VITALITATEA NAVEI

CHESTIONAR EVALUARE

1. Explicati comparativ siguranta navei vs securitatea navei.

Siguranta cuprinde măsurile luate de către autorităţile naţionale/internaţionale pentru a asigura

navigaţia în siguranţă a navelor, pentru:

-transportul mărfurilor pe mare,

-prevenirea accidentelor, poluării, a efectelor nedorite şi accidentale ale activităţilor maritime legale.

Securitatea –

reducerii riscurilor;

◦contracararea ameninţărilor(activităţi ilegale/periculoase din domeniul maritim);

◦impunerea legii, protejarea cetăţenilor, apărarea intereselor naţionale/internaţionale.

Măsurile specifice de contracarare a folosirii ilegale a domeniului maritim.

2. Ce reprezinta incidentul de securitate?

orice act sau imprejurare suspecta care ameninta securitatea unei :

◦nave

◦unitati mobile de foraj in larg

◦unei ambarcatiuni

◦unei facilitati portuare

◦oricarei conexiuni nava/port

◦unei activitati de la nava la nava.

3. Ce reprezinta gradul de securitate?

clasificarea gradului de risc pe care il presupune posibilitatea producerii sau insasi producerea
unui incident de securitate.

4. Care sunt riscurile şi ameninţările specifice domeniului maritim?

Riscuri

◦Incediul, explozia

◦Coliziunea

◦Esuarea

◦Rasturnarea

Ameninţări (definite conform IMO)

◦furtul de marfa

◦contrabanda cu droguri

◦emigranţi ilegali şi transfugi

◦pirateria şi atacul armat îndreptat împotriva navei

◦sabotajul

◦terorismul

5. Ce reprezinta codul ISPS?

Codul Internaţional de Securitate pentru Nave şi Facilităţi Portuare

Codul ISPS defineşte un set de cerinţe (obligatorii) în Partea A şi un set de recomandări în

Partea B în care navele, companiile de shipping şi facilităţile portuare trebuie să se conformeze
înscopul rezolvării problemelor de securitate maritimă

6. Ce reprezinta codul ISM?

Codul international de management pentru exploatarea în siguranta a navelor si pentru

prevenirea poluarii (Codul I.S.M.) traseaza responsabilitatile persoanelor care se ocupa de operarea
navelor si prevede un standard international pentru operarea si managementul navelor în siguranta si a
prevenirii poluarii.
7. Ce este PSN?

Planul de Securitate al Navei este planul elaborat în scopul asigurării aplicării la bordul navei a
măsurilor destinate să protejeze persoanele, mărfurile, unităţile de transport marfă, proviziile navei sau
chiar nava în sine de riscurile unor incidente de securitate;

8. Ce reprezinta Contingency Plans?

part of EMERGENCY MANUAL

Incorporation of shipboard emergency plans in the Company’s individual SMS (sistem de management
al sigurantei )

9. Definiţi lupta pentru menţinerea vitalităţii navei.

Lupta pentru vitalitatea navei constă din activitatea organizată a echipajului, în folosirea
instalaţiilor şi echipamentelor existente la bord, pentru combaterea găurilor de apă, prevenirea şi
stingerea incendiilor.

10. Care sunt responsabilităţile personalului care are în primire încăperi şi

compartimente în lupta pentru menţinerea vitalităţii navei.

Personalul care are în primire încăperi şi compartimente de locuit răspunde de starea acestora şi
de funcţionarea mijloacelor de vitalitate şi salvare care se găsesc în ele.
11. Enumerati materialele şi mijloacele pentru astuparea găurilor de apă cuprinse în

inventarul de avarie şi descrieţi-le.

- paiete întărite confecţionate din 4 bucăţi de pânză de velă impermeabilă, câte două de fiecare
parte, cu dimensiuni de 4,5 x 4,5 m şi armată cu plasă de sârmă cu ochiuri de 25 mm la mijloc (fig 2.8.1);

- paiete uşoare cu aceeaşi componenţă, cu dimensiuni de 3 x 3 m;

- paiete obişnuite cu dimensiuni de 2 x 2 m.

- grinzile de pin cu dimensiuni de 150 x 150 x 4000 mm, 80 x 100 x 2000 mm

- dulapii de pin cu dimensiuni de 50 x 200 x 4000 mm, 50 x 200 x 2000 mm

- penele de pin cu dimensiunea de 30 x 200 x 200 mm

- dopurile de avarie din brad

- clemele de avarie cu şurub, panourile cu borduri moi, flanşele oarbe, pontilii reglabili, etc.
12. Enumerati patru roluri organizate la bordul navelor şi descrieţi pe scurt unul dintre ele.

1. – Personalul de conducere – comandant şi şef mecanic

2. – Personalul operativ – cei ce fac de cart la punte şi maşini

3. – Personalul administrativ de zi – cei cu funcţii administrative

4. – Personalul la dispoziţia comandatului.

- Personalul operativ este acel personal care în timpul marşului execută serviciu de cart, iar în
staţionare, serviciul de gardă în post.

- Personalul operativ este organizat astfel:

Personalul operativ este organizat pe 3 carturi a câte 4 ore fiecare. În fiecare cart există câte un ofiţer
maritim şi un timonier, iar la maşini câte un ofiţer mecanic cu 2 motorişti . La navele petroliere mai există
în plus şi câte un fochist.

13. Enumeraţi şi explicaţi situaţiile de stabilitate iniţială a navei.

Pozitiva – CG sub M

Negativa – CG deasupra M

Neutra - CG coincide M

14. Definiti: centru de grautate, centru de carena, metacentru, inaltime metacentrica.

Centru de Greutate (CG)= punctul de aplicaţie al rezultantei forţelor de greutate corespunzătoare

maselor elementare

CENTRU DE CARENA (CC)= punctul de aplicare al forţei arhimedice

METACENTRU (M)= punctul de intersecţie a două direcţii de acţiune succesivea forţei arhimedice.

inaltime metacentrica = (GM): Distanţa dintre Centru de Greutate si Metacentru.

15. Ce reprezinta esuarea voluntara? Enumeraţi măsurile de asigurare a vitalităţii navei

după dezeşuare.

Esuarea voluntara - în cazul apariţiei unei găuri de apă, în condiţiile în care nava se află în
apropierea litoralului, comandantul va lua măsuri să îndrepte nava spre mal, pentru ca în caz de extremă
necesitate, aceasta să eşueze pe uscat în cel mai scurt timp posibil.
 1. Redresarea navei prin transvazare

2. Redresarea navei prin contrainundare

3. Redresarea navei prin transvazare şi contrainundare

16. Care sunt operaţiile de înlăturare a avariilor provocate de găurile de apă mari sau

foarte mari?

se astupă gaura cu un paiet de vitalitate

se evacuează apa din compartiment

se confecţionează un cofraj de lemn ;

se curăţă şi se spală bordajul

se acoperă spărtura cu o pânză de velă sau din pâslă care să asigure etanşeitatea;

se pregăteşte mortarul (2părţi nisip şi 1 parte ciment), substanţe pentru priza rapidă cimentului, apă
dulce;

se toarnă pasta în cheson şi se bătătoreşte;

se scoate paietul din exterior.

17. Definiţi arderea, explozia, deflagratia, detonatia.

Arderea - reacţie de oxidare rapidă a unei substanţe

în prezenţa oxigenului atmosferic

dezvoltare de căldură
în general însoţită de lumină.

Explozia -  ♦ Proces de descompunere a substanțelor explozive și de transformare a lor în alți

compuși, mai simpli, însoțit de dezvoltare mare de căldură, lumină, zgomot și de efectuare de lucru
mecanic într-un timp foarte scurt.

Deflagratia- Ardere explozivă a unui corp (cu flacără sau cu scântei), care se propagă cu viteză
relativ mică.

Detonatia - Explozie; zgomot produs de o explozie

18. Enumeraţi şi exemplificaţi componetele care alcătuiesc triunghiul focului.

1. Combustibili : material solid, lichid sau gaz, care emite vapori inflamabili

2. Oxigen : oxigenul sau substanţa care cedează oxigen

3. Caldura : -Extern: focul deschis, radiaţia termică, scânteile, flamele şi scurtcircuitele

electrice, scânteile mecanice, trăsnetele

- Intern: autoaprinderile

19. Enumeraţi masurile împotriva autoaprinderii.

suprafaţă de contact cât mai mică

să nu depăşească conţinutul de umiditate admis

fară impurităţi

depozitarea pe sorturi evitându-se aglomerarea

o bună ventilaţie pentru reducerea temperaturii mediului ambiant

centralizarea permanentă a materialele cu tendinţă de autoaprindere

20. Clasificaţi materialele dpdv al combustibilităţii.

materiale combustibile

materiale greu combustibile

materiale necombustibile–(nisip, sticlă, beton etc.).

21. Definiţi temperatura de aprindere.

temperatura cea mai joasă la care o substanţă, în prezenţa oxigenului, trebuie încălzită pentru ca
arderea să se continue de la sine fără încălzire exterioară.
22. Explicaţi fenomenul de autoaprindere.

aprindere produsă ca urmare a unei asimilări de căldură, provenită din unele procese chimice sau
biologice, care au loc în însăşi masa substanţei

23. Care sunt metodele generale de întrerupere a arderii?

Izolarea focarului, reducerea procentului de oxigen sub 14 %;

Scăderea temperaturii materialului combustibil la o valoare la care numai degajă gaze sau vapori
combustibili (răcirea)

Îndepărtarea materialului combustibil

24. Clasificaţi incendiile după International Association of Standardisation şi precizaţi

principalul agent de stingere pentru fiecare clasă.

CLASA COMBUSTIBILUL AGENT DE STINGERE

A materiale combustibile solide APĂ

B lichide combustibile precum şi

solide care prin încălzire se topesc SPUMĂ

C gaze combustibile CO2

25. Enumeraţi principalele cauze de declanşare a incendiilor la bordul navei.

cauzepur tehnice

focul deschis

neglijenţa şi indisciplina.

26. Enumeraţi actele normative care reglementează apărarea împotriva incendiilor la

bordul navei.

- Ordinul ministrului transportului MTTC nr. 825 / 1986 adică Regulamentul serviciului la bordul navelor
civile.
- Registrul Naval Român 1996

- Convenţia Internaţională de Ocrotire a Vieţii pe Mare, 1974.

- Convenţia Internaţională asupra liniilor de încărcare.

- Regulamentul Internaţional pentru Prevenirea Coliziunilor pe Mare, 1972

27. Ce trebuie afişat la nave în postul central de incendiu, în locuri vizibile şi pe

coridoare?

Pe fiecare navă în postul central de incendiu, în timonerie, sau în locuri vizibile pe coridoare,
trebuie afişate planuri generale ale navei, în care să se arate clar pentru fiecare punte:

- amplasarea posturilor de comandă;

- amplasarea construcţiilor rezistente la foc;

-încăperile prevăzute cu instalaţii fixe de detectare şi semnalizare a incendiului, cu indicarea

locurilor în care se găsesc dispozitivele şi armăturile de comandă a instalaţiilor menţionate, precum şi a
hidranţilor de incendiu;

- căile de acces şi căile de evacuare;

- instalaţia de ventilaţie şi numerele distinctive ale ventilatoarelor care deservesc fiecare spaţiu;

- amplasarea inventarului de incendiu;

28. Lichidele combustibile ard? Explicaţi răspunsul. Dar combustibilul solid?

Arderea substanţelor şi materialelor combustibile are loc numai în faza gazoasă; deci materialele
combustibile solide, înainte de a arde se gazeifică. Lichidele nu ard, ci numai vaporii acestora, care se
formează în cantitate suficientă la suprafaţa lichidului, numai după ce se depăşeşte temperatura de
inflamabilitate.

29. Clasificaţi şi descrieţi incendiile după felul arderii.

-incendii mocnite -căldură în interiorul focarului, gaze, fum, după un timp flăcări

-incendii cu flăcări -de la început forma de manifestare flăcările, gazele de ardere, fumul, degajarea de
căldură şi propagarea rapidă (combustibile solide, lichide şi gaze).

30. Enumeraţi principalele substanţe stingătoare şi specificaţi domeniile de utilizare.

reducerea temperaturii(răcire) –apa;

izolarea focarului-spumă chimică, spumă mecanică, pulberi stingătoare;

reducerea conţinutului de oxigen–dioxid de carbon, azot, abur, gaz inert;

prin inhibiţie chimică–hidrocarburi halogenate (haloni);

31. Descrieţi substanţele stingătoare.

Apa - cel mai comun, cel mai eficace

- 1 litru de apă -1680 litri abur

CO2 - incendiilor de mici dimensiuni de lichide inflamabile şi cele de origine electrică

Pulbere Chimica ( Haloni ) - eficiente în stingerea incendiilor de gaze, hidrocarburi, a celor de natură
electrică

-reziduurile pot cauza pagube majore instalaţiei elctrice

SPUMA - lichide combustibile şi inflamabile

materiale solide care nu reacţionează cu soluţiile apoase ale spumelor şi sărurilor

protecţia materialelor elementelor de construcţie împotriva căldurii radiante

împiedicarea răspândirii în atmosferă a gazelor de combustie şi a vaporilor

32. Enumeraţi condiţiile ce trebuiesc îndeplinite de către un detector de incendiu.

să detecteze şi să capteze începuturile de incendiu

să emită rapid şi precis semnalul

pornire sigură şi funcţionareuniformăla temperaturi date

construit din material care să nu-şi piardă calităţile la intemperii

construcţie simplă şi rezistentă

să poată fi instalat şi în locuri reprezentative

să supravegheze un spaţiu suficient de mare

33. Clasificaţi detectoarele de incendiu după natura fenomenului însoţitor al incendiului

◦Detectoare termice

◦Detectoare termoelectrice

◦Detectoare de flacără

◦Detectoare de fum

◦Detectoare cu cameră de ionizare

◦Detectoare cu laser
34. Descrieţi Instalaţia de semnalizare incendii prin avertizori cu buton.

Tipuri de acţionare :

spargerea geamului şi apăsare pe buton

prin apăsarea directă pe plexiglasul ce acoperă butonul

prin spargerea geamului fără a apăsa pe buton

35. Descrieţi centrala de supraveghere de temperatură.

dispusă în cabina de navigaţie

pe panoul frontal al acesteia există silueta navei împărţită pe compartimente în care sunt montate
detectoarele

în dreptul fiecărui compartiment există un beculeţde semnalizare

36. Descrieţi centrala de supraveghere si detectare a fumului.

dispusă în cabina de navigaţie

predetector de incendiu

conţine elementul sensibil de detectare a fumului

fumul ajunge la centrală prin conducte

37. Enumeraţi măsurile de organizare a stingerii incendiilor la bordul navei.

Rol de incendiu semnul de apelare

funcţiile fiecărui membru al echipajului

locul unde îşi îndeplineşte funcţia

modul de colaborare cu ceilalţi membrii ai echipajului

39. Ce elemente cuprinde rolul de incendiu ?

semnul de apelare

funcţiile fiecărui membru al echipajului

locul unde îşi îndeplineşte funcţia

modul de colaborare cu ceilalţi membrii ai echipajului

40. Clasificaţi stingătoarele de incendiu după masă şi gabarit.

după masă şi gabarit:

stingătoare portabile -masa m23 Kg;

stingătoare transportabile -m 23 Kg7

41. Clasificaţi stingătoarele de incendiu după modul de realizare a presiunii de evacuare.

cu autoevacuare -substanţa stingătoare îmbuteliată sub presiune;

cu autogenerare -presiunea necesară evacuării substanţei stingătoare se obţine ca urmare a reacţiei a
două substanţe;

cu butelie -asigură presiunea necesară golirii;

cu presiune permanentă-substanţa stingătoare se află sub presiune în corpul stingătorului fiind în
contact permanent cu gazul

42. Ce cuprinde marcajul unui stingător portabil ?

◦numele fabricantului

◦pictograme cu clasele de foc pentru care este recomandat

◦text şi pictograme cu indicaţii de utilizare

◦tipul şi cantitatea de agent de stingere

◦termen de utilizare

◦detalii referitoare la autorizare

43. Descrieţi modul de funcţionare a stingătorului cu CO2.

În difuzor datorită fenomenului de detentă (gazul comprimat trece de la volum mic şi presiune mare, la
volum mare şi presiune mică), temperatura CO2scade sub punctul de solidificare -78,5C, acesta fiind
evacuat sub formă de zapadă carbonică

44. Descrieţi modul de funcţionare a stingătorului cu agenţi chimici lichizi.

stingătorul la locul intervenţiei

se extrage siguranţa şi se rupe sigiliul

Se ridică stingătorul, se apucă ferm furtunul şi se îndreaptă către baza flăcării

Se apasă clapeta de acţionare sau se loveşte ciuperca cuiului percutor cu mâna liberă14

45. Descrieţi modul de funcţionare a stingătorului cu ceaţă de apă.

o alternativă la stingătoarele cu halon, apa neavând potenţial agresiv faţă de stratul de ozon
agentul de lucru-apa distilată sub presiune

particulele de apă cu diametre de ordinul micronilor şi presiuni foarte mari, sunt non-conductivelectric

pot fi folosite cu succes în stingerea incendiilor de clasa A chiar şi în spaţii unde există instalaţii electrice

47. Cum se realizează întreţinerea stingătoarelor ?

ofiţerul responsabil se preocupăde revizia periodică (recipient, agent extinctor, mediu impulsor,
accesorii):

◦recomandările producătorului şi M111 / 2008

◦jurnal -operaţiunile de întreţinere

◦etichete cu menţiunile for fi ataşate

perioada de serviciu nu se extinde peste 5 ani25

51. Clasificaţi instalaţiile de stins incendiu cu apă după modul de acţiune asupra

focarului.

a) cu jet compact;

b) cu apă pulverizată;

c) de perdele de apă;

d) de stropire şi inundare

e) cu abur

48. Enumerati cele mai importante recomandări în utilizarea în siguranţă a

stingătoarelor.

testează –stingătorul funcţional

alege stingătorulfuncţie de natura focului

să ştii corectprocedurile

fii în siguranţă tot timpul

ai grijă, rapiditatea este esenţială dar fii precaut şi calculat

să ai tot timpul cel puţin o cale de retragere

nu te apropia de foc mai mult decât este necesar

49. Enumeraţi elementele componente ale echipamentului individual de protecţie

împotriva incendiilor.

cizme

Cască

costum, mănuşi

aparat de respirat izolant autonom

50. Clasificaţi instalaţiile de stins incendiu după principiul de stingere.

◦reducerea temperaturii –instalaţii cu apă

◦reducerea procentului de oxigen

cu gaz inert

cu lichide a căror vaporizare formează gaz inert

cu pulberi care prin sublimare formează gaz inert

◦izolarea focarului

cu spumă chimică

cu spumă aeromecanică

52. Descrieţi instalaţia de stins incendiu cu jet de apă.

1. Magistrala apă de mare

2. Pompe principale

3. Etaj suprastructură

4. Etaj punte

5. Manici

6. Pompă avarie

53. Descrieţi instalaţia de stins incendiu cu apă pulverizată.

utilizate în compartimentele în care nu există supraveghere permanentă

declanşarea sprinklerelor se face automat

trebuie ţinută tot timpul sub presiune

sprinklerele se pot declanşa şi accidental motiv ce determina necesitatea semnalizării (acustic şi optic)
apariţiei debitului pe magistrale

54. Descrieţi instalaţia de stropire şi inundare.

în general la navele care transportă substanţe explozive

intervenţie automată atunci când temperatura depăşeşte valoarea de 30 C

55. Descrieţi instalaţia de stins incendiu cu abur.

utilizatăîn compoartimente nesupravegheate şi greu accesibile

reduce concentraţiade oxigen

se compune din:

◦generator de abur(caldarină sau recuperarea energiei termice a gazelor de ardere evacuate din
motoarele principale)

◦reductoare de presiune, distribuitoare, conductă principală, reţea de distribuţie cu conducte perforate,

valve

56. Descrieţi instalaţia de stins incendiu cu CO2.

numai în compartimentele nelocuite, cu excepţia C.M. unde se iau măsuri speciale de înştiinţare şi
evacuare a personalului

buteliile păstrate în staţii special amenajate funcţie de mărimea celui mai mare compartiment al navei
unde trebuie deversat în cel puţin două minute, cel puţin 85din toată cantitatea de CO2.

57. Descrieţi instalaţia de stins incendiu cu hidrocarburi halogenate.

se poate face:

◦cu jet compact

◦cu jet pulverizat

◦sub formă de aerosoli

pentru antrenarea hidrocarburilor halogenate se folosesc agenţi de antrenare

◦azotul

◦dioxidul de carbon

58. Descrieţi instalaţia de prevenire şi stingere cu gaz inert.

la petroliere-gazul de eşapament prelucrat : azot 79%, dioxid de carbon (12…14,5)%, bioxid de sulf
(0.02…0,03)%, oxigen (2,5…4,5)% şi restul vapori de apă

la golirea magaziilor de marfă (ţiţei) în loc de aer se introduce gaz inert ceea ce face improbabilă
apariţia unui incendiu sau declanşarea unei explozii la bord

59. Descrieţi instalaţia de stins incendiu cu apă pulverizată.

utilizate în compartimentele în care nu există supraveghere permanentă

declanşarea sprinklerelor se face automat

trebuie ţinută tot timpul sub presiune

sprinklerele se pot declanşa şi accidental motiv ce determina necesitatea semnalizării (acustic şi optic)
apariţiei debitului pe magistrale

60. Descrieţi instalaţia de stins incendiu cu formarea exterioară a spumei.

1. Magistrala de apă;

2. dispersor;

3. tanc substanţă spumogenă;

4. piston lichid de separaţie;

5. ejector;

6. magistrală amestec;

7. ramificaţie;

8. armătură;

9. ajutaj de emulsie;

10. antrenor aer;

11. spumă aeromecanică20

61. Descrieţi instalaţia de stins incendiu cu formarea interioară a spumei.

1. tanc de apă + agent spumogen,

2. butelie cu aer comprimat,

3. reductor presiune,

4. ajutaj,

5. furtun flexibil 19

62. Care este procedura de cercetare a incendiului când incendiul a fost descoperit după indicii exteriori,
dar focarul de incendiu nu se observă?

-misiunea principală a echipajului este de a descoperi focarul şi de a -l lichida

63. Care este procedura de cercetare a incendiului când incendiul a luat amploare şi a fost descoperit
după indicii exteriori?

-cercetarea incendiului se face în următoarea ordine:

se alarmează echipajul;

se trimit echipe de cercetaşi

şeful echipei ia măsuri de stingere a incendiului

omul de legătură raportează situaţia conducătorului operaţiei de stingere26

64. Enumeraţi măsurile pasive de izolare a incendiului la bord.

Măsuri pasive:

-separarea de restul navei a încăperilor locuite;

-protecţia ieşirilor din compartimente prin perdele de apă;

-construcţia pereţilor din tablă sau din materiale necombustibile (cu punct de aprindere mai mic de
750C), care asigură izolarea fiecărui compartiment;

-folosirea pentru covoare, saltele, huse, perdele a unor materiale care nu trebuie să propage flăcările mai
rapid decât ţesăturile de lână

65. Enumeraţi măsurile active de izolare a incendiului la bord.Măsuri active:

-alarmarea echipajului
-manevrarea navei a.î flăcările să ajungă sub vânt fără a pune în pericol însă bărcile de salvare sau plutele
gonflabile

-punerea în funcţiune a pompelor principale de incendiu

-pregătirea pompelor ce se pot cupla la magistrala de incendiu

-scoaterea de sub tensiune

-pregătirea mijloacelor portative de iluminat

-oprirea ventilaţiei

-stropirea cu apă a pereţilor compartimentelor învecinate

-evacuarea materialelor explozive din zonele învecinate

66. Care sunt etapele de stingere a incendiilor?

1. Localizarea incendiului. Localizarea incendiului reprezintă totalitatea acţiunilor ce se întreprind pentru

limitarea extinderii acestuia

2.Lichidarea incendiului este operaţiunea prin care se înţelege stingerea completă a focarelor de ardere
şi imposibilitatea reactivării lor. În această etapă se concentrează majoritatea forţelor şi mijloacelor
asupra focarelor cu arderea cea mai intensă şi care prezintă pentru navă pericolul cel mai mare.

67. Ce reprezintă acronimele: ISM, ISPS, IMO, SOLAS, STCW, FSS, SOLAS, ILLC, MARPOL.

ISM = International Safety Management

ISPS = International Ship and Port Security

IMO = Interntional Maritime Organization

SOLAS = Safety of Life on Sea

STCW =Standards of Training, Certification and Watchkeeping

FSS =Fire Safety Systems

ILLC = International Convention of Load Lines

MARPOL= Maritime Pollution