Podina Ioana

Lect. Univ. Dr., Universitatea din Bucureşti (Asociat)

Modelul ABC Comportamental

Stimuli din mediu-
Întăriri (negative sau

t
contextul (asociaţi)
pozitive)
Antecedente cognitive

h
Pedepse
(expectanţe,
Pauza
autoeficacitate,
cunoştinţe
procedurale)
ig
yr
Antecedente Comportament Consecinţe
op
C

Modelul este focusat în special pe comportamente.

Idee central, comportamentele sunt generate de prelucrări informaţionale (A –uri in acest caz)
şi sunt menţinute de consecinţele lor (intăriri positive, întăriri negative sau pedepse).

A – este de tip prelucrări informaţionale (cogniţii) şi situaţii (prin condiţionare clasică - sala de
curs poate să fie un A care generează anxietate)

Prelucrări informaţionale de tip A

Expectanţele joacă un rol important, mai ales în condiţionarea operantă. Fac sau nu fac un
comportament pentru ca ştiu că îmi aduce beneficii sau dezavantaje.

Cunoştinţele procedurale şi autoeficacitatea îşi au şi ele un rol important în iniţierea unui

comportament. Fac sau nu fac un comportament în funcţie de cunoştinţele pe care le am şi cât de
multă autoeficacitate am că pot să iniţiez cu succes acel comportament.

1
Intervenţiile pe baza modelului ABC comportamental trebuie sa atingă acest A – uri cognitive în
momentul în care vor să schimbe un comportament.

Analiza functională (identificarea comportamentului, a funcţiei lui, A- ul care l-a declanşat

şi C-ul care îl menţine

h t
1. Definirea comportamentului

Caracteristicile principale ale comportamentului

ig
Frecvenţa comportamentulu – numărul de apariţii per unitatea de timp

Durata comportamentului - persistenţa comportamentului din momentul iniţierii lui până în

momentul încetării comportamentului.
yr
Intensitatea comportamentului – magnitudinea cu care se manifestă pe o scală de la x la y (ex.,
de la 0 la 10).
op

Monitorizarea comportamentului după caracteristicile sale obiective este utilă pentru a

conştientiza comportamentul şi pentru a-l tine sub control. Simpla monitorizare poate să reducă,
spre exemplu, frecvenţa unui comportament. Simpla monitorizarea a numărului de ţigări pe zi
C

poate reduce frecvenţa acestui comportament. Prin operaţionalizarea comportamentului putem

trece dincolo de defensele noastre cognitive ( ex- Nu fumez mult, atunci când realitatea spune
altceva).

Ajustarea intervenţiei: Monitorizarea unui comportament/e ne oferă informaţii despre:

a. ce aspecte ale comportamentului trebuie schimbate (frecventa, durata, etc)

b. evaluari mai obiective în ceea ce priveşte progresul interventiei

2
Monitorizarea comportamentelor poate fi benefică pentru un spectru larg de psihopatologii. Spre
exemplu, persoanele depresive tind sa minimalizeze numărul şi importanţa comportamentelor
reuşite.

Atenţie! Pentru ajustarea unei intervenţii nu este nevoie să vă axaţi pe toate dimensiunile
comportamentului. Pentru a reduce consumul de alcool , spre exemplu, cel mai relevant aspect
al comportamentului este frecvenţa. Aşadar, o intervenţie ar trebui calibrate în special pe acest
aspect al comportamentului.

t
2. Analiza funcţională a comportamentului:

h
 a) identificarea antecedentelor comportamentului;

ig
 b) identificarea consecinţelor comportamentului;

 c) identificarea funcţiei comportamentului

yr
Funcţii ale comportamentelor

 Evitare/evadare: merge la toaletă când are loc o interacţiune socială între colegi;

 Obţinerea atenţiei: daţi exemplu ….;

op

 Obţinerea unei recompense: copilul în magazin plânge până când mama cedează şi îi
cumpără ciocolata.

Atenţie!
C

 Acelaşi comportament poate avea funcţii diferite la oameni diferiţi;

 Intervenţia este aleasă în funcţie de rolul comportamentului;
 Stabilim funcţia comportamentului pentru a-l putea înlocui cu alt comportament cu
aceeaşi funcţie;

Exemplu de analiză funcţională a unui comportament dezadaptativ

 Comportament ţintă: Evitarea câinilor

 Contextul în care apare comportamentul: în drumul spre muncă

 Antecedent: Mă aştept să fiu muşcat de câinele de la colţul străzii.

 Consecinţă: Evitarea străzii pe care întâlnesc câinele x, î n drum spre muncă

3
  Funcţia comportamentului: evitarea pedepsei (muşcătură);

1. Modificarea antecedentelor şi a consecinţelor pentru modificarea comportamentului.

Spre exemplu, înveţi să ignori intervenţiile înafara tematicii orei şi le premiezi cu atenţie
doar pe cele care au legătura cu tematica orei de matematică, spre exemplu.
2. Înlocuirea comportamentului dezadaptativ cu unul adaptativ şi cu avantaje similare cu ale
comportamentului dezadaptativ (ex., înlocuirea fumatului cu jogging – atunci când cele
două comportamente sunt aproape la fel de plăcute).

Comportamentul dezadaptativ poate fi înlocuit cu unul adaptativ pe baza următoarelor reguli

t
1. Comportamentul nou să fie incompatibil cu cel vechi

h
2. Comportamentul nou să aducă aceleaşi beneficii ca şi cel vechi
3. Comportamentul nou să fie adaptativ

ig
Strategii de modificare a comportamentului
yr
Strategii de accelerare a comportamentului:

Modificarea antecedentelor:
op

a). prin modificarea contextului (de exemplu: lucrez doar la birou)

b). prin dobândirea de cunoştinţe procedurale

c). prin modificarea autoeficacităţii (aici se poate lucra la nivel de ABC cognitiv)
C

d). prin modificarea expectanţelor (prin intermediul ABC –ului cognitiv, al experimentelor
comportamentale, prin modelare – observarea altora)

Expectanţele şi autoeficacitatea pot fi modificate şi ca urmare a C-ului ( exemplu : Ma astept sa

primesc o ciocolată dacă fac comportamentul x pentru că aproape de fiecare dată când fac
comportamentul x primesc o ciocolată).

Modificarea consecinţelor:

Prin aplicarea întăririlor

4
 a). Întărirea pozitivă este orice stimul care creşte frecvenţa comportamentului (exemplu:.
Poate fi o laudă, poate fi un premiu, poate fi ceva monetar, etc.

b). Întărirea negativă poartă acest nume tocmai pentru că şi ea creşte frecvenţa unui
comportament, doar că în acest caz vorbim de creşterea comportamentelor de tip evitare,
sustragere.

Sustragerea presupune acele comportamente prin care persoana scapă de sub incidenţa unei
situaţii aversive sau percepută ca fiind aversivă. Schimb topicul unei conversaţii pentru că
devine solicitantă pentru mine.

h t
Evitarea are funcţia de a preveni o situaţie aversivă, spre deosebire de sustragere unde te afli
deja într-o situaţie aversivă şi vrei să o diminuezi.

ig
Atenţie, comportamentele poti fi menţinute concomitent atât de întăriri pozitive, cât şi de întăriri
negative. Poti sa nu mergi la un curs atat pentru a evita un partial, cat si pentru a face alte
yr
activitati placute (petreci timpul ramas pe o retea de socializare).
op

Principii generale de aplicare corectă a recompenselor:

 Identificarea unui stimul care are funcţia de recompensă pentru persoana respectiva. Ce
reprezintă o recompensă pentru o persoană, poate să nu aibă acest rol pentru altcineva.
C

 Reexaminarea recompenselor după o vreme de la aplicare. Se poate ajunge la

suprasaturaţie, iar recompensa să nu mai fie recompensă în realitate.

 Recompensele naturale sunt cele mai potrivite pentru a menţine comportamentul dorit
pe termen lung. Un exemplu de recompensă naturală – lauda, gen Bravo!

 Alegerea momentului în care vor fi aplicare recompensele. În faza de învăţare,

recompensele se aplică imediat dupa comportament. Atunci asociarea dintre recompensă
şi comportament este foarte evidentă. Pentru ca un comportament să persiste este nevoie
şi de creşterea, graduală, a latenţei dintre comportament şi recompensă. Aşadar, pentru

5
 consolidarea unui comportament se recomandă trecerea de la recompense imediate, la
recompense mai decalate în timp.

 Dacă iniţial au fost aplicate recompense artificiale, se recomandă trecerea înspre

recompense naturale

 Dacă iniţial recompensele au fost extrinseci, se recomandă trecerea înspre recompense

intrinseci.

 Se recomandă folosirea unui repertoriu larg de întăriri.

h t
 Se recomandă întărirea contingenţei prin verbalizare (dacă faci X, beneficiezi de Y
(întărire pozitivă); dacă faci X eviţi Y (întărire negativă).

ig
Exemple de tehnici folosite pentru creşterea comportamentului dorit.
yr
a). Tehnica modelării: un comportament poate creşte ca observare a efectelor dezirabile ale
acestuia la alte persoane.
op

b). Tehnica Premack: implicarea într-o activitate de mare frecvenţă este condiţionată de
executarea uneia cu frecvenţă redusă. Exemplu, nu vizionez filmul x până nu termin de învăţat
două cursuri. În acest mod, prima activitate (vizionarea filmului) devine întărire pentru un
comportament cu o frecvenţă mai redusă, dar dezirabil.
C

Strategii de decelerare a comportametului:

a). Extincţia. Eliminarea întăririlor pentru reducerea comportamentului indezirabil şi

inducerea extincţiei acestuia. In paralel cu stingerea comportamentului indezirabil este întărit
comportamentul dezirabil, alternativ (Nu acord atentie interventiilor in clasa pe langa tematica
cursului, dar acord atentie interventiilor pe tematica cursului).

Atenţie! Orice comportament înainte de extinţie se accelerează – creşte frecvenţa şi intensitatea

acestuia. Aşadar, este important să persistăm în aplicarea unei reguli menite să decelereze
comportamentul

6
 b). Pedeapsa. În principal vizează asocierea comportamentului indezirabil cu o consecinţă
negativă.

Regulile de administrare a pedepsei sunt:

 să fie aplicată imediat dupa un comportament indezirabil. urmeze imediat unui

comportamentului indezirabil;
 la fel ca în cazul întăririi este important să specificăm contingenţa. Primeşti această
pedeapsă pentru că ....


t
pedeapsa nu trebuie să fie fizică sau umilitoare şi trebuie aplicată non-agresiv şi calm

h
 un avertisment ar trebui să preceadă aplicarea efectivă a pedepsei
 pedeapsa doar decelerează un comportament indezirabil, nu generează şi altele noi,

 ig
dezirabile, asadar este esential sa fie dublata de întărirea unui comportament opus;
cand vorbim de extinctia comportamentului sau de aplicarea unei pedepse, trebuie retrasa
intarirea care mentine comportamentul indezirabil.
yr
Alte recomandări:

1. Pedeapsa este aplicata doar ca ultima solutie. Observand antecedentele care duc la
op

comportamentul indezirabil si observand consecintele care mentin comportamentul, putem

actiona asupra lor si evita pedeapsa.

2. Prezentarea pedepsei in termeni de beneficii, nu dezavantaje sau costuri.

C

3. Important, pedeapsa nu trebuie să interfereze cu relaţia dinte cel care aplică pedeapsa şi cel
pedepsit (ex. relatiei parinte-copil - Interactiunea dintre noi nu se modifica, dragostea mea pentru
tine nu se modifica, dar pentru ca ai avut acest comportament consecinta este ..).

Concluzie

Modelul ABC cognitiv şi Modelul ABC comportamental

Modelul ABC cognitiv este util în special în managementul problemelor emoţionale. Dacă
vorbim de un comportament operant putem aborda modelul ABC comportamental.
7
ABC- ul comportamental este util în probleme practice (rezolvarea de probleme, antrenamentul
asertiv).

Putem folosi ABC- ul cognitiv pentru modificarea antecedentelor cognitive ale ABC-ului
comportamental.

h t
ig
yr
op
C

8
 C
op
yr
ig
ht
9