2018
- Patrimoniul genetic
- Conditiile de mediu
o Intrauterin
o Extrauterin
Organele genitale fiind organe inalt specializate functional, sunt in permanenta expuse
inlfuentei factorilor interni sau externi ce pot determina aparitia starilor de infertilitate sau sterilitate.
Factorii cauzali ai acestor stari patologice pot actiona din primele faze ale dezvoltarii unui nou
organism, incepand cu stadiul de zigot, embrion, fat iar apoi in timpul vietii extrauterine(de la fatare,
la pubertate si apoi in perioada genitala).
- Vaci de lapte – cresterea intervalulului intre fatari, peste 365 zile, determina in UK pierderi de
3L/vaca/zi
- Scroafe – scaderea nr de purcei/scroafa/an sunt cuprinse intre 5 si 30% din productie
Sterilitate:
- Congenitala(genetica)
- Dobandita:
o Lezionala
o Determinata de greseli de alimentatie
o Manageriala
o Senila
A. STERILITATE CONGENITALA(GENETICA)
- Agenezia ovariana
- Hipoplazia ovariana congenitala
- Anomalii salpigiene
- Hermafroditism
o Anomalii predominant gonadale(disgenezii gonadale)
1
o Hermafroditism adevarat
Ovotestis
Hermafroditism gonadal alternativ
o Pseudohermafroditism
- Anomalii ale cailor genitale(aplazia segmentara a canalelor Muller- boala junincilor albe)
- Anomalii ale gonadelor si cailor genitale(freemartinismul)
1. AGENEZIA OVARIANA
Lipsa unuia sau a ambelor ovare, tractus genital infantil. In agenezia bilaterala –
anafrodizie(lipsa ciclurilor sexuale)(in jur de 18 luni se diagnostica)
Anomalie caracterizata prin subdezvoldarea si hipofunctia unuia sau ambelor ovare. Apare
din cauza actiunii unei gene autozomale recesive de penetratie incompleta(nu se manifesta la toti
descendentii) care actioneaza asupra adenohipofizei, cauzand hipofunctia acesteia-aparitia
hipogonadismului. Poate fi unilaterala/bilaterala.
3. ANOMALIILE SALPINXULUI
Pot fi intalnite: aplazii unilaterale ale saplinxului – 0,1%, salpinx (cu canal) dublu – 0,05%,
aplazie segmentara(apare frecvent la nivelul cervixului – boala junincilor albe) – 0,05%, ocluzii uni sau
bilaterale – 0,3% - exprimare clinica – hidrosalpinx
2
4. HERMAFRODITISM
a. OVOTESTISUL
Somatic, seamana cu sexul mascul. Dpdv genetic, la acesti indivizi au fost descrise mai multe
tipuri de cariotipuri, dar cele mai multe contin 2 cromozomi x. Comportamentul sexual –
alternant(mascult sau femel). Intalnit mai frecvent la suine si foarte rar la bovine.
Forma a hermafroditismului adevarat caracterizat dpdv clinic, prin prezenta unui testicul, pe
o parte si a unui ovar, pe cealalta parte. Caile genitale pot fi:
- Femele
- Corespunzatoare gonadei
o Ovar-oviduct cu pavilion bine dezvoltat
o Testicul – excesiv dezvoltat si canal deferent
5. PSEUDOHERMAFRODITISMUL MASCUL
Caracterizat prin:
3
Pseudohermafroditii masculi sunt mult mai masculinizati decat hermafroditii adevarati. Sexul
genetic – femel – prezenta cromozomilor xx. Este cea mai frecventa forma a intersexualitatii la suine,
dar a fost intalnit la bovine si cabaline.
Frecventa:
Se considera ca aceasta afectiune congenitala apare datorita unei gene recesive ce codifica
dezvoltarea aparatului genital legata cu gena care determina culoarea alba a pielii.
Se caracterizeaza prin:
7. FREEMARTINISMUL
In gestatia timpurie:
- Testiculele fatului de sex mascul se dezvolta inaintea ovarelor si incep secretia de hormoni
androgeni
- Datorita anastomozelor corio-alantoidiene intre cei 2 fetusi, are loc pasajul hormonilor
androgeni catre sexul femel
4
- Apar tulburari de sexualitate ale fatului femel(Cantitatile de androgeni sunt foarte reduse si
insuficiente pentru a afecta in totalitate organogeneza aparatului genital femel).
Pe langa modificarile induse hormonal, exista si un alt mecanism prin care se poate influenta
sexul femel:
- Pasajul celulelor germinale primordiale de la nivelul crestelor genitale ale fatului mascul,
precum si al unor substante inductoare, catre fatul femel, inducand orientarea catre mascul a
aparatului genital la femela gemena.
La freemartini:
Sexul femel fiind homogametic(XX), este mai labil decat sexul care este heterogametic(XY),
care poate influenta net sexualizarea.
- Clitoris peniform
- Smoc de par evident la nivelul comisurii vulvare inferioare
- Vagin:
o Modificat
o Tubular, insa inchis in fund de sac in apropierea pozitiei normale a cervixului
5
B. INFECUNDITATEA SAU STERILITATEA DOBANDITA(castigata)
- Apare ca urmare a unor leziuni si tulburari functionale ale aparatului femel in timpul vietii
sexuale
- Sunt cele mai frecvente forme de infecunditate sau sterilitate
- Infecunditate-sterilitate lezionala
- Infecunditate-sterilitate functionala
- Infecunditate-sterilitate de origine alimentara
- Infecunditate-sterilitate datorata conditiilor necorespunzatoare de igiena si exploatare
- Sterilitate senila
1. STERILITATEA LEZIONALA
Este urmarea directa a unor tulburari morfofunctionale ale aparatului genital sau chiar a altor
organe. Reprezinta in medie 50-70% din cazurile de infecunditate. Multe din afectiunile grupate in
cadrul sterilitatii lezionale isi au originea in perioada puerperala.
Starile de infecunditate apar si datorita unor leziuni sau tulburari functionale la nivelul altor
aparate sau sisteme prin tulburari ale echilibrului:
- Nervos
- Umoral
- Hormonal
Organismul nu poate contracara actiunea negative a acestor factori -> sterilitate definitive
6
- Vulva cu tendinta de orizontalitate
- Plagile vulvare
- Lupusul vulvar
- Ruptura de perineu
- Fistula recto-vestibulara si recto-vaginala
- Chistii vestibulari(bartolinita chistica)
- Chistii vaginali(gartnerita chistica)
- Urovaginul
- Vaginismul(colpospasmul)
- Prolapsul vaginal cronic
- Tumorile vulvo-vaginale
- Vestibulo-vaginitele
o Nespecifice – acute
o Specifice
Exantemul genital
Vestibulita granuloasa a bovinelor
Vaginita trichomonotica
b. PLAGILE VULVARE
Simptomatologie:
7
- In plagile recente – durere si tumefactie
o Impiedica intromisiunea
o Induc reflexe inhibitorii – impiedica ovulatia si nidatia
- Inflamatia locala
- Cicatricile retractile consecutive
o Inchidere imperfecta a labiilor vulvare -> aspirare aer in vagin(pneumovagin) ->
modificare biochimism vaginal -> moarte spermatozoizi
Prognostic:
Tratament
- Chirurgical – obiective:
o Vindecare cat mai rapida
o Cicatricele rezultate sa fie cat mai reduse si elastice pentru a asigura o afrontare cat
mai buna a labiilor vulvare
o Plagile recente se sutureaza cat mai rapid dupa produere
o In plagile vechi, murdarite cu fecale si infectate se va executa o antisepsie mecanica,
vor fi aseptizate si dupa sterilizarea completa a lor vor fi suturate sau tratate deschis
c. LUPUSUL VULVAR
d. RUPTURA DE PERINEU
Accident produs frecvent, la primipare in timpul parturitiei. Speciile cel mai frecvent afectate –
vaca, iapa.
Etiopatogeneza:
8
- Impunsaturi, agatari, muscaturi(Scroafa) - > se produc leziuni neregulate
Acesti factori determina desirarea comisurii vulvare superioare, catre anus. Cea mai grava forma
a rupturii de perineu intereseaza si sfincterul anal.
Simptomatologie:
Tratament
Etiopatogeneza:
C2 – 06.03.2018
Fistulele mici si organizate creeaza un traiect care permite trecerea materiilor fecale lichide in
vagin.
9
Fistulele mari in care exista comunicare larga a rectului cu vestibulul vaginal dau nastere
anomaliei cunoscute sub numele de cloaca.
SIMPTOMATOLOGIE
DIAGNOSTIC
PROGNOSTIC
- Rezervat
TRATAMENT
TEHNICA OPERATORIE
- Dieta 24-48h
- Administrarea unui purgativ cu 12 ore inaintea interventiei
- Vidarea rectumului si a cavitatii vaginale
- Dezinfectia cavitatii vaginale
- Anestezie
o Generala – iapa
o Epidurala joasa – vaca(eventual +xilazina im)
- Sectionarea, vivifierea si eliminarea traiectului fistulos
- Izolarea peretelui vaginal superior de peretele rectal prin dilacerarea tesutului conjunctiv
dintre cei 2 pereti
- Extirparea tesuturilor indurate
- Sutura peretelui vaginal
- Suutura peretelui rectal
o Fire cu resorbtie indelungata – Vicryl, dexon, pds sau matase-fire separate
o Nodurile se fac in lumenul rectal si vaginal
- Postoperator
o Anntibioterapie generala
o Toaleta locala
o Aseptizarea plagilor(repelent, antiseptic, sicativ – eter iodoformat, naftalina)
o Seroterapie antitetanica-cabaline
10
CHISTII VESTIBULARI(BARTHOLINITA CHISTICA)
ETIOPATOGENEZA
- Inflamatii ale mucoasei vestibulare -> obstructia canalului gl Bartholin -> degenerarea
epiteliului glandular al glandei -> chisti vestibulari
- Chistii ovarieni vechi, activi -> hiperestrogenism -> degenerari glandulare (gl Bartholin) ->
chistii vestibulari
- Alimentatie bogata in fitoestrogeni -> hiperestrogenism -> degenerari glandulare(gl.
Bartholin) -> chistii vestibulare(can dating dimensiuni mari pot fi cauza de distocie pentru ca
obtureaza)
SIMPTOMATOLOGIE:
DIAGNOSTIC
PROGNOSTIC
TRATAMENT
11
- Punctionare si introducerea in fosta cavitate a unor solutii sclerozante: LUGOL, LOTAGEN(nu
ne recomanda)
- Unguente cu AB, antiinflamator, anestezic local (hemorzon)(intravaginal si intravestibular)
- pentru prevenirea vestibulitei
CHISTII VAGINALI(GARTNERITA CHISTICA)
- rezulta dintr-un proces de degenerare chistica a canalelor Gartner si pot ajunge la
dimensiunea unei alune sau pot fi chiar mai mari
- intalniti mai frecvent la vaca
- sunt insirati pe doua raduri, la nivelul planseului vaginal, avand aspect moniliform
- rezulta in urma obstructiei canalelor Gartner ca urmare:
o a unui proces inflamator
o a unor dopuri de concremente obliterante(mucus vascos, celule descuamate)
DIAGNOSTIC
PROGNOSTIC
- favorabil
- in cazul spargerii(dupa monta naturala) – pot constitui punct de plecare pentru vaginite
TRATAMENT
UROVAGINUL
- consta in colectarea urinei in portiunea craniala a vaginului, datorita relaxarii ligamentelor si
tesuturilor de sustinere perivaginale
- urina reziduala la nivel vaginal fermenteaza, modifica biochimismul vaginal si determina
iritatii la nivelul peretilor vaginali
- este o afectiune intalnita la femelele batrane
- poate duce la vulva orizontala
SIMPTOMATOLOGIE
12
- coexista cu vulva cu tendinta la orizontalitate
- la examenul cu speculum vaginal:
o fundul vaginului – pozitie oblica antero-ventrala
o prezenta urinei care stagneaza si destinde portiunea anterioara a vaginului
o aparitia vaginitei catarale – din cauza fermentarii urinei
o la iapa – se complica cu urometrul
o repetarea caldurilor – din cauza modificarii biochimismului local care determina
moartea spermatozoizilor
DIAGNOSTIC
- prin ESV
TRATAMENT
- obiective:
o reconfortarea femelei
o refacerea tonusului muschilor netezi la nivelul ligamentelor largi
o combaterea inflamatiilor locale
primele 2 obiective se realizeaza prin:
miscare activa a femelei
imbunatatirea ratiilor
vitaminoterapie(A,D,E,C)
proteinoterapie nespecifica
combaterea inflamatiilor locale se realizeaza prin
executarea unor lavaje cu sol bicarbonat de sodiu 5% (pentru
corectarea pH-ului vaginal)
administrarea unguentelor sau bujiurilor cu AB sau chimioterapice
se pot administra si antiseptice usor iritante
o lugol, lotagen 2%, racilin 2% - rezultate foarte bune
o se recomanda ca la aceste femele sa se execute IA dupa aplicarea unui lavaj vaginal
cu o solutie antiseptica(sa nu fie si spermatocida) iar apoi cu solutie
alcalina(bicarbonat 5%) pt corectarea pH-ului
VAGINISMUL(COLPOSPASMUL)
13
o cifoza
o eforturi de expulzare
TRATAMENT
TUMORILE VULVO-VAGINALE
14
TRATAMENT
- chirurgical
o exereza larga a formatiunilor tumorale, respectand principiile chirurgiei oncologice
- in tumora stiker se poate executa si:
o chimioterapie – Vincristina 0,5 mg/mp( 1 mp de suprafata la caine corespunde cu un
caine de 35kg) suprafata corporala
o roentgenterapie:
800 R in 2 sedinte la interval de 8 zile
500 R in 3 sedinte la interval de 7 zile
400 R in 2-3 sedinte la 4-6 zile
VESTIBULO VAGINITELE
ETIOPATOGENEZA:
SIMPTOME
- Caracteristice
- Edem si congestie vulvara -> macule pe mucoasa vestibulara -> vezicule de marimi
variabile(bob de mei – bob de mazare)
- Pot difuza si la nivelul perineului si pe fata interioara a coapselor
- Lichidul veziculelor la inceput este alb-galbui, apoi treptat devine tulbure -> se deschid ->
ulcere mici, superficiale, care in zonele cutanate se acopera pe cruste -> vindecare spontana
in 2-3 saptamani
- Zonele in care se dezvolta aceste leziuni sunt foarte pruriginoase si se pot infecta datorita
scarpinatului
15
- La mascul apare aceeasi eruptie maculo-veziculara pe gland si pe tegumentul furoului(mai
evidenta in jurul meatului urinar), iar mictiunile sunt dureroase:
DIAGNOSTIC
PROGNOSTIC
- Medical – favorabil
- Economic –grav – contagiozitate mare, infecunditate de lunga durata, recidive frecvente
TRATAMENT
ETIOPATOGENEZA
SIMPTOMATOLOGIE
16
- Edematierea si congestia foliculilor limfoizi care devin rosii, rugosi, acesti foliculi sunt grupati
in jurul fosei clitoridiene
- Sensibilitate locala crescuta, prurit, mictiuni frecvente
- Secretii vaginale seroase(la inceput), apoi purulente
Forma cronica
PROGNOSTIC
- Favorabil:
o Influenteaza putin fecunditatea
o Uneori, vindecarea spontana
TRATAMENT:
17
VAGINITA TRICHOMONOTICA
- Specifica bovinelor
- Inflamatia conductului copulator produsa de Trichomonas genitalis bovis(protozoar flagelat
ce poate trai ca saprofit in caile genitale femele si mascule)
- Patogenitatea parazitului este conditionata de:
o Subnutritie
o Carenta in vitamina A, microelemente (I, Mn, Ca, Se)
o Transmiterea exclusiva prin monta(Afectiune veneriana)
- Infecunditatea este datorata actiunii toxice a parazitului asupra spermatozoizilor, prin
modificarea profunda a biochimismului vaginal
SIMPTOMATOLOGIE
DIAGNOSTIC
TRATAMENT
- Derivati acridinici
o Unguent cu tripaflavina 5 la mie(intravaginal)
o Bujiuri cu nitrofuran, 3-4 bucati la 48h(intravaginal)
- Solutii lotagen sau racilin 2% (intravaginal)
- Iodura de Na 5mg/45kg(per os) asociata cu tratament local
- Metronidazol
o 50mg/kg iv o singura data
o 60-70mg/kg de 3 ori la 12 ore, per os, in apa sau furaje
o Solutii uleioase 1 la mie (intravaginal)
- Berenil
18
o 3,5 mg/kg, sol 7% im
o Poate fi folosit in babesioza
- Dimetridazol(interzis in Romania si UE)
o 50mg/kg/zi, sol 40% per os, in apa sau hranna, 5 zile consecutiv
- In cazul montei naturale – obigatoriu vor fi tratati si taurii cu aceleasi produse si in aceleasi
doze
PROFILAXIE
C3-13.02.2018
Rolul cervixului:
- bariera
19
o musculature puternica dispusa in 2 straturi
o mucoasa endocervicala cu numeroase pliuri
o mucusul cervical gros si lipicios
formeaza un adevarat dop in metestru si diestru, impiedicand comunicarea
intre cavitatea vaginala si uterine
proprietati bactericide
- ajuta si sustine procesul fecundatiei:
o relaxarea si intredeschiderea canalului cervical in estru
o modificarile de structura si consistenta ale mucusului cervical favorizeaza
ascensiunea spermatozoizilor catre uter
o pH mediu 7,3 (in estru) – favorabil supravietuirii spermatozoizilor, nefavorabil florei
microbiene
- anomalii congenitale:
o brida postcervicala
o cervixul dublu
- anomalii(leziuni) dobandite:
o blocarea canalului cervical(Stenoza cervicala)
o cervicitele cronice
BRIDA POSTCERVICALA
Diagnostic
Tratament
CERVIXUL DUBLU
20
- este normal la iepuroaica si nutria
- la celelalte specii este o anomalie consecutive unirii incomplete in aceasta regiune a
canalelor Muller
- poate coexista cu uterul duplex
- nu produce distocii – deoarece canalul corespunzator cornului uterin gestant se poate dilate
suficient pentru a permite trecerea produsului de conceptie
- nu induce sterilitate sau infecunditate deoarece nu impiedica ascensiunea spermatozoizilor
DIAGNOSTIC
- Animalele mari:
o Examen cu speculum vaginal
Chistii vaginali au dimensiuni diferite – localizati in portiunea vaginala a
cervixului dar si in canalul cervical
Tumori cervicale
Cicatrici cervicale retractile
Scleroza hipertrofica cervicala – portiunea vaginala a cervixului este marita
Scleroza atrofica cervicala – portiunea vaginala a cervixului redusa in
dimensiuni
o Examen transrectal
Cervix marit in diametru si lungime
Cervix redus in volum si scurtat – in scleroza atrofica
Consistenta dura, fibrocartilaginoasa
Suprafata neregulata
o Verificarea permeabilitatii cervixului cu pipeta de IA
- Animale de companie
o Examen clinic – prezenta secretiilor vaginale
o Endoscopie vagino-cervicala
PROGNOSTIC
21
TRATAMENT
CERVICITELE CRONICE
ETIOLOGIE
- Provin in majoritatea cazurilor, din cervicitele acute tratate incorrect sau netratate
- Pot fi:
o Primare – isi au originea in:
Desirarile mucoasei uterine in timpul fatarilor laborioase
Timpul IA – traumatisme cervicale cu pipeta de IA
o Secundare – urmare a proceselor inflamatorii vaginale sau uterine(Secretiile
patologice se elimina prin cervix)
- La iapa – urmare a iritatiilor determinate de pneumo- sau urovagin, ca si medicatia
intrauterine neadecvata
o Germenii patogeni izolati:
Enterobacter
Coci
Corynebacterium spp
Streptococci
Stafilococi
Micoplasme
Fungi
- Dupa tipul de leziuni si aspectul clinic
o Catarale
o Hipertrofice
o Eritematoase
o Erozive
- Cel mai frecvent afectate sunt bovinele – forme catarale si hipertrofice.
SIMPTOME
22
ESV:
ETR:
- Ingrosarea cervixului
DIAGNOSTIC
PROGNOSTIC
TRATAMENT
- Obiective:
o Combaterea infectiei
o Reluarea functiei cervicale
- Consta in:
o Instilatii intracervicale sau intrauterine cu suspennsii sau cu solutii de antibiotice
o Administrarea intracervicala de unguente cu antibiotice, chimioterapice, unguent
sulfamidat
o Badijonari cervicale cu sol Lotagen 2%, Racilin 2%, sol Lugol 1/300
- Terapie stimulatoare nespecifica
o Extracte tisulare
o Proteinoterapie nespecifica
o Polidin cresterea rezistentei organismului, resorbtia
o Cantastim exsudatelor locale
o Yatren vaccin
23
HIPOPLAZIA UTERINA
- Poate fi:
o Congenitala
o Dobandita
o – hip
- Hipoplazia uterine congenitala – apare ca urmare a dezvoltarii insuficiente a canalelor Muller
o Oprirea in dezvoltare poate avea loc:
In perioada fetala
La pubertate
o Uter de dimensiuni mici
Incapacitatea uterului de a se adapta la dimensiunile gestatiei
Modificarea mediului uterin, impiedicand supravietuirea spermatozoizilor
o Se asociaza de cele mai multe ori cu hipoplazia ovariana congenitala
- Hipoplazia uterine dobandita – este asociata frecvent cu hipoplazia ovariana dobandita
ETIOPATOGENEZA
SIMPTOMATOLOGIE
DIAGNOSTIC
PROGNOSTIC
24
- rezervat – in hipoplazia uterine dobandita
TRATAMENT
CHISTII UTERINI
- diagnosticati la iapa, cu o frecventa mai mare la iepele batrane
- la iepele tinere, intaliti foarte rar, la femelele care au prezentat endometrite cronice
ETIOPATOGENEZA:
25
Chstii de dimensiuni mici si in nr redus nu determina modificari uterine importante.
DIAGNOSTIC
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
26
- Fata de gestatia timpurie
o Coroborarea anamnezei cu examenul ecografic in dinamica
o Vezicula embrionara sufera modificari in timp – 19-20 zile – devine ovala
o Ziua 21 – embrionul devine vizibil ca un punct ecogen la nivelul polului inferior al
veziculei embrionare
o In gestatia timpurie vezicaula embrionara este mobile
PROGNOSTIC
- Favorabila
- Numar redus de chisti uterine de mici dimensiuni pe un endometru sanatos permite
instalarea gestatiei
- Chistii mari sau numerosi pot fi indepartati chirurgical si daca endometrul este sanatos se
poate instala gestatia
TRATAMENT
C4 – 20.03.2018
ETIOLOGIE
- Pot fi:
o Pot fi:
Primare – apar dupa IA datorita:
Folosirii pipetelor nesterilizate
Nerespectarea conditiilor de asepsie in timpul IA
In urma folosirii materialului seminal infectat
Secundare – urmare a:
Endometritelor acute netratate sau tratate necorespunzator
Retentiei invelitorilor fetale instalarea infectiilor uterine
Subinvolutiei uterine
27
SIMPTOMATOLOGIE
- Foarte discrete
- Evidentiabila de regula numai in timpul estrului
o Mucus mai abundent care poate contine flocoane foarte fine de culoare albicioasa
o Modificarea vascozitatii mucusului de calduri
Prezinta bule de aer datorita proceselor fermentative
Nu mai este filant
o Uneori secretia estrala are aspect cataral, usor opac
- ETR:
o Coarne uterine usor ingrosate
o Repetarea caldurilor fara modificarea duratei ciclului sexual
DIAGNOSTIC
PROGNOSTIC
- Favorabil
- Uneori numai prin simpla schimbare a conditiilor de mediu se poate realiza vindecarea
femelei
TRATAMENT
FACTORI FAVORIZANTI
28
- Alimentatie carentata in anumiti principia nutritivi – Ca, Zn, Cu, vit A si B
- Administrarea de furaje mucegaite, cu exces de fitoestrogeni
- Tulburari endocrine hipofizo-ovariene
- Corpul luteal persistent – determina hipotonie uterine
- Hiperestrogenismul
o Determina mentinerea cervixului intredeschis
o Edem uterin urmat de reducerea puterii de autoaparare uterine -> colonizarea cu
diferiti germeni patogeni(piogeni)
- Defecte de topografie vulvara(rupture de perineu, fistula recto-vaginala, pneumovagin,
urovagin)
- Intarzierea clearance-ului(autosterilizarii) uterine
- Iepele susceptibile la infectii
- Cistitele – scroafa
FACTORI DETERMINANTI
- Flora patogena
o Polimicrobiana(De regula)
o Comuna infectiilor podale si mamare
- Streptococci
- Stafilococi
- Arcanobacterium pyogenes
- Fusobacterium necrophorum
- E.coli
- Clostridium perfringens
- Pseudomonas aeruginosa
- Candida albicans
SIMPTOME
29
o Forma particulara a metritei purulente cronice
o Consta in acumularea de puroi, la nivel uterin, deoarece cervixul este inchis
o La vaca:
Urmare a retentiei invelitorilor fetale nerezolvata in 73h – cervixul se inchide,
iar placenta se descompune
Poate rezulta in urma maceratiei fetale, urmata de infectarea uterului prin
cervixul intredeschis
In urma avortului trichomonotic
o In aceste cazuri, uterul trebuie sa posede o puternica aparare antiinfectioasa, incat sa
poata localiza procesul inflamator
o Autoapararea uterine, realizata prin fagocitoza, atenueaza virulenta germenilor,
pana se ajunge aproape de sterilizarea continutului uterin, realizandu-se o stare de
toleranta a organismului fata de secretia uterine
- La iapa:
o Poate aparea in urma:
Fatarilor distocice
Retentiei invelitorilor fetale
Endometritelor
SIMPTOMATOLOGIE
- La vaca:
o Eliminare rara a secretiilor patologice de culoare alb-galbuie
o Etr – coarne uterine marite in volum, egale, cu pereti subtiati, lipsiti de
elasticitate(aspect tabacit, pergamentos)
Cervix marit in volum
Corp galben patologic pe ovar
- La iapa:
o Cantitatea de puroi acumulata in uter poate depasi 100l
o Secretiile se elimina in cantitati mari la nivelul comisurii vulvare deoarece cervixul se
inchide complet numai in anumite situatii(Scleroza, cicatrici cervicale)
o Modificari generale grave:
Inapetenta
Slabire
Cifoza
DIAGNOSTIC
30
EVOLUTIE
- Cronica(vaca si iapa)
TRATAMENT
- Obiective:
o Restabilirea ciclicitatii sexuale
o Evacuarea cavitatii uterine
o Restabilirea functionalitatii endometrului
- Restabilirea ciclicitatii sexuale
o Liza CL patologic cu PGF2alfa
Rol luteolitic
Rol ocitocic – determina deschiderea cervixului si vidarea uterului de
secretiile patologice
- Evacuarea cavitatii uterine
o Deschiderea cervixului
Folosirea estrogenilor sintetici(SINTOFOLIN 11-15mg zilnic, 3-4 zile)
INTERZISA LA ANIMALELE DE RENTA !!
Tunelizarea manuala sub anestezie epidurala
- Vidarea cavitatii uterine
o Ocitocina – epidural 10-40 UI
o Masaj uterin + ocitocice sau parasimpaticomimetice
o Lavaj uterin
Ser fiziologic
Lotagen sau racilin 2%
Cloramina 2%o
- Restabilirea functionalitatii endometrului
o Aseptizarea uterului
Antibioterapie locala
Bujiuri cu AB sau chimioterapice
Suspensii uleioase cu AB
Sol Lotagen sau Racilin 2%
Sol Lugol
Se obtin rezultate bune in afectiunile recente
In afectiunile vechi, modificarile morfo-functionale ale endometrului sunt
ireversibile
- Este foarte frecvent, fiind considerat cea mai importanta boala a aparatului genital la aceste
specii
- Intalnita la catelele in varsta si in principal la cele care nu au fatat
31
- Au fost intalnite cazuri si la femelele tinere, uneori chiar dupa primul estru, mai ales la cele
tratate cu progestative pentru intreruperea sau blocarea caldurilor
- Apare in metestrus(la inceput) sau la 12-14 saptamani dupa estrus
- La catea mai poate apare piometrul postcoital, consecinta a mentinerii colului deschis pentru
mai multe zile si a montei cu mai multi masculi
ETIOPATOGENEZA
SIMPTOME
- Semnele clinice evidente apar in timpul fazei luteale a ciclului sexual, de regula la 4-10
saptamani dupa administrarea progestativelor exogene
- Tablou clinic variat in functie de forma evolutiva: cu cervix inchis, cu cervix deschis
SIMPTOMATOLOGIE GENERALA
- Stari depressive
- Deshidratare
- Anorexie
- Polidipsie
- Poliurie
- Voma si diaree inconstant(iritatie la nivelul tubului digestive datorita lingerie puroiului,
sindrom uremic datorita insuficientei renale acute)
- Temperatura normala. Hipertermia apare doar in primele ore de la declansarea sapremiei
- In cazul instalarii sparemiei, dupa o evolutie de cateva ore sau in cazul instalarii
endotoxiemiei, femelele devin hipotermice(<35 grade) ->soc
32
o Colectii uterine mai reduse
o Secretii vulvare prezente, eliminate continuu sau intermitent, lichide, pastoase sau
granuloase, de culoare rosietica, galbuie sau verzuie
o Colectia uterine in 1/3 din cazuri este sterile
o Infectiile apar secundar – germenii patogeni pot fi reprezentati de: E coli,
Staphylococcus aureus, Streptococi, fungi, etc
LEZIUNI ANATOMO-PATOLOGICE
DIAGNOSTIC
- Anamneza
o Stabilirea stadiului ciclului sexual sau a terapiei hormonale aplicate
- Examenul clinic al femelei
- Pentru confirmare:
o Examen radiografic – la 42 zile post – estrus pentru diferentierea gestatiei de
piometru – schelet fetal calcificat in gestatie
o Examen ecografic – continut anecogen, uneori cu “spoturi” luminoase la nivel uterin
DIAGNOSTI DIFERENTIAL
- Diabet zaharat
o Cresterea glicemiei
o Glicozuriei
- Insuficienta renala – valori ridicate ale uremiei
- Insuficienta hepatica – modificari biochimice
- Sindrom cushing – dozarea cortizolului
- Scurgeri patologice de alta natura
o Tumori, vaginite – ex vaginal
- Distensii abdominale de alta natura
o Ascita
o Glob vezical diferentiere prin ex ecografic
o Tumori abdominale
EVOLUTIE
TRATAMENT
33
- Conservativ – numai in piometrul (metrita) cu cervix deschis, mai ales daca starea generala a
femelei nu permite interventia chirurgicala
- Chirurgical – in ambele forme – OVARIOHISTERECTOMIE
- Poate fi realizat cu
o Pgf2alfa
o Aglepristona(si in piometru cu cervix inchis)
- Consideratii:
o Salvarea functiei de reproducere a femelei
o Prezenta sau absenta altor afectiuni
o Statusul cervical
o Dorinta proprietarului
- Terapia cu PgF2alfa
o Mod de actiune
Induce luteoliza
Creste contractilitatea uterine – eliminarea continutului uterin
Poate induce deschiderea cervixului – inconstant
Poate determina cresterea activitatii fagocitelor la nivel uterin
o Conditii:
Se afla in perioada reproductiva(nu se recomanda peste varsta de 8 ani)
Nu prezinta boli sistemice
Valori normale ale ureei si creatininei
Nu sunt semne evidente de toxiemie
Nu prezinta semne de metroperitonita
Prezinta cervix deschis – la cele cu cervix inchis foarte multa atentie – poate
drena continutul uterin in peritoneu pe la nivelul oviductelor sau poate
induce rupture peretelui uterin
o Protocol therapeutic:
CLOPROSTENOL – 2,5 micrograme/kg, sc de minimum 5 ori la interval de
48h(in comert exista concentratii mari, de aceea se poate dilua cu ser
fiziologic 1/10, e stabile 1 an de zile la frigider)
AB minimum 10 zile(Synulox, Kesiume)
Monitorizare obligatorie uterine ultrasonografica la 2-3 zile de la debutul
terapiei
Se identifica reducerea diametrelor coarnelor uterine
Monitorizarea parametrilor sanguine, a starii generale si a semnelor clinice
locale
34
C5- 27.03.2018
- Terapia cu Aglepristona:
o Fixare competitiva la nivelul receptorilor uterine pentru progesterone
o Reducerea concentratiei progesteronului care actioneaza la nivel uterin
o Cresterea contractilitatii miometrului
o Deschiderea cervixului
o Conditii anterioare aplicarii terapiei cu Aglepristona
Lipsa metroperitonitei si a septicemiei
Nu se aplica la catele cu chisti ovarieni mari, hiperplazie chistica
endometriala severa, cicluri neregulate
Lipsa sindroamelor septice, renale, hepatices i a CID
Poate fi aplicat atat in piometrul cu cervix deschis dar si in cel cu cervix inchis
o Protocol therapeutic
Doze: 10mg/kg sc in zilele 1,2,8,15
o Deschiderea cervixului si eliminarea secretiilor uterine – la 36-48h de la debutul
tratamentului
- Terapia combinata PGF2alfa + Aglepristona
o Protocol therapeutic
Aglepristona 10mg/kg in zilele 1,2,8 si optional 15
Cloprostenol – dupa deschiderea cervixului, 1 microgram/kg/zi in zilele
3,4,5,6,7
Antibioterapie obligatorie pentruu mai mult de 8 zile
- In ambele scheme de tratament se va urmari:
o Combaterea deshidratarii
o Sustinerea functiei renale si hepatice – fluidoterapie
ENDOMETRITELE FUNGICE
ETIOPATOGENEZA
- Incomplete lamurita
- Cauze predispozante: - absolut obligatorii pentru aparitia infectiilor fungice.
o Terapia indelungata cu antibiotice:
35
Cresterea tonusului uterin -> tulburarea mecanismelor de drenaj ->
colonizarea fungica a vaginului si a uterului
Modificari ale barierelor biologice normale -> colonizarea fungica a vaginului
si a uterului
Distrugerea microorganismelor secretoare de substante antifungice la nivel
vulvar -> colonizarea fungica a vaginului si a uterului
o Modificari de conformatie vulvara si perineala, urmata de aparitia pneumovaginului
o Terapia imunosupresiva, deficientele imunologice, administrarea medicatiei
citotoxice, pot favoriza infectiilor fungice sistemice si locale(uterine)
o Prezenta leziunilor uterine, aparute in timpul avorturilor sau retentiei invelitorilor
fetale
o Afectiunile endocrine si terapia progesteronica – reducerea capacitatii de fagocitate
a neutrofilelor, a contractilitatii miometrului si tonusului cervical
- Factori determinant
o Ciuperci microscopice – localizate initial in conductul copulator(Rezervor primar)
o Au fost izolate si din culturile uretrale si sperma
Infectia se realizeaza pe cale ascendenta, in timpul: montei, IA, biopsiilor uterine, recoltarii
secretiilor uterine direct din uteri, mentinerii intredeschise a cervixului(iapa)
Urmare a infectiei fungice apar modificari ale imunitatii mediate celular. Fungii au
capacitatea de a invada tesuturile uterine.
SIMPTOMATOLOGIE
- Prezenta secretiilor vaginale alb-cremoase sau gri, care pot murdari coada si regiunea fesiera
- ETR – uter flasc, cu continut lichid
- Examen ecografic – strat de lichid de 2-3cm grosime
- Stare generala nemodificata – femela infecunda.
DIAGNOSTIC
DIAGNOSTIC DE CERTITUDINE
36
- Examenele de laborator de repeta dupa terminarea terapiei pt verificarea sterilizarii uterine.
Se vor executa examene si de la nivelul mucoasei vaginale si fosei clitoridiene( aici se
cantoneaza bacteriile si fungi la cal) pentru a verifica prezenta fungilor in scopul prevenirii
recontaminarilor.
PROGNOSTIC
TRATAMENT
- Se executa greu:
o Rezultatele nu sunt intotdeauna foarte bune, datorita:
Formelor invazice(spori) care sunt greu distruse de terapie
Femelele pot prezenta un raspuns imun neadecvat
Posibilitatea recontaminarii
o Corectarea defectelor de conformatie vulvara – pentru prevenirea contaminarii cu
fecale a conductului copulator care favorizeaza infectiile recurente
- Terapia locala intrauterine
o Lavaj uterin cu cantitati crescute de lichide care determina:
Scaderea numarului fungilor
Cresterea tonusului uterin
Mobilizarea celulelor imunodependente de la nivel local
o Lavajul se executa pana lichidul recuperate este clar. Se pot folosi solutii de: acid
acetic 2%, Betadina 0,05%, DMSO(Dimetilsulfoxi) – 10-20%.
- Dupa lavaj se poate folosi ocitocina – evacuarea continutului uterin
- Administrare intrauterine a medicatiei antifungice
o Antibiotice antifungice(Stamicina, Amfotericina B, Griseofulvina)
o Derivari imidazolici(Clotrimazol, Econazol, Ketoconazol, Fluconazol, Itraconazol)
- Medicatia antifungica actioneaza mai bine in mediu acid
- Doze zilnice pentru iapa(infuzii intrauterine):
o Stamici 500.000-2.500.000 UI
o Amfotericina B – 100-200 mg
o Clotrimazol 500-700mg
o Fluconazol – 100mg
- Se administreaza la interval de 24 h
- Poate fi asociata si cu terapia antimicotica pe cale generala(mai ales cand rezultatele terapiei
locale sunt slabe)
- Durata terapiei este de minim 10 zile
- Insuccesele se pot datora:
o Perioadei reduse de tratament
37
o Dozei reduse de substante antifungice administrate
o Dozei reduse de substante antimicotice administrate
o Intervalul marit intre administrari
o Raspuns imun neadecvat
PROFILAXIA
- Masuri generale:
o Realizarea unei igiene locale, cat mai bune, inaintea si in timpul executarii montei
o Imperecherea iepelor in apropierea momentului ovulatiei – reducerea infectarii
uterului
o Igiena stricta a instrumentarului folosit pentru recoltari intrauterine sau IA si
protejarea lor in momentul trecerii prin vagin de catre mansoane din plastic steril
o Executarea periodica a unor examene micologice din secretiile vaginale ale femelei si
preputiale sau sperma provenita de la masculi
o Executarea examenelor micologice dupa terminarea terapiei antifungice, la femelele
care au prezentat endometrite fungice
Sunt mai frecvente decat sunt diagnosticate, deoarece prin metodele actuale de diagnostic se
exploreaza permeabilitatea si cinetica tubara, dar nu poate fi explirat metabolismul tubar.
- Chistii paratubari
- Fimoza pavilionara
- Aderente tubare
- Hidrosalpinxul
- Chistii salpingeali intraepiteliali
- Hiperplazia epiteliului salpingian
- Salpingitele – cele mai frecvente
SALPINGITELE CRONICE
ETIOPATOGENEZA
38
o In TBC
o In actinobaziloza
- Traumatisme salpingiene aparute in urma:
o ETR brutale in estrul timpuriu sau estru
o Chistitripsie
o Enucleerea corpului luteal
ETIOPATOGENEZA
- 2 etape:
o 1. Aparitia procesului inflamator acut
A. afecteaza epiteliul salpingian -> hiperplazii, metaplazii sau atrofii celulare
-> pierderea cililor celulelor ciliate
B. stroma
Congestii intense – vase sanguine cu pereti destinsi, ingrosati sau
hialinizati
Edem marcant – cu prezenta substantelor fibrinolitice
o Fibrinoid
o Fibre de collagen de neoformatie
Musculoasa disociata de edemul prezent
o 2. Se produce in cazul in care nu are loc fibrinoliza
Dupa 7 zile de evolutie acuta apar fibroblastii care determina scleroza
interna si progresiva a mucoasei si musculoasei
SIMPTOMATOLOGIE
DIAGNOSTIC
- Examen transrectal
o Se pot aprecia:
Modificarile salpingiene
39
Localizarea
Unilaterala
Bilaterala
o Verificarea permeabilitatii tubare
Insuflarea utero-tubara – CO2
o Metoda cu indigo-carmin
Introducere intrauterine in timpul estrului a 10-15 ml 4 %o
Recoltare urina dupa 2h -> culoare albastru-verzui -> cel putin un oviduct
permeabil
o Metoda cu amidon
Injectarea intraperitoneala a 500ml sol sterile amidon 5% -> recoltare de
mucus vaginal in ser fiziologic la 2-3 zile -> adaugare a cateva picaturi sol
Lugol -> examinare la microscop -> prezenta corpusculilor colorati in albastru
-> oviduct permeabil
o Metoda cu fenolftaleina
Introducere intrauterine a 8 ml sol 0,5% diluata in 72 ml ser fiziologic ->
activare diureza – consum de apa -> recoltare urina prin cateterism vezical
dupa 1h -> se adauga 10-15 picaturi NaOh 10% -> colorare in rosu -> oviduct
permeabil
o Histerosalpingografia
La animalele mici
Femelele care prezinta repetari ale caldurilor, fara alte leziuni ale
organelor genital vor fi obligatoriu investigate dpdv al permeabilitatii
tubare
PROGNOSTIC
- Pentru reproductive
o Rezervat – in cazul localizarii unilaterale
o Nefavorabil – in cazul localizarii bilaterale
TRATAMENT
Activitate ovariena :
40
- Gametogeneza
- Hormonogeneza
Datorita acestor considerente, tulburarile ovariene ocupa primul loc in ginecologia veterinara.
Boli ovariene:
- Inflamatii – ovarite
- Tulburari trofice:
o Hipoplazia ovariana castigate
o Atrofia ovariana
- Tulburari endocrine:
o Sindrom de anestru
o Corpul luteal persistent
o Chistii ovarieni
o Caldurile anovulatorii
o Caldurile linistite
o Caldurile prelungite – ovulatia intarziata
o Hemoragia estrala si postestrala
o Nimfomania
o Virilismul adrenal (hipercorticismul)
- Tumori
OVARITA(OOFORITA)
ETIOPATOGENEZA
- Factori traumatici:
o Masaje ovariene brutale
o Enucleerea corpilor luteali
o Chistitripsia(strivirea chistilor)
Inflamatiile sunt aseptice, la inceput, apoi, datorita infectiilor ascendente sau peritoneale(mai
rar) devin aseptice.
- Factori infectiosi:
o Parametrite
o Salpingite
o Urmare a vehicularii germenilor dintr-un alt focar din organism
POT EVOLUTA
41
- Acut – bilateral
- Cronic – unilateral
- Dpdv anatomopatologic pot fi:
o Seroase
o Hemoragice
o Purulente
- Ovarita seroasa – cea mai usoara forma
o Evolueaza concomitent cu salpingitele
o Se pot: vindeca
Pot trece in forma cronica indurativa si invaziva
- Ovarita hemoragica – parenchimatoasa
o Apare in urma traumatismelor ovariene
o Proces inflamator steril – resorbtia coagulilor
o Infectare – forma cronica proliferative
- Ovarita purulenta
o Caracterizata prin formare de abcese de la marimea unui bob de mazare la mai mare
o Diseminate in zona – corticala, medulara
o Determina:
Marirea in volum a ovarului
Suprafata ovariana neregulata
Sensibilitate la palpare
o Abcesele se pot – deschide spontan in cavitatea abdominala
Raman inchistate
C6 – 3.04.2018
- Caracterizata prin aparitia de mici noduli necrotici, duri, in grosimea ovarului, determinand
hipertrofia nodulara a ovarelor
- Se complica cu salpingita si peritonita TBC sau pot fi urmarea acestora
- Ovaritele se complica, in majoritatea cazurilor, cu aderentele ovaro-bursale
o 3,9% la vaca
o 13,12% la bivolita
SIMPTOME
- Cicluri estrale:
o Deregulate- frecvent in ovaritele: hemoragice, purulente
o Intrerupte complet – cand sunt afectate ambele ovare
- La ETR:
o Indurare
o Hipertrofie
o Sensibilitate crescuta – ovarite acute
42
- Modificari ale starii generale:
o Inapetenta
o Tahicardie
o Mers intepenit
o Jena in timpul mictiunii
o Culcare si ridicare din decubit greoaie
- Suprafata neregulata, fara sensibilitate – forma cronica
DIAGNOSTIC
PROGNOSTIC
TRATAMENT
- Apare la:
o Femelele tinere, de regula dupa prima gestatie
o Femelele adulte:
Exploatate national
Intretinute in conditii proaste de igiena si alimentatie
Cu productii mari de lapte – hipoplazie ovariana unilaterala, dupa fatare
SIMPTOME
PROGNOSTIC
- Rezervat
TRATAMENT
43
- Igieno-dietetic – foarte important
o Imbunatatirea conditiilor
Igienice
De exploatare
Alimentatie
o Respectarea repausului mamar obligatoriu – 2 luni
- Terapie neuroreflexa
o Masaj ovarian repetat
o Pensulatii cervicale cu glicerina iodate
o Irigatii vaginale cu ser fiziologic caldut(39-40 grade C) in care se pot introduce
cantitati mici de tincture de iod sau sol Lugol
- Terapia hormonala
o Administrare gonadotropina serica(Folligon, Seroglandin, etc) in doze mici si repetate
-> troficizare ovariana -> dezvoltare si maturare foliculi ovarieni
o Administrare progestageni urmata de administrarea unei doze de gonadotropina
serica
Metoda PRID(Progesterone release intravaginal device)
Spirale metalice, acoperite cu un strat de elastomer siliconat,
impregnate cu progesterone, care este eliberat treptat(70mg/zi)
Se mentine 12 zile
Administrare im progesterone – 50 mg/zi 12 zile
In ambele cazuri – administrare in ziua 12 a 500-1000 UI gonadotropina
serica(vaca)
ATROFIA OVARIANA
ETIOLOGIE
- Varsta inaintata
- Alimentatia si exploatarea necorespunzatoare
- Diverse procese patologice ovariene: ovarite cornice, anexite, etc
SIMTPOME
TRATAMENT
44
- Nu se executa -> modificare ireversibila -> sterilitate
- Femelele se elimina de la reproductive
ANESTRUL(ANAFRODIZIA)
- Sindrom caracterizat prin lipsa prelungita a caldurilor, ovarele avand dimensiuni normale, dar
fiind netede
- Intalnit
o Mai frecvent la bovine si suine
o Mai rar la celelalte specii
- Frecventa – bovine 13,5% din totalul afectiunilor care determina sterilitatea
ETIOPATOGENEZA
- Cause predispozante:
o Carente alimentare:
In aminoacizi (lizina, metionina, cistina)
Dezechilibre protein-minerale
Tulburari ale metabolismului fosfo-calcic
o Conditii de zooigiena
Stabulatia indelungata
Iluminare redusa
Supraalimentatia
Productiile mari de lapte – anestrul de lactatie(descarcari masive de
prolactina)
Consangvinizarea stransa
Factori genetici
- Cause determinante
o Insuficienta eliberare sau secretie de gonadotropine anterohipofizare -> lipsa
troficizarii ovariene si a foliculilor ovarieni
SIMPTOMATOLOGIE
- Lipsa manifestarii ciclurilor sexuale dupa fatare sau monta – semn clinic dominant
- ETR
45
o Ovare netede fara CL sau FO
o Elastic – ferme, usor dense
o Uneori usor micsorate in volum
o Hipoplazie sau atrofie ovariana – in stadia avansate, dupa o evolutie indelungata
o Uter hipoton
o Coarne uterine
Usor micsorate
Areactive la palpare
DIAGNOSTIC
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:
- Anestru postpartum
- CL pathologic
TRATAMENT
- Imbunatatirea alimentatiei
o Cresterea cantitatii de:
Substante energetice
Saruri minerale
Vitamin A – 300.000 – 500.000 UI parenteral
Asigurare beta-caroten(carofertin) – 20 ml la IAPA si VACA; 7 ml la
scroafa, capra, oaie si la masculii folositi intens la reproductie
o Folosirea sari iodate(la vaca)
- Imbunatatirea conditiilor de zooigiena
o Ff important – asigurarea miscarii zilnice active
- Tratamente neuro-reflexe
- Folosirea masculilor genito-stimulatori(vasectomizati)
- Terapie hormonala
o Gonadotrofina serica(tratament de substitutie)
Vaca – 800-2000UI – obligatoriu IA pe estrusul indus, deoarece este posibil sa
reinter in anestru
Scroafa – 1000-2000 UI – administrat in ziua intarcarii intarcarii
Catea – 20 UI/kg/zi – 9 zile
Pisica – 20 UI/kg in prima zi si apoi 50 UI zilnic 7 zile
o Gn-Rh(Tratament de stimulare)
La vacile de lapte 0,5mg – 1 doza
La vacile de carne 0,5 mg – 2 doze la 10 zile interval
Determina cresterea progesteronemiei care, la randul ei, poate modula
secretia gonadotropinelor anterohipofizare
46
o Progestative – frecvent associate cu estrogenic( nu se mai folosesc)
Estrul apare la cateva zile dupa sistarea terapiei progesteronice
o Estrogenic – nu se mai folosesc
- Tulburare endocrina, descrisa mai ales la vaca, cu rol deosebit in inducerea starilor de
infecunditate la aceasta specie
- In practica, denumirea de corp luteal persistent se atribuie acelei formatiuni luteale ovariene
care isi mentine marimea si functia, fara a regresa, dincolo de termenul fiziologic(21-25 zile)
- Frecventa – 2-16% din totalul cazurilor de infertilitate la vaca
- Cea mai mare frecventa – la vacile cu productii mari de lapte, mai ales dupa fatarile de iarna
ETIOPATOGENEZA
CAUZE PREDISPOZANTE:
- Productiile mari de lapte -> hipersecretie PRL si LH -> secretie redusa de FSH ->mentinerea CL
pe ovar
- Stabulatie prelungita
- Ratiile dezechilibrate si carentate: hipovitaminoza E, asigurare insuficienta a sarurilor
minerale(Ca, P, Na, K, Zn, Cu, Mn)
- Conditiile necorespunzatoare de microclimate in adaposturi
- Inflamatiile endometrului -> interferare PGF 2alfa -> luteoliza -> dominant progesteronica
asupra uterului -> reducerea apararii antiinfectioase -> piometru
- Moarte embrionara/fetala cu retinerea sau mumifierea fatului
FACTORUL DETERMINANT
SIMPTOMATOLOGIE
DIAGNOSTIC
47
o Frecvent – piometru, endometrita purulennta, fat mumifiat sau macerat
- Determinarea P4 – de 3 ori la interval de 1- zile – completare a ETR
o Mentinerea ridicata a concentratiei P4(este 4ng/ml) la cele 3 examene, in lipsa
gestatiei – diagnostic pozitiv
PROGNOSTIC
TRATAMENT
CHISTII OVARIENI
ETIOPATOGENEZA
- Factori favorizanti
o Exista o corelatie pozitiva intre frecventa bolii chistice ovariene, selectia pt
productiile ridicate de lapte si alimentatie
o Factorii genetici – exista o frecventa ridicata a acestei afectiuni la perechi mama-fiica
o Productiile mari de lapte(mai ales in perioada curbei maxime de lactatie)
48
o Este implicate o gena recesiva purtatoare a defectului chistic, gena care prezinta o
penetratie incomplete ce creste cu varsta si poate orienta functia endocrina a vacilor
spre o cantitate mare de lapte, deregland in acelasi timp mecanismul ovulator
o Alimentatia hiperproteica si hiperglucidica
o Scaderea concentratiei beta-carotenului si a vit A
o Furajele alterate, rancede sau fermentate, prin corpii cetonici produsi
o Alimentatia cu fitoestrogeni(trifoi si alte furaje verzi) poate deregla echilibrul
hormonal
- Factori determinant
o Aderentele ovaro-bursale
o Insuficienta LH
o Chistul foliculinic
Provine dintr-un folicul in crestere sau matur, ca urmare a imposibilitatii
realizarii ovulatiei, datorita unei insuficiente evidente de LH, urmata apoi de
degenerescenta foliculara
Teaca interna a majoritatii chistilor foliculinici secreta cantitati mari de
estrogenic si ca urmare apare sindromul de nimfomanie sau
nimfomaie(perioada scurta), urmata de anestru
La multi chisti foliculinici are loc o acumulare insemnata de lichid folicular si
cresterea in volum a chistului
o Chistul luteal(de luteinizare)
Provine dintr-un folicul matur care nu a suferit fenomenul de dehiscenta
foliculara, dar, fiind asigurata o concentratie medie de LH se produce o
luteinizare discontinua a granuloasei, determinand ingrosarea neregulata a
peretelui folicular
Lichidul follicular este bogat in progesterone, iar manifestarea clinica este
anestrul prelungit
o Chistul corpului luteal
Provine dintr-un corp luteal recent, care prezinta o cavitate mai mare de
0,5cm, plina cu lichid citrin, delimitate de o corticala groaza, luteinizata total
Apare datorita unei insuficiente luteale in timpul organizarii si activitatii
corpului luteal si pot prezenta uneori o secretie insuficienta de progesterone
Aceste vaci prezinta o activitate ciclica, iar vacile gestante nu prezinta avort
DIAGNOSTIC
- Anamneza
- Semen clinice
- ETR(eventual repetat)
- Examen ecografic
- Determinarea progesteronului
- Raspunsul la tratament
SEMNE CLINICE
49
- Manifestarile clinice pot fi de nimfomanie, la inceput, urmata apoi de anestrus(chistii
foliculinici) sau anestru(chisti luteinici)
- Uneori – chiar in cazul existentei unui chist pe ovar(formatiune anatomica), ciclul poate
evolua normal si poate fi posibila gestatia – chisti vechi nesecretorii
- La inspectie:
o Relasarea ligamenntelor sacro-sciatice
o Prezenta la baza cozii a 2 goluri evidente
o Labii vulvare ingrosate, edematiate
- Etr
o Unul sau ambele ovare marite
o Prezenta formatiunilor rotunde, netede, veziculare
Diametrul >2,5cm la vaca
Chistii mari pot ajunge la dimensiunea unui cap de copil sau de adult
Peretii sunt subtiri la inceput si se ingroasa pe masura ce se invechesc
o Uneori ovarul este marit in volum, cu suprafata neteda, dar la compresiune se
percepe senzatia de creptiatie – chisti profunzi, intraparenchimatosi
o Nu exista intotdeauna concordante intre comportarea clinica si tipul chistilor ovarieni
o Examen ecografic
Formatiuni anecogene(negre) cu dimensiuni mai mari de 2,5cm
Fenomen de intarire posterioara
Perete subtire sau mai gros
o Modificari ale cailor genital
Oviduct
Aderente
Hidrosaplinx
Salpingite
Uter
Marit in volum
Edem al coarnelor uterine
Reactivitate slaba sau chiar areactiva
Cervix
Marit in volum
Mucoasa infiltrate, edematiata
Canal cervical intredeschis
Eliminare de mucus filant, translucid sau usor opac, uneori cu striuri
purulente
Degenerescenta glandulo-chistica a uterului
Endometrita sero-catarala si chiar purulenta
o Posibilitate de infectare prin mentinerea intredeschisa a
canalului cervical
o Capacitate redusa de aparare datorita
Edemului uterin
Epuizarii si chistizarii glandelor uterine
Vagin
50
Chisti mucosi vaginali
Gartnerite in cazul chistilor ovarieni vechi
Bartholinite
Iapa
Diagnosticul se confirma atunci cand la etr repetate se constata:
o Pe unul sau ambele ovare vezicule persistente de marime
constanta sau in crestere
o Comportament nimfomanic
Scorafa
Se stabileste pe baza urmatoarelor date:
o Repetarea estrului sau anestru
o Prelungirea sau ermanentizarea estrului
o Congestive si tumefactie vulvara
o Prezenta secretiilor la nivelul comisurii inferioare vulvare
o Infecunditate
DIAGNOSTIC DE CERTITUDINE
- Laparatomie exploratoare
- Se poate executa o corelatie intre tipurile de chisti ovarieni si semnele clinice
- Catea:
o Prezenta chistilor poate fi suspicionata la femelele care prezinta hiperestru
o Confirmare – ex ecografic – chisti mari
TRATAMENT
- Profilactic
o Conditii optime de furajare
Asigurarea ratiei cu beta-caroten
Evitarea furajarii indelungate cu nutreturi acide
Corelarea furajarii cu necesitatile organismului femelei – mai ales in perioada
in care curba de lactatie este ascendenta
o Asigurarea miscarii zilnice active
o Poate apare uneori regresia spontana a chistilor ovarieni
- Curative
o Medicamentos
Se executa in functie de etiologia chistului
Chistii foliculinici – tratati cu hormoni de luteinizare(PMSG)
Chistii luteinici – tratati cu
o Hormone de stimulare
o PGF2alfa
- Vaca:
o Administrare HCG – 3000-4500-10000UI/vaca
51
Uneori se poate asocial si progesteronul-Nymfalon
o Administrare Gn-Rh – 100-250 mcg/vaca
Determina luteinizarea prin eliberarea LH hipofizar
In combinatie cu HCG – se adauga actiunea fractiunii LH-like a acestuia care
contribuie la o luteinizare puternica a chistilor
o Administrare de progestative
Metoda PRID
Semne clinice de nimfomanie dispar dupa 24 ore
Chistii regreseaza graduat
Estrusul apare, in medie, la 10 zile de la indepartarea spiralelor
vaginale
- Iapa:
o Administrare
Gn-Rh – 500mg/iapa
Progestagene
Progesterone – 300mcg
Clormadinon acetat – 50 mg -> 2-3 administrari la interval de 5-7
zile
o In cele mai multe cazuri se realizeaza prin ovariectomie bilaterala, deoarece iepele
sunt nimfomane si retive
- Scroafa
o Administrare HCG(400-500UI) in asociatie cu progesterone 50mg
- Poate fi executata cu :
o Progestative
o HCG
o Gn-Rh
o PGF2alfa
- Terapia cu progestative
o Determina obtinerea unor rezultate foarte variate
o Protocol terapeutic la vaca – 3 administrari cu 100 mg progesterone la interval de
48h
- Terapia cu HCG
o Determina obtinerea unor rezultate bune, in conditiile integritatii endometrului
o Probabul HCG determina o luteinizare suplimentara a chistilor, acestia devenind
susceptivili la luteolizinele endogene
- Terapia cu Gn-Rh – actiune posibil asemanatoare cu cea a LH
- Terapia cu PGF2 alfa – cel mai logic tratament
- Pentru terapia de rutina, in cazurile in care nu este pus un diagnostic clar al tipului de chisti,
se poate aplica urmatorul protocol therapeutic: administrare Gn-Rh -> 9 zile -> administrare
PGF2alfa
- Metode chirurgicale
o Au fost folosite frecvent in trecut
52
o Sunt reprezentate de:
Zdrobirea transrectala a chistilor(chistitripsia)
Laparatomie in flanc, urmata de indepartarea chistilor
Punctia chistilor(prin flanc sau prin fundul vaginului)
o Aceste metode, cu toate ca au dat rezultate bune, au prezentat si o serie de
dezavantaje:
Traumatizarea ovarelor, oviductelor si a bursei ovarice
Aparitia hemoragiilor si aderentilor
Posibilitatea de reaparitie a chistilor
o Ovariectomia
Se aplica atunci cand:
Celelalte metode nu au dat rezultate
Ovarul este distrus
Se trateaza retivitatea
C7- 17.04.2018
CALDURILE ANOVULATORII
ETIOPATOGENEZA
- Factori predispozanti
o Furajare cu ratii necorespunzatoare
Sarace in:
Energie si protein (mai ales AA esentiali)
Macro si microelemente(Ca, Cu, Zn, Mn)
Hipovitaminoze A,E,C
o Conditii zooigienice necorespunzatoare
o Productiile mari de lapte
o Sezonul
Iapa – primavera timpuriu si toamna(sfarsitul sezonului)
Scroafa – vara si iarna(Stres de temperature)
- Factori determinant
o Insuficienta LH -> lipsa modificarilor preovulatorii
o Leziuni inflamatorii ale ovarului si aderentele ovarului cu tesuturile invecinate –
obstacole mecanice
53
SIMPTOMATOLOGIE
- Calduri
o Ciclice sau neregulate
o Sterse
o De durata scurta
- Acceptarea montei
- ETR:
o Prezenta foliculilor sub tensiune la nivel ovarian atat in estru, cat si in primele zile
dupa acesta, dupa 3-4 zile se reduc si dispar datorita fenomenului de atrezie
foliculara
o Lipsa corpilor luteali dupa terminarea estrului
- Din cand in cand pot aparea si cicluri ovulatorii
DIAGNOSTIC
PROGNOSTIC – rezervat
TRATAMENT
CALDURILE LINISTITE
54
Furajate cu ratii deficitare
La primele cicluri dupa fatare
o Scroafele grase(la toate femelele supraponderale)
o Caprele cu productie lactate ridicata
ETIOPATOGENEZA
- Cause favorizante
o Alimentatie de slaba calitate
Carenta in P si vit A, C, si E
o Conditii de zooigiena necorespunzatoare
Luminozitate redusa
Temperature scauzte sau crescute
Stabulatie prelungita
o Constitutie endocrina deficitara de origine ereditara
- Cauza determinate
o Insuficienta FSH
o Exces LH
SIMPTOMATOLOGIE
DIAGNOSTIC
- Anamneza
- ETR – in dinamica
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
- Anestrul
PROGNOSTIC – favorabil
TRATAMENT
55
o Ratiile nu trebuie sa determine ingrasarea femelelor
- Folosirea masculilor genito-stimulatori(vasectomie) sau a femelelor virilizate(freemartina,
doze de androgeni – facies si comportament de masculi) pentru depistarea femelelor in
calduri
- Hormonoterapie
o Stimularea activitatii estrogeno-secretoare a foliculului ovarian
Administrare gonadotropina serica in ziua 16-17 a ciclului sexual – 1000-1500
ui vaca, iar in momentul estrului – 1000 ui hcg
Administrare PGF2 alfa, dupa 5-15 zile de la estrul estimate
Manifestarea clinica mai accentuate a estrului
IA oarba la 72-96h de la administrarea PGF2alfa
- Afectiune caracterizata prin modificari morfologice caracteristice fazei estrale, libidoul fiind
normal ca intensitate, dar depasind ca durata timpul normal(la vaca normal 12-24h), datorita
intarzierii ovulatiei, in comparatie cu momentul fiziologic characteristic specie
- Intalnita frecvent la vaca, scroafa, catea
ETIOLOGIE
- Factori predispozanti
o Alimentatia saraca in AA, P, vitamine(A,E,C)
o Furajarea excesiva cu lucerne – fitoestrogeni
o Productiile mari de lapte
o Stabulatia indelungata
o Conditii necorespunzatoare de zooigiena
- Factori determinant
o Tulburarea ovulatiei prin
Leziuni ovariene
Dezechilibru al raportului FSH/LH
Exces de FSH
Insuficienta de LH
Nu modifica limitele ciclului sexual
o Hipotiroidismul – imposibilitatea maturaii foliculilor ovarieni -> estrogenemie
moderata(pana in momentul regresiei foliculare)
SIMTPOME
56
o Modificari caracteristice estrului la nivelul cailor genital
- Female infecunde
- Slabire treptata
DIAGNOSTIC
- Anamneza
o Faza estrala prelungita
o ETR executat de 2-3 ori pe parcursul estrului
o La 3-4 zile de la sfarsitul caldurilor
Faza de ovulatie
Corpul Rubrum( corpus hemoragicum -> se transforma in CL)
DIAGNOSTI DIFERENTIAL
- Nimfomania
o Libido exagerat
o Uneori permanentizarea estrului
PROGNOSTIC
- Reproductive – rezervat
o Lipsa de sincronizare intre ovulatie si insamantare
o Calitate slaba a gametului sexual femel(imbatranire)
TRATAMENT
- Caracterizata prin eliminarea de sange in mucusul de calduri sau imediat dupa estrus din
cauza:
o Unei insuficiente luteale
o Alterarii raportului E/P in favoarea estrogenilor
- Intalnita la vaci(nu are hemoragie estrala fiziologica)
ETIOLOGIE
- Factori favorizanti
o Alimentatie necorespunzatoare dpdv calitativ si cantitativ
Insuficienta: AA esentiali, beta carotene, vitamin A,C,E, fosfor
57
Furaje cu nutreturi acide – cetonemie
Adm furaje:
Bogate in fitoestrogeni
Contaminate cu micotoxine
o Stabulatia indelungata
o Stresul termic: frig, caldura
o Productiile mari de lapte – discrepante intre necesar si posibilitatile de asigurare a
nutrientilor
SIMPTOMATOLOGIE
- Evolueaza in 2 faze:
o I. hemoragia apare in primele 2-3 zile dupa estrus(hemoragie postestrala)
o II. Hemoragia apare in timpul estrului – mucus de calduri de culoare roz-rosietica,
uneori cu coagula mici
- Estrul se poate prelungi pana la 48-96h
- Ovulatia se poate produce la 48-74h de la sfarsitul estrului(normal ovulatia la 12-14 ore dupa
estru)
- Etr:
o Ovare normale
o Uter contractil, usor ingrosat
- Nu sunt prezente modificari ale starii generale
- Modificari histopatologice
o Specific starii de hiperestrogenemie
Hiperemie si hemoragii
Edemul corionului
Hipertrofia glandelor uterine
DIAGNOSTIC
PROGNOSTIC
- Favorabil
TRATAMENT
- Administrare progesterone
o In ziua estrului
o In ziua estrului, a 4a si a 7a zi dupa monta
- Administrare Gn-Rh in ziua montei
o Terapie progesteronica(una din metodele de mai sus)
NIMFOMANIA(satiriazis la masculi)
58
- Sindrom manifestat clnic prin superexcitatie genezica si prin modificari organice la nivelul
tractusului genital
- Ciclurile estrale sunt perturbate, estrul repetandu-se la intervale din ce in ce mai mici, in final
ajungandu-se la permanentizarea lor
- Intalnit mai frecvent la iapa, dar si la vaca si scroafa si mai rar la rumegatoarele mici si
carnivore
etiop
ETIOPATOGENNEZA
SIMPTOMATOLOGIE
59
Aspect de mascul(/freemartinism)
Gat scurt si gros
Tren anterior bine dezvoltat
Prezenta a 2 goluri la baza cozii – relaxarea ligamentelor sacro-sciatice
- Iapa:
o Cazuri frecvente
o Semen clinice dominate de manifestari psihice si agresivitate
Agitatie
Miscare continua
Agitarea cozii
Urinare frecventa
Clitoris erect si proiectat ritmic in exterior
Nu tolereaza in apropiere alte iepe sau armasari
Nu pot fi folosite la tractiunee sau calorie
Prezinta un real pericol pentru examinator cat si pentru ingrjitor
- Uneori dereglarile endocrine si nervoase sunt atat de grave incat manifestarile nimfomanice
nu cedeaza nici dupa ovariectomie
- Scroafa:
o Nimfomania este frecventa
Calduri prelungite si intense
Agitatie
Refuzul hranei
Vulva puternic congestionata
DIAGNOSTIC
PROGNOSTIC
- Vaca:
o Favorabil – chisti ovarieni recenti
o Rezervat – dereglari vechi
- Iapa:
o Nefavorabil in cele mai multe cazuri
TRATAMENT
- Obiective
o Atenuarea manifestarilor clinice estrale
o Restabilirea functiei sexuale normale
o Femelele cu predispozitie ereditara se elimina de la reproductive
- Simptomatic
o Paleativ – tulburarile reapar imediat dupa incetarea efectului medicamentos
60
Calmante
Tranchilizante
- Etiologic – singurul eficient
o Femelele care prezinta chisti ovarieni – terapie hormonala
Gn- RH
hCG
- tratamente specific pentru toate afectiunile aparatului genital care pot genera stari de
nimfomanie(tumori, metrite, vestibulo-vaginite)
- ovariectomie – la femelele la care terapia medicamentoasa nu da rezultate:
o la iapa, scroafa, catea – se indica de la inceput executarea ovariectomiei
o la vaca si iapa – ovariectomie pe cale vaginala(colpotomie- anestezie, incizie in fundul
de sac vaginal superior, se introduce mana in cav abd prin aceea incizie, se prind
ovarele, cu un instrument(ecrasorul…) se realizeaza o tripsie asemanatoare cu
Raimersul pe cordonul testicular)
VIRILISMUL ADRENAL
ETIOLOGIE
- hipersecretie concomitenta de ACTH si FSH -> aparitia chistilor foliculinici -> nimfomanie ->
virilism
- chiar daca chistii foliculinici se pot luteiniza, androgenii suprarenali pot actiona in continuare
o neoplasme corticosuprarenale androgeno-secretoare (in mod normal un adenom
suprarenalian det sindr Cushing)
SIMPTOMATOLOGIE
- vaca
o dereglarea ciclurilor sexuale pana la disparitie
o modificarea comportamentului catre sexul mascul
mugeste continuu
neliniste si chiar agresivitate
salturi pe alte vaci(mai ales pe cele in calduri)
executarea miscarilor de copulatie
o scaderea productiei de lapte pana la disparitie
o modificari somatice
dezvoltarea exagerata a gatului si cefei
reducerea depozitelor adipoase
aparitia a 2 goluri la baza cozii
61
anusul apare infundat
vulva cu tendinta la orizontalitate
ingrosarea pielii
- iapa
o predomina manifestarile nervoase – comportament asemanator masculului
o pot exista perioade in care iapa este linistita pentru ca apoi, brusc, iapa sa intre intr-o
tensiune psihonevrotica sub forma de crize determinate de:
schimbarea
conditiilor de mediu
ingrijitorului
zgomote puternice
- femelele cu virilism pot fi folosite ca masculi incercatori
TRATAMENT
- eliminarea de la reproductive
62
o subalimentatia echilibrata apare in cazul unor ratii care cuprind toate principiile
nutritive, dar in cantitati mai reduse decat necesarul, neasigurandu-se suportul
material necesar reconstructiei materiei vii si nu se asigura mentinerea unei stari de
echilibru la nivelul organismului
poate fi:
exogena – urmare a unui aport insufficient de furaje
endogena – aparuta in cursul unor boli cornice care determina:
o consum exagerat de substante nutritive
o tulburari de absorbtie(sindrom de malabsorbtie)
o subalimentatia dezechilibrata cantitativ cauzeaza tulburari de reproductie foarte
variate, in functie de tipul dezechilibrului
in gestatia timpurie determina moartea unui nr mare de ovule fecundate
hipoglicemia – in raport direct cu starile de infecunditate la vaca
determina: deprimarea activitatii nervoase -> inhibarea secretiei homronilor
hipotalamici -> dereglarea functiei gonadice:
infantilism genital(femelele tinere care nu au fatat niciodata)
involutie lenta a tractusului genital(femelele adulte)
- gonadele isi conserva proprietatea de a reactiona la stimuli hormonali, determinand
dezvoltarea foliculilor ovarieni, dar nu se produce ovulatia(datorita secretiei reduse de LH)
- subalimentatia determina:
o insuficieta functionala a CL -> hiporeactivitatea mucoasei uterine -> diminuarea
secretiei endometriale -> moartea ovulei sau embrionului
- insuficienta protidica determina:
o tulburari ale proceselor metabolice
o diminuarea proceselor plastic si de refacere celulara
o diminuarea proceselor de oxido-reducere la nivel:
hepatic
endocrine
nervos
o dereglarea activitatii hipotalamo-hipofizare -> dereglarea elaborarii hormonilor
gonadotropi
o hiposimpaticotonie – hipofunctie
hipofizara
tiroidiana
gonadica
o toate aceste disfunctii determina:
anafrodizie
tulburari ale gametogenezei
aparitia chistilor ovarieni
calduri anovulatorii
infectii genital
o efectul carentei proteice asupra functiei de reproductive depinde de:
specie
valoarea biologica a aminoacizilor
63
monogastricele sunt mai sensibile la carenta proteica decat poligastricele(la
nivelul rumenului are loc o accentuate sinteza proteica), dar si la
rumegatoare trebuie asigurat necesarul proteic, deoarece sinteza ruminala
nu asigura necesarul de AA si nici toata gama acestora
C8 – 24.04.2018
64
o deficit energetic -> dezechilibru corticosuprarenal -> cetonemie subclinical -> chisti
ovarieni
- vacile cu productii mari de lapte nu isi pot acoperi (In primele saptamani dupa fatare)
intregul necesar de substante nutritive din furaje si ca atare mobilizeaza rezervele corporale
– scaderea greutatii corporale – intarzierea primei ovulatii pp – marirea service-periodului
- este foarte important ca in momentul fatarii vacile sa fie intr-o buna conditie de intretinere,
iar dupa fatare sa fie alimentate rational pentru scurtarea perioadei in care balanta
energetica este negative
- in cazul hranirii rationale, scaderea greutatii corporale este maxima in a 2a saptamana de
lactatie, iar din a 4a saptamana, vacile incep sa castige in greutate(puerperium clinic – 21-
25zile)
- o a 2a perioada critica – 60-90 zille pp – necesara o suplimentare energetica speciala pentru
pregatirea fecundarii(flushing preestral)
- hipoglicemia
o in momentul IA – inhiba fecundatia
o cu 3-4 zile inainte de estru – suprima estrul
- a 3a perioada critica – dupa fecundare – balannta energetica negative determinate
mortalitate embrionara
- si in acest caz trebuie aplicata o hranire stimulatorie postestrala(flushing postestral)
SCROAFE
- nutrientul energetic – rol deosebit pt toate categoriile de scroafe
- ratii sarace in energie in ultima parte a gestatiei determina:
o dismetabolii
o purcei neviabili cu greutate mica la fatare
o annestru post partum
o calduri linistite
o repetarea caldurilor
- ratii sarace in energie la scrofitele de reproductive negestante:
o inhiba dezvoltarea ovulei
o reduc procentul de fecunditate
o creste rata mortalitatii embrionare
- excesul energetic – daunator
o mareste frecventa caldurilor linistite
o afecteaza nidatia
- corectarea deficientei in substante energetice se poate realiza prin suplimentarea ratiei cu
melasa sau sfecla furajera
65
- rol complex:
o mareste integritatea si vitalitatea epiteliului uterin
o intervine in procesele de oxido-reducere
o intervine in:
absorbtia lipidelor
metabolismul lipidic
- la rumegatoarele mari – stocare in ficat
- stocurile hepatice de vitamina A scad:
o dupa intarcare(la tineret)
o alimentatie cu furaje:
de cantitate inferioara
care contin cantitati mari de nitrati, micotoxine(afla-toxine)
- hipovitaminoza A – afecteaza procesele sexuale de la gametogeneza pana la fatare
- la vaca – perturba steroidogeneza ovariana si dinamica ciclurilor sexuale determinand:
o calduri anovulatorii
o degenerescenta chistica ovariana
o modificari structural ale:
endometrului
mucoasei oviductului
mucoasei vaginului
o impiedica involutia CL de calduri
o creste frecventa retentiei invelitorilor fetale
o mareste frecventa infectiilor uterine
o determina:
mortalitate embrionara
avort
fatari cu vitei debili
- la vitele determina:
o intarzierea maturitatii corporale
o tulbura ciclicitatea sexuala
o aparitia caldurilor anovulatorii
o reduce rata conceptiei
- la suine:
o infantilism genital:
pubertate tardiva
calduri neregulate
hipoplazie vulvo-vestibulo-vaginala
- tulburari ale libidoului(prin actiune la nivelul glandelor endocrine)
- imposibilitatea maturarii foliculare
- tulburari de dehiscenta
- degenerescenta chistica
- luteoliza incetinita
- impiedicarea nidatiei
Carenta in vitamin D
66
- calciferolul(vitamin D) – importanta deosebita la bovine
- corecteaza influenta negative a insuficientei fosforului insotita de excesul calciului
- hipovitaminoza D determina:
o disgravidii(paraplegie antepartum))
o nevroze puerperale
o fatari distocice
o retenntia invelitorilor fetale
o hipokinezie uterine
o infectii puerperale
Carenta in vitamin E
Carenta in vitamin C
67
o geneza si activitatea corpilor luteali
o sinteza hormonilor steroizi sexuali si a glucocorticoizilor(administrarea vitaminei C –
effect antistres)
Carenta in Calciu
- Deficientele in calciu
o Tulburari dismetabolice caracterizate prin tulburari ale dinamicii ciclurilor sexuale si
calduri anovulatorii
o Distocii prin hipokinezie
o Subinvolutie uterine – retentia invelitorilor fetale
- Excesul de Calciu
o Chistii ovarieni mici(Scroafe)
o Blocheaza utilizarea altor elemente: P, Mg, Zn, I, Mn, Cu
- Raportul Ca/P marit:
o Anafrodizie si aciclie(Taurine)
o Reducerea:
Ratei de concptie
Activitatii ovariene
Manifestarii ciclurilor sexuale
o Carenta concomitenta in Ca si P (chiar in conditiile mentinerii unui raport normal) –
hemoragie estrala si postestrala prin sinteza insuficienta de progesterone
Carenta in fosfor
68
- Excesul de fosfor si raportul Ca/P strans determina:
o Hipertrofii ovariene
o Hipertrofia corpilor luteali
o Catare genital
o Intarzierea involutiei uterine
Carenta in Sodiu
Carenta in potasiu
Carenta in iod:
- Determina:
o Scaderea fecunditatii, putandu-se ajunge la sterilitate, datorita stransei legaturi intre
tiroida, adenohipofiza si gonade
o Iodul sensibilizeaza ovarul la actiunea hormonilor gonadotropi, care reactioneaza
numai in prezenta unei activitati tiroidiene normale
o Dereglarea functiei ovariene:
Tulburari de ovulatie -> chisti ovarieni
- La vaci:
o Mortalitate embrionara
o Avort
o Nasteri de produsi neviabili
o Retentii ale invelitorilor fetale
o Subestrus
o Cresterea frecventei endometritelor catarale
o Scaderea productiei de lapte
o Scaderea procentului de grasime din lapte
- La scroafe:
o Prelungirea gestatiei
o Mortalitate embrionara
o Alopecie congenitala
69
o Mixedem
o Hipertrofie tiroidiena
- La pasari
o Scaderea productiei de oua
o Scaderea procentului de ecloziune
- Carenta in iod, la animale, va fi suspicionata in zone carentate in iod(zone gusogene)
- Profilaxie si combatere
o Administrare
Protein iodate
Iodocazeina
Iodoalbumina
Doze mici de iodura de potasiu
Sare iodate
Carenta in Mangan
Carenta in Cupru
Carena in Zinc
- Rol biologic:
o Activeaza diferite enzyme care nu contin zinc(Catalaza, zaharaza, protein tisulare) ca
si catalaza
o Contribuie la elaborarea si sinteza hormonilor gonadotropi
- Carenta in zinc:
70
o Determina o subdezvoltare a aparatului genital
o Afecteaza ovulatia – rumegatoare
o Determina la scroafa:
Aparitia malformatiilor congenitale la produsi
Dificultati de expulzare a produsilor
Carenta in cobalt
- Determina:
o Dereglari ale ciclului sexual
o Mortalitate embrionara
o Retentia invelitorilor fetale
o Atonie uterine
Carenta in seleniu
- Posibilitati de contaminare
o Folosirea in exces a ingrasamintelor azotate pentru fertilizarea terenurilor pe care se
cultiva plante furajere
o Subalimentatia si ratiile carentate prin scaderea proceselor reducatoare, favorizeaza
acumularea in organism a produsilor toxici rezultati din metabolismul nitratilor
- Ratiile cu inalt nivel energetic maresc toleranta organismului la nitrati
- Mechanism de actiune
1. Nitritii, oxizii de azot si hidroxil-amina rezultati din metabolismul nitratilor ajung rapid in
circulatia sanvina unde determina transformarea hemoglobinei in methemoglobina ->
hipoxie(inclusive fetala) -> relaxarea musculaturii netede -> avort
2. La nivelul tubului digestive :
a. Distrugerea beta carotenului din furaje
b. Impiedicarea transformarii beta ccarotenului in vitamin A
3. Reducerea depozitarii iodului in tiroida sub forma de ioduri -> reducerea absorbtiei beta-
carotenului -> reducerea depozitelor hepatice de beta carotene si vitamin A ->
hipovitamioza A :
a. Degenerari placentare
b. Avorturi
c. Retentii ale invelitorilor fetale
- La nivelul produsului de conceptie
o Depozite reduse de vitamina A in ficat
o Cantitati insuficiente de vitamin A primate prin colostrum
- Fecunditatea poate reveni la normal dupa cateva luni de la scoaterea femelelor de sub
influenta nitratilor
71
INFECUNDITATEA CAUZATA DE SUBSTANTE ANTIFERTILE DE ORIGINE VEGETALA
Fitoestrogenii
72
o Persista inca multe necunoscute
o Actioneaza asupra:
Sistemului nervos, hipofizei si ovarelor – deregland functiile endocrine
Uterului
o “clover disease” – boala de trifoi – sindrom de infertilitate
Antiestrogenii
- Prezenti in:
o Leguminoase
o Graminee
o Porumb verde
- Sunt substante antagoniste fitoestrogenilor, dar si estrogenilor animali sau sintetici
- In aceeasi categorie pot fi incadrati estrogeniu cu activitate redusa care pot inlocui estrogenii
endogeni active de pe organele tinta, dar nu inlocuiesc in totalitate activitatea acestora
- Substantele antiestrogenice determina:
o Tulburarea echilibrului hormonal hipofizo-ovarian
o Blocarea estrogenilor endogeni
o Tulburari ale secretiei
Endometrului
Oviductului
o Tulburari ale contractilitatii
Miometrului
Musculaturii salpingiene
o Impiedicarea
Capacitarii gametilor
Implantarii oului
Substante antigonadotrope
Substante antitiroidiene
- Prezente in:
o Varza, fasole, rapita, soia si unele soiuri de trifoi
o Contin in structura gruparea:
CN(glicozide cianogene)
SH(thioprazolidona)
o Determina:
73
Scaderea la 1/3 a continutului de iod din tiroida
Inhiba sinteza tiroxinei la nivel tiroidian -> tulbura mecanismele tiroido-
hipofizo-gonadice -> reduce fecunditatea la femelele hranite cu aceste furaje
Degenerari testiculare la masculi
74
Prelungirea puerperiumului
Intarzierea involutiei uterine
Retentii ale invelitorilor fetale
Endometrite cornice
Annestru prelungit pp
Calduri anovulatorii
Estrus prelungit
Edem vulvo-vaginal
Prolapse vaginal si uneori uterin
Hipertrofia glandei mamare la impubere
- Furajerel infestate cu miceti din genul aspergillus – aflatoxine
o Avorturi (Suine)
o Scaderea productiei lactate(bovine)
o La pasari:
Oua de mici dimensiuni
Scaderea in greutate
Intarzierea aparitiei maturitatii sexuale
o Furajele contaminate cu Claviceps purpurea – avorturi enzootice urmate de
infecunditate(taurine si ovine)
INFERTILITATEA MANAGERIALA
75
C% crescuta a progesteronului
C% scazuta a estrogenilor
-> stare luteala prelungita -> anestru de lactatie
- Aglomerari mari din
o Maternitati
o Adaposturi asteptare pentru monta
o Adaposturi cu female gestante
- Lipsa urmaririi individuale a femelei pt depistarea estrului
- Lipsa examenului clinic si de laborator al masculilor, pentru depistarea unor boli sau anomalii
- Neexecutarea controlului cantitativ si calitativ al spermei
- Conservarea si manipularea defectuoasa a spermei
- Neasigurarea numarului de masculi apti pentru reproductive
- Neexecutarea IA la momentul optim
- Nerespectarea tehnologiei IA
- Starile de stress in timpul montei(IA) sau la putin timp dupa aceasta
- Insamantarea femelelor cu catare cervico-uterine, endometrite sau edem uterin
- Interventia factorilor endogeni sau exogeni care determina mortalitate embrionara
- Neexecutarea diagnosticului precoce al gesstatiei
- In toate aceste cazuri, femelele, desi nu prezinta afectiuni genital, raman infecunde perioade
lungi de timp, dar devin fertile dupa indepartarea acestor deficient
- Atunci cand reducerea fecunditatii devine o problema, se vor studia si aceste greseli de
management, care determina pagube foarte mari, prin afectarea unui nr mare de fememe
INFERTILITATEA SENILA
- Femelele pot fi folosite la reproductive o anumita perioada de timp, urmata apoi de aparitia
climacteriumului
- Debutul climacteriumului depinde de:
o Varsta, specie, rasa, nr parturitiilor, alimentatie, conditii de intretinere si individ
- Modificarile functionale aparute la sfarsitul perioadei genital si inceputul climacteriumului
sunt:
o Dereglarea ciclurilor estrale
o Manifestarea slaba a estrului
o Calduri anovulatorii
o Fatari cu produsi debili sau neviabili
o Ovare netede, atrofice sau hipertrofice
o Uter hipoton, flasc, fibros
- Pentru prevenirea pierderilor economice este indicate inlaturarea femelelor de reproductive
inainte de instalarea perioadei post-genitale
C10 – 8.05.2018
STERILITATEA LA MASCUL
76
o Clasificare
Sterilitate(infertilitate) congenitala
Sterilitate(infertilitate) dobandita
INFANTILISMUL GENITAL(HIPOGONADIMSUL)
ETIOLOGIE
- Apare din cauza existentei unei gene recesive de penetratie incompleta, care actioneaza
asupra celulelor adenohipofizare FSH secretoare, determinand hiposecretie de FSH sic a
urmare slaba dezvoltare a gonadelor
SIMPTOMATOLOGIE
DIAGNOSITC
- Pe baza:
o Semnelor clinice
o Spermogramei
o Biopsiei
TRATAMENT
STERILITATEA CONGENITALA
ANORHIDIA
77
- Consta in lipsa testiculelor
- Poate fi confundata cu CRIPTORHIDIA BILATERALA
MONORHIDIA
CRIPTORHIDIA
ETIOLOGIE
SIMPTOMATOLOGIE
EXAMEN HISTOLOGIC
78
- Glanda diastematica Leydig normal sau hiperplaziata
- Spermatogeneza absenta
- Fertilitate normal sau redusa
o In criptorhidia unilaterala
- Sterilitate – in criptorhidia bilaterala
DIAGNOSTIC
COMPLICATII
TRATAMENT
- Chirurgical – orhidectomie
- Hormonal – administrare de
o HCG
o Gn-Rh
Conditii: testiculul sa fie ingvinal/subcutanat(cat mai coborat) + tratamentul
hormonal sa fie facut antepubertal((nu interfereaza vaccinarea !!)
PROTOCOL TERAPEUTIC
- Taur si armasar
o HCG 1500-5000 ui de 2x/sapt, 4-6 saptamani, daca este cazul dozele se repeat dupa
o pauza. Rezultatele positive – inceputul terapiei pana la varsta de 1 an
- Berbec, tap, vier
o HCG 500 ui de 2x/sapt, 4-6 saptamani
- Caine
o 1. HCG 35ui/kg, sc, zilnic, 10 zile, apoi 10 zile pauza, apoi se repeat
o Gn-Rh im 50-100mcg/animal x 4zile -> 25-50mcg/animal la 48h, 6 administrari
o Rezultatele positive – inceputul terapei inainte de varsta de 3 luni, testicul ectopic
ingvinal
o Sfat: masat dinspre inelul ingvinal spre scrot cam 5 minute/zi in reprise
- Hipospadias
o Deschiderea uretrei pe fata venntrala a penisului
- Epispadias
79
o Deschiderea uretrei pe fata dorsala a penisului
o Comportament sexual normal, ejaculare:
In vestibulul vaginal
Intre labile vulvare
In afara acestora(ejaculare anteportas)
o Se exclude de la reproductie
- Disfunctia retractorilor penieni
o Impiedica stergerea S-ului penien la masculii cu penis fibro-elastic
o Nu se poate realiza exteriorizarea penisului
Se exclude de la reproductive
- Fimoza congenitala
o Ingustarea orificiului preputial a acestuia
o Impiedica exteriorizarea penisului
o Impiedica mictiunea
Eliminarea de la reproductive sau corectarea chirurgicala
Parafimoza – tot o fimoza dar cu orificiul nu chia rasa ingust, cand
preputul se strange in timpul erectiei si nu mai permite retragerea
penisului -> gangrene
- Persistenta fraului penien
o Fraul penien – banda de tesut colagenic situate pe partea ventral a penisului, ce se
intinde intre varful penisului si baza acestuia
o Cand penisul intra in erectie varful penisului se curbeaza ventral, impiedicand
intromisiunea
Diagnostic: usor de pus pe baza semnelor clinice
Tratament
Chirurgical
o Exteriorizarea penisului
o Identificarea meatului urinar
o Anestezie locala(xilina 1-2%)
o Aplicarea a 2 ligaturi transfisice si sectionarea fraului penien
intre cele 2 ligaturi
Postoperator
o Local si general antibioterapie optionala
o Pot fi folositi la monta dupa 2-6 saptamani
IMPOTENTA DOBANDITA
IMPOTENTA DE GENERARE
80
- Se manifesta prin tulburarea spermatogenezei, cauzata fie de tulburari generale cu etiologii
diverse sau de tulburari localizate la nivelul organelor genital
o Testicule
o Pungi testiculare
o Cai genital
o Glande anexe
o Penis
ORHITELE
- Inflamatia testiculelor
- Este intalnita la masculii tuturor speciilor de animale domestic
- Pot evolua:
o Ca entitati de sine statatoare
o Concomitant cu:
Epididimitele – orhiepididimite
Inflamatiile tecii vaginale(vaginalitele)(teaca cea mai interna)
ETIOLOGIE
- Agenti bacterieni
o Specifici – Brucella, Mycobacterium, Actinomyces
o Nespecifici –stafilococi, streptococci, arcanobacterium
- Agenit virali
o Picornavirus
o Virusul maladiei Carre
- Infectia se poate realiza
o Ascendant
o Hematogen
- Traumatisme
o Lovituri cu copita(in timpul montei – cabaline)
o Caderi
o Muscaturi
EVOLUTIE
- Acuta
- Cronica
SIMPTOME
- Orhita acuta
o Semne generale
Febra
Inapetenta
Polipnee
Tahicardie
81
o Semne locale
Congestia si tumefactia testiculului(tumefactia nu se poate realiza in
totalitate, deoarece albugineea este inextensibila si apasa pe filetele
nervoase ceea ce determina durere foarte mare)
DURERE !!!!
Hipertrofia tesutului de sustinere
Congestia si ingrosarea albugineei
o Aceste modificari comprima tesutul testicular, impiedicand desfasurarea normala a
spermatogenezei(atrofie de compresiune)
o Bursele testiculare sufera un process infiltrativ exsudativ – cu elaborarea unui
exsudat fibrinos sau purulent care se colecteaza in teaca vaginala(piocel, hidrocel,
hematocel)
o Apare si:
Inflamatia epididimului – orhiepididimita
Inflamatia cordonului testicular – funiculita
o Se reduce mobilitatea testiculelor in burse
o Zone de fluctuenta in parenchim – in cazul aparitiei focarelor purulente
o Lipsa instinctului genezic consecutive durerii
o Jena in mers
- Orhita cronica
o Apare ca o complicatie a orhitei acute
o Semne clinice locale
Atrofia si indurarea testiculului
Reducerea mobilitatii acestuia in burse
Scleroza albugineei
Atrofia sau hipertrofia epididimului
Acumulare de serozitati la nivelul tunicii vaginale – hidrocel
Aderente intre testicul si tunica vaginala
Uneori atrofia testiculului congener(neafectat) consecutive:
Cresterii temperaturii locale
Proceselor autoimmune
(exista o bariera hematotesticulara – la un mascul sanatos sperma nu
ia contact cu sangele; in situatia in care exista orhita -> sperma ia
contact cu sangele si apar anticorpi antispermatici)
- Orhita TBC
o Forma cronica
o Hipertrofie testiculara
o Prezenta caverbelor cu continut cazeos
- Orhiepididimita brucelica
o Leziuni de periorhiepididimita fibrino-purulenta cu sinechii vaginalo-
testiculare(inegalitate testiculara+ temperature locala) diferential fata de orhita
traumatica
- In ambele tipuri de orhita(acuta/cronica)
o Examenul materialului seminal:
82
Oligospermie
Teratospermie(anomalii)
Azoospermie sau necrospermie
DIAGNOSTIC
PROGNOSTIC
- Grav – regenerarea functiei testiculare fiind uneori imposibila, mai ales in orhita cronica
TRATAMENT
- Orhite acute
o Antibioterapie – antibiotic cu spectru larg
o Repaus la grajd
o Pentru combaterea durerii:
Aplicare de suspensoare cu gheata
Infiltratii pe cordonul testicular cu lidocaina 1%
o Daca terapia nu da rezultate – orhidectomie
- Orhite cornice
o Orhidectomie
PROFILAXIE
DEGENERESCENTA TESTICULARA
ETIOLOGIE
SIMPTOME
83
o Oligospermie
o Teratospermie
o Chiar necrospermie
DIAGNOSTIC
PROGNOSTIC
TRATAMENT
PROFILAXIA
84
TUMORILE TESTICULARE
85
Leydigoame(tumori ale celulelor interstitiale)
o Apar rar, numai la cainii in varsta, cu testicule situate in
bursele testiculare
o Testicule mici
o Prezinta mase friabile, strabatute de canale seminifere si
vase sanguine
o Sunt asociate cu cresterea nivelului androgenilor, care
predispun la aparitia hiperplaziei prostatice si adenoamelor
formatiunilor glandulare circumanale
Au mai fost descrise:
o Gonadoblastoame nediferentiate
o Fibrosarcoame
- La feline
o Tumorile testiculare sunt extreme de rare
TRATAMENT
- Chirurgical
o Ablatia testiculului tumorizat
o Este indicate si ablatia testiculului congener
o In cazul seminoamelor, leziunile associate dispar la 4 luni dupa interventia
chirurgicala
- Chimioterapie
o La caine in tumorile celulelor sertoli – METOTREXAT(2,5mg/mp suprafata corporala)
zilnic per os, 5 zile
- Intalnita frecvent la vier(datorita topografiei – nu are par, greutate mare, tinut pe pardoseala
abraziva)
- Pot fi cauzate de:
o Degeraturi
o Traumatisme localizate la acest nivel
o Plagi
o Eczema
o Propagarea diferitelor procese patologice testiculare sau funiculare
- Factorii etiologici determina
o Ingrosarea celor doua foite testiculare, intim unite
86
o Proliferarea tesutului conjunctiv subcutanat(celuloasa)
o Indurarea scrotului
o Aparitia unei cruste scrotale
o Pierderea elasticitatii scroto-dartoice
- Tulburari ale termoreglarii testiculare -> tulburari ale spermatogenezei(oligospermie,
teratospermie, necrospermie)
- Masculii cu astfel de afectiuni se opresc de la reproductie, se executa terapia afectiunii si pot
fi refolositi la reproductive dupa vindecarea clinica si examenul atent al materialului seminal
C11 – 15.05.2018
EPIDIDIMITELE
- Inflamatia epididimului, produsa de agenti specifici sau nespecifici, asemanatori celor care
determina aparitia orhitelor
- Coexista cu orhitele, sub forma de orhiepididimite
- Cai de infectie:
o Ascendenta – cu punct de plecare uretro-prostatic sau urinar
o Limfatica – de la un process inflamator din vecinatate
o Hematogena – “ metastazare” septica a unui process inflamator localizat la distanta
- Pot evolua:
o Acut
o Cronic
Epididimita acuta
Hipertrofie epididimara
Durere
Manifestarile clinice dureaza 10 zile, apoi inflamatia diminua, dar
apar aderente care influenteaza negative, in continuare,
spermatogeneza
Epididimita cronica
Evolueaza lent, uneori fara semne clinice
Determina obliterarea canalului epididimar, cu formare de noduli
moniliformi, mai ales la coada epididimului
87
TRATAMENT
FUNICULITA
SPERMATOCISTITA
ETIOPATOGENEZA
- Factori determinant
o Stafilococi, streptococci, e.coli, mycoplasma, ureaplasma, brucella, mycobacterium,
leptospira, proteus mirabilis, chlamidia, arcanobacterium pyogenes, candida,
trichomonas
88
o Au fost izolate si diverse virusuri – virus asemanator cu herpesvirusul bovin 1
- Intalnita cel mai frecvent la taur(0,85-10%)
- Mai poate fi intalnita la armasar, berbec, tap, vier
SEMNE CLINICE
- Taur:
o Apare dupa varsta de 9 ani
o Poate fi asociata cu un inalt nivel energetic al ratiei
o Modificari ale starii generale
o Dureri la mictiune si defecare
o Hipertrofia glandelor seminale
o Durere accentuate
o Proliferare conjunctiva si atrofie de compresiune a tesutului glandular
o Obstructia canalelor ecretorii – distensia chistica a glandei
o Limfonodulii ingvinali mariti in volum
o Uneori se pot produce abcese care pot fistuliza in rect, vezica urinara, cavitatea
peritoneala sau exterior, in fosa ischiorectala sau flanc
o Complicatii frevente – fibroze si aderente cu structurile pelvine
o Aceste modificari
Compromit secretia glandulara
Cresterea pH-ului spermei(pana la 7,2)
Aparitia flocoanelor sangvinolente in sperma
Cresterea nr leucocitelor in materialul seminal
Moartea spermatozoizilor
Infecunditate si sterilitate
o De multe ori – inflamatia cuprinde si celelalte glande anexe
TRATAMENT
- Nu da rezultate
- Masculii se exclude de la reproductive
PROSTATITA
- Inflamatia prostate
- Intalnita:
o Mai frecvent la canine
o Mult mai rara la taur, berbec, armasar
- Este cauzata de obicei de extinderea afectiunilor septice uretrale catre prostate
- La tauri si armasari
o Forma catara acuta – frecvent
Se manifesta prin durere la ejaculare
o Forma purulenta acuta
Prezenta abceselor in masa glandei
89
Prezenta puroiului in sperma – necrospermie
Urocultura pune in evidenta – flora patogena
Examenul ecografic – prezenta abceselor in masa glandei
o Forma cronica
Hipertrofie prostatica
Diminuarea secretiei
Dureri la mictiune si ejaculare
- La caine
o Poate evolua acut/cronic
o Etiologie – bacteriana: E.coli, proteus, pseudomonas, klebsiella, stafilo, strepto
o Semne clinice:
Forma acuta
Febra, mers greoi, voma, anorexie, depresie, scurgeri uretrale:
sangvinolente/purulente
Forma cronica
De regula – asimptomatica
Poate prezenta: disurie/hematurie
La tuseu rectal – prostate: marita, asimetrica, fibroasa
Poate fi: localizata(focare), difuza(la suprafata sau in profunzimea
glandei)
Apar abcese – zone de fluctuenta la suprafata glandei
o Diagnostic
Pe baza semnelor clinice
Se confirma prin:
Ex bacteriologic al urinei/secretiei prostatice
Ecografie
Examen radiologic
Diagnostic diferential intre prostatita si tumorile prostatice se face pe baza:
Durerii locale(prostatita doare)
Modificarilor spermei(aflux leucocitar in prostatita)
Evolutiei in timp
- Tratament
o Tauri si armasari
Forma catarala acuta: identificata precoce – s epoate incerca antibioterapia
Forma purulenta si forma cronica – terapia nu da rezultate, masculii se
exclude de la reprodutie
o Caine
In forma acuta cu semne clinice grave – antibio-(liposolubile si sa se lege de
proteinele plasmatice: quinolone(floxacine), amoxicilina + acid clavulanic,
biseptol) sau sulfamidoterapie(pot agrava problemele renale la pacientii
batrani), preferabil intravenous, conform antibiogramei, dupa usoara
ameliorare a semnelor clinice se poate executa per os
Prostatita cronica – foarte greu de tratat, deoarece bariera sange-secretie
prostatica este intacta
90
Antibioticele care pot penetra aceasta bariera sunt: oleandomicina,
clindamicina, eritromicina, quinolonele, sulfamidele potentate
Durata tratamentului este de 6 saptamani, in cazul in care se prelungeste
durata tratamentului se recomanda administrarea acidului folic
Orhidectomia poate fi recomandata ca terapie adjuvanta, daca dupa 2-3
saptamani de terapie, infectia nu dispare
POSTITA
- Inflamatia tegumentului intern al furoului, intalnita mai des la tauri, armasari si caini
- Este cauzata, in principal, de stagnarea urinei in cavitatea preputiala
- Determina durere la exteriorizarea penisului, la erectie si mai ales la copulatie, ceea ce
determina masculii sa refuse executarea montei
BALANITA
FIMOZA DOBANDITA
91
o Papilomatozei mucoasei din jurul orificiul prepurtial(tauri)
- Simptomatologie
o Imposibilitatea exteriorizarii penisului
- Tratament
o Chirurgical
Debridarea orificiului preputial
Ablatia sau cauterizarea papiloamelor
- Papiloame – taur
- Fibroame sau sarcoame – caini
- Taur:
o Papiloamele peniene apar in urma executarii saltului si frecarii penisului de pielea
crupei taurasilor, care prezinta papilomatoza cutanata – producandu-se
insamantarea tegumentului penien
o Formatiuni tumorale cu aspect verucos:
Solitare, pediculate
Agglomerate sub forma de tufe neregulate, cu santuri intre portiunile
proliferate
- Caine
o Sarcomul sticker – cel mai frecvent
Tumoare veneriana aparuta in urma montei cu catele care au prezentat
tumori sticker vaginale
Apar ca formatiuni unice sau multiple, cu aspect conopidiform, care pe
masura ce cresc conflueaza, iar suprafata lor ulcereaza determinand
hemoragii
- Tratament
o Papiloamele
Cauterizare chimica sau fizica
Autoimunizare
Inoculare zilnica de triturat de papilomi in doza de:
o 4-5 ml sc
o 1-2 ml intradermic 10-15 zile
Administrare iv sau per os de sulfat de magneziu 25% - doar pt taur !
o Tumorile sticker
Ablatie chirurgiala urmata de sutura tegumentului penien
Cauterizare
Chimioterapie
Vincristine 0,5 mg/m2 suprafata corporala, 1 data/saptamana, 3-4
administrari
Doxorubicina 30mg/m2
Roentgenterapie
92
800 R in 2 sedinte la 8 zile interval
500 R in 3 sedinte la 1 saptamana
400 R in 2-3 sedinte la interval de 4-6 zile
IMPOTENTA FUNCTIONALA
93
- Este determinate de:
o Hipoplazia testiculara
o Unele disendocrinii hipofizare
- Determina tulburarea functiei endocrine testiculare
- Masculii se exclude de la reproductive
- Se manifesta prin:
o Erectie incompleta
o Erectie intarziata
o Absenta totala a erectiei(anerectie)
- Etiologie
94
o Tulburari endocrine hipotalamo-hipofizare
o Administrarea unor tranchilizante, bromuri, analgezice, etc
o Manipularea defectuoasa a vaginului artificial
o Brutalizarea reproducatorilor masculi
o Fimoza
o Balanopostita
- Priapismul – erectie prelungita reflex, dureroasa
o Apare in cazul afectiunilor meningeale
o Perturbarea reflexului de erectie, de regula, se complica si cu perturbarea sau
inhibarea celorlalte reflexe
95
o Hipotonie sau atonie a musculaturii netede a tractusului genital
o Surmenajul sexual
- Aceasta afectiune determina prelungirea actului copulator, extenueaza masculului si
determina cresterea nervozitatii acestuia
- Ejaculatul are o slaba valoare biologica prin nesincronizarea eliminarii secretiei glandelor
anexe
IMPOTENTA ALIMENTARA
C12 – 22.05.2018
- Determina:
o Intarzierea pubertatii
o Tulburarea spermatogenezei si a reflexelor sexuale
o Calitate slaba a ejaculatului
- Refacerea epiteliului seminal in acest caz dureaza 1-2 luni, libidoul reapare la 1-2 saptamani
dupa corectarea alimentara
CARENTA IN VITAMINA A
- Determina:
o Tulburarea spermatogenezei(in special spermomiomorfogenezei) din cauza
degenerarii epiteliului seminal
o Disparitia instinctului genezic
o Involutia prostate si a glandelor seminale, consecutive hipoandrogenismului
o Material seminal de slaba calitate
CARENTA IN VITAMINA E
96
- Determina:
o Degenerarea epiteliului seminifer -> tulburarea spermatogenezei
o Abolirea instinctului genezic
o Tulburari neuro-musculare, hepatices i vasculare
CARENTA IN VITAMINA C
- Vitamin C se afla in cantitati appreciable in sperma si cel Leydig, avand influenta deosebita
asupra spermatogenezei si hormonogenezei
- Hipovitaminoza C determina:
o Secretie insuficienta a hormonilor androgeni -> tulburari ale instinctului genezic
o Reducerea volumului ejaculatului
o Scaderea densitatii si mobilitatii spermatozoizilor
CARENTA IN MINERALE
IMPOTENTA DE EXPLOATARE
- Apare in cazul:
o Folosirii intense la reproductive a masculilor
Epuizare fizica
Epuizarrea rezervei spermatice din epididim(spermatozoizi nematurati in
cantitate mare – picatura protoplasmatica)
o Stabulatiei permanente
o Obezitatii
- Semne clinice
o Reducerea apetitului sexual
o Diminuarea reflexelor sexuale
o Modificarea succesiunii reflexelor sexuale
o Scaderea volumului ejaculatului
o Reducerea calitatii spermei
o Prelungirea actului sexual
o Ejaculare tardiva
- Tratament
o Repaus sexual
o Furajare cu furaje de calitate superioara
o Recoltarea si examinarea materialului seminal
o Refolosire la monta in momentul in care reflexele sexuale sunt bine exprimate, iar
ejaculatul are caracteristici normale
IMPOTENTA SENILA(ANDROPAUZA)
97
- Apare la o anumita varsta
- Factorii care influenteaza andropauza:
o Specia
o Rasa
o Regimul sexual
o Alimentatia
o Conditiile de intretinere
o Potenta sexuala
- Andorpauza debuteaza tretptat si se evidentiaza prin:
o Estomparea reflexelor sexuale
o Pierderea progresiva a reflexelor sexuale(in ordinea inversa a succesiunii lor in timpul
montei)
o Atrofii ale organelor sexuale
o Scaderea valorii biologice a materialului seminal(oligospermie, teratospermie,
necrospermie si in final aspermie)
o Masculii se elimina de la reproductive inainte de instalarea andropauzei
- Varsta maxima pana la care se pot folosi masculii la reproductive:
o Armasar - 14 ani, armasar – 10 ani, vier – 6 ani, berbec – 6-8 ani, caine 7-8 ani,
motan 7-8 ani
STERILITATEA IMUNOLOGICA
98
- Plasma seminala contine antigeni din grupa ABO, care se pot absorbi la nivelul
spermatozoizilor
- In conditii patologice, acesti antigeni pot genera la nivelul aparatului genital femel anticorpi
anti-AB care vor aglutina spermatozoizii, imobilizandu-i
- Ovarul si lichidul follicular contin:
o Antigeni proprii
o Antigeni similari cu ai altor tesuturi din organism
- La nivelul organismului mascul:
o Reactii antigen-anticorp intre:
Antigeni din plasma seminala + spermatozozoizi -> anticorpi formati in
organism -> autospermoimunizare
Procese inflamatorii de natura traumatica cu localizare testiculara
Ligature canalelor deferente
Traumatisme gonadale
- Plasma seminala:
o Antigeni proprii
o Antigeni comuni cu ai altor organe(ficat, splina, rinichi)
o Afectiuni ale altor organe care contin antigeni comuni cu ai plasmei seminale ->
anticorpi -> reactii immune la nivelul aparatului genital mascul -> inflamatii
autospermoimunizare etc
- La nivelul aparatului genital femel:
o Tesuturile uterine dotate cu o puternica imunitate celulara, suportul fiind
macrofagele
o Fazele ciclului sexuale influenteaza puternic structura imunologica a aparatului
genital femel
- Sterilitate imunologice:
o Afectuni ale altor organe care contin antigeni comuni cu ai ovarului si lichidului
follicular -> Ac
o Modificarea echilibrului immunologic la nivelul aparatului genital femel ->
impiedicarea accesului spermatic la nivelul aparatului genital femel
o Procese onflamatorii ovariene, chisti ovarieni -> Ac fata de tesuturile modificate
o Modifiari ale barierei trofoblastice -> avort imunologic
o Anticorpi indusi de structura antigenica diferita a embrionului -> alergie
o IA pe un endometru inflamat, nerefacut metroragii estrale si postestrale -> resorbtia
spermatozoizilor -> prezenta Ac antispermatici in organismal femel -> moartea /
imobilizarea spermatozoizilor
- Profilaxie:
o Terapia corecta a endometritelor
o Testarea reproducatorilor dpdv imunitar
99
- Laptele este un aliment folosit frecvent in alimentatia omului, mai ales a varstnicilor si nou-
nascutilor
- Laptele infectat sau modificat calitativ poate produce imbolnaviri atat la om cat si la produsii
de conceptie si animalelor respective
- Constituie o cale de transmitere la om a unor afectiuni grave(TBC, bruceloza)
- Laptele provenit de la animalele tratate cu AB nu poate fi folosit in industria branzeturilor
- Glanda mamara este sediul unor procese:
o Secretorii, hormonale, metabolice, imunologice, inflamatorii, tumorale
- Cuprinde:
o Ex glandei mamare
o Examenul laptelui
Ex gl mamare:
Ex fizic
o Inspectie
o Palpatie
o Punctia biopsica a unor formatiuni(chisti, abcese tumori)
Ex functional
o Proba mulsului
Tulburari de secretie
Tulburari de ejectie
Ex laptelui
Ex fizic(Direct)
o Culoare, miros, gust, vascozitate, prezenta coagulilor si
flocoanelor din lapte, densitate cu termolactodensimetrul
100
1,0229 – 1,0320, pH, determinarea coagularii(la
termostat(38-40 grade C) control la 6,9,12,24h laptele
normal coaguleaza la 12 ore; prin fierbere
Ex de laborator
o La grajd – teste de depistare a mamitelor subclinice : CMT,
Schalm-test, r.Mastitest
o In laptarii: determinarea nr de celule somatice, ex. Citologic
o In laboratoare specializate
Pe laptele individual(pt fiecare compartiment
mamar)
Pe laptele colectat(din tanc)
Teste pt mamite subclinice(schimbarea pH-
ului, a rezistentei electrice, a nr de cellule
somatice, etc)
Diagnosticul bacteriologic(antibiograma)
Determinarea reziduurilor de antibiotic din
lapte
- Clasificarea afectiunilor glandei mamare:
o Tulburari circulatorii
o Tulburari functionale
o Afecriuni chirurgicale
o Dermatitele glandei mamare
o Afectiuni inflamatorii – Mamite
TULBURARILE CIRCULATORII
- Hiperemia mamara
- Edemul mamar
o Apar mai frecvent la animalale bune producatoare de lapte, datorita faptlui ca
necesitatile circulatorii ale glandei mamare sunt mari, iar glanda mamara asigura
aceste necesitati printr-o circulatie foarte bogata a tesutului mamar. Aceasta
circulatie este insa foarte usor de perturbat.
101
- Mulsul defectuos cu masaj exagerat – determina pe care reflexa intensificarea circulatiei
mamare
SIMTPOME
DIAGNOSTIC
- Semne clinice
- Dd fata de mamite(exista reactive pe lc retromamari), traumatisme mamare(Sediul
traumatismului)
PROGNOSTIC
- Favorabil
- Vindecare in 3-8 zile
- Se pot produce insa infectii secundare
TRATAMENT
- Igienco-dietetic:
o Mentinerea female in repaus
o Muls fara masaj, la nevoie cu sonde mamare
o Reducerea apei de baut si a suculentelor
- Medicamentos:
o Comprese umede, reci
o Pomezi calmante si emoliente cu beladona sau camphor
o Cataplasme cu solutie saturate de sulfat de magneziu de 2-3 ori/zi
o Purgative saline repetate la 24h pentru scaderea tensiunii arteriale si a vasodilatatiei
locale
o Venisectie – numai in cazurile grave
102
EDEMUL MAMAR
ETIOPATOGENEZA
SIMPTOME
- Inspectie
o Apare cu cateva zile inante de parturitie
o Cresterea simetrica in volum a mamelei
o Tegument intins, colorant in roz
o Mameloane de dimensiuni normale, din aceasta cauza aparand infundate in mamela
- Palpatie
o Edem rece, nedureros, pastos(pastreaza amprenta)
o Intereseaza toate compartimentele sau uneori este mai intens la sfferturile
posterioare
o Secretia lactate nemodificata calitativ, dar este mai redusa cantitativ(invers
proportional cu intensitatea edemului)datorita compresiunii acinilor
o Edemele voluminoase pot determina
Jena in mers
Ruperea ligamentelor suspensoare
Producerea eroziunilor si altor traumatismelor
DIAGNOSTIC
- Momentul aparitiei
- Semnele locale specific
- Aspectul normal al laptelui
- Dd – fata de: mamite, hiperemia mamara
103
PROGNOSTIC
TRATAMENT
TULBURARI FUNCTIONALE
- Lactoreea(galactoreea)
- Hipo si agalaxia
- Retentia laptelui
- Lactiatia nervoasa(lactatia de pseudogestatie)
LACTOREEA
ETIOPATOGENEZA
- Plenitudinea exagerata a glandei mamare, mai ales cand se intarzie mulsul sau suptul
- Scaderea tonicitatii sfincterului papilar
- Hormoni:
o Estrogeni – congestive cresterea tensiunii intramamare
o Ocitocina:
Administrare parenterala
104
Masaj utero-ovarian
Contractia celulelor microepiteliale si a musculaturii netede a
canalelor galactofore
- Factori de mediu extern – caldura si frigul excesiv - > relaxare sfincter papilar
- Leziuni
o Anomaliile si leziunile canalului papilar(Cicatrici)
o Slaba dezvoltare a sfincterului papilar
o Tumori la nivelul orificiului si sfincterului papilar
SIMPTOME
- Eliminarea laptelui din unul sau mai multe mameloane in jet continuu sau sub forma de
picaturi
- Se observa mai ales vara cand animalele se intorc de la pasune
- Cantitatea de lapte eliminate intre 2 mulsori – 0,5-1 litru
- La iapa – lactoreea apare cand s-a facut pauza mare intre 2 supturi (manzul lasat acasa)
DIAGNOSTIC
PROGNOSTICUL
- Este favorabil in cazul tulburarilor functionale si rezervat in cazul anomaliilor, tumorilor sau
cicatricelor
TRATAMENTUL
HIPOGALAXIA SI AGALAXIA
105
- Scaderea cantitativa a secretiei de lapte, pana la suprimarea ei totala, fara alte modificari
patologice mamare, manifestata in cursul perioadei de lactatie, constituie hipogalaxia si,
respective, agalaxia
- Aceasta tulburare secretorie se produce adesea imediat dupa nastere si se intalneste la toate
speciile de animale, dar mai frecvent la scroafa si oaie
ETIOPATOGENEZA
SIMPTOMATOLOGIE
- Scadere cantitativa pana la oprirea totala a productiei lactate, fara motive evidennte in
decurs de cateva zile sau brusc
- Mamela este flasca, pielea cutata
- La muls se obtine o cantitate redusa de lapte sau numai o secretie lactescenta
DIAGNOSTIC
- Se face cu usurinta
- Stabilirea etiologiei este dificila
- Diagnostic diferential – mamite, retentia laptelui
106
PROGNOSTIC
- Favorabil in hipogalaxie
- Rezervat in agalaxie
TRATAMENT
- Agalaxia scrofitelor viguroase – mamela turgescenta, dureroasa dar fara produce ejectia
laptelui
- Administrare de ocitocina 10 ui i.m.
- Agalaxia scrofitelor hiperexcitabile – mamela turgescenta, femela este agitate, agresiva, nu
lasa purceii sa suga
o Administrare sedative(Azaperon, Stresnil)
o Administrare de ocitocina 5 ui la interval de 4h
o Purceii vor fi alimentati la doica
PROFILAXIE
107
- Tulburare functionala caracterizata prin imposibilitatea extragerii laptelui, in afara celui
colectat in sinusul galactofor
- Secretia lactate inceteaza datorita blocarii laptelui in acinii glandulari
- Se intalneste
o Mai frecvent la vaca si bivolita
o Mai rar la capra si scroafa
ETIOPATOGENEZA
SIMPTOME
DIAGNOSTIC
- Semne clinice
- Dd fata de hipogalaxie – mamela flasca
PROGNOSTIC
- Favorabil
TRATAMENT
In cazul indepartarii vitelului – metoda traditionala – in primele zile dupa fatare se aplica un
clopotel la gatul acestuia in timpul suptului, apoi se indeparteaza vitelul, iar un copil, in timpul
mulsului, scutura clopotelul. Se formeaza un reflex conditionat.
108
LACTATIA NERVOASA
C13 – 29.05.2018
LACTATIA NERVOASA
SIMPTOME
PROGNOSTIC
- Favorabil
TRATAMENT
109
Bromocriptina (Parlodel, Parilac) – 30 mcg/kg per os 12-14 zile
Vomismente + tenesme mai severe decat la Cabergolina
AFECTIUNI CHIRURGICALE
- Hematomul mamar
- Leziuni deschise ale mamelei
o Escoriatiile, fisurile si crevasele mamelonului
o Desirarile sau sfartecarile mamelonului
- Fistula de lapte
- Chistii glandei mamare
- Calculi de lapte
- Tumorile glandei mamare
- Papilomatoza mamara a vacii
- Obstructia mamelonului
HEMATOMUL MAMAR
ETIOLOGIE
SIMPTOME
- In putin timp dupa producerea traumatismului apare deformarea sfertului mamar respective
si durere vie
o Modificari de culoare a pielii(de cateva ore) – rosu – cyanotic
o Fluctuenta apoi crepitatie sangvina(amidonata)
o Escoriatii ale pielii la locul traumatismului
o Dupa 24-48h – diminuarea durerii si aparitia crepitatiei
o De regula, laptele nu este modificat; uneori poate fi colorant in rosu si chiar poate
prezenta coagula sanguine(hematom profund)
o Dupa 12-14 zile se reduc dimensiunile hematomului – resorbtie si apar procesele de
indurare datorita proliferarii conjunctive
o Mai tarziu de percepe numai un nodul indurate
110
- Hematomul se poate infect ape cale endogena sau exogena si poate conduce la formarea
unui ABCES
DIAGNOSTIC
PROGNOSTIC
TRATAMENT
- Repaus
- Oprirea hemoragiei si grabirea coagularii
o Comprese reci, vitamin K, etamsilat, venostat, saruri de calciu, ser gelatinat 5%
- Muls bland sau cu sonda mamara(sonda remanenta)
- Drenare chirurgicala dupa 14 zile – hematomul superficial cu menajarea parenchimului
mamar
- Aplicatii cu unguente/geluri cu heparina(hepatrombin, Hirudoid, Lasonil) care faciliteaza
resorbtia hematomului
ETIOPATOGENEZA
SIMPTOME
111
- Complicatii frecvente
o Limfangita mamelonului
o Mamita
PROGNOSTIC
TRATAMENT
- Inlaturarea cauzelor
- Muls temporar cu sonda mamara
- Aplicare de pomezi calmante, emoliente(Jecolan, Salvaderm, Armon), unguente cu
antibiotic(Asocilin, Tetraciclina, Hemorzon, Mibazon)
DESIRARILE MAMELONULUI
- Pot fi
o Superficiale
o Profunde
- In functie de agentul etiologic
o Strivite, sfasiate, taiate, intepate, muscatel(triunghiulare, in Y)
- Sunt intalnite mai frecvent la vaca si capra
- La scroafa – plagi superficiale produse de coltii purceilor
- La catea, pisica si iepuroaica – plagi superficiale produse de ghearele puilor
SIMPTOME
- Desirari superficiale
o Plaga lineara, de regula pe fata anterioara a memlonului sau a sinusului galactofor ->
indurarea buzelor plagi -> tumefierea mamelonului -> sensibilitate -> hemoragie
redusa care se poate opri spontan -> formarea unei cruste galben-brune
- Desirari penetrante – leziunea ajunge pana in sinusul papilar sau galactofor
- Pe langa semnele descries mai sus, apare si scurgerea de lapte prin plaga
- Desirarile de la varful mamelonului care intereseaza canalul si ostiumul papilar prezinta o
gravitate mai mare, deoarece se complica cu obstructia acestora
- Plagile prin muscatura de caine prezinta 2-4 plagi intepate acoperite de cruste si tumefactia
mamelonului
- Plagile produse prin muscatura de vipera – apar ca niste plagi mici ( 2 orificii foarte greu
vizibile) insotite de un edem invadant
- Plagile corpului mamar - prezinta aspect diferit in functie de agentul etiologic, dar sunt
insotite de o hemoragie importanta
- Plagile profunde intereseaza si cele 2 fascii mamare si prezinta o indepartare mare a
marginilor plagii
DIAGNOSTICUL
112
- Trebuie sa stabileasca:
o Locul
o Marimea
o Forma
o Profunzimea
o Directia plagii
- Se executa sondajul plagii
PROGNOSTICUL
TRATAMENT
- Chirurgical – sutura(treionorafie)
o Se executa in primele 4-6 ore, pe femela in decubit lateral
o Anestezi locala cu Procaina 4%
Infiltratie la baza mamelonului
Anestezie paralombara T13, L1, L2, L4 pentru sferturile anterioare
Anestezia nervilor perineali si anestezie epidurala joasa -> pt sferturile
posterioare
o Regularizarea plagii
o Aplicarea unui garou la baza mamelonului pentru evitarea hemoragiei
- Desirarile superficiale – sutura marginilor plagii in puncte separate sau in surjet
- Desirarile profunde – sutura etajata
- Principia:
o Sutura profunda, intereseaza numai submucoasa(mucoasa se rasfrange in lumenul
cisternei, fara a patrunde cu acul in ea – se produce fistule de laptE)
o Punctele de sutura sa fie apropiate
o Mulsul sa fie frecvent si se executa cu sonda mamara care se pastreaza pana se scot
firele de sutura
- Metoda de sutura:
o Eberlen
o Wolf
o Villemain
- Firele de sutura se scot dupa 12-14 zile
TRATAMENT
113
FISTULA DE LAPTE
ETIOPATOGENEZA
SIMPTOMATOLOGIE
DIAGNOSTIC
PROGNOSTIC
TRATAMENT
- Obiective:
o Suprimarea fistulei prin – treionorafie
Treionoplastie(nu se mai foloseste)
o Se elimina tesutul cicatriceal
o Se executa treionorafia printr-unul din procedeele descries anteriori
- Tratamentul fistulei se face in perioada de repaus mamar cu cel putin 2-3 saptamani inainte
de viitoarea lactatie
114
- Chist provenit din hematom – vaca si carnivore
- Chisti de lapte – vaca, capra, catea si scroafa
- Determina -> atrofia parenchimului mamar prin compresiune -> suprapunerea infectiei ->
abcese ce se pot deschide exterior/in sinusul mamar
SIMPTOME
PROGNOSTIC
TRATAMENT
CALCULII DE LAPTE
PATOGENEZA
- Muls incomplete -> catar al cisternei -> fermentare lapte -> formare de coagula ->
impregnare cu saruri -> calculi de lapte
SIMPTOME
- Palpare – prezenta unor formatiuni dure in mamelon, care blocheaza canalul papilar
- Formatiunile sunt mobile si nu se deformeaza la palpare
PROGNOSTIC
TRATAMENT
115
- Calculi mai mari – se angajeaza in canalul papilar prin compresiuni pe mamelon si extragerea
lor cu o pensa fina
- Calculi mari – se zdrobesc inainte de a fi extrasi
o Se introduce o sonda pe care se striveste calculul si apoi, prin muls puternic se
elimina
o Cei care nu pot fi zdrobiti vor fi extrasi in perioada de repaus mamar prin incizia
peretelui sinusului suuprapapilar si apoi sutura cu catgut si nylon(treionorafie)
SIMPTOME
- Aparitia si dezvoltarea lenta la una sau mai multe mamale a unor formatiuni chistice sau
dense, localizate mamelonat
DIAGNOSTICUL
TRATAMENT
116
- Chimioterapie – nu s-a dovedit eficace pentru tumorile mamare la catea. Poate fi indicate
totusi la femelele cu tumori agresive, daca s-au produs metastaze sau sunt inoperabile
- Radioterapia:
o Imbunatateste controlul local al tumorilor
o Reduce durerea locala si cresterea limfonodurilor
o Atenueaza durerea in cazul metastazelor osoase
o Nu intotdeauna imbunatateste rata de supravietuire
o Poate imbunatati calitatea vietii
o Amana euthanasia
- Hormonoterapia
o Se executa cu antiestrogenic(Tamoxifen)
o Se obtin rezultate numai in tumorile estrogenodependente
o Efecte adverse – incontinenta urinara, piometru
o Se poate executa ovariectomia
- Imunoterapia – este folosita pentru stimularea mijloacelor defensive ale femelei
o Se pot folosi:
BCG – vaccine antiTBC
Polidin
Cantastin
Levamisol – decaris
PAPILOMATOZA MAMARA
ETIOLOGIE
- Virus filtrabil
- Poate fi reprodusa experimental cu ajutorul trituratelor de tumora
- Este transmisa de: insect hematofage, mainile mulgatorului
SIMPTOMATOLOGIE
- Frma interna:
o Formatiuni mici cu aspect filiform dezvoltate pe mucoasa sinusului galactofor
o Hemoragii discrete in timpul mulsului(lapte colorant roz-pal sau lasat sa sedimenteze
va contine coagula in stratul inferior)
o Formatiuni filiforme de culoare roz-albicioase(papilomi) in lapte
o Datorita iritatiei produse in timpul mulsului, papilomii prolifereaza palpandu-se ca ca
niste noduli carnosi
o Se pot angaja in canalul papilar pe care il pot obstrua
- Forma externa – este mai frecventa
o Papilomatoza generalizata:
Coexista cu papilomatoza cutanata din alte refiuni;
117
Formatiuni cu aspect de tufe sau conopidiforme localizate pe mamela si
mameloane
o Forma mamara a papilomatozei:
Formatiuni cu aspect verucos, isolate, solitare, pediculate sau agglomerate
sub forme de tufe neregulate cu santuri intre portiunile proliferative
Se localizeaza pe mameloame si extreme de rar, pe pielea mamelei
- Papilomii au evolutie indelungata in 2 faze:
o Faza de proliferare
o Faza de degenerescenta care se poate termina cu vindecare spontana
DIAGNOSTIC
PROGNOSTIC
TRATAMENT
OBSTRUCTIA MAMELONULUI
118
o Simptomatologie:
Mamela pregatita pentru lactatie
Lipsa evacuarii laptelui sprin supt sau muls
Existent unei membrane care se bombeaza la nivelul ostiumului papilar, in
momentul comprimarii mamelonului(imperforarea ostiumului papilar)
Lipsa canalului papilar(imperforarea canalului papilar) se verifica cu ajutorul
unei sonde mamare
o Prognostic
Favorabil in imperforarea ostiumului papilar(daca se intervine rapid)
Grav in imperforarea canalului papilar
o Tratament
Imperforarea canalului papilar – se va incerca crearea unui noi canal, cu un
trocar subtire sau cu o sonda harpoon; rezultate slabe
Imperforarea ostiumului papilar
Dezinfectia mamelonului
Comprimarea acestuia, ca pentru muls, laptele va bomba membrane in
exterior
Excizia membranei cu o foarfeca curba, fara a leziona canalul sau sfincterul
papilar. Se poate executa excizia cu sonnda mamara, sonda harpoon sau cu
treionomtomul
Muls pe sonda remanenta cateva zile
Introducere de ungvente cu antibiotice in mamelon
119
Infectia mamara
Recidiva stricturii
Incontinenta laptelui
- Obstructia(Castigata) a canalului papilar
o Este intalnita mai frecvent la vaca si capra
o Obstructia apare:
Ca o agravare a stricturii canalului papilar
In urma mulsului brutal
Urmarea cicatricilor, a neoplasmelor(papilomatoza interna)
In urma calculilor de lapte
o Simptome:
Imposibilitatea laptelui prin muls
Dilatarea sinusului galactofor si plenitudinea sfertului mamar respectiv
Se identifica leziunea:
Cicatrici
Canal papilar indurate sub forma de cordon
Calculi de lapte
o Diagnosti:
Pe baza simptomatologiei
o Prognostic
Rezervat
o Traumatisme:
Obiective: inlaturarea obstructiei
Restabilirea permeabilitatii canalului papilar
Treionotomia – cu sonda harpoon
Crearea unui canal artificial(Cu trocar subtire) si aplicarea unei sonde
remanente
Extragerea calculului de lapte – cu o pensa cu brate subtiri
- Eritemul solar
- Degenerarea mameloanelor(congelation uberis)
- Eczema glandei mamare
- Furunculoza mamara
- Teilita nodulara a vacii
C14 – 5.06.2018
ERITEMUL SOLAR
120
- Apare in primele zile, cand femelele vin in contact cu razele solare
SIMPTOME
TRATAMENT
- Mentinerea animalelor la umbra cateva zile, pana la disparitia semnelor locale, dupa care vor
fi scoase treptat la pasune
- Local – unguente emoliente – oleum jecoris, Jecolan, vaselina neutral cu lanolina 10-15%
- Muls bland
- Apare la animalele care consuma brisca(Polynaum faopyrum) sau alte plante care produc
fenomene de fotosensibilizare(stir, pir)
SEMNE CLINICE
- Hiperemie locala
- Modificarea starii generale
- Aparitia veziculelor -> cruste -> necroza uscata a pielii mameloanelor
PROGNOSTIC
- Rezervat
TRATAMENT
SEMNE CLINICE
121
- Apare durere puternica – reducerea secretiei lactate
PROGNOSTIC
TRATAMENT
SIMPTOME
- Modificari locale
o Apar mai frecvent in santul intermamamr sip e fata posterioara a mamelei
Roseata, ingrosarea pielii, aparitia transudatului, exfoliere, formare cruste
o Secretia lactata nemodificata organoleptic, dar laptele are un continut marit de
leucocite
TRATAMENT
FURUNCULOZA MAMARA
122
- Intalnita la toate speciile de animale
ETIOLOGIE
SIMPTOME
PROGNOSTIC
- Favorabil
TRATAMENT
MAMITELE(MASTITIS)
123
- Sunt produse de o flora microbiana variata
- Recunosc o mare diversitate clinica
IMPORTANTA
- Economica
- Igienica
o Pierderile economice sunt cauzate de urmatorii factori:
Alterarea laptelui in compartimentul bolnav
Scaderea cantitativa a laptelui in celelalte compartimente
Scaderea cantitativa a laptelui in sfertul afectat dupa vindecare
o Pierderile pot fi grupate:
14% - reforme inainte de vreme si cazuri mortale
8% - lapte care nu poate fi prelucrat industrial(Contine antibiotic)
8% - cheltuieli pentru medicamente si asistenta sanitar- veterinara
70% - pierderi de productie
o Importanta igienica
Laptele mastite induce diferite boli la:
Om
Nou-nascutii femelelor care prezinta mamite
ETIOPATOGENIA MAMITELOR
124
o Sfincterul papilar este relaxat si ostiumul papilar ramane deschis dupa muls aprox 2h
o Slabirea sfincterului papilar poate fi:
Congenitala
Dupa mai multe lactatii
Dupa muls defectuos
- Calea limfatica
o Patrunderea prin diferite leziuni cutanate; specifica pentru streptococci si stafilococi
- Calea sanguina
o Infectia mamara se realizeaza in urma:
Septicemiilor
Tulburarilor digestive
- Modificarile patologice depind de:
o Virulenta germenilor
o Calea de infectie
o Forma clinica a mamitei
- Infectia mamara:
o Mamita clinica:
Process inflamator cu semne clinice
Modificarea secretiei patologice
Prezenta florei bacteriene patogene
o Mamita subclinical
Lipsa semnelor clinice
Modificari fizico-chimice ale laptelui
Prezenta germenilor patogeni in lapte
Cresterea numarului de cellule somatice
o Infectia latenta:
Prezenta germenilor in lapte
Lipsa semnelor clinice
Nr normal de cellule somatice in lapte
- Clasificarea mamitelor:
o Clinic:
Supraacute
Acute
Cornice
o Anatomo-patologic
Supraacute – mamita gangrenoasa
Acute:
Mamita seroasa
Mamita catarala
Mamita purulenta
Cornice:
Mamita catarala
Mamita purulenta
Specific:
125
Mamita TBC
Mamita granulomatoasa
o Etiologic: streptococice, stafilococice, cu E.coli, cu Corynebacterium pyogenes, etc
MAMITELE LA VACA
MAMITA SEROASA(INTERSTITIALA)
PATOGENEZA:
SIMPTOME
- Compartimentul afectat
o Marit in volum
o Cald, hiperemiat
o Dureros
o Mamelon turgid si foarte sensibil
- Secretia lactate scade, dar este putin modificata calitativ
- La inceput, laptele este seros, apoi apar flocoane de cazeina
- Simptome generale:
o Diminuarea apetitului si rumegarii
o Febra 40-41 grade C
- Inflamatia dureaza 7-10 zile, apoi poate ceda
- Daca nu este tratata precoce, se extinde la acini si canale, complicandu-se cu mamita catarala
sau se cronicizeaza
126
PROGNOSTIC
- Favorabil
TRATAMENT
MAMITA CATARALA
SIMPTOME
127
Zerul la suprafata
Deposit cazeos-mucos
- Marirea in volum a compartimentului afectat
- Sensibilitate
- Temperature crescuta – la nivelul cartierului afectat
- In parenchim – zone indurate
- In sinus – mase pastoase de cazeina
- Stare generala nemodificata
DIAGNOSTIC
PROGNOSTIC
- Favorabil – in galactoforite
- Rezervat – in catarul acinilor
TRATAMENT
- Galactoforite
o Evacuarea laptelui de staza prin muls complet de 6-8 ori/zi
- Catarul acinilor
o Evacuarea cat mai complete a laptelui
Masaj de sus in jos- zdrobirea coagulilor care blocheaza canalele galactofore
si sinusul mamar
Introducerea unei solutii caldute de bicarbonate de sodium 3%, urmata de
masaj si muls dupa 5-10 minute
- Tratament local – conform antibiogramei
o Pana la primirea antibiogramei
Introducerea pe cale diatelica a solutiilor de AB dupa mulsul complet
Penicilina 200000 - 400000 ui
Streptomicina 0,5-1g
Sulfatiazol 1-2g
Ser fiziologic 40-50ml
M.f. sol
- Tratamentul se repeat din 8 in 8 ore, continuandu-se 24-48h dupa vindecarea clinica
- Dupa introducerea antibioticelor se lasa mamela in repaus 5-6h, apoi se mulge repetat timp
de 1-2h si dupa 8h se aplica tratamentul urmator
- Dupa primirea antibiogramei, se folosesc antibiotic conform antibiogramei
MAMITA PURULENTA
- Process inflamator caracterizat prin aparitia unui exsudat purulent in glanda mamara
- Poate fi:
o Primara
o Secundara
- Evolueaza sub 3 forme clinice:
128
o Mamita purulenta
o Abces mamar
o Flegmon mamar
SIMPTOMATOLOGIE
- Mamita purulenta
o Compartiment mamar marit in volum, hiperemiat, cald, dureros
o Mamelon hiperemiat, turgid, dureros
o Secretie cu aspect:
Seros, cu flocoane de puroi
Purulent in totalitate
Hemoragic
o Stare generala modificata: abatere, horipilatie, anorexie, febra, rumegare suprimata
o Ganglionii retromamari inflamati(mariti, durerosi)
o In mod obisnuit, evolueaza spre forma cronica
- Abcese mamare
o Simptome variabile in raport cu numarul si marimea abceselor:
Secretie mamara redusa in sfertul afectat:
Fara modificari organoleptice – abcese putine si localizate superficial
Puroi in lapte – abcese profunde care se deschis in sinusul galactofor
sau canalele galactofore
Abcesele profunde determina si:
Alterarea starii generale
Temperature intermitenta
PROGNOSTIC
TRATAMENT
PROFILAXIA
129
- Distrugerea secretiei patologice
- Urmarirea atenta a vacilor care au prezentat mamite la urmatoarea lactatie
MAMITE SPECIFICE
- In mod frecvent, la vaca mamitele pot fi produse de o singura specie bacteriana, putandu-se
vorbi de mamite specific
- Acesti germeni pot produce un anumit tip de evolutie clinica a bolii(supraacuta, acuta,
cronica)
ETIOLOGIE
SIMPTOMATOLOGIE
EVOLUTIE
130
o Zona de gangrene se localizeaza
o Tesuturile modificate se delimiteaza printr-un silon disjunctor
o Tesuturile modificate se detaseaza In 4-6 saptamani, eliminandu-se unul sau mai
multe cartiere
o Cicatrizare – dupa alte 3-4 saptamani
- Mai rar – se produce extinderea procesului pathologic si moartea prin toxiemie
DIAGNOSTICUL
PROGNOSTICUL – grav
TRATAMENT
- AB
o Pe cale generala(penicilina, tetraciclina, cefalosporine)
o Pe cale locala nu da rezultate
- Seroterapie antigangrenoasa obligatorie
o Pe cale generala
o Local – in jurul zonei inflamate
o 250-300ml iv / vaca + infiltratii in jurul zonei gangrenate 100-150ml
- Solutii electrolitice pe cale generala pt detoxifierea femelei
- Terapie antihistaminica
- Mamectomie totala sau partiala(in cazuri grave)
o Operatie socanta
- Preferabil – eliminarea spontana a tesuturilor necrozate
MAMITELE ACUTE
ETIOLOGIE
- Factori favorizanti:
o Asternutul murder
o Mainile mulgatorului
o Lipsa igienei aparatelor de muls
- Factor determinant
o S. auriu
- Calea de infectie
o Papilara
o Limfatica(de la nivelul leziunilor cutanate)
SIMPTOMATOLOGIE
131
- Poate evolua supraacut, subacut sau cronic
- Cel mai frecvent evolueaza acut
- Apare in primele zile dupa fatare
LOCAL
GENERAL:
- Abatere
- Hipertermie (40-41 grade C)
- Inapetenta
- Deplasare greoaie
- Adoptare rara a decubitului
- Dupa 8-10 zile de tratament:
o Amendarea semnelor generale
o Reaparitia lactatiei in sferturile sanatoase
o Abcese, flegmoane, fistule – in sfertul afectat
o Uneori, se pot produce:
Piemia
Supuratia ggl retromamari
Sinovite
Artrite
o Frecvent se cronicizeaza
DIAGNOSTIC
- Semne clinice
- Momentul aparitiei
- Tendinta la supuratie
- Examen bacteriologic
PROGNOSTIC
TRATAMENT
132
- Antibiograma se va executa in dinamica intrucat antibiorezistenta se poate instala foarte
rapid
- Administrare de anatoxina stafilococica in doze crescande – 10,15,20 ml, 3-4 inoculari la
interval de 4-5 zile
PROFILAXIE
MAMITA COLIBACILARA
ETIOLOGIE
SIMPTOMATOLOGIE
133
Toxaemie grava – moartea femelei
o Local:
1-2 sferturi(De regula posterioare) afectate: inflamatie, turgescenta,
congestive, sensibilitate, secretie seroasa, roz sau galbuie, compartimente
sanatoase agalactice flaste
- Forma cu paraplegie
o Debuteaza cu enterita
o Semne locale si generale asemanatoare cu forma fara paraplegie
o Dupa 2-3 zile
Tulburari nervoase la nivelul membrelor posterioare
Vaccilatii
Dificultate in parasirea decubitului
Flexari in mers ale membrelor
Paraplegie – pe partea opusa compartimentului afectat
- In formele usoare se constata tendinta la vindecare spontana, mamela revenind la normal
- In formele grave:
o Decubit
o Opistotonus
o Gemete
o Moarte in cateva zile
- De cele mai multe ori se produce vindecarea, dar dupa o lunga convalescent
PROGNOSTIC
DIAGNOSTIC
TRATAMENT
- Local:
o Antibioterapie pe cale diatelica
Streptomicina 1g/zi/cartier
Tetraciclina 200mg/zi/cartier
- General
o Antibioterapie
Streptomicina
Neomicina
Tetraciclina
o Antiseptice intestinale – in formele cu diaree
134
o Saruri de calciu – in formele cu paraplegie
PROFILAXIE
135