Formele clinice ale AMS

Afectarea coloanei vertebrale. Asociata cu dureri de sezut si de umeri permite definirea unui
tablou specific muncii de birou, cunoscut ca "sindromul secretarei". Durerea poate fi insotita
de unele deviatii ale coloanei vertebrale (cu frecventa crescuta apare cifoza), discopatii; pot
apare si fenomene acute de lombosciatica. Principala cauza de aparitie a acestor tulburari o
constituie mobilierul neadecvat ca si constructie sau pozitionare: scaun jos, ingust, instabil,
moale, sezutul scaunului permite alunecarea inainte a corpului, spatarul nu asigura sprijin
lombar, antebrate nerezemate, nivelul coatelor mai coborat decat al tastaturii, pozitie rasucita
a corpului fata de ecran, adesea pentru a evita fenomenele de reflexie, absenta sprijinului
pentru picioare.
Durerile de gat, umeri, partea superioara a spatelui pot fi cauzate de o pozitie fixa, impusa de
munca la calculator, in special daca bratele lucratorului nu au nici un suport sau umerii sunt
incovoiati. Durerea miofasciala de natura ischemica reprezinta un mecanism frecvcent al
durerilor cervicale si toracice.
Hernia de disc: la cei ce lucreaza peste jumatate din timpul de lucru in pozitie sezand poate
apare cu un risc de 60-70% mai mare decat la cei care nu stau jos atat de mult. Se manifesta
sub forma durerii puternice de picior; herniile mici pot cauza durere de tip sciatic in timp ce
acelea mari pot conduce la o lipsa de sensibilitate asociata cu durere.
Osteoporoza este favorizata de activitatile sedentare prelungite, care amplifica riscul aparitiei
secundare de fracturi.
CTD (Cumulative Trauma Disorder) este un sindrom ce apare in urma pozitiei prelungite,
rigide, a bratelor pe langa corp, ce duce la compresiunea vaselor si nervilor din zona pectorala
si care se manifesta prin durere si jena locala.
Sindromul de "tunel carpian" (forma a CTD) se instaleaza sub forma unor crampe in podul
palmei si in degete, ajungand la durere, pierderea controlului, slabiciune (scaparea obiectelor
din mana), imposibilitate de-a lucra, chiar pana la anchiloze locale, prin compresiune ulnara a
formatiunilor tendinoase locale. Nervul median trece prin tunelul carpian impreuna cu
tendoanele flexoare ale mainii. Miscarile rapide ale degetelor si activitatea de tastare
prelungita determina inflamarea tendoanelor, cu scaderea cantitatii de lichid sinovial si
secundar compresiune in acest spatiu ingust a nervului median. In timp apare durerea,
asemanatoare cu cea perceputa la lovirea cotului. Localizarile cele mai frecvente ale durerii
sunt la nivelul antebratului, cotului, incheieturii mainii, degetului mare. Adesea durerile din
cadrul sindromului carpian sunt mai intense in cursul noptii. Daca activitatea este redusa sau
intrerupta la aparitia durerii ca prim simptom, fenomenele sunt reversibile. Continuarea
activitatii sustinute duce in timp la aparitia modificarilor ireversibile ale nervului median. La
personalul cu vechime in activitate exista, in majoritatea cazurilor, hiperextensie digitala, cu
articulatii hipermobile. Mai mult de 1/4 dintre utilizatori lovesc tastele cu o forta prea mare.
Cauza principala de aparitie a sindromului de tunel carpian o constituie pozitionarea
necorespunzatoare a tastaturii: mai inalta de 4 cm., linia WSDF la mai mult de 70 cm de sol,
astfel incat lucratorul este nevoit sa-si ridice umerii si bratele, taste rigide; activitate de durata,
fara pauze, absenta cotierelor sau constructia lor neadecvata: prea lungi, prea inguste, din
materiale dure sau alunecoase; incheietura mainii nu trebuie sa fie indoita sau sa trebuiasca sa
fie indoita pentru a ajunge la tastatura. In cazul utilizarii mouse-ului durerile de incheietura
pot apare daca acesta este prea greu si exista tendinta deplasarii sale intre degetele mare si
aratator.
Factori favorizanti in aparitia sindromului de tunel carpian sunt: artrita, diabetul zaharat, guta,
hipotiroidismul, graviditatea, sexul feminin, anticonceptionalele, menopauza, dimensiunea
incheieturii (incheieturi musculoase, groase), obezitatea, unele antidepresive, temperatura
scazuta. La supraponderali, prin utilizarea tastaturii apar deviatii ale incheieturii ce afecteaza
nervul median. Unele studii arata ca tendinitele si durerile musculare in zonele superioare ale
corpului uman se pot asocia cu adoptarea unei pozitii cu gatul, umerii si muschii bratelor in
contractie izometrica. Numai aparitia durerilor nu permite diagnosticarea unui sindrom de
canal carpian, durata expunerii profesionale trebuind sa fie semnificativa.
Tendinita, tenosinovita extensorului degetului mare apare indeosebi prin tastarea blancului cu
policele; sindromul de intersectie consta din tenosinovita cu localizare pe parte dorsala a
antebratului, in zona de intersectie a tendoanelor extensoare ale mainii si policelui. Tendinita
extensorilor apare daca mana este mentinuta ridicata mai mult timp sau ridicata-coborata in
mod repetat. apare frecvent la muzicieni si utilizatori de tastatura.
Epicondilita laterala poate apare prin fortarea repetata a antebratului prin miscari de extensie
si supinatie repetate, indeosebi prin utilizarea mous-ului.
Sindromul PIN distal (posterior interosseus nerve syndrome) se refera la intreruperea partii
motoare a nervului radial in partea superioara a antebratului, langa epicondilul lateral.
Sindromul tunelului cubital este mai rar si se refera la comprimarea/intreruperea nervului
ulnar la nivelul tunelului cubital in interiorul cotului.
Un simptom prezent cu frecventa crescuta este cefaleea, etiologia ei fiind complexa: simptom
secundar al astenopiei, tulburari date de stres, sau incomfort muscular. La operatorii la
videoterminal o forma obisnuita de cefalee este cea frontala. Cefaleea poate apare:- asociata
cu munca, in conditii de iluminat deficitare, munca intensa, fenomene suparatoare la
videoterminal,- insotita de oboseala oculara (secundar organizarii postului de munca, functie
de deplasarile privirii)- in conditiile unei stari tensionate, stresante, ingrijoratoare,
proportional cu vechimea activitatii la videoterminal- acompaniata de vedere dubla, neclara,
dupa cateva ore de munca la videoterminal. [12]