UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” IAŞI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

SPECIALIZAREA: I.E.A.

An IV , I.D Gr. 220B

Analiza economica- financiara

SC Comcereal SA Vaslui

Coordonator stiintific
Stefan Gavril

Student
Nechifor Costel

1
 Cuprins

Cap I Date generale

1.1.Denumire si datele de identificare ale
intreprinderii
1.2.Scurt istoric al intreprinderii
1.3.Obiecte de activitate ale intreprinderii
1.4.Principalele mijloace fixe aflate in patrimonial
societatii
Cap II Piata si principalii concurenti
2.1.Portofoliu de produse.
2.2.Cota de piata pe total si pe domenii de
activitate strategica(DAS)
2.3.Concurenta
2.3.1.Indicele de concentrare a pietei pe
intreprindere sip e DAS-uri
2.3.2.Pozitia concurentiala
2.3.3.Avantajul concurential
Cap III Analiza veniturilor
3.1.Venituri din exploatare
3.2.Venituri financiare
3.3.Venituri exceptionale
3.4.Venituri totale
Cap IV Analiza cheltuielilor
4.1.Cheltuieli din exploatare
4.2.Cheltuieli financiare
4.3.Cheltuieli exceptionale
4.4.Cheltuieli totale
Cap V Analiza indicatorilor de rentabilitate
5.1.Rezultatul din exploatare
5.2.Rezultatul financiar
5.3.Rezultatul curent
5.4.Rezultatul brut al exploatarii
5.5.Rezultatul net al exercitiului
5.6.Rezultatul net al exercitiului
5.7.Rata rezultatului brut al exercitiului

2
5.8.Rata rezultatului net
5.9.Rata rezultatului brut la 1 leu C.A.
5.10.Rata rezultatului current la 1 leu C.A.
Cap VI Concluzii

Cap I
1.1.Date generale:
SC COMCEREAL SA Vaslui ,cu sediul social : Str.Podul Inalt nr.1
CUI : 8208253,inregistrata la Registrul Comertului cu cod de inregistrare:
J37/88/1996 avand Cod Caen: 0111
Piata reglementata pe care se tranzactioneaza titlurile emise:RASDAQ
Capital Social subscris si varsat: 25.800.000,00 RON

1.2.Scurt istoric al intreprinderii:

SC COMCEREAL SA Vaslui este una dintre cele mai

reprezentative firme pentru agricultura romaneasca, situându-se pe un loc
fruntas in topul firmelor din domeniu. Cu investitii in modernizarea
spatiilor de depozitare si in achizitionarea de utilaje agricole performante,
de peste 10 milioane de Euro in ultimii ani, societatea este un adevarat
lider in agricultura.

SC Comcereal SA Vaslui face parte din grupul SC Racova Com

Agro Pan Grup SA Vaslui. Societatea-mama este SC Racova SA Vaslui
care detine 84,3530 % din capitalul social al SC Comcereal SA Vaslui.
Sediul social al societatii-mama este in Vaslui, str. Stefan cel Mare nr. 69.
Detinatorul final in cadrul grupului este Porumboiu Adrian.
Este in prezent, la nivel national, pe primele trei locuri in ceea ce
priveste productiile de griu si rapita, lucrand anual o suprafata de peste
25000 ha. In toamna anului 2006 au fost insamintate 14869 ha griu, 5920
ha rapita de toamna, 138 ha secara, si au fost pregatite 4128 ha ogor care
vor fi insamintate in primavara cu floarea soarelui-2045 ha, porumb-1740
ha, orzoaica-73 ha, lucerna-120 ha, borceag-100 ha, alte culturi-50 ha.

3
1.3.Obiecte de activitate ale intreprinderii:
Obiectul principal de activitate al societatii este agricultura
reprezentata prin cultura si depozitarea cerealelor si a altor produse
agricole, completat de activitati secundare precum panificatia si comertul.

In anul 2003 societatea si-a extins activitatea prin înfiintarea unei fabrici
de pâine in municipiul Vaslui, cu o capacitate de 2000 tone pâine pe an,
realizând diverse sortimente de pâine si specialitati din pâine de diferite
gramaje destinate consumatorilor din municipiul Vaslui.
O preocupare permanenta a societatii o constituie marirea
suprafetelor agricole cultivate si aplicarea tehnologiilor agrotehnice
pentru valorificarea corespunzatoare a terenurilor si obtinerea de
productii ridicate.
Pentru realizarea unor culturi superioare calitativ si cantitativ
productia agricola se realizeaza cu mijloace de productie moderne si
performante.
Cultura cerealelor si a plantelor industriale se realizeaza in 27 de ferme
vegetale care exploateaza peste 21 600 de hectare teren agricol, localizate
in cea mai mare parte in judetul Vaslui dar si in judetele limitrofe Galati,
Neamt si Iasi.
Concomitent cu cultura cerealelor (grâu, orz si porumb) care ocupa
cea mai mare pondere in structura culturilor, in ultimii ani s-a acordat o
atentie deosebita si culturii plantelor tehnice in special rapita, floarea
soarelui si soia.

4
1.4.Principalele mijloace fixe aflate in patrimonial societatii:
Detine 15 baze de receptie si 2 silozuri de cereale in tot judetul
Vaslui cu o capacitate totala de depozitare de peste 250.000 tone si o
ferma zootehnica.
 mijloace de productie:
- 82 tractoare din productia interna aprovizionate in perioada 2001-
2005 (impreuna cu masinile si utilajele aferente: pluguri (109 buc.),
discuri (252 buc.), sape rotative (14 buc.), tavalug inelar (12 buc.),
cultivatoare (36 buc.), semanatori (26 buc.), masini de erbicidat (22
buc.), masini de administrat ingrasaminte (16 buc.), freza Pegoraro
(2 buc.) etc.);
- 2 tractoare din import marca LANDINI 75 CP, 8 tractoare marca
McCORMICK, 3 tractoare marca NEW HOLLAND, 17 tractoare
SAME si 1 tractor JOHN DEER impreuna cu plugurile, grapele si
semanatori aferente, aprovizionate in perioada 2002-2006;
- 48 semanatori;
- 48 combine din import, marcile NEW HOLLAND si LAVERDA,
aprovizionate in perioada 2000-2004;
- 16 combinatoare aprovizionate in perioada 2003-2006;
 mijloace de transport
- 52 remorci auto, aprovizionate in cursul anilor 2002-2004;
- 52 autoturisme pentru transportul materialelor de volum mic si de
greutate mica;
- 14 autocamioane din import marca MERCEDES de 20 tone fiecare
destinate transportului cerealelor si fainii ;
In anul 2003 societatea si-a extins activitatea prin infiintarea unei
fabrici de piine cu o capacitate de 2000 tone piine/an, iar in prezent isi
propune dezvoltarea activitatii de crestere a animalelor prin modernizarea
si retehnologizarea fermei Tirzii.
Data inceperii activitatii este 01 martie 1996.
SC Comcereal este societate pe actiuni, inmatriculata la registrul
comertului sub numarul J37/88/01.03.1996, codul unic de inregistrare
fiind R8208253.

5
 Capitalul social este de 25.800.000 lei, in totalitate romanesc,
privat.
SC Comcereal SA Vaslui a participat la constituirea capitalului
social al urmatoarelor societati:

-lei -
Adresa Valoare Procent Profit brut Cap.
actiuni % 31.12.2006 social/
Rezerve
΅ SC Str. Podu 21000 21,875 76221 96000/
Comguard Inalt, nr. 0 75473
SA Vaslui 1, Vaslui
΅ SC Str. Podu 30000 30,000 187598 100000/
Comprest Inalt, nr. 0 161376
SA Vaslui 1, Vaslui
΅ SC Str. 43200 48,000 109988 90000/
Racova Stefan cel 0 99991
Com Agro Mare, nr.
Pan Grup 69,
Vaslui
΅ R-Agro Com 100000 3,8462 114905 2600000/
Falciu SA Falciu, 33564
jud.
Vaslui,
cod
737245
΅ Ulerom Str. Podu 6001000 29,005 313028 20689000/
SA Vaslui Inalt, 8 1139304
nr.2,
Vaslui,
jud.
Vaslui
0
TOTAL

6
Cap II Piata si principalii concurenti

2.1.Portofoliu de produse si productia pe tara

Romania, alaturi de Bulgaria, are cea mai scazuta productie de

cereale la hectar din Uniunea Europeana - 3 tone/ha, iar prognozele arata
ca situatia se va mentine, in ciuda potentialului agricol al tarii, arata un
studiu al Directoratului General pentru Agricultura al Comisiei Europene.
In ansamblu, cresterea productiei de cereale pana in 2014 va fi mai
modesta decat fusese anticipat in studii anterioare, cu o medie anuala de
aproximativ 0,8% intre 2008-2014. In UE 25  - UE fara Bulgaria si
Romania - va creste de la 2,4 t/ha in 2006, la 5,1t/ha in 2014, mai arata
studiul. In 2014, cresterea medie in UE 15 (vechile state membre - printre
care Franta, Italia, Germania, Spania) va fi de 6,1t/ha, iar in UE 10
(statele care au aderat la UE in 2004, fostele state comuniste si Malta si
Cipru) se va situa la 3,7t/ha.

Biocombustibilii sunt de viitor pentru Romania

Cantitatea de cereale obtinuta la nivelul UE este prognozata la 306

milioane de tone in 2014, in crestere cu 50 de milioane de tone fata de
2007, in timp ce consumul intern va inregistra un avans de circa 20 de
milioane de tone, datorita cresterii din sectorul biocomustibililor. In
prezent, aceasta industrie reprezinta o nisa care consuma 1,9 milioane de
tone de produse agricole, insa cererea va fi mai mare cu 16 milioane de
tone pana in 2014, iar eliminarea treptata a masurii de interventie in cazul
porumbului va genera conditii favorabile pentru investitiile din domeniu
in Ungaria, Bulgaria si Romania.

"Totusi, investitiile in activitatiile legate de biocumbustibili se

materializeaza lent in aceste regiuni, comparativ cu planurile anuntate in
ultimii ani", arata raportul.

Pretul la porumb: 136 de euro/tona in Romania, in 2014

Preturile la cereale au atins un nivel ridicat in 2006, iar in 2007

productia - care a fost la cel mai slab nivel -, stocurile limitate si
constrangerile pietelor globale au dus la preturi record. In 2008 insa se

7
preconizeaza ca preturile sa creasca in termeni nominali, dar sa stagneze
in termeni reali. Preturile pe pietele principale din vestul UE ar trebui sa
ajunga la 153 euro/tona in 2014. Pretul la porumb se astapta sa ramana
relativ mare si pe termen mediu. Pretul mediu in UE 15 ar trebui sa
ajunga la 177 de euro/tona pana in 2014, in timp ce el va fi de 136 de
euro/tona in Ungaria, Slovacia, Austria, Republica Ceha, Bulgaria si
Romania.

In Romania si Bulgaria se asteapta o scadere in cererea

privind furajele, in urma restructurarii sectorului zootehnic dupa

extindere. din 2009 el nu va mai creste, iar cererea se va situa la 14
milioane de tone in 2014. Cererea pentru cereale destinate consumului
uman va stagna la 3,3 milioane de tone, din cauza scaderii populatiei si in
ciuda cresterii economice de dupa aderarea la UE, mai indica studiul.

Seceta din 2007 a daunat unei contributii substantiale a Romaniei la

agricultura UE

Contributia Romaniei si Bulgariei la productia agricola europeana a fost

in 2007 cu mult sub potentialul celor doua state, din cauza recoltelor
reduse drastic de seceta, situatie care se va redresa insa, productiile
urmand sa revina la normal in acest an si apoi sa avanseze treptat.

"Aderarea Bulgariei si Romaniei, in 2007, a contribuit la cresterea

productiei de cereale din UE cu o cantitate care este mult sub potentialul
acestor doua state, productia din regiune fiind la un nivel scazut, o
exceptie fata de un an normal. Productia de cereale ar trebui sa se
normalizeze si apoi sa creasca treptat in aceste doua state, datorita
conditiilor favorabile de piata, accesului la piata unica europeana si
introducerii Politicii Agricole Comune", mai indica studiul Comisiei.

Totusi, documentul arata ca aderarea Romaniei si Bulgariei la UE a

suplimentat cu 7,5 milioane de hectare suprafata totala cultivata cu
cereale in Uniunea Europeana, care este acum de 59 de milioane de
hectare si ca tot din acest motiv potentialul productiei de porumb in UE a
crescut cu o treime. Aderarea Romaniei si Bulgariei, care au adaugat 3,1
milioane de hectare, astfel aria cultivata cu porumb are potentialul de a
creste in UE 27 de la 8,1 milioane de hectare in 2007, la 9,6 milioane de
hectare in 2014.

8
 Tabel nr. Productie pe tara
NR. INDICATORI GRÂU RAPITA PORUMB SOIA Floarea
CRT. 2008 Soarelui

1 Total productie 7,4 0.75 8 0.203 1.153

mil.tone

2 Total suprafata 2.2 0.43 2.47 0.113 0.839

Cultivata (mil.ha)

3 Kg/ha medie 3400 1850 3500 3700 1370

4 Pret mediu/tona 140 euro 370 euro 95 euro 175 euro 210 euro

Productia la nivel de ferme SC COMCEREAL SA Vaslui.

Produsul Suprafata Productia Productia

cultivata medie totala
- ha- - kg/ha - - kg -
griu 11834 4008 47427244
rapita 3275 1736 5683800
fl. soarelui 2696 2118 5710830
porumb 2365 3754 8877350
soia 3255 1303 4242250
orzoaica 315 3402 1071600
altele 117 554720
TOTAL 0

9
2.2.Cota de piata pe total si pe domenii de activitate strategica(DAS)

Pentru a analiza cota de piata a SC Comcereal SA Vaslui vom

utiliza 3 indicatori:
- Cota de piaţă absolută
-Cota de piaţă specifică
-Cota de piaţă relativă

 Cota de piaţă absolută:

Exprima partea din piata a sectorului economic detinuta de

SC COMCEREAL SA Vaslui.

CAi
(Pi) : Pi= CAr ∗100
Acest indicator ne da informatii despre pozitia intreprinderii la
nivelul sectorului economic din tara.

 Cota de piata relativa:

Se calculeaza in raport cu principalul concurent de pe
piata.Exprima ponderea in piata totala a intreprinderii analizate
raportat la principalul concurent.
CAi
(Pi(r)) : Pi(r)= CAm ∗100

 Cota de piata specifica:

Exprima pozitia intreprinderii pe piata deservita de
aceasta.Se calculeaza dupa relatia:

CAi
(Pi(s)) : Pi(s) = CAs ∗100

10
 Tabel nr. 2 CA cereale judetul Vaslui
NR. IDICATORI 2005 2006 INDICI DE EVOLUTIE
CRT
2006/2005

1 CAi= Cifra de afaceri 116038336 94741273 -18.4%

a întreprinderii

2 CAr=Cifra de afaceri 354565000 345896000 -2.6%

a ramurei

3 CAm=Cifra de 56879500 64576000 13.55%

afaceri concurentului
cel mai important

4 CAs=Cifra de afaceri 256780000 299865000 16.79%

a segmentului de
piată servit de ‚‚i’’

5 Pi=Cota de piaţă 32.7 27.24 -15.13%

absolută (%)

6 Pi(r)=Cota de piaţă 207.1 146.8 70.14%

relativă (%)

7 Pi(s)=Cota de piaţă 45.3 31.43 -27.06%

specifică

Cota de piaţă absolută (Pi) 2007:

CAi
Pi= CAr ∗100=48165361/658950000=27.24 %

Cota de piaţă relativă (Pi(r))2007 :

CAi
Pi(r)= CAm ∗100=48165361/72500000=146.8 %

Cota de piaţă specifică (Pi(s))2007 :

11
 CAi
Pi(s) = CAs ∗100=48165361/325656000=31.43 %

Tabel nr. 3 Cifra de afacere pe produs si pe DAS 2006

NR. INDICATORI GRAU RAPITA PORUMB SOIA Floarea
CRT. (DAS1) (DAS2) (DAS3) (DAS4) soarelui
(DAS5)
1 CAi= Cifra de afaceri 52815407 5317466 4045224 1760778 9235501
a întreprinderii

2 CAr=Cifra de afaceri a 124500000 65600000 82345000 5650000 69435600

ramurei

3 CAm=Cifra de afaceri 26543200 13453600 1956600 1500000 3565000

a concurentului cel
mai important

4 CAs=Cifra de afaceri 99564500 45654900 58978000 3640600 54506000

a segmentului de
piată servit de ‚‚i’’

5 Pi=Cota de piaţă 41.9% 8.0% 4.8% 31.15% 13.29%

absolută (%)

6 Pi(r)=Cota de piaţă 199.24% 39.47% 20.51% 117.33% 259%

relativă (%)

7 Pi(s)=Cota de piaţă 52.53% 11.62% 6.79% 48.35% 16.93%

specifică

12
2.3.Concurenta

            Orice întreprindere îşi desfăşoară activitatea într-un mediu

determinat, în care întreţine relaţii cvasi-permanente cu piaţa, deoarece ea
intervine aici atât în calitate de furnizor, cât şi de beneficiar. Desigur,
eficienţa activităţii depinde de modul ei de integrare în relaţiile de piaţă,
unde apar o serie de alţi agenţi economici cu care intră în competiţie
pentru obţinerea unor condiţii mai bune de producţie, desfacere, efectuare
a operaţiunilor băneşti sau a altor activităţi, în scopul obţinerii de cât mai
multe avantaje. Deoarece concurenţa este o luptă permanentă, în care
primează interesele economice şi care se soldează întotdeauna cu învinşi
şi învingători, fiecare întreprindere trebuie să cunoască bine structura şi
intensitatea concurenţei, cauzele succesului concurenţilor importanţi,
formele în care se manifestă, pentru ca pe această bază să - şi evalueze
şansele de supravieţuire, racordându-şi la realitate, obiectivele prioritare
şi adoptând cele mai potrivite strategii concurenţiale.

            Complexul legăturilor în care intră un agent economic în lupta

pentru crearea, menţinerea sau mărirea avantajului său faţă de ceilalţi
agenţi economici cu care îşi dispută fie resursele, fie clienţii, fie şi una şi
alta, constituie sistemul relaţiilor de concurenţă.

            Manifestarea concurenţei este expresia gradului de dezvoltare şi

liberalizare economică şi de aceea intensitatea ei este diferită de la o etapă
la alta, de la un domeniu la altul, în funcţie de raportul dintre cerere şi
ofertă, reflectând în general măsura în care societatea este capabilă să
stimuleze creativitatea agenţilor economici, asigurând funcţionalitatea
normală a sistemului economic. În acest fel, prin menţinerea concurenţei

13
în limita normală, mecanismul concurenţial îşi dovedeşte raţiunea de a fi,
aceea de servi consumatorul.

            Cel mai evident aspect al relaţiilor de concurenţă aste cel denumit
de altfel concurenţa propriu-zisă, care are loc între producători, deci între
întreprinderi în calitatea lor de ofertanţi, care-şi dispută întâietatea în
acapararea consumatorului (a clientului), fiecare încercând să satisfacă în
cât mai mare măsură necesităţile acestuia în condiţii de maximă eficienţă.
În acest scop, fiecare agent economic va folosi o gamă largă de forme şi
mijloace precum: calitatea cât mai bună a produsului, originalitatea lui,
preţuri cât mai accesibile, prezentarea adecvată, plăcută, atractivă,
promovare discretă, dar penetrantă etc.

            Trebuie subliniat un fapt important, şi anume acela, că obiectul

concurenţei nu-l constituie doar preţul, cum apare la prima vedere, ci şi
produsul, şi distribuţia şi promovarea, care constituie elementele mixului
de marketing. De aceea, specialiştii consideră, că de fapt, cauzele
succesului unei întreprinderi se găsesc în: buna calitate a produsului,
lansarea de produse noi, preţuri competitive, avantaje în privinţa costului,
buna ei localizare, marimea şi importanţa firmei, dominarea canalelor de
distribuire, metode de vânzare şi distribuţie, publicitate şi promovare,
desing etc.

            Aspectul cel mai frecvent şi vizibil al relaţiilor de concurenţă este

cel ce se desfăşoară între întreprinderile care realizează acelaşi produs şi
deci satisfac aceaşi necesitate, determinând concurenţa directă, ele
disputându-şi aceaşi clientelă. În această situaţie, delimitarea se realizează
prin nivelul calitativ al produsului, originalitatea (marca produsului),
nivelul de servire, garanţiile care se acordă post – vânzare etc.,
reprezentând concurenţa orizontală. Relaţiile de concurenţă apar şi între
întreprinderile care realizează produse substituibile, cum sunt cele
fabricate din materii prime naturale şi sintetice (ex. ţesături, cauciuc), în
care un rol esenţial revine calităţilor acestor produse, dar şi preţurilor,
politica de promovare a produselor constituind un mijloc eficace de a
învinge în competiţie. Acest gen de concurenţă se desfăşoară pe verticală
şi are ca efect extinderea pieţii unui producător pe seama concurenţilor.

            Tot relaţii de concurenţă, de data aceasta indirectă, apar şi între

întreprinderile ce oferă produse total diferite, dar care se adresează
aceloraşi cumpărători şi sunt destinate aceloraşi utilizatori. De exemplu,
pentru furnizorul de cafea, alţi furnizori de cafea sunt concurenţi direcţi,
dar furnizorii de ceai sunt concurenţi indirecţi.

14
Tipuri de concurenţă

Fig. 4.1.

            În aceaşi categorie de concurenţă indirectă intră şi întreprinderile

care în cadrul pieţii, îşi dispută aceleaşi venituri ale cumpărătorilor. Vor
câştiga cei care vor reuşi să-i convingă pe consumatori că alegând
produsul sau serviciul lor îşi satisfac cel mai bine una din numeroasele lor
necesităţi.

            Indiferent de situaţia concurenţială în care se află întreprinderea,

este cert că ea trebuie să lupte, să reziste şi ca să învingă, trebuie să obţină
un avantaj prin: reducerea cheltuielilor de producţie şi desfacere,
introducerea progresului tehnico-ştiinţific, extinderea proporţiilor
producţiei etc.

            Prin urmare, concurenţa reprezintă un puternic factor de stimulare

pentru agenţii economici în direcţia sporirii şi diversificării ofertei, a
adaptării la necesităţile dinamice ale societăţii. În acelaşi timp, ea impune
stabilirea preţurilor la cote reale, dar şi alocarea resurselor limitate în aşa

15
fel încât să se asigure satisfacerea maximă a nevoilor mereu în creştere.
De asemenea, ea conduce la eliminarea acelora care nu desfăşoară o
activitate eficientă.

            În concluzie, concurenţa, ca model de comportament al agenţilor

economici în sistemul de piaţă, semnifică o rivalitate între participanţii la
actul de vânzare-cumpărare, un raport de forţă dintre aceştia, o opoziţie
asigurând calea cea mai bună de satisfacere a intereselor tuturor ,adică de
maximizare a satisfacerii nevoilor pentru consumatori. Ea este o
necesitate obiectivă, iminentă care acţionează complex şi contradictoriu,
desemnând anumite structuri de piaţă: monopol, monopson, oligopson,
oligopol, monopolistica, în funcţie de:

●        numărul şi puterea agenţilor economici participanţi;

●        gradul de diferenţiere a produselor;

●        fluiditatea pieţii (posibilitatea intrării pe piaţă);

●        transparenţa pieţii (gradul de cunoaştere a elementelor ei);

●        mobilitatea factorilor de producţie.

            O piaţă caracterizată prin: atomicitate, fluiditate, transparenţă,

mobilitate, omogenitate ar impune o concurenţă perfectă, dar cum aceasta
în practică nu poate exista, pentru că nu se pot întruni simultan cele cinci
condiţii, în fapt există doar piaţa cu concurenţa imperfectă, care cunoaşte
mai multe tipuri în funcţie de numărul de vânzători şi cumpărători
prezenţi la un moment dat pe piaţă .

Ofertă/Cerer
Număr mare Număr mic Unicitate
e
Concurenţa
Număr mare Oligopol Monopol
perfectă
Monopol
Număr mic Oligopson Oligopol bilateral
contracarat
Monopson  Monopol
Unicitate Monopson
contracarat bilateral

            Tipul de concurenţă cel mai frecvent întâlnit în viaţa economică

contemporană este cel de oligopol, în domeniul bunurilor de larg consum
curent piaţa monopolistică domină, ceea ce dă posibilitatea tuturor
cetăţenilor, indiferent cât de mici venituri au, să-şi satisfacă necesităţile
de subzistenţă întrucât pe această piaţă bunurile se vând la un preţ ce
16
oscilează în jurul preţului de echilibru, preţ ce-l avantajează şi pe
consumator (fiind cel mai mic preţ la care şi-ar putea cumpăra bunul
respectiv), cât şi pe producător (pentru că îi asigură un profit relativ sigur
şi stabil pe o perioadă îndelungată). Din acest motiv în ţările dezvoltate se
pune atât de mare accent pe stimularea şi susţinerea întreprinderilor mici
şi mijlocii, pentru că astfel se asigură existenţa unui număr mare de
vânzători şi cumpărători.

            Modalităţile prin care se duce lupta de concurenţă sunt extrem de

diverse. Alături de mijloace economice: reducerea cheltuielilor de
producţie, lansarea de noi produse, îmbunătăţirea calităţii, reclama şi
publicitatea, condiţii avantajoase de vânzare (prin credit) etc., se folosesc
şi mijloace extraeconomice, ca: spionajul industrial, sabotajul, privarea
concurenţilor de resurse materiale sau de muncă etc.

            În fiecare ţară concurenţa se desfăşoară prin respectarea unor

reguli scrise şi nescrise, în cadrul legal, admis şi chiar stimulat pentru
efectele sale benefice asupra evoluţiei societăţii în ansamblu. Aceasta este
denumită concurenţă loială, dar în practică unii agenţi economici uzează
de mijloace nepermise, necinstite prin care aduc prejudicii premeditate
concurenţilor, sancţionate în mai toate ţările prin legi juridice (Legea
nr.11/1990 privind combaterea concurenţei neloiale, în Monitorul Oficial
nr. 14/1991). Ea poartă denumirea de concurenţă neloială sau incorectă.

            Modalităţile cele mai uzitate de concurenţă incorectă sunt:

1.      denigrarea concurenţilor prin vehicularea, mai ales prin mass media,
a unor inexactităţi cu privire la concurenţi;

2.      concurenţa parazitară, prin crearea confuziilor (dominaţia mărcilor)

referitoare la concurenţi;

3.      dumping, prin practicarea unor preţuri de vânzare mai reduse, în

genere mai mici decât costurile de producţie;

4.      concurenţa ilicită sau frauda fiscală, prin care eludând impozitarea,
îşi pot permite să practice preţuri mai reduse decât concurenţii în
condiţiile obţinerii de profit.

            Faţă de agenţii economici care practică concurenţa neloială,

trebuie adoptată o atitudine intransigentă, întrucât ei dezechilibrează
mecanismul de funcţionare a economiei naţionale, de regulă prin
sustragerea unor venituri care ar trebui utilizate în interesul general al
comunităţii umane.

17
2.3.1.Indicele de concentrare a pietei pe ferma si pe DAS-uri

Structura concurentiala este data de gradul de concentrare a

pietei, respective de numarul intreprinderilor existente pe o
anumita piata pentru un anumit produs.
Practic, structura concurentiala indica gradul de dispersie a
pietei ( piata concentrate inseamna un numar mic de intreprinderi
ce detin peste 90 % din piata ; piata dispersata inseamna o infinitate
de intreprinderi care au cote mici de piata).
Gradul de concentrare al pietei se apreciaza prin urmatorii
indicatori:
- Indicele de concentrare partiala a pietei
- Indicele HH
- Indicele HT
 Indicele de concentrare partiala a pietei (Icp)indica cota
de piata medie detinuta de primele 4, 8, 12 intreprinderi. Cu
alte cuvinte indicele de concentrare partial este:

n
Icp A=∑ Pi ; unde: n = 4,8,12
i=1

i = rangul întreprinderii ;
Pi = partea de piaţă absolută.

18
 Cu cat indicele se apropie de 1 cu atat piata se considera mai
concentrate, cu cat tinde spre 0 piata este dispersata (pe pietele
concentrate concurenta este puternica).

 Indicele HH exprima modul de concentrare a pietei prin

media

Indice de concentrare a pietei, adica a masurii in care

un numar mic de intreprinderi reprezinta o mare parte a
pietei. Indicele HH este utilizat ca un indicator posibil al
puterii de piata sau al concurentei dintre intreprinderi.
El masoara gradul de concentrare a pietei, prin insumarea
patratelor cotelor de piata ale tuturor intreprinderilor din sector.

n
I HH = ∑ Pi 2 ; unde: n = totalitatea întreprinderilor;
i=1

i = rangul întreprinderii ;
Pi = partea de piaţă absolută.

 Indicele HT exprima gradul de concentrare a pietei luand in

considerare cota de piata a concurentului dominant,cu cat
cota de piata a acestuia este aproape de 1 cu atat piata este
mai concentrate.

1
n
I HT= ; unde: n = reprezintă totalitatea
2 ∑ ( i∗Pi )−1
i=1

întreprinderilor de pe
piaţă;
i = rangul întreprinderii;
Pi =partea de piaţă a întreprinderii de
rang „i”.

19
 Tabel Indice de concentrare Tabel nr.8

COTE= parte de piaţă absolută pe piaţă %

RANGUL
ÎNTREPRINDERII Piaţa grâului Piaţa rapitei Piaţa Piaţa soiei Piaţa floarea
(A) (B) porumbului (C) (D) soarelui
DAS1 DAS2 DAS3 DAS4 (E)
DAS5

1.SC 40 35 25 12 10
COMCEREL
SA
2. S.C 30 25 22 21 15
Agrocereal
S.R.L.

3. 20 15 12 19 17
S.C.Agricom
S.R.L

4. Societatea 10 8 6 17 22
Agricolă
Agrana

5. S.C. Agro- - 7 15 10 25
Vas S.R.L.

6. S.C. - 5 10 10 6

20
Comspic S.R.L

7. S.C. - 5 10 11 5
Agricola Vaslui
S.R.L.

Pe piaţa Grâului vom avea următorii indici de concentrare:

n

a) Icp A=∑ Pi ; unde: n = 4,8,12

i=1

i = rangul întreprinderii ;
Pi = partea de piaţă absolută.
Considerând doar 7 firme concurente, vom avea n=4
Icp A= 0,4+0,3+0,2+0,1
Icp A = 1
n

b) I HH = ∑ Pi 2 ; unde: n = totalitatea întreprinderilor;

i=1

i = rangul întreprinderii ;
Pi = partea de piaţă absolută.

I HH A = ¿+(0,3 ¿ ¿2 +( 0,2)2 +(0,1)2=¿0,16+0,09+0,04+0,01

I HH A=¿0,16+0,09+0,04+0,01
I HH A= 0,3

1
n
c) I HT= 2 ( i∗Pi )−1 ; unde: n = reprezintă totalitatea
∑
i=1

întreprinderilor de
pe piaţă;
i = rangul întreprinderii;
Pi =partea de piaţă a
întreprinderii de rang „i”.
1
4
I HT A =
2 ∑ [( 1∗0,4 )+ ( 2∗0,3 ) + ( 3∗0,2 ) + ( 4∗0,1 ) ]−1
i=1

1
1
I HT A = 4
=
2 ∑ ( 0,4+0,6+ 0,6+0,4 )−1 2
i=1

I HT A = 0,5

21
 Concluzii:
Indicele Icp ia valoarea 1 ceea ce indică faptul că în cadrul
pieţei grâului (A) SC COMCEREAL SA deţine monopolul pe piaţă.
Valorile indicelor I HH = 0,3 şi I HT =0,5 exprimă o repartiţie
inegală a pieţei A între firmele concurente.

Pentru piaţa rapitei (B):

n

a) I CP B =∑ Pi → I CP B= 0,35+0,25+0,15+0,08
i=a
I CP B = 0,83
n

b) I HH B= ∑ Pi 2
i=1

I HH B= (0,35 ¿ ¿2 +¿
I HH B =
0,1225+0,0625+0,0255+0,0064+0,0049+0,0025+0,0025
I HH B= 0,223

1
n
c) I HT B= 2 ( i∗Pi )−1
∑
i=1

I HT B=
1
7
2 ∑ [( 1∗0,35 ) + ( 2∗0,25 )+ ( 3∗0,15 )+ ( 4∗0,08 )+ ( 5∗0,07 )+ ( 6∗0,05 )+(7∗0,05) ]−1
i=1

1
7
I HT B=
2 ∑ ( 0,35+ 0,5+0,45+0,32+0,35+ 0,30+0,35 )−1
i=1

1
I HT B =
3,24
; I HT B =0,308

Concluzii:
Valoarea ICP B apropiată de 1 semnifică un grad concentrat
de ridicare a pieţei, fapt că aceasta este dominată de cătreva firme
(oligopol- piaţă dispersată ).
1
Valoarea indicelui I HH ş i I HT mai mare ca n exprimă o repartiţie
inegală a pieţei între firmele concurente.
22
 Pentru piaţa Porumbului (C)
n

a) ICPC = ∑ Pi → ICP C= 0,25+0,22+0,12+0,06

i=1
ICPC = 0,65
n

b) I HH C=∑ Pi 2
i=1
I HH C= ¿
I HH C= 0,0625+0,0484+0,0144+0,0036+0,0225+0,01+0,01

I HH C= 0,171
1
n
c) I HT C = 2 ( i∗Pi )−1
∑
i=1
I HT C =
1
7
2 ∑ [( 1∗0,25 ) + ( 2∗0,22 )+ (3∗0,12 ) + ( 4∗0,06 ) + ( 5∗0,15 ) + ( 6∗0,1 ) +(7∗0,1) ]−1
i=1

1
7
I HT C =
2 ∑ (0,25+0,44 +0,36+0,24 +0,75+0,6+ 0,7)−1
i=1

1 1
I HT C = =
2∗3,34 6,68 = 0,149

I HT C = 0,149

Concluzii:
Indicele Icp având valoare de 0,65 arată faptul că gradul de
concentrare pe piaţa C este mai scăzută.
1
Valorile indicilor I HH şi I HT apropiată de n exprimă o repartiţie
aproximativ egalitară a pieţei între firmele concurente.
Pentru piaţa soiei (D)
n

a) Icp D = ∑ Pi ICP D= 0,12+0,21+0,19+0,17

i=1
ICP D= 0,69
n
b) I HH D =∑ Pi2
i=1

I HH D = (0,12)2+ ¿

23
 I HH D = 0,0144+0,0441+0,0361+0,0289+0,01+0,01+0,0121

I HH D = 0,1556

1
n
c) I HT D = 2 ( i∗Pi )−1
∑
i=1

I HT D =
1
7
2 ∑ [( 1∗0,12 ) + ( 2∗0,21 ) + ( 3∗0,19 ) + ( 4∗0,17 ) + ( 5∗0,1 ) + ( 6∗0,1 ) +(7∗0,11) ] −1
i=1
1
7
I HT D =
2 ∑ (0,12+0,42+0,57+ 0,68+0,5+0,6+ 0,77)−1
i=1
1 1
I HT D= =
2∗3,66 7,32
I HT D = 0,136

Pentru piata de floarea soarelui (E)

a) IcpE= ∑ Pi ICP D= 0,10+0,15+0,17+0,22

i=1
ICP D= 0,64
n

b) I HH D =∑ Pi2
i=1

IHHE¿ =(0,10)2+(0,15)2+(0,17)2+(0,22)2+(0,25)2+(0,06)2+(0,05)2
0,3 ¿ ¿2 +(0,2)2 +(0,1)2=¿

IHHE¿ = +0,01+0,0225+0,0289++0,0484+0,0625+0,0036+0,0121

IHHE¿ = 0,1837

2.3.2.Pozitia concurentiala

Evaluarea poziţiei concurenţiale a firmei se face în funcţie de un

sistem de factori cheie de succes, care au semnificaţia de factori ce
diferenţiază întreprinderi care acţionează în sectorul alimentar.

24
 Metodologic, evaluarea poziţiei concurenţiale a unei firme se face
cu ajutorul grilelor de evaluare. Pentru elaborarea acestor grile este
necesară parcurgerea următoarelor etape:
 identificarea factorilor cheie ai succesului;
 ierarhizarea acestora pe baza unor coeficienţi de importanţă;
 notarea acestor criterii pentru cazul analizat;
 evaluarea poziţiei concurenţiale a întreprinderii pe baza unei note
medii ponderate
Pentru identificarea factorilor cheie ai succesului se recomandă 5
criterii:
1. poziţia de piaţă, exprimată prin partea de piaţă absolută sau relativă
şi prin dinamica acesteia. Partea de piaţa relativă a firmei SC
Comcereal SA Vaslui în raport cu firma SC Agrocereal SA Vaslui
este de 2.07%.
2. poziţia întreprinderii in producerea de cereale. Specialiştii de la SC
Comcereal SA Vaslui sunt la curent şi utilizează cele mai moderne
tehnologii în producerea de cereal si ale aprovizionării, stocări,
vânzări etc. minimizând considerabil aceste costuri.
3. imaginea întreprinderii şi implantarea comercială. Activitatea de
marketing la SC Comcereal SA Vaslui a fost puternic dezvoltată. A
existat o companie promoţională intensivă şi continuă, unul dintre
obiectivele principale ale societăţii fiind introducerea formarea
unei imagini a societatii
4. rentabilitatea şi forţa financiară. Rentabilitatea prezentă este
influenţată de acţiuni intreprinse în diverse perioade trecute de
timp, deci reprezintă o recompensă pentru avantajele concurenţiale
obţinute în trecut. Analiza bilanţului de venituri şi cheltuieli scoate
în evidenţă faptul că veniturile din vânzări au fost realizate în
proporţie de 93,1% faţa de program. Opinia conform cărei
„ maximizarea satisfacţiei clientului va conduce la maximizarea
rentabilităţii şi a cotei de piaţă”

Metoda scorurilor Tabel nr.5

Factori Coeficient Intreprindere Nota medie ponderată
SC SC SC SC
cheie ai de
COMCERE AGROCER COMCERE AGROCER
succesului pondere

25
 AL SA EAL SA AL SA EAL SA
Vaslui Vaslui Vaslui Vaslui
1. Partea de
piaţă 0,25 3 2 0,75 0,5
relativă
2.Costul
producţie- 0,20 4 3 0,8 0,6
distribuţie
3.Calitatea
0,15 14 3 0,60 0,45
distribuţiei
4.
Potenţialul
0,10 4 3 0,40 0,30
de cercetare
- dezvoltare
5.Activitate
a de 0,15 2 2 0,30 0,30
marketing
6.Aria
0,05 3 2 0,15 0,10
geografica
7.Imaginea
0,10 1 1 0,10 0,10
firmei
Nota medie 3,15 2,35
Tab. nr. 5.9 Grila de evaluare a poziţiei concurenţiale a firmei SC
COMCEREAL SA
SC Agrocereal SA este principalul concurent al SC COMCEREAL
Vaslui din regiune
Din tabel se remarcă poziţia concurenţială favorabilă a firmei SC
COMCEREAL SA care e mai bine plasată decât SC AGROCEREAL SA
Vaslui, având un avantaj concurenţial reprezentat de abatere notei medii
de la 2,35 la 3,15.
Avantajul concurenţial al firmei este asigurat de performanţele
superioare ale acesteia din domeniul cercetării – dezvoltării, costului
producţiei,calitatea distribuţiei si campaniei promotionale .

Principalii concurenti:

Produsele realizate de SC COMCEREAL SA sunt destinate la

rândul lor unor altor societati prelucratoare.
Graul produs aici este destinat prelucrarii in panificatie.
Rapita este material prima pentru fabrica de biodiesel
26
 Soia si porumbul se folosesc ,ca furaje pentru efectivul de animale.
Floarea soarelui este utilizata pentru fabrica de ulei ULEROM.

1. S.C Agrocereal S.R.L.

2. S.C.Agricom S.R.L

3. Societatea Agricolă Agrana

4. S.C. Agro-Vas S.R.L.

5. S.C. Comspic S.R.L

6. S.C. Agricola Vaslui S.R.L.

2.3.3.Avantajul concurential

Tehnologia influenţează avantajul concurenţial dacă deţine un rol

semnificativ în determinarea poziţiei relative de cost sau a diferenţierii.
Deoarece tehnologia este înglobată în fiecare activitate valorică şi
este implicată în realizarea legăturilor dintre activităţi, poate avea un efect
considerabil atât asupra costului cât şi a diferenţierii. Tehnologia va avea
efect asupra costului sau asupra diferenţierii dacă influenţează factorii
determinanţi de cost sau de diferenţiere (unicitate) ai activităţilor valorice.
Tehnologia care poate fi utilizată într-o activitate valorică este
adesea rezultatul altor factori de cost sau diferenţiere, cum ar fi scara,
coordonarea în timp sau relaţiile de interdependenţă. Cu toate acestea,
27
tehnologia utilizată într-o activitate valorică este frecvent prin ea însăşi un
factor ce determină avantaj concurenţial, atunci când reflectă o decizie de
alegere politică luată independent de alţi factori.
O firmă care poate descoperi o tehnologie mai bună pentru
executarea unei activităţi, comparativ cu concurenţii ei, obţine prin
aceasta un câştig de avantaj concurenţial.
Pe lângă faptul că influenţează prin ea însăţi costul sau
diferenţierea, tehnologia are efect asupra avantajului concurenţial prin
schimbarea sau influenţarea celorlalţi factori de cost sau unicitate.
Dezvoltarea tehnologică poate să majoreze sau să diminueze economiile
de scară, să facă posibile relaţiile de interdependenţă acolo unde acestea
nu puteau fi create înainte, şi să influenţeze aproape fiecare dintre ceilalţi
factori de cost sau de unicitate.
Un progres tehnologic major nu trebuie neapărat să presupună
descoperiri ştiinţifice revoluţionare, nici măcar tehnologiei care nu erau
larg disponibile anterior. Schimbări simple aduse modului în care o firmă
îşi execută activităţile sau combină tehnologiile disponibile stau adesea la
baza avantajului concurenţial.

Matricea Boston Consulting Grup(BCG)

Înainte de a trece la realizarea matricei de tip BCG, este necesar să
precizăm modul de evaluare a indicilor.
1. indicele de creştere a pieţei se măsoară în principiu prin creşterea
pieţei în volum sau în valoare de la un an la altul. Acest indice se
bazează pe teoria ciclului de viaţă al produsului. Activităţile în
creştere sau în lansare sunt cele mai atrctive în sectoarele cu
creştere puternică, jocuirle nu sunt încă făcute şi semai poate
penetra pieţe; în timp ce în activităţile mature, tehnologiile sunt
stabile, iar poziţiile concurenţiale sunt fixate, fiind foarte greu de
atacat.

28
 2. Partea relativă de poaţă se măsoară prin nivelul vânzărilor în raport
cu concurentul cel mai bine plasat.
După ce au fost definite cele două axe prin combinarea lor se obţin patru
tipuri de activităţi, aşa cum se poate observa în figura de mai jos.

Tabel nr. 12
NR. FAMILIA
CRT. DE GRÂU Rapita PORUMB SOIA Floarea
PRODU DAS1 DAS2 DAS3 DAS4 soarelui
SE DAS5

INDICATORI

1 Cifra de afaceri 52815407 5317466 4045224 1760778 9235501

(RON)

2 Rata de creştere a 18 5 5 10 22
sectorului (%)

3 NFR (RON) 150000 45000 250000 200000 350000

4 CAm (RON) 26543200 13453600 1956600 1500000 3565000

5 Partea de piaţă 1.99 0.39 0.20 1.17 2.59

relativă (Pi)

Forţa DAS 5
DAS 1

Indice de
creştere DAS2
DAS4 DAS3

Slabă

Fort
e Partea relativă de piaţă Slabă

Principalele prescripţii strategice în cazul SC COMCEREAL SA Vaslui

29
 1. În categoria activităţilor „vedeta” se încadrează DAS1 si DAS5
Vânzarea acestora aduc cele mai mari venituri, constituind peste
65% din cifra de afaceri. În aceste categorii sunt incluse produse de
calitatea cea mai buna. Vânzările se realizează în procent de 100%
din producţia realizată; comenzile pentru aceste produse sunt foarte
mari, iar SC COMCEREAL SA nu le poate onora în totalitate.
2. Activităţile „vaca de muls” sunt reprezentate de DAS 4, el are un
ritm de creştere bun şi o parte de piaţă buna. În urma investiţiilor
făcute în sectoarele de producţie ,calitatea fiind si ea de neegalat,
numărul clienţilor interni cât şi externi a crescut.
3. DAS 3 si DAS2 se încadrează în activităţile „pietre de moară”,
datorita concurentei acerbe de pe piata. Deşi au preţuri reduse,
clienţii sunt orientaţi mai mult spre seminte din import.
SC COMCEREAL SA Vaslui nu are activitati

Cap III Analiza veniturilor

Venitul reprezintă afluxul global de avantaje economice în cursul

perioadei de gestiune rezultat în procesul activităţii ordinare a
întreprinderii, sub forma de majorare a activelor sau micşorare a
datoriilor, care conduc la creşterea capitalului propriu, cu excepţia
sporurilor pe seama aporturilor proprietarilor întrprinderii.
Venitul cuprinde numai afluxul global de avantaje economice
obţinute sau care urmează să fie obţinute de întreprinderile în conturile ei.
În componenţa venitului nu se includ sumele încasate în numele terţelor
persoane, de exemplu, cum sînt taxa pe valoarea adăugată, accizele,
încasările globale obţinute de întreprindere din însărcinarea organizaţiilor
terţe, din vînzarea produselor sau mărfurilor acestora, deoarece acestea
30
sume nu constituie un avantaj economic al întreprinderii şi nu
influienţeiză capital propriu al acesteia.
În funcţie de sursele de intrare, veniturile se subdivizează în două
grupe:
1. Venituri din activitatea operaţională.
2. Venituri din activitatea neoperaţională.
Veniturile din activitatea operaţională cuprind sumele rezultate din
activitatea de bază a întreprinderii. Acestea cuprind:
 veniturile din vînzări (încasările din vînzarea produselor,
mărfurilor, prestarea serviciilor, operaţiile de barter,contractele
de construcţie);
 alte venituri operaţionale (sumele primite sau de primit din
ieşirea(vînzarea sau schimbul) activelor curente, cu excepţia
produselor finite şi mărfurilor, arenda curentă, precum şi sub
forma de amenzi, penalităţi, despăgubiri, recuperări de daune
materiale rezultate de modificări ale metodelor de evaluare a
activelor curente).
Din veniturile din activitatea neoperaţinală fac parte sumele
primite sau de primit din alte feluri de activităţi ale întreprinderii. Acesta
cuprind:
 veniturile din activitatea de investiţii, în a căror componenţa
intră sumele rezultate din ieşirea şi reevaluarea activelor pe termen
lung ale întreprinderii ( sumele încasate din vînzarea activelor
nemateriale, terenurilor, mijloacelor fixe, dividendele calculate,
dobînzile, sumele diferenţelor din reevaluarea activelor pe termen
lung ieşite, veniturile din operaţiunile cu părţi legate);
 veniturile din activitatea financiară, care cuprinde sumele
rezultata din transmiterea în folosinţă altor persoane juridice şi
fizice, pe un termen mai mare de un an, a actelor nematereale şi
matereale pe termen lung, valoarea activelor intrate cu titlu gratuit,
venituri sub formaă de diferiţe de curs valutar, subvenţii de stat,
prime, premii şi sume sponsorizate, sume conform contractelor de
neincludere în concurenţă etc.;
 venituri excepţianale la care se referă sumele primite de la
organele de stat, companiile de asigurări, persoanele juridice şi
fizice sub formă de recuperare a pierderilor din calamităţi,
perturbări politice şi alte evenimente excepţionale.

3.1.Venituri din exploatare

31
Veniturile din exploatare cuprind veniturile din vanzarea produselor,
lucrarilor executate sau serviciilor prestate, venituri din productia stocata,
venituri din productia imobilizata, venituri din subventii de exploatare,
alte venituri din exploatare.Aceste venituri se inregistreaza in urma
predarii bunurilor catre comparator al livrarii lor pe baza de factura sau in
alte conditii stabilite in contract care atesta transferal de proprietate a
bunurilor respective asupra clientilor

3.2.Venituri financiare

Veniturile financiare cuprind:venituri din participatii,venituri din alte

imobilizari,venituri din creante imobilizate,venituri din titluri de
plasament,venituri din diferente de curs valutar,venituri din
dobanzi,veniturile din sconturile obisnuite si alte venituri financiare.

3.3.Venituri exceptionale

Venituri care nu pot fi previzionate si nici planificate (vanzarea unor

active inca neamortizate, despagubiri primite in urma unor evenimente
asigurate etc.).Alte venituri exceptionale(donatii,salarii neridicate
prescrise si alte venituri)

3.4.Venituri totale

Venitul total reprezinta suma tuturor veniturilor:

Comparativ cu anul financiar 2005, pentru anul 2006 cifra de
afaceri rezulta din urmatoarele activitati ale SC Comcereal SA Vaslui:

lei
31.12.2005 31.12.2006
1.Venituri din exploatare 122970012 109590859
2. Venituri financiare 1880237 4939639
3. Venituri extraordinare 0 0

32
4. Venituri totale 124850249 114530498

Veniturile din exploatare au fost obtinute din realizarea

principalelor activitati ale societatii, respectiv:
Productia agricola si comercializare acesteia :
Productia agricola s-a realizat pe terenurile arendate de la
persoanele fizice si este sintetizata astfel:

Produsul Suprafata cultivata Productia Productia

- ha- medie totala
- kg/ha - - kg -
griu 11834 4008 47427244
rapita 3275 1736 5683800
fl. soarelui 2696 2118 5710830
porumb 2365 3754 8877350
soia 3255 1303 4242250
orzoaica 315 3402 1071600
altele 117 554720
TOTAL 0

Veniturile financiare provin din diferentele favorabile de curs

valutar aferente disponibilitatilor in valuta, din dobanzi bancare si din
sconturile obtinute de la furnizorii permanenti.

33
Cifra de afaceri SC COMCERIAL SA Vaslui.
2005 2006 Diferenta
Cantitate Valoare PU Cantitate Valoare PU 2006 comp. cu 2005
(to) (lei/to) (to) (lei/to)
1.Vanzari produse agricole
- griu 119861 55229083 460.78 127858 52815407 413.08 -2413676
- orz 2174 577405 265.60 1570 414519 264.02 -162886
- soia 5490 3706446 675.13 3151 1760778 558.80 -1945668
- rapita 14334 8123595 566.74 7996 5317466 665.02 -2806129
- floarea soarelui 15725 11150440 709.09 15450 9235501 597.77 -1914939
- porumb 5314 1481991 278.88 11166 4045224 362.28 2563233
- secara 33 10940 331.52 51 16403 321.63 5463
- ovaz 102 62692 614.63 62692
- alte produse 46440 -46440
TOTAL vanzari 80326340 73667990 -6658350
2. Vinzari produse de panificatie 2622199 2549751 -72448
3. Vanzari lapte 24439 24439
4. Prestari servicii 7634845 7783166 148321
5. Vanzari seminte, motorina, srot si 17111278 6123364 -10987914
ulei de rapita, floarea soarelui, soia,
gozuri etc.
6. Venituri din chirii 902100 137647 -764453
7. venituri din subventii aferente cifrei 7441574 4454916 -2986658
de afaceri
TOTAL cifra de afaceri 116038336 94741273 -21297063

Pagina 34 din 52
 Scaderea cifrei de afaceri fata de 31.12.2005 de la 116038336 lei la
94741273 lei, in valoare de 21297063 lei se datoreaza in principal
urmatoarelor cauze:
- nerealizarea productiei estimate la culturile agricole de primavara datorita
secetei din vara anului 2006, concomitent cu scaderea preturilor de
valorificare la produsele agricole, au dus la o scadere a cifrei de afaceri cu
6658350 lei. Comparativ cu anul 2005, in anul 2006 preturile la produsele
agricole pe piata internationala au scazut cu 10% la griu, 17% la soia, 15%
la floarea soarelui.
Productiile medii la hectar au fost influentate de seceta astfel:

ANUL 2005 2006

PRODUCTI
A
kg/ha
rapita 2727 2200
porumb 3969 3786
soia 1683 1300

- vanzarile de marfuri, altele decat produsele agricole, au inregistrat o

scadere de la 17111278 lei in 2005 la 6123364 lei in 2006 adica de
10987914 lei. In anul 2005 ponderea exporturilor in total vanzari marfuri,
altele decat produsele agricole, reprezentau 68,80 % din totalul vanzarilor de
marfa si 15% din valoarea cifrei de afaceri, in timp ce in anul 2006 acestea
nu au mai avut loc.
- Veniturile din chirii obtinute ca urmare a utilizarii de catre firmele din
cadrul grupului a spatiilor de depozitare apartinind SC Comcereal au scazut
cu 764453 lei, datorita diminuarii productiei agricole ca urmare a secetei din
vara anului 2006.
- valoarea subventiilor aferente cifrei de afaceri la data de 31.12.2005 era de
7441574 lei, in timp ce la 31.12.2006 era de 4454916 lei, adica o scadere cu
2986658 lei.

Pagina 35 din 52
Cap IV Analiza cheltuielilor

Cheltuielile reprezinta sumele sau valorile platite sau de platit pentru :

consumurile de materii prime si materiale, pentru lucrarile executate si
serviciile prestate, pentru plata personalului si a altor obligatii contractuale
sau legale, pentru depriecerea activelor, valoarea contabila a activelor
cedate, distruse sau disparute.
Analiza costurilor :
Tipologia costurilor:
Analiza costurilor reprezinta o tehnica de evaluare a performantelor
intreprinderii care ajuta la reflectarea modalitatilor de utilizare a
potentialului material si uman al intreprinderii si la identificarea rezervelor
de reducere a costurilor existente in intreprindere.
A cheltui reprezinta actiunea de repartizare a resurselor banesti pe
diverse canale sau activitati.
Costul – reprezinta efortul intreprinderii concretizat in consumul de
materii prime, materiale, combustibil, energie, masini, utilaje, instalatii,
salarii, dobanzi, penalizari, chirii, impozite si taxe, ajutor de somaj, CAS,
cheltuieli pentru prevenirea si inlaturarea poluarii. Costul reprezinta o parte a
pretului de vanzare pe care agentul economic o recupereaza odata cu
vanzarea marfurilor.
Sursele de informatii in materie de costuri:
-bugetul de venituri si cheltuieli;
-contul de profit si pierdere;
-darile de seama statistice cu privire la cheltuielile si la rezultatele
intreprinderii, bilantul contabil si anexele acestuia.
Criterii de clasificare a costurilor (cheltuielilor):
Dimensiunile consumului de resurse:
-costuri totale – care desemneaza ansamblul cheltuielilor efectuate de
intreprindere in vederea realizarii obiectului ei de activitate;
-costuri unitare (medii) – acestea se concretizeaza in cheltuiala medie
realizata de intreprindere pentru crearea unei unitati de produs;
-costuri marginale – concretizate in marimea suplimentului de
cheltuiala necesara pentru cresterea cantitatii fizice de produse obtinute cu o
unitate.
Tendinta acestora:
-costuri pe termen scurt – costurile inregistrate de intreprindere pe
parcursul unei perioade de gestiune, respectiv 1 an;

Pagina 36 din 52
 -costuri de termen lung – corespund gestiunii strategice a
intreprinderii si se refera la modificarile ce pot sa apara in intreprindere ca
urmare a introducerii progresului tehnic.
Comportamentul costurilor fata de CA :
-costuri fixe – costurile care raman invariabile la modificarea
productiei, sunt urmarea deciziei de investitii in cadrul intreprinderii;in
aceasta categorie cuprindem: costurile cu amortizarea, cele cu cercetarea-
dezvoltarea,cele cu administratia firmei.
-cheltuieli variabile: cheltuieli al caror volum creste relativ
proportional cu volumul total al productiei; ele reprezinta urmarea deciziei
de exploatare a intreprinderii si in cadrul acesteia se include consumul de
materii prime, materiale, prestatiile catre terti, salariile.
Aceasta clasificare a cheltuielilor este importanta pentru intreprindere
din punct de vedere al strategiei de dezvoltare a acesteia si din punctul de
vedere al calculului riscului de exploatare.
Clasificarea pe produse realizate:
-cheltuieli directe: se efectueaza direct in legatura cu realizarea unui
produs;
-cheltuieli indirecte: privesc administrarea firmei sau altfel spus
totalitatea produselor create de intreprindere la un moment dat. Acest criteriu
de clasificare este important intrucat ofera posibilitatea stabilirii costului
unitar efectiv; pe aceasta clasificare se structureaza contabilitatea de gestiune
a intreprinderii.
Gradul de control al intreprinderii asupra cheltuielilor:
-cheltuieli controlabile – nivelul lor e stabilit prin program de
intreprindere de exemplu: cheltuieli cu salarii,materii prime.
-cheltuieli necontrolabile – nu tin direct de activitatea intreprinderii;
ele sunt impuse de legislatia fiscala si sociala a statului.
Continutul acestora:
-cheltuieli materiale;
-cheltuieli cu munca vie;
Dupa relatia costuri-efecte:
-cheltuieli determinate – se reflecta asupra indicatorilor de rezultate ai
intreprinderii;
-cheltuieli discretionare – cele care nu pot fi prevazute cu exactitate
atat sub aspectul volumului cat si asupra efectului acestora asupra activitatii
intreprinderii; de exemplu: cheltuielile cu publicitatea.
Criteriul contabil sau natura cheltuielilor:
-cheltuieli curente: -cheltuieli de exploatare (cheltuieli necesare
realizarii procesului de productie);

Pagina 37 din 52
 -cheltuieli financiare (cheltuieli legate de participatii);
-cheltuieli exceptionale.
De exemplu:
cheltuieli cu impozite si taxe, cheltuieli cu salariile personalului.
-cheltuieli financiare: pierderi din creante legate de participatii,
pierderi din vanzarea titlurilor de plasament, diferente de curs valutar,
dobanzi curente;
-cheltuieli exceptionale – determinate de operatiuni de gestiune;
-determinate de operatiuni de capital.
Analiza in dinamica si in structura a costurilor:
Se realizeaza cu o serie de indicatori:
-modificarea absoluta: se considera nefavorabila cresterea celor 2
indicatori cu exceptia cazului in care cresterea cheltuielilor are ca efect
cresterea rezultatului.
∆Ch = Ch1 – Ch0
-modificarea relativa :
∆Ch% =Ch1- Ch0 *100
Ch0
Se considera nefavorabila cresterea celor 2 indicatori ce exceptia
cazului in care cresterea cheltuielilor are ca efect cresterea rezultatului intr-o
proportie mai mare.
-nivelul cheltuielilor se calculeaza la 1000 lei desfaceri si in toate
cazurile in care inregistreaza o scadere se considera o situatie foarte buna
pentru intreprindere:

Nch = Ch * 1000 se exprima in promile

CA
-cuantumul variatiei nivelului relativ al cheltuielilor:
Q = Nch1 – Nch0 unde Nch1 reprezinta nivelul relativ al
cheltuielilor la 1000 lei desfaceri efectiv realizat pentru perioada curenta sau
programat pentru perioada curenta.
-economia sau depasirea de cheltuiala:
E =CA* Q *1/1000
Analiza structurala a cheltuielilor are la baza descompunerea acestora
dupa diferite criterii si in principal dupa criteriul contabil. Analiza
structurala a cheltuielilor e importanta pentru intreprindere intrucat ofera
posibilitatea ca intreprinderea sa actioneze asupra acelei categorii de
cheltuieli ce detine ponderea nejustificata.
Antreprinderile se diferentiaza in ceea ce priveste structura
cheltuielilor si ponderea

Pagina 38 din 52
diferitelor categorii de cheltuieli in total.
Ex: Structura industriala : Antreprindere comerciala:
-cheltuieli materiale 60% -costul marfurilor 70%
-cheltuieli salariale 20% -cheltuieli de distributie 15%
-cheltuieli generale 5% -cheltuieli financiare 5%
-cheltuieli de distributie 5% -cheltuieli generale 5%
-cheltuieli de cercetare-dezvoltare 10% -cheltuieli cu cercetare-
dezvoltare 5%
Antreprindere de prestari servicii:
-cheltuieli materiale 5%
-cheltuieli salariale 80%
-cheltuieli generale 5%
-cheltuieli de distributie 5%
-cheltuieli de cercetare-dezvoltare 5%
Din punct de vedere al analizei structurale pentru determinarea
categoriilor de cheltuieli care sunt dominante volumul total al cheltuielilor se
poate structura dupa criteriul contabil.
Analiza factoriala a cheltuielilor variabile, fixe si totale
Analiza cheltuielilor variabile –se urmareste studierea indicatorului
care se modifica in timp-volumul acestora; cheltuiala variabila unitara
ramanand relativ constanta. Pentru a analiza din punct de vedere factorial
volumul se utilizeaza urmatorul model de analiza:
Chv =CA *Nchv *1/1000 =CA * ∆gincVi *1/1000
100
∆Chv CA
∆Nchv ∆gi
∆ncVi –nivelul cheltuielilor variabile pe sector sau pe produs

4.1.Cheltuieli din exploatare

Cheltuielile aferente operatiunilor legate de activitatea principala sau de
exploatare, care se identific cu obiectul de activitate al unei întreprinderi,
operatiuni considerate curente sau obisnuite. In aceasta categorie putem
avea: 1. cheltuielile privind stocurile; 2. cheltuieli cu servicii executate de
terti; 3. cheltuieli cu personalul; 4. Cheltuieli cu alte impozite, taxe si
varsaminte asimilate; 5.cheltuieli cu materii prime,auxiliare si alte
consumabile;6. Alte cheltuieli de exploatare

Pagina 39 din 52
In cadrul acestei categorii de cheltuieli s-au efectuat urmatoarele cheltuieli
pe care le mentionam in continuare:
Cheltuieli privind stocurile:
 Cheltuieli cu materiile prime, in valoare de 992.682 lei.
 Cheltuieli cu materiale consumabile, adica toate acele cheltuieli care se
pliaza si ajuta la realizarea procesului de productie, in valoare de
22.848.652 lei.
 Cheltuieli cu materialele de natura obiectelor de inventar in valoare de
–12.422 lei.
 Cheltuielile privind energia si apa, in valoare de 1.004.311 lei.
 Cheltuielile privind animalele si pasarile in valoare de 380.052 lei
 Cheltuielile privind marfurile in valoare de 50.615.456 lei
 Cheltuielile privind ambalajele in valoare de 6.022 lei

Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti:

 Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile, in valoare de 925.095 lei.
 Cheltuieli cu redevente, chirii, locatii in valoare de 3.413.227 lei.
 Cheltuieli cu prime de asigurare, in valoare de 895.320 lei.
 Cheltuielile cu colaboratorii, in valoare de 11.124 lei.
 Cheltuieli privind comisioane si onorarii,reprezentand servicii platite
pentru diverse prestatii, in valoare de 767.087 lei.
 Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate, in valoare de 182.432 lei.
 Cheltuieli cu transp. de bunuri si personae, in valoare de 2.975.405 lei.
 Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari, in valoare de 497.642 lei.
 Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii, Romtelecom, Mobifon,
Posta, in valoare de 167.259 lei.
 Cheltuieli cu serviciile bancare, reprezentand comisioane in valoare de
1.055.147 lei.
 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti, in valoare de 6.153.637 lei.

Alte cheltuieli:
 Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate, in valoare de
584.379 lei.
 Cheltuieli cu salariile personalului, in valoare de 5.151.386 lei.
 Cheltuierli cu tichetele de masa in valoare de 91.189 lei
 Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala, in valoare de 1.618.777
lei.

Pagina 40 din 52
 Alte cheltuieli de exploatare incluse la cheltuielile generale de
administratie:
 Despagubiri, amenzi si penalitati, pentru intarzieri la plata, in valoare
de 338.012 lei.
 Donatii si subventii acordate in valoare de 322.858 lei
 Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital, in valoare
de 2.614.185 lei
 Cheltuieli privind amortizarile si provizioanele, in valoare de
3.170.013 lei.

4.2.Cheltuieli financiare

Cheltuielile financiare cuprind pierderi din creante legate de

participatii,pierderi din vanzarea titlurilor de plasament,diferente
nefavorabile de curs valutar din operatiuni curente,dobanzi curente aferente
imprumuturilor primate,sconturile acordate clientilor,alte cheltuieli
financiare(pierderi din creante de natura financiara)
Cheltuielile financiare efectuate in cursul anului 2006 au fost in
valoare de 6.559.892 lei si sunt compuse din urmatoarele cheltuieli:

 Cheltuieli privind dobanzile, in valoare de 6.119.157 lei

 Alte cheltuieli financiare, in valoare de 440.735 lei.

Dobanzile si cheltuielile cu diferente de curs legate de imprumuturi

sunt inregistrate in contul de profit si pierdere al perioadei in care apar.

4.3.Cheltuieli exceptionale

Cheltuielile exceptionale reprezinta acele cheltuieli care nu sunt legate de

activitatea normala, curenta a unitatii patrimoniale si se refera la: operatii de
gestiune (despagubiri, amenzi, penalitati platite, lipsuri la inventar, donatii si
subventii acordate, pierderi din debitori diversi), operatii de capital
( valoarea contabila a imobilizarilor cedate) si alte cheltuieli exceptionale.

Pe parcursul anului 2006 societatea nu s-a inregistrat cu cheltuieli

extraordinare.

Pagina 41 din 52
4.4.Cheltuieli totale

Cheltuielile totale sunt compuse din suma tuturor cheltuielilor effectuate de

societate

LEI
Denumire cheltuieli Valo
are
I Cheltuieli totale de exploatare 106.769.
342

1. Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile 23.841.3

34
2. Alte cheltuieli materiale 373.652
3. Alte cheltuieli din afara ( cu energie si apa) 1.004.72
5
4. Cheltuieli privind marfurile 50.615.4
56
5. Cheltuieli cu personalul 6.861.35
2
6. Cheltuieli privind amortizarea 3.170.01
3
5. Alte cheltuieli de exploatare 20.902.8
10
II Total cheltuieli financiare 6.559.89
0
6.Cheltuieli financiare 6.559.89
2
III Cheltuieli totale exceptionale 0
Total 113.329.234

Cap V Analiza indicatorilor de rentabilitate

Pagina 42 din 52
 Analiza profitului poate oferi informatii cu privire la rentabilitatea
absoluta a intreprinderii. Atit pentru diagnosticul intern cit si pentru
utilizatorii externi ai informatiei privind intreprinderea, cunoasterea
capacitatii de a produce profit absolut nu este suficient de reprezentativa.
Drept urmare, se impune compararea masei profitului cu alte marimi, in
special cu marimile care exprima efortul depus pentru obtinerea masei
profitului, degajindu-se astfel rate ale rentabilitatii care, din punct de vedere
al analizei, au o mai mare capacitate informationala.
Exprimarea rentabilitatii relative se realizeaza printr-un sistem de rate
ce exprima capacitatea intreprinderii de a asigura, cu ajutorul resurselor de
care dispune, remunerarea capitalurilor investite. Acest sistem de rate se
determina ca raport intre efectele economice si financiare obtinute de
intreprindere si eforturile depuse pentru obtinerea lor.
Importanta cunoasterii ratelor de rentabilitate deriva din:
 Favorizeaza orientarea structurii productiei pe produse, ramuri si
subramuri, in sensul gasirii celor care ofera cel mai mare avantaj.
Fluxurile economice se redirectioneaza permanent, imprimind
activitatilor economice o dezvoltare inegala;
 Stimuleaza gestiunea prin utilizarea rationala a resurselor;
 Contribuie la intarirea interesului intreprinzatorului pentru
diferentierea produselor avind in centrul acesteia modernizarea
conceptului de calitate;
 Favorizeaza segmentarea pietei si diferentierea strategiilor comerciale.
In analiza economico-financiara a rezultatelor intreprinderii, ratele de
rentabilitate permit efectuarea de comparatii intre grupuri de intreprinderi,
comparatii temporale pentru aceeasi interprindere, comparatii in raport cu
standardele elaborate.
Rata rentabilitatii economice

Eficienta capitalului investit, a tuturor resurselor materiale, financiare

implicate in activitatea intreprinderii, sunt prezentate prin rata rentabilitatii
economice. In literatura de specialitate, rata rentabilitatii economice este
calculata dupa urmatoarele modele:

Rc RBE Re xpl
Re= ∗100 Re= ∗100 Re= ∗100
At sau At sau At

Pagina 43 din 52
 Re xpl RBE Re xpl
Re= ∗100 Re= ∗100 Re= ∗100
A exp l sau Kinvestit sau Kinvestit

unde:
Re = rata rentabilitatii economice; RBE = rezultat brut din exploatare
Rexpl = rezultatul exploatarii; At = active totale
Aexpl = active de exploatare; Kinvestit = capital investit; Rc= rezultat
curent
In formula de calcul a ratei rentabilitatii economice, folosirea la numarator a
rezultatului exploatarii sau a rezultatului brut din exploatare este dictata de
interesele in luarea in considerare sau nu a politicii de amortizare sau
aprovizionare a intreprinderii. In componenta capitalului investit sunt incluse
valoarea bruta a activelor fixe, nevoia de fond de rulment si disponibilitatile
intreprinderii. De altfel, problema utilizarii activelor totale sau a capitalului
investit in determinarea ratei rentabilitatii economice este destul de
controversata in literatura de specialitate.
Indiferent de modalitatea de calcul utilizata, rata de rentabilitate economica
este independenta de mecanismul de finantare, de impactul activitatii
extraordinare cit si de politica fiscala.
Rentabilitatea economica surprinde eficienta mijloacelor materiale si
financiare alocate pentru desfasurarea activitatii unei intreprinderi.
Capitalurile angajate de o intreprindere in cursul unui exercitiu financiar
sunt reprezentate de capitalurile proprii si capitalurile imprumutate.
Remunerarea capitalurilor sub forma dividendelor sau a dobanzilor se
realizeaza dupa ce sunt acoperite investitiile strategice (active fixe),
investitiile de exploatare (nevoia de fond de rulment) si investitiile de
echilibru (pentru asigurarea disponibilitatilor banesti). Rentabilitatea
economica a capitalurilor investite nu tine seama de modalitatea de
procurare a capitalurilor.
Rata rentabilitatii economice exprima pe de o parte gradul de remunerare a
capitalurilor angajate in activitatea intreprinderii, iar pe de alta parte,
modalitatea de remunerare a riscurilor asumate de actionari sau asociati
pentru capitalul investit in intreprindere.
Dimensiunea ratei rentabilitatii economice joaca un rol hotaritor in stabilirea
modalitatii de finantare pe termen lung si scurt. Tot capitalul avansat in
activitatea intreprinderii trebuie remunerat dar, spre deosebire de capitalul
propriu (remunerat in masura obtinerii de profit), capitalul imprumutat
trebuie remunerat indiferent de rezultatele intreprinderii. O intreprindere ce
beneficiaza de capital imprumutat (in special de credite bancare), va suporta

Pagina 44 din 52
cheltuieli financiare ridicate care ii vor diminua posibilitatile de
autofinantare. Pentru a asigura acoperirea nevoilor de finantare, va fi nevoita
sa recurga la obtinerea de noi credite. In aceste conditii se impune criteriul
rentabilitatii: daca rata rentabilitatii economice este superioara ratei dobinzii,
este posibil si de dorit sa se apeleze la credite. In fapt, prin compararea ratei
rentabilitatii economice cu costul capitalului imprumutat (rata dobinzii), ia
nastere efectul de indatorare.
Rata rentabilitatii economice trebuie apreciata in functie de rata inflatiei. O
rata a rentabilitatii economice superioara ratei inflatiei va putea asigura
conservarea “substantei economice” a intreprinderii si chiar reinoirea si
cresterea activelor sale economice, intr-o perioada cit mai scurta. In realitate,
rata rentabilitatii economice trebuie sa remunereze capitalurile investite, cel
putin la nivelul ratei medii a dobinzii, plus riscul economic si financiar pe
care si l-au asumat cei care au plasat capitalul in interprindere.
Rata rentabilitatii economice trebuie sa fie superioara ratei inflatiei, pentru a
fi posibila o remunerare a capitalurilor investite la un nivel minim al ratei de
randament din economie (rata medie a dobanzii) si al unui nivel de risc
economic si financiar asumat de cei care au pus capitaluri la dispozitia
societatii, permitand in acelasi timp reinnoirea si cresterea activelor in cadrul
societatii comerciale.
In literatura de specialitate regasim adeseori afirmatia ca o intreprindere,
pentru a asigura reinnoirea activelor sale intr-o perioada cit mai scurta
paralel cu o remunerare corespunzatoare a investitorilor, trebuie sa
inregistreze o rata a rentabilitatii economice (calculate in functie de
rezultatul brut din exploatare si activele totale) valoarea de 25 % (intr-o
economie de piata cu functiune normala).
Dimensiunea ratei rentabilitatii economice este folosita frecvent in analize
externe, deoarece permite efectuarea comparatiilor in spatiu intre
intreprinderi apartinand aceluiasi sector, indiferent de marimea lor sau forma
de proprietate, masurand aptitudinea capitalului economic de a asigura
reinnoirea si remunerarea sa ca factor de productie, reinnoire care ar trebui
sa se realizeze intr-un orizont de timp mediu (de exemplu 4 ani).

Pagina 45 din 52
 Situatiile financiare incheiate pentru exercitiul financiar 2006 se
intocmesc fara ajustarea la inflatie –IAS 29.
Soldurile din bilantul contabil prezentat mai jos la data de 31.12.2006
sunt prezentate neactualizate la inflatie.

BILANT CONTABIL
LEI
31-Dec-2005 31-Dec-
2006
A.Active imobilizate
I.Imobilizari necorporale 18.831 19.645
II.Imobilizari corporale 56.212.710 67.485.609
III.Imobilizari financiare 6.162.800 6.221.600
Active imobilizate – Total 62.394.341 73.726.854
B. Active circulante I.Stocuri 43.182.309 54.747.664
II. Creante 17.658.742 18.073.825
III Investitii financiare pe termen scurt - -
IV. Casa si conturi la banci 537.676 967.808
Active circulante – Total 61.378.727 73.789.297
C. Cheltuieli in avans 1.329.368 -
D. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de pana
la 1 an 62.640.405 52.088.058
E. Active circulante nete respectiv datorii curente
nete 67.690 21.701.239
F. Total active minus datorii curente 59.080.934 95.428.093
G. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai
mare de 1 an 29.022.590 62.886.093
H.Provizioane pentru riscuri si cheltuieli - -
I.Venituri in avans, subventii din investitii 3.381.097 -
J. Capital si Rezerve I. Capital 25.800.000 25.800.000
II. Prime de capital - -
III.Rezerve din reevaluare - 1.523.274
IV Rezerve 4.258.344 4.317.830
V. Profitul reportat (ct.117) - 900.896
VI. Profitul exercitiului financiar 390.239 960.382
Repartizarea profitului 390.239 960.382
CAPITALURI PROPRII-total 30.058.344 32.542.000
TOTAL CAPITALURI 30.058.344 32.542.000

Pagina 46 din 52
5.1.Rezultatul din exploatare

Rezultatul exploatarii se determină ca diferenţă între veniturile

din exploatare şi cheltuielile de exploatare, la nivelul unui an calendaristic.
În categoria veniturilor din exploatare şi cheltuielilor de exploatare se includ
toate acele elemente de venituri şi cheltuieli astfel cum sunt stabilite pe baza
Standardelor Internaţionale de Contabilitate.

RE=VE-ChE=109.590.859-106.769.342=2.821.517 RON

5.2.Rezultatul financiar

Diferenta dintre veniturile financiare si cheltuielile financiare intr-un

exercitiu. Impreuna cu rezultatul din exploatare formeaza rezultatul curent al
exercitiului.

RF=VF-ChF=4.939.639-6.559.892= -1.620.253 RON

5.3.Rezultatul current

Rezultatul din exploatare +/- Rezultatul financiar sau Total venituri din
exploatare + Total venituri financiare – Total cheltuieli din exploatare –
Total cheltuieli financiare.
Alte informaţii cuprinse în contul de profit şi pierdere se referă la :
venituri excepţionale , grupate în venituri din operaţiuni de gestiune, venituri
din operaţii de capital, venituri din anulări de provizioane pentru activitatea
excepţională, cât şi cheltuieli excepţionale constând din cheltuieli din
operaţii de gestiune, cheltuieli din operaţii de capital, cheltuieli cu amortizări
excepţionale şi constituirea de provizioane pentru activitatea excepţională.

RC= Rezultatul din exploatare +/- Rezultatul financiar

=2.821.517 -1.620.253
=1.201.264 RON

Pagina 47 din 52
5.4.Rezultatul exceptional

Diferenta dintre veniturile exceptionale si cheltuielile exceptionale, ca

urmare a unor operatii efectuate de unitatea patrimoniala, care nu sunt legate
de activitatea normala, curenta a acesteia. Ca sold intermediar de gestiune,
se calculeaza in mod independent de celelalte solduri de gestiune, astfel:
Venituri exceptionale (cont 77) + Venituri exceptionale din provizioane
(cont 787) - Cheltuieli exceptionale (cont 67) - Cheltuieli exceptionale
privind amortizarile si provizioanele (cont 687) = Rezultatul exceptional
(+/-) Marimea rezultatului exceptional constituie o informatie importanta, in
special pentru investitorii potentiali care pot evalua incidenta evenimentelor
exceptionale asupra intreprinderii.

RExceptional=VExceptional-ChExceptionale=0(Nu avem cht.

exceptionale)

5.5.Rezultatul brut al exercitiului

RBE=Rezultatul curent +/- Rezultatul excepţional

=1.201.264 +0=1.201.264 RON
5.6.Rezultatul net al exercitiului
Profit ramas de repartizat pentru dividende si repartizare. Partea din profitul
neimpozabil obtinut de catre agentul economic si care revine
intreprinzatorului (actionar sau asociat). Ca sold intermediar de gestiune,
exprima rezultatul degajat de intreaga activitate a intreprinderii, in cursul
unui exercitiu. Reprezinta variatia situatiei nete a intreprinderii intre
deschiderea si inchiderea exercitiului ca urmare a activitatii economice. Se
determina pe baza relatiei: Rezultatul curent (+/-) Rezultatul exceptional
(+/-) - Cheltuieli cu impozitul pe profit (cont 691) = Rezultatul net al
exercitiului (+/-) Rezultatul net al exercitiului este rezultatul care urmeaza sa
fie supus deciziei de repartizare de catre adunarea generala a actionarilor sau
asociatilor, dupa caz.

Impozit pe profit=16% din RBE

=240.882RON
RNE=RBE-Imp.pe Profit
=1.201.264 -240.882

Pagina 48 din 52
 =960.382 RON
5.7.Rata rezultatului brut al exercitiului

Rrb=(RBE/ChT)*100
= (1.201.264 / 113.329.234)*100
=0.0105*100
=1.05%

5.8.Rata rezultatului net

Rrn=(RNE/Cht)*100
=(960.382 / 113.329.234)*100
=0.0084*100
=0.84%

5.9.Rata rezultatului brut la 1 leu C.A.

Rrb la 1 leu CA=RBE/CA

= 1.201.264 / 94.741.273
= 0.0126 lei RON la 1 leu CA

5.10.Rata rezultatului current la 1 leu C.A.

Rrc la 1 leu CA=RC/CA

=960.382 / 94.741.273
= 0.0101 lei RON la 1 leu CA

Rezultatele finale sunt foarte mici dupa cum se vede deoarece

societatea a realizat investitii massive in modernizarea capacitatilor de
productie(tractoare,combine,semanatori,pluguri) performante cu ajutorul
carora compania va realize produse la un cost mic si deci competitive chiar
sip e piata Europeana.

Pagina 49 din 52
 Cap VI: Concluzii

SC COMCEREAL SA Vaslui a realizat in perioada 2003- 2006

investitii massive in tehnologizarea productiei si in imbunatatirea
suprafetelor funciare pentru realizarea de productii mari la hectar si pentru a
reduce costul pe tona de cereal produs.
Astfel societatea devine competitive la nivel national si chiar si la
nivel European odata cu sporirea productiei si marirea constanta a
suprafetelor lucrate.
Societatea are un grad de indatorare mare datorita investitiilor dar
acestea se vor amortize in timp deoarece societatea aplica o strategie pe
termen mediu si lung in care sa imbunatateasca calitatea produselor,costul
dar si cantitatea la hectar obtinuta.
A investit si in capacitatile de depozitare deoarece preturile in
perioada recoltarii sunt foarte mici si nu renteaza vanzarea intregii productii
iar silozurile de aprovizionare aduc un plus valoare productiei.

Propuneri pentru eficientizarea activităţii

Pentru creşterea eficienţei activităţii firmei, rolul echipei manageriale
este hotărâtor. Pentru aceasta firma are nevoie de personal calificat care să
facă faţă tuturor schimbărilor ce intervin pe piaţă şi să acţioneze în
conformitate cu acestea.
Obiectivele care trebuie urmărite sunt:
 Previzionarea situaţiei financiare a firmei
Analiza ratelor financiare cel puţin o dată la 6 luni, odată cu întocmirea
unui bilanţ, reprezintă punctul de plecare pentru planificarea acţiunilor
viitoare şi compararea valorilor obţinute de firmă cu realizările altor firme cu
acelaşi obiect de activitate, pentru a şti care este poziţia societăţii în raport
cu firmele concurente.
Principalele lucrări de previziune care trebuie întocmite în cadrul firmei:
 bugetele–prin care se planifică veniturile, cheltuielile şi
rezultatele; ele sunt un excelent instrument de planificare
financiară pe termen scurt, permiţând permanent compararea
indicatorilor planificaţi cu cei obţinuti;
 planurile financiare, pe termen mediu şi lung, care au caracter
strategic, orientează activitatea firmei pe termen mai lung şi
fundamentează deciziile de finanţare;

Pagina 50 din 52
  studiile de fezabilitate şi planurile de afaceri–lucrări complexe
conţinând importante analize şi previziuni financiare;
 fluxurile de numerar (cash-flow-urile) lucrări de planificare a
încasărilor şi plăţilor efective, întocmite pe perioade scurte (1- 6
luni).

 Îmbunătăţirea capacităţii firmei de a-şi onora obligaţiile de
plată în viitor
Pentru îmbunătăţirea lichidităţii firmei trebuie să se urmărească:
 creşterea şi diversificarea portofoliului de clienţi;
 încheierea de contracte ferme care să prevadă data limită de plată
a facturilor şi penalităţile ce se vor aplica în cazul neachitării;
 scăderea datoriilor către furnizori, de preferinţă prin operaţiuni
de compensare;
 prioritate la plata datoriilor către bugetul de stat pentru evitarea
penalităţilor;
 reducerea împrumuturilor bancare pentru evitarea cheltuielilor
financiare (cu dobânzile).

Bibliografie

Pagina 51 din 52
 1. Balteş, N., Ciuhureanu, A. T., Contabilitate financiară, Sibiu, Editura
Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu, 2007.
2. Balteş, N., Bazele contabilităţii, Sibiu, Editura Universităţii “Lucian Blaga”, 2004
.
3. Balteş, N.,(coord.), Ciuhureanu, A. T., Stoica, S., Contabilitate financiară:
demers teoretic şi pragmatic din perspectiva integrării în spaţiul euroatlantic,
Sibiu, Editura Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu, 2001.
4. Belverd, E., Henry, R., Caldwell, J. C, Principles of accounting, traducere la
Editura ARC, 2001.
5. Bunea, Şt., Contabilitate financiară I-Caiet de lucrări practice, Bucureşti, Editura
Universitară, 2005.
6. Creţoiu, Gh., Bucur, I., Contabilitate-Fundamentele şi noul cadru juridic,
Bucureşti, Editura All Beck, 2004.
7. Colectivul Ministerului Finanţelor Publice, Ghid practic de aplicare a
Standardelor Internaţionale de Contabilitate, partea I, Bucureşti, Editura
Economică, 2001.
8. Demetrescu, C.G., Contabilitatea este sau nu ştiinţă, Bucureşti, 1947.
9. Dobrotă, N., Ciucur, D., Cosea, M., Enache, C., Gavrilă, I., Economie politică,
Bucureşti, Editura Economică, 1995.
10. **** Suport curs Stefan Gavril, Analiza Tehnico-Economico- Curs, 2008
11. **** Internet
12. www.insse.ro
13. www.racova.ro

Pagina 52 din 52