Turul galeriei

este o metodă interactivă de învă ţare bazată pe colaborarea între

elevi, care sunt puşi în ipostaza de a gă si soluţii de rezolvare a unor
probleme. Această metodă presupune evaluarea interactivă şi
profund formativă a produselor realizate de grupuri de elevi.
Această metodă stimulează gâ ndirea şi creativitatea elevilor . Ea îi
determină pe elevi să caute şi să dezvolte soluţii pentru diferite
probleme, să facă reflecţii critice şi judecă ţi de valoare, să compare
şi să analizeze situaţii date şi îi învaţă pe elevi să emită şi să -şi
susţină propriile idei. În cadrul acestei metode, conversaţia,
problematizarea, explicaţia, exerciţiul, dobâ ndesc statutul de procedeu didactic. Metoda “Turul
galeriei”este uşor de aplicat la orice vâ rstă şi adaptabilă orică rui domeniu şi obiect de învă ţă mâ nt.

Astfel, turul galeriei constă în urmă toarele:

 Elevii, în grupuri de trei sau patru, rezolvă o problemă (o sarcină de învă ţare) susceptibilă
de a avea mai multe soluţii (mai multe perspective de abordare).
 Produsele muncii grupului se materializează într-o schemă , diagramă , inventar de idei etc.
notate pe o hâ rtie (un poster).
 Posterele se expun pe pereţii clasei, transformaţi într-o veritabilă galerie.
 La semnalul profesorului, grupurile trec pe râ nd, pe la fiecare poster pentru a examina
soluţiile propuse de colegi. Comentariile şi observaţiile vizitatorilor sunt scrise pe posterul
analizat.
 După ce se încheie turul galeriei (grupurile revin la poziţia iniţială, înainte de plecare)
fiecare echipă îşi reexaminează produsul muncii lor comparativ cu ale celorlalţi şi discută
observaţiile şi comentariile notate de colegi pe propriul poster. (fragment)
Etape:
Constituirea microgrupurilor
-         Elevii sunt împă rțiți pe grupuri de câ te 4-5 membri;
-         Pentru fiecare grup se distribuie foi de flip-chart și markere.
Prezentarea sarcinilor de lucru
-         Cadrul didactic prezintă grupurilor de elevi problema pe care trebuie să o soluționeze,
menționâ nd că rezolvarea problemei trebuie realizată pe foile de flip-chart;
-         Se precizează, de asemenea, faptul că unul dintre membrii fiecă rui grup va avea rolul de ghid.
Cooperarea pentru realizarea sarcinilor de lucru
-         Elevii interacționează în cadrul microgrupurilor pentru a realiza sarcina propusă ;
-         Soluțiile se notează pe foaia de flip-chart.
Expunerea produselor
-         Fiecare grup îți afișează produsul, la fel ca într-o galerie de artă (acest aspect explică și
denumirea metodei);
-         Elevii care au rolul de ghid se vor plasa în locul unde este expus produsul grupului din care fac
parte.
Turul galeriei
-         Membrii grupurilor vizitează galeria, examinează fiecare produs, adresează întrebă ri de
clarificare ghidului și pot face comentarii, pot completa ideile sau pot propune alte soluții pe care le
consemnează în subsolul foii de flip-chart.
Reexaminarea (evaluarea) rezultatelor
-         Fiecare grup își reexaminează propriile produse, prin comparație cu celelalte și valorificâ nd
comentariile vizitatorilor.
Exemplu:

Acest joc este conceput ca temă facultativă pentru acasă . Li se cere elevilor să reprezinte grafic
basmul studiat, pe o coală albă de hâ rtie A4, sau pe o coală din blocul de desen. Pot fi folosite orice /
oricâ te culori şi materiale sau tehnici specifice artei grafice (acuarelă, tempera, creion, colaj etc.),
sau, dimpotrivă , profesorul va impune anumite restricţii. Lucră rile nu vor fi semnate, pentru a nu
influenţa pă rerea celorlalţi elevi. Produsele obţinute vor fi afişate pe tablă sau pe pereţii clasei,
astfel încâ t să poată fi observate de elevi. După ce profesorul le explică elevilor sensul sintagmei a
face turul galeriei, le cere să voteze un singur desen, considerat a fi cel mai sugestiv, cel mai
reprezentativ pentru basmul studiat (votul poate fi exprimat printr-o bulină aplicată sub coala de
hâ rtie sau o linie trasată cu creta). Rezultatul jocului este mai obiectiv dacă numă rul votanţilor este
mai mare decâ t al produselor, de aceea este important ca profesorul să insiste asupra ideii că tema
este facultativă . De asemenea, obiectivitatea votă rii va fi mă rită dacă nu li se permite elevilor să
vorbească între ei în timp ce examinează produsele expuse. Se numă ră voturile şi se stabilesc elevii
câ ştigă tori (spre exemplu, primii trei), că rora li se cere să vină în faţa clasei şi să explice viziunea
artistică . În final, profesorul face aprecieri, avâ nd grijă să remarce produsele care au tins spre
metaforă , spre simbol, iar nu pe cele care au re-povestit / au ilustrat secvenţe ale basmului.
Lucră rile vor fi pă strate în portofolii sau vor fi publicate în revista şcolii.
Avantaje ale metodei
 -         Formarea și consolidarea deprinderii de ascultare activă ;
 -         Formarea și dezvoltarea capacită ții reflective;
 -         Dezvoltarea gâ ndirii critice;
 -         Stimularea creativită ții;
 -         Cultivarea respectului față de ceilalți și a toleranței;
 -         Formarea și dezvoltarea competențelor emoționale;
 -         Dezvoltarea competențelor de relaționare;
 -         Dezvoltarea competențelor de comunicare;
 -         Promovarea interînvă ță rii și a învă ță rii active;
 -         Participarea activă , implicarea tuturor elevilor în realizarea sarcinilor de învă țare;
 -         Stimularea eforturilor de intercunoaștere și autocunoaștere;
 -         Formarea și dezvoltarea competențelor de evaluare și autoevaluare;
 -         Dezvoltarea competențelor instrumental-aplicative;
 -         Formarea și dezvoltarea competențelor metacognitive etc.

Limite:
 -         Tendința de conformare la opinia grupului;
 -         Tendința de dominare a grupului manifestată de anumiți elevi, erijați în lideri;
 -         Marginalizarea sau autoizolarea elevilor care împă rtă șesc alte opinii;
 -         Nonimplicarea unor elevi;
 -         Aparentă dezordine;
 -         Dezvoltarea unei posibile dependențe de grup în rezolvarea sarcinilor;
 -         Apariția unor conflicte între elevi;
 -         Generarea unei gâ ndiri de grup etc.