TEHNICA MASAJULUI SINUSULUI CAROTIDIAN ȘI

INDICAȚII

Reflexul sinusului carotidian joacă un rol central în homeostazia presiunii arteriale.

Schimbările în tensiunea transmurală sunt detectate de către baroreceptorii din
inimă, sinusul carotidian, arcul aortic și alte vase mari. Impulsurile sunt transmise de nervii
glosofaringian și vag la nucleii solitari și nucleul paramedian din trunchiul cerebral. Căile
eferente sunt purtate prin nervii simpatici și vag către inima și vasele de sânge, controlând
ritmul cardiac și tonusul vasomotor.

Masajul sinusului carotidian este o metodă simplă prin care se stimulează baroreceptorii
carotidieni, utilizată în scop diagnostic sau terapeutic. Aceasta poate face diferența dintre o
tahicardie paroxistică supraventriculară și un flutter atrial: poate determina oprirea episodului
de tahicardie paroxistică supraventriculară, în schimb, accentuează blocul atrio-ventricular și
expune mai bine undele de flutter. Masajul sinusului carotidian este util și la pacienți cu ritm
cardiac normal, la care se poate normaliza un bloc de ramură și poate fi utilizat în evaluarea
funcției de detectare a stimulatoarelor cardiace permanente.

Este o metodă de diagnostic la persoanele suspecte de hipersensibilitate a sinusului carotidian

(sincopa de cauză necunoscută la evaluarea inițială, la persoanele peste 40 de ani).
Hipersensibilitatea sinusului carotidian este un răspuns exagerat la stimularea
baroreceptorului sinusului carotidian. Acest lucru determină amețeli sau sincopă din cauza
unei perfuzii cerebrale diminuate tranzitoriu. Deși funcția baroreceptorului se diminuează de
obicei cu vârsta, unii oameni prezintă baroreceptori carotidieni hipersensibili. Pentru acești
indivizi, chiar stimularea ușoară in zona gâtului are ca rezultat o bradicardie marcată și o
scădere a tensiunii arteriale. Masajul sinusului carotidian are rol diagnostic dacă determină o
pauză sinusală >3 sec și/sau o scădere a TA cu >50 mmHg.

Pentru diagnosticul sindromului de sinus carotidian este necesară reproducerea simptomelor

spontane în timpul masajului sinusului carotidian şi, adiţional, este necesar ca pacienţii să aibă
sincopă de origine necunoscută compatibilă cu mecanismul reflex. În asemenea circumstanţe,
masajul sinusului carotidian arată de obicei, o perioadă de asistolă >6s.

TEHNICA DE REALIZARE

O metodă de masaj al sinusului carotidian general acceptată include următoarele 4 etape:

1. Așezați pacientul în poziție de culcat, cu gâtul ușor extins. Pacientul trebuie să stea culcat,
timp de cel puțin 5 minute, înainte de aplicarea masajului sinusului carotidian.

2. Masaj pe punctul unde amplitudinea pulsului pe carotidă este cea mai mare, medial de
mușchiul sternocleidomastoidian la limita superioară a cartilajului tiroid.

3. Masați timp de 5-10 secunde pe fiecare sinus carotidian consecutiv, cu un interval de 1

minut între masaje. NU se face masajul concomitent bilateral și nici în ortostatism.
4. Masajul sinusului carotidian este aplicat, de preferință, prima dată la sinusul carotidian
drept, deoarece hipersensibilitatea sinusului carotidian este mai accentuată pe dreapta decât pe
partea stângă.

5. Monitorizați continuu pacientul prin ECG de suprafață și măsurarea tensiunii arteriale.

Din păcate, această tehnică este una brutală și necuantificabilă și este predispusă la variații
individuale, precum și variații în funcție de metoda de execuție.

Complicațiile rezultate din masajul sinusului carotidian includ aritmii cardiace și sechele
neurologice. Aritmiile fatale sunt extrem de rare și au apărut, în general, doar la pacienții cu
afecțiuni cardiace, în timpul masajului în scop terapeutic mai degrabă decât în scop
diagnostic. Complicațiile neurologice rezultă fie din ocluzia, sau din embolizarea arterei
carotide. Mai mulți autori au raportat cazuri de hemiplegie în urma stimulării sinusului
carotid, adesea în absența modificărilor hemodinamice. Masajul sinusului carotidian nu
trebuie efectuat la pacienții care au avut un eveniment cerebrovascular în ultimele 3 luni, la
cei cu sufluri carotidiene sau infarct miocardic recent.

BIBLIOGRAFIE

Șorodoc L., Petriș A. O., Rezuș C., et al., 2019. Medicină internă, patologie respiratorie,
cardiovasculară și hematologică. Iași: SEDCOM LIBRIS

Kenny R. A., 2010. Carotid Sinus Pressoreceptor Reflex. Brocklehurst's Textbook of

Geriatric Medicine and Gerontology . 7th ed rev.

Schweitzer P., Teichholz L. E., 1985. Carotid sinus massage. Its diagnostic and therapeutic
value in arrhythmias. The American Journal of Medicine. pp 645-654

Torbicki A., Moreno J., Aboyans V., et al., 2019. Ghidul ESC pentru diagnosticul şi
managementul sincopei (2018). Romanian Journal of Cardiology. Vol. 29