Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
STRATEGII DE PREVENIRE ŞI DE
ÎNLĂTURARE A EŞECULUI ŞCOLAR
STRATEGII DE PREVENIRE ŞI DE ÎNLĂTURARE A EŞECULUI ŞCOLAR
1. Calculează:
a) suma numerelor: 238 şi 496; 501 şi 99; 438 şi 562.
b) diferenţa numerelor: 980 şi 127; 725 şi 39; 1000 şi 199.
c) produsul numerelor: 17 şi 4; 125 şi 6; 109 şi 7;
d) câtul numerelor: 535 şi 5; 109 şi 2; 392 şi 6. ( 2 puncte)
2. Află necunoscutele:
3 x 2 x b = 300;
8 + 8 x c = 896;
(100 – 55) : d = 5. ( 2 puncte)
3. Calculeză:
7 x 7 + 25 : 5 – 129 x 0 + (185- 28 x 3) = ( 2 puncte)
4,5
3,5
2,5
1,5
0,5
0
C ategory 1 C ategory 2 C ategory 3
Histograma E(1)
În urma aplicării celor patru itemi eşantionului experimental, am constatat că elevii au realizat
sarcinile de lucru în proporţie de 41,6%. Procentul reflectă tocmai rezultatele slabe înregistrate de
aceştia în primul semestru de şcoală.
Datele din tabel arată că la primii trei itmi procentajul este apropriat, elevii întâmpinînd greutăţi
atât în rezolvarea exerciţiilor de adunare şi scădere cu trecere peste ordin, cât şi a exerciţiilor de
înmulţire şi împărţire. Am constatat că ei nu stăpânesc nici ordinea efectuării operaţiilor într-un
exerciţiu dat. Procentul cel mai scăzut s-a înregistrat la itemul 4. Elevii nu au capacitatea de a înţelege
conţinutul problemei şi de a o rezolva printr-un singur mod.
În următoarea perioadă de aproape două luni, am insistat pe cele patru operaţii şi rezolvarea
problemelor cu o operaţie folosind toate noţiunile cunoscute: “mai mare cu”, “mai mic cu”; “mai mare
de atâtea ori”; “mai mic de atâtea ori”, “îndoit”, “întreit”, “jumătate”, “sfert”.
În ziua de 18 aprilie, am aplicat o a doua probă.
Histograma E (2)
Timp de aproximativ două luni şi jumătate, elevii din eşantionul experimental au fost supuşi
unui program intens de recuperare şi aprofundare. Printr-un efort comun şcoală – familie, aceştia au
reuşit, potrivit datelor din tabel, să depăşească pragul critic, plecând de la 41,6 % la proba iniţială şi
ajungând la 61,6 %.
Dacă la proba iniţială, nici unul nu a reuşit să rezolve 50 % din sarcinile primite, se constată
că la această probă toţi au reuşit să rezolve, cu mici diferenţe de punctaj, primii trei itemi care se
referereau la cele patru operaţii, la ordinea efectuării acestora într-un exerciţiu şi la aflarea termenului
necunoscut.
Se constată şi o ameliorare a procentului în rezolvarea problemei cu două operaţii. În
următoarea perioadă, accentul se va pune pe rezolvarea problemelor cu 2 – 3 operaţii, scrierea
rezolvării într-un singur exerciţiu şi pe compunerea de probleme după exerciţii date.
În data de 2 iunie, după aproximativ patru luni şi jumătate de la începerea experimentului, am
aplicat proba finală.
1. Din suma numerelor 500 şi 300, scade jumătate din produsul numerelor 150 şi 10. (Scrie rezolvarea
într-un singur exerciţiu).
(1 punct)
2. Află necunoscuta:
(9 x 9 – 6 x 6 – a) + 20 = 5 x 10 +3
(2 puncte)
3. De la o fabrică de jucării pleacă 5 maşini cu câte 128 de jucării fiecare. Jucăriile sunt împărţite în
mod egal la 4 centre de desfacere.
Câte jucării primeşte fiecare centru? ( Scrie rezolvarea într-un singur exerciţiu)
(3 puncte)
5. Câte gâşte au rămas pe lac, dacă au fost 8, iar un vânător a împuşcat 3 dintre ele?
(1 punct)
Interpretarea rezultatelor:
Analizând rezultatele probei finale s-a constatat că elevii supuşi experimentului au realizat un salt
calitativ semnificativ. Ei au obţinut un procent de 76,6 %, cu aproximativ 15 % mai mult decât proba
precedentă. Deşi frecvenţa pe intervalul de măsurare s-a modificat puţin, se poate observa o creştere a
procentului. Niciunu elev nu a rămas sub pragul critic de promovare.
Concluzia este că asupra acestui eşantion, factorul experimental a intervenit benefic şi a condus la
eliminarea lacunelor şi înlăturarea eşecului care se prevedea la sfârşitul semestrului întâi.
S-au ilustrat rezultatele în urma celor trei probe cu ajutorul diagramelor pentru a se putea
observa în mod clar saltul calitativ înregistrat ca urmare a împletirii metodelor tradiţionale cu cele
moderne şi eliminarea eşecului şcolar ai unor elevi care din diferite cauze au înregistrat mari rămâneri
în urmă la învăţătură.
Din prezentările grafice şi cele statistice s-a constatat că ipoteza enunţată la începutul
experimentului s-a confirmat.
Concluzia experimentului:
Pornind de la tradiţional şi abordând modernul, învăţarea bazată pe un exerciţiu susţinut şi
sistematic, într-un stil didactic permisiv, putem înlătura şi preveni eşecul şcolar în rândul micilor
şcolari. Experimentul a demonstrat şi alte aspecte pozitive ce merită a fi semnalate:
- a dovedit tuturor că prin voinţă şi muncă putem depăşi obstacolele care apar în viaţa noastră;
- prin cooperare şi comunicare, activitatea devine mai atractivă şi eficientă;
- munca de echipă încurajează iniţiativa şi facilitează învăţarea în ritm propriu;
- elevii au învăţat să se accepte reciproc şi să-şi respecte opiniile;
- au învăţat să utilizeze tehnici şi învăţare eficientă, dezinhibându-se şi dezvoltându-şi capacităţile
de comunicare interpersonală;
- reuşita indiviuală cât şi cea de grup constituie un imbold pentru activităţile viitoare.
Stabilirea modalităţilor de valorificare a cercetării:
Activitatea de cercetare este foarte utilă în orice perioadă de şcolaritate. Ea reprezintă un instrument
al cadrului didactic foarte exact, eficient şi obiectiv care-l ajută să constate nivelul de pregătire al
fiecărui elev aflat în dificultate şi să măsoare progresul (oricât de mic ar fi acesta), fiecăruia. Cercetarea
mai are avantajul că oferă date pe o durată mai mare de timp fără ca elevul să se simtă vizat, controlat şi
supravegheat.