Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Carte LDA PDF
Carte LDA PDF
Despre autor
Studii:
– absolvent al Liceului Industrial “Andrei Mureºanu” – Dej, promoþia 1983;
– absolvent al Institutului Politehnic Cluj-Napoca, Facultatea de Mecanicã,
secþia Tehnologia Construcþiilor de Maºini.
– absolvent al cursurilor postuniversitare organizate de Universitatea Tehnicã
Cluj-Napoca, specializarea “Tehnologii Moderne în Tracþiunea Electricã Fero-
viarã”, promoþia octombrie 1998.
– absolvent al cursurilor de perfecþionare cu tema “Sisteme Actuale de mana-
gement ºi marketing”, octombrie-noiembrie 2001, organizate de Universitatea
Tehnicã Cluj-Napoca ºi Southern Connecticut State University.
Experienþã profesionalã:
– inginer tehnolog la depoul de locomotive Dej (1991-1993);
– ºef atelier (1993-1996);
– ºef depou reparaþii (1996-1998);
– ºef centru comercial adj. (1998-1999);
– ºef depou (1999-pânã în prezent).
3 DAN BONTA
Editura ASAB
Bucureºti – 2003
LOCOMOTIVA DIESEL ELECTRICÃ 060-DA DE 2100 CP 5
CUPRINS
PREFAÞÃ / 11
Noþiuni generale / 13
1. Definiþii, clasificarea locomotivelor / 13
2. Introducerea tracþiunii diesel electrice la cãile ferate / 15
PARTEA I. ECHIPAMENTUL MECANIC
Capitolul 1. Boghiul / 23
1.1. Definiþie. Pãrþi componente / 23
1.2. Construcþia ramei boghiului / 25
1.3. Elementele suspensiei primare / 26
1.4. Elementele suspensiei secundare / 28
1.5. Timoneria de frânã / 33
1.6. Cuplajul transversal / 35
1.7. Pivotul de tracþiune / 37
1.8. Instalaþii auxiliare ale boghiului / 39
1.9. Antrenarea osiei ºi suspensia motorului electric de tracþiune / 42
Capitolul 2. Osia montatã / 49
2.1. Definiþie. Pãrþi componente / 49
2.2. Osia propriu-zisã / 50
2.3. Roþile / 52
2.3.1. Roþile cu bandaj / 52
2.3.2. Roþile monobloc / 54
2.3.3. Profilul de rulare / 54
2.4. Cutia de osie cu sistemul de ghidare / 57
Capitolul 3. Cutia locomotivei / 62
3.1. Construcþia ºi elementele principale ale cutiei / 62
3.2. Aparatele de tracþiune, legare ºi ciocnire / 66
3.2.1. Aparatele de ciocnire (tampoanele) / 68
3.3. Curãþitoarele de cale / 70
3.4. Cabina de conducere / 70
3.5. Amplasarea echipamentelor în cutia locomotivei / 74
PARTEA A II-A. ECHIPAMENTUL PNEUMATIC
Capitolul 4. Instalaþia de producere, înmagazinare ºi utilizare a aerului
comprimat / 77
4.1. Generalitãþi / 77
4.2. Circuitul pentru producerea ºi înmagazinarea aerului comprimat / 79
4.3. Circuitul de alimentare / 82
4.4. Circuitul aerului de comandã al aparatelor / 83
6 DAN BONTA
4.5. Circuitul aerului de reglare a turaþiei motorului diesel / 85
4.6. Proba de etanºeitate ºi funcþionare a instalaþiei pneumatice / 87
Capitolul 5. Instalaþia de frânã / 89
5.1. Principiile de funcþionare ale frânelor moderne. Clasificare / 89
5.2. Robinetul mecanicului KD2 / 93
5.3. Robinetul mecanicului pentru frânã directã FD1 / 103
5.4. Traductorul de presiune (Releul de presiune DÜ15) / 105
5.5. Distribuitorul de aer (triplã valvã) / 110
5.6. Schimbãtorul de regim / 113
5.7. Supapa electropneumaticã (42) / 115
5.8. Circuitul frânei automate indirecte / 115
5.9. Circuitul frânei antipatinaj / 118
5.10. Probe la instalaþia de frânã / 120
PARTEA A III-A. ECHIPAMENTUL TERMIC
Capitolul 6. Motorul diesel / 125
A. Generalitãþi. Pãrþi principale ºi caracteristici de funcþionare ale motoarelor
diesel / 125
A.1. Definiþia motorului diesel. Pãrþi componente / 125
A.2. Funcþionarea motorului diesel în patru timpi / 126
A.3. Ciclul de funcþionare teoretic al motorului diesel / 128
A.4. Ciclul de funcþionare real – evoluþia proceselor în cilindri / 129
A.4.1. Ciclul de funcþionare real al motorului diesel în patru timpi
fãrã supraalimentare / 129
A.4.2. Ciclul de lucru al motorului diesel în patru timpi supraalimentat / 132
A.5. Motoarele diesel pentru tracþiunea feroviarã. Caracteristici de
funcþionare / 132
B. Motorul diesel de pe locomotiva 060-DA / 135
B.1. Descriere. Date tehnice, amplasarea pe locomotivã / 135
B.2. Pãrþile componente fixe ale motorului diesel / 137
B.3. Pãrþile componente mobile / 142
B.4. Mecanismul de distribuþie / 149
Capitolul 7. Instalaþia de alimentare cu combustibil / 155
7.1. Descrierea echipamentului de alimentare ºi funcþionarea acestuia / 155
7.2. Pompa de transfer a combustibilului / 160
7.3. Filtrele de combustibil / 162
7.4. Supapa de suprapresiune a combustibilului / 164
7.5. Pompa de injecþie / 165
7.6. Injectorul / 174
7.7. Caracteristicile combustibililor utilizaþi la locomotivele diesel electrice / 178
Capitolul 8. Instalaþia de ungere / 181
8.1. Descrierea ºi funcþionarea instalaþiei de ungere / 181
8.2. Pompele de ungere / 185
8.3. Filtrele ºi separatoarele de ulei / 188
8.4. Supapele ºi releele de ulei / 193
8.5. Uleiurile / 196
LOCOMOTIVA DIESEL ELECTRICÃ 060-DA DE 2100 CP 7
Capitolul 9. Instalaþia termicã / 198
9.1. Rolul instalaþiei termice / 198
9.2. Echipamentul de rãcire / 200
9.2.1. Descrierea ºi funcþionarea instalaþiei de rãcire / 200
9.2.2. Elementele componente ale instalaþiei de rãcire / 202
9.3. Echipamentul hidrostatic / 208
9.3.1. Descrierea ºi funcþionarea instalaþiei hidrostatice / 208
9.3.2. Aparatele ºi dispozitivele instalaþiei hidrostatice / 210
9.4. Echipamentul de încãlzire / 215
9.4.1. Generalitãþi / 215
9.4.2. Agregatul de încãlzire tip Vapor AV-00 / 216
9.4.3. Instalaþia de încãlzire IEMC-L21.1 / 217
9.5. Calitatea apei de rãcire / 221
Capitolul 10. Instalaþia de supraalimentare / 222
10.1. Principiul supraalimentãrii / 222
10.2. Grupul de supraalimentare LAG 46-20 / 224
10.2.1. Construcþia ºi funcþionarea instalaþiei de supraalimentare / 224
10.2.2. Filtrele de aer ºi calitatea aerului de supraalimentare / 226
10.3. Întreþinerea ºi exploatarea grupului de supraalimentare LAG 46-20 / 227
Capitolul 11. Reglarea automatã a locomotivei diesel electrice 060-DA / 230
A. Elemente de funcþionare a sistemelor automate / 230
A.1. Generalitãþi / 230
A.2. Particularitãþile funcþionale ale motoarelor diesel în tracþiunea
feroviarã / 233
A.3. Sisteme de comandã ºi reglare automatã a locomotivelor diesel
electrice / 235
B. Regulatorul mecanic al motorului 12 LDA 28 / 237
B.1. Rolul ºi construcþia regulatorului mecanic / 237
B.2. Funcþionarea regulatorului mecanic / 239
B.3. Dispozitive de protecþie prin regulatorul mecanic / 245
B.4. Reglarea regulatorului mecanic / 250
PARTEA A IV-A. ECHIPAMENTUL ELECTRIC
Capitolul 12. Transmisia electricã la locomotivele diesel electrice / 261
12.1. Generalitãþi. Condiþii pe care trebuie sã le îndeplineascã transmisiile
electrice / 261
12.2. Schema de principiu a transmisiei electrice / 263
12.3. Transmisia electricã de pe locomotiva 060-DA / 266
Capitolul 13. Generatoarele de curent continuu utilizate la locomotivele diesel
electrice / 268
13.1. Generalitãþi. Clasificare. Caracteristicile generatoarelor de curent
continuu / 268
13.2. Construcþia generatoarelor de pe locomotiva 060-DA. Date tehnice
principale / 276
13.3. Întreþinerea ºi controlul funcþionãrii în exploatare a grupului de
generatoare / 283
8 DAN BONTA
Capitolul 14. Motoare electrice de tracþiune în curent continuu utilizate la
locomotive diesel electrice / 287
14.1. Principii de bazã. Caracteristicile motoarelor electrice de tracþiune în
curent continuu / 287
14.2. Comanda motoarelor electrice de tracþiune / 290
14.3. Construcþia motoarelor electrice de tracþiune utilizate pe locomotiva
diesel electricã 060-DA. Date tehnice principale / 293
14.4. Întreþinerea ºi exploatarea motoarelor electrice de tracþiune / 296
Capitolul 15. Maºini electrice ale serviciilor auxiliare / 302
15.1. Date tehnice principale. Construcþia maºinilor electrice ale serviciilor
auxiliare / 302
15.2. Întreþinerea ºi exploatarea maºinilor electrice ale serviciilor
auxiliare / 304
15.3. Convertizorul electronic CEISA-2200 / 311
Capitolul 16. Aparatajul electric utilizat pe locomotivele diesel electrice
060-DA / 314
A. Generalitãþi / 314
B. Amplasarea aparatelor electrice pe locomotiva diesel electrice 060-DA / 316
B.1. Blocul aparatelor / 316
B.2. Aparatele de la posturile de conducere / 322
B.3. Cablajul ºi plãcile de borne ale circuitelor electrice / 324
C. Aparatele de conectare / 328
C.1. Contactoare / 328
C.2. Comutatoare / 335
C.3. Întrerupãtoare / 336
C.4. Alte aparate electrice de conectare / 340
D. Aparate de pornire ºi reglaj / 341
D.1. Controlerul de comandã / 341
D.2. Inversorul de mers / 345
D.3. Regulatorul de câmp / 348
D.4. Regulatoarele de tensiune / 351
E. Aparate de protecþie / 357
F. Aparate de mãsurã electrice / 365
G. Întreþinerea ºi controlul aparatelor electrice de pe locomotivele diesel
electrice 060-DA / 367
G.1. Întreþinerea ºi controlul aparatelor electrice de conectare ºi protecþie / 367
G.2. Întreþinerea ºi controlul controlerelor de comandã / 370
G.3. Întreþinerea ºi controlul inversorului de mers / 370
G.4. Întreþinerea conductoarelor ºi cablurilor electrice / 371
Capitolul 17. Instalaþii auxiliare pe locomotiva diesel electricã 060-DA / 373
17.1. Bateria de acumulatoare / 373
17.2. Instalaþia de control punctual al vitezei / 384
17.3. Instalaþia pentru mãsurarea ºi înregistrarea vitezei / 391
17.3.1. Instalaþia de mãsurare a vitezei tip Hasler / 392
17.3.2. Instalaþia de înregistrare ºi mãsurare a vitezei IVMS / 398
17.4. Dispozitivul de siguranþã ºi vigilenþã D.S.V. / 404
LOCOMOTIVA DIESEL ELECTRICÃ 060-DA DE 2100 CP 9
Capitolul 18. Circuitele electrice de pe locomotiva 060-DA / 406
A. Generalitãþi / 406
B. Descrierea circuitelor electrice / 406
B.1. Circuitele electrice principale / 406
B.1.1. Circuitul electric principal pentru pornirea motorului diesel / 413
B.1.2. Circuitul excitaþiei separate a generatorului principal
(planºa 18.1) / 414
B.1.3. Circuitele electrice de alimentare a motoarelor de tracþiune
(planºa 18.1) / 415
B.2. Circuitele electrice ale serviciilor auxiliare (planºa 18.2) / 418
B.2.1. Circuitul pentru încãrcarea bateriei de acumulatoare
(planºa 18.2) / 419
B.2.2. Circuitul pentru alimentarea motorului electric de acþionare a
compresorului (planºa 18.2) / 421
B.2.3. Circuitul electric pentru alimentarea motoarelor electrice de acþio-
nare a ventilatoarelor din circuitul ventilaþiei forþate
(planºa 18.2) / 422
B.2.4. Circuitul electric pentru alimentarea motorului electric de acþionare
a pompei auxiliare de ulei ºi a pompei de transfer combustibil / 423
B.2.5. Circuitul electric pentru alimentarea motorului electric de acþionare
a pompei de apã / 424
B.2.6. Circuitul grupului convertizor pentru producerea curentului
electric de 24 V c.c. / 424
B.2.7. Circuitul de alimentare a motoarelor electrice de acþionare a venti-
latoarelor pentru încãlzirea cabinelor de conducere ºi a rezistenþelor
de încãlzire (planºa 18.2) / 425
B.2.8. Circuitul electric de alimentare a reºoului (planºa 18.2) / 426
B.2.9. Circuitul de alimentare a cuplei WIT (planºa 18.2) / 426
B.3. Circuite electrice de comandã (planºa 18.3) / 426
B.3.1. Circuitul de alimentare cu curent de comandã (planºa 18.3) / 427
B.3.2. Circuitul de comandã a motorului electric de acþionare a pompei
auxiliare de ungere ºi pompei de transfer combustibil
(planºa 18.3) / 428
B.3.3. Circuitul de comandã a motorului electric de acþionare a pompei
de apã / 428
B.3.4. Circuitele pentru pornirea, oprirea ºi funcþionarea motorului diesel
(planºa 18.3) / 429
B.3.5. Circuitul de comandã pentru motorul electric al compresorului
(planºa 18.4) / 435
B.3.6. Circuitul electric pentru motoarele electrice de acþionare a ventila-
toarelor din circuitul ventilaþiei forþate (planºa 18.4) / 436
B.4. Circuitul electric pentru comanda pornirii ºi mersului locomotivei
(planºa 18.5) / 438
B.4.1. Circuitul de comandã al inversorului / 438
B.4.2. Circuitul de comandã pentru punerea în miºcare a locomotivei
(planºa 18.5) / 439
B.4.3. Circuitul de comandã pentru demaraj (planºa 18.6) / 440
10 DAN BONTA
B.4.4. Circuitele electrice de comandã pentru treptele de slãbire
a câmpului (planºa 18.7) / 441
B.5. Circuite electrice de protecþie / 446
B.5.1. Circuite de protecþie prin releul 76 pentru mersul în gol al motorului
diesel (planºa 18.5) / 446
B.5.2. Circuitele pentru protecþia prin oprirea motorului diesel / 447
B.5.3. Circuitul de protecþie contra punerii la masã (planºa 18.8) / 448
B.5.4. Circuitul de protecþie antipatinaj (planºa 18.6) / 449
B.6. Alte circuite auxiliare / 451
B.6.1. Circuitul instalaþiei de apel optic (planºa 18.9) / 451
B.6.2. Circuitul pentru iluminat al locomotivei 060-DA (planºa 18.10) / 451
PARTEA A V-A
Capitolul 19. Întreþinerea ºi reparaþia locomotivelor diesel electrice
060-DA / 455
19.1. Generalitãþi. Necesitatea lucrãrilor de întreþinere / 455
19.2. Clasificarea reviziilor ºi reparaþiilor / 456
19.3. Revizia locomotivei / 457
19.4. Procesul tehnologic de diagnozã / 461
19.5. Lucrãri care se executã cu ocazia reviziilor planificate / 462
BIBLIOGRAFIE / 471
LOCOMOTIVA DIESEL ELECTRICÃ 060-DA DE 2100 CP 11
PREFAÞÃ
NOÞIUNI GENERALE
Clasificare
Figura 2.
LOCOMOTIVA DIESEL ELECTRICÃ 060-DA DE 2100 CP 17
o greutate în serviciu de 85 t, o putere de 883 KW ºi o vitezã maximã de
circulaþie de 100 km/h.
În România, primele vehicule de cale feratã echipate cu motoare cu ar-
dere internã au fost introduse în anul 1902 pe liniile societãþii de cale fera-
tã Arad–Cenad. Vehiculul era format dintr-o remorcã automotor construit
de uzinele Johann Weitzer din Arad. Automotorul era de tipul A-1 ºi era e-
chipat cu un motor cu benzinã de 40 CP de construcþie “Daimler”, iar viteza
maximã de circulaþie era de 32 km/h.
Între anii 1904-1907 uzinele Johann Weitzer au construit automotoare
echipate cu motoare cu benzinã de tip “De Dion Bouton”, transmisia fiind
electricã.
Primele automotoare echipate cu motoare diesel au fost introduse pe
reþeaua C.F.R. în anul 1934. Ele erau fabricate la uzinele “Malaxa” din Bu-
cureºti ºi erau echipate cu un motor diesel de tip Ganz de 120 CP sau M.A.N.
de 150 CP.
În anul 1936 administraþia C.F.R. a comandat la firma “Sulzer A.G.-
Winterthur” cea mai puternicã locomotivã diesel electricã ce se putea rea-
liza în perioada respectivã. Locomotiva a fost livratã în anul 1938 ºi a fost
utilizatã ca prototip de încercare, iar perioada dintre cele douã rãzboaie
mondiale a fost una dintre cele mai mari ºi mai puternice locomotive diesel-
electrice din lume (figura 2).
Ea era construitã din douã unitãþi cuplate ºi avea urmãtoarele caracteris-
tici:
– puterea instalatã a motoarelor diesel...............................2 × 2.200 CP;
– diametrul roþilor motoare....................................................1.350 mm;
– diametrul roþilor libere........................................................1.000 mm;
– lungimea locomotivei între tampoane...............................29.300 mm;
– greutatea locomotivei în serviciu.................................................230 t;
– greutatea aderentã.......................................................................148 t;
– sarcina maximã pe osie..................................................................19 t;
– forþa de tracþiune maximã.............................................................36 tf;
– forþa de tracþiune unionarã.........................................................24,4 tf;
– forþa de tracþiune de duratã........................17,4 tf la viteza de 48 km/h;
– viteza maximã......................................................................100 km/h.
Echipamentul electric ºi partea mecanicã a locomotivei au fost livrate
de cãtre firmele “Brown”, “Boveri&C-ie Baden” ºi “Henschel und Sohn
Cassel”. Prin motorul diesel ºi sistemul de transmisie electricã, aceastã loco-
motivã a servit ca model pentru locomotivele diesel electrice C.F.R. seria
060-DA. Dupã retragerea din circulaþie, locomotiva a intrat în patrimoniul
Muzeului C.F.R., în anul 2000 fiind restauratã ºi expusã la Depoul de loco-
motive Dej.
În anul 1958 a fost construit la uzinele “23 August” un tren diesel elec-
18
DAN BONTA
PARTEA I
l
ECHIPAMENTUL MECANIC
LOCOMOTIVA DIESEL ELECTRICÃ 060-DA DE 2100 CP 23
Capitolul 1
®
BOGHIUL
prin flanºa (6) direct pe ºinã sub roata respectivã. Nisipul trebuie sã vinã sub
toate roþile simultan, pentru a obþine o aderenþã aproximativ egalã, când ni-
sipul nu vine simultan se produc smucituri. Acest fenomen apare în special
atunci când prin nisipare se încearcã oprirea patinãrii.
În conducerea trenurilor, pentru a evita patinarea, se va utiliza instalaþia
de nisip înainte de a se intra într-o curbã cu raza micã, înainte de angajarea
într-o rampã mare, la intrarea pe tren pentru o aderenþã mai bunã la demaraj.
Ca regulã generalã trebuie respectat faptul cã nisiparea nu se utilizeazã
în nici un caz pentru a opri patinarea ci numai pentru evitarea ei.
Mãrirea coeficientului de aderenþã, ca urmare a nisipãrii, atrage dupã
sine:
– îmbunãtãþirea regularitãþii circulaþiei prin evitarea opririlor în linie cu-
rentã, ruperilor de tren sau prelungirea timpilor de mers;
– micºorarea uzurii bandajelor ºi evitarea formãrii gropilor în bandaj;
– creºterea tonajelor trenurilor;
– economie de combustibil.
Instalaþia de uns buza bandajului (figura 1.15) are rolul de a depune pe
buzele bandajelor roþilor extreme ale boghiurilor o peliculã de unsoare, ast-
fel încât, prin reducerea coeficientului de frecare la circulaþia în curbe, sã se
reducã la minim uzura bandajelor ºi a ºinelor. Prin ungerea buzei bandajului
în curbe, coeficientul de frecare scade de la 0,25 la 0,05.
Pãrþile principale ale instalaþiei de uns buza bandajului sunt: pompa de
ungere (1), dispozitivul de antrenare cu bara de legãturã (2), conductele de
distribuþie (6), distribuitorul cu 4 cãi (4) ºi duzele de ungere (5). Pentru lo-
comotiva diesel electricã 060-DA este utilizatã o pompã de tip FRIED-
MANN cu pistonaºe.
LOCOMOTIVA DIESEL ELECTRICÃ 060-DA DE 2100 CP 41
Lubrifiantul este pompat de cãtre cele douã pistonaºe ale pompei, cele
douã debite asigurând fiecare ungerea a câte unui boghiu. Pompa este mon-
tatã pe osia 3, legãtura cu boghiul 2 se face printr-un furtun de presiune. Dis-
tribuitoarele, câte unul pentru fiecare boghiu, repartizeazã lubrifiantul cãtre
cele patru duze ale fiecãrui boghiu. Montarea acestora trebuie sã se facã ast-
fel încât agentul de ungere sã ajungã numai pe buza bandajului, fãrã a atinge
suprafaþa de rulare (figura 1.16).
La reglarea poziþiei duzelor se va þine cont de jocul vertical al ºasiului
boghiului faþã de osie de 30 ± 5 mm.
Agentul de ungere utilizat este unsoare de tip Bluming cu urmãtoarele
caracteristici:
ANEXA 1.1.
48 DAN BONTA
LOCOMOTIVA DIESEL ELECTRICÃ 060-DA DE 2100 CP 49
Capitolul 2
®
OSIA MONTATÃ
Ansamblul format din osia propriu-zisã (1), pe care sunt montate, prin
presare, cele douã roþi (2) prevãzute cu câte un bandaj (4) ºi pe capetele
cãruia se monteazã câte un lagãr de alunecare, se numeºte osie montatã (fi-
gura 2.1).
Osiile montate ale locomotivei formeazã aparatul de rulare ºi asigurã
rularea ºi ghidarea vehiculului pe cele douã ºine ale cãii.
La proiectarea osiilor se þine seama de solicitãrile complexe la care sunt
supuse, în staþionare preluând solicitãrile verticale date de greutatea cutiei
locomotivei, a cadrului boghiurilor ºi a motoarelor de tracþiune, iar în cir-
culaþie solicitãrilor statice se adaugã cele dinamice cauzate de forþele de
tracþiune, forþele de frânare, precum ºi forþele care apar la trecerea peste ne-
regularitãþile cãii.
Figura 2.2. Jocul total între buza ºi flancul interior al ºinei la osia în poziþie
normalã faþã de firele cãii.
Între zona de calare a roþii dinþate ºi roata din partea opusã se pre-
lucreazã douã porþiuni care servesc pentru montarea cuzineþilor de sprijin ai
motorului de tracþiune (5).
Criteriile de care se þine cont la proiectarea osiilor montate sunt: sigu-
ranþa circulaþiei, reducerea greutãþii ºi o elasticitate corespunzãtoare în ve-
derea reducerii la maxim a eforturilor dinamice dintre roatã ºi ºinã în timpul
rulãrii, unificarea ºi standardizarea în vederea asigurãrii interschimbabili-
tãþii, asigurarea confortului cãlãtorilor.
Fiecare osie pe una din feþele frontale poartã un marcaj care cuprinde:
sigla societãþii producãtoare, marca oþelului, numãrul ºarjei, poziþia din lin-
gou, luna ºi ultimele cifre ale anului de fabricaþie.
52 DAN BONTA
2.3. Roþile
Din punct de vedere constructiv roþile pot fi dintr-o singurã bucatã – roþi
monobloc ºi roþi din douã bucãþi – roþi cu bandaje.
cât ºi spre exteriorul osiei. În acelaºi mod, dar numai spre interior, se va
marca ºi poziþia osiei faþã de butuc.
Cutia de osie este ansamblul care face legãtura între rama boghiului ºi
osia montatã. Prin intermediul cutiilor de osie se transmite, pe de o parte,
greutatea locomotivei la osie, iar pe de altã parte se transmit forþele de trac-
þiune ºi de frânare de la osia montatã la rama boghiului, la ºasiu ºi mai de-
parte la materialul rulant remorcat.
Pentru a face faþã solicitãrilor statice ºi dinamice în exploatare cutia de
osie trebuie sã îndeplineascã anumite condiþii, astfel:
– sã fie suficient de rezistentã astfel încât sã poatã prelua ºi transmite
forþele care acþioneazã asupra ei;
– sã aibã o durabilitate ridicatã în exploatare;
– frecarea în lagãrul osiei sã fie cât mai redusã;
– sã aibã o ungere simplã ºi eficientã a lagãrului;
– sã nu degradeze fusul osiei în cazul defectãrii;
– sã aibã o greutate cât mai redusã deoarece ea constituie o masã nesus-
pendatã la vehicul.
Osia montatã a locomotivei diesel electrice este prevãzutã cu douã cutii
de unsoare cu rulmenþi.
58 DAN BONTA
Datele tehnice principale ale cutiei de osie sunt:
– în funcþie de configuraþia capacului exterior sunt trei tipuri de lagãre:
– lagãr de osie liber;
– lagãr de osie antrenare dispozitiv de uns buza bandajului;
– lagãr de osie antrenare vitezometru.
– tipul rulmenþilor.......................SKF24136/C/C3 sau 24136/C/CSIRB;
– diametrul interior.........................................................Æ 180 +-00 ,, 02500
mm;
+0 , 00
– diametrul exterior........................................................Æ 300 -0 , 035 mm;
– lãþimea rulmentului...........................................................118 +-00 ,,20 mm;
– joc radial nemontat.....................................................0,18 ÷ 0,24 mm;
– joc radial montat...........................................................0,1 ÷ 0,18 mm;
– diametrul carcasei pentru montarea rulmentului.............300 +-00 ,, 016 036
mm;
– alezajul din braþele cutiei pentru blocul de
amortizare.........................................................................168 +-00 ,, 0063 mm;
– alezajul pentru bucºã, bulon, balansier..........................Æ 73 +-00 ,, 0046 mm.
Pãrþile componente ale cutiei de osie (figura 2.8) sunt: carcasa cutiei de
unsoare, rulmentul, capacul interior, capacul exterior, inelele de etanºare ºi
bulonul de articulaþie cu balansierul.
ulei; 15 – pompa auxiliarã de ulei ºi pompa de alimentare cu combustibil; 16 – tablou cu aparate; 17 – centrifuga de ulei; 18 – compresor de aer; 19 –
aparataj de frânã; 20 – rezervor principal de aer; 21 – rezervor auxiliar de aer; 22 – rezervoare auxiliare; 23 – cilindru de frânã; 24 – rezervor
73
PARTEA A II-A
l
ECHIPAMENTUL PNEUMATIC
LOCOMOTIVA DIESEL ELECTRICÃ 060-DA DE 2100 CP 77
Capitolul 4
®
INSTALAÞIA DE PRODUCERE, ÎNMAGAZINARE ªI
UTILIZARE A AERULUI COMPRIMAT
4.1. Generalitãþi
acþiune mai înceatã, frânarea se face lent, fãrã zmucituri sau reacþii în tren
care ar putea conduce la ruperea aparatelor de legare. Umplerea cilindrilor
de frânã se face în 28 ÷ 50 s.
Instalaþia de frânã cu aer comprimat de pe locomotiva diesel electricã
060-DA se compune dintr-un ansamblu de agregate, aparate, rezervoare ºi
conducte pentru înmagazinarea ºi utilizarea aerului comprimat la procesul
de frânare a trenului.
Pentru organizarea circulaþiei în condiþii optime de securitate locomo-
tiva diesel electricã este dotatã cu un sistem complex de frânã format din:
– frânã automatã pneumaticã indirectã;
– frânã pneumaticã neautomatã directã;
– frânã de mânã;
– frânã antipatinaj;
– frânã de siguranþã;
– frânã de alarmã.
La frânarea locomotivei se foloseºte în principal frâna pneumaticã ne-
automatã directã ºi frâna automatã indirectã.
Componentele principale ale echipamentului de frânã sunt: robinetul me-
canicului KD2, distribuitorul de aer (triplã valvã), traductorul de presiune,
schimbãtorul de regim.
pe partea stângã ºi membrana este legatã solidar de tijã (9), întreg ansam-
blul se deplaseazã spre stânga, deschide ventilul (11) ºi face legãtura între
rezervorul principal ºi conducta generalã. Aerul de la rezervorul principal
prin orificiul calibrat O3 pãtrunde ºi se acumuleazã în rezervorul de timp
(B). Presiunea în rezervorul (B) este dependentã de timpul cât mecanicul
menþine robinetul în poziþia I, astfel:
Timpul (s) 8 16 24 32 40 48 56 60
Presiunea (kgf/cm2) 0,2 0,4 0,6 0,8 1 1,2 1,4 1,6
mite evacuarea aerului din conducta generalã prin gaura centralã a tijei (9).
În acest fel se pot executa mai multe trepte de frânare pânã când se rea-
lizeazã frânarea totalã, corespunzãtoare presiunii de 3,4 kgf/cm2 în con-
ducta generalã.
Când mânerul robinetului este rotit în sensul defrânãrii forþa arcului (4)
creºte, membrana (6) apasã asupra scaunului ventilului (7), îl deplaseazã în
jos ºi se stabileºte legãtura între rezervorul principal ºi rezervorul de egali-
zare (A). Când presiunea din acest rezervor echilibreazã forþa arcului, ven-
tilul (7) închide admisia aerului. Concomitent presiunea din rezervorul (A),
superioarã celei din conducta generalã, deplaseazã membrana (8) spre stân-
ga (vezi figura 5.8) împreunã cu tija (9) care deschide ventilul (10) permi-
þând trecerea aerului din rezervorul principal în conducta generalã pânã la
egalizarea presiunii din aceasta cu cea din rezervorul (A). Similar se pot e-
fectua ºi urmãtoarele trepte de defrânare.
Defrânarea în trepte se poate realiza numai când instalaþia de frânã este
echipatã cu distribuitoare care permit moderabilitatea la slãbirea frânei.
LOCOMOTIVA DIESEL ELECTRICÃ 060-DA DE 2100 CP 101
5) Poziþia a V-a de frânare rapidã. Pentru efectuarea unei frânãri rapide
se aduce mânerul robinetului în poziþia a V-a, când ventilul (3) acþionat di-
rect de tamburul cu came, se deschide ºi face legãtura între conducta gene-
ralã ºi atmosferã prin canalul w. În acest fel se realizeazã golirea completã a
conductei generale ºi intrarea într-un timp foarte scurt a frânei în acþiune.
Egalizatorul (14) cu care este înzestrat robinetul mecanicului dã posibi-
litatea creºterii presiunii în rezervorul de timp proporþional cu timpul cât
este menþinutã apãsatã pârghia (13), realizând astfel supraalimentarea con-
ductei generale ºi, implicit, accelerarea slãbirii frânelor.
Revizia ºi repararea robinetelor de comandã KD2 se face o datã cu
reparaþiile locomotivei sau la intervalele stabilite prin reglementãrile ciclu-
rilor de revizii ºi reparaþii ale echipamentelor de frânã.
Pentru reparare robinetul se demonteazã în atelierul specializat nu îna-
inte de a fi supus unei probe preliminare pe stand în vederea depistãrii even-
tualelor defecte.
Se trece apoi la demontarea în pãrþi componente, curãþarea piesele me-
talice prin spãlare ºi a celor de cauciuc prin ºtergere cu cârpe curate, se va
controla gradul de uzurã al pieselor stabilind dacã acestea se recondiþionea-
zã sau se înlocuiesc.
Proba pe stand a robinetului de comandã KD2 – dupã reparare, ungere
ºi asamblare robinetul se monteazã pe stand (figura 5.9) unde este supus
Figura 5.9. Schema standului pentru probarea robinetului mecanicului Knorr D2:
1 – robinet KD2; 2 – rezervor principal de 500 l; 3 – robinet de izolare; 4 – rezervor de 100 l; 5 –
rezervor de timp de 25 l; 6 – rezervor de egalizare de 5 l; 7, 8, 9, 10 – manometre; 11 – robinet de
izolare; 12 – reþea de alimentare cu aer comprimat; 13 – filtru de aer; 14 – separator de apã; 15 –
supapã de sens unic; 16 – regulator de presiune; 17 – tahograf.
102 DAN BONTA
probelor funcþionale. Prin montare pe stand se realizeazã legãturile robine-
tului cu: rezervorul principal (2) de 500 l, rezervorul (4) de 400 l care re-
produce conducta generalã a trenului, rezervorul de egalizare (6) de 5 l ºi
rezervorul de timp (5) de 25 l. Alimentarea standului de probã se face de la
reþeaua de aer a depoului (12). Înainte ca aerul sã ajungã în rezervorul
principal acesta trece prin filtrul (13), separatorul de apã (14), supapa de
sens unic (15) ºi regulatorul de presiune (16). Variaþia presiunilor în rezer-
voare se urmãresc pe manometrele (7), (8), (9) ºi (10), iar curbele caracteris-
tice se înregistreazã cu ajutorul manografului (17).
Pe standul de probã se executã urmãtoarele probe:
– proba de etanºeitate are drept scop verificarea gradului de etanºeitate
a garniturilor ventilelor sau membranelor. Pentru efectuarea probei se acþio-
neazã pârghia egalizatorului pânã când presiunea din rezervorul (4) al con-
ductei generale este egalã cu presiunea din rezervorul principal (2) adicã 10
kgf/cm2. Verificarea etanºeitãþii robinetului se face prin aplicarea pe supra-
faþa exterioarã a unei soluþii de apã ºi sãpun ºi depistând pierderile prin
bulele de aer care se formeazã la îmbinãri.
Se manevreazã mânerul robinetului în poziþia neutrã ºi se izoleazã
robinetul prin închiderea robinetului de izolare (11), dupã care se evacueazã
aerul din conducta generalã pânã când presiunea la manometrul (10) indicã
1 kgf/cm2. Se deschide apoi robinetul dintre conducta generalã ºi robinetul
de comandã timp de 150 s, timp în care presiunea în conducta generalã nu
trebuie sã creascã mai mult de 0,2 kgf/cm2;
– proba de reglare a presiunii se face cu scopul de a controla posibili-
tatea reglãrii presiunii în conducta generalã. Pentru aceasta se tensioneazã
arcul regulatorului de presiune, cu ajutorul ºurubului de reglare pânã când
presiunea în conducta generalã ajunge la valoarea de 5 kgf/cm2 ºi se men-
þine 5 s, timp în care presiunea, urmãritã pe manometrul (10), trebuie sã rã-
mânã constantã. În acelaºi mod se executã proba ºi pentru o presiune de 4
kgf/cm2 dupã care presiunea se regleazã la 5 ÷ 0,1 kgf/cm2;
– proba de funcþionare se face cu scopul verificãrii modului în care ro-
binetul permite realizarea frânãrilor ºi a defrânãrilor treptate. Pentru aceasta
se manevreazã mânerul robinetului în poziþia de frânare ordinarã, în cepând
cu prima treaptã pânã la frânarea totalã ºi invers, urmãrind în acelaºi timp
variaþia presiunii în conducta generalã. Fiecare treaptã de frânare sau slãbire
se executã din 15 în 15 s, iar presiunea în conducta generalã trebuie sã scadã
cu 0,4 ± 0,6 kgf/cm2 la prima treaptã de frânare ºi cu 0,15 kgf/cm2 pentru
urmãtoarele opt trepte de slãbire;
– proba egalizatorului are drept scop verificarea modului de funcþio-
nare a ventilului de egalizare. Pentru efectuarea probei se acþioneazã pâr-
ghia egalizatorului 15 pânã la 20 de secunde timp în care presiunea din re-
zervorul de timp trebuie sã creascã la 1 kgf/cm2, urmatã de o scãdere prin
orificiul O3 în 7 ÷ 8 min;
LOCOMOTIVA DIESEL ELECTRICÃ 060-DA DE 2100 CP 103
– proba de alimentare cu ºoc se face cu scopul de a verifica modul în
care se realizeazã eliminarea automatã a supraalimentãrii conductei gene-
rale fãrã ca frânele sã intre în acþiune. Pentru aceasta se executã o frânare
totalã dupã care se face o alimentare cu ºoc prin apãsarea pârghiei egaliza-
torului timp de 30 ± 3 s. Presiunea în rezervorul de timp trebuie sã creascã
pânã la 0,8 ± 0,9 kgf/cm2 având drept consecinþã o creºtere a presiunii în
conducta generalã de pânã la 6,5 kgf/cm2, urmatã de o scãdere lentã pânã la
presiunea de 5 kgf/cm2. Cu ajutorul manografului (17) se traseazã curbele
caracteristice dupã care prin compararea acestora cu curbele etalon se poate
aprecia calitatea reparaþiei.
Figura 5.10. Robinetul pentru frâna directã tip Oerlikon FD1, cu membranã elasticã.
neazã ºi presiunea aerului care apasã asupra feþei inferioare a membranei (8)
deplaseazã tija gãuritã (5) în sus. Aceasta se ridicã de pe supapa (6) ºi reali-
zeazã legãtura cilindrului de frânã cu atmosfera prin camera (A) ºi canalul
C. Legãtura se menþine pânã când presiunea în cilindrul de frânã, respectiv
camera (C) de sub membrana (8), este echivalentã cu tensiunea arcului (3),
moment în care tija gãuritã (5) se aºazã pe supapa (6).
Astfel, atât frânarea, cât ºi defrânarea se pot efectua în trepte sau conti-
nuu pânã la frânarea, respectiv defrânarea completã.
Un alt avantaj al acestor tipuri de robinete este faptul cã asigurã com-
pensarea automatã a pierderilor de aer din cilindrii de frânã, astfel cã presiu-
nea în cilindrii de frânã pentru fiecare treaptã se menþine la aceeaºi valoare
uºurând manipularea frânei.
Revizia ºi reparaþia robinetului frânei directe FD1 se face similar cu a
robinetului KD2, defecþiunile frecvente care apar fiind griparea manºonu-
lui de ghidare pe suprafaþa de contact cu piuliþã sau degradarea elementelor
de cauciuc (membrana elasticã 8, garnitura canelatã 10).
Probele de funcþionare se efectueazã pe standul de probã ºi pe locomo-
tivã, pentru poziþiile de frânare ºi slãbire a frânei. În ambele cazuri se urmã-
resc parametrii de funcþionare principali: presiunea realizatã în cilindrii de
frânã, timpul de intrare în acþiune a frânei ºi timpul de slãbire a frânei. Re-
LOCOMOTIVA DIESEL ELECTRICÃ 060-DA DE 2100 CP 105
glarea acestor parametrii se face prin modificarea unghiului de rotaþie al
mânerului.
Este aparatul din instalaþia de frânã care face posibil reglarea efortului
de frânare ºi a timpilor de intrare în acþiune a frânelor în funcþie de tipul tre-
nului remorcat (marfã, persoane) ºi de viteza acestuia.
114 DAN BONTA
PARTEA A III-A
l
ECHIPAMENTUL TERMIC
LOCOMOTIVA DIESEL ELECTRICÃ 060-DA DE 2100 CP 125
Capitolul 6
®
MOTORUL DIESEL
Figura 6.4. Diagrama realã ºi fazele de distribuþie ale motorului diesel în patru timpi.
Compresia este faza în care conþinutul cilindrului format din aer proas-
pãt ºi o cantitate foarte micã de gaze reziduale este comprimat pânã la ni-
velul camerei de ardere. Pentru a obþine o umplere bunã supapa de admisie
se închide în punctul 0 de pe diagrama apoi începând compresia. Procesul
real de compresie decurge cu o variaþie a presiunii volumului ºi un schimb de
cãldurã variabil atât ca ºi mãrime, cât ºi ca sens. La început cãldura se trans-
mite de la pereþii cilindrului la agentul motor dupã care cãldura se transmite
invers. Creºterea presiunii este influenþatã de etanºeitatea dintre piston ºi
cilindru, pierderile de încãrcãturã nu trebuie sã depãºeascã 15% din aceasta.
Presiunea ºi temperatura la sfârºitul compresiei sunt proporþionale cu
raportul de compresie. Aceasta se defineºte ca raportul dintre volumul total
al cilindrului ºi volumul camerei de ardere.
Combustibilul este injectat înainte ca pistonul sã ajungã în PMI deoa-
rece între începutul injecþiei ºi începutul arderii este necesar un timp oare-
care pentru aprindere. Acest timp este întârzierea la autoaprindere ºi este ales
în funcþie de creºterea presiunii pe fiecare grad de rotaþie a arborelui cotit. O
alegere optimã conferã motorului un mers liniºtit. Unghiul pe care-l par-
curge arborele cotit de la începutul injecþiei ºi pânã la PMI se numeºte avans
la injecþie.
Autoaprinderea ºi arderea – în procesul de desfãºurare al autoaprinderii
se deosebesc mai multe faze:
– faza formãrii zonei de ardere (a) începe cu pulverizarea combustibi-
lului înainte ca pistonul sã ajungã la PMI. Pe parcursul acesteia variaþia pre-
siunii este similarã cu cea din timpul compresiei;
LOCOMOTIVA DIESEL ELECTRICÃ 060-DA DE 2100 CP 131
– faza autoaprinderii (b) se caracterizeazã printr-o creºtere bunã a pre-
siunii ca urmare a autoaprinderii ºi rãspândirii flãcãrii în cuprinsul camerei
de ardere. Totodatã, are loc o ardere parþialã a combustibilului însoþitã ºi de
creºterea temperaturii;
– faza arderii (c) este faza în care la o presiune aproximativ constantã
are loc arderea combustibilului inclusiv la ieºirea din injector;
– faza de încheiere a arderii se desfãºoarã de-a lungul destinderii ºi
constã în arderea combustibilului care nu a avut timp sã ardã în fazele prece-
dente.
Buna desfãºurare a procesului de autoaprindere ºi ardere depinde de
întârzierea la autoaprindere. Durata întârzierii la autoaprindere este de
0,001 ÷ 0,005 s. În acest interval de timp în cilindru se acumuleazã aproxi-
mativ 15 ÷ 30% din cantitatea totalã de combustibil care se injecteazã ºi are
loc formarea amestecului carburant (particule de combustibil ºi aer) a cãrui
compoziþie asigurã propagarea arderii în întreg volumul camerei de ardere.
Dacã în acest interval de timp în cilindru s-a acumulat o cantitate prea
mare de combustibil, se produce o ardere violentã cu vitezã mare de propa-
gare a flãcãrii denumitã detonaþie. Din acest motiv durata acestui interval
trebuie sã fie cât mai micã.
Factorii care influenþeazã întârzierea sunt:
– caracteristicile combustibilului ºi, în mod deosebit, gradul de sensi-
bilitate la autoaprindere;
– tipul constructiv al camerei de ardere ºi pistonului;
– sistemul de rãcire adoptat – pereþii calzi contribuie la creºterea tem-
peraturii amestecului carburant micºorând întârzierea autoaprinderii;
– raportul de compresie – cu cât acesta este mai mare presiunea ames-
tecului carburant la sfârºitul compresiei este mai ridicatã, iar întârzierea la
autoaprindere se micºoreazã;
– raportul dintre cantitatea de aer proaspãt ºi cea de gaze reziduale –
concentraþia de oxigen ridicatã favorizeazã autoaprinderea ºi, în consecinþã,
se reduce întârzierea la autoaprindere;
– momentul injecþiei ºi calitatea acesteia – o injecþie timpurie mãreºte
contrapresiunea în piston, iar una întârziatã mãreºte temperatura gazelor de
ardere; pulverizarea combustibilului trebuie sã fie cât mai finã ºi uniform
realizatã în camera de ardere. Este necesar, de asemenea, ca particulele sã
posede energie cineticã pentru a putea pãtrunde în aerul comprimat din ci-
lindru ºi a forma amestecul carburant.
Destinderea – în procesul destinderii presiunea din cilindru scade con-
comitent cu deplasarea pistonului cãtre punctul mort exterior, gazele arse
dezintegrându-se.
Datoritã scãpãrilor de gaze în lipsa unei etanºeitãþi perfecte a segmen-
þilor, procesul real de destindere are loc dupã o politropã.
132 DAN BONTA
Pentru a se asigura eliminarea gazelor supapa de evacuare se deschide
înainte de a ajunge în PME, punctul 01 de pe diagramã.
Evacuarea este faza de golire a cilindrului de gazele rezultate în urma
arderii. Aceasta are loc în trei etape:
– evacuarea liberã – are loc din momentul deschiderii supapei de eva-
cuare (punctul 01 de pe diagramã) ºi pânã când pistonul ajunge la PME;
– evacuarea forþatã – este determinatã deplasarea pistonului de la PME
spre PMI. Presiunea pe parcursul acestei faze este mai mare decât presiunea
atmosfericã;
– evacuarea prin inerþie – este faza în care gazele ies în continuare în
virtutea inerþiei din cilindru, dupã ce pistonul a trecut de PMI, pânã ce su-
papa de evacuare se închide, punctul e de pe diagramã.
Figura 6.9. Element metacon din cauciuc la Figura 6.10. Construcþie pentru limitarea
motorul Sulzer tip 12 LDA 28: jocurilor verticale la motorul Sulzer tip
1 – elemente cauciuc; 2 – bolþ de fixare; 3 – car- 12 LDA 28:
casã opritoare; 4 – adaos; 5 – placã de cauciuc; 6 – 1 – agregat motor diesel-generator; 2 – ºasiul
disc de limitare; 7 – piuliþã; 8 – capac de protecþie; locomotivei; 3 – piesã opritoare; 4 – tamponaº;
9 – cui spintecat; 10 – agregatul motor diesel-ge- 5 – piuliþã.
nerator; 11 – piuliþã; 12 – ºasiul locomotivei.
Pãrþile mobile ale motorului diesel sunt: pistonul, biela, arborele cotit ºi
amortizorul de vibraþii. Acestea asigurã transformarea miºcãrii de translaþie
alternativã în miºcare de rotaþie.
Pistonul (figura 6.19) este partea mecanismului motor care sub acþiu-
nea forþei de expansiune a gazelor de ardere executã o miºcare de translaþie
alternativã în cilindru asigurând realizarea fazelor succesive ale ciclului
motor. Pe lângã aceastã funcþie pistonul asigurã etanºeitatea cilindrului spre
punctul mort exterior împiedicând în acest fel expansiunea gazelor în carter.
În timpul funcþionãrii pistonul este supus unor importante solicitãri me-
canice (presiunea gazelor în cilindru ajunge pânã la 90 kgf/cm2) ºi termice
(pistonul se încãlzeºte pânã la 350 ÷ 400° C). O parte din cãldura acumulatã
este cedatã aerului proaspãt care intrã în piston la admisie, iar o parte este
cedatã apei de rãcire prin intermediul segmenþilor ºi a cãmãºii cilindrului.
LOCOMOTIVA DIESEL ELECTRICÃ 060-DA DE 2100 CP 143
Pentru a rezista acestor solicitãri pis-
toanele se fabricã dintr-un aliaj special
din aluminiu prin presare în matriþã.
În scopul ieftinirii reparaþiei pisto-
nului corpul acestuia este prevãzut cu
un guler confecþionat din acelaºi mate-
rial ºi montat pe acesta cu strângere,
prin fretare.
Rãcirea pistonului se face cu aju-
torul uleiului sub presiune. Acesta cir-
culã prin canalele de rãcire ale gule-
rului care sunt în legãturã cu spaþiul
pentru ungerea bolþului pistonului. Ul-
timul canal de rãcire comunicã cu ca-
nalul segmentului raclor de pe guler.
Uleiul circulã sub presiune prin bielã,
ajunge în spaþiul pentru ungerea pisto-
nului ºi de aici prin canalele de rãcire
în spaþiul segmentului de raclare ºi un-
ge suprafaþa interioarã a cãmãºii cilin-
drului la cursa ascendentã. La cursa
descendentã uleiul este ras de pe cã-
maºã ºi tot prin orificiile radiale trece Figura 6.19. Asamblarea bielei cu
în interiorul pistonului ºi de aici se pistonul motorului 12 LDA 28:
scurge în carter. 1,3 – bucºe de siguranþã, 2 – semicuzineþi; 4 –
tija bielei; 5 – gulerul pistonului; 6 – segment
Legãtura pistonului cu biela se face de compresie cromat; 7 – segmenþi de com-
printr-o piesã de articulaþie numitã bolþ. presie feroxaþi; 8 – segment raclor; 9 – capac
Acesta este fixat în gãurile din umerii de închidere; 10 – bolþ; 11 – siguranþã; 12 –
corpul pistonului; 13 – piuliþã; 14 – ºurub de
pistonului prin cele douã capete ale bielã; 15 – piciorul bielei; 16 – capacul bielei.
sale. Bolþul este montat liber în umerii
pistonului ºi în ochiul bielei având posibilitatea de rotire atât în locaºul din
piston, cât ºi în cel din biele. Deplasarea axialã a pistonului este limitatã de
cele douã capace care au rolul ºi de a etanºa împotriva pierderilor din uleiul
care pãtrunde între bolþ ºi gaurã. Capacele au pe circumferinþã un canal în
care se monteazã un inel de cauciuc, iar asigurarea se face prin inele Seeger.
Fiind piese supuse solicitãrilor mecanice importante bolþurile se con-
fecþioneazã din oþeluri aliate tratate termic prin cementare sau nitrurare.
Pentru micºorarea greutãþii, bolþul este gãurit la interior.
Cu ocazia reparaþiilor cu demontarea pistoanelor verificarea acestora se
face executând urmãtoarele operaþii:
– se curaþã ºi se spalã, dupã care se verificã toate canalele de ungere din
interior;
144 DAN BONTA
– se verificã vizual pentru depistarea eventualelor fisuri în zona orifi-
ciului pentru bolþ;
– se verificã, din punct de vedere dimensional, canalele de segmenþi.
Uzurile peste valorile admise se eliminã prin strunjire la treapta de segmenþi
imediat urmãtoare, cu respectarea jocului prescris: 0,07-0,11 mm pentru seg-
menþii de compresie ºi 0,045-0,095 pentru segmenþii raclori. Înlocuirea în
trepte este admisã pânã la h = 8,5 mm pentru segmenþii de compresie ºi h =
10,5 mm pentru segmenþii raclori.
Segmenþii sunt piese de formã inelarã montaþi în canale prelucrate pe
suprafaþa cilindricã a pistonului, cu scopul principal de a etanºa spaþiul în
care se desfãºoarã procesul de ardere.
Materialul din care sunt confecþionaþi segmenþii este fonta cenuºie su-
perioarã Fc 21 sau F 24, având caracteristici de rezistenþã mecanicã ºi ter-
micã corespunzãtoare.
Dupã funcþiile pe care le îndeplinesc segmenþii se împart în:
– segmenþi de compresie – sunt în numãr de trei (vezi figura 6.19) ºi asi-
gurã etanºeitatea spaþiului din cilindru în care are loc arderea ºi distribuþia
gazelor. Primul segment fiind în contact direct cu procesul de ardere se
numeºte ºi “segment de foc”. Pentru încetinirea procesului de uzurã în
exploatare primul segment este cromat pe o adâncime de 0,1 ÷ 0,2 mm, iar
urmãtorii doi au pe suprafaþa exterioarã oxid de fier;
– segmenþii de raclare – sunt în numãr de doi, unul montat pe guler ºi
celãlalt pe fustã, ºi au rolul ca în cursa pe care pistonul o parcurge de la
punctul mort înterior spre punctul mort exterior sã rãzuiascã uleiul de pe
suprafaþa interioarã a cãmãºii cilindrului;
– segmenþii de ungere – au rolul de a depune pe suprafaþa interioarã a
cãmãºii cilindrului un strat de lubrifiant. La 12 LDA 28 segmenþii de ungere
îndeplinesc ºi rolul de segmenþi de raclare.
Segmenþii de raclare au o construcþie deosebitã, cei de compresie (figu-
ra 6.20) având o secþiune dreptunghiularã cu grosimea h variabilã în funcþie
de treptele de rectificare ale canalelor în care se monteazã.
Figura 6.23. Schema mãsurãrii variaþiei distanþelor între barele manivelelor în timpul
unei rotaþii a arborelui.
148 DAN BONTA
Figura 6.27. Roþile de comandã ºi transmisie ale motorului diesel 12 LDA 28:
1 – roatã inferioarã de transmisie, partea distribuþiei I; 2 – roatã inferioarã de transmisie, partea distribuþiei II; 3 – marcare la fusul lagãrului roþii
inferioare de transmisie; 4 – marcare la fusul lagãrului roþii inferioare de transmisie 2; 5 – marcare pe flanºa de cuplare a roþii inferioare de transmisie
1 ºi a arborelui cotit I; 6 – marcare pe flanºa de cuplare a roþii inferioare de transmisie 2 ºi a arborelui cotit II; 7 – pinion; 8 – marcare pe flanºa de
cuplare a roþii superioare de transmisie; 9 – roatã intermediarã, partea distribuþiei I; 10 – roatã intermediarã, partea distribuþiei II; 11 – roatã dinþatã
pe arborele cu came, partea distribuþiei I; 12 – roatã dinþatã pe arborele cu came, partea distribuþiei II; 13 – suportul roþii intermediare, partea
distribuþiei I; 14 – suportul roþii intermediare, partea distribuþiei II; 15 – roatã superioarã de transmisie.
LOCOMOTIVA DIESEL ELECTRICÃ 060-DA DE 2100 CP 151
Acþionarea mecanismului de distribuþie se face de la arborii cotiþi ai
motorului prin intermediul unui angrenaj cu roþi dinþate. Arborii cotiþi sunt
cuplaþi direct cu câte o roatã de transmisie inferioarã (1) ºi (2) (figura 6.27).
Aceste roþi transmit puterea la o roatã dintaþã (15) montatã pe arborele supe-
rior de transmisie cu un raport de transmisie de 1:1,44. Roata dinþatã supe-
rioarã (15) este cuplatã direct cu rotorul generatorului, iar pe acelaºi ax este
fixat pinionul (7) care acþioneazã roþile dinþate (11) ºi (12) de pe arborii de
distribuþie prin intermediul roþilor dinþate (9) ºi (10).
Ungerea transmisiei se face cu ulei sub presiune din circuitul de ungere
al motorului diesel.
Arborele cu came – prin poziþia ºi forma camelor cu care este prevãzutã,
comandã în timpul rotirii sale intrarea în acþiune în momentul ºi pe o duratã
bine stabilitã a componentelor distribuþiei. Pe arborii de distribuþie se gã-
sesc câte trei came pentru fiecare cilindru care acþioneazã supapa de admi-
sie, supapa de evacuare ºi pompa de injecþie. Camele sunt în aºa fel ampla-
sate încât sã se obþinã ordinea de aprindere în cilindrii conform schemei din
figura 6.26.b.
Fiecare arbore cu came se roteºte în ºapte lagãre de alunecare cu semi-
cuzineþi. Ungerea acestora se face cu ulei sub presiune din instalaþia de un-
gere a motorului diesel. Lagãrul cel mai apropiat de roata de antrenare are
rolul ºi de lagãr de conducere.
Camele sunt montate pe arbore cu ajutorul unor piuliþe speciale, fiecare
fiind confecþionatã din douã bucãþi. Profilul camelor determinã unghiul de
închidere ºi deschidere a supapelor.
Tachetul, tija împingãtoare ºi culbutorii sunt principalele piese ale lan-
þului cinematic de acþionare a supapelor. Fiecare camã de pe arborele cotit
acþioneazã un tachet cãruia îi imprimã o miºcare rectilinie care se transmite
mai departe prin tija împingãtoare la culbutori ºi apoi la supape.
În figura 6.28 este prezentat mecanismul de distribuþie la motorul
SULZER 12 LDA 28. În dreptul fiecãrui cilindru se aflã ghidajul tacheþilor
(2) cu tacheþii (1) pentru comanda supapelor de admisie, evacuare ºi a pom-
pei de injecþie. Prin rotirea arborelui de distribuþie cama atacã rola (5) cãreia
îi imprimã o miºcare rectilinie pe verticalã. Aceastã miºcare se transmite la
tija împingãtoare (10) prin intermediul tachetului (1) cupei sferice (6) ºi
pastilei tijei împingãtoare (15). Miºcarea de translaþie verticalã a tijei împin-
gãtoare este transformatã într-o miºcare de translaþie în sens invers de cãtre
culbutorul (21), care prin rotirea în jurul axului acþioneaza supapele. Culbu-
torul se roteºte într-un bolþ care se reazemã pe lagãrele montate în suportul
culbutorului. Ungerea culbutorului se face cu ulei sub presiune, acesta fiind
gãurit. Lubrifiantul ajunge la bucºele mari ºi mici, iar apoi prin îmbrãcãmin-
tea tijelor împingãtoare se întoarce în carterul motorului diesel. Atât supa-
pele, cât ºi culbutorii în zona de contact dintre ele sunt prevãzute cu pastile
cementate.
152 DAN BONTA
sã fie împinsã mai mult de jumãtate din lungimea pastilei culbutorului (fi-
gura 6.31).
Când valorile mãsurãtorilor nu corespund se face reglarea jocului mo-
dificând lungimea tijei împingãtoare. Modificarea lungimii se face slãbind
contrapiuliþa de la furca tijei împingãtoare ºi apoi rotind tija. Dupã stabilirea
jocului se strânge contrapiuliþa la loc.
LOCOMOTIVA DIESEL ELECTRICÃ 060-DA DE 2100 CP 155
Capitolul 7
®
INSTALAÞIA DE ALIMENTARE CU
COMBUSTIBIL
Cartuºul filtrant are o formã cilindricã ºi este format dintr-o carcasã ine-
larã (figura 7.10) pe care este înfãºuratã o bandã dreptunghiularã de pâslã.
Pâsla de filtru reþine impuritãþi pânã la 0,001 mm, precum ºi picãturile de
apã ºi acizi. Durata de utilizare a unui cartuº filtrant depinde de gradul de
puritate a motorinei.
În instalaþia de alimentare a motorului diesel 12 LDA 28 se monteazã o
baterie de filtre, formatã din patru filtre montate câte douã în paralel care
sunt puse alternativ în funcþie prin robinetul de comutare.
Întreþinerea bateriei de filtre se face prin demontare ºi înlocuirea cartu-
ºelor filtrante. Înainte de înlocuire cartuºele filtrante sunt impregnate în mo-
torinã curatã.
cere, ridicã supapa de retur (13) pânã la limitatorul (12) ºi permite combus-
tibilului sã curgã prin orificiul A spre motor. Reglarea presiunii se face prin
modificarea grosimii adaosului (5).
7.6. Injectorul
(3) ajunge în interiorul corpului. De aici uleiul curge curat prin orificiul de
ieºire E ºi conducta de retur în baia de ulei.
Datoritã forþelor care iau naºtere la ieºirea uleiului din duze rotorul pri-
meºte o miºcare de rotaþie de pânã la 4.000 ÷ 5.000 rot./min. când presiunea
uleiului este de 3 ÷ 5 kgf/cm2 ºi temperatura de 70° C. Sub acþiunea forþei
centrifuge dezvoltate impuritãþile din ulei se depun pe suprafaþa interioarã a
rotorului. Centrifuga are un debit de pânã la 800 l/h.
Eliminarea stratului de impuritãþi depuse pe pereþii interiori se face pe-
riodic atunci când grosimea acestuia a atins 10 ÷ 15 mm grosime.
Pentru curãþirea centrifugei se procedeazã în felul urmãtor:
– se desfac ºuruburile de îmbinare a carcasei cu capacul dupã care
acesta se îndepãrteazã;
– se scoate din carcasã rotorul având grijã sã nu se deterioreze lagãrul;
– se demonteazã capacul rotorului împreunã cu cilindrul de hârtie pe
care s-a depus stratul de impuritãþi;
– se demonteazã sitele din capãtul þevilor verticale, dupã care se curãþã
cu un jet puternic de aer comprimat sitele, þevile verticale ºi duzele;
– sitele se monteazã la loc;
– se confecþioneazã un cilindru nou de hârtie cu diametrul de 115 mm.
Hârtia din care se confecþioneazã cilindrul are dimensiunile de 136 mm înãl-
þime, 336 mm lungime ºi 0,5 mm grosime. La montare capetele trebuie sã se
suprapunã 5 mm ºi sã fie lipite. Cilindrul astfel montat se monteazã în rotor;
LOCOMOTIVA DIESEL ELECTRICÃ 060-DA DE 2100 CP 193
– se monteazã rotorul în interiorul carcasei;
– se monteazã capacul carcasei;
– se va avea grijã ca orificiul de aerisire cu diametrul de 1 mm de la par-
tea superioarã a capacului corpului sã nu fie înfundat.
Spre deosebire de filtrul combinat care face o epurare staticã a uleiului,
centrifuga, având în vedere principiul de funcþionare a acesteia, face o epu-
rare dinamicã.
8.5. Uleiurile
Figura 8.11. Releul
termometric:
1 – manºon elastic; 2 – izolaþia Uleiurile utilizate la materialul rulant mo-
peretelui; 3 – bare nedilatabile; 4
tor trebuie sã prezinte anumiþi indici de calitate.
– ºtift de ancorare; 5 – ºurub de
Principalele proprietãþi fizico-chimice ale cãror
reglare a temperaturii; 6 – bolþ de
tensiune; 7 – contacte de argint.
valori se urmãresc în exploatare sunt urmãtoarele:
– vâscozitatea este proprietatea esenþialã a unui lubrifiant a cãrei valori
condiþioneazã formarea peliculei de lubrifiant între suprafeþele metalice în
miºcare, astfel, o vâscozitate prea micã duce la ruperea peliculei, iar o vâs-
cozitate prea mare împiedicã alimentarea acesteia.
Vâscozitatea se defineºte ca fiind rezistenþa la curgere care apare între
moleculele lubrifiantului atunci când acestea se deplaseazã unele faþã de
altele sub acþiunea unei forþe exterioare. Valoarea vâscozitãþii se exprimã în
unitãþi de vâscozitate cinematicã, dinamicã ºi convenþionalã.
LOCOMOTIVA DIESEL ELECTRICÃ 060-DA DE 2100 CP 197
Vâscozitatea dinamicã reprezintã rezistenþa pe care trebuie sã o învingã
douã straturi de lichid care se deplaseazã unul faþã de celãlalt cu viteza de 1
cm/s ºi au o suprafaþã de 1 cm2. Unitatea de mãsurã în sistemul CGS este
poiss-ul [P].
Vâscozitatea cinematicã se defineºte ca fiind raportul dintre vâscozi-
tatea cinematicã ºi densitatea absolutã. Unitatea de mãsurã este stokes-ul ºi
are ca submultiplu centistokes-ul (1 cst = 10–2 st). Unitatea convenþionalã
Engler se defineºte prin raportul dintre timpul de curgere a 200 ml ulei (la
temperatura de referinþã) ºi timpul de curgere al aceluiaºi volum, de data a-
ceasta de apã având temperatura de 20° C, mãsurate în vâscozimetrul Engler;
– punctul de inflamabilitate reprezintã temperatura la care o probã de
ulei încãlzit în anumite condiþii se transformã parþial în vapori ºi în amestec
cu aerul formeazã un produs inflamabil. În general, produsele petroliere
trebuie sã aibã punctul de inflamabilitate superior temperaturii de exploa-
tare. Pentru uleiurile utilizate în exploatarea motoarelor termice se prescrie
o limitã inferioarã a punctului de inflamabilitate din motive de siguranþã;
– conþinutul de apã – prezenþa apei în lubrifianþi îngreuneazã procesul
de ungere. Decantarea apei prezente în ulei este împiedicatã de vâscozitatea
acestuia ºi de predispoziþia formãrii emulsiilor;
– determinarea insolubilelor – în general, determinarea se face în eter
de petrol ºi furnizeazã informaþii despre substanþele care pot fi uºor separate
din amestecul ulei-solvent prin centrifugare;
– indicele de dispersanþã este raportul dintre insolubilele totale (coagu-
lante) ºi insolubilele parþiale din ulei. Pe mãsurã ce uleiul se degradeazã
valorile tind sã devinã egale. Se considerã cã un ulei trebuie schimbat când
valoarea indicelui de dispersanþã este minim 1,3.
Schimbarea uleiului este necesarã ca urmare a pierderii calitãþii aces-
tuia în timp. Aceastã schimbare trebuie fãcutã atunci când în urma anali-
zelor de laborator valorile mãsurate nu se încadreazã în valorile admise.
Criteriile de apreciere a uzurii uleiului M30 Super2 ºi M40 Super2 în
exploatare sunt:
– conþinut de apã.................................................................max. 0,02%;
– diluþie cu combustibil............................................................max. 6%;
– punctul de inflamabilitate.................................................min. 180° C;
– vâscozitatea mãsuratã la t = 50° C.................min. 6,2° C – max. 13° E;
– insolubile în eter de petrol cu coagulant..............................max. 5,5%;
– insolubile în benzen cu coagulant.......................................max. 4,5%;
– indicele de dispersanþã It /Ip....................................................min. 1,3;
– pata de ulei.....................................................notaþia 8 pe scara etalon.
Schimbul de ulei se efectueazã ºi când timpul de utilizare a uleiului
depãºeºte 6 luni.
Înainte de efectuarea schimbului de ulei se vor executa toate lucrãrile de
întreþinere ºi verificare pentru a se asigura o stare tehnicã corespunzãtoare.
198 DAN BONTA
Capitolul 9
®
INSTALAÞIA TERMICÃ
robinet cu trei cãi; 526 – releu termometric maximal pentru apã; 527 – releu termometric pentru apã conectat cu lampã avertizoare; 545 – robinet de
izolare pentru agregatul de încãlzire; 551a – supapã de umplere ºi golire; 551b – supapã de umplere ºi golire; 575 – supapã principalã de izolare
pentru instalaþia de încãlzire din postul de comandã; 576 – supapã de izolare pentru instalaþia de încãlzire a postului de comandã din conducta de
întoarcere; 927 – rezervor de apã.
201
202 DAN BONTA
– releul pentru temperatura apei de rãcire (526) care la temperatura de
89° C aprinde o lampã de avertizare, iar la 92° C este comandatã aducerea
motorului diesel la turaþia de mers în gol prin intermediul releului de tempe-
raturã (527);
– manometrul pentru presiunea apei (502b) este montat în tabloul apa-
ratelor din sala maºinilor ºi permite citirea presiunii din circuitul apei de
rãcire;
– termometru pentru apa de rãcire (502f) este montat în acelaºi tablou ºi
permite citirea temperaturii apei din instalaþia de rãcire;
– supapele de umplere ºi de golire (551a ºi 551b) – montate câte una pe
fiecare parte a locomotivei permit alimentarea sau completarea cu apã a
instalaþiei;
– pentru creºterea randamentului instalaþiei de-a lungul acesteia sunt
montate diafragme. Acestea, prin micºorarea debitului îmbunãtãþesc schim-
bul de cãldurã atât în motor, cât ºi în radiatoare.
b) circuitul de încãlzire al posturilor de conducere permite asigurarea
unei temperaturi optime de lucru în posturile de conducere când tempera-
tura exterioarã este scãzutã. Alimentarea circuitului se face prin intermediul
robinetului cu trei cãi (525) din circuitul principal când locomotiva este cu
motorul diesel pornit sau de la agregatul de încãlzire când aceasta este remi-
zatã. Pe lângã cele douã radiatoare (470) instalaþia mai cuprinde robineþii de
reglare a temperaturii (165a,b), ºuruburile de ventilaþie ºi ºuruburile de
golire.
În cadrul programului de modernizare a locomotivei 060-DA, începând
cu anul 2000 s-a trecut la încãlzirea posturilor de conducere cu rezistenþe
electrice. Acest tip de încãlzire va fi tratat odatã cu tratarea instalaþiilor elec-
trice ale locomotivei.
presiune conþine orificiile de admisie ºi cele de evacuare. Tijele (11) ale pis-
toanelor sunt articulate atât în discul de acþionare, cât ºi în pistonaºe, cu câte o
articulaþie sfericã.
Prin antrenarea arborelui (1), tijele (11) fixate în discul de acþionare
(12) capãtã o miºcare de du-te-vino în interiorul cilindrului propriu, care se
roteºte împreunã cu acesta. Prin aceastã miºcare, pistonaºele aspirã uleiul
din rezervor dupã care îl refuleazã sub presiune spre motorul hidraulic.
Funcþionarea motorului este similarã cu observaþia ca de data aceasta,
uleiul sub presiune intrã în cilindrii pistonaºelor ºi acþionând asupra aces-
tora le impune o miºcare de du-te-vino care genereazã rotirea întregului an-
samblu ºi implicit a ventilatorului.
În depou, cu ocazia reviziilor, se face un control vizual ºi funcþional al
motorului ºi pompei. Acestea nu trebuie sã prezinte pierderi de ulei la pla-
nele de separaþie, iar funcþionarea trebuie sã fie liniºtitã, fãrã zgomote anor-
male. La reviziile mai mari acestea se demonteazã în atelierul specializat.
Cu aceastã ocazie se verificã fiecare componentã, iar cele degradate sau cu
uzuri peste limitele admise se înlocuiesc.
Dupã reparaþie ºi montare pompa (motorul) hidrostaticã se fac urmãtoa-
rele probe ºi verificãri:
– verificarea etanºeitãþii – se executã prin crearea în interiorul pompei a
unei presiuni de 5 kgf/cm2, timp de 30 minute, timp în care nu se admit pier-
deri la planele ce separaþie;
– verificarea debitului în gol – pompa trebuie sã funcþioneze 30 de mi-
nute la turaþia de 1.400-1.500 rot./min. la turaþia de mers în gol. Se executã
patru mãsurãtori, valoarea debitului fiind media aritmeticã a acestora;
212 DAN BONTA
– verificarea debitului în sarcinã – pompa trebuie sã funcþioneze 30 de
minute la turaþia de 1.400-1.500 rot./min. ºi presiunea în circuitul de refulare
de 50-60 kgf/cm2. Dupã aceea se ridicã presiunea la 125 kgf/cm2 ºi se mã-
soarã debitul în sarcinã, ca medie aritmeticã a cel puþin patru mãsurãtori.
În timpul ambelor probe nu se admit zgomote anormale sau încãlzire
excesivã. Verificarea temperaturii pompei ºi a uleiului la funcþionarea în
regim de duratã se face cu pompa ºi motorul montate pe locomotivã.
Ansamblul motor-pompã-regulator-motor va funcþiona în sarcina de duratã
(n = 143 rot./min., p = 125 kgf/cm2) timp de 60 minute. Se urmãreºte
temperatura la ulei ºi pompa care nu trebuie sã depãºeascã tpompã = 80-85° C,
tulei = 85° C.
În timpul probelor se mãsoarã pierderile din debitul de ulei al pompei
prin colectarea acestuia într-un vas gradat. Valoarea pierderilor admise sunt
de 0,53-1,6 l/min. Toate valorile se raporteazã la uleiuri având vâscozitatea
de 5,4° E.
b. Regulatorul hidrostatic este componenta instalaþiei hidrostatice care
realizeazã comanda hidraulicã a ventilatorului ºi a jaluzelelor radiatorului,
în funcþie de temperatura apei din instalaþia de rãcire a motorului diesel, in-
dependent de regimul de încãrcare al acestuia.
Regulatorul hidrostatic (figura 9.8) este format din carcasa (1) închisã
la partea inferioarã de capacul (2), iar la partea superioarã de capacul (3).
Capacul inferior (3) este montat pe flanºa (5) prin intermediul suportului
(4). Sub flanºã se aflã elementele termostatice (6) scufundate în apa de rã-
cire. Elementul termostatic (6) conþine un material special care în domeniul
de temperaturã 60 ÷ 70° C are coeficientul de dilatare foarte ridicat, modi-
ficându-ºi dimensiunile aproape liniar cu creºterea temperaturii. În interio-
rul carcasei sunt montate sertarul de comandã (8), arcul sertarului (9) ºi su-
papa de siguranþã (12) menþinutã în poziþie închisã de cãtre arcul (13). Re-
glajul se obþine prin ºurubul (14) fixat prin contrapiuliþã (15).
Pentru temperaturi ale apei sub 60° C sertarul de comandã (8) este men-
þinut în poziþia sa inferioarã, astfel cã uleiul trece prin orificiile (11) ºi con-
ducta de retur înapoi spre rezervor. În aceste condiþii, clapetele jaluzelelor
sunt menþinute închise, iar ventilatorul nu funcþioneazã.
Pe mãsurã ce temperatura creºte ºi ajunge în domeniul critic pentru ele-
mentul termostatic, acesta se dilatã, iar pistonul (7) începe sã se ridice. Dupã
consumarea jocului tehnologic de 2 mm acesta ia contact cu sertarul de
comandã (8) pe care-l ridicã. Pe mãsura deplasãrii în sus a sertarului acesta
obtureazã orificiile de trecere (11) care pânã la urmã sunt închise complet,
iar uleiul este dirijat spre pistonaºele jaluzelelor ºi ventilator. În funcþie de
temperatura apei din circuitul de rãcire, sertarul de comandã (8) ocupã dife-
rite poziþii în bucºa (10), comandând trecerea unei cantitãþi mai mari sau
mai mici spre pistonaºe ºi ventilator. Pentru primele poziþii se comandã des-
LOCOMOTIVA DIESEL ELECTRICÃ 060-DA DE 2100 CP 213
9.4.1. Generalitãþi
Figura 9.10. Schema agregatului tip Vapor pentru preîncãlzirea apei de rãcire.
LOCOMOTIVA DIESEL ELECTRICÃ 060-DA DE 2100 CP 217
Caracteristicile tehnice ale agregatului sunt:
– combustibil utilizat...............................................................motorinã;
– puterea de încãlzire........................................................31.500 kcal/h;
– greutatea fãrã apã......................................................................136 kg;
– tensiunea de comandã..........................................................150 V c.c.;
– consumul de combustibil........................................................5,8 kg/h;
– turaþia nominalã a electromotorului.............................1.750 rot./min.;
– curentul maxim în exploatare........................................................2 A;
– debitul pompei de apã............................................................2.150 l/h.
Cazanul de apã este format dintr-o cãmaºã interioarã (7) ºi una exterioa-
rã (6). Apa pusã în miºcare de cãtre pompã (3) circulã mai întâi prin cãmaºa
exterioarã (6) ºi apoi prin cãmaºa interioarã (7). Aceasta din urmã vine în
contact cu gazele de ardere realizând transferul de cãldurã. Pentru a obþine o
suprafaþã de radiaþie cât mai mare pe cãmaºa interioarã se sudeazã niºte
aripioare în formã de inele dinþate. Pompa de combustibil (4) refuleazã mo-
torina spre injectorul (1) care o pulverizeazã în camera de ardere (8) la pre-
siunea de 7 kgf/cm2 unde se amestecã cu aerul refulat de cãtre ventilatorul
(2). Pompa este de tipul cu roþi dinþate ºi este acþionatã de cãtre un motor
electric. Protecþia pompei se face cu ajutorul supapei de suprapresiune (9).
Ventilatorul este prevãzut cu o clapetã de aspiraþie (10) pentru reglarea de-
bitului de aer, acþionatã de cãtre cilindrul hidraulic (11).
Amestecul carburant este aprins de cãtre bujia (12) alimentatã de la ins-
talaþia de aprindere de tip magnetou (13).
Automatizarea instalaþiei se realizeazã cu ajutorul termostatului (14),
care comandã pornirea sau oprirea agregatului astfel încât temperatura apei
de rãcire sã fie menþinutã constantã în domeniul 35 ÷ 40° C.
Protecþia la supratemperaturã este asiguratã de termostatul maximal
(15) care, la temperaturi de apã peste 96° C, comandã oprirea agregatului.
În instalaþie mai este montat întrerupãtorul pentru temperatura gazelor
de ardere (16). Acesta protejeazã cazanul de încãlzire la o pornire defectu-
oasã sau la o temperaturã prea mare a gazelor de ardere prin întreruperea
alimentãrii cu combustibil. Întrerupãtorul este astfel reglat încât permite
funcþionarea cazanului când temperatura gazelor de ardere creºte peste 95° C
ºi îl scoate din funcþiune când temperatura acestuia depãºeºte 440° C.
Instalaþia mai cuprinde supapa electromagneticã (17) ºi manometrul
(18), ambele montate în circuitul de alimentare cu combustibil al injectorului.
Arborele principal (1) se roteºte în douã lagãre, unul radial (2) ºi unul
axial (3). Ambele lagãre se sprijinã pe un suport comun (6). Arborele are
montat pe un capãt rotorul suflantei (4), iar pe celãlalt rotorul turbinei (5).
Rotorul turbinei este fixat pe arbore cu ajutorul ºurubului (16) ºi a ºaibei
(17), iar rotorul suflantei cu ajutorul pieselor (18) ºi (19).
Turbina este montatã în interiorul carcasei proprii (7) unde mai este
montat inelul cu ajutaje fixe (14) cu rolul de a dirija gazele pe paletele tur-
binei.
Suflanta este montatã în carcasa dublã (8, 9) la exteriorul rotorului aces-
teia fiind montat difuzorul (15).
Datoritã temperaturii ridicate a gazelor de ardere, care acþioneazã tur-
bina, este necesarã rãcirea carcasei acesteia. Turbina este rãcitã cu apã, fiind
legatã în circuitul de rãcire al motorului diesel. Apa de rãcire intrã prin ca-
226 DAN BONTA
mera (D), iar dupã ce se face circuitul prin interiorul carcasei iese prin ca-
mera (E) ºi reintrã în circuitul principal de rãcire al motorului.
Ungerea lagãrelor turbosuflantei se face cu ulei sub presiune printr-o de-
rivaþie din circuitul principal de ungere al motorului diesel. Uleiul intrã prin
conducta (F) în turbosuflantã ºi revine în circuit prin conducta (G).
Funcþionarea agregatului de supraalimentare este urmãtorul: gazele de
ardere colectate de la fiecare cilindru în conductele de eºapare se adunã în
camera de intrare a gazelor (11). Din camera (11) sunt dirijate prin inelul cu
ajutaje fixe (14) spre paletele rotorului turbinei cãruia îi imprimã o miºcare
de rotaþie transmisã ºi axului principal (1). Prin antrenarea axului (1) este
antrenat, implicit ºi rotorul suflantei, care aspirã aerul proaspãt prin conducta
(C) ºi camera (10) pe care îl refuleazã sub presiune prin difuzorul (15) ºi co-
lector spre cilindrii motorului diesel.
Spre deosebire de compresoarele cu piston acþionate independent, tur-
bosuflantele, fiind acþionate de gazele de ardere, presiunea aerului de supra-
alimentare este o variabilã, funcþie de puterea motorului.
A.1. Generalitãþi
Figura 11.5. Variaþia turaþiei ºi a cuplului rezistent pentru diferite mãrimi ale injecþiei.
PARTEA A IV-A
l
ECHIPAMENTUL ELECTRIC
LOCOMOTIVA DIESEL ELECTRICÃ 060-DA DE 2100 CP 261
Capitolul 12
®
TRANSMISIA ELECTRICÃ LA
LOCOMOTIVELE DIESEL ELECTRICE
Figura 12.1. Diagrama forþei de tracþiune în funcþie de vitezã pentru locomotiva 060-DA.
262 DAN BONTA
cale feratã este aceea la care forþa la obadã are o variaþie invers proporþio-
nalã cu viteza de înaintare, la o putere constantã dezvoltatã de motor.
În figura 12.1 este reprezentatã diagrama forþei de tracþiune în funcþie
de viteza de mers, la locomotive 060-DA pentru puterea de 1.960 CP (se
scade puterea serviciilor auxiliare – 140 CP). Forþa de tracþiune în regim de
duratã este de 20.000 kgf, la viteza de 21,5 km/h, iar forþa de tracþiune ma-
ximã este de 22.500 kgf la vitezã de 18,5 km/h.
Dacã reprezentãm grafic, pentru motorul diesel variaþia puterii ºi a cu-
plului în funcþie de turaþie (figura 6.6), se observã cã este fundamental dife-
ritã de caracteristica de tracþiune. Rolul de a adapta caracteristica motorului
diesel la caracteristica de tracþiune revine transmisiei.
Condiþiile deosebite de funcþionare ale vehiculelor în tracþiunea fero-
viarã impun ca la stabilirea tipului de transmisie aceasta sã îndeplineascã o
serie de condiþii:
a) sã asigure modificãri continue ale forþei de tracþiune în intervalul
dintre viteza limitã minimã la limita de aderenþã ºi viteza maximã cons-
tructivã;
b) sã realizeze o utilizare corespunzãtoare a puterii motorului diesel în
zona vitezelor de lucru;
c) sã asigure o funcþionare stabilã ºi economicã a motorului diesel;
d) sã permitã modificarea continuã a forþei de tracþiune la demararea ºi
accelerarea trenului pânã la trecerea pe caracteristica de putere completã
fãrã supraîncãrcarea motorului;
e) sã permitã schimbarea sensului de circulaþie a vehiculului fãrã modi-
ficarea sensului de rotaþie al arborelui motorului diesel;
f) sã permitã cuplarea ºi decuplarea legãturii între arborele motorului
diesel ºi osiile motoare;
g) raportul dintre greutatea transmisiei ºi puterea nominalã a motorului
diesel sã fie minim;
h) sã aibã un coeficient mediu de utilizare a puterii motorului diesel cât
mai mare;
i) sã poatã fi utilizatã ºi pentru frânarea trenului prin trecerea motoa-
relor electrice de tracþiune din regim de motor în regim de generator;
j) sã permitã un grad cât mai ridicat de automatizare a funcþionãrii ve-
hiculului.
U = E – R · I,
unde:
I – curentul care trece prin înfãºurarea rotoricã;
R – rezistenþa înfãºurãrii rotorice.
La mers în gol valoarea curentului prin indus este 0, astfel cã ºi cãderea
de tensiune pe acestea este 0, tensiunea la bornele generatorului, U fiind
egalã cu tensiunea electromotoare E.
Caracteristica de mers în gol se poate împãrþi în trei zone principale:
– porþiunea a – este partea rectilinie a graficului în care tensiunea elec-
tromotoare variazã aproape liniar cu variaþia curentului de excitaþie Ie, zona
în care circuitul magnetic este nesaturat;
– porþiunea b – este zona în care, pe mãsurã ce creºte curentul de exci-
taþie Ie (creºte ºi fluxul magnetic), saturaþia circuitului magnetic creºte, iar
curba se abate de la variaþia liniarã, tensiunea electromotoare crescând mai
încet în comparaþie cu curentul de excitaþie;
– porþiunea c – se caracterizeazã printr-o creºtere nesemnificativã a ten-
siunii electromotoare faþã de creºterea curentului de excitaþie datoritã satu-
raþiei circuitului magnetic.
În general, tensiunea nominalã a generatoarelor obiºnuite se alege la in-
terferenþa dintre zona a ºi zona b, deoarece funcþionarea în zona a se carac-
terizeazã printr-o instabilitate a valorii tensiunii, iar în zona c se restrâng po-
sibilitãþile reglãrii valorii tensiunii în limitele dorite. Pentru generatoarele de
curent continuu utilizate în tracþiunea feroviarã funcþionarea se extinde atât
în zona a, cât ºi în zona b datoritã necesitãþii reglãrii tensiunii în limite largi.
272 DAN BONTA
Caracteristica de mers în sarcinã (externã) este reprezentarea graficã a
variaþiei tensiunii U la bornele generatorului în funcþie de curentul de sar-
cinã I, în condiþiile menþinerii constante a turaþiei n ºi a curentului de ex-
citaþie Ie. Forma caracteristicii depinde de sistemul de excitaþie al genera-
torului.
În figura 13.7 sunt prezentate caracteristicile externe ale unui generator
în funcþie de felul excitaþiei: 1 – excitaþie separatã; 2 – excitaþie în derivaþie;
3 – excitaþie serie; 4 – caracteristica funcþionãrii generatorului la putere
constantã.
Din variantele prezentate rezultã cã nici una din acestea nu corespund
condiþiei de funcþionare la putere constantã.
Cerinþa cea mai importantã a generatorului de curent continuu utilizat în
tracþiunea feroviarã este cã la puterea nominalã a motorului termic caracte-
ristica externã a acestuia sã se suprapunã peste caracteristica de tracþiune
(variaþia forþei de tracþiune în funcþie de vitezã).
Caracteristica generatorului principal de pe locomotiva 060-DA. Pute-
rea generatorului principal de curent continuu este datã de relaþia:
Pg = Ug · Ig [W].
unde:
Ug – tensiunea generatorului [V];
Ig – curentul de sarcinã [A].
Turaþia
Tensiunea [V] Intensitatea [A]
[rot./min.]
Regimul de La tens. superioarã 890 1.520
duratã La tens. inferioarã 550 2.460
1.080
Regimul
500 2.700
uniorar
când înãlþimea acestora este de circa 0,4 ÷ 0,5 din valoarea iniþialã. Periile
noi care se monteazã trebuie pãsuite întotdeauna pe suprafaþa rotundã a co-
lectorului astfel încât sã atingã colectorul pe toatã suprafaþa;
– verificarea ajustajului dintre perie ºi portperie – jocul între perie ºi
portperie trebuie sã fie astfel ales ca periile sã poatã culisa, iar repartiþia pre-
siunii pe întreaga suprafaþã de contact sã fie cât mai uniformã;
– în vederea limitãrii efectului vibraþiilor portperiile trebuie sã fie cât
mai rigid fixate de tije;
– pentru a permite periei un ghidaj perfect distanþa între muchia portpe-
riei ºi colector se regleazã la valoarea prescrisã.
La terminarea verificãrilor puntea portperii se aduce în poziþia de ex-
ploatare marcatã prin cele douã semne pânã ce ºurubul de blocare scapã în
opritor. În continuare se fixeazã puntea cu cele patru ºuruburi ºi se leagã ca-
blurile flexibile la inelele colectoare. Verificãrile se fac similar ºi pentru ge-
neratorul auxiliar.
Dupã încheierea lucrãrilor de revizie ºi reparaþie se efectueazã urmãtoa-
rele probe:
– se mãsoarã rezistenþa de izolaþie. Aceasta trebuie sã fie în stare rece
min. 50 Mohmi, iar în stare caldã min. 1 Mohm;
– se mãsoarã întrefierul, toleranþa admisã fiind de ± 5% din valoarea
nominalã;
– se verificã ºi se regleazã comutaþia;
– se verificã ºi se corecteazã axa neutrã a generatorului principal ºi ge-
neratorului auxiliar.
LOCOMOTIVA DIESEL ELECTRICÃ 060-DA DE 2100 CP 287
Capitolul 14
®
MOTOARE ELECTRICE DE TRACÞIUNE
ÎN CURENT CONTINUU UTILIZATE LA
LOCOMOTIVE DIESEL ELECTRICE
mat din tole magnetice, izolate între ele pentru a reduce curenþii turbionari.
Tolele se confecþioneazã prin ºtanþare, având circumferinþa dinþatã, astfel ca
la strângerea în pachet pentru a forma miezul, se obþin în exteriorul acestuia
ancose (ºanþuri) în care se monteazã înfãºurarea rotoricã. Aceasta este for-
matã din bare de cupru (4) izolate între ele, câte douã în fiecare crestãturã.
Pentru ca barele de cupru sã nu mai iasã din crestãturi sub acþiunea forþelor
centrifuge, sunt fixate cu pene din lignostan. Din acelaºi motiv capetele bo-
binei care ies din miezul indusului se fixeazã cu bandajele din sârmã de oþel
antimagnetic (18). Pe partea dinspre pinion sunt aºezate legãturile echipo-
tenþiale (19). Înfãºurarea rotoricã este de tip buclat, cu ºase cai în paralel.
În partea opusã pinionului se aflã montat prin presare colectorul (12).
Acesta este construit din lamele de cupru, la care se leagã prin steguleþe
capetele bobinelor indusului. Lamelele sunt fixate prin strângere între bucºe
ºi canalul de presare, cu ajutorul unor ºuruburi.
Pe arborele rotorului, în partea dinspre colector, se aflã fixat venti-
latorul (24), care asigurã rãcirea înfãºurãrilor atunci când ventilaþia forþatã
nu funcþioneazã ºi nu permite intrarea prafului ºi a zãpezii în motor;
296 DAN BONTA
– suporþii port-perii ºi periile sunt în nu-
mãr de ºase, fiecare având montate câte douã
perechi de perii de cãrbune. Suporþii sunt fixaþi
pe puntea port-periilor prin buloane ºi sunt i-
zolaþi faþã de aceasta prin tuburi de pertinax ºi
izolatori din material ceramic.
În scopul verificãrii sau înlocuirii periilor
sau a celorlalte elemente ale punþii port-perii,
aceasta se poate roti cu ajutorul unui pinion,
putând aduce fiecare portperie în dreptul feres-
trei de vizitare.
Periile de cãrbune sunt presate pe colec-
Figura 14.8. Schema de princi- tor cu ajutorul unor arcuri spirale.
piu a motorului de tracþiune: Schema de principiu a conexiunilor înfã-
a – înfãºurare rotoricã; b – înfãºura- ºurãrilor motorului electric de tracþiune este
rea polilor auxiliari; c – înfãºurarea
polilor principali. prezentatã în figura 14.8.
Figura 14.9. Mãsurarea rezistenþelor ohmice ale înfãºurãrilor motoarelor din tracþiune.
Circuitul rotoric:
– se conecteazã aparatul între borna c ºi releul maximal 54.1;
– se citeºte rezistenþa ohmicã a circuitului;
– valoarea prescrisã este de 50-80 mW, pentru valori mai mici de 50 mW
se presupune cã existã spire în scurtcircuit, iar pentru valori mai mari
contacte imperfecte (ºuruburi slãbite, perii uzate, lipituri imperfecte etc.).
Pentru a depista motorul defect se fac mãsurãtori pentru fiecare motor
în parte, astfel pentru motorul 1 se conecteazã în aparatul între releul maxi-
mal 54.1 ºi cablul 758 (dezlegat de pe releul 29.1), iar pentru motorul 4 între
cablul 758 ºi borna c de pe inversor.
Pentru celelalte grupe de motoare se procedeazã similar.
Mãsurarea rezistenþei ohmice se face dupã ce motorul a stat în halã cel
puþin 12 ore, temperatura de referinþã fiind de 15° C. Deoarece limitele ad-
misibile ale rezistenþelor înfãºurãrilor motorului sunt date pentru 15° C,
LOCOMOTIVA DIESEL ELECTRICÃ 060-DA DE 2100 CP 301
pentru a elimina erorile se mãsoarã în prealabil temperatura carcasei cu un
termometru de contact.
Dacã temperatura carcasei diferã faþã de temperatura de referinþã se e-
fectueazã corecþia valorilor cu formula:
235 + 15
R15 = R ´ ,
235 + t
unde:
R15 – rezistenþa ohmicã la 15° C;
R – rezistenþa mãsuratã la temperatura t;
t – temperatura la care s-a efectuat mãsurarea în °C.
Rezultatele mãsurãtorilor se trec într-o fiºã de urmãrire conform mode-
lului anexat.
Reparaþiile motoarelor electrice de tracþiune se executã în funcþie de
complexitatea defectelor, în atelierele specializate din depouri sau societã-
þile de reparare material rulant.
LOCOMOTIVA DIESEL ELECTRICÃ 060-DA DE 2100 CP 302
Capitolul 15
®
MAªINI ELECTRICE ALE SERVICIILOR
AUXILIARE
Figura 15.1. Schema legãturilor în plãcile de borne pentru motoarele electrice ale
serviciilor auxiliare:
a – motor electric pentru antrenarea ventilatoarelor ºi pentru antrenarea pompelor de ulei ºi trans-
fer combustibil; b – motor pentru antrenarea pompei din instalaþia de rãcire a motorului diesel.
Motor
Motorul Motorul Motor Generator Motor Motor
pompã
venti- pompei de conver- conver- com- ventilaþie
apã de
lator transfer tizor tizor presor cabinã
rãcire
Tipul Gca74-s GC2PA 44 GCX 32a GNMe 32 GCPa 540 55 a VD3
Puterea
22 3,4 1-1,1 0,17-0,78 9,5 19,5 96
[CP]
Turaþia
2.450 1.500 2.200 2.200 2.500 2.530 2.425
[rot./min.]
Spre stg. Spre dr. Spre stg. Spre stg.
Sensul de vãzut vãzut vãzut vãzut
Idem – –
rotaþie dinspre dinspre dinspre dinspre
colector colector colector colector
Tensiunea
170 170 111-151 24 170 170 170
[V]
Curentul
115 20 9,2-12 29,7-32,5 60 – 1
[A]
Diametrul axului
20+-00 ,,002
011 Min.
pentru cei doi
19,995
rulmenþi tip 6204 Max. Max. Max.
1. –
Alezajul inelului 0,002 0,021 0,05
20+-00 ,010 Max.
interior al rulmen-
20,000
tului tip 6204
Diametrul exterior al
47+-00 ,011 Min.
inelului exterior al
Max. Max. 46,985 Max.
2. rulmentul 6306 EL –
0,021 0,006 0,025
Alezajul scuturilor 47+-00 ,,006
010 Max.
pentru rulment 47,010
Diametrul exterior al
4. colectorului parte mo- 69-0 ,1 – – 59 – –
tor ºi parte generator
Întrefierul motorului:
7. – poli principali; 0,750 ± 1 – – Max. 0,95 – –
– poli auxiliari. 3,2 Max. 3,5
Întrefierul genera-
torului: Max.
8. – – – –
– poli principali; 0,80 ± 0,1 1,0
– poli auxiliari. 1,9 2,1
LOCOMOTIVA DIESEL ELECTRICÃ 060-DA DE 2100 CP 309
3. Motorul pompei de ulei ºi transfer combustibil
Nr. Cota Cota limi-
Denumirea subansamblului Joc/strg Joc/strg Ovalitate
crt. iniþialã tã admisã
Carcasa motor:
1. – cotele suprafeþelor de asamblare Æ250 ± 0,016 Æ250 ± 0,016 Max. 0,3
cu scuturile.
Scutul de la partea de tracþiune:
– cota suprafeþei de asamblare cu Æ250 + 0,52 Æ250 + 0,52 Max.
carcasã; 0,3
2. – cota rulmentului din scut; Æ72 +0,013 Æ72 +0,013 –
–0,006 –0,006 +0,014
– cota suprafeþei de asamblare cu Æ180 +0,014 Æ180 –0,011
pompa. –0,011
Scutul de la partea colectorului:
– cota suprafeþei de asamblare cu Æ256 + 0,052 Æ256 + 0,052 0,2
carcasã;
3. – cota suprafeþei de asamblare cu Æ207 + 0,013 Æ207 + 0,016 0,1
pompã; – 0,006 – 0,013
– cota suprafeþei de asamblare cu Æ200 + 0,046 Æ200 + 0,046 0,1
crucea portperii.
Întrefierul motorul în zona:
4. – polilor principali; 1,00 ± 0,1 1,00 ± 0,1 –
– polilor auxiliari. 1,8 ± 0,2 1,8 ± 0,2 –
Ansamblul rotor:
5.
– diametrul colectorului; Æ85 ± 0,5 Æ80 + 0,1 –
– cota de rulment partea colector. Æ25 + 0,011 Æ25 + 0,011 –
– 0,002 + 0,002
0,005- 0,005-
Jocul radial al bilelor rulmenþilor 0,020 0,020
6.
celor douã scuturi. stare stare
liberã liberã
Crucea portperii:
7. – cota suprafeþei de asamblare cu Æ200 – 0,015 Æ200 – 0,015 0,1
scutul parte colector. – 0,044 – 0,044
A. Generalitãþi
Figura 16.1.
LOCOMOTIVA DIESEL ELECTRICÃ 060-DA DE 2100 CP 317
– pe suportul I: dioda pentru încãrcarea bateriei (82), contactorul pentru
comanda motorului electric de acþionare a pompei de apã (91), contactorul
pentru acþionarea motorului electric al compresorului (94), releu de protec-
þie servicii auxiliare (196) cu butonul de rearmare (197);
– pe suportul II: contactoarele (88/1 ºi 88/2) pentru acþionarea motoa-
relor electrice de acþionare a ventilatoarelor, contactor rezistenþã aerotermã
încãlzire p.c. II (727.2), dioda (1f) pentru protecþie excitaþie separatã G.P.;
– pe suportul III: contactorul (13) al excitaþiei separate a generatorului
principal, contactorul (106) al motorului electric de acþionare pentru pompa
de transfer combustibil ºi contactoarele (170.1 ºi 170.2) pentru treptele de
demaraj;
– pe suportul IV: contactorul (25) pentru regulatorul automat de ten-
siune, contactorul (53) de funcþionare-oprire cu rezistenþa adiþionalã 53a,
contactor rezistenþã încãlzire p.c. II (727.2), releu de punere la masã (31a).
Alte componente ale circuitelor electrice accesibile prin aceastã parte a
blocului sunt: rezistenþa adiþionalã voltmetru G.P. (130a), releu maximal de
tensiune (195), releu temporizare pornire succesivã M.D. (735), releu tempo-
rizare pornire M.D. cu demaror pneumatic.
b) Latura blocului aparatelor din sala maºinilor dinspre culoarul de ac-
ces se compune din trei panouri (figura 16.2) ºi conþin:
Panoul A:
– (34.1 ÷ 3) – întrerupãtor de punere la masã;
– (122) – comutator pentru poziþia (123);
– (130) – voltmetru “baterie–G.P.”;
– (65) – întrerupãtor pentru scoaterea din funcþiune a locomotivei;
– (123) – voltmetru “baterie–G.P.”;
– (124) – ampermetru pentru bateria de acumulatori;
– (129) – ampermetru pentru generatorul auxiliar;
– (75) – întrerupãtor pentru scurcircuitarea poziþiei (73b);
– (91a) – comutator “DIRECT–AUTOMAT” pentru poziþia (91);
– (106a) – comutator “DIRECT–AUTOMAT” pentru poziþia (106);
– (121) – comutator pentru motoarele ventilaþiei forþate;
– (159) – comutator pentru iluminat “CONVERTIZOR–BATERIE”;
– (44) – comutator “PORNIRE–OPRIRE” motor diesel;
– (116.1.a) – rezistenþa adiþionalã excitaþie motor electric convertizor.
Panoul B:
– (29.1 ÷ 3) – releu de protecþie contra patinãrii;
– (53b) – releu auxiliar pentru poziþia (53);
– (29a) – releu intermediar pentru poziþia (29);
– (73b) – releu intermediar pentru poziþia (73);
– (55) – releu maximal de curent pentru slãbirea câmpului;
318 DAN BONTA
– (52.2) ÷ (52.3) – relee auxiliare pentru slãbirea câmpului;
– (91b) – releu de temporizare pentru poziþia (91);
– (76) – releu auxiliar de protecþie pentru aducerea motorului diesel la
turaþia de mers în gol ºi întreruperea curentului prin excitaþia separatã a
generatorului principal;
Figura 16.2.
LOCOMOTIVA DIESEL ELECTRICÃ 060-DA DE 2100 CP 319
– (263) – releu pentru frânare rapidã;
– (31) – releu de punere la masã pe circuitele auxiliare;
– (32) – releu de punere la masã pe circuitele principale (de forþã);
– (358) – siguranþe automate pentru instalaþia “INDUSI”;
– (81a) – releu pentru sesizarea sfârºitului pornirii motorului diesel.
Panoul C:
– întrerupãtorul bateriei de acumulatoare (8);
– siguranþe automate pentru protecþia diferitelor circuite:
– rândul de sus:
– (251) – circuit apel optic;
– (154) – circuit iluminat;
– (220) – circuit iluminat sala maºinilor;
– (160) – circuit curent de comandã 24 V;
– (125) – circuit voltmetru “BATERIE–G.P.”;
– (142) – circuit excitaþie derivaþie generator auxiliar;
– (150) – circuit curent de comandã;
– (151) – circuit alimentare motor electric convertizor;
– (155) – circuit instalaþie de preîncãlzire motor diesel;
– (187) – circuit instalaþie de mãsurare a vitezei.
– rândul de jos:
– (104) – circuit radiotelefon;
– (163) – circuit alimentare R.A.T.18;
– (221) – circuit alimentare far central;
– (222) – circuit alimentare lãmpi semnalizare;
– (225) – circuit iluminat cabine de conducere;
– (226) – circuit iluminat aparate;
– (224) – circuit prize ºi iluminat boghiuri;
– (223) – circuit de iluminat de 24 V;
– (156.1 ÷ 2) – circuit alimentare motoare electrice pentru venti-
latoare încãlzire cabine de conducere.
– 8 siguranþe fuzibile: (140/400 A) pentru bateria de acumulatoare,
(146.1/150 A ºi 146.2/150 A) pentru motoarele electrice ale ventilatoarelor,
(141/ 400 A) pentru generatorul auxiliar, (148/75 A) pentru motorul electric
al pompei de apã, (152/40 A) pentru motorul electric al pompei auxiliare de
transfer combustibil, (144/40 A) pentru circuitul de excitaþie separatã a gene-
ratorului principal, (149/250 A) pentru motorul electric de acþionare a com-
presorului.
În partea de jos a blocului aparatelor se aflã montate contactoarele elec-
tromagnetice (26.1 ÷ 3) pentru comanda treptelor de slãbire a câmpului mo-
toarelor electrice de tracþiune. Accesul pentru verificarea acestora se face prin
demontarea capacelor laterale.
320 DAN BONTA
Tot la partea inferioarã se aflã montat ºi inversorul de mers (21).
În partea superioarã (pe blocul aparatelor) este montatã rezistenþa (95)
de pornire a motorului electric pentru acþionarea compresorului.
c) Latura blocului aparatelor dinspre sala maºinilor este reprezentatã în
figura 16.3 ºi cuprinde:
– contactoarele electromagnetice (6.1 ÷ 2) pentru pornirea motorului
diesel;
– contactoarele electromagnetice (22.1 ÷ 3) pentru comanda motoarelor
electrice de tracþiune;
– releele de curent (54.1 ÷ 3) pentru protecþia motoarelor electrice de
tracþiune;
– regulatorul automat de tensiune (R.A.T. 18) pentru generatorul au-
xiliar;
Figura 16.3.
LOCOMOTIVA DIESEL ELECTRICÃ 060-DA DE 2100 CP 321
– rezistenþele divizoare de tensiune (28.1 ÷ 3) pentru releele antipatinaj;
– rezistenþa (99b) pentru reglarea excitaþiei grupului convertizor;
– rezistenþele (89.1 ÷ 2) pentru reglarea excitaþiei motoarelor electrice
ale ventilaþiei forþate;
– rezistenþa 108 pentru reglarea excitaþiei motorului pompei auxiliare
de transfer combustibil.
d) Latura blocului aparatelor accesibilã din exterior (figura 16.4) con-
þine:
– rezistenþele (27) pentru slãbirea câmpului motoarelor electrice de trac-
þiune;
– rezistenþele (83) de încãrcare a bateriei de acumulatoare;
Figura 16.4.
322 DAN BONTA
– rezistenþele (89a/1 ÷ 2) de protecþie a motoarelor electrice a ventila-
toarelor;
– rezistenþa (92) de protecþie a motorului electric de acþionare a pompei
de apã;
– rezistenþa (1g) de reglaj pentru excitaþia derivaþie a generatorului
principal;
– rezistenþa (107) de protecþie a motorului electric de acþionare a pom-
pei auxiliare de ulei;
– rezistenþele (15a ÷ b) pentru reglarea excitaþiei separate a generato-
rului principal;
– rezistenþele (14a ÷ b) pentru reglajul excitaþiei separate a generatoru-
lui principal (treptele de demaraj);
– rezistenþele (24) de protecþie a excitaþiei motoarelor electrice de trac-
þiune;
– rezistenþa (99) de protecþie a grupului convertizor.
Aceastã zonã a blocului aparatelor este separatã de restul blocului prin-
tr-un perete ºi este ventilatã de curentul de aer dirijat printr-un canal de la
ventilaþia forþatã boghiului nr. 1.
Ventilaþia forþatã realizeazã rãcirea suplimentarã a rezistenþelor ºi îm-
piedicã pãtrunderea apei ºi a zãpezii.
C. Aparatele de conectare
C.1. Contactoare
NOTÃ
1/ Curent admisibil la contactele auxiliare;
2/ La poziþia 88/1, numai 1 No;
3/ În serie;
U = contact de comutare;
No = contact de întârziere la deschidere.
LOCOMOTIVA DIESEL ELECTRICÃ 060-DA DE 2100 CP 333
b) Contactoare electropneumatice.
Contactoarele electropneumatice se caracterizeazã prin faptul cã acþio-
narea se face pneumatic, comanda fãcându-se electric, similar cu cele elec-
tromagnetice.
Elementul principal, care recepþioneazã comanda electricã ºi o trans-
formã în comandã pneumaticã, este supapa electropneumaticã. Aceasta se
compune dintr-o supapã acþionatã de cãtre un electromagnet de curent con-
tinuu. Alimentarea cu aer a supapei se face din circuitul de aer pentru apa-
rate, presiunea acestuia fiind de 5 ÷ 7 kgf/cm2.
În figura 16.11 este prezentat un contactor electropneumatic KEPA
1000 utilizat pe locomotivele diesel electrice 060-DA, cu pãrþile sale prin-
cipale.
C.2. Comutatoare
Figura 16.12. Pãrþile componente ale unui Figura 16.13. Mecanismul de sacadare al
comutator: comutatorului:
1 – corp; 2 – gãuri de trecere; 3 – camã; 4 – piese 1 – camã centralã; 2 – piese glisante; 3 – arcuri;
glisante; 5 – contacte mobile; 6 – contacte fixe; 4 – role.
7 – arcuri.
336 DAN BONTA
Poziþia în
Nr.
Denumirea schema Poziþii posibile
crt.
electricã
Comutator pentru izolarea unei grupe de MET ºi
1 16 Decuplat–cuplat
reducerea puterii generatorului
2 Contactor pentru releele de punere la masã 34 Cuplat–decuplat
Comutator pentru pornire-oprire M.D. de la pos- Pornire–funcþionare–
3 43
tul de conducere oprire
Comutator pentru pornire-oprire M.D. din sala Pornire–funcþionare–
4 44
maºinilor oprire
Comutator pentru scoaterea din serviciu a lo- Mers–repaus–
5 65
comotivei control
2 trepte
6 Comutator pentru treptele de slãbire a câmpului 35
3 trepte
Comutator pentru scurtcircuitarea releului de re-
7 75 Direct–automat
glare a presiunii aer aparate
Comutator pentru m.e. al pompei de transfer
8 106.a Direct–automat
combustibil
9 Comutator pentru m.e. al pompei de apã 91.a Direct–automat
10 Comutator pentru ventilaþia forþatã 121 Iarna–vara
11 Comutator pentru voltmetru BA ºi GA 122 GA–BA
12 Comutator pentru circuitul de iluminat 159 Convertizor–baterie
C.3. Întrerupãtoare
Figura 16.15. Cutia întrerupãtoarelor de comandã (45 din schemele LDE) cu ºase
întrerupãtoare basculante:
a – curent de comandã; b – compresor; c – ventilaþie; d – faruri; e – luminã; f – încãlzit.
torului principal. Cursorul (c) este antrenat prin intermediul unui ax al regu-
latorului mecanic al motorului diesel, contactul cu lamelele fãcându-se prin
intermediul unei perii de cãrbune.
Curentul trece de la borna (d) prin conductorul flexibil, lamela cores-
punzãtoare ºi prin rezistenþe la înfãºurarea de excitaþie separatã a genera-
torului principal.
Tot de la regulatorul de câmp este comandatã ºi slãbirea câmpului cu
ajutorul lamelei (F) ºi a microcontactelor (g) (câte unul pentru fiecare treap-
tã), acþionate de cãtre camele (h).
În tabelul 16.4 sunt prezentate valorile curenþilor de excitaþie ºi valoa-
rea rezistenþei (17), în funcþie de poziþia cursorului regulatorului de câmp ºi
la o temperaturã de 20° C.
Valorile din tabel corespund pentru o tensiune de 170 V la bornele ge-
neratorului auxiliar ºi considerând rezistenþa conductorului 509 în valoare
de 0,1 W.
350 DAN BONTA
Curentul prin Rezitenþa totalã a Rezistenþa Diferenþa de
Treapta rezistenþa poziþiei 17 circuitului [ W ] poziþiei 17 rezistenþã
[A] Rtotal = 625 + R (W) R ( W) DR ( W )
1 27,2 6,25 0 0,06
2 26,9 6,31 0,06 0,06
3 26,7 6,37 0,12 0,06
4 26,5 6,43 0,18 0,07
5 26,2 6,50 0,25 0,07
6 25,9 6,57 0,32 0,07
7 23,6 6,64 0,39 0,08
8 25,3 6,72 0,47 0,08
9 25 6,80 0,55 0,08
10 24,7 6,88 0,63 0,08
11 24,4 6,96 0,71 0,08
12 24,1 7,04 0,79 0,11
13 23,8 7,15 0,90 0,11
14 23,4 7,26 1,01 0,11
15 23,1 7,37 1,12 0,11
16 22,7 7,48 1,25 0,14
17 22,3 7,62 1,37 0,14
18 21,9 7,76 1,51 0,14
19 21,5 7,90 1,65 0,15
20 21,1 8,05 1,80 0,15
21 20,7 8,20 1,95 0,17
22 20,3 8,37 2,12 0,19
23 19,9 8,56 2,31 0,19
24 19,5 8,75 2,50 0,21
25 19 8,96 2,71 0,22
26 18,5 9,18 2,93 0,23
27 18 9,41 3,18 0,24
28 17,6 9,65 3,40 0,28
29 17,1 9,93 3,68 0,29
30 16,6 10,22 3,97 0,31
31 16,1 10,54 4,29 0,35
32 15,6 10,89 4,64 0,36
33 15,1 11,26 5,00 0,38
34 14,6 11,64 5,39 0,41
35 14,1 12,05 5,80 0,42
36 13,6 12,50 6,25 0,48
37 13,1 12,98 6,73 0,57
38 12,6 12,50 7,25 0,57
39 12,1 14,07 7,82 0,62
40 11,6 5,4 + 0,85 + 8,44 + 14,69 8,44
LOCOMOTIVA DIESEL ELECTRICÃ 060-DA DE 2100 CP 351
D.4. Regulatoarele de tensiune
Figura 16.26.
Figura 16.27.
E. Aparate de protecþie
1. Releele sunt aparate de protecþie care intrã în acþiune atunci când mã-
rimile caracteristice ale unui sistem (ex.: intensitatea curentului electric, ten-
siunea, temperatura, presiunea) depãºesc sau scad sub anumite valori pre-
scrise comandând modificãri într-un alt sistem, cum ar fi închiderea sau
deschiderea unui circuit de comandã.
În funcþie de mãrimile fizice pe care le controleazã releele se clasificã
în: relee mecanice, electrice, termice, pneumatice, hidraulice etc.
Pe locomotivele diesel electrice 060-DA se utilizeazã urmãtoarele ti-
puri de relee:
– relee electromagnetice;
– relee termice;
– relee pneumatice;
– relee hidraulice.
a. Relee electromagnetice – funcþionarea acestora se bazeazã pe prin-
cipiul atragerii unei piese metalice magnetice de cãtre un câmp magnetic
creat de o bobinã parcursã de curent.
Din punct de vedere constructiv se deosebesc douã tipuri de relee elec-
tromagnetice: cu armãtura basculantã ºi cu solenoid (bobinã).
Releul electromagnetic în armãtura basculantã (figura 16.28) este com-
pus dintr-o armãturã metalicã fixã (1), pe care se gãseºte bobina ºi armãtura
metalicã mobilã (2). Când bobina (3) este alimentatã, câmpul magnetic pro-
dus de aceasta va atrage armãtura metalicã mobilã (2) ºi va închide con-
tactul (7). Forþa de atracþie este datã de relaþia:
I2
F =K× .
d2
I – curentul care strãbate bobina;
d – întrefierul;
K – constanta care depinde de nu-
mãrul de spire, inducþie etc.
Forþei de atracþie F se opune un re-
sort (4), astfel cã la întreruperea curen-
tului prin bobinã armãtura mobilã re-
vine în poziþia iniþialã ºi contactul (7) se
deschide. Figura 16.28. Releu electromagnetic cu
În componenþa aparatajului electric armãturã basculantã (schemã de
de pe locomotivele 060-DA se gãsesc 1 – armãturã magneticã principiu):
fixã; 2 – armãturã
urmãtoarele relee electromagnetice: metalicã mobilã; 3 – bobinã; 4 – resort; 5 –
ºurub de reglaj; 6 – limitator; 7 – contacte.
358 DAN BONTA
Tabelul 16.7
Poziþia în Valoarea
Tensiunea de lucru Circuitul din care face parte schema curentului
electricã [A]
Siguranþa de 500 V Bateria de acumulatoare 140 400
Siguranþa de 500 V Generator auxiliar 141 400
Siguranþa de 1.500 V Voltmetru G.P. 143 2,5
Siguranþa de 500 V Excitaþia separatã a G.P. 144 40
Motoare electrice ventilaþie forþatã
Siguranþa de 500 V 146 150
M.E.T.
Siguranþa de 500 V Motor electric pompa de apã 148 75
Siguranþa de 500 V Motor electric pompa de ulei 152 40
Siguranþa de 500 V Motor electric compresor 149 250
Siguranþa de 500 V Vagon de încãlzire tren (WIT) 157 40
a. Întreþinerea contactoarelor
Contactoarele se monteazã, de obicei, în circuite prin care trece un cu-
rent a cãrui valoare depãºeºte 10 A, sub aceastã valoare menþinându-se relee.
Operaþiile de întreþinere la contactoarele electropneumatice se efec-
tueazã cu ocazia reviziilor planificate ºi constau în:
– ungerea lagãrelor axului prin orificiile marcate ºi a articulaþiei con-
tactului K cu ulei grafitat, conform planului de ungere;
– suprafeþele polare ale magneþilor de anclanºare se vor unge, de ase-
menea, cu ulei, într-un strat subþire pentru protecþie împotriva oxidãrii;
– presiunea de contact se mãsoarã menþinându-se contactorul blocat în
poziþia de anclanºare ºi trãgând cu un dinamometru fixat de contactul mobil
la distanþa “b” de acesta pânã ce începe sã se ridice de pe contactul fix;
– se verificã deschiderea armãturii în stare deconectatã “distanþa a”.
Mãsurarea se face cu ajutorul unor contacte calibrate, valorile prescrise fiind
prezentate în tabelul 16.8:
368 DAN BONTA
Tabelul 16.8
Parametru mãsurat E2 E4 E6 E8
Presiunea de contact la contactul
0,61-0,79 1,3-1,7 2,0-2,6 4,5-5,6
principal [kg]
Deschiderea armãturii în stare
14,0-16,2 17,5-20,5 21,0-4,5 30,0-4,0
deconectatã “a” [mm]
Distanþa de la punctul de
21,0 21,0 26,0 33,0
articulaþie “K” [mm]
Sãgeata contactului “c” [mm] 2-3 2-3 3-4 3,5-5,4
Deschiderea contactului
7-8 7-9 10-12 13-17
principal “d” [mm]
b. Construcþia acumulatoarelor
Acumulatoare acide
Acumulatoarele acide sunt construite din plãci de plumb pozitive ºi
negative scufundate într-un vas cu soluþie de acid sulfuric ºi apã distilatã,
principiul de funcþionare fiind similar cu cel al elementului galvanic.
Figura 17.3. Pãrþile componente ale unui acumulator cu plãci din plumb:
1 – grãtarul plãcii; 2 – placã pozitivã pastatã; 3 – separatoare; 4 – placã negativã pastatã; 5 – punte;
6 – grupul de plãci pozitive; 7 – grupul de plãci pozitive ºi negative cu separatoare; 8 – monobloc de
ebonitã; 9 – capac de ebonitã cu bucºe de Pb; 10 – legãturã de Pb; 11 – dop; 12 – semn indicator de
nivel.
376 DAN BONTA
specialã pentru a permite realizarea proceselor electrochimice în timpul
încãrcãrii ºi descãrcãrii. Fiecare placã pozitivã este aºezatã între douã plãci
negative astfel cã fiecare placã are ambele feþe active cu excepþia plãcilor
negative de la margine;
– punþile (10) sunt elementele care permit gruparea plãcilor de aceeaºi
polaritate. O punte se compune dintr-un pieptene de care se sudeazã plãcile
ºi polul punþii prin care se conecteazã elementul în circuitul exterior;
– separatoarele (3) realizeazã izolaþia între plãcile de polaritate opusã în
vederea evitãrii scurtcircuitelor interioare. Separatoarele se confecþioneazã
din materiale care nu participã la reacþiile chimice din element ºi sunt rezis-
tente la eforturile care se produc în timpul funcþionãrii acumulatorului;
– capacul (9) este confecþionat din ebonitã ºi închide la partea superioa-
rã fiecare element. În capac se aflã montatã o bucºã de plumb prin care trece
polul punþii peste care se sudeazã legãturile. Pentru aerisirea elementului ºi
completarea electrolitului fiecare capac este prevãzut cu un dop cu orificii.
Etanºarea capacului la planul de separaþie se face cu mastic.
Cutia de acumulatoare este formatã din mai multe elemente legate între
ele. Cutiile sunt prevãzute cu borne, o bornã pozitivã legatã la polul pozitiv
al primului element ºi o bornã negativã legatã la ultimul element. Pe aceste
borne se fixeazã cablurile de conectare în circuit a bateriei;
– electrolitul este o soluþie de acid sulfuric diluat cu apa distilatã, cu
greutatea specificã între 1,08 g/cm3 ºi 1,30 g/cm3, în funcþie de tipul acumu-
latorului.
Acumulatoarele alcaline
Acumulatoarele alcaline au electrozii din cadmiu-nichel (Cd-Ni) sau
fier-nichel (Fe-Ni), iar electrolitul este o soluþie de hidroxid de potasiu
(KOH), având greutatea specificã de 1,8 ÷ 1,20 g/cm3.
Comparativ cu acumulatoarele acide, acumulatoarele alcaline sunt mai
rezistente la ºocurile de descãrcare, au o duratã mai mare de funcþionare ºi
sunt uºor de întreþinut.
Dezavantajul acumulatoarelor alcaline este faptul cã dezvoltã o tensi-
une electromotoare mai micã pe element ºi sunt mai scumpe faþã de acumu-
latoarele acide.
Densitatea electrolitului
Starea de încãrcare
[g/cm3] [°Bé]
– complet încãrcatã 1,26 30
– încãrcatã pe jumãtate 1,19 23
– descãrcatã 1,12 16
Figura 17.11. Curbele V = f(s) în cazul frânãrii de urgenþã din cauzã de manipulare
a butonului “atenþie” (tren rapid).
LOCOMOTIVA DIESEL ELECTRICÃ 060-DA DE 2100 CP 391
Controlul funcþionãrii instalaþiei (probele statice)
Figura 17.14.
396 DAN BONTA
pului este corect trasatã când sub punctul care marcheazã ora se aflã vârful
acesteia.
Diagrama vitezei este trasatã în porþiunea centralã (D), latã de 40 mm.
Trasarea se face similar cu diagrama timpului cu ajutorul unui stilet, care se
deplaseazã pe verticalã. Porþiunea alocatã curbei vitezei este împãrþitã prin
linii orizontale, intervalul între acestea corespunzând unei viteze de 10 km/h,
începând cu prima linie de jos pentru V = 0 km/h ºi terminând cu ultima linie
de sus care corespunde vitezei maxime pe care o poate înregistra aparatul.
La partea inferioarã în porþiunea E se fac înregistrãrile speciale privind
funcþionarea instalaþiei INDUSI. Înregistrãrile se fac de cãtre trei stilete (a,
b, c), care traseazã linii continue când instalaþia nu este în funcþie ºi înregis-
treazã prin semne convenþionale manipularea sau intrarea în funcþie a insta-
laþiei.
Stiletele sunt legate la trei relee a cãror bobine nu se aflã sub tensiune.
La primirea unui impuls bobinele alimentate se magnetizeazã ºi atrag armã-
tura de care este legat solitar stiletul. Acestea se deplaseazã pe verticalã în
sus sau în jos faþã de linia medianã, înregistrând modificarea stãrii instala-
þiei.
Electromagneþii ºi posibilitãþile de înregistrare sunt prezentate în figura
17.15, având urmãtoarea semnificaþie:
– a1 – influenþa inductorului de cale de 2.000 Hz;
– a2 – manipularea de cãtre mecanic a butonului “ATENÞIE”;
– b1 – influenþa inductorului de cale de 500 Hz;
– b2 – influenþa inductorului de cale de 1.000 Hz;
– c1 – frânare de urgenþã ca urmare a nerespectãrii condiþiilor de circu-
laþie.
În exploatare aceste înregistrãri se suprapun astfel cã interpretarea aces-
a 1;
Conectarea instalaþiei INDUSI b1.
Menu Parametri
Numãr tren – 8 cifre ºi “__”;
Date tren Tone brute – 4 cifre;
Numãr osii – 10 cifre.
Nume mecanic – 8 caractere;
Date mecanici Nume mec. ajutor – 8 caractere;
Ora, minutul, secunda.
Ora ºi data Zi, lunã, an.
Pe lângã acestea mai existã al patrulea menu “Test limitã vitezã” des-
tinat personalului de întreþinere din depou. Acesta permite comutarea con-
tactelor limitã de vitezã, citirea valorii diametrului roþii, a numãrului loco-
motivei, verificarea înscrierii numãrului locomotivei ºi al diametrului roþii
ºi, de asemenea, citirea codului depoului.
Pentru modificare se utilizeazã tastele: “MENU”, “DATE”, “CÂMP”,
“SUS”, “JOS”, “OK”.
LOCOMOTIVA DIESEL ELECTRICÃ 060-DA DE 2100 CP 403
Apãsarea succesivã a tastei MENU face posibilã trecerea ciclicã prin
cele patru menu-uri.
Modificarea unui parametru din cadrul unui menu se face astfel:
– cu tasta MENU se selecteazã menu-ul dorit;
– cu tasta DATE se selecteazã parametrul dorit;
– se modificã valorile parametrului cu ajutorul tastei CÂMP pentru
poziþionarea cursorului pe parametrul care se doreºte a fi modificat ºi cu tas-
tele SUS ºi JOS pentru modificarea valorii în sens crescãtor, respectiv des-
crescãtor. Toþi parametrii, cu excepþia numãrului de tren, folosesc caractere
de la 0 la 9, care foloseºte în plus caracterul “__”, care apare la apãsarea
tastei JOS imediat dupã caracterul “0”;
– cu tasta OK se face validarea parametrului ales.
Valorile parametrilor cursei se introduc de cãtre mecanic în confor-
mitate cu cei de pe foaia de parcurs.
Modificarea parametrilor corespunzãtori generãrii impulsurilor pentru
instalaþia de uns buza bandajului se face apãsând tastele 1 sec sau 2 sec pen-
tru setarea duratei de 100 m, respectiv 200 m, în vederea setãrii intervalului
de ungere.
Personalul de locomotivã trebuie sã urmãreascã pe afiºajul aparatului
urmãtoarele mesaje:
– MENU 80% – este necesarã anunþarea personalului de întreþinere din
depou pentru descãrcarea memoriei. De la apariþia acestui mesaj locomo-
tiva mai poate parcurge maxim 2.000 km pânã la capacitatea integralã a
memoriei;
– Dia greºit – valoarea diametrului roþii a fost alteratã, este anunþat per-
sonalul de întreþinere din depou pentru corecþia acesteia. În aceste cazuri
instalaþia utilizeazã valoarea medie a diametrului pe tipuri de locomotivã
(LDH 960 mm, LDE 1.060 mm, LE 1.210 mm), existând riscul ca diferenþa
de diametru sã fie de pânã la 40 mm.
Mesajele ºi semnalizãrile pe care trebuie sã le urmãreascã personalul de
întreþinere din depou sunt:
– MEM 80% – se transferã datele pentru eliberarea memoriei;
– Dia greºit – se introduce valoarea corectã a diametrului roþii ºi se
verificã numãrul locomotivei;
– în cazul în care se aprinde ledul galben de pe panoul aparatelor indica-
toare se va verifica traductorul de turaþie ºi circuitele sale;
– la aprinderea ledului roºu de pe aparatul indicator-înregistrator este
necesarã schimbarea bateriei de litiu ºi a ceasului de timp real.
Cu ocazia reviziilor programate personalul de întreþinere este obligat sã
verifice corectitudinea valorii diametrului roþii ºi al numãrului locomotivei,
astfel:
– se selecteazã cu tasta MENU: “Test pentru limite de vitezã”;
404 DAN BONTA
– se apasã tasta DATE, pe afiºaj apare mesajul: lim. vit. = 0;
– se apasã tasta CÂMP, pe a doua jumãtate a liniei a doua a afiºajului
sunt baleiate, cu o ratã de 1 secundã, mesajele:
– Dia = x x x x – valoare diametru;
– yyyyyyyy – numãrul locomotivei;
– v = z; d = z – corectitudine înscriere diametru ºi numãr locomotivã;
– v v v v – codul depoului.
Aceste mesaje permit citirea valorilor setate ºi dacã parametrii v ºi d au
valoarea egalã cu zero, valorile sunt corect înscrise, în caz contrar, este ne-
cesarã resetarea lor.
Modificãrile valorilor diametrului roþii ºi a numãrului locomotivei se
face cu ajutorul unui PC, având instalat programul de analizã a datelor.
Toate modificãrile se fac cu locomotiva în staþionare.
A. Generalitãþi
Punerea în funcþie a motorului diesel este posibilã doar dupã ce sunt în-
deplinite anumite condiþii ºi parcurgând anumite etape:
1. Ungerea preliminarã a pieselor care se vor pune în miºcare ºi în mod
special a cuzineþilor ºi pistoanelor pentru diminuarea uzurilor prin frecare
care sunt destul de însemnate la pornire.
Operaþia de ungere preliminarã se face prin punerea în funcþie a pompei
auxiliare de ulei comandând înclemarea contactorului 106 care asigurã ali-
mentarea motorului electric 105.
Pompa auxiliarã de ulei va fi pusã în funcþie cu 3 ÷ 5 minute înaintea
pornirii motorului diesel.
2. Asigurarea combustibilului necesare arderii pânã la aparatura de in-
jecþie, prin punerea în funcþie a pompei de transfer combustibil, urmatã de
asigurarea condiþiilor de introducere a combustibilului în cilindrii moto-
rului diesel prin deschiderea cremalierelor pompelor de injecþie (pânã pe
poziþia 4).
Deschiderea pompelor de injecþie este comandatã electric prin alimen-
tarea bobinei electromagnetului de combustibil ºi hidraulic cu ajutorul ule-
iului sub presiune refulat spre regulatorul mecanic.
3. Rotirea motorului diesel printr-o acþiune mecanicã exterioarã pânã
când în cilindrii motorului se declanºeazã procesul de ardere ºi arborii se ro-
tesc cu o turaþie stabilã numitã “turaþia de mers în gol”. Acesta se realizeazã
prin alimentarea generatorului de la bateria de acumulatoare ºi funcþionarea
acestuia în regim de motor.
4. Asigurarea curentului de comandã.
5. Asigurarea aerului de comandã la presiunea minimã prescrisã.
6. Dupã pornire, rãcirea motorului diesel se realizeazã prin recircularea
apei în instalaþia de rãcire cu ajutorul pompei de apã acþionatã de motorul
electric 92.
Valoarea presiunii în circuitul de rãcire este supravegheatã de releul 58
care conecteazã când presiunea apei este de 0,8 kgf/cm2 ºi deconecteazã
când presiunea scade de sub 0,4 kgf/cm2.
Efectuarea comenzilor de punere în funcþie a motorului diesel se fac de
la comutatoarele 43 D1 sau 44, în funcþie de poziþia comutatorului 65.
Comutatorul 65 este montat în sala maºinilor pe blocul aparatelor ºi are
trei poziþii:
430 DAN BONTA
– poziþia repaus – se întrerup toate circuitele, utilizatã pentru situaþiile
când trebuie sã se elimine toate posibilitãþile de a executa comenzi;
– poziþia de mers – corespunde stãrii normale de funcþionare a loco-
motivei ºi permite executarea comenzilor din postul de conducere;
– poziþia control – permite punerea în funcþie a motorului din sala
maºinilor de la comutatorul 44.
Comutatoarele pentru pornire-oprire 43 D1, au trei poziþii:
– poziþia de serviciu – în care se aflã comutatorul înainte ºi dupã
punerea în funcþie a motorului diesel;
– poziþia de pornire – în care se manevreazã ºi se menþine 6 ÷ 8 s în ve-
derea executãrii comenzilor de pornire a motorului diesel, dupã eliberare
comutatorul este readus în poziþia iniþialã de cãtre un resort;
– poziþia de oprire – în aceastã poziþie se întrerup anumite circuite rea-
lizând astfel oprirea motorului diesel.
Succesiunea operaþiilor care se executã în vederea pornirii ºi opririi
motorului diesel este urmãtoarea:
a) Pornirea motorului diesel de la postul de conducere (comutatorul 43
D1):
– se aºazã comutatorul 65 în poziþia “mers”;
– se închide întrerupãtorul 45a, pentru curentul de comandã având drept
urmare aprinderea lãmpii 77.1 ºi alimentarea motorului electric 105, care
acþioneazã pompa auxiliarã de ulei ºi pompa de transfer combustibil;
– se aduce comutatorul 43 D1 în poziþia “pornire”, se menþine pânã la
stabilirea turaþiei motorului la cea de mers în gol;
– se elibereazã maneta comutatorului 43 D, acesta revenind în poziþia
de “mers”.
Operaþia de punere în funcþie a motorului diesel se poate realiza numai
dacã tamburul principal al controlerului se aflã în poziþia zero.
Prin aducerea comutatorului 43 D în poziþia “pornire”, se realizeazã ur-
mãtoarele comenzi:
1. Se închide contactul B, C realizând alimentarea bobinei releului 53b,
dupã urmãtorul circuit:
– comutatorul 45a – conductorul 29 – cilindrul principal al controlerului
de comandã 41a – conductorul 27 – comutatorul 43 D, contactele B, C –
conductorul 13 – comutatorul 65, contactele AH, AG – bobina releului 53b,
bornele u, v – minus 50.
Prin înclemarea releului 53b, se realizeazã urmãtoarele comenzi:
– se închide contactul 5, 6, care scurtcircuiteazã rezistenþa economizoare
a contactorului 106, împiedicând astfel deconectarea contactorului din ca-
uza scãderii tensiunii bateriei de acumulatoare în momentul pornirii moto-
rului diesel;
– se închide contactul 3, 4, care scurtcircuiteazã rezistenþa 56b (1.000 W)
LOCOMOTIVA DIESEL ELECTRICÃ 060-DA DE 2100 CP 431
pentru a evita deconectarea electromagnetului de combustibil, ca urmare a
scãderii tensiunii bateriei de acumulatoare în momentul pornirii motorului
diesel;
– se închide contactul 1, 2 care asigurã alimentarea bobinei contacto-
rului electromagnetic 53.
2. Se închide contactul B, E asigurând astfel alimentarea bobinei contac-
torului 53, dupã urmãtorul circuit:
– comutatorul 45a – conductorul 29 – cilindrul principal al controle-
rului de comandã 41a – conductorul 27 – comutatorul 43 D, contactul B, E –
conductorul 19 – releul 53b, contactul 1, 2 (închis) – conductorul 73 – bo-
bina contactorului 53, bornele i, k – minus 50.
Prin alimentarea bobinei, contactorul 53 înclemeazã stabilind urmãtoa-
rele circuite:
a) închide contactele p, n asigurã circuitul de automenþinere a contacto-
rului 53 dupã pornirea grupului motor diesel–generator, declemarea releu-
lui auxiliar 53b, deschiderea contactului 1, 2 ºi închiderea contactelor relee-
lor 58 ºi 57. Circuitul este urmãtorul:
– conductorul 21 – contactorul 53, contactele p, n – conductorul 77 –
rezistenþa adiþionalã 53a – conductorul 74 – contactul releului hidraulic 57
(se închide la presiunea de minim 1,15 bari pentru uleiul din circuitul prin-
cipal de ungere) – contactul releului hidraulic 58 (se închide pentru o pre-
siune minimã de 0,7 bari a apei din circuitul de rãcire) – conductorul 73 –
bobina contactorului 53, bornele i, k – minus 50.
Tot prin închiderea contactului p, n ºi se asigurã alimentarea contacto-
rului 25 (planºa 18.2);
b) închide contactul q, s asigurând alimentarea electromagnetului de
combustibil 56, dupã urmãtorul circuit:
– conductorul 21 – contactorul 53, contactul q, s – conductorul 82 –
rezistenþa 56b – conductorul 83 – bobina electromagnetului de combustibil
56 – minus 50.
În paralel cu bobina electromagnetului de combustibil este legatã rezis-
tenþa 56a;
c) închide contactul t, v asigurând alimentarea bobinei contactorului 91,
dupã urmãtorul circuit:
– conductorul 21 – contactul 53, contactul t, v – conductorul 78 – comu-
tatorul 91a – conductorul 80 – bobina contactorului 91, bornele i, k – con-
tactul auxiliar al contactorului 91, l, m (închis) – minus 50.
Dupã conectarea contactorului 91 contactul l, m se deschide ºi auto-
menþinerea se face prin rezistenþa economizoare la minus 50.
Pentru a împiedica deconectarea contactorului 91 la scãderea tensiunii
bateriei de acumulatoare, în timpul pornirii motorului diesel, rezistenþa eco-
nomizoare este scurtcircuitatã de cãtre contactul auxiliar m, l al contacto-
rului 6.1 care se închide odatã cu închiderea contactului principal.
432 DAN BONTA
d) deschide contactul z, ad ºi întrerupe circuitul de alimentare al lãm-
pii 77.1;
e) deschide contactul w, x – acest contact asigurã alimentarea bobinei
releului de temporizare 91 b1, c;
f) închide contactul al, ai pregãtind circuitul de comandã pentru ali-
mentarea bobinei contactorului 6.1. Prin acest contact se evitã alimentarea
generatorului principal de la bateria de acumulatoare, în regim de motor, fã-
rã a fi îndeplinite condiþiile preliminare punerii în funcþie a motorului diesel;
g) închide contactul l, m asigurând circuitul de alimentare al electro-
ventilului de frânare din instalaþia antipatinaj 68;
h) închide contactul am, ao asigurând circuitul pentru alimentarea lãm-
pilor 100.1-2 prin releele 100;
i) deschide contactele ac, ad ºi ad, aq din circuitul de comandã al agre-
gatului AV-00.
3. Se închide contactul B, D al comutatorului, cu o întârziere care per-
mite efectuarea operaþiilor pregãtitoare, asigurând circuitul de alimentare al
bobinelor contactoarelor electropneumatice 6.1 ºi 6.2.
Alimentarea bobinelor se face dupã urmãtorul circuit:
– conductorul 21 – întrerupãtorul 45a – conductorul 29 – cilindrul prin-
cipal al controlerului de comandã 41a – conductorul 27 – întrerupãtorul 43
D1 – conductorul 15 – întrerupãtorul 65, contactul W, V – conductorul 62a –
contactele întrerupãtorului 51 acþionat de capacul niºei de la priza de depla-
sare a locomotivei de la sursa exterioarã – conductorul 62 – releul 81a, con-
tactul 7, 8 – conductorul 63 – contactorul 22.3, contactul auxiliar i, k – con-
ductorul 64 – contactorul 22.2, contactul auxiliar i, k – conductorul 65 –
contactorul 22.1, contactul auxiliar i, k –
>– – contactorul 13, contactul auxiliar w, x – conductorul 67 – con-
– conductorul 66, bobina contactorului 6.2,
tactorul 53, contactul ai, ae – conductorul 67a – bobina contactorului 6.1,
bornele u, v –
bornele u, v – > – minus 50.
Prin alimentarea bobinelor contactoarelor 6.1 ºi 6.2 contactele princi-
pale se închid ºi alimenteazã generatorul principal care, funcþionând în re-
gim de motor, roteºte motorul diesel pânã la amorsarea procesului de ardere
a combustibilului în cilindri. Când turaþia se apropie de turaþia de mers în
gol generatorul auxiliar începe sã producã curent electric, iar când tensiunea
la bornele acestuia atinge valoarea de 155 ÷ 160 V c.c., anclanºeazã releul
pentru sesizarea sfârºitului lansãrii 81a care îºi deschide contactul 7, 8 în-
trerupând alimentarea contactorilor 6.1, 6.2 ºi încheie astfel sfârºitul proce-
sului de pornire a motorului diesel.
Prin eliberarea manetei comutatorului 43 D, aceasta revine în poziþia
“MERS” realizând urmãtoarele comenzi:
LOCOMOTIVA DIESEL ELECTRICÃ 060-DA DE 2100 CP 433
1. deschide contactul B, C ºi întrerupe alimentarea releului 53 B care
declemeazã ºi deschide contactele 1–2, 3–4 ºi 5–6;
2. deschide contactele B, C ºi B, D întrerupând alimentarea circuitelor
respective.
Odatã cu creºterea turaþiei arborilor cotiþi ºi stabilizarea acesteia la va-
loarea de mers în gol, pompa principalã ridicã presiunea în circuitul princi-
pal de ungere peste 1,15 kgf/cm2 ºi se comandã închiderea contactului re-
leului hidraulic 57.
Releul 58 anclanºeazã la închiderea contactului t, v ºi pornirea motoru-
lui pompei de apã. În acest fel se realizeazã automenþinerea contactului 53,
motorul diesel funcþionând la turaþia de mers în gol.
b) Pornirea motorului diesel din sala maºinilor (comutatorul 44).
Condiþiile pentru punerea în funcþie a motorului diesel sunt aceleaºi cu
urmãtoarele modificãri:
– întrerupãtorul 45a blocat în poziþia “DESCHIS”;
– comutatorul 65 în poziþia “CONTROL”.
În aceste condiþii comanda contactorului 106 se realizeazã dupã urmã-
torul circuit:
– conductorul 21 – comutatorul 65, contactul P, A – conductorul 70 –
comutatorul 44, contactele A, C – conductorul 71 – comutatorul 106a, con-
tactul B, A – conductorul 72 – bobina contactorului 106, bornele i, k – con-
tactul auxiliar l, m al contactorului 106 – minus 50.
La acþionarea comutatorului 44 în poziþia PORNIRE se realizeazã ur-
mãtoarele comenzi:
1. se închide contactul B, D alimentând bobina contactorului 53 dupã
urmãtorul circuit:
– conductorul 21 – comutatorul 65, contactul P, A – conductorul 70 –
comutatorul 44, contactul A, D – conductorul 73 – bobina contactorului 53,
bornele i, k – minus 50.
Contactorul 53 înclemeazã ºi stabileºte circuitele descrise anterior.
2. se închide contactul A, B ºi realizeazã alimentarea contactoarelor 6.1
ºi 6.2 dupã urmãtorul circuit:
– conductorul 21 – comutatorul 65, contactul P, A – conductorul 70 –
comutatorul 44, contactul A, B – conductorul 61 – comutatorul 65, con-
tactul X, V – conductorul 62a – contactele întrerupãtorului 51 – conductorul
62 – releul 81a, contactul 7, 8 – conductorul 63 – contactul 22.3, contactul i,
k – conductorul 64 – contactul 22.2, contactul i, k – conductorul 65 –
contactul 22.1, contactul auxiliar i, k –
>– – contactorul 13, contactul auxiliar w, x – conductorul 67 – contac-
– conductorul 66, bobina contactorului 6.2,
torul 53, contactul ai, ae – conductorul 67a – bobina contactorului 6.1,
bornele u, v –
bornele u, v – > – minus 50.
434 DAN BONTA
3. se închide contactul F, G scurtcircuitând rezistenþa adiþionalã 56b
pentru a evita deconectarea electromagnetului de tensiune 56, ca urmare a
scãderii tensiunii pe bateria de acumulatoare în timpul pornirii motorului
diesel.
Întreruperea alimentãrii contactoarelor electropneumatice 6.1, 6.2. la
încheierea procesului de pornire a motorului diesel se face similar prin în-
clemarea releului 81a.
Contactorul 106 ºi 91 pot fi comandaþi ºi prin comanda manualã prin
manipularea comutatoarelor 106a ºi 91a pe poziþia MANUAL.
c) Oprirea motorului diesel de la postul de conducere (comutatorul 43
D1).
Comanda de oprire a motorului diesel se dã prin manevrarea manetei co-
mutatorului 43 D în poziþia OPRIRE realizându-se urmãtoarele comenzi:
1. se închide contactul A, C asigurând alimentarea releului 53b, dupã
urmãtorul circuit:
– conductorul 21 – întrerupãtorul 45a – conductorul 22 (23) – comuta-
torul 43 D1, contactorul A, C – conductorul 13 – comutatorul 65, contactele
AH–AG – conductorul 109, bobina releului 53b, bornele u, v – minus 50.
Prin conectarea releului 53b se închid contactele 1–2, 3–4, 5–6;
2. se închide contactul E, F asigurând închiderea la minus a conduc-
torului 19, respectiv scurtcircuitarea bobinei contactorului 53, dupã urmã-
torul circuit:
– bobina contactorului 53, borna i “+” – conductorul 73 – releul auxiliar
53b, contactul 2, 1 – conductorul 19 – comutatorul 43 D, contactul E, F –
minus 50.
La stabilirea acestui circuit prin bobina contactorului 53 trece un curent
foarte mic, contactorul 53 declemeazã ºi realizeazã urmãtoarele comenzi:
– deschide contactul n, p întrerupând circuitul de automenþinere;
– deschide contactul q, s întrerupând alimentarea bobinei electromag-
netului 56 pentru combustibil, care prin modificarea poziþiei sertarului din
regulatorul mecanic se comandã întreruperea alimentarii cu combustibil a
motorului diesel;
– se deschide contactul t, v pentru alimentarea bobinei contactorului 91.
Bobina rãmâne alimentatã pe circuitul de automenþinere temporizat:
– se închide contactul w, x stabilind circuitul de alimentare a rezistenþei
din releul 91b la o tensiune de 24 V, dupã urmãtorul circuit: conductorul 351
(+24 V) – contactorul 53, contactul auxiliar w, x – conductorul 79 – contac-
torul 91, contactul auxiliar q, s – rezistenþa releului de temporizare 91b –
bobina releului de temporizare 91 b1 c – minus 50/24.
Rezistenþa încãlzeºte lamela bimetalicã care acþioneazã contactul mobil
al releului. Timpul de acþionare se stabileºte prin ºurubul de reglare, asigu-
rând contactul 1, 3 timp de 3 ÷ 4 minute.
LOCOMOTIVA DIESEL ELECTRICÃ 060-DA DE 2100 CP 435
Alimentarea temporizatã a circuitului se face dupã urmãtorul circuit:
– conductorul 21 – releul 91b, contactul 1, 3 – conductorul 21a – con-
tactorul 91, contactul de automenþinere p, n – conductorul 78 – comutatorul
91a, contactul B, A – conductorul 80 – bobina contactorului 91, bornele i, k
– minus 50/170 V. În acest mod pompa de apã ºi pompa auxiliarã de ulei
mai funcþioneazã încã 3 ÷ 4 minute dupã oprirea motorului diesel evitând
astfel rãcirea bruscã a acestuia;
– se închide contactul z–ad realizând alimentarea lãmpii de semnalizare
77.1 dupã urmãtorul circuit:
– conductorul 48 – comutatorul 65, contactul Z, Y – contactorul 53,
contactul ad, Z – conductorul 7 – lampa 77.1 – conductorul 111 – comuta-
torul 43 (în poziþia “MERS”), contactul G, F – minus 50.
– se deschid contactele ai–al, l–m, am–ao întrerupând circuitele de
comandã pentru comenzile transmisiei electrice.
d) Oprirea motorului diesel din sala maºinilor (comutatorul 44).
Oprirea motorului diesel din sala maºinilor se face prin manevrarea co-
mutatorului 44 în poziþia “OPRIRE”.
Poziþia comutatorului 65 nu influenþeazã comenzile de la comutatorul
44 în vederea opririi motorului diesel, putând rãmâne pe oricare din po-
ziþiile “MERS” sau “CONTROL”.
Când comutatorul 44 se aflã în poziþia “OPRIRE” se închide contactul
D, E realizând închiderea la minus a conductorului 73 ºi comandând decle-
marea contactorului 53.
Comenzile care se realizeazã prin declemarea contactului sunt similare
punctului anterior.
Patinarea uneia sau mai multor osii este un fenomen care ia naºtere în
punctul de contact ºinã-roatã, în condiþii de aderenþã necorespunzãtoare sau
demararea dintr-un punct de rezistenþã caracteristicã mare.
Pentru a preîntâmpina acest fenomen locomotivele sunt dotate cu ins-
talaþii de nisipare ºi instalaþii de protecþie antipatinaj. Instalaþia de protecþie
antipatinaj intervine asupra procesului de patinare a osiilor prin reglarea co-
respunzãtoare a curentului de excitaþie a generatorului principal ºi intrarea
în acþiune a frânei, prin introducerea aerului în cilindrii de frânã, la o presi-
une de 0,8 ÷ 1 kgf/cm2.
450 DAN BONTA
Instalaþia antipatinaj se compune din:
– divizorul de tensiune 28.1 ÷ 3 legat în paralel cu înfãºurãrile rotorice
ale fiecãrei grupe de motoare electrice de tracþiune;
– releele 29.1 ÷ 3 al fiecãrei grupe de motoare electrice de tracþiune;
– releul intermediar 29a de comandã aparate;
– electromagnetul antipatinaj din regulatorul mecanic E63;
– supapa electropneumaticã E68 a frânei antipatinaj.
Dacã una din osii patineazã între punctul median al înfãºurãrilor roto-
rice ale grupei de motoare respective ºi punctul median al rezistenþelor, a-
pare o diferenþã de potenþial.
Dacã valoarea acesteia depãºeºte valoarea reglatã pe releul 29 (32 V), a-
cesta anclanºeazã ºi asigurã circuitul de alimentare al releului intermediar
29a.
Prin înclemarea releului 29a se realizeazã urmãtoarele comenzi:
– se închide contactul 1, 2 – alimentând bobina supapei electropneu-
matice 63 din regulatorul mecanic, dupã urmãtorul circuit: conductorul 35 –
releul 29a, contactul 2, 1 – conductorul 49 – rezistenþa 63b – conductorul 49a
– bobina supapei electropneumatice 63, bornele u, v – minus 50;
– se închide contactul 3, 4 alimentând bobina supapei electropneuma-
ticã a frânei antipatinaj 68 dupã urmãtorul circuit: conductorul 35 – releul
29a, contactul 4, 3 – conductorul 31 – contactorul 53, contactul auxiliar i, m
– comutatorul 31a – comutatorul 65, contactul E, F – conductorul 45 – bo-
bina supapei electropneumatice 68, bornele u, v – minus 50.
Prin alimentarea supapei electropneumatice E68 se comandã admisia
aerului în cilindrii de frânã, la o presiune de 0,8 ÷ 1 kgf/cm2.
Dupã înlãturarea patinãrii, releul 29 declemeazã ºi prin deschiderea con-
tactelor A, B se întrerupe alimentarea releului intermediar 29a, care revine
în poziþia iniþialã. Deconectarea releului 29a se face cu o întârziere de câte-
va secunde datoritã temporizãrii la deschidere formatã din condensatorul
29c ºi rezistenþa 29b.
Comanda manualã a instalaþiei se face prin acþionarea butonului din
mânerul controlerului 41a. Comanda constã în alimentarea bobinei supapei
68 ori de câte ori mecanicul de locomotivã observã pe cadranele amperme-
trelor 128 variaþii bruºte ale valorii curentului pe una din grupele de motoare
de tracþiune.
Alimentarea bobinei supapei electropneumatice 68 se face dupã urmã-
torul circuit:
– întrerupãtorul 45a, borna d – conductorul 30 – inversorul de comandã
41b, contactul A, D (închis pe poziþia “ÎNAINTE” sau “ÎNAPOI”) – con-
ductorul 21 – contactul întrerupãtorului din controler – conductorul 31 –
contactorul 53, contactul I, m – comutatorul 65, contactul E, F – conduc-
torul 45 – bobina supapei electropneumatice 68, bornele u, v – minus 50.
LOCOMOTIVA DIESEL ELECTRICÃ 060-DA DE 2100 CP 451
Supapa 68 intrã în acþiune comandând frânarea locomotivei prin admi-
sia aerului în cilindrii de frânã la o presiune de 0,8 ÷ 1 kgf/cm2. Efectul de
frânare se menþine numai cât timp este acþionat butonul din controler.
PARTEA A V-A
l
LOCOMOTIVA DIESEL ELECTRICÃ 060-DA DE 2100 CP 455
Capitolul 19
®
ÎNTREÞINEREA ªI REPARAÞIA
LOCOMOTIVELOR DIESEL ELECTRICE
060-DA
BIBLIOGRAFIE
[1] Tighiliu, M., Popovici, E., Mihãilescu, N., Locomotive diesel, vol. I, II, Edi-
tura Transporturilor ºi Telecomunicaþiilor, Bucureºti, 1963.
[2] Isac, C., Crâºneanu, C., Marin, Gh., Locomotiva diesel electricã 060-DA,
Centrul de Documentare ºi Publicaþii Tehnice, Bucureºti, 1969
[3] Isac, C., Popovici, G., Cartea tehnicã a locomotivei diesel electrice, vol. I, II,
Centrul de Documentare ºi Publicaþii Tehnice, Bucureºti, 1974.
[4] Popa, A., Locomotive ºi automotoare cu motoare termice, Editura Didacticã
ºi Pedagogicã, Bucureºti 1984.
[5] Îndrumãtorul de exploatare ºi întreþinere a locomotivei diesel electrice
060-DA de 2100 CP, Centrul de Documentare ºi Publicaþii Tehnice, Bucureºti, 1968.
[6] Zãgãnescu, I., Locomotive ºi automotoare cu motoare termice, Editura Di-
dacticã ºi Pedagogicã, Bucureºti, 1972.
[7] Danescu, Al., º.a., Termotehnica ºi maºini termice, Editura Didacticã ºi Peda-
gogicã, Bucureºti, 1985.
[8] Popa, B., Theil, H., Madarãºan, T., Schimbãtoare de cãldurã industriale, Edi-
tura Tehnicã, Bucureºti, 1977.
[9] Tempea, I., Manolescu, N., Adar, G., Analiza cinematicã ºi cinetostaticã a
regulatorului centrifugal de pe locomotivele diesel electrice, Revista C.F.R., nr. 2,
România, 1994.
[10] Langa, I., Roºu, St., Îndrumãtor pentru frâne moderne KE, Centrul de Docu-
mentare ºi Publicaþii Tehnice, Bucureºti, 1973.
[11] Simion, E., Magiar, Th., Electrotehnicã, Editura Didacticã ºi Pedagogicã,
Bucureºti, 1977.
+24 V
k18
r33
- 15 V p36 p33 maro
r10 k19
p31 5 1
p r12 r25 +15 V m3
r1 k3 k8 +24 V
2 3 1 p37 6
galben
r28 4
r03 r7 +15 V +15 V b8
GA r2 b1 b5 p25 p9 p35
2(-)
r15 r21 BC107 k12 albastru
7 8 r27
2 8 7 2N1613 5 1
p1 0 2(-) p4 6 p5 p34
r8 3 5 r32 m4
r3 3(+) 3(+) 4 p24 p26 portocaliu
p05 4
k10 k9 p23 6 4
k08 k4 r11 r22
+15 V b7
r9 p28 r34
K02 3 -15 V -15 V
Baterie
p10
e01 r16 r17 r20 r26 k14
r19 2N1613
r35
P02 b4 p27 p32
K03 p03 p06
-15 V +15 V
r02 +15 V
K01 P01 r01 k07 k03 +15 V
r29 r30
p04
k010 5 6 k11
k04 k06 p8
k13 r31
k05
4
b8
k7
violet
verde
r38
roºu
alb
p21 p30
3 4
+24 V +15 V
-15 V m2
7 8
b2
p17
r39 b3 p6
k7
r18 r23
p14 p15 p19 p20
9 10 1 2 3 4
m1
5 6 7 8
12 13 11
8 r4
p36 k16 p2 2N1613 p3
p11
2N1613
7
r5
4
r6 k1
Alimentare lãmpi
Sursã INDUSI
Alimentare INDUSI
751
planºa 18.8
planºa 18.2 140
-100
8
6.2
-50
planºa 18.7
305
-50
301
V 123
-100
1c
k
1b 125
474 520
b
- 1e - 10
RAT 18
1d
V 130 1 1a 1f c
MOTOR DIESEL a
307
+ j
751
130a 752 + 524
143
510
501
306
1g 12
751
751
17 62
308
a a a
464
k
519
502
22.1 22.2 22.3 129
A 122
509
11
b b b
15b – +
-100
-100
-100
785
775
771
16.1
16.2
l
508
planºa18.5
A A A A A A
planºa 18.2
planºa18.5
planºa18.5
23.3
128.1 128.2 128.3
23.1
23.2
507
452 446 460
152 152 152 15a
756
772
786
6 5 6 5 6 5
506 502
757 773 787 16.3
506
757
773
787
54.1 54.2 H2 54.3 H3
H1 planºa 18.6 r planºa 18.6 r planºa 18.6 r
b
173
35
35
35
173
173
A B A B A B 14b
20.2-5
20.3-6
20.1-4
774
788
502
512
v v v
-100
-100
-100
505
H4 H5 H6 b
f f f
760 776 790
790
760
776
d k i c b h g a f m l e
înainte înainte înainte 14.a
V V V
21 21 21 170.1
R înapoi R înapoi R înapoi
a
791
761
777
504
761 777 791 13
e e e c c c a a a 144 141
E1 26.1 26.2 26.3 E2 26.1 26.2 26.3 F3 26.1 26.2 26.3 505 512
r3 r3 r3 planºa 18.2
3 a
1 f f f 2 d d d b b b
b
765
781
795
F1 F2 E3
792
762
778
763
793
794
764
826
780
827
826
779
730.2
1410 b a
727.2
512
727.1 1413 729.1
q s
728.2 449a 45f.2 156.2
448
708.2
727.2 1417 727.1 1418 449a
t u
- 50
727.2 1414 729.2 50a 158
b
-
158
48a q s
830
90.1 100/2 146/1 520 5 4
C 3
501
114 +
A
(150 A) R.A.T.
F E H 544 542
18 306
89a.1 88.2 88.1 D 2 - 50 Borne pentru
617
141 140 464 k 524 1 6
i
543 i 157 (75 A) alimentare
C serie
502
11
- 50
D 465 830 directã WIT
paralel 305
512
k
89.1 137 l 502
139 k
502
518
545 d b
- 50
Pd
Pd
- 50
48a 304
100/2
545
547
141 (10 A) Pa Pa Pa Pa
90.2 146/2 M G 98
519
(400 A) 97
114 (150 A) Ps Ps
F E H A 549 547 a b 546 512 512 512
89a.2 c 198
251
256
259
110
u v
62
A
89.2 d v u
C(-) E
D
C 548 2 4 6 8
195 D C (-)H
B 526
81a D
7 (+)E G
1 3 5 G(+) H F F
7
106 25 m
63
b
259a
256a
Pompa ulei
- 50
152 i
253
256
a i k
259
Planºa 18.3
518
105 A 107 (40 A)
251
H 567 567 a b 565
82a 259
F E 163 256
(20 A) 99b 2 81a
514
4
568 c
91 d 6 4 2 u v
99 161a 81a
256a 3 1
D C 196
108 5 3 1 258a
k
103 197
Pompa de apã 525 251 252
77
Planºa 18.5
l 148 E C B G
93 92 (75 A) p n 21 Planºa 18.3
D
H A 553 552 a b 551 514 514 251 A F
E F 53 159
151
-50/24
92a 122 (20 A)
554
C D
94 Instalaþia
INDUSI
83
468
Compresor k
125 155
Inst. de mãs.
96A l 149 (250 A) (6 A) (6 A) 53 a vitezei
H 564
95 563 a b 562 515 515 515 ac ad
303
E F
467
Planºa
386 18.4
351
471
150 af ag
123
A
124
472
84 V (25 A)
515 20 Spre circuitele de D.S.V.
656 - +
652 8 Planºa
651 18.10
140 (250 A)
1420 2113 305
- 50
Planºa Planºa
Frigider 5 301 Planºa 18.9 18.8
- + 18.1
- 50 + 24 V 253
Planºa 18.2
Postul de
Postul de
conducere I
conducere II 21
23 28
48
a b c a b c
Pornit
Mers
Pornit
Oprit
Oprit
Mers
45a 45a
d e f 73a d e f
48
41a circuit de
circuit de 75
23 A 29 1 2 21 22 A comandã inversor 30 29
comandã inversor 30 M M
B 27 de mers 3 4 B 27 de mers 27 41a
N
Planºa 18.4
N
C 13 5 6 C 13
Planºa 18.4
43D 43D1
48
D 15 7 8 D 15
E 19 E 19
77.1 440b 77.1
-50 F
-50/24
F 150 De la generatorul Planºa 18.2
111 20 515 G 111
G + auxiliar
23 - sau bateria de 73b 22
H acumulatoare H
I I
21
11
11
-50 -50
19 19
38 38
15 15
18 18
13 13
14 14
11 11
12 12
7 7
8 8
deconectat
15
11
48 48
tracþiune
control
20
AG AH
61 P
19
AB Z
W X
62a 65 65
A AA Y
109
V7 1 V
62 5 3
U
81.a 53b
71
51 8 m l 6 4
110
2
7
72a
63
B C
k
73 58 75 57
-50
i 106
22.3 106a 72 i 76
73
21
k A
53 91
Planºa 18.2
64
110 7
b a
74
i 73 i l m 2 1
22.2 56a m 81a
k Planºa 18.2 6.1
65
-50 k
53a
i p n k l 91b1c 110 7
22.1 82 56b 56 6 5
k q C 91a
-50/24
s 83 124
83 80
61
71
73
70
w t v 78 A i
4
66
82
78
83
13 351 w x 79 (+24 V) B 2
x q s
67
3
ai E z ad p n 1
53 D 44
A B C F G ac ad 21a
al
67a
110
u ad ag 7
u
6.1
-50
6.2 67 al al 67a vo ot
Planºa 18.2
v v 31 l m 31a 552 a b 557
48a am ao 48 566 c d 556
51
d e f c d d e f 3 4 d e f c d d e f
101.1
IARNA
5 6 Planºa 101.1
VARA
3 4
7 8
18.2
45c 45b 45a 45c 45b 45a
3,7 kgf/cm
(25 A) -50
121 E C B
Planºa 18.2
515
Bateria de
33
56
32
48
-50 acumulatori
-50
-50
48
33
55
32
10
90
26
34
41a 41a
10
24 2 1 24 2 1 0
K K
L
L
G 90 G
H H
I
I
34
34
168 168
26 26
34 34
33 33
48 48
10 10
-50 -50
11
61
AH 13
48
AD 26
15
1
32
34
2
5
6
10
45
70
117
118
1 0 2
AB
AF
W
6.1
N
X
B D F H K M O Q S U 94 2
65 i
52 33 1
h g
A C E G I L N P R T
109 AG
V
Y
71 AA
AC
AE
k
31a
101
102
114
140
87
110
91
93
21
62
17
18
88.1 88.2
i i m l
563 b 562
Planºa 18.2
139
k k a
ad
m l m l 53
am
înainte
înainte
înapoi
înapoi
101.1
21
I 0 I 0
d e f 1
b b
Planºa 18.4
41a 0 78
d e f 41a 78
D 24 3 2 1 c D 24 3 2 1 0 c
30 a 30 a 73a 75 1 2 30 a 30 a 30
c 54 e 3 4 c 53 e 2
20
p q 5 6 p q
e 7 8 e p
p
44ab
r 150 r
m (25 A) -50/24 Planºa 18.2 m
35
18
35
18
l De la bateria de 515 l
73 b
acumulatori
48
-50
3
1
43
-50
43
3
6
2
144 V
-50
6
2
5
1
3 3
6 6
5 5
2 2
4 4
1 1
35 35
43 43
48 48
18 18
-50 -50
50b
-50
a u v Z
H K M O C
65
b Y D
152 G L S N
21a înainte
50
Planºa 18.6
91
101
43
102
110
93
3
-50
118
-50
n e f 96 e
98 f 97 e f
v v 95 Y XR S NO T U Q V/PW
l m v 16 22
21 148
f e g h
u u u
înapoi
21b
181
94
180
107
108
106
c a c a c a 16 22
înainte
înapoi
509
16.1-3
105
149
69 a b a b a b 70 f e g h
6.1
59.2
88.1 5 6 104 f 16 22
113
e 103
7 8 110 150
Planºa 18.3 1 2 f e g h
3 4
152 152 152
u
Planºa 18.8
v
76 6 5 6 5 6 5
Planºa 18.2
45a
21
d e f d e f
37
n n 72
30
36 75
30
73a 73b 41b
37
41a 41.b
36
20 1 2 Planºa 18.4 41a
a 3 4 A
440b
242322 3 2 1 2423 22 3 21 0
28 - E63 5 6
d 150 28 B
A 30 7 8 A 30
F +
VOR 71 F V O R
S S
u v
315
D
E69 D
Planºa 18.5
113
49a
50
E E
30
50
30
Planºa 18.2
Planºa 18.2
31
18
35
17
61 63a
61
(1000) Robinet
17
35
18
67
31
u
900 267 U
63b
v (500) V
365 În atmosferã
49
u
35
L m
50
29a 29c b a b a
118
117
50
35
505
14.b
174
505
506
45
29b
F Planºa Planºa
A B 35 173 18.1 18.1
50
u A B
A B v
u
v 29.1 29.2 29.3 E B D
774
788
758
65
31
759
775
789
50
C
35
31a
17
m
Planºa 18.1 Planºa 18.1 Planºa 18.1
50
50
18
173 i 53
31
66
18
35
17
17
18
31
50
40 39 38 8 7 6 5 4 3 2 1 0 1d
509 17 510 -50
Planºa 18.2
44 822
III
1 43
III 44 86
II
3 42
II 44 I 84 H
5 41 16.1
H
I
100 88
IV
84b
7
IV
S
16.2
S
-50
84c
-100 H
88 S 16.3 88
84d 84d
86 86
822
800
801
-50
822
35
823
815
822
A B
p n p n p
n
800
84d
w y 35 i
84d
800
t u
801
ac ad 26.3
800
i k
26.1 i l
k 26.2
35
l m 816
k
m l 3 4
806
35
88
m 802 5 6 t 5 6
q s
q s 809 821 v u
52c2
52.2 a b 52c3 52.3
804
821
t u
804 v
u c d
88
a b q s
1 2 810 52b2 52b3
c a b e
d f
817
-50
c d
806
e f u
Plansa 18.6
e f
55 803 7 8 804 7 8
v
1 2 1 2 88
805
35
808
809
r t
804
-50
55b
-100
35
808
469
Plansa 18.1
35 35
-50 -50
502
-50/24
901
34.3 900 34.1 u 3 4
A Bu
0 v 0
34.2 910
33.3
911
v A B r t u
1 2 33.2 0
v
31
32
48
-50
-100
48
48
163
163
Planºa 18.9
Planºa 18.1
-50 -50
163 163
48 48
21
a b c a b c
253
45a
45a d e f d e f
73a 75
1 2
3 4
-50/24
155
156
30
30
5 6
256
256
255 7 8 255
u
Planºa 18.4
-50/24
156
163
150
v -50/24
73b
-50/24
163
24 V
Planºa 18.2
258
253
c b
159 -50/24
a
254
15 µF 15 µF
255
56
251 a b
8
R
305 302 140 301 _
5 B
T
+
-50
-50/24
255
R (5 KW) R (5 KW)
- 24 V
155
163 + 144 V
-50
243/1 245/3
239
416 412
240
-50/24
243/2
-50/24
445
244/2 244/5
244/3
245/8 250.1
-50/24
249.2 244/4
422
244/1
248/2 248/1
238 238
248/1 248/2
244/5
243/4 249.1 245/7
250.2
244/7 244/6
245/2
446
243/2
437
438
240
446
254/4
446
235/2
405
235/2
239
412
243/1 243/3
408
434
413
431
416
-50/24
-50/24
446
415
445
427
236
229.2
426
229
408
245/6
236.2
422
257 440a 257
407
431
404
442 234
235/1 432
436
441
235/1
233
230
227
231
233
230
227
231
440d
234
425
411
431 403
411
425
440a
99b
221
222
258
220
226
224
225
223
403
407
404
403
Circuit
D.S.V. 10
98
401
402
401
160 159
a b a b 351 a b a b
45d 45e Baterie -50/24
45e 45d
Planºa
154 12 V
401 18.3
352
351
c.c.
24 V