tampon
-un pasteurizator cu placi
-o pompa de transport sirop
-bazine de stocaj sirop
-filtre mecanice cu saci

Tot in siroparie, pe langa instalatia de preparare sirop avem si o statie de tratare a apei
compusa din:
-un filtru mecanic prevazut cu site cu ochiuri foarte mici
-o instalatie de deferizare-demanganizare
-un dedurizator prevazut cu rasini schimbatoare de ioni
-o instalatie de dezodorizare a apei prevazut cu cilindru care contine carbuni activi
-filtru cu pori de max.20 microni
-o instalatie de tratare cu UV
 Formarea produsului finit ce urmeaza a fi imbuteliat se realizeaza cu ajutorul unui
aparat numit Mixer care amesteca apa cu CO2 si siropul concentrat. Acest amestec este
transportat printr-o conducta catre blocul de dozare.

3.Sectia de productie unde se realizeaza formarea ambalajului si dozarea produsului

finit.

a)Maşina semiautomată de suflat pentru model OTC 2000 A şi OTC 2000 B

(distribuit de BAILONG S.R.L)

Caracteristici principale
Masina de suflat flacoane PET model OTC este semiautomată, cu 2 căi de suflare,
folosit un aşa numit sistem „în 2 paşi” , adică încălzire şi suflare.Maşina este compusă din
maşina propriu-zisă şi preîncălzitor rotativ cu infraroşu. Această maşină fabrică orice formă
de ambalaje din PET şi PP, ambalaje folosite la băuturi carbogazoase şi negazoase, băuturi
alcoolice, uleiuri, oţeturi, produse chimice, etc.
Placa de fixare a matriţei se întinde cu un sistem mecanic, cu 2 braţe care asigură
stabilitatea matriţei la presiune înaltă. Maşina este prevăzută cu 2 rezervoare de aer care
asigură 2 căi: una pentru funcţionarea maşinii, cealaltă pentru suflarea flacoanelor necesitând
presiune foarte mare. Este prevăzută şi cu amortizor de zgomot şi pompă de ulei pentru
ungere cu scopul de a reduce uzura maşinii. Maşina poate realiza în special ambalaje de PET
cu forme mai ciudate, flacoane mari, borcane, etc. Pentru că este foarte uşor de utilizat şi de
întreţinut, ocupă foarte puţin spaţiu, fiind şi economică în acelaşi timp a atras atenţia multor
producători mici şi mijlocii.

Principiul de funcţionare şi structura principală

Principiul de funcţionare: se încălzeşte preforma PET în preîncălzitor pentru a deveni
moale şi elastică, apoi se montează în matriţă, se întinde şi se suflă după forma matriţei, astfel
obţinându-se maximul rezistenţă de întindere şi de presiune, precum şi maximum de
transparenţă.
b)Preâncălzitor cu infraroşu

Principiul de funcţionare
Preîncălzitorul este prevăzut cu 6 sectoare de tuburi de încălzire; rezele infraroşii se
reflectă printr-o placă metalică şi se formează în cuptor 6 zone cu temperaturi diferite. Partea
mecanică este compusă din motor cu reductor şi lanţ cu pinioane.Se fixează preformele pe
picioare ca să treacă prin cuptor.

Instrucţiuni de utilizare
Se alimentează cu curent electric. Se apasă „ON”, se reglează presiunea electrică din
cele 6 sectoare, se montează preforma cu gura în jos pe piciorul care se roteşte. În funcţie de
abilitatea muncitorului se pune una după alta sau una da una nu.
Se scot preformele după ieşire; temperatura şi viteza se reglează în funcţie de mărimea
şi tipul tipul preformei după cum urmează:
1. Se reglează temperatura şi timpul ca să se realizeze incălzirea preformelor. Când
preformele sunt mari şi au pereţii groşi, temperatura se reglează mai mare, deci se măreşte
tensiunea electrică, se măreşte temperatura, în acelaşi timp reglându-se o viteză mai mică.
Când preformele sunt mici şi subţiri, se procedează invers. Reglajul perfect nu se obţine decât
după un timp de lucru, după ce muncitorul capătă experienţă. Pentru început se pun 1 - 2
preforme, care trebuie să iasă moi şi să nu se albească.
2. După ce preformele ies din preâncălzitor trebuie suflate într-un timp cât mai scurt,
deci trebuie calculată sincronizarea între maşină şi preâncălzitor. Trebuie ţinut cont şi de
abilitatea muncitorului. Se va urmări ca timpul de suflare să corespundă cu cel al încălzirii.
Preformele încălzite şi nefolosite se pot refolosi după răcire.

Structura principală
A. Partea de închidere a matriţei:
Componente: electrovalva de inchidere, placa fixă din mijloc, placa mişcătoare din
faţă, placa de reglaj din spate, cilindrul pneumatic de închidere, braţe şi tijă.
Funcţionare: electrovalva deschide circuitul de aer, cilindrul începe să lucreze
acţionând placa mişcătoare prin braţe şi tije, realizându-se astfel închiderea şi deschiderea
matriţei.
B. Partea de întindere şi suflare:
 Componente: cilindrul pneumatic de întindere, tije de întindere, cilindri de etanşare,
electrovalva de întindere, electrovalva de suflare şi sistemul de circuit al aerului.
Funcţionare: electrovalva deschide circuitul de aer, cilindrul de întindere intră în
funcţionare şi acţionează tijele de întindere şi cilindrii de atanşare să coboare pe preforma din
matriţă; cilindrii de etanşare etanşează gura preformelor, tijele întind vertical preformele
încăzite, apoi electrovalva de suflare eliberează aer cu mare presiune şi suflă orizontal în
preforme.
C. Partea de încălzire:
Componente: motorul electric, suportul de preforme rotativ, placa reverberativă de
infraroşu, lanţ rotativ şi tuburi de cuarţ pentru încălzire, etc.
Funcţionare: motorul electric roteşte lanţul, preformele trec rotindu-se prin zona cu
tuburi de cuarţ aprinse, încălzindu-se uniform.

D. Partea electronică şi circuitul de aer:

Componente şi funcţionare: 6 manometre digitale care reglează fiecare tub din cele 6
tuburi de cuarţ, 3 temporizatoare care controlează tinpul de închidere a matriţei, timpul de
suflare şi de suflare prelungită, sectorul selectează manual sau automat.

Principalele date tehnice:

Putere: (fără compresor de aer) 3 KW/220V

Forţa închiderii matriţelor 100 KN

Cursa tijei de închidere 360mm
Cursa plăcii de matriţă 200mm
Grosimea permisă a matriţei 160 – 240mm
Lăţimea permisă a matriţei 380mm
Distanţa între 2 cuiburi (central) 120 – 240mm
Diametrul tijei de întindere 12mm
Diametrul maxim al produsului finit 180mm
Înălţimea maximă a produsului finit 340mm
Volumul maxim al produsului finit 5l
Capacitatea producţiei 13000 – 16000 buc./zi (la0,15 l în 24h)
Turaţia roţii de lanţ 0,2 – 0,5 rot/min
Presiunea atmosferică de funcţionare 0,8 Mpa
Presiunea atmosferică de suflare 0,8 – 2,5 Mpa
Greutatea maşinii de suflat 600 Kg
Greutatea preîncălzitorului 220 Kg
Dimensiunea maşinii de suflat 1450mm/6000mm/2140mm
Dimensiunea preâncălzitorului 1100mm/500mm/1160mm

Tijele trebuie să fie perpendiculare pe suprafaţa de bază a matriţei, paralele şi centrate

faţă de axa acesteia; se întind tijele până la fundul matriţei, astfel încât capetele să fie la celaşi
nivel, cilindrii de etanşare să etanşeze bine gura preformei. Se reglează stânga – dreapta, sus
şi jos prin buloanele din partea de sus şi din spate, se reglează faţă şi spate prin bulonul de pe
cilindrul vertical.

Maşina:
Se asigură ca sursa electrică şi de aer să fie bine conectate, selectorul să fie pe
MANUAL, se verifică toate funcţiile, apoi se selectează AUTOMAT, se apasă în acelaşi timp
cele două butoane de pornire şi maşina intră în funcţiune. Pentru a opri maşina, se apasă doar
unul din cele două butoane de oprire – cel care se află cel mai aproape de utilizator. (Oprire
este pentru cazuri de urgenţă).

Preîncăzitorul:
Când se schimbă tipul de preformă, sau prima dată când se pune în funcţiune se
reglează tensiunea din cele 6 secţiuni de încălzire, până ies preforme moi şi elastice, dar nu
albe. Dacă flacoanele ies perfecte, se notează cifrele de pe ceas, cu ajutorul cărora se va face
reglajul corespunzător ori de câte ori se va folosi tipul respectiv de preforme. Se reglează
temperatura şi viteza după grosimea preformelor.
c)TRIBLOC AUTOMAT de clatire , umplere izobarica si dopuire - Model “ BM - ISO /
12 - 16 - 1 VP “

Masina compusa din:

- RINZERUL automat cu 12 clesti
- MASINA UMPLERE IZOBARICAautomata(FILLER-ul) cu 24 robineti
- Masina de inchis(DOPUITOR)automat cu 1 cap pentru dopuri de plastic prefiletate
Capacitate de productie: 1.500 sticle de 2L pe ora
Informatii generale:
- Prodsul de imbuteliat: Apa naturala carbonatata
- Program de clatire: cu apa
- Sistem de umplere: Izobaric
- Temperatura de umplere: Ambienta
- Tip de sticla: Cilindrica PET
- Tip de dop: Dopuri de plastic prefiletate
Date tehnice:
· Materiale eletrice: Telemecanique
· PLC : Telemecanique
· Materiale pneumatice: Festo
· Motoredutoare: Motovario
· Diametru sticla: 50-110 mm. (standard)
· Inaltime sticla: 180-380 mm. (standard)
· Toleranta: ± 2 mm.
· Tija de umplere: 15 mm.
· Alimentare: 380/50HZ/24 VoltOPTIONAL:
Dotari suplimentare alt format sticla cilindrica (1 set de stele si melc)
Pompa de alimentare cu produs
Melc de selectie la intrare
Dispositiv tratament dublu clatitor
Elevator mecanic pentru dopuri
Pentru alimentarea automata a dopurilor. Executat in otel inox AISI 304. Capacitate: 200
Litri.
Spalarea sticlelor are loc intr-o zona cu dusuri cu apa pentru eliminarea
eventualelor urme de produs.
Uscarea sticlelor se face prin trecerea acestora printr-o zona cu aer cald.

d) MASINA DE ETICHETARE ROTATIVA CU CLEI RECE - Model “ S1 T4 / R “

· 1 Statie de etichetare;
· Turela centrala cu 4 platouri;
· 1 Statie pentru aplicarea etichetei;
· Masina inserabila in linie;
· Sens de rotate orar;
· Rotatia platourilor;
· Camera cu dublu profil in baie de ulei;
· Construita in otel inox, cu parti tratate in aluminiu;
· Capacitate variabila eletronic cu inverter;
· Protectii de siguranta;
· Capacitate 2.500 sticla/ora
OPTIONAL:
Dotari suplimentare alt format sticla cilindrica (1 set de stele si melc)
Benzi transportoare si mese de acumulare:
1 Banda transportoare (1 ml la intrare si 1 ml la iesire)
2 Masa finala pentru acumularea sticlelor confectionate
Executata in otel inox - Dimensiuni: 1.500 x 500 mm.
Echipata cu motor de tractiune pentru toata linia.
Aparatul de marcaj care intipareste pe suprafata sticlei datele de identificare.
Masina automata de baxare care aliniaza sticlele in 2 randuri cate 3 sticle si le infasoara in
folie termocontractiva. In interiorul acestei masini mai avem avem rezistente electrice si
ventilator.
Masina de infoliat
Intr-un palet sunt 264 sticle de 2.5 l si 1296 de sticle de 0.5 l. Sticlele se infoliaza cu folie
strach de catre aceasta masina de infoliat.
4.Depozit de produse finite
5.Vestiar pentru personal prevazut cu grupuri sanitare
6.Laboratoare de analize fizico-chimice si microbiologice
7. Camera tehnica unde se afla compresoarele

3.4. Descrierea operatiilor principale din fluxul tehnologic

Pregatirea apei pentru procesul tehnologic

Deoarece apa se gaseste in proportie de 80-90% in produsul finit aceasta trebuie sa fie
de cea mai buna calitate.Apa distribuita de ACET poate fi tulbure, poate contine bacterii,
mucegaiuri sau drojdii si poate avea o duritate si un continut de clor necorespunzator
fabricarii sucurilor. Astfel SC. CONSUC SA realizeaza tratamente preliminare cu ajutorul
unei statii de tratare a apei.
Dupa ce apa a intrat in statia de tratare a apei aceasta este supusa unei operatii de
filtrare, cu ajutorul unor filtre mecanice prevazute cu ochiuri foarte mici, pentru eliminarea
ultimelor urme de impuritati mecanice.
Dupa ce au fost eliminate riscurile fizice, apa este trecuta printr-o instalatie de
deferizare-demanganizare care realizeaza indepartarea sarurilor de Fe si Mn deoarece
prezenta acestor saruri depasesc limitele admise de standard.
Dedurizarea apei se realizează în schimbători de ioni, metodă simplă care asigură
puritatea apei şi are un randament ridicat. Instalaţiile de dedurizare cu schimbători de ioni sunt
prevăzute cu o coloană pentru cationiţi unde sunt reţinuţi cationii din apă şi o coloană de
anioniţi pentru reţinerea anionilor. După un anumit timp de funcţionare răşinile îşi blochează
funcţiile de schimb, lucru constatat prin dedurizarea parţială a apei. În acest caz este necesară
regenerarea după metodele încheiate de forma producătoare a răşinilor schimbătoare de ioni.
Duritatea initiala a apei este de 20ºgermane iar in urma dedurizarii trebuie sa fie de 3-
4ºgermane(Gradul german de duritate (1 0 dH) este egal cu 10 mgCaO la un litru de apă).
In continuare are loc operatia de dezodorizare prin trecerea apei printr-un cilindru cu
carbune activ. Aceasta operatie are scopul de a prelua din apa mirosuri si gusturi straine.
Pentru realizarea unei ape curate din punct de vedere fizico-chimic se mai face o
operatie de filtrare cu filtre cu pori de maxim 20 microni.
Pentru realizarea unei ape curate din punct de vedere microbiologic se face o tratare cu
UV. Aceasta duce la eliminarea bacteriilor coliforme, materiilor de natura fecala etc.

Prepararea siropului concentrat

Intr-un buncar sunt introduse conform retetei ingredientele necesare obtinerii unei
sarje de 20 de tone produs finit( in cazul produselor cu zahar si indulcitor-Freedom) respectiv
7.5 tone (in cazul produselor cu zahar-Brifcor si Apa tonica). Apoi sunt trimise cu ajutorul
unei pompe catre bazinul de dizolvare, prevazut cu agitator, in care se gaseste apa dedurizata.
Transportul siropului concentrat va avea loc cu ajutorul unei pompe catre un bazin tampon.
Inainte de ajunge la bazinul tampon, siropul pur este trecut printr-un filtru mecanic cu
sita metalica cu ochiuri mici. Siropul este supus unei pasteurizari, care are loc intr-un
pasteurizator cu placi la temperatura de 85-87ºC, concomitent cu o a doua filtrare.
Depozitarea siropului dupa iesirea din pasteurizator are loc in bazine tampon de 35 de
tone.
Mixarea si formarea produsului finit ce urmeaza a fi imbuteliat se realizeaza cu
ajutorul unui aparat numit Mixomat. In acest aparat are loc formarea amestecului din apa,
CO2 si siropul concentrat.Amestecul este trimis catre blocul de dozare.
Spalarea si dezinfectarea liniilor de productie si a tuturor masinilor de stocaj se face
periodic cu ajutorul instalatiei C.I.P(cleaning intern process). Spalarea se realizeaza cu solutie
alcalina formata din soda caustica 1.5-2% si aditivi care maresc puterea de curatare si
impiedica spumarea, la temperaturi de 85-87ºC in circuit inchis timp de 20-30 de minute, in
scopul obtinerii unei instalatii curate din punct de vedere microbiologic.
 Solutia este incalzita permanent prin recircularea acesteia intr-un schimbator de
caldura.
Clatirea liniei se face cu apa pana la eliminarea ultimelor urme de solutie alcalina.
Dezinfectia se face prin recircularea in instalatie cu solutie de dezinfectant pe baza de acid
peracetic. Acidul peracetic folosit la clatirea atat a sticlei cat si a instalatie este eficient si nu
necesita clatirea instalatiei pentru ca acesta se hidrolizeaza dupa un timp foarte scurt.

Fluxul de productie

Firma Consuc foloseste preforme de Amraz, valoarea lor fiind 70-80% din pretul
produsului finit. Acestea sunt descarcate in buncarele masinii de suflat peturi de unde sunt
preluate de un elevator si dirijate catre masina de suflat peturi.
Masina de suflat peturi este prevazuta cu o zona de incalzire a preformelor cu
rezistente electrice unde, in functie de forma preformei este stabilita reteta de temperatura.
Preformele incalzite in acea zona sunt preluate de 2 clesti si dirijate automat catre interiorul
unei matrite, pentru a obtine forma finala. Materialul incalzit sufera o intindere cu ajutorul
unei tije; asupra lui actioneaza aerul comprimat cu presiunea de 40 barri care ii va da forma
matritei. Aerul comprimat provine dintr-o sectie separata de compresoare de tip Ketzer.
Sticlele astfel formate sunt preluate de un conveior de aer si trimise catre tribloc. In Rinzer
sticlele sunt clatite cu solutie de dezinfectant care intra in conducta de apa printr-o pompa
care inteapa conducta si dozeaza acid peracetic in cantitati foarte mici de ppm.
Sticlele vor urma un traseu pana la dozare, distanta pe care se realizeaza hidroliza
solutiei de dezinfectant , iar in momentul dozarii in sticla nu vom mai regasii solutie de
dezinfectant.
Dozarea se realizeaza in masini de dozat numite Filler unde are loc umplerea sticlelor
cu produs pregatit la mixometru. Acesta este prevazut cu 24 de robinete de dozare.
Sticlele astfel umplute trec la masina de inchis ce are rolul de a etansa sticlele prin
aplicarea unui capac din polietilen. Prin această operaţiune se urmăreşte realizarea unei
închideri care să nu permită ieşirea bioxidului de carbon din sticlă. Se verifică închiderea prin
ţinerea sticlei culcată şi cu capsula învelită într-o hârtie de filtru sau prin introducerea sticlei
într-o etuvă cu vid, se aşază în poziţie orizontală şi se realizează în etuvă un vid de 400
mmHg. Se lasă 3 pentru a se constata pierderi din coţinutul sticlei. De calitatea tablei şi a
garniturii din capsulă depind pierderile prin spargeri, pierderile de CO2 .
 Sticlele inchise sunt trecute printr-o zona prevazuta cu dusuri cu apa pentru eliminarea
urmelor de produs. Pentru spălarea corespunzătoare a sticlelor este necesar să se folosească
apa dedurizată, să se respecte instrucţiunile de folosire a maşinilor de spălat.
Sticlele recuperate foarte murdare se vor inmuia în prealabil. Se va acorda o atenţie
deosebită funcţionării staţiilor şi se va verifica ca în final apa de clătire să fie curată şi să fie în
stare bună de funcţionare duzele de şpriţuire a apei.
La stabilirea altor parametri pentru spălarea sticlelor se va avea în vedere ca reducerea
cantităţilor de substanţă de spălare se compensează prin creşterea temperaturii soluţiilor de
spălare şi invers. Să se asigure cantitatea de apă necesară şi de o cantitate corespunzătoare la
clătirea sticlelor.
Uscarea sticlelor inainte de etichetare se realizeaza prin trecerea acestora printr-o zona
cu aer cald.
Etichetarea are loc intr-o masina automata care preia eticheta confectionata din
polipropilena de pe o rola. Fiecare eticheta va fi delimitata cu ajutorul unui senzor care va
dicta taierea etichetei dupa un anumit semn marcat prin tiparire pe eticheta. Adezivul aplicat
pe eticheta este prelucrat de masina la temperatura de 150-170ºC.
Marcarea are loc cu ajutorul unui aparat special care va tipari pe suprafata sticlei
datele de identificare(lot, data fabricatiei, ora, termen limita de consum).
Baxarea se realizeaza cu ajutorul masinii automate care va alinia sticlele in 2 randuri a
cate 3 sticlei, le va infasura in folie termocontractiva. La iesire ventilatorul raceste si folia se
strange pe sticle.
Paletizarea se face prin aranjarea baxurilor pe palet de catre 2 persoane. Paletul va
contine 264 de sticle de 2.5 litri sau 1296 de sticle de 0.5 litri. Paletul cu produs va fi infasurat
in folie Strach de catre o masina automata.

Depozitare şi transport

Produsul în ambalaje de desfacere se depozitează în încăperi care să îndeplinească

normele igienico-sanitare de depozitare a produselor alimentare.
Sucurile răcoritoare se vor păstra în spaţii răcoroase (5-10 0 ) ferite de radiaţiile solare
sau de îngheţ. Se vor evita variaţiile bruşte de temperatură.
Defecte ce pot apare la sucuri:
  gust metalic atunci când se îmbogăţesc în săruri de metale
 gust de clor atunci când apa a conţinut clor
 gust de terebentină
 gust de cauciuc
 gust de săpun când răcoritoarele au stat mult timp la soare
 gust de fad
 gust de fermentat

Produsele se transporta in vehicule curate in conditiile in care sa se asigure integritatea

ambalajelor si pastrarea calitatii produselor.
Ambalajele de transport vor fi însoţite de documente care să cuprindă următoarele
specificaţii:
 denumirea şi adresa producătorului
 denumirea produsului
 conţinutul net, în litri
 concentraţia alcoolică, în % volum la +20 0 C
 data comercializării
 denumirea şi adresa beneficiarului.

3.5.Analiza teoretica. Analiza comparativa cu tehnologiile existente

Coordonate şi tendinţe actuale

Atâta timp cât industria se poate adapta la piaţă şi se poate schimba regulat, înţelegând
şi cunoscând nevoile de asemenea în schimbare ale consumatorilor, păstrându-i pe aceştia
atenţi faţă de inovare, creşterea înregistrată în ultimii ani poate fi susţinută şi chiar
îmbunătăţită (Roethenbaugh, G., 2005). În ultimile decenii se manifestă trei tendinţe
importante în elaborarea de produse noi:
a) Extinderea sortimentului cu îndulcitori nenutritivi (diet/ low calorie/ light)
b) Utilizarea de noi arome şi de ingrediente naturale (guarana-paullinia, ginseng-
panax, ginkgo, schisandra, cynara, arctium, turnera, echinaceea, sambuccus, marrubium,
melissa, thylia, ilex, passiflora, aspalthus, rosa, smilax eleutherococus, valeriana, verbena,
lycium, artemesia, urtica, filipendula, humulus, chamomlla, taraxacum, trifollium etc)
(Whitehead, J., 2005)
 c) Reţete cu rol fiziologic, nutritiv sau nutraceutic, urmărind alături de rehidratare şi
alte scopuri (remineralizare, vitaminizare, energizare, stimulare etc)
d) Soluţii noi în tipul şi design-ul ambalării
e) Tehnologii aseptice de producţie şi ambalare (turnare, îmbuteliere)
f) Materii prime de calitate tot mai bună sau ecologice

Alături de RGB (Returnable Glass Bottles) recunoscute ca ambalaje ecologice, asistăm

la o dezvoltare fără precedent a ambalării în cutii metalice sau în ambalaje de aluminiu
acoperite cu polimeri. Cele mai importante ambalaje din materiale plastice sunt cele din PET
(polietilen tereftalat) realizate din preforme.
În reţetele de fabricaţie se înregistrează o tendinţă de restrângere a componentelor
nenaturale sau de sinteză, respectiv de utilizare a unor componente nutritive, benefice pentru
sănătate şi îndelung testate în privinţa siguranţei alimentare.
Îndulcitorii nutritivi cei mai utilizaţi rămân zahărul, siropul de glucoză şi siropul de
fructoză (HFGS/HFCS), care sunt tradiţionali. Se afirmă noi tipuri cu valoare calorică redusă
şi metabolism independent de insulină, cum ar fi fructo oligo sacharide, inulina, polidextroza
şi tagatoza. Trehaloza este şi ea tot mai utilizată, deşi metabolismul ei este dependent de
insulină, iar valoarea calorică este similară îndulcitorilor calorici clasici. (O`Donnel, K., 2005)
Îndulcitorii cu mare putere de îndulcire, nenutritivi, care sunt aprobaţi în UE şi SUA sunt
următorii: acesulfamul de potasiu, aspartamul şi zaharina. În UE mai sunt aprobaţi
ciclamatul de sodiu şi neohesperidin dihidrocalcona (NHDC). În SUA sunt aprobaţi
sucraloza (inclusiv în Anglia) şi neotamul. Pentru a clarifica definitiv aspectele legate de
utilizarea acestor îndulcitori în alimentaţia umană, se precizează că pentru fiecare compus s-a
stabilit de mult timp un nivel de utilizare maxim (maximum use level, în ppm, niciodată atins),
precum şi o doză zilnică de consum (ADI = acceptable daily intake, în mg/kg corp) care nu
cauzează pe parcursul întregii vieţi nici un prejudiciu de natură să dăuneze sănătăţii. Ultima
generaţie de îndulcitori (sucraloza, neotamul şi NHDC) sunt derivaţi de origine naturală.
Constituenţii de bază ai reţetei băuturilor răcoritoare sunt apa, acidulanţii, îndulcitorii,
aromele, coloranţii, conservanţii, antisepticii şi antioxidanţii. Uneori se mai folosesc substanţe
amare, substanţe stimulante, substanţe care reglează spumarea, săruri tampon, emulgatori,
hidrocoloizi etc.

Tendinţe tehnologice de perspectivă.

 Deşi costisitoare, necesitând investiţii importante, ele asigură o productivitate şi o
calitate de neatins în trecut, în condiţii de securitate alimentară. Cele mai importante
îmbunătăţiri vizează condiţionarea (îmbutelierea). Instalaţiile automate, cu programare, care
asigură un timp cât mai scurt posibil de turnare permit o calitate superioară. Turnarea sterilă şi
aseptizarea integrală a procesului tehnologic crează de asemenea premize calitative deosebite.
Lea, R.A.W. (2005) arată că maşinile de îmbuteliere au devenit foarte complexe.
Turnarea presupune sterilizarea buteliei cu abur, evacuarea aerului, iar umplerea de la fundul
sticlei cu un tub lung reduce spumarea, asigură precizie la umplere şi elimină contaminarea.
Marile companii au generalizat folosirea de ambalaje PET suflate în matriţă direct on
line către filler (în flux către instalaţia de îmbutreliere) în circa 2 minute, eliminând spaţiul de
depozitare a buteliilor şi tot ce implică gestiunea.
Se promovează raţionalizarea formei şi mărimii buteliilor (diametru, înălţime, volum
de umplere), precum şi specializarea liniior pentru un singur produs sau o singură capacitate.
Ambalarea la butelii din PET continuă, deşi preţul răşinii creşte în corelaţie cu preţul
petrolului. Se vor fabrica butelii cu pereţi mai subţiri, dar mai rezistente. Continuă turnarea la
cutii metalice, dar cu un ritm încetinit. În acest domeniu se urmăreşte o etanşare superioară
pentru presiunea existentă în interior.
Marketing-ul se axează pe diversificarea sortimentului de arome (naturale), precum şi
pe promovarea unor forme speciale de ambalare - etichetare (a căror costuri se acoperă prin
mărirea volumului vânzărilor).

Aspecte ecologice.
În UE s-a promulgat o legislaţie intrată în vigoare la începutul anului 1995, ce impune
reguli şi obligaţii producătorilor care realizează peste 50 tone de ambalaje sau de materiale de
ambalare pe an. Unul dintre scopuri este de-a mări cantitatea de materiale de ambalare
reciclabile (obiectiv principal – 50% grad de reciclare la nivelul UE în primii ani şi 60 % la
orizontul anului 2008). Metodele vizate sunt arderea sau compstarea, în funcţie de material.
Refolosirea este exceptată de la prevederile acestei legi, dar un produs returnabil
trebuie să realizeze cel puţin 3 reutilizări în condiţii stricte de control. Sticla este materialul
cel mai adecvat pentru ambalaje returnabile, RGB (Returnable Glass Bottles) prezentând
eficienţă economică şi energetică la o rată de returnare de peste 30%. Sticla are şi
inconveniente legate de greutate, fragilitate, colectare, transport şi recondiţionare. Prin
spargere, cioburile de sticlă sunt un factor de risc în zonele sportive sau turistice.
 Aluminiul poate fi reciclat din ambalaje (cutii metalice) în proporţie de 95% din
greutatea iniţială. În funcţie de ţară, atitudinea faţă de această activitate este favorabilă (Marea
Britanie), sau potrivnică (Danemarca, unde ambalajele metalice nu sunt admise). Ambalajele
de carton sunt reciclabile prin compostare sau ardere (combustibil), dar trebuie colectate
corespunzător.
Giles, G.A (2005) constată percepţia dificilă a problemelor legate de reciclare şi de alegerea
ambalajelor în rândul consumatorilor. Un ambalaj este considerat bun în primul rând dacă
protejează şi conservă produsul. Aspectele legate de recuperare, reciclare sau reutilizare sunt
considerate adesea minore. Cu atât mai mult, nu constituie o preocupare consumul energetic
implicat.

3.6. Produse finite obtinute in societatea de productie: structura, compozitie chimica, indici
de calitate

Societatea SC. CONSUC SA comercializeaza urmatoarele produse:

PRODUSE CARBONATATE:
1.cu zahar: Brifcor, Apa tonica( Aqua Forte Tonic)
2.cu zahar si indulcitor: Freeedom( portocale, ananas, grepfruit rosu, lamaie,
struguri)

PRODUSE NECARBONATATE:
Fructa frappe(visine,portocale, grepfruit alb si piersica)

APA CARBOGAZOASA “La izvor”

Exemplificare pe produsul BRIFCOR de portocale:

Ingrediente: apa demineralizata, CO2, suc min. 8%, acidifiant- acid citric, antioxidant-
acid ascorbic, colorant-β caroten, stabilizator pectina, conservant- benzoat de sodiu si sorbat
de potasiu.
Indici de calitate:
-continut de zahar minim; 10,7 º Brix;
-pH-ul: 3;
-volum: 2,5 l;
- continut de CO2: 5-5,2%;
- microbiologic: NTG max 30, drojdii si mucegaiuri lipsa.

4.Serviciul de control al calitatii

4.1 Structura si rolul in intreprindere

Pentru ca fabrica sa realizeze produse finite de cea mai buna calitate trebuie sa
foloseasca materii prime de buna calitate si conforme standardelor in vigoare dar mai ales sa
aplice un control riguros asupra procesului tehnologic respectand anumite norme sanitare.
Controlul calitatii in societate se realizeaza atat la receptia materiilor prime cat si in
timpul fluxului tehnologic, dar mai ales asupra produsului finit.
Verificarea calităţii produselor se face prin verificări de lot şi verificări periodice.
Lotul de producţie este format din cantitatea produsă la un moment dat în condiţii
presupuse uniforme.
Lotul de inspecţie poate fi format din mai multe loturi de producţie sau din părţi ale
loturilor de producţie, colectate la un loc pentru a fi supuse examinării.
La fiecare lot se verifică:
 denumirea şi adresa producătorului
 denumirea produsului
  ambalarea, marcarea, închiderea
 volumul de produs conţinut
 caracteristici organoleptice
 caracteristici fizico-chimice.

Mentiuni in buletinul de analiza

In buletinul de analiza se mentioneaza:

--datele necesare pentru identificarea probei.
--determinarea efectuata (chimica sau microbiologica)
--rezultatul obtinut.
--STAS 2567-78
--conditii de lucru neprevazute in prezentul standard si eventualele incidente aparute in cursul
determinarii susceptibile de a fi influentat rezultatul acesteia.
4.2. Dotari: aparate, utilitati

SC. CONSUC S.A dispune de 2 laboratoare de analiza unul fizico-chimic si unul

microbiologic.

Laboratorul fizico-chimic este dotat cu urmatoarele aparate:

 pentru analiza apei: -conductometru
-pH-metru
-aparat pentru determinarea duritatii
-turbidimetru
-aparat pentru determinarea umiditatii

 pentru analiza produselor finite:

-refractometru
-aparate pentru determinarea continutului de CO2
-balanta analitica
-spectrofotometru
 -aparate pentru determinarea continutului alcoholic
-aparate pentru determinarea CBO5(consumul biochimic de O2) la apele uzate
-distilator

Laboratorul microbiologic este dotat cu urmatoarele aparate:

-etuva
-nisa microbiologica
-termostat
-aparat pentru determinarea microbilor din aer
-plita
-sterilizator
-aparat de bioxidat
4.3. Descrierea analizelor efectuate de catre laboratorul fabricii

Analize fizico-chimice

Determinarea duritatii apei

Duritatea apei este dată de suma ionilor de calciu şi magneziu prezenţi în apă.
Standardul menţionat anterior constă într-o titrare cu EDTA la pH 10.00, folosind un tampon
NH4Cl/NH4OH si o determinare a punctului de echivalenţa printr-o metodă colorimetrică.
Aceasta aplicaţie foloseşte, de asemenea, o titrare cu EDTA cu o determinare potenţiometrică
a punctului de echivalenţă prin intermediul unui electrod ion-selectiv de Calciu. In locul
tamponului NH4Cl/NH4OH s-a folosit un amestec de TRIS şi acetilacetonă. Această soluţie
tampon permite separarea Calciului si Magneziului atunci cand se foloseste un electrod ion
selectiv de Calciu, ca electrod de lucru.
Pentru un volum de probă de 100 mL şi pentru o biuretă cu volumul de 20 mL, un
volum de titrant cuprins între 1 si 18 mL corespunde la un domeniu de lucru între 0.2 si 3.6
mmol/L sau 20 si 360 mg/L de CaCO3 (a se vedea fomula anterioară).

Determinarea bioxidului de carbon.

Bioxidul de carbon se determina prin urmatoarele metode:

metoda volumetrica
metoda menometrica
1.Metoda de determinare volumetrica.
a).Principiul metodei. Bioxidul de carbon liber, se fixeaza sub forma de carbonat acid de
sodiu prin tratare cu carbonat de sodiu, solutie. Excesul de carbonat de sodiu se titreaza cu
acid clorhidric.
b).Reactivi. - acid clorhidric, solutie 0,2n;
- carbonat de sodiu, solutie 0,2n;
- fenolftaleina, solutie 1% in alcool etilic 96% vol.
c).Pregatirea probei si a aparaturii. Pentru a nu se pierde din continutul de bioxid de carbon
la deschiderea ambalajelor, acestea se racesc in gheata cu sare, la temperatura de circa 0ºC.
De asemenea se racesc la aceeasi temperatura pipetele si vasele in care se efectueaza
analiza.
d).Modul de lucru. Intr-un vas Erlenmeyer de 500 cm³ se introduc 50 cm³ solutie de carbonat
de sodiu si se adauga cu pipeta 25 cm³ din proba racita, tinand varful pipetei in solutia de
carbonat de sodiu.
Se adauga 100 cm³ apa fiarta si racita la temperatura de 5ºC si 1 cm³ solutie de
fenolftaleina. Amestecul se omogenizeaza si se titreaza cu acid clorhidric pana la decolorarea
completa a solutiei.
Intr-un alt vas Erlenmeyer de 500 cm³ se introduc 25 cm³ din proba racita,se adauga
100 cm³ apa, se fierbe circa 5 minute si se raceste. Se adauga cu pipeta 50 cm³ solutie de
carbonat de sodiu, 1 cm³ solutie de fenolftaleina si se titreaza cu acid clorhidric, pana la
decolorarea completa a solutiei.
Se efectueaza in paralel doua determinari din aceeasi proba.
e).Calculul si exprimarea rezultatului.
I). Bioxidul de carbon, exprimat in g la 100 cm³ de proba, se calculeaza cu formula:

Bioxid de carbon = [(0,0044*2(V2-V1))/V]*100 (g la 100cm³)

In care:-„V1”-volumul de acid clorhidric 0,2n folosit la prima titrare (cm³).
-„V2”-volumul de acid clorhidric 0,2n folosit la a doua titrare (cm³).
-„V”-volumul pobei luate pentru determinare (cm³).
Ca rezultat se ia media aritmetica a celor doua determinari paralele, daca sunt
indeplinite conditiile de repetabilitate.
II). Repetabilitate. Diferenta dintre rezultatele a doua determinari paralele efectuate in cadrul
aceluiasi laborator, de acelasi operator, din aceeasi proba de analiza, trebuie sa nu depaseasca
5% din media aritmetica a celor doua determinari.

2. Metoda de determinare manomerica.

a).Principiul metodei. Se determina bioxidul de carbon pe baza relatiei existente intre
cantitatea de carbon dizolvata in proba si presiunea inregistrata la o anumita temperatura.
b).Aparatura.:-manometru
-termomeru de laborator ,cu valoarea diviziunii de 1ºC.
c).Modul de lucru. Se fixeaza manometrul cu ajutorul dispozitivului de fixare pe capsula
buteliei cu proba de analizat si se perforeaza capsula cu acul. Se agita bine butelia si se citeste
presiunea pe manometru. Se inlatura aparatul si imediat se inregistreaza temperatura probei
introducand termometrul in proba prin capsula perforata.
d).Exprimarea rezultatului. Cu ajutorul datelor se deduce cantitatea de bioxid de carbon in g/l,
in functie de presiunea inregistrata si de temperatura probei.

Determinarea conţinutului de zahăr cu refractometru

Principiul metodei:Substantele solubile se pot determina prin metoda refractometrica

din produsele de fructe. Determinarea se face cu un refractometru gradat in procente de
zaharoza si reglat in prealabil
Mod de lucru
1.Pregatirea probei:
Pe prisma de jos a refractometrului se lasa sa cada 2-3 picaturi din lichidul analizat, fara sa se
atinga suprafata prismei, pentru a nu zgaria suprafata prismei.
2. Efectuarea determinarii:
Se ajusteaza la clar linia de despartire a campului refractometrului si se citeste repede pentru a
evita pierderile prin evaporare. Citirea se face la lumina zilei sau la un bec mat.

Determinarea zaharurilor pin metoda Schoorl

Principiul metodei:Zaharurile reduc la cald reactivul Felling la Cu2O, care este

determinat cantitativ indirect prin dozarea iodometrica a CuSO4 existenta in solutia de Felling,
inainte si dupa reducere. Diferenta obtinuta reprezinta cantitatea de Cu redusa de catre zahar.
 Mod de lucru: Determinarea cuprinde 3 operatii:
 extragerea glucidelor din produsul respetiv cu ajutorul apei,
 purificarea extractului vegetal,
 dozarea glucidelor reducatoare in extractul defecat.

Analize organoleptice :

Proprietati organoleptice
Caracteristici Conditiile de admisibilitate Metode de
analiza

ambalajului Ambalaj curat, marcat corespunzator

Aspectul produsului Lichid omogen, fie limpede, fie opalescent, fara

sediment sau impuritati in suspensie, cu culoare
SR 1754
specifca materiilor prime folosite
Consistenta Fluida
Miros Placut, aromat, caractenstic fructelor, legumelor,
plantelor sau substantelor aromatizante folosite, fara
mlros strain ( de fermentat, de mucegai etc )

Gust PIacut, dulce sau dulce-acrisor, usor acidulat in cazul

celor cu adaos de dioxid de carbon, caracteristic
fructelor, legumelor, plantelor sau substantelor
aromatizante foloslte, fara gust strain (acru, de
fermentat, de mucegai etc )

Analize microbiologice

Determinarea numarului de bacterii coliforme

1.Principul metodei. Punerea in evidnta a bacteriilor coliforme prin dezvoltarea

acestora la temperatura de 37ºC pe medii de cultura nutritive specifice si numararea acestora.
2.Aparatura si materiale: - termostat termoreglabil
 - eprubete 16x160mm si de 18x180, sterile
- tuburi de fermentate Durham
- pipete gradate de 10cm si de 1cm, sterile
- cutii Petri cu diametrul de 10cm, sterile.
3.Medii de cultura.Bulion-bila-lactoza-verde briliant, dublu si simplu concentrat.
4.Modul de lucru.
a)Insamantarea. Din recipientele pregatite, se insamanteaza cate 10cm³din proba pentru
analiza in 3 eprubete de 18x180mm, cu tuburi de fermentatie, continand fiecare cate 10cm³
bulion-bila-lactoza-verde briliant, dublu concentrat.
Se insamanteaza cate 1cm³ si apoi cate 0,1cm³ din proba pentru analiza in cate 3
eprubete de 16x160mm, cu tuburi de fermentare, continand fiecare 10cm³ bulion-bila-lactoza-
verde briliant, simplu concentrat.
b)Incubarea.Se face in termostat la temperatura de 37±1ºC timp de 24 de ore, dupa care se
controleaza daca s-au produs gaze in tuburule de fermentare.
Eprubetele se lasa in continuare la termostat inca 24de ore, in cazul in care nu s-au
mai produs gaze.
c)Stabilirea numarului debacterii coliforme. Se examineaza eprubetele si se noteaza cele in
care s constata reactia pozitiva (degajare de gaz) in tuburile de fermentare egala sau mai mare
de 1/10 din volumul tubului.
Din tabelul de mai jos in care este prezentat numarul de bacterii coliforme in functie
de numarul de eprubete in care s-a produs reactia pozitiva se deduce numarul bacteriilor
coliforme raportat la 10cm³ proba.
Numarul de Numarul de bacterii Numarul de Numarul de bacterii
eprubete coliforme in 10cm³ eprubete coliforme in 10cm³
corespunzator proba corespunzator proba
cantitatii de proba cantitatii de proba
insamantata la care insamantata la care
s-a produs reactia s-a produs reactia
pozitiva. pozitiva
000 0,0 222 3,5
001 0,3 223 4,1
010 0,3 230 3,0
011 0,6 231 3,5
020 0,6 232 4,0
100 0,4 300 2,5
101 0,7 301 4,0
102 1,1 302 3,5
110 0,7 310 4,5
111 1,1 311 7,5
120 1,1 312 11,5
121 1,5 313 16,5
130 1,6 320 9,5
200 0,9 321 15,0
201 1,4 322 20,0
202 2,0 323 30,0
210 1,5 330 25,0
211 2,0 331 45,0
212 3,0 332 110,0
220 2,0 333 140,0
221 3,0
 Determinarea de drojdii si mucegaiuri

1.Principiul metodei. Drojdiile si mucegaiurile se pun in evidenta prin cresterea pe

medii corespunzatoare si numararea acestora.
2.Materiale. -cutii Petri cu diametrul de 10 cm, sterile.
-pipete gradate de 1cm³, sterile.
3.Medii de cultura. Mediile de cultura folosite pentru determinarea drojdiilor si
mucegiaurilor pot fi:
●Agar-malt,
●Agar-glucoza-cartofi
●Czapek-Dox-agar.
4,Modul de lucru.
a).Insamantarea. Din recipientele pregatite, se introduce in 2 cutii Petri cate 1cm³
proba nediluata, peste care se adauga in fiecare cutie, cate 10...12cm³ mediu de cultura topit si
racit la 45...48ºC. Se omogenizeaza continutul prin agitare.
b).Incubarea. Cutiile Petri insamantate se incubeaza la temperatura camerei, la
intuneric, timp de 5 zile.
c).Numararea coloniilor.de drojdii si mucegaiuri crescute pe mediul de cultura se face
cu ochiul liber pe intreaga suprafata, separat pe fiecare cutie Petri.
Media aritmetica obtinuta pe cele doua cutii Petri, reprezinta numarul de drojdii si
mucegaiuri la 1cm³ proba.

Proba incubarii la temperatura camerii

4.4. Analiza comparativa a metodelor de analiza efectuate cu metodele existente pe plan

mondial

Spre deosebire de analizele realizate la S.C. CONSUC S.A., la nivel mondial se mai
realizeaza urmatoarele analize.

Determinarea aciditatii totale.

a). Principiul metodei.
 Se titreaza aciditatea probei de analizat cu o solutie de hidroxid de sodiu cu titrul
cunoscut, in prezenta rosului de fenol sau a fenolftaleinei ca indicator, dupa indepartarea
bioxidului de carbon.
b). Reactivi:
- hidroxid de sodium, solutie 0,1n.
- fenolftaleina, solutie 0.1% in alcool etilic 96% vol.
- rosu de fenol, solutie 0,02% in apa.
c). Modul de lucru.
● Pregatirea probei. Intr-un vas Erlenmeyer de 300 cm³, se introduce cu pipeta 25 cm³ din
proba pentru analiza bine omogenizata, se fierbe circa 3 minute, pentru indepartarea
bioxidului de carbon si apoi se raceste sub un jet de apa.
● Cazul probelor necolorate sau slab colorate. In proba pregatita anterior se adauga 1cm³
solutie de fenolftaneina si se titreaza cu solutie de hidroxid de sodiu, pana la aparitia culorii
roz care trebuie sa persiste timp de un minut.
● Cazul probelor intens colorate. Proba pregatita anterior se titreaza, picatura cu picatura, cu
solutie de hidroxid de sodiu, sub agitare continua. Dupa fiecare ados de hidroxid de sodiu, se
scoate cu bagheta o picatura din proba si se amesteca cu o picatura din solutia de rosu de
fenol, pe o lama de sticla parafinata sau pe o placa speciala pentru titrare in picaturi.
Se continua titrarea picatura cu picatura, incercand ca mai sus, dupa fiecare adaos de
solutie de hidroxid de sodiu, pana cand indicatorul vireaza in rosu.
Se executa doua titrari paralele; prima titrare orientativa pentru stabilirea numarului de
cm³ de solutie de hidroxid de sodiu necesar pentru neutralizare si a doua care reprezinta
titrarea finala.
● Se executa in paralel doua determinari din aceeasi proba pentru analiza.
d)Calculul si exprimarea rezultatului.
Aciditatea totala, exprimata in cm³ NaOH la 100 cm³ proba, se calculeaza cu formula:

Aciditatea totala =[(0,1 x Vֽ)/V] x 100 (cm³ NaOH la 100 cm³)

In care: - „Vֽ” volumul solutiei de hidroxid de sodiu 0,1n la titrare (cm³)

- „V” volumul probei luat pentru determinare (cm³).
Ca rezultat se ia media aritmetica a celor doua determinari efectuate in paralel, daca
sunt indeplinite conditiile de repetabilitate.
 Repetabilitate. Diferentele dintre rezultatele a doua determinari paralele efectuate in
cadrul aceluiasi laborator, de acelasi operator, din aceeasi proba pentru analiza, trebuie sa nu
depaseasca 5% din media aritmetica a celor doua determinari.

Determinarea benzonatului de sodiu.

1.Principiul metodei. Se extrage acidul benzoic cu cloroform, se evapora la sec, se dizolva

rezidul cu alool etilic neutru si se titreza cu hidrohid de sodiu 0,05n.
2.Reactivi:-acid clorhidric, solutie 10%.
-alcool etilic neutralizat cu hidroxid de sodiu 0,1n, in prezenta de fenolftaleina.
-clorura de sodiu cristalizata si solutie saturata (26,4g% la 20ºC).
-cloroform.
-hidroxid de sodiu, solutie 0,05n si solutie 10%.
3.Pregatirea probei. Intr-un balon cotat de 500 cm³(V1) se introduce cu pipeta 200 cm³ din
proba de analizat, se adauga clorura de sodiu pana la saturare ( circa 30 g clorura de sodiu la
100 cm³ proba.Se alcalinizeaza amestecul cu solutie de hidroxid de sodiu 10%( in prezenta
hartiei de turnesol), se aduce la semn cu solutie saturata de clorura de sodiu si se
omogenizaza.
Se lasa proba in repaus 2...3ore, apoi se filtreaza prin hartie de filtru cu porozitate
medie.
4.Modul de lucru. Se iau cu pipeta 200cm³(V3) din solutia obtinuta , se introduc intr-o palnie
de separare si se neutralizeaza cu solutie de acid clorhidric ( in prezenta hartiei de turnesol),
adaugand 5cm³ in exces.
Se adauga succesiv 70, 50, 40 si 30cm³ cloroform, agitand de fiecare data si separand
extractul cloroformic intr-o capsula de portelan.
Rezidul sec obtinut se dizolva in 40cm³ alcool etilic, se adauga 10cm³ de apa, 0,5cm³
solutie de fenolftaleina si se titreaza cu hidroxid de sodiu 0,05n (V2).
Se efectueaza in paralel doua determinari din aceeasi proba pentru analiza.
5.Calculul si exprimarea rezultatului.
a).Benzonatul de sodiu, exprimat in g la 100cm³ proba, se calculeaza cu formula:

Benzonat de sodiu =[( 0,0072*V1*V2)/(V*V3)]*100 (g la cm³)

In care:-„V1”-volumul balonului cotat in care s-a pregatit proba (cm³)
-„V2”-volumul solutiei de hidroxid de sodiu 0,05n, folosit la titrare (cm³)
 -„V3”-volumul solutiei din proba pregatita, luat in lucru (cm³)
-„V”-volumul de proba luat in lucru (cm³).
Ca rezultat se ia media aritmetica a celor doua determinari paralele, daca sunt
indeplinite conditiile de repetabilitate.
b).Repetabilitate. Diferenta dintre rezultatele celor doua determinari paralele, efectuate de
acelasi operator in cadrul aceluiasi laborator, din aceasi proba pentru analiza, trebuie sa nu
depaseasca 10% din media aritmetica a celor doua determinari paralele.

Determinarea acidului clorhidric

1.Principiul metodei. Ionii de clor din proba de analizat, precipita azotatul de argint sub forma
de clorura de argint. Excesul de azotat de argint se titreaza cu sulfocianura de potasiu in
prezenta ionilor de Fe3+ ca indicator.
2.Reactivi:-acid azotic, solutie 4n.
-azotat de argint, solutie 0,1n.
-apa oxigenata, solutie 3%.
-permanganat de potasiu, solutie 6%.
-sulfocianura de potasiu, solutie 0,1n.
-sulfat de fier si amoniu, solutie indicator 40%.
3.Pregatirea probei. Se omogenizeaza proba, iar in cazul bauturilor opalescente se filtreaza.
4.Modul de lucru.
a).Cazul probelor necolorate. Intr-un vas Erlenmeyer de 300 cm³ se introduc cu pipeta
50 cm³ din proba pregatita, peste care se adauga 5 cm³ acid azotic,1cm³ solutie indicator si 20
cm³ solutie azotat de argint.
Se titreaza sub agitare energica cu solutie de sulfocianura de potasiu pana la aparitia
culorii roz , care este stabila timp de 1 minut.
b).Cazul probelor colorate. Intr-un vas Erlenmeyer de 300cm³ se introduc cu pipeta 50
cm³din proba pregatita, peste care se adauga 5cm³ acid azotic,20 cm³ solutie d azotat de argint
si 50 cm³ solutie de permanganat de potasiu si se fierbe pana la decolorare.
In cazul in care proba nu se decoloreaza, se mai adauga 10 cm³ permanganat de
potasiu si 3...4 picaturi solutie de apa oxigenata. Dupa racire proba se titreaza cu solutie de
sulfocianura de potasiu.
Se efectueaza in paralel doua determinari din aceeasi proba pentru analiza.
 Determinarea ciclamatului de sodiu

1.Principiul metodei. In mediu de acid clorhidric si in prezenta ionilor NO-2, ciclamatul de

sodiu elibereaza ionii SO2-4, care se precipita cu clorura de bariu si se dozeaza gravimetric.
2.Aparatura.: -etuva termoreglabila;
-cuptor de calcinare.
3.Reactivi: - acid clorhidric, d=1,19.
- azotit de sodiu, solutie 10%
- clorura de bariu, solutie 10%
- alcool etilic 96%vol
- azotat de argint, solutie 1‰.
4.Modul de lucru. Intr-un pahar Berzelius de 250 cm³ se introduc 100 cm³ din proba pentru
analiza. In cazul cand proba nu este perfect omogena si limpede, se agita si se filtreaza prin
hartie de filtru cu porozitate mica.
Se aciduleaza cu 10 cm³ acid cloridric, se adauga 10 cm³ solutie de clorura de bariu si
se lasa in repaus 30 minute. Se filtreaza cantitativ, prin hartie de filtru cu porozitate mica, intr-
un pahar Berzelius. Hartia de filtru cu precipitat se arunca. In filtrat se adauga 10 cm³ solutie
de azotit de sodiu, se agita, se acopera cu o sticla de ceas si se aseaza pe o baie de apa adusa
la fierbere, unde se tine 2 ore, agitand din 30 in 30 de minute.
Se lasa apoi circa 12 ore la temperatura camerei, pentru aglomerarea precipitatului de
sulfat de bariu.
Precipitatul se filtreaza intr-un creuzet filtrant la 110ºC si se spala cu apa calda, pana
ce in filtrat se constata absenta ionului clor. Se spala o data cu alcoolul etilic, apoi se usuca in
etuva la temperatura de 110ºC, se raceste in exsicator si se cantareste cu precizie de 0,001g.
Se repeta uscarea, racirea si cantarirea pana la masa constanta.
Filtrarea se mai poate si prin hartie de filtru cu porozitate mica. In acest caz dupa
spalarea precipitatului cu apa si alcool, se introduce filtrul cu precipitat intr-o capsula adusa la
masa constanta, se usuca, se calcineaza la circa 600ºC, se raceste in exsicator si se cantareste
cu precizie de 0,001g. Se repeta calcinarea, racirea si cantariea pana la masa constanta.
Se efectueaza in paralel doua determinari din aceasi proba pentru analiza.
 Determinarea numarului total de bacterii aerobe mezofile

1.Examinarea si pregatiea recipientului din care se recolteaza proba de analizat.

La probele luate, se noteaza toate mentiunile de pe eticheta, recipient sau capsula si
eventualele defecte fizice.
Se curata recipientul la exterior de urmele de grasime si se omogenizeaza produsul
prin rasturnarea repetata a recipientului.
Se sterilizaza capsula si instrumentele de deschidere prin flambare.
In cazul bauturilor racoritoare impregnate cu bioxid de carbon, dupa dechiderea
recipientului se recolteaza in mod steril cate 20 cm³ proba care se introduc in mod steril in
eprubete sterile, se astupa cu dopuri de vata sterile, se agita si se introduc in termostat la
temperatura de 37±1ºC unde se mentine timp de 15...20 de minute pentru eliminarea gazului,
dupa care se procedeaza la efectuarea determinarii.
2.Principiul metodei.
Punerea in evidenta in bauturile racoritoare a numarului total de bacterii aerobe
mezofile se bazeaza pe insamantarea produsului prin incorporarea in mediul de cultura
triptonaextract de drojdie-glucoza-agar si numarul coloniilor dezvoltate in conditii date.
3.Aparatura si materiale: -termostat termoreglabil
-lupa cu putere de marire 3x
-cutii Petri cu diametrul de 10cm, sterile
-pipete gradate de 5cm, cu diviziuni de 1cm, sterile.
4.Medii de cultura: - „Triptona”(peptona)-extract din drojdie-glucoza-agar preparat conform
anexei B.
5.Modul de lucru. Pe capacele cutiilor Petri se noteaza : numarul probei, dilutia si data.
a)Obtinerea dilutiei. Se recolteaza in mod steril 1 cm³ proba si se trece intr-o eprubeta
in care s-a introdus in prealabil 9 cm³ apa sterila, dupa care se omogenizeaza continutul
eprobetei prin agitare.
b)Insamantarea. Se insamanteaza in doua cutii Petri cate 1 cm³ din proba pentru
analiza nediluata si in alte doua cutii Petri cu cate 1 cm³ din proba diluata. Apoi se introduce
in fiecare cutie Petri cate 12...15 cm³ mediu topit si racit la 45..48ºC. Se omogenizeaza proba
cu mediul si dupa solidificare se incubeaza.
c)Incubarea.-se face in termostat la temperatura de 37± 1ºC, timp de 48...72 ore.
d)Numararea coloniilor. Numararea coloniilor de bacterii cunoscute pe mediul de
culturase fae cu ochiul liber sau cu ajutorul lupei, pe intreaga suprafata a fieacarei cutii Petri.
Se calculeaza apoi media aritmetica a numarului de colonii crescute in cutiile Petri
insamantate cu proba nediluata si media aritmetica a numarului de colonii crescute
insamantate cu proba diluata care se inmulteste cu 10. Media celor doua rezultate reprezinta
numarul de bacterii aerobe mezofile pe 1 cm³ proba.

Proba incubarii la termostat

1.Aparatura.- termostat termoreglabil.

2.Modul de lucru. Probele de bauturi racoritoare pasteurizate, luate pentru analiza, se introduc
la termostatul adus in prealabil la temperatura de 37±1ºC, unde se mentin 7 zile.
3.Interpretarea rezultatului. Probele care dupa termostatare prezinta tulburare a continutului,
sediment,decolorare si semne de fermentare, se considera necorespunzatoare si se examineaza
microbiologic.
Probele care nu prezinta modificari dupa termostatare sunt supuse analizei
microbiologice pentru a stabili numarul total de bacterii aerobe mezofile.

4.5 Sisteme de calitate implementate pentru asigurarea calitatii in societate( descrierea se va

face cu detalierea punctelor critice de control, procedeelor de monitorizare, norme de igiena,
etc)

Pentru asigurarea calitatii in societate sunt folosite sisteme de siguranta alimentara

ISO 22.000 si HACCP care nu este certificat.
Punctele critice de control se intalnesc la:
-receptia calitativa si cantitativa a materiilor prime si auxiliate;
-dozarea
-pasteurizare unde se urmaresc temperaturii critice pentru inactivarea microorganismelor
Procedeele de monitorizare sunt multiple intalnite la tot pasul in societatea Consuc.
Aplicarea normelor de igienă

Prin operaţia de igienizare se urmăreşte întreţinerea în condiţii sanitare

corespunzătoare a tuturor spaţiilor de producţie , a instalaţiilor, utilajelor aferente, depozitelor
şi anexelor. Totul în vederea obţinerii unor produse salubre corespunzatoare normelor de
calitate.
Pentru executarea operaţiilor de igienizare sunt necesare ustensile ( perii, spatule, bureţi,
furtunuri, etc) şi utilaje pentru spalare şi dezinfectare ( aparate de spălat şi dezinfectat fixe şi
mobile, instalaţii pentru prepararea detergenţilor, pentru igienizarea secţiilor).
Operaţiile de igienizare cuprind spălarea şi dezinfecţia. Spalrea se face după fiecare
schimb , iar dezinfecţia saptamânal.
Înainte de dezinfecţie este obligatorie spalarea. Pentru ca operaţia de igienizare să poată fi
corespunzătoare în spaţiile de producţie se urmăreşte, ca pardoseala să fie placată , fără
crăpături, gropi etc.
Pereţii vor fi placaţi cu faianţă până la 2m , iar mai sus vor fi vopsiţi , la fel şi tavanul. După
plecarea personalului este necesară spălarea pardoseliii şi a pereţilor cu soluţie de sodă 1-2%
sau cu detergenţi dizolvaţi în apă.
Obiectele de inventar şi utilajele se spală cu apă fierbinte zilnic cu soluţie de sodă 1% şi se
dezinfectează canalul de scurgere cu clorură de var . Săptămânal se face dezinfecţia de
producţie. Cantitatea de clor activ care se recomandă pentru dezinfecţie variază de la 0,05-
0,2%. Cloramină I cu clor activ 24-26% are o acţiune germicidă mai lentă decât a clorului sau
a hipocloritului. Se mai pot folosi pentru spalre sodă caustică, dar se va evita să se ajungă în
contact cu piesele de aluminiu deoarece le corodează.
Filtrele de sirop, rezervoarele, furtunurile, pompele se spală imediat după încetarea
folosirii lor. Se va acorda atentie laturilor, iar furtunurile de cauciuc să nu fie crăpate. Pânzele
de filtre se spală cu apă până la indepărtatrea tuturor resturilor de zahăr din ele, după spălare
se clăteşte bine. Spălarea se verifică scoţând apa într.un pahar şi se compară cu cea etalon; în
acelaşi scop se face pentru a combate microorganismele, se iau măsuri de evitare a pătrunderii
prafului şi insectelor în unitate , se face deratizarea în spaţiile unităţii.
Personalul de deservire a liniilor de fabricaţie va purta echipament de protecţie
sanitară în stare perfectă de curăţenie şi va fi instruit în acest sens.
5. Sisteme de management si marketing(servicii specializate)
Marketing-ul se axează pe diversificarea sortimentului de arome (naturale), precum şi
pe promovarea unor forme speciale de ambalare - etichetare (a căror costuri se acoperă prin
mărirea volumului vânzărilor).
Tendinţe tehnologice de perspectivă.
Deşi costisitoare, necesitând investiţii importante, ele asigură o productivitate şi o
calitate de neatins în trecut, în condiţii de securitate alimentară. Cele mai importante
îmbunătăţiri vizează condiţionarea (îmbutelierea). Instalaţiile automate, cu programare, care
asigură un timp cât mai scurt posibil de turnare permit o calitate superioară. Turnarea sterilă şi
aseptizarea integrală a procesului tehnologic crează de asemenea premize calitative deosebite.
Lea, R.A.W. (2005) arată că maşinile de îmbuteliere au devenit foarte complexe.
Turnarea presupune sterilizarea buteliei cu abur, evacuarea aerului, iar umplerea de la fundul
sticlei cu un tub lung reduce spumarea, asigură precizie la umplere şi elimină contaminarea.
Marile companii au generalizat folosirea de ambalaje PET suflate în matriţă direct on
line către filler (în flux către instalaţia de îmbutreliere) în circa 2 minute, eliminând spaţiul de
depozitare a buteliilor şi tot ce implică gestiunea.
Se promovează raţionalizarea formei şi mărimii buteliilor (diametru, înălţime, volum
de umplere), precum şi specializarea liniior pentru un singur produs sau o singură capacitate.
Ambalarea la butelii din PET continuă, deşi preţul răşinii creşte în corelaţie cu preţul
petrolului. Se vor fabrica butelii cu pereţi mai subţiri, dar mai rezistente. Continuă turnarea la
cutii metalice, dar cu un ritm încetinit. În acest domeniu se urmăreşte o etanşare superioară
pentru presiunea existentă în interior.

SC CONSUC SA a investit foarte mult intr-o companie integrala de lansare a celor 6

brand-uri proprii, in special pentru Fructa Frappe pentru care s-a utilizat o promovare
agresiva.
Aceasta s-a produs pe un mix bine cantarit de canale media:
-OUTDOOR-30 de panouri publicitare de diverse dimensiuni, mesh-uri, citylight-uri
-TRANZIT –branduire, autoturisme proprii, tramvaie si autobuze
-PRESA- in ziarele locale: Monitorul si ziarul de Iasi, regionale sau nationale de specialitate.
-RADIO- 2 spoturi audio pentru care a fost creata o coloana sonora speciala Fructa Frappe
-INDOOR-Postere
-POSM- sesiune de sampling, branduire rafturi si dispunerea produselor in piramide
-INTERNET-site interactiv,prezenta la targuri si expozitii

6.Masuri de protectia muncii si PSI

Este interzis fumatul, introducerea de ţigari, brichete, materiale ori produse care
provoaca incendii, explozii în incinta secţiei.
Nu este permisă utilizarea de sobe metalice, maşinilor de gătit, reşouri sau alte surse
de încălzire.
Nu se admit instalaţii electrice improvizate.
Este interzisă păstrarea substanţelor inflamabile.
Nu este permisă executarea lucrărilor de sudură în încăperile ăn care se păstreaza
materiale inflamabile.
Nu se permite blocarea panourilor electrice, a instalaţiilor şi a surselor de alimentare
cu apă sau a mijloacelor de stingere a incendiilor pentru a nu se împiedica folosirea lor în caz
de nevoie.
Locurile de muncă care prezintă pericol de incendiu vor fi dotate cu mijloace de
protecţie.
În caz de incendiu:
 se va trece la localizarea şi stingerea prin mijloacele din dotare ;
 se va acţiona pentru evacuarea bunurilor materiale din spaţiile incendiate;
 se va anunţa unitatea de pompieri;
Cauzele izbucnirii incendiilor pot fi:
- aprinderea de la o flacără întâmplătoare a unor materiale combustibile sau de la o
instalaţie electrică datorată unor defecţiuni.
O atenţie deosebită trebuie dată depozitelor de ambalaje inflamabile, depozitelor de
produse finite uscate care prezintă pericol de autoîncălzire.
Căile de evacuare vor trebui să fie în permanenţă libere, nefiind permisă depozitarea
de nmaterii, ambalaje, utilaje.
Pentru înlăturarea pericolului de incendiu cu toate urmările sale dăunătoare ,
personalul de conducere al întreprinderilor, precum şi toţi salarariaţii au obligaţia de serviciu
de a respecta şi a lua toate masurile de pază şi combatere a focului.
Bibliografie:

1.„ Carte preparatorului de conserve din fructe”,autor R. Vieriu, Maria E. Ceausescu si altii,
Editura Tehnica, Bucuresti

2. Stas-uri ale legislatiei Romaniei:-SR1754:1994-Produse de legume si fructe.

Analiza senzoriala
-STAS2567-87-Bauturi racoritoare. Metode
de analiza
-STAS3160/2-84- Verificarea calitatii loturilor de
produse de baza, nivelul de calitate acceptabil(AOL). Procedee si tabele statistico-matematica
pentru verificarea calitatii prin atribute
-STAS5956-71- Produse de legume si fructe.
Determinarea substantelor solubile(extractului sec solubil) prin metoda refractometrica

3. Lucrari de laborator-Chimia alimentelor

-Biochimie

4.www.consuc.ro

5.www.referate.ro