Paro PDF

40 HORIA TRAIAN DUMITRIU - PARODONTOLOGIE
P,RINC'IPALIELE
" . '." i .
COMPONENTE
.
ALE PARODONTIULUI
MARGINAL
Parodontiul marginal are doua componente principale (fig. 8):

Componentele A. Parodontiul superficial sau de inveli$ format din:
parodontiului - gingie cu: epiteliu gingival;
marginal corion gingival;
ligamente supraalveolare;
Fig. 8
• Componenlele princlpale
ale parodonliului marginal:
EO = epileliul oral;
'. p ES = epileliul sulcular;
SUPERFICIAL, I A M EJ = epileliul jonqionaJ;
dL iNVELI~ I SG = $anlul gingival;
RA
PROI='UND" 0 R I C~rionul gingival;
ci.t. L~sfstemul ligamen·
SUSTI NERE D G telor supraalveolare;
. 0 I C = cemenlul radicular;
NN 0", desmodonliul;
..."..,,
•
T
i L
U
L
A LP = sistemul ligllmen
!
tului periodontal;
OAP .. osul alveolar •
propriu·zis. lamina dura.
• • I lamina cflbriforma, corti·
• • ------- I
cala internA;
OAM = osul alveolar
medular, osul
trabecular;
CE = corticaJa externA
B. Parodontiul profund, de sustinere sau "functional", format din:
- cement radicular;
- desmodontiu;
- 05 alveolar.
PABO'O'O.NTIUl. MARGINAL
SUP'ERFICIAL SAU DE iNVELI$
Componentele Mucoasa cavitatii bucale poate fi impartitA jn trei zone principale:
mucoasei 1. Gingia $i mucoasa care acopera bolta palatina osoasa (formata
cavitatii din apofizele palatine ale oaselor maxilare $i lamele orizontale ale
bucale oaselor palatine), denumita $i mucoasa masticatorie.
MORFOFIZIOLOGIA PARODONTIULUI MARGINAL 41
2. Mucoasa de pe fata dorsala a limbii specializata In receptarea

stimulilor care produc senzatii gustative.
3. Mucoasa de captu~ire a cavitatii bucale, slab keratinizata ~i cu
o submucoas~ bine reprezentata de tesut conjunctiv lax, este
mucoasa buzelor, obrajilor, suprafetei ventrale a limbii, a plan~eului
bucal, a palatului moale ~i uvulei, precum ~i a mucoasei alveolare.
Mucoasa masticatorie de la nivelul gingiei este ferma ~i fixa. iar
din punct de vedere functional - rezistenta la presiune ~i solicitari.
Structura mucoasei masticatorii este reprezentata de un epiteliu
ingro~at ~i un corion dens, neelastic cu 0 rezilienta foarte redusa.
Mucoasa gingivala are ca suport dintele ~i osul alveolar.
L edentati mucoasa gingivala devine 0 mucoasa masticatorie Mucoasa
simpla. gingivala la
Mucoasa masticatorie care acopera bolta palatina este de edentali
asemenea prevazuta cu un epiteliu gros $i un corion dens, bogat In
glande salivare accesorii. In unele zone prezinta fata de substratul
osos al boltii palatine 0 submucoasa laxa ceea ce ii confera 0 rezilienta
mai mare fata de zona rugilor palatine, a torusului palatin ~i a zonei
mediane.
Implicalii clinice ~i practice. Caracterele structurale ale mucoasei Implicalii
masticatorii conduc la 0 serie de consecinte: practice
- plagile chirurgicale situate In zona palatinala au prin incizie 0
deschidere putin sau deloc extensibila ~i de aceea dificila pentru
asigurarea drenajului unui abces parodontal marginallincizat;
- injectarea pr'in infiltratie a anestezicelor (sau a altor solutii cum Anestezie
sunt cele foloslte In cadrul tratamentului de bioreactivare parodontala)
este dificila din cauza lipsei de fibre elastice, dureroasa ~i cu 0
eficienta redusa;
- protezele mobile dentare trebuie concepute ~j realizate tinfmd Proteze
seama de rezilienta diferita a zonelor mucoasei masticatorii palatinale; mobile
- sutura mucoasei masticatorii se face cu dificultate din cauza Sutura
corionului dens ~i ferm fixat In cele mai multe zone de periostul ~i osul,
subiacent, dar este 0 sutura staMa.
Mucoasa de captu$ire este fina, densa ~i elastica; este 0
mucoasa mobila cu un grad mai redus de keratinizara ~i cu 0 mare
capacitate de absorbtie.
ImplicaJii clinice ~i practice:
- reprezinta locul de electie (In mod special mucoasa alveolara) al Infiltralii anes·
injectiilor submucozale In scop anestezic sau de infiltrare a produselor tezice sau de
medicamentoase de bioreactivare; bioreactivare
- inciziile chirurgicale ~i suturile se fac cu u~urinta; Incizii ~'i suturi
- procesele inflamatorii ~i hemoragiile se raspandesc cu u~urinta lnflamalii,
In zonele acoperite de mucoasa de captu~ire ~i pot prezenta hemoragii
dimensiuni mari, dar evolueaza cu dureri mai reduse decat In zonele
acoperite de mucoasa masticatorie.
42 HORIA TRAIAN DUMITRIU- PARODONTOLOGIE
Mucoasa de pe fala dorsala a limbii este U$or mobila, rezistenta

la presiuni $i forte de fricliune are 0 structura densa, dar elastica,
prezinta numeroase formaliuni papilare $i se dispune pe substratul
muscular al limbii.
GINGIA
Reprezinta portiunea vizibila a parodonliului marginal ~i este
porliunea mucoasei masticatorii care acopera extremitatea coronara a
osului alveolar (Iimbusul alveolar). Gingia se imparte in trei zone
(fig. 9):
a) Marginea gingivala libera este portiunea cea mai coronara intre
papilele interdentare ale gingiei $i corespunde peretelui extern al
sanlului gingival (fig. 9 a).
Grosimea marginii gingivale libere variaza intre 0,5 Si 2 mm.
Contur normal in mod normal, conturul marginal este asculit, neted, fara
neregularitat! sau depresiuni.
Limita dintre marginea gingivala libera $i gingia fixa este marcata
de san/ul marginii gingivale Ilbere, care, uneori, poate fi $ters sau
lipseste, Sanlul marginii gingivale libere corespunde in general, cu
portiunea cea mai ,decliva a ~anlului gingival (fig. 9 a, b).
liJfJfLi gingiv ~
lII~iJ
inUrfiiJ "'rlfJl/, I}tIg/v.s IIbuJ
1~1ful ",..gn
~~ni. 1i61!rr
ging/iJ tixl j •
'onctiunu
.ucogingNMJ
auCOiJU ~/1I#.tiJrl
tundul d. SiJC
IIUfibi.i..
a. b.
Fig. 9
Componentele glngiel: in secliune (a) $1 vestibular (b)
b) Papila interdentara ocupa spaliul interdentar (ambrazura

Punct de gingivala vestibulo-orala), fiind situata imediat sub punctul de contact;
contact cand acesta lipse~te (diastema primara, incongruenta dento-aJveolara
cu spaliere), paplla interdentara prezinta forma de platou sau chiar de
~a, ca 0 depresiune concava.
MORFOFIZIOLOGIA PARODONTIULUI MARGINAL 43
Forma normal a in regiunea frontala este piramidala (fig. lOa). Forma

Forma spatiala a papilei interdentare la dintii laterali posteriori a normala
fast comparata cu aspectul unui cart, cu a depresiune pe muchia
superioara (fig. 10 b).
a.
Zona de
Fala contact
vestibu interdentari!
larA
Varf
oral --f.l~ Varf
vestibular
b.
Fig. 10 Fig. 11
Reprezentarea schematics a papllelor Aspectul papilei gingivale in raport cu
interdentare: zona de contact interdentar
a. in zona franta/A; la dintii latera Ii
b. in zona lateral
intre dintii laterali posteriori are varlul deprimat, de aspect concav,

corespunzator zonei de contact sub care se situeaza. in sens
vestibula-oral prezinta un vart vestibular $i unul oral (fig. 11).
Papilele interdentare prezinta pe fetele vestibulare 0 depresiune
verticala. de la baza spre vart, ca un ~anllinearvertical, mal evident la
copii.
Forma Si volumul papilei interdentare variaza in raport cu: Forma $i
- morlologia osului alveolar subiacent; volum
- varsta: la copii si tineri ocupa spatiul interdentar Si are un varl
punctiform U$or rotunjit; la varstnici. prin involutie, volumul se reduce,
iar conturul papilei se aplatizeaza: la aceasta mai contribuie trauma
prin periaj $i alte mijloace secundare de igiena, trauma ocluzala,
abraziunea, inflamatii supraadaugate.
- incongruenta dento-alveolara cu spatiere reduce volumul papilei Anomalii
interdentare prin impactul alimentar direct Si ii modifica forma din dento
proeminenta in platou sau chiar 0 forma concavi'l: maxilare
- incongruenta dento-alveolara cu ingh suire reduce volumul
papilelor in erdentare, care, sunt ingusle. devin hipertrofice $i
hiperplazice, ca un polip pediculat sau ses;l, r;u b za mare de
implantatie;
- traumatismul produs de folosirea intempestiva a scobitorii, Agresiuni
periajul excesiv reduc volumul papilelor interdentare; mecanice
- diastema $i tremele produse prin deplasari patologice ale dintilor Diastema $1
parodontotici preduc defermari ale papileler interdentar cu aspect $i
I
treme
velum neregulat de la un dinte la altu!.
c) Gingia fixa adera ferm de dinte ~i osul alveolar subiacent $i se

intinde de la baza marginii gingivale libere pfma la mucoasa alveolara.
inaltime Are 0 inMime verticala cuprinsa intre 1 $i 9 mm, in functie de dintele
investigat, de localizarea frenurilor, bridelor ~i fasciculelor musculare
subiacente Si creste cu varsta ~i dezvoltarea verticala a procesului
alveolar.
Gingia fixa are, in general, 0 inaltime mai mare la maxilar decat la
mandibula, in specialla incisivi Si molarii maxilarului pe fata vestibulara
si, mai redusa la canini si premolari. De asemenea. este mai inalta pe
fata linguala a primului molar mandibular. Este foarte ingusta la molarii
II ~i III mandibulari.
La copii, La copii, inMimea gingiei fixe vestibulare a dintilor permanenli
indiciu al este mai redusa la dintii cu tendinta de vestibularizare ~i se ma.re~te la
deplasarii cei cu tendinla de lingualizare, ceea ce poate constitui un indiciu al
dintilor perspectivei de deplasare a dintilor in cursul evolutiei naturale a
pozitiei lor pe arcade.
Zona de Gingia fixa constituie 0 zona de rezistenta impotriva tendintelor de
rezistenta retractie Si deplasare ale marglnii gingivale libere, rezultate prin periaj
sau prin tractiunile exercitate de mucoasa alveolara Si formatiunile
subiacente acesteia (frenuri, bride, fascicule de fibre musculare).
Mucoasa Limita dintre gingia fixa Si mucoasa alveolara este joncjiunea
alveolara muco-gingiva/~. reprezentata printr-o linie de demarcatie: linia
muco-gingivala vizibila pe fata vestibulara a ambelor maxilare. Sub
aceasta linie se gase~te mucoasa alveolara, mai elastica $1 mai mobila
decat mucoasa fixa situata in direclie coronara.
Linia jonctiunii muco-gingivale este vizibila $i pe fata linguala a
versantului alveolar mandibular, dar lipseste in zona palatinala, unde
mucoasa palatului dur este ferm atasata de osul subiacent, bine
keratinizata Si se continua fara 0 linie de demarcalie cu gingia.
Mucoasa alveolara este slab keratinizata, de culoare ro~u-inchis,
mobila fala de planul subjacent unde prin transparenta se observa
vase de sange cu·traiect bine conturat.
ASPECTE CLINICE GENERALE
ALE GINGIEI SANATOASE
Cu loarea roz Culoarea normala a gingiei este roz deschis, dar variaza in raport cu:
deschis - grosimea stratului epitelial;
- gradul de keratinizare;
- gradul de vascularizalie din corionul gingival;
Melanobla~ti - prezenla $i numarul celulelor melaninoformatoare - melano
(celule tinere) blasti - din stratul bazal al epiteliului. Culoarea gingiei este mai palida.
chiar usor albicioasa in zonele de hiperkeratoza, de reactie fala de
MORFOFIZIOLOGIA PAROOONTIULUI MARGINAL 45
impactul aliment:lr traumatizant. La unele persoane sau fa populatiile Exces de

de culoare, orientale, mediteraneene, culoarea gingiei poate fi, In mod pigment
normal, de la marc inchis sau albastru inchis p~na la negru ;;i este 0 melaninic
urmare a melaninei In exces din epiteliul gingival. Aceasta pigmentare
poate fi distribuita uniform sau neregulat pe suprafete intinse ale
gingiei ;;i nu reprezinta, In nici un caz, un semn de imbolnavire
gingivala fig. 12).
Fig. 12 Fig. 13
Aspect pigmentat al gingiei Aspect normal de "gravura punctata"
a gingiel
Aspectul suprafe/ei gingivale in zona fixa, nu ;;1 pe marginea

gingivala libera. este de "gravura punctata" (stippling) sau "In coaja de "Gravura
portocala" (fig. 13), pres rata cu orificii corespunziHoare unor zone de punctaUi"
penetratie adanca in corion a digitatiilor epiteliale.
Aceste micrcdepresiuni sunt datorate unor fascicule de benzi de Micro
colagen cu directie perpendiculara pe suprafata osului alveolar ;;i care depresiuni
mentin un contact strans intre lamina bazala a mucoasei ;;i periostul
subiacent. Aspectul este mai evident dupa varsta de 5 ani ~i se Aspect dupa
remarca mai mult la dintii frontali. diminueaza In zonele laterale varsta
anterioare (premolari) ~i dispare la nivelul molarilor. Aspectul descris
este mai clar evide tiat pe versantii vestibulari, se accentueaza la
adult ;;i dispare la batrani. La unele persoan . acest aspect Iipse;;te In
tot cursul vietii.
Prezenta aspectului de desen punctat este un semn de sanatate Indicator al
gingivala. Absenla lui indica. de regula, imbolnavirea gingivala. iar gingiei
reaparitia dupa tratament reprezinta un indicator clinic aI efectului sanatoase
benefic al acestuia ~i semnaleaza insanato~irea.
Cons;sten/a gingiei este ferma in special in zona de gingie fixa; in Consistenta
raport cu aceasta, marginea gingivala libera ~i varlul papilelor prezinta
o consi tenta mai laxa, u;;or depresibil la comprimare cu 0 sonda
butonata.
Pozilia gingiei fala de dinte

Colet Nivelul la care gingia se fixeaza pe dinte este, in mod obi~nuit,
anatomic situat Tn jurul coletului anatomic al dintelui, astfel Tncat marginea
Proieclie pe gingivala libera se proiecteaza pe smalt Tn portiunea cea mai decliva a
smaIt acestuia.
Diferite Pozitia gingiei fata de dinte depinde de:
circumstanfe - eruptia dentara;
de care - tipul constitutional;
depinde - varsta;
pozitia gingiei - anomalii dentomaxilare;
a
fat de dinte - inflamatia bacteriana supraadaugata;
- parafunctii ~i obiceiuri vicioase;
- traumatisme directe;
- traumatisme indirecte. ocluzale;
- efectul unor circumstante (traume) de cauza iatrogena;
- influenta unor afectiuni generale.
CARACTERELE.HISTOLOGICE
ALE GINGIEI
Epiteliu Gingia este formata dintr-un tesut conjunctiv, constituent al

pavimentos corionului gingival, acoperit cu un epiteliu pavimentos pluristratificat.
pluristratificat Epiteliul gingival
Este format din:
- epiteliul oral sau extern;
- epiteliul ~antului gingival, epiteliu! sulcular sau intern;
- epitetiul jonctional (sau de jonctiune) (fig. 14).
Fig. 14
Epileliul gingival: zone topogralice
EO = epileliul oral
ES '" epileliul sulcular;
EJ = epileliul jonclional;
S =small;
SG = $anlul gingival
Pentru 0 mai buna Tntelegere a terminologiei curent admise,

trebuie precizat ca epiteliul jonctional sau jonctiunea epiteliala
reprezinla. zona cea mai decliva a ~antului gingival. acolo unde epileliul
ETIOPATOGENIA PARODONTOPATIILOR MARGINALE C ONICE 109
Bacterii fermentative precum: Veillonella Neisseria formeaz Bacterii

acizi lactici. fermentative
Germenii aerobi, streptococii, lactobacilii, multiplicaJi I pH- I acid,
duc la un consum exagerat de oxigen ~i determina acumularea de:
anioni, superoxid, peroxid de hidrogen, apa oXigenata, radicali oxidril;
produ~i toxici pentru membrana celulara ~i enzimele bacteriene, Produ$i toxici
creand astfel. conditii de anaerobioza favorabile dezvoltarii speciilor
strict anaerobe.
Produsele metabolice ale placii determina numeroase interactiuni Interactiuni de
de nutritie bacteriana. Astfel, streptococii ~i Actinomyces produc in nutriJie
prezenta factorilor salivari din carbohidraJi prin fermentaJie acida
lactat folosit de Veillone/a care la randul ei, produce metaboliti folositi
de Campy/obacter $i Bacteroides.
Tot streptococii ~i Actinomyces produc fumarat, folosit de
fusobacterii $i unele specii de Bacteroides, care, la randul lor, produc
CO 2 , ce favorizeaza speciile de Capnocytophaga, Aggregatibacter
actinomycetemcomitans. Eikenella corrodens etc.
CLASIFICAREA PLACII BACTERIENE

Criteriul principal de clasificare iI constituie localizarea in raport cu Localizare
structurile dento-gingivale. Placa bacteriana poate fi, dupa raportul cu
marginea gingival~ libera: p/aca supragingiva/a $i p/adi subgingiva/a
prezentand caracteristici diferite.
Dupa criteriul constituirii in timp, placa bacteriana este
considerata "placa tanara" a carei formare incepe la 0 ora dupa periaj Placa tamira
$1 ,placa matura" care se realizeaza dupa 0 acumulare maxima de Placa matura
circa 30 de zile in funclie de influenta unor factori ca: alimentatia,
igiena bucala, incongruenta dento-alveolara cu inghesuire, ocluzia
deschisa, malpozitii dentare.
laca bacteriana supra in iv la'_
Este locallzata pe suprafetele dentare vestibulo-orale, aproximale
$i in fosetele suprafetelor ocluzale.
Flora microbiana dominanta este aeroba $i gram-pozitiva. Flora
Placa supragingivala este scaldat de saliva si expus unor microbiana
mecanisme de dezagregare prin masticatie, deglutitie fiind accesibila dominanta
in mod direct procedurilor de igiena bucala.
Placa supragingivala este implicata in patogenia proceselor
carioase.
Placa bacteriana subgingivala:
Este localizata sub marginea gingivala liber~.
Flora microbiana dominanta este anaerobii, alcatuitA din specii Flora
gram-negative. anaeroba
Placa subgingivala. este in contact cu lichidul ~antului gingival ~i

Forte de nu e supusa, in mod obi~nuit, fortelor mecanice de dezagregare; este
dezagregare greu accesibifa masurilor de igiena obi~nuite.
Placa subgingivala. este implicata in patogenia bolilor parodontale.
Flora Placa subgingivala tanara contine flora gram-pozitiva, coci ~i
gram-pozitivi bacili.
Bacterii Dupa cateva zile, incep sa apara in placa bacteriile
gram-negative gram-negative, coci, bacili, filamente, fusobacterii. Catre ziua a noua,
flora gram-negativa cre~te, apar $i spirochetele.
Flora Dupa un interval mai mare, circa 21 de zile, flora este polimorfa:
polimorfa coci gram-pozitivi, cresc foarte mult speciile de bacili gram-negativi,
Actinomyces, Veil/one//a $i treponeme. Flora polimorfa prezenta in
Gingivite cantitate mare poate determina gingivite. fapt realizat ~i experimental
pe animal.
Au fost identificate ca fiind prezente in aceasta etapa, specii ca:
Parodontite Eikenella, Fusobacterium, Capnocytophaga, specii asociate cu
marginale parodontitele marginale.
Preze'nta acestora sugereaza evolutia ulterioara a gingivitelor
catre parodontite marginale.
Hipertrofia gingivala protejeaza bacteriile colonizate fata de
mecanismele de autocuratire $i curatire artificiala.
Aceste conditii favorizante determina 0 cre$tere a numarului de
bacterii atflt in zona sUbgingivala. cat ~i in lichidul $antulul gingival; se
Pungl false pot forma pungi gingivale false.
ProteJare Placa supragingivala protejeaza zona subgingivaJa $i permite
stabilirea unor specii noi; creeaza conditii de anaerobioza, se grefeaza
specii noi, cre$te numarul de celule descuamate, de celule fagocitare,
sporesc produse!e de metabolism.
Dupa NISSENGARD, in functie de aspectul determinat la
microscopul electronic al plecii subgingivaJe. se poate face 0 imp8.l1ire
in trei zone ale acesteia:
Placa subgingivala asociata suprafelei dentare
Are 0 structure apropiata de eea a plaeii supragingivaJe, baeteriile
uprafata aeopera suprafata radacini; dentare. Flora dentara este gram-pozitiva.
radacinii coci. bacili, filamente, dar poate fi prezent $i un numar mie de baeili ~i
dentare eoci gram-negativi.
Marginea apicala a plaeii asociata dintelui este la distanta fala de .
Epltellul epiteliul jonetional, iar intre plaea ~i epitellu se interpune un numar
jonctional relativ mare de leucocite.
in portiunea apicaJa, depozitul bacterian este format dominant dIn
bacili gram-negativL
Jonctiunea Placa sUbgingivahi asociat3 epiteliului ~anlulul gingival
gingivo Placa situata in $ant:.ll gingival se extinde p~na in zona jonctiunii
dentara gingivo-dentare.
ETIOPATOGENIA PARODONTOPATIILOR MAAGINALE CRONICE 111
Compozilia bacteriana este dominata de flora gram-negativa,

bacili ~i cuprinde un num r mare de bacterii flagelate ~i spirochete. Placa
Speciile ce alcatuiesc placa adiacenta epiteliului colonizeaz in adiacenta
funclie de condiliile oferite de parodontiul gazdel. epiteliului
in formele de imbolnavire parodontal rapid progresiva, ca ~i in Placa foarte
forma de parodontit juvenil localizata placa adiacent epiteliul i dezvoltata
sulcular ste foarte dezvoltata. conIine aproape exclusiv bacili
gram-negativi mobili, in timp ce placa asociata dintelui poate sa fie
pUlin dezvoltat .
Aceste studii sugereaz ca, in progresil,mea leziunilor
parodontale, bacilii gram-negativi asociati epiteliului sulcular reprezinta Factori de
factorii de progresie ai bolii. progresie
La microscopul electronic s-au observ t arii distincte de
acumulare bacteriana, prelungite in epiteliu. Acestea pot determin un
raspuns putemic din partea gazdei, cu reaclie inflamatorie ampla,
observfmdu-se zone de hemoragii, ulceralii.
Conditiile ulterioare oferite de gazda pot determina colonizarea
bacteriilor specifice cu favorizare penetrarii in tesuturi a unor bac1erii Bacterii
subgingivale. subgingivale
Placa subgingivala asociata tesutului gingival Parodontita
Penetrare in t suturi a fost descrisa in forma de parodontita juvenile
juvenila localizata, precum ~i in gingivostomatita ulcero-necrotica.. GSUN
BACTERII PATOGENE PARODONTALE
in gingivite
Experimentele pe mod I u ar tat i st larea unei inflamatii
gingivale la 10-21 de zile dupa 0 igiena crala defectuoasa. In acest
interval, constituentii placii bacteriene sunt, in majoritate, din grupa
Actinomyces, cu precad re Actinomyces viscosus. Aceasta specie s-a Hiperplazie
dovedit a fi asoci ta $i cu hiperplazia gingiv la. gingivals
Alte studii insa au aratat caintreaga masa a placii bacteriene, in
contact cu gingia, determina inflamalia acesteia, deci nu se poate
considera un singur factor etiologic specific in gingivite.
in parodontite marginale
Izolarea ~i identificare prin cultivarea speciilor patogene in bolile
parodonliului marginal este dificila. Bacteriile implicate sunt in
majoritate bacili gr m negalivi anaerobi. DateJe obtinu1e prin izolari in Anaerobi
cultura ~i identificari au fost recent completate prin tehnici de hibridizari Hibridizari
ADN, stabilindu-se astlel rolul asocialiilor bacteriene in producerea ADN
parodontopatiilor.
ETIOPATOGENIA PARODONTOPATIILOR MARGINALE CRONICE 137
socranskii sintetizeaza cantitati mari de proteine de SOC termic cu rol Rolde

de protectie in fata atacului enzimatic lizozomal al fagocitelor. protectie
Totodata, proteinele de SOC termic de origine bacteriana se constituie
Tntr-un material genetic, care stimuleaza mecanismele de aparare
specifice aJe gazdei.
Alte teorii pstogene
Infectia virala
Recent a fost propusa 0 noua ipoteza etiopatogenica asupra bolii
parodontale bazata pe asocierea dintre infectia virala a tesuturilor InfecUa virala
parodontale $i imbolnavirea acestora. Astfel un nou virus denumit Virusul nv
TTV a fost identificat Tn parodontiul marginal in stransa legatura cu
prezenta parodontitei cronice (ROTUNDO, MAGGI $.a., 2004).
Specii virale identificate prin reaclia lan/un/or de polimeraz
(peR) sunt:
- virusul herpes simplex 6, 7 $i 8;
- citomegalovirus (HCMV);
- virusul Epstein-Barr de tip 1 apartinand familiel Herpefoviridae.
Alte studii au identificat antigeni specifici Tn celulele epiteliului Antigeni
sulcular la pacienti cu afectiuni gingivo-parodontale (ERLICH, COHEN, specifici
1983, AMIT, MORAG $.a., 1992).
Actiunea radicalilor liberi
o alta teorie patogena atribuie radicalilor liberi actiuni de modifi Radicali liberi
care a ADN, a lipidelor membranare (prin activarea ciclooxigenazei $i Ciclooxige
Iipooxigenazei), a unor structuri proteice: proteoglicani (asupra naza
acidului hialuromc), colagen, inhibarea unor enzime: ex - chemo
tripsina, producerea de citokine de dltre monocite Si macrofage cu Citokine
efecte de resorblie $i la nivelul osului alveolar.
Starea de $OC posUschemic
Ischemia Tn sine produce suferinle lisulare care se pot solda cu Ischemia
apoptoza ceh.r1ara cand privarea de afluxul sanguin este severa Si
depaseste un anumit timp. Exista Si situatii de ischemie tranzitorie care
sunt urmate de un flux sanguin compensator, ,,$ocul postischemic" Postischemie
care prin reintroducerea masiva de oXigen favorizeaza produce rea
unor cantitati importante de anion superoxid 02' Acesta poate stimula Anion
productia de citokine cu efecte osteoclazice. superoxid 02'
FACTORI FAVORIZANTI
TARTRUL DENTAR
Tartrul dentar reRrezinta un complex organo-mineral aderent d Complex
suprafala dentara sau alte structuri solide orale. lucrari protetice, organo
-
aparate ortodontice, Si este rezultat din mlneralizarea placii bacterie'ne. mineral
138 HORtA TRAtAN DUMtTRIU- PARODONTOLOGIE
Componentele AI~turi de substante minerale tartrul contine ~i components

tartrului organice, compatibile cu cele ale placii dentare. Acestea reprezinta un
amestec de bacterii, leucocite, celule epiteliale descuamate Si
complexe polizaharide-proteine.
Dispozitia tartrului a fost determinat~ la microscopul electronic;
este dominata de cristale anorganice de tip apatita, cu aspect de ace
Cristale netede. Aceste cristale sunt orientate intamplator Si contin "dare" de
anorganice microorganisme calcificate.
Suprafata tartrului este rugoasa Si acoperita de un strat de placa
bacteriana nemineralizata, ce difera in zona supra- Si sUbgingivala. in
Bacterii zona supragingivala, domina bacterii filamentoase cu orientare in
unghi drept tata de suprafata tartrului, in timp ce in zona subgingivala
sunt prezenti coci, bacili $i filamente fara orientare caracteristica.
Teoriile mai vechi considerau tartrul ca agent etiologic in
parodontopatii. Actualmente, se considera ca tartrul dentar nu
constituie 0 cauza direct determinanta in etiologia bolii parodontale,
dar poate fi un factor favorizant. Aceasta rezulta din urmatoarele:
Placa - tartrul determina un contact inlim $i foarte strans al placii
bacteriana bacteriene cu lesutul gingival, ceea ce face dificila abordarea Si
eliminarea placii prin manevre terapeutice uzuale (care sunt
ingreunate de prezenta tartrului);
Cristal mineral tartrul se mareste in volum progresiv (ca un cristal mineral
introdus in solutia hiperconcentrata a sarii respective) si produce
leziuni gingivale, ulceratii, solutii de continuitate pentru penetrarea
bacteriana in tesuturi.
Marginea Tn raport cu dispozitia sa tata de marginea gingivala IIbera Si
gingivala conturul papilei interdentare, tartrul dentar poate fi supragingiva/sau
Ilbera tartru salivar Si subgingival ori tartru seric, in functie Si de originea
principala a componentelor sale: predominant din saliva si, respectiv,
din extravazatul sanguin gingival.
Tartrul supragingival este un depozit organo-mineral de culoare
Culoarea alba-galbena. cu. consistenta redusa la inceput; imediat dupa
alM·galbena depunere este friabil, moale, grunjos Si se disloca cu u~urinta.
Localizari preferentiale:
Incisivi - suprafata IinguaJa a incisivilor inferiori, unde se poate depune in
centrali strat continuu; 0 cantitate mai mare de tartru se observa pe fata
linguala a incisivilor centrali, in dreptul orificiilor canalului WHARTON;
Molari - suprafata vestibulara a molarilor superiori. in dreptul orificiului
superior; canalului STENON;
- suprafata ocluzala a dintilor laterali lipsiti de antagonisti, cu 0
AutocuraJire autocuratire Si curatire artificiala deficitare.
Aderenta Tn timp, consistenta Si aderenta tartrului 5upragingival cresc, iar
Culoare maro culoarea vireaza spre maroniu-negru. prin impregnare cu pigmenti din
nie·neagra ali mente sau de hidrocarburi ~i nicotina la fumatori.
ETIOPATOGENIA PARODONTOPATIILOR MARGINALE GRONIGE 139
Tartrul subgingival este de culoare maroniu inchis spre negru

consistenta crescuta, dens, de cele mai multe ori foarte aderent greu
de dislocat, dispus in santul gingival sub marginea gingivala liber ,sub $antul
forma unor depozite lamelare cu 0 suprafata dura, neregulata. Uneori, gingival
se prezinta sub forma unor depozite mici, punctiforme, de consistenta Depozite
dur • confluente linear sau in suprafata. Prezenta tartrului subgingival
este depistat cu sonde exploratorii sau prin inspectie, dac marginea Sonde
gingivala Iibera s u v"rful papilei J)ingivale sunt inflamate, tumefiate Si exploratorll
pot fi deeolate partial de pe dint . In timp, prin retractia gingivala. tartrul
subgingival d vine vizibil Si se al tur tartrului supragingival, e a Componenta
componentA secundara a acestuia. in pungile parodont Ie adanci, secundara
tartrul subgingival se insinueaza in profunzime Si poate fi decelat,
uneori, numai intraoperator.
Tartrul subgingival se poate prezenta sub diferite forme:
Crusta
. Crust cu suprafata aspra,rugoasa;
Depozite
2. Depozite spinoase, ca eoperite cu ghimpi;
Formatiuni
3. Formatiuni nodulare;
4. Bordura circulara sau partial circulara; nodulare
5. Fatete neted • subtiri, cu suprafata lipsita de neregularitati. A Bordura
ceasta forma a depunerii tartrului subgingival este ce mal frecvent Fatete
ignorata, deoarece la detartrajul subgingival nu se eslmt dilerente fata
de suprafata radaeinii; latetele netede de tartru mascate vizual de Fatete netede
adancimea pungilor parodontale se rnentin in urm ehiuretajului
radicular in ulicien de bine realizat prin: instrumente neascutit ,
inactive, timp redus de xecutie Si superficial ca actiune.
Fatetele de tartru subgingival care nu au lost indepartat Tn urma
detartrajului eli ie manual se regasesc numai in cadrul unei operatii cu Operatii cu
lambou Si se indeparteaza cu dificultate chiar Si cand devin vizibile, lambou
deoarece sunt foarte aderente Si nu prezinta margini cat de putin
reliefate pentru a Ii receptate de partea activa a instrumentului de
detartraj. Tn asUel de situatii utiliz rea detartrajului cu ultrasunete cu Detartraj cu
precautiile de rigoare ale acliunii intr-o plaga deschis este foarte utila ultrasunete
chiar Si pentru 0 simpl Iragmentare marginala a fatetel de tartru care
va putea Ii abordata mai usor de un instrument manual de detartraj.
Digitatii
6. Digitatii sub form de feriga;
Insule de
7. Insule de tartru, pete insuJare.
Din punct de vede e al profunzimii tartrul subgingival poate fi situat tartru
de-a lungul radacinii:
- apical;
- in zona mijlocie;
- coronar.
COMPOZITIA TARTRULUI DENTAR

in funclle de zone - supra- sau s b ingivala - compozilia tartrului Compozltle
est diferita. diferita
CONTINUT ANORGANIC
Componente Tartrul supragingival este format Tn propor1ie de 70-90% din
anorganice componente anorganice:
- fosfat de calciu (75,9%);
- carbonat de calciu (3,1%);
- fosfat de magneziu;
Urme - cantitati minime (urme) de sodiu, zinc, strontiu, brom, cupru,
mangan, aluminiu, siliciu, fier, aur, tungsten.
Componentele anorganice ale tartrului supragingival au 0
Forme de structura cristalina dispusa Tn patru forme:
structura - hidroxiapatita (58%);
cristalina - witlokita (21%);
- fosfat octocalcic (21 %);
- brusita (9%).
Tartrul subgingival are 0 compozitie similara cu a tartrului
Particularitflti supragingival, dar cu unele particularitati:
- un raport calciu-fosfor mai crescut;
Pungi - un conti nut crescut de sodiu, Tn special, Tn por1iunile profunde
parodontale ale pungilor parodontale;
- mai multa witlokita, mai putina brusita Si fosfat octocalcic.
Hidroxiapatita Continutul in hidroxiapatita este acelasi ca Si Tn cazul tartrului
supragingival. Continutul anorganic al tartrului subgingival variaza
procentual pentru diferite componente:
Variatii Natriu: 1,8% coronar; 1,33% in zona mijlocie; 1,37 apical;
procentuale Magneziu: 1,79% coronar; 1,36% Tn zona mijlocie; 2,29 apical;
Fosfor: 38,58% coronar; 38,92 in zona mijlocie; 38,95% apical'
Calciu: 55,69% coronar; 56,90 Tn zona mijlocie; 55,41 apical;
Fluor: 18,28% coronar; 10,28% Tn zona mijlocie: 10.00% apical;
Raport Raportul calciu/fosfor este 1,45 coronar; 1.45 Tn zona mijlocie;
ca Iciu/fosfor 1,42% in zona' apicala (ROBERTS-HARRY, CLEREHUGH, SHORE,
ROBINSON, 2000).
CONTINUT ORGANIC
Componente
Tartrul dentar contine:
organice
- componente proteice (6-8%);
-lipide (0,2%), ca lipide neutre, fosfolipide, acizi grasi, colesterol;
- carbohidrati (2-9%): glucoza. galactoza, galactozamine.
Componenta organica a tartrului este reprezentata Si din
formatiuni viabile cum sunt: celule epiteliale reoent descuamate,

leucocite, microorganisme diferite.
FORMAREA TARTRULUI DENTAR

Tartrul se depune de la varste tinere, primul care apare fiind cel Varste tinere
supragingival $i are 0 incidenta legata de varsta de: Incidenta
-37-70% la 9-15 ani; legata de
- 44-88% la 16-21 ani; varsta
- 86-100% peste 40 ani.
Tartrul subgingival apare dupa varsta de 9 ani $i poate fi Tntalnit Tn Varsta
47-100% cazuri dupa 40 de ani.
Tartrul dentar se formeaza pe structurile' plckii dentare Placa
preexistente, care sufera un proces de minerallzare. Acesta incepe, in bacteriana
mod obi$nuit, din p7lnTaLi de epunere a placii bacteriene, c lar din
primele 4-8 ore $i reprezinta 50% dupa doua zile, realizand 0
calcificare de 60-90% dupa 12 zile. Calcificare
Placa bacteriana are capacitatea de a Tngloba calciu pana la 0 Calciu
concentratie de 20 de ori mai mare decat Tn saliva, care reprezinta
sursa principala pentru tartrul supragingival.
Procesul de calclficare Tncepe in zonele profunde ale placii
bacteriene, Tn matricea interbacteriana, pe suprafata bacteriilor $i, Tn Matrice inter
final, Tn interiorul celuleJor bacteriene. Pe masura ce placa se calcifica bacteriana
se produc modificari ale populatiei bacteriene, care se Tmbogate$te in
forme filamentoase.
Ritmul de formare a tartrului dentar depinde de: localizarea Ritm
dintelui, variatiile individuale ale fluxului salivar, natura alimentelor $i
particularitatile masticaliei $i consta intr-o cre$tere zilnica medie de
0,10-0,15% in greutate fata de cantitatea de rezidu uscat din tartrul Cre~tere
depus anterior. Dupa 4-6 luni de la initierea depunerii, se obtine un zilnica
nivel maxim de acumulare, dupa care formarea tartrului regreseaza, Nivel maxim
fiind Tmpiedicata de actiunea mecanica a alimentelor, deplasarile
partilor moi, utilizarea dentifricelor.
Fixarea tartrului pe suprafata dintelui se face prin: Fixare
- ata$area prin intermediul unei pelicule organice; Ata~are
- unirea Tntre cristale'le anorganice din tartru l.." cele din structura Unire
dintelui, in special in zonele de resorbtie a dentinei $i a cementului.
In functie de modalitatile de fixare $i de aderenta tartrului fata de Aderenta
suprafala dentara, dislocarea lui poate fi mai u$oara, de obicei, Dislocare
supragingival sau mai dificila subgingival.
in raport cu ritmul $i cantitatea depunerii tartrului, diferitele
persoane au predispozitie individuala $i prezinta depozite reduse, Predispozitie
moderate sau mari de tartru. individuals
TEORII ASUPRA MINERALIZARII
TARTRULUI
Dintre numeroasele teorii privind formarea tartrului, cea mal

importanta se refera la cre~terea pH-ului salivar sau a placii
bacteriene, situafie in care este promovata precipitarea a numeroase
saruri minerale.
Saturafje 1. Formarea tartrului prin cre~terea locala a gradului de saturatie
a ionilor de calciu ~i fosfor se realizeaza prin urmatoarele mecanisme:
a. Cre~terea pH-ului salivar determina scaderea constantei de
pH salivar precipitare a calciului 5i a fosforului.
Cre~terea pH-ului salivar reprezinta. conform acestei teorii.
mecanismul esential in precipitarea sarurilor ~i este explicata prin:
CO 2 - scaderea bioxidului de carbon din saliva;
- formarea de radicaJi amoniacali bazici in placa bacteriana; cre~-
Radicali
amoniacali terea pH-ului placii bacteriene printr-o productie crescuta de radicali
bazici amoniacali din ureea salivara;
Proteine - degradarea proteinelor din alimentele care stagneaza in cavita
tea bucala in diferite situsuri retentive.
Precipitare b. Precipitarea proteinelor.
Proteinele coloidale din saliva cheleaza. in mod obi~nuit. ionii de
Solufie calciu $i fosfat ~i realizeaza 0 solutie suprasaturata, care devine
suprasaturatii instabila prin stagnarea salivei; coloizii devin insolubili. se depun, lar
sarurile minerale precipita.
Fosfatazii c. Teoria actiunii fosfatazei
Aceasta tearie se bazeaza pe constatarea ca. in vitro, fosfataza
eliberata din placa bacteriana, celulele epiteliale descuamate, are
capacitatea de a elibera ioni fosfat din fosfatii organici salivari. De$i
teoria nu a fost unanim confirmata, prezenta in cantitati crescute a
fosfatazei aJcaline ~i acide in ptaca bacteriana suscita interesul pentru
acest mecanism.
Esteraza d. Teoria actiunii esterazei.
Esteraza prezenta in bacterii filamentoase. coci, leucocite,
macrofage. celulele descuamate din placa bacteriana poate iniJia
Hidroliza calcifierea placii prin hidroliza esterilor acizilor gra$i, din care rezult
Sapunuri acizii gra$i liberi. Ace~tia formeaza sapunuri cu calciu ~i magneziu,
care sunt transformate in saruri insolubile de fosfat de calciu.
Chelarea 2. Teoria mineralizarii In focare mici, care se unesc intre ele prin
calciului chelarea calciului de catre complexele carbohidrat-proteine din
Nucleafje matricea intercelulara, este conceptia epitactica sau de nucleatie
heterogena heterogena, in care elementul bacterial al placii joaca un ral esential.
3. Teoria sedimentarii se bazeaza pe capacitatea unor microorga Sedimentare

nisme din placa bacteriana (forme filamentoase, difteroide, anumili
streptococi, dar, mai ales speciile Veil/oneta ~i Bacterionema
matruchotii, ultima din grupul Actinomyces) de a forma cristale
intracelulare de apatita. Procesul de calcificare inceput intracelular se CristaIe
extinde asupra matricei intregii placi bacteriene. De asemenea, s-a intracelulare
constatat 0 reducere a formarii tartrului la animalele cu 0 dieta In care
s-a introdus penicilina. Penicilina
Rolul microorganismelor din placa bacteriana se realizeaza prin
modificari de pH, producerea unor enzime ca fosfataz~ ~i esteraza sau Enzime
inilierea primilor centrii de mineralizare.
Exista insa $i opinia potrivit careia microorganismele din placa
b cteriana joaca un ro pasiv in formarea tartrului dentar. Aceasta
opinie este suslinuta de constatarea formarii de depozite Animale
asemanatoare tartrului la animale "germ-free". ,germ-free
ROLUL DIETEl iN FORMAREA TARTRULUI

La animale de experienla, s-a constatat ea tartrul se formeaz
chiar in absenta alimentarii pe cale orala.
Depunerea tartrului este influenlata mai mult de consistenta Consistenla
alimentelor decat de conlinutul lor: eele dure, cu aetiune meeanica alimentelor
pronunlata, intarzie formarea tartrului dentar. Totodat s-a constatat
ca:
- deficienla vitaminelor 8 6 , PP favorizeaza formarea tartrului; de Vitaminele 8 6•
asemenea, cons mul de alimente bogate In caleiu, fosfor, bie rbonat, PP
proteine glucide;
- aportul de acid ascorbic din alimente scade cantitatea de tartru Acid ascorbic
dentar.
ROLUL TARTRULUI iN PRODUCEREA
BOLli PARODONTALE
Contrar parerii larg raspandite, tartrul dentar nu reprezina faetorul

etiologic determinant al imbolnavirii parodontiului marginal de tip
distructiv, manifest. Astfel:
-Ia nimalele "germ-free", cu depuneri de tipul tartrului, inflamalia
parodontiului marginal nu se produce decal dupa contaminarea
mierobiana a animalelor;
- la om, sunt frecvente cazurile de gingivita chiar in absenta Gingivita
tartrului dentar;
- studiile epidemiologiee arata ca, I tineri, starea parodontiului Tineri
marginal este mai strans legata de prezenta placii dedit de tartru; la
Varstnici varstnici, asocierea tartru-gingivita-parodontita este crescuta, dar se

considera ca prezenta tartrului este mai mult efectul declU cauza
Adulti inflamaliei ~i a pungilor parodontale. La adulti, sunt rare situaliile in
care, in pungile parodontale, sa nu existe tartru, dar, uneori, el este in
cantitate infima.
Placa Tartrul dentar este intotdeauna acoperit de un strat de placa
bacteriana bacteriana inca nemineralizata.
Din cele prezentat9, rezulta ca tartrul dentar este un factor
Rol mecanlc favorizant al inflamaJiei parodontale, prin faptul ca exercita un rol
Contact mecanic de mentinere a placii bacteriene In contact strans, chiar
Acces iritant, prin cre~terea sa in volum, cu /esuturile parodon/iului marginal
~i impiedica, in unele zone, accesul mijloacelor de curalire artificiala ~i
de autocuralire a placii bacteriene.
Factor Tartrul dentar reprezinta., prin acestea, un important factor
favorizant patogen cu caracter favorizant in producerea bolii parodontale.
ROLUL TRAUMEI OCLUZALE iN

PRODUCEREA PARODONTOPA TilL OR
MARGINALE CRONICE
in mod normal, solicitarile asupra dintelui, rezultate din
exercitarea funcliilor aparatului dento-maxilar nu produc leziuni ale
parodontiului marginal.
Trauma Trauma ocluzala se produce atunci c~nd asupra dintelui se
ocluzala exercita solicitari supraliminare. nefiziologice ca intensitate, durata,
frecventa, directie ~i care se manifesta prin suferinta parodontala.
Ocluzie Ocluzia care produce trauma ocluzala rezulta dintr-o dizarmonie
traumatica ocluzala ~i este denumita ocluzie traumatica.
Acuts Trauma ocluzalfl poate fi acutfl sau cronicfl.
Trauma ocluzala acuts poate Ii:
Directs a) directa prin:
- interpunerea accidentala in cursul masticatiei a unor obiecte,
Corpi straini particule sau fragmente dure (corpi straini, samburi, coaja de nuca,
alice ascunse in camea de vanat);
Obiecte - strangerea excesivfl intre dinti a unor obiecte metalice (s~rma.
metabolice cuie) pentru a Ie indoi. scoaterea cu dintii a capacelor sau dopurilor de
sticle.
Indirecta b) indirecta prin:
- lovituri accidentale sau prin agresiune, aplicate asupra man
dibulei in timp ce subiectul tine intre dinli un obiect dur (creion, pix,
cui).
Cronics Trauma ocluzaUi cronica este maj frecventa $i rewlta din
bruxism, incle$tarea dinlilor, hipersolicitarea dinlilor care marginesc
spatiile edentate.
Trauma ocluzala primara rezulta din forte ocluzale agresive, Primara

care produc suferinte parodontale per primam. Ea se produce in cazul
unor:
- eruptii active accelerate ale dintilor fara antagoni$ti $i aparitia de Blocaje
blocaje ocluzale' ocluzale
- obturatii sau coroane inalte;
- punti dentare nejudicios concepute (privind rezistenta parodon
tala a dintilor stalpi) sau incorect realizate (privind latimea. modelarea
ocluzala ca inclinare a pantelor cuspidiene $i lipsa unei angrenari
ocluzale stabile cu antagoni$tii);
- aparate ortodontice, care dezvolta forte excesive, nocive pen ru Aparate
parodontiul marginal. ortodontice
Trauma ocluzala secundara se instaleaza per secundam, pe Secundara
fondul unor leziuni parodontale preexistente, care nu mai permit
parodontiului marginal afectat (osos, in special) sa sUPorte solicitarile Solicitarile
fiziologice anterioare. fiziologice
Trauma ocluzala este urmata de modificari adaptative ale anterioare
parodontiului marginal:
- cre$terea mobilitatii dentare, dar nu in limite patologice (cu
exceptia unui traumatism ocluzal acut, care poate produce contuzii,
subluxatii);
- largirea spatiului dento-alveolar; Largire
- ingro$area laminei dura. ingro$are
Aceste modificarii sunt adaptative, in sensul unei reactii de Modificari
aparare a parodontiului marginal fata de injuria traumatica $i au un adaptative
caracter reversibil, daca nu se instaleaza inflamatia prin placa
bacteriana.
Numeroase studii c1inice $i experimentale au aratat ca, in
absen/a placii microbiene, trauma ocluzala nu produce gingivite sau
parodontite.
Trauma ocluzala este totu$i un cofactor patogen extrem de Cofactor
important $i poate modifica evolutia inflamatiei septice prin: patogen
- afectarea mai grava a ligamentului periodontal decat a osului
alveolar;
- accentuarea resorbtiei osului alveolar mai mult in sens lateral Resorbtie in
decat vertical $i aparitia de pungi osoase. sens lateral
CARliLE DENTARE
Cariile ocluzale determina, din cauza durerilor la contactul cu Carii ocl'uzale
alimentele, 0 masticatie unilaterala sau/$i superficiala. in aceasta Masticatie
situatie. autocuratirea ~i chiar curatirea artificiala nu mai actioneaza in unilaterala
sensul indepartarii placii bacteriene. Aceasta se acumuleaza in zona
afectata de carii $i initiaza inflamatia gingivala.
Cariile de cole! retin resturi alimentare $i placa bacteriana, care

produc inflamatia marginii gingivale; uneori, prin proliferarea gingiei
Hiperplazii de apar hiperplazii de tip polipos, pediculat sau sesil, ceea ce
tip polipos accentueaza $i mai mult retentia detritusurilor in cavitatea carioasa.
Nu intotdeauna insa aceasta inflamatie prin fenomene de fermentatie
sau descompunere putrida a resturilor ali'mentare duce la 0 gingivita
Parodontita sau la 0 parodontita marginala cronica sau agresiva; factorul principal
cronica sau $i circumstantial il constituie reducerea pi~ma la incetare a autocuratirii
agresiva $i a curatirii artificiale datorita jenei dureroase, a durerii gingivale
accentuate $i a sangerarii care il alarmeaza pe pacient $i care II
determina sa protejeze zona inflamata, sa renunte la respectarec.
Igienizare riguroasa a regulilor de igienizare (fig. 28).
Flg.28
InflamaJie gIngival
in zona cariilor de
colet
Carii CariHe aproximale actioneaza prin retentie de resturi alimentare $i

aproximale placa bacteriana; atunci cand creasta marginala este intrerupta, se
produce $i un impact alimentar nociv asupra papilel gingivale
interdentare; ca $i in cazul carillor de colet, $i aici se produc fenomene
Proliferare proliferative ale papilei gingivale.
EDENTATIA
Factor i$i exercita rolul de factor favorizant in aparitia parodontopatiilor
favorizant marginale cronice:
• in plan orizontaJ, prin:
Contiguitate • desfiintarea contiguitatii arcadelor dentare, datorita punctelor de
contact;
Continuitate • intreruperea continuitatii sistemului Iigamentelor supraalveo
"chinga" lare. care formeaza, in mod normal, 0 .. chinga~ de legatura intra dinti
(chiar cand ace$tia nu sunt in contact coronar prin anomalii de tipul
incongruenlei dento-alveolare cu spatiere). in ambere cazuri,
presiunile masticatorii nu se mai transmit in mod echilibrat de pe Presiuni
partea activa la ceilalti dinti care sunt Iipsiti de stimulul functional masticatorii
pentru parodontiul marginal (hipofunctie); Stimul
• migrarea in plan orizontal a dintilor care marginesc bre$ele functional
edentate face posibila aparitia de spatii intre dinti $i impact alimentar Bre~e
traumatic al papilelor gingivale interd~ntare; edentate
• in plan vertical prin: Impact
• eruptie activa accelerata a dintilor care, prin edentatia anta traumatic
goni$tilor, nu mai au contacte ocluzale; cre$terea bratului de p~rghie Eruptie activa
extraalveolar, care nu este compensat prin abra~iune $i supra accelerata
solicitarea parodontiului marginal al acestor din i (hiperlunctie); Abraziune
• aparitia de blocaje ocluzale in urma eruptiei active accelerate; Blocaje
• uneori dintii erupti prin lipsa antagoni$tilor ating $1 traumati ocluzale
zeaza direct gingia adiacenta dintilor de pe arcada opusa. Gingia
adiacenta
ANOMALIILE DENTO-MAXILARE
Sunt un important factor favorizant in producerea parodonto Factor
patiilor marginale cronice: favorizant
• Incongruenta dento-alveolara cu inghesuire (fig. 29) reprezinta Factor de risc
un factor de rise in aparitia inflamatiei septice prin:
• retentia resturilor alimentare $i a placii bacteriene $i dificultatea Retentia
de indepartare prin autocuratire sau curatire artificiala:
• Conditii anatomice: septurile interdentare subtiri, papilete Conditii
interdentare laminate, cu volum redus. prezinta 0 circulatie sanguina anatomice
deficitara, chiar ischemica, nefavorabila unei bune nutritii gingivo
parodontate.
• Incongruenta dento-alveolara cu spa/iere este urmata de Fenomene
fenomene adaptative: hiperkeratinizarea epiteliului, fibrozarea adaptative
corionului gingival, aplatizarea papilelor interdentare care, in conditii lipsa de
de autocuratire $i curatire artificiala corespunzatoare, nu prezinl igiena
Fig. 29
Inflamalie gingivals
in incongruenla
dento-alveolars cu
inghesuire
semne evidente de inflamatie; aceasta se poate instala cand

depunerea de placa bacteriana este posibila prin lipsa de igiena, carii
de colet $i aproximale. obturalii in exces.
Ocluzia • Ocluzia deschisa favorizeaza instalarea inflamatiei gingivale
deschisa prin lipsa autocuratirii' placii bacteriene de catre partile moi neantrenate
in masticalie.
Ocluzia • Ocluzia adanca acoperita este un exemplu Tn care 0 anomalie
adanca dento-maxilara nu reprezinta per primam 0 ocluzie dezechilibratA,
nefunclionala (relatia centrica $i intercuspidarea maxima coincid,
Ghidaj ghidajul anterior este optim, Tn propulsie $i lateropulsie dezocluzia este
anterior foarte eficienta). in ocluzia adanca acoperita. dinlii frontali nu au
Stopuri stopuri ocluzale stabile $i implantatia este normala atata timp cat nu se
ocluzale instaleaza inflamalia septica prin placa bacteriana. Odata aparute
stabile leziunile gingivo-parodontale de cauza microbiana, implantarea se
Implantarea degradeaza, Tncepe procesul de eruplie activa accelerata $i
Traumatism traumatismul direct al gingiei din zona palatina, realizat de marginile
direct incizale ale incisivilor inferiori (fig. 30).
palatinal
Fig. 30
Inflamalia gingiei
palatinale prin
traumatism direct in
ocluzia adanca
Ocluzia funclionala este compatibila cu anomaliile dento-maxilare.
Risc de care reprezinta' "factori de rise" $i nu cauze directe ale
imbolnavire parodontopatiilor marginale cronice. Riscul de Tmbolnavire a
parodonliului marginal devine real $i crescut prin actiunea placii
bacteriene $i a inflamaliei septice distructive produsa de aceasta.
PARAFUNCTJlLE
Abateri Sunt abateri de la activitatea normala desfa$urata Tn teritoriul
ocluzal.
Cele mai frecvente parafunclii sunt:
Bruxism - bruxismul (sau scra$nirea dinlilor) in cursul careia dinlii sunt Tn
contact ocluzal fortat cu u$oare deplasari ritmice in sens anterior $i
lateral;
ETIOPATOGENIA PARODONTOPATIILOR MARGINAL CRONICE
- inclestarea dintilor in contact ocluzal prin contractia izometrica a incle$tare

muschilor masticatori:
- bascularea dintilor rezulta prin exercitarea unor forte laterale Basculare
puternice in cursul inclestarii Si are efectul cel mai nociv asupra
Cauzele parafunctiilor pot fi de ordin: Cauze locale
- psihologic (emotii, sHlri tensionale, de anxietate, persoane $i generaIe
energice, agresive);
- neurologic (epilepsie, meningita, boala Parkinson);
- ocluzal (obturatii sau coroane inalte);
- profesional (dulgheri, tamplari, in cursul efortului fizic).
- parazitoze la copii (oxiuraza. ascaridioza);
Bruxismul poate fi diurn sau nocturn, acesta din urma fiind Bruxism diurn
considerat un semn de instabilitate nervoasa idiopatica. sau noctum
Bruxismul produce fatete de abraziune. tulburari in articulatia Fatete de
temporo-mandibulara, cresteri ale mobilitalii dentare fiziologice, abraziune
largirea spatiului periodontal.
Parafunctiile nu produc, prin ele insele. gingivite sau parodontite,
dar favorizeaz instalarea acestora in prezenta placii bacteriene.
OBICEIURILE VICIOASE SAU ANORMALE

Pot crea uneori conditii favorizante pentru instalarea traumei oclu Conditii
zale Si prin actiunea placii bacteriene a suferintei gingivo-parodontale. favorizante
Astfel de obiceiuri sunt:
- respiratia orala Si deglutitia infantila;
- onicofagia; Onicofagia
- muscarea buzelor;
- folosirea traumatica a scobitorilor;
- periajul dentar traumatic; Periaj
- tinerea intre dinti a cuielor (croitori, cizmari, tapiteri); traumatic
- interpunerea intre dinti a instrumentelor muzicale de suflat a
pipei la fumatori;
- sugerea degetului;
- presiunea anormala exercitata de limM asupra arcadelor den- Presiune
tare. anormala
FACTORIIIA TROGENI
Sunt actiuni sau rezultate ale unor tratamente stomatologice care, Mod
in mod involuntar, accidental. pot favoriza aparitia unor leziuni Si involuntar
suferinte. gingivo-parodontaJe.
150 HORIA TRAIAN OUMITRIU - PARODONTOLOGIE
Circumstanfe Circumstanfele care se constituie in factori iatrogeni sunt

numeroase:
-Iezarea gingiei in timpul pregatirii cavitafilor (mai frecvent de co
let ~i aproximale);
Bizotare
-lipsa de bizotare a pragului gingival la cavitafile de c1asa a II-a;
Matrice
- acfiunea traumatica a matricei $i a penelor interdentare;
Obturafii
- obturafiile ocluzale inalte;
- obturafiile de colet $i aproximale in exces;
Suprafaf - suprafafa rugoasa, retentiva pentru placa bacteriana a obtura
rugoasa tiilor nefinisate, nelustruite:
Cai false - caile false in desmodonfiu $i perforafiile interradiculare;
Pansamente - pansamentele arsenicale incorect etan$eizate;
arsenlcale - traumatismul repetat prin ~Iefuire subgingivala excesiva;
- coroanele de inveli$ neadaptate axial $1 transversal;
Lucrari -Iucrarile protetice fixe $i mobile nejudicios concepute $i incorect
protetice realizate;
- aparatele ortodontice care dezvolta forte de deplasare excesive,
supraliminare;
Traumatism - traumatismul dintilor vecini unei zone de tratament chirurgical
(prin extractii dentare, extirpari de tumori).
ALTI FACTORI LOCALI

Fumatul Fumatul actioneaza local prin:
Nicotina - depuneri de nicotina, hidrocarburi, produ$i de combustie pe su
prafefele dentare $i radiculare care favorizeaza formarea de placa
Componente bacteriana; sunt descrise 3.000 de componente ale tutunului dintre
cancerigene care 30 sunt cancerigene, iar dintre acestea doua sunt mai pericu
loase: hidrocarburile policiclice aromate (PAHs) ca benzopirenul (BaP)
$i nitrozaminele specifice din tutun (TSNAs) ca N-nitrosonornicotina
(NNN) $i 4 metilnitrozamino -1- 3 piridil - 1- butanona (NNK);
Iritafii directe - irita~i directe, care favorizeaza instalarea de gingivite $i in
anumite conditii (starea de igiena defectuoasa, suprainfectii)
gingivostomatita ulcero-necrotica;
Leucoplazie - leucoplazia apare mai frecvent la fumatori; de asemenea,
Pete de depunerile de tartru, petele nefizionomice de nicotina. halitoza sunt
nicotine mai frecvente la ace$tia;
- prognosticul gingivitelor, parodontitelor $i al evolutiei implantelor
dentare este mai rezervat la fumatori;
Pe cale - pe cale generala, fumatul produce vasoconstictie periferica $i
generals ischemie in teritoriul vascular gingivo-parodontal.
Fundatia Engleza pentru Sanatate Dentara apreclaza ca fumatul
Risc a mai mult de un pachet de figari pe zi cre$te de 24 de ori riscul de
aparifie a cancerului bucal tala de nefumatori.
in anumite situatii, fumatul poate actiona aparent benefic asupra Aparent

inflamatiei gingivale preexistente prin alte cauze, deoarece nicotina benefic
exerciUi, pe termen scurt, 0 actiune de vasoconstrictie, de reducere a Lichidul
edemului !;Ii a debitului lichidului din !;Iantul gingival. ~antului
Consumul excesiv de alcool cre!;lte riscul de aparitie a gingivitelor, gingival
cariei dentare, a eroziunilor de colet !;Ii a cancerului bucal. Sunt Alcool
nerecomandate !;Ii bauturile slab alcoolizate dar acidulate, chiar Tn
amestec cu sucuri de fructe; cidrul, vinul alb, !;Iampania favorizeaza
eroziunile dentare. Dupa consumul bauturilor alcoolice se recomand Erozluni
toJosirea gumei de mestecat pentru cre!;lterea f1\Jxului salivar $i Cre~terea
TndepMarea mai u!;loara a fractiunilor acide care apar cu aeest prile]; fluxului sallvar
in acela!;li scop se recomanda un interval de 0 or intre consumul de Perla] glngivo
bauturi aleoolice acidulate !;Ii periajul gingivo-dentar. dentar
lrita/iile chimice produse de contactul mucoasei gingivale cu: IritaJii chlmlce
aspirina (folosit de unii bolnavi in aplicatii locale pentru reducerea
durerilor dentare), adzi, baze, nitrali, tenoli.
Ac/iunea radla/iilor folosite in tratamentul tumorilor maligne poate RadiaJlI
crea leziuni grave de vecinatate asupra gingiei !;Ii parodontiului
protund, leziuni ulcerate !;Ii uprainfectate cu evolutie lenta in absenta
folosirii protectiei prin antibiotice !;Ii medicatie imunomodulatoare.
R LUL FACTORILOR GE ERALI,

I TEMICI, iN PRODUC EA
B LNvVI IPAR DONTAl
Parodontopatiile marginale cronice sunt afectiuni locale ale un i Afectiuni
zone topografic Iimitat la nivelul gingiei !;Ii parodontiului de sustinere. locale
u se poate deci vorbi de boala parodontala ca 0 afectiune generala,
de sistem. Influentele patologiee intre parodontiul marginal $i organism
exista $1 se manifesta in dublu sens. 0 p rodontit marginala cronica
profunda cu pungi parodontale poate fi, de exemplu, e uza unei
coleeistite prin ingesti puroiului din ungi in conditiil unei Colecistlte
anaclorhidrii gastrice. S-au descris, de asemenea, septicopioemii sau Anaclorhidrll
septicemii, In conditiile in care singurul focar infectios din organism era Septlco
cantonat in pungi parodontale. poemii
Studii $i cercetari recente implica boala parodontal a in Septlcemii
producerea unor boli sistemice printr-o noua interpretare a relatiei Paradigm~
dlntre aceste at ctiuni $i justifica asertiunea din Iiteratura de
specialitate prin care vechea paradigma a influenlei bolilor generale
asupra parodontiului se inverseaz : parodontitele pot cre$te riscul de
instalare a nor boll generale, mai ales eardiovasculare, prln patogenii
parodontall vi iii $i Iipopolizaharidul biofilmului gingival ca $i prin
Citokine actiunea patogena a citokinelor proinflamatorii din structurile gingivo

proinflamatorii parodontale inflamate.
Bolile generale influenteaz.a in mod cert starea de imbolnavire a
parodontiului marginal pe mai multe cai:
Instalare - favorizeaza instalarea • initierea bolii parodontale;
Evolufie - grabesc ritmul de evolutie al bolii parodontale;
Eficienfa - intarzie. ingreuneaza sau compromit eficienta tratamentului lo
tratamentului cal (anti microbian. chirurgical. de echilibrare ocluzala, de biosti
mulare);
Recidive - favorizeaza aparitia recidive lor dupa tratamentul local.
INFLUENTA UNOR FACTORI

GENERALIASUPRA
SUSCEPTlalLITATIl OE iMBOLNAVIRE
A PARODQNTIULUI MARGIN"AL
a) Ereditatea ~i predispozi!ia la 1mbolnavire a parodon!iului
marginal
Tn prezent, in literatura de specialitate nu sunt date certe privind
Factori rolul factorilor genetici in boala parodontala (de~i, in unele boli
genetici genetice, ca hipofosfatazia, pierderea precoce a dintilor este un
Predispozitie fenomen frecvent). Este admisa insa 0 anumita predispozitie. care se
transmite de la ascendenti la descendenti, legata de:
- calitatea structurilor dento-parodontale (volum, densitate,
Rezistenfa rezistenta la solicitari mecanice);
Raspuns imun - rezistenta la agresiuni biologice printr-un raspuns imun innascut
innbcut sau sau adaptativ individualizat;
adaptativ - de asemenea. trebuie luate in considerare ~i elemente
Mediul familial dobandile in mediul familial care contribuie in mod secundar la
predispozitia pentru imbolnavire:
Natura • natura alimentelor consumate (calitate. consistenta);
alimentelor • preferinta pentru 0 anumita dieta alimentara (carne, vegetaJe,
dulciuri);
Principii • continutul in principii alimentare al dietei (protide, lipide, glucide,
alimentare vitamine saruri minerale);
• insu~irea masurilor de igiena bucala artificiaJ~.
b) Tulburarile sistemului nervos
Sindrom fn 1936, SELYE a descris sindromul general de adaptare in conditii
general de de stres psi hie. Acesta influenteaza functiile nervoase ~i endocrine prin
adaptare intermediul scoartei cerebrale, hipotalamusului, hipofizei anterioare ~i
Leziuni glandei corticosuprarenale, ceea ce antreneaza leziuni parodontaJe
experlmentale observate 1n conditii experimentale (USINEVICIU).
Tn experimente pe animal, s-a observat ca stresul se insote~te de Stres

osteoporoza osului alveolar, degenerescente ale Iigamentului
periodontal, formarea de pungi parodontale (GUPTA, SHKLAR, COHEN,
RATCLIFF, STAHL). La om nu s-au pus in evidenta, pe baza u or criterii
riguros ~tiintifice, corelalii de cauzalitate, determinante intre stres ~i ObservaJii
boala parodontala, de~i pentru aceasta pledeaz unele observalii clinice
clinice:
- este cunoscuta inca din antichitate suferin a gingivala la soldali,
rolatata in per"oada modern): (in primul razboi mondial) sub numele de "Gura de
.gur de tran~ee" penlru gingivita ulcero-necrotic ; . tran~ee
- s-au descris leziuni osoase alveolar cu evolutie rapida. in afara
altor factori etiologici evidenti, la soldali supu~ unui stms intens. in
cursul unor exercilii militare. AsUel a fost descris "sindromul parodontal
de stres emotional" (De MARCO, 1976);
- 0 alta observatie c1inica privind influenta sistemului nervos asu Sistem nervos
pra parodontiului marginal este ca la bolnavi cu afectiuni neurologice Nevroze
$i psihice - nevroze anxioase, obsesive. depresive, oligofr nie,
psihoze majore - incidenla imbolnavirilor parodontale este cr scuta Psihoze
probabil ~I prin deficiente de igiena bucala.
c) Tulburari/e endocrine actioneaza asupra parodontiului marginal Tulburliri
prin modificari directe (edem al partilor moi, demineralizari sau cre$teri endocrine
ale masei osului alveolar ~i al maxilarelor) sau, in mod secundar, prin Polimorfo
alterari ale leucocitelor polimorfonucleare. nucleare
Hipofunc/ia glandei tiroide se poate insoti la om de edem gingiva, G1anda tirolda
cre$terea u$oara a mobilitatii dentare. aspect palid al gingiei prin
hiperkeratoza.
Hiperfunc/ia hipofizei produce, in cadrul sindromului acromegalic. Glanda
o cre tere in volum a maxilarelor, spatieri dentare secundare impact hipofiza
traum tic alime tar asupra papilelor gingivale, gingivita prin retenlie de
plac bacteriana.
Prin cre$tera oaselor de la nivelul extremitatilor, bolnavii relate za ExtremitaJi
ca, intr-un timp relativ scurt, masurile obi$nuite ale capului $i
membrelor s-au marit (.semnul palariei, al manusilor, al p ntofilorj.
Hipofunc/ia hipofizara se poate insoli de incongruenla dento HipofuncJie
alveolara cu inghesuire.
Hiperfunc/ia glandelor paratiroide determina aparitia bolii HiperfuncJie
Deminerall·
RECKLINGHAUSEN, caracterizata prin demineralizare 0 oasa
zare osoasli
generalizata, evidenta $i la nivelul osufui alveolar;
- largirea spatiului dento-alveolar;
- intreruperi pan la disparitia laminei dure;
- a.,arilia de chisturi ale oaselor maxilare. Etectele osteoclazice, Chisturi
resorbtive asupra osului alveolar, sunt atribuite hormonului maxilare
paratiroidian.
154 HORIA TRAIAN OUMITRIU- PARODONTOLOGIE
Diabet Diabetul zaharat este 0 boala metabolica produsa de hipofunctia

celulelor beta din insulele pancreatice ale lui LANGERHANS.
Semne clinice Semnele eli nice generale c1asice sunt: poliuria. polifagia.
generale polidipsia.
Actiune Diabetul actioneaza sistemic prin:
sistemica - acidoza tisulara;
Rezistenta la - vasculonevrita generalizata.
infectli Diabetul favorizeaza instalarea unei rezistente scazute la infectii,
Manifestari retinopatie, neuropatie, nefropatie.
bucale In cavitatea bucala, apar:
- senzatie de uscaciune $i arsura;
- dureri sub forma de fulguratii la nivelul buzelor;
- scaderea fluxului salivar;
- gingivita cu frecvente fenomene hiperplazice;
- tendinta de evolutie a gingivitei diabetice spre forme distructive
de parodontita margina/a cronica.
Gonade Tulburari ale func/iilor gonadelor
Se caracterizeza prin aparilia de:
Gingivite - gingivite de pubertate;
- gingivita de sarcina;
Menopauza - gingivita atrofica de menopauza.
Hipofunctie Hipofunc/ia corticosuprarenaliana (boala ADDISON) se 'insote$te
Hiperpig de 0 hiperpigmentare a mucoasi gingivale $i scaderea rezistentei la
mentare a infectii, fondul unei stari generale modificate, cu oboseala marcata.
mucoasei d) Disfunc/ii imune
gingivale Mecanismele imunitare disfunctionate produc modificari
Modificari distructive ale parodontiului marginal $i pot fi 'inta/nite 'in:
distructive - SIDA, prin afectarea funcliilor limfocitelor T preponderent a
SIDA subclasei TH4 (helper);
Agama - agamaglobulinemie. prin deficienla producerii de anticorpi;
globulinemie - agranulocitoza, prin sdiderea fagocitozei.
Agranulo e) Bolile cardiovasculare
citoza Ateroscleroza determina reducerea fluxului sanguin 'in parodonliul
Ateroscleroza marginal, hiperkeratoza $i 'ingro$are a epiteliului gingival.
Boli f) Bolile hematologice se 'insolesc la nivelul parodontiului
hematologice marginal de:
- hiperplazii' gingivale;
- gingivoragii;
- u/ceratii ale mucoasei bucale;
- demineralizarea osului alveolar.
Boli hepatice g) BoHle hepatice, in special in formele cronice agresive,
avansate, 'in ciroze, se 'insolesc de leziuni ulcerative $i sangerari la
nivelul gingiilor, parodontite profunde care raspund greu la tratamentul
anti microbian.
ETIOPATOGENIA PARODONTOPATilLOR MARGINALE CRONIC 155
h) DeficienJele de nutriJie Deficiente de
- Hipovitaminoza A se insote$te de hiperkeratoza, aspect a/bidos nutritie
al gingiei, intarzieri in vindecarea unor ulceratii sub tratament Vitamina A
antimicrobian.
- Hipovitaminoza D produce demineralizari ale osului alveolar, Vitamina D
largirea spatiului dento-alveolar, intreruperi pana la disparitie a laminei
dura.
- Hipovitaminoza 8 1 se insote$te de eroziuni ale mucoasei Vitamina 8 1
bucale, hiperestezii nevritice.
- Hipovitaminoza 8 2 produce: Vitamina 8 2
- glosita cu depapilarea marginala $i dorsala a limbii; Glosita
- kelita angulara, frecvent suprainfectata de streptococi sau Kelita
Candida albicans (zabaluta, perle$ sau micoza interlabiala). angulara
- Hipovitaminoza PP poate favoriza instalarea unei gingivite acute Vitamina PP
ulcera-necrotice, glosita $i stomatita.
- Hipovitaminoza C se insote$te frecvent de 0 gingivita ulcerata $i Vitamina C
hemoragica. La copii, hipovitaminoza C (boala MOELLER-BARLOW)
se insote$te de hiperplazie gingivala hemoragica, pete$ii ale mucoasei Hiperplazie
bucale. Tn forme severe de lipsa a aportului vitaminei C la adulti in hemoragica
conditiile suprainfectarii prin placa bacteriana, dintii sunt avulsionati Avulsie fara
fara durere. durere
Bibliografie
Alpagot T, Bell C, Lundergan W, Chambers OW, Rudin R, Longitudinal

evaluation of GCF MMP-3 and TIMP-1 levels as prognostic factors for
progression of periodontitis, J Clin Periodontol2001; 28: 353-359.
American Academy of Periodontology, The pathogenesis of periodontal
diseases (informational paper), J Periodonto/1999; 70: 457-470.
Amit R, Morag A, Ravid Z, Hochman N, Erhlich J, Zakay-Rol1es Z,
Detection of herpes simplex virus in gingival tissue, J Periodonto/1992;
63: 502-506.
Anerud A, Loe H, Boysen H, The natural history and clinical course of
calculus formation in man, J Clin Periodonto/1991; 18: 160-170.
Baker PJ, Wilson ME, Opsonic IgG antibody against Actinobacillus
actinomycetemcomitans in localized juvenile periodontitis, Oral Microbiol
Immuno/1989; 4: 98-105.
Beery R, Haimsohn M, Wertheim Net ai, Activation of the insulin-like growth
factor-1 signaling pathway by the antiapoptotic agents aurintricarboxylic
acid and evans blue, Endocrinology2001; 142: 3098-3107.
Bikel M, The role of interleukin-8 in inflammation and mechanisms of
regulation, J Periodonto/1993; 64: 45&-460.
Birkedal-Hansen H, Role of cytokines and inflammatory mediators in tissue
destruction, J Periodont Res 1993; 28: 500-510.
VII. DIAGNOSTICUL
iMBOLNAvlRILOR
GINGIVO-PARODONTALE
Diagnosticul de imbo'inavire gingivo-parodontala se realizeaza
printr-un proces complex, efectuat Tn etape.
Anamneza otera informatii (obtinute de ,Ia pacient) privitoare la Anamneza
motivele prezentarii la medic, utile pentru a cunoa~te simptomele bolii:
a~a cum sunt ele percepute de persoana examinata; de asemenea,
pot ti relevante datele privind momentul aparitiei bolii,. factorii
favorizanti, circumstanliali pe care Ii invoca subiectul, evolutia ~i
efectele unor tratamente asupra simptomatologiei subiective sau chiar
obiective, rezultate Tnsa din evocarea lor de catre pacient.
Examinarea de catre medic a parodonliului marginal ofera date Date obiective
obiective asupra bolii ~i TI orienteaza mal bine, spre un diagnostic
pazitiv cu un grad de precizie diferit de la caz la caz.
Examenele complementare sunt utile ~i necesare Tn unele situatii Examene
pentru precizarea formei c1inice de Tmbolnavire ~i a caracteristicilor ei complemen
particulare Tn vederea instituirii unui tratament eficient. tare
Diagnosticul pozitiv este rezultatul examinarii prin anamneza, Diagnostic
aprecierea obiectiva a starii parodontiului marginal ~i prin examene pozitiv
complementare necesare, utile ~i uneori obligatorii pentru precizarea
st rii de Tmbolnavire. Diagnosticul pozitiv stabilit initial are totu~i un
caracter relativ, deoarece, in cursul evolutiei bolii, uneori chiar de la Caracter
Tnceput, alteori pe masura ce sunt introduse practicile terapeutice, pot relativ
aparea elemente no; care influenteaza diagnasticul sau Ii confera
semnificalii apropiate de diagnosticul stabilit la prima exminare.
Acceptarea acestei stari de tapt include ded a anumita
incertitudine care II determina pe medic sa ia Tn consideratie ~i alte
posibilitati de aparitie ~i evolutie a balii prin tormularea unor variante
de diagnostic.
Diagnosticul diferenlial trebuie elaborat Tn mod obligatoriu Diagnostic
deoarece Tn unele cazuri diagnosticul primar pozitiv poate fi gre~it; prin diferenlial
stabilirea diagnasticului diferential practicianul ar a marja de acliune
190 HOR/A TRA/AN DUM/TRIU - PARODONTOLOGIE
pentru corectarea prin tratament a unei situatii de imbolnavire care nu

a fost corect evaluata per primam.
Diagnosticul pozitiv corect evaluat poate raspunde la 0 serie de
intrebari:
- care sunt manifestarile principale ale suferintei gingivo
parodontale?
- gradul de afectare a structurilor gingivo-paradontal'e; este imbol
navirea localizata sau generalizata?
Severitate - care este severitatea bolii?
- este medicul pregatit pentru a institui un tratament adecvat?
- exista oportunitali de tratament eficient?
Rata de - care este rata de succes sau de e~ec in urma tratamentului?
succes sau de - in ce masura procedurile de tratament pot conduce la amelio
e~ec rare, la vindecare sau la agravare?
Durata - care este durata estimata pentru efectuarea ~i finalizarea trata
estimata mentului?
- ce riscuri pot aparea in cursul tratamentului?
- care sunt costurile tratamentulu(gingivo-parodontal?
Fig. 43
Fig. 44
Aspect clinic ai, inflamaliei gingivale

Aspect clinic al
degenerescenlei
gingivo-alveolare
Manifestarile principale care insalesc suferinlele clinice gingiva

paradantale rezulta, Tn cele mai mulle cazuri, din natura leziunilar de
baza ale balii:
(nflamalia - inflamatla; boala paradontala in forma sa distructiva,
progresiva prin inflamatie. reprezinta peste 96% din formele clinice de
afectare ale parodantiului marginal.
D1AGNOSTICUL iMBOLNAvlRILOR GINGIVO-PARODONTALE 191
Semnele principale de inflamatie sunt (fig. 43):
• modificari de culoare, aspect $i consistenla ale gingiei $i
volumetrice, prin resorbtie verticala la nivelul oaselor alveolare.
• cre$terile de volum ale gingiei sau tumefacliile gingivale
definesc din punct de vedere clinic modificarile histopatologice prin
hipertrofie (cre$terea prin edem a volumului gingiei) sau hiperplazie Hipertrotie
(cre$terea de volum prin inmultirea $i numarul sporit de celule $i fibre). Hiperplazie
- degenerescenta; in prezenta semnelor manifeste de inflamatie Degeneres
se produc $i fenomene degenerative caracterizate prin (fig. 44): cenfa
• reduceri de volum ale structurilor gingivo-parodontale: retraclia Retractie
gingivala $i atrofia osoasa orizontala sunt rezultatul fenomenelor glngivals
inflamatorii dar $i de involutie precoce sau fiziologica, de varsta, ale Atrofie osoasa
Severitatea bolii parodontale este definita prin termeni ca:
Forme de
- forma U$Oara (sau initiala);
imbolnsvire
- medie;
- grava (agravata sau severa).
in parodontitele marginale. severitatea esle apreciata in funclie de

Severitatea
numarul de milimetri masurati prin sondare exploratorie intre imbolnavirii
jonctiunea smalt-cement $i nivelul eel mai decliv al pungilor
parodontale.
in acest sens, consideram ca severitatea imbolnavirii este
moderatA cand pungile parodontale au adancimi de 3-5 mm, $i
mare - la 6 mm $i peste aceasta valoare.
in alte torme de imbolnavire cum sunt hiperplaziile sau retractiile
gingivale, acest criteriu nu este relevant $i se utilizeaza 0 alta
modalitate de apreciere a severitatii: marimea hiperplaziei raportata la Marimea
acoperirea supratetei coronare $i respectiv numarul de milimetri dintre hiperplazlei
jonctiunea small-cement $i nivelul actual al marginii gingivale libere.
Soala parodontala este considerata ca fiind localizata cand sunt Localizata
atectati mal pUlin de 30% din dintii prezenti pe arcade sau
generalizata cand gingivita sau parodontita implica mai mult de 30% Generalizata
din dintii prezenti.
Elemente principale de diagnostic in gingivite $i parodontite

1. in glnglvlte:
Glngivlte Induse de placa bacteriana
Manifestari clinice:
Gingivitele prezinta cea mai mare prevalenta $i incidenta in c1inica
bolilor parodonliului marginal. Principalele semne c1inice sunt: Principalele
s~ngerarea predus cu u$urinta in numeroase circumstante: periaj, semne clinice
masticatie, suctiune voluntara sau chiar spontan; modificari de
culoare, de aspect; pierderea texturii de .gravura punctata",
moditicarea consistentei; modificari de volum. Unii pacienli acuza
SenzaJii senzatii de prurit, usturime gingivala sau chiar u$oare dureri, mai
subiective frecvent la periaj, uneori In cursul masticatiei $1 foarte rar dureri
aparute In mod spontan.
Manifestari radi%gice:
in mod obi$nuit starea de gingivita nu se Insote$te de modificari
radiologice astfel' Incat creasta marginala a osului alveolar se situeaza
DistanJa la 0 distanta, considerata normala, de 2-3 mm de jonctiunea smalt
normala cement. Uneori Insa, a$a cum am constatat din practica personaJa, la
gingivitele hiperplazice, In special, $i care au 0 evolutiemailunga.de
Demine luni de zile, pot aparea fenomene de demineraUzare a limbusurilor
ralizare alveolare $i a crestei marginale a osului alveolar, fenomen rezultat
dintr-o hiperemie activa prelungita In corionul gingi,val.
Aspecte microbi%gice:
Literatura de specialitate consemneaza asertiunea ca toate
Bacterii bacteriil'e, patogene sau nepatogene, care sunt prezente in placa
bacteriana supra- $i subgingivala pot produce, in circumstante
favorabile, manifestari clinice de gingivita. Cu toate acestea cele mai
Genuri frecvent invocate In aparitia gingivitelor sunt bacteriile din genurile
Specii Actinomyces $i Fusobacterium sau specii ca Eikenella corrodens,
Capnocytophaga gingivalis. Prezenta unor specii ca Aggregatibacter
actinomycetemcomitans, Porphyromonas gingiva/is, Prtlvotella
intermedia, Tannerella forsithensia" Micromonas micros, Campy/o
bacter rectus in placa bacteriana a unui subiect sanatos poate
CO/ilditii constitui in conditii favorabile de risc parodontal flora patogena pentru
favotabile debutul unei parodontite.
Aspecte hislopat%gice
Tn gingivite jonctiunea gingivo-dentara este, in esenta, integra $i
asigura 0 buna fixare a gingiei de dinte la un nivel corespunzatm
varstei, gradului de eruPtie, starii constitutionale $i a celorlalte circum
ErOliuni ~i stante descrise la morfologia gingivala. Se pot observa insa eroziuni $i
microul'ceratii microulceratii ale epiteliului sulcular care sunt raspunzatoare, la acest
nivel de sangerarile care se produc cu u$urinta in situatiile clinice
semnalate mai sus. Tn corion se constata un bogat infiltrat limfocitar T,
macrofage, polimorfonucleare neutrofile $i uneori plasmocite
Fibre de (SCHROEDER, LiSTGARTEN, PAGE, 1997). Fibrele de colagen dispuse
colagen perivascular sunt in numar redus, iar dintre celul'e, fibroblastele
prezinta alterari structurale.
Aspecte imun%gice
De$i nu s-au descris defecte functionale importante ale celulelor
imunitare, in gingivitele croniee "simple" s-a constatat 0 cre$tere a
titrului de anticorpi serici $i din Iichidul $antului gingival fat~ de a serie
de bacterii ale placii dentare (EBERSOLE, 1993). Se remarc~ de
asemenea cre$terea volumului lichidului $antului gingival care are
Anticorpi astfel un conti nut crescut de factori imunitari de aparare: anticorpi,
DIAGNOSTICUL iMBOLNAvlRILOR GINGIVO-PARODONTALE 193
leucocite, proteine serice, complement, lizozim dar Si 0 crestere a

prostaglandinelor (PGE 2 ) Si leucotrienelor (LTB 4 ) (PAGE S. a., 1997).
Gingivite medicamentoase
In prezent s-au acumulat numeroase cunostiinte privind 0
patologie a parodontiului marginal cu manifestari eli nice predominant
gingivale dar Si desmodontale Si osoase. ca urmare a efectelor Efecte
secundare produse de unele substante medicamentoase, in special secundare
antagonistii de calciu, hidantoina Si ciclosporinele,
Gingivite din cursul tratamentelor cu antagoni$ti de calciu
Aspecte clinice
Trebuie remarcat ca ~i aici tactorul etiologic principal este placa Factor
bacteriana, iar aspectele clinlce sunt expresia acliunii secundare a etiologic
medicamentului care moditica raspunsul tisular tala de int/amalia principal
bacteriana.
Gingia este marita de vo'lum Si are fie 0 consistenta ferma atunci Consistenta
cand se respecta 0 buna igiena bucala, fie este de consistenta moale,
friabila in conditii de igiena precara, in suprainfectari.
Aspecte histopatologice
Pentru a evidentia mai bine modificarile care apar la nivel
parodontal Tn urma acestor tratamente. s-au efectuat examinari Examinari
comparative ale gingiei bo'inavilor cardiovasculari netratati cu comparative
antagonisti de calciu Si a celor care au beneficiat de acest tratament.
La bolnavii cardiaci netratati cu inhibitori ai canalelor de calciu
mucoasa gingivala prezinta:
- zone intinse de edem; Edem
- disjunctii intre epiteliu Si corion. urmare in principal a distrugerii Disjunctii
legaturilor desmozomiale; epiteliu - co
- benzile de colagen din corion sunt fragmentate, distruse; rion
- apare un important infiltrat plasmocitar in corion; Infiltrat
- vasele din corion prezinta 0 ingrosare a peretilor Si reducerea plasmocitar
lumenului;
- fibroblastii prezinta semne de suferinta Si degradare: mito
condriile sunt distruse sau prezinta modificari morfologice importante.
Bolnavii cardiaci tratati cu nifedipin Si diltiazem prezinta: Nifedipin
- 0 matrice fibroasa bine dezvoltata, organizata sub forma unei
retele de benzi grease de fibre de colagen; aceasta sugereaza 0 Neosinteza de
neosinteza de colagen; colagen
- aparitia unor fibroblasti cu aspect de miofibroblasti; acestia au
microfiramente, un reticul endoplasmatic bine dezvoltat;
- material extracelular asemanator laminei bazale Si structuri
hemodesmozomiale (BULLON $.a., 2003). Toate aceste aspecte
histopatologice indica tendinta de activare metabolica tisulara Si de Mitoz8
mitoza accentuata in corionul gingival $i desmodontiu. accentuata
Gingivite din cursul tratamentului antiepileptic

Aspecte clinice
Cel mai frecvent, hiperplazia hidantoinica se prezinta sub forma
Noduli papilari unor "noduli" papilari de consistenta ferma, localizati preferential la
nivelul dintilor frontali $i sub forma unui feston Tngro$at la nivelul
dintilor ,Iaterali.
Gingivite descuamative
Aspecte clinice
Gingivitele descuamative apar mai frecvent la femei, la
MenopaUZ3 menopauza, pe un fond general modificat prjn tulburari neuro-vege
tative, nevrotice, depresive.
Culoare ro~ie in gingivitele descuamative gingia are 0 culoare ro$ie vie care
vie s~ngereaza cu u$urinta la $tergerea, chiar efectuata cu blandete, cu 0
compresa de tifon; gingia este dureroasa la periaj, masticatie $i
sangereaza in aceste situatii.
Aspecte microbiologice
Nu se cunoa$te 0 flora bacteriana particulara asociata cu aceste
gingivite dar este evidenta clinic, uneori chiar cu ochiut liber, 0 Tncar
catura bacteriana mare de placa depusa cu u$urinta datorita dificul
tatilor mari de periaj care este foarte dureros $i urmat de sangerari.
Aspecte histopatologice
Lichen plan, in unele cazuri examenul histopatologic pune Tn evidenta leziuni
Pemfigus caracteristice din lichenul plan, pemfigus, pemfigoidul benign al
mucoaselor.
Aspecte imunologice
Nu se cunosc decat putine aspecte particulare de ordin imuno
Il'lfiltrat logic, precum un infiltrat plasmocitar bogat Tn corion $i se poate consi
plasmocitar dera 0 posibila impHcare autoimuna prin prisma raspunsului terapeutic
favorabil la corticoterapia locala $i generala cu betametazona (WRAY,
1999).
2. in parodontite:
in acceptiunea actuala parodontitele marginate cronice sunt
considerate "parodontopatiile adultului", deoarece au fost evidentiate
initial numai la adult, dar pot aparea $i la copii $i tineri (PAPAPANOU,
1996, ALBANDAR. DUMITRIU, 2002).
Parodontita marginala cronica tipica apare peste varsta de 40 de
Depozite marl ani la persoane cu igiena bucala defectuoasa. depozite mari de placa
de placa ~i $i de tartru cu inflamatie gingival~, pungi parodontale $i eel mai ades
tartru sunt afectiuni cu evolutie lent progresiva (fig. 45).
Principalele semne de imbolnavire sunt legate deci de prezenta
inflamatiei gingivale $i aparitia de pungi parodontale.
Diagnoslicul de parodontlta marginats cronies se pune pe baza
urmatoarelor criterii:
1. leziunile distructive afecteaz~ parodontiul marginal profund, de
suslinere;
2. prevalenta maxima este la adulti, dar poate aparea la copii $i Prevalenta

adolescen}i ; maxima
3. in etiologia bolii sLmt incriminati patogenii parodontali din placa
bacteriana;
4. dintre factorii favorizanti, tartrul subgingival este principala Factori
caracteristica, dar mai sunt prezenti in mod constant: favorizanti
- fumatul;
- stresul;
- factorii iatrogeni;
5. se asociaza frecvent cu boli generale: diabet, boli de sange,
carente vitaminice, unele tratamente medicamentoase. Bolile generale Boli generale
Fig. 45
Fig. 46
Aspect clinic de parodontita marginala

Aspect clinic de parodontita agresiva
cronica
generalizata
modifica initierea $i evolutia bolii, raspunsul la tratament $i recidivele

dupa instituirea acestuia;
6. evolu/ia este {n general lent progresiva, dar pot aparea ~i
perioade (episoade) de progresie rapida eu manifestari de tip aeut sau
subaeut, ea abcese parodontale marginale, osteite periradieulare eu
evolu/ie rapida ~i pierderea unor din/i izola/i. Boala evolueaza pareelar,
din loe i'n loe. la anumite intervale de timp (DUMITRIU HT)
Parodontitele agresive sunt frecvent circumpubertare, mai rare
decat parodontitele cronice $i apar la pacienti tineri (fig. 46). Dupa
caracterizarea din 1989 a Academiei Americane de Parodontologie,
parodontita agresiva localizata (PAG) $i parodontita agresiva
generalizata (PAG) au fost denumite anterior: "parodontita juvenil Parodontite
localizata" $i respectiv "parodontita juvenila generalizata". juvenile
Diagnosticul de parodontita agresiva se face pe urmatoarele
criterii:
Criterii principals:
a) parodontita agresiva localizata sau generalizata este mai rar
in comparatie cu parodontita cronic ;
La tineri b) parodontita agresiva. apare mai freevent la persoanele tinere de

obieei pana la 30-40 ani Si care prezinta 0 buna stare generala de
sanatate;
Disjunctie c) disjunetia gingivo-dentara (distruetia epiteliului jonetional) Si
rapida distruefia osoasa se realizeaza rapid.
Criterii seeundare:
Cantitatea de a) eantitatea de placa bacteriana este redusa In raport cu gradul
placa bacte· avansat de distructie a tesutului parodontal;
riana b) speeiile microbiene cel mai frecvent Intalnite Si implicate In
Specii micro etiologia bolii sunt Aggregatibacter Actinomycetemcomitans Si
biene Porphyromonas gingivalis;
Titrul de c) titrul de anticorpi este semnificativ crescut In parodontitele
anticorpi agresive localizate Si mai redus In forma generalizata;
d) In cursul bolii se remarca anomalii de structura Si compor
tament ale fagocitelor, cresterea prostaglandinei E2 (PGE 2) si a
interleukinei 1(3 (IL-113);
e) disjunctia rapida a epiteliului jonctional ,Si distructia osului
alveolar se pot opri uneori spontan Tn eursul boW.
Diferente Diferenlele semnificative intre parodontita marginala cronica ~i
parodontita agresiva sunt date de:
Varsta ) varsta: parodontitele marginale cronice apar de obicei dupa
varsta de 30-40 ani. Parodontitele agresive apar mai frecvent pana la
30 de ani: forma localizata a parodontitelor agresive debuteaza In jurul
perioadei pubertare (circumpubertar) Si po ate fi considerata
parodontita juvenila localizata, forma generalizata este diagnosticata
sub varsta de 30 ani (dar $i mai tarziu) $1 poate fi considerata
parodontita juvenila generalizata (Academia Americana de
Parodontologie, 1989);
Stare generala b) stama generala de sanatate este de obicei buna., neafectata In
parodontitele agresive $i modificata prin bali sistemice in parodontitele
Dispozitia marginale croniee;
distrucfiilor c) dispozi/ia pe arcadele dentare a distruc/iilor parodontale este
parodontale preferentiala in zonele aproximale ale incisivil'or $i primilor molari
superiori $i inferiori in parodontita agresiva :Iocalizata.; Tn parodontita
agresiva generalizata afectarea parodontiului marginal depa~e~te
zona incisivilor $i a primilor molari $i se extinde la un numar mai mare
Placa de dinti;
bacteriana d) placa bacteriana este prezenta Si reprezinta, in raport cu
raspunsul organismului. eauza prineipala a bolii, fiind responsabila de
eele mai multe forme ale distruetiilor tisulare; biofilmul plikii este mai
redus in parodontita agresiva loealizata, mal ales in raport cu
RUm de parodontitefe marginale eroniee.
evolutie e) ritmul de evolu/ie este mai lent in parodontitele croniee $1 rapid
distruetiv in formele agresive.
in parodontita marginalfJ cronictl nu existtl 0 localizare sau 0

extindere preferen/iala a bolii. Apari/ia ei este legata mai mult de
acumularile locale, in anumite zone ale arcadelor $i ale din/ilor a
factorilor favorizan/i, in special tartrul subgingival, care este de regula
prezent (DUMITRIU HT).
Diferentele esentiale Intre forma de parodontita agresiva Diferenle
localizata Si cea generalizata sunt: esenliale
a) parodontita agresiva localizata este depistata la pubertate sau
in jurul acestei perioade, in timp ce forma generalizata apare mai
frecvent in preajma varstei de 30 de ani dar Si mai tarziu;
b) diferenta de aparitie in timp poate fi pusa' pe seam a unui
raspuns imun (prin titrul de anticorpi serici) mai puternic la pacientii cu Ras,puns imun
parodontita agresiva localizata Si mai slab cantitativ Si Intarziat la
pacientii cu parodontita agresiva generalizata (LANG, BARTOLO S.a.,
1999);
c) distructiile parodontale afecteala de regula ,incisivii si primii
molari permanenti in forma localizata si inca alti dinti in forma
generalizata;
d) tartrul subgingival este, in mod obisnuit, absent in formele Tartru
localizate Si poate fi, sau nu prezent 'in formel'e generalizate. subgingival
TESTE M,ODERNE DE
DIAGNOST,IC AL AFECTIUNILOR
GINGIVO-PARODONTALE
Metoda culturHor permite izofarea speciilor bacteriene patogene, Culturi

studierea caracterelor specifice Si testarea sensibilitatii la antibiotice microbiene
(fig. 47, 48, 49); dar sunt Si dificultati egate de mentinerea pan a la
insamantare in stare viabila a speciilor recoltate, care trebuie sa fie in
cantitate suficienta pentru a fi decelabile. iar unele specii ca
Treponema denticola sunt greu de izolat Si de cultivat. Metoda
cuHurilor se realizea.za pentru patogenii parodontali cu costuri mai
mario in laboratoare cu 0 dotare de exceptie.
Metodele de diagnostic prin tehnlci ale biologiei moleculare
necesita fragmente specifice de ADN capabiJe sa' recunoasca ADN
secvente specifice complementare de ADN bacterian ale micro
organismului de identificat. Prin metoda' hibridizArii ADN exista
posibllitatea decelarii ADN bacterian chiar Si de Iia specii care nu mai
sunt viabile.
Sondele ADN contin un lant ADN dintr-un microorganism Sonde ADN
specific, sintetizat artificial, capabil sa hibridizeze secventa sa
complementara de acid nucleic din culturi sau produs patologic. Exista Acid nucleic
.
Fig. 47
Identificarea biochimica rapida a anaerobilor parodontali
r
f
.:..;.~-
••
. ',.
.'
'~I~
•
'... ....
• • .~
Fig. '48 Fig. 49
Testarea sensibilitalii la antibiotice prin Testarea sensibilitalii' la antibiotice prin
metoda difuzimetrica metoda E - test (cantitativa)
sonde ADN capabile sa detecteze specii ca Aggregatibacter
actinomycetemcomitans, Prevotella intermedia, Porphyromonas
gingiva/is, Treponema dentico/a.
ReacUa polimerazei in lant - Polimerase chain reaction (PCR)
Aceasta reactie, considerata ninstrumentul pentru democratizarea
biologiei moleculare" (LEDERBERG, 1993) ofera posibilitatea ca dintr-un
amestec de ADN, dintr-un produs biologic, sa fie decelata chiar $i 0
Multiplicare singura molecule de ADN prin multiplicarea (cionarea) acesteia $i in
afara celulei vii. Metoda se realizeaza actualmente cu aparate
Domenii automate (Therma/ Cycler) $i se folose$te in diferite domenii:
arheologie, medicina judiciara (se poate evidentia identitatea prin
analiza unui singur lir de par sau a unei cantitati inlime de sange,
sperma) $i in diagnosticul bolilor infeetioase. Metoda PCR poate
Boli umane identifica germeni (ADN bacterian) in unele boli umane suspectate a Ii
provocate de bacterii necultivabile: boala Crohn, boala Whipple sau in
DIAGNOSTICUL iMBOLNAvlRILOR GINGIVO·PARODONTALE 199
eazul /eziuni/or osoase osteo/i/ice: aceasta este 0 boala rara care

apare la eopii sub forma unor foeare multiple de osteomielita eroniea
$i reeurenta, posibil $i la nivelul oaselor maxilare.
Studiile care au folosit metoda PCR pentru identificarea Produse
patogenilor parodontali in produse patologiee din $antul gingival sau patologice
pungile parodontale au folosit 0 tehniea in trei etape: Etape
- eaptura imunomagnetiea a fiecarei specii mierobiene distruse,
prezente intr-un produs patologic;
- multiplicarea moleculelor ADN;
- evidenVerea prin hibridizare cu sonda de ADN.a eate unei specii
microbiene patogene parodonta/e: Tannerella forsithensia, Prevotella
intermedia, Prevotella nigrescens $i Prevotella gingiva/is (LEYS $. a.,
1994, FLEMMING $. a., 1995, FURCHT $. a., 1996).
Prin aceasta metod a fost posibila deteetarea simu/tana a rnai Specf!
multor specii baeteriene prezente intr-un produs biologic: bacteriene
Aggregatibaeter aetinomyeetemeomitans, Fusobacterium nue/eatums
Porphyromonas gingiva/is, Treponema dentico/a (CONRADS $. a"
1999, TRAN, RUDNEY, 1999).
Calit tile aeestei metode 0 recomanda a fi utilizata pentru
decelarea unor prezumtive specii mierobiene in situatii in care nu au
putut fi eviden~ati patogeni parodontali, ca in invo/u/ii/e gingivo Involutii
parodontale. glngivale
onde electronlce computerizate care exercita 0 presiune
constanta asupra tesuturilor parodontale (Periotest). Periotest
Examene radlologlee prin tehnici de radiografie linear , Radiologie
substractie digitalirl, asistate de computer.
Testarea de blomarkerl: Biomarkeri
- testul Perlogard evidentiaza aspartat-aminotransferaza din
lichidul $antului gingival;
- testul Periocheck evidentiaza proteinazele neutre din liehidul
$antului gingival;
- testul Prognostik evidenpaza elastaza din liehidul $antului
gingival;
- testul SANA se bazeaza pe depistarea enzimei care BANA
hidrolizeaza Benzoyl-DL-arginine-naphtylamide $i evidentiaza
prezenla a trei microbi patogeni: Porphyromonas gingiva/is,
Treponema dentieo/a, Tannerella forsithensia;
- testul TOPAS pune in evidenta metabolitii toxici din foearul TOPAS
inflamator:
- pyridinolina din peptide carboxiterminale ale colagenului de tip J
(ICTP) marcheaza distruclia de colagen;
- interferonul ex;
- ~glucuronidaza;
- condroitin·4·sulfc
IX. FORME CLINICE
SIMPTOMATOLOGIE
GINGIVITE
GINGIVITE INDUSE DE PLACA
BACTERIANA SPECIFICA
Gingivit cronies (simp/a, necomplicata)

prin inflamalie de cauza microbiana (prin
p/aca bacteriana).
Reprezinta 0 intlamatie cronica de cauza microbiana a papilei Papilita
(papilita) ~i a marginii gingivale libere, mai rar ~i a gingiei tixe (fig. 50).
Fig. 50
Gingivits cronies difuZ8
Denumirea de "gingivita iritativa" sau de "irilatie" este necor spun

z toare, pentru ca termenul "iritatie" nu esle detinitoriu ~i specific
pentru cauza microbiana a bolii ~i sugereaza 0 actiune mecanica (pe
c re pi ca bacteriana nu 0 poate exercita), despre care ~tim c nu
produce 0 distructie parodonlala evolutiva Tn absenta bacleriilor; cu
atAt mai putin ~gingivita de cauza iritativa" sau "de origine tartric ", ~tiut
tiind ca tartrul este uportul placii bacteriene ~i. de~i poate exercita 0
actlune mecanica .iritativ .. prin cre~tere Tn volum ~i dislocarea gingiei
nu este per S8 cauza intlamaliei septice.
Instalare Din experienla noastra, In mod obi$nuit, inflamalia gingivala

vizibila clinic se instaleaza la cele mai multe din persoanele care
intrerup (voluntar sau fortuit) igiena bucala prin periaj dupa 7 pana la
10 zile sau, in cazuri mal rare, dupa'14 zile de !Ipsa a foloskii periulei
$i pastei de dinli (DuMITRlu HT).
Caracter Gingivita cronica are un caracter ubicuitar; chiar In starile de
ubicuitar sanatate gingivala aparenta clinic, in corionul gingival exista un infiltrat
limfoplasmocitar ~i de polimorfonucleare. ..
• Placa bacteriana cu 0 componenta polimorfa este intotdeauna
prezenta ~i reprezinta factorul determinant allmbolnavirii.
Histopatologie
Leziunea Dupa primele doua zile de acumulare a placii bacteriene se
Infllala . instaIeaza .Ieziunea initiala~, caracterizata prin:
Hiperemie - hiperemie activa ~i flux de sange crescut In teritoriul capilar ~i
activ8 venular;
- marginalie leucocitara ~i Inceputul primelor faze de migrare prin
diapedeza, in special a polimorfor:luclearelor In corion, la nivelul
epiteliului jonclional ~i in ~antul gingival; la acest nivel pot aparea
macrofage, Iimfocite, plasmocite in numar fo8.'W redus.
Gingivita Din punct de vedere clinic, acest stadiu corespunde unei gingivite
subclinica subclinice.
in functie de mecanismele de aparare ale gingiel, evolulia Jeziunii
initiale poate fi oprita cu revenire la normal sau prin cre$terea
infiltratului limfocitar $i de macrofage
in corion, procesul inflamator continua
sa progreseze In circa 0 saptamana
de la debut spre stadiul de .'eziune
Leziune precoce~. in epiteliu, numarul de
precoce celule LANGERHANS este crescut.
fiind astlel stimulata capacitatea lor de
preluare a informaliei antigenice de la
bacteriile patogene $1 initierea pe
aceasta cale a raspunsului imun
specific tlsular prin intermediul
Iimfocitelor T.
. in acest stadlu, hiperemia, activa se
'~~rJ accentueaza ~i apar fenomene de
Meiopragle _,.. . . a fragilitate capilara (meiopragie) care
~~~- . ~ s~ traduc cli~ic prin congestie ~i
- .~ - sangerare la allngerea cu sonda.
Fig. 51 Infiltratulleucocitar bogat din corion
Aspect histopatoJogic in in apropierea epiteliului jonctionaI
ginglvita cronlcA slmplA • prod us printr-un proces activ $i
accentuat de diapedeza este alcatuit din numeroase limfocite (in
FORME eUNICE - SIMPTOMATOLOGIE 223
special Iimfocile T) maslocile, dar ~i neulrofile. plasmocile $i
macrofage.
Polimorfonuclearele Iraverseaza lamina bazala ~i pot fi decelale Lamina bazala
in epiteliu ~i in lichidul $antului gingival $i al pungilor false, unde parti
cipa la fagocitoza bacteriilor. Neulrofilele se dispun sub forma unui Fagocitoza
strat inlre placa microbiana Si epiteliile sulcular Si jonctional. astfel in-
c~t bacteriile in aceasta taza nu pot, de regula, s penetreze epiteliul.
Tn sladiul de "Ieziune stablla", inflamatia poate fi moderata ~i Leziune
caracterizeaza gingivita cronica propriu-zisa (fig. 51); aceasla poate stablla
evolua spre parodontita marginaJa cronica superficiala, cand devine Leziune
"Ieziune avansata situatie care se manifesta histopatologic prin:
M
,
avansata
- microulceratii in epiteliul Si in zonele epiteliale de hiperkeraloza
~i parakeraloza;
- cresterea numarului de plasmocite, care devin preponderente in Plasmocite,
profunzimea corionului, perivascular ~i in imediata vecinalate a
epiteliului jonctional;
- creste de asemenea numarullimfocilelor B, care par a semnala Limfocite B
transformarea gingivilei in parodonlita;
- epiteliul jonctional prezinta fenomene de largire a spatiilor Spatii
intercelulare Si palrunderea in aceste spatii a unor resluri celulare intercelulare
provenite din neulrofile, limfocile Si monocite distruse;
- lamina bazala este fragmenlala, duplicata $i inlrerupta in lamina bazala
multiple locuri; uneori fragmente din lamina bazal pot aparea in
corionul subiacent;
- din punct de vedere histochimic, cresc nivelul $i activilalea unor
enzime, cum sunt: Enzime
- colagenaza produsa de unele baclerii $i de polimorfonucleare;
- fosfalaza alcalina ~i acida;
- betaglucuronidaza;
- esteraze;
- elastaza;
- cilocromoxidaza;
- lacticdehidrogenaza;
- aminopeptidaze;
- arylsulfataza.
in stadiul de leziune stabila, intensitatea mai redus a semnelor
descrise mai sus caracterizeaza "gingiyita cronica propriu-zisa", iar
agravarea Si accentuarea lor ca: slaza. concentrarea de plasmocite $i
imunoglobuline in corion, leziunile hislolitice multiple, indic tranzitia Tranzitie spre
spre forma avansata de gingivila cronica, cu influente demineralizante PMCS
asupra osului alveolar, pe care clinic 0 distingem ca parodontita
marginala cronica superficiala (PMCS). :
Forme clinice
Dupa localizare :;;i intindere, gingivita cronic~ poate fi:
Semn precoce - papilita, inflamalia papilei interdentare, semnul precoce al
gingivitei cronice;
- gingivita marginal~, care afecteaz~ extremitatea Iiber~ a
marginii gingivale :;;i mai pUlin sau deloc gingia fixa;
- gingivita difuza cuprinde papila interdentara, marginea gingival
ribera :;;i gingia fixa;
- gingivita tocalizata la unul sau un numar mic de dinli;
Generalizare - gingivita generalizata cuprinde gingia din intreaga cavitate bu
cala.
Dupa etiologie :;;i evolutie, se mai descriu:
Gingivita - gingivita acuta de cauza microbiana, toxica, traumatica, termica,
acuta cu evolutie rapida :;;i inflamalie manifesta;
Gingivita - gingivita sUbacuta, cu manifestari eli nice mai reduse, dar care il
subacuta determina pe pacient sa solicite, mai devreme sau mai t~rziu, asistenta
stomatologica;
- gingivita cronica propriu-zisa, cu manifestari clinice suportate de
majoritatea pacientilor, cu evolutie nedureroasa ~i uneori cu
exacerbari periodice de tip acut sau subacut.
Simptomatologie .
Intensitate Semnele clinice subiective sunt reduse ca intensitate, intermitente
Evolutie ca evolutie :;;i, in general, sunt tolerate de majoritatea pacientilor, care
Tolerate Ie suport~ fara a solicita, decat rar, 0 consultatie de specialitate, uneori
intamplator, cu ocazia unei suferinte de cauza dentara.
Pacienlii cu gingivita cronica semnaleaza:
Prurit - usor. prurit gingival;
- discrete dureri, suportabile, la periaj :;;i in timpul masticatiei unor
alimente dure, cu gust acru pronunlat sau prea fierbinti;
Usturime - senzatie de usturime;
..:. s~ngerari gingivale la periaj :;;i masticatie.
Semne clinice objective
in gingivita cronica sunt prezente urmatoarele semne:
1. Principalul semn clinic obiectiv este sangerarea gingivala pe
Microulceralii seama microulceratiilor de la nivelul epiteliului gingival ~i al
meiopragiei (fragilitatii) capilarelor din corion.
Sangerarea poate fi provocata de:
- atingerea ~i presiunea exercitata de alimente in cursul
masticatiei;
- periajul dentar sau folosirea scobitorii;
Succiune - succiune voluntara sau involuntara a papilelor gingivale :;;i a
marginii gingivale Iibere, in afara masticatiei, prin mi~carile buzelor,
Explorare cu obrajilor :;;i ale Iimbii, facute in scop de autocuratire sau in mod reflex;
sonda - explorarea cu sonda.
FORME CUNICE - SIMPTOMATOLOGIE 225
Sangerarea gingivala este unul din semnele precoce ale Semn precoce
intlamatiei gingivale $i precede chiar $i moditidirile de culoare ale
gingiei.
2. Culoarea ro$ie deschisa a gingiei, expresia a hi eremiei active Culoare rO$ie
a vaselor din corion. deschisa
3. Tumefactie, marirea de volum a papilelor gingivale $i a marginii
gingivale Iibere, cu aparilia de pungi false, produse prin edem Pungi false
inflamator reversibil prin tratament antimicrobian. Epiteliul jonctional
nu este desprins de supratata dintelui.
Pungile false au dimensiuni variabiJe $i pot acoperi suprafe ele
coronar laterale p na aproape de marginea incizara sau suprafata
ocluzala, situalie care se intalne$te mai trecvent in gingivitele
hiperplazice sau in formele de trecere de la gingivita cronica Forme de
propriu-zisa la PMC superficiala cu tenomene hiperplazice. trecere
4. Modifican ale aspectului suprafelei gingivale.
Suprafata gingiei i$i pierd~ aspectul de ngravura punctata" sau de ,Gravura
.•coaja de portocaJa", este neteda $i lucioasa. punctata"
5. Consist n1a glngiei este variabila: mal redusa. moale, U$or Consisten1
depresibila in formele inflamatorii exsudative $i mai ferma, in formele
cu tendinte proliferative.
Din punct de vedere radiologic, in gingivita cronic propriu-zisa nu Examen
sunt semne de interesare a osului alveolar. radiologic
Gingivita hiperplazica prin inflamalie
microbiana (prin placa bacteriana)
Gingivita cronica de cauza microbiana (prln placa bacteriana).

care actioneaza un timp mai indelungat (circa 2-3 luni), poate deveni
hiperplazica (fig. 52, 53) in condiJiile unor factori favorizanti: 2-3luni
- cavitali carioase aproximale sau de colet vestibular sau oral; Factori
- obturatii in ex~es, in contact cu sau in imediata apropiere a favorizanti
gingiei;
Fig. 52
Hiperplazle favorlzata
de Igleni deflcltara,
carll
226 HORIA TRAIAN DUMITRIU- PARODONTOLOC:iIE
- obturalii cu suprafata rugoasa, retentiva in vecinatatea gingiei;

Caril - carii secundare retentive pentru detritusuri alimentare $i pJaca
bacteriana, situate in apropierea gingiei;
Fig. 53
Hiperplazie gingivala
favorizata de lucrari
protetice
Contact - contact traumatic ~i retentiv intre corpul de punte $i ginaia
traumatic dintilor stalpi;
- contacte traumatice intre cro$ete sau marginile bazei protezelor
acrilice $i gingiei;
- impact alimentar direct asupra papilei dentare, in special in
urma unor obturalii aproximale. microproteze sau punli care nu
restabilesc punctul de contact Interdentar;
- contactul traumatic $i retentiv in raport cu gingia al unor aparate
ortodontice sau chirurgicale. de contentie, dupa fracturl ale oaselor
maxilare.
Histopatologie
Hiperplazia gingivala se remarca in principal prin cre$terea
Flbrobla$ti numarulu; de celule (in special flbrobla$ti) $i fibre de colagen $i mai
putin prin edem intra- $i intercelular (ce caracterizeaza starea de
hipertrofie, de obicei reversibila prin lratament anlimicrobian). Se
remarca. de asemenea, capilare de neoformatie $i un infiltrat
Corion inflamator mai bogat in corion.
SimptomatQlogie
Gingia esle marita de volum, cu burjoane pediculate sau sesile,
Icroulcerafll de culoare rO$ie-violacee. suprafala neteda, uneori cu microulceralii
sangerande sangerande la atingere, consistenla moale sau mai ferma cand lipsesc
suprainfectarile. Hiperpfazia gingivala simpla de cauza microbiana se
formeaza in anumile zone, parcelare, acolo unde factorul lavorizant
aclioneaza mai pronuntat Si anume la nivelul unor papile interdenlare
sau a marginii gingivale libere. Aspeclul tumefactiei hiperplazice esle
Forma de umflatura de forma hemisferica usor alungita sau mull alungita,
hemisferica pana la acoperirea unei parti din coroana dintelul. Hiperplazia papilei
Aspect inlerdenlare poale imbraca uneori aspectul alungit, fuziform, pana
fuzlform aproape de marginea incizala sau suprafala ocluzala.
FO ME CUNICE - SIMPTQMATOLOGIE 227
GINGIVITE INDUSE DE PLACA

$1 CONTRIBUTIA UNOR FACTORI
LOCALI $1 GENERALI
GINGIVITE DIN CURSUL UNOR STARI
FIZIOLOGICE
Gingivita de pub rtate

Poate apa.rea atat la fete, cat $i la b~ieti, in special in zonele
bogate in placa bacteriana. Si tartru. Au tost implicate mai trecvent in SpecH
producerea acestei gingivite speciile Prevotella intermedia $i implicate
Capnocytophaga.
Slmptomatologie
- intlamalia ginglvala cu 0 culoare rosie-violacee, tumefaclie prin Edem
edem cu caracter reversibil, sangerare la masticalie, periaj. atingere reversibil
cu sonda;
- hiperplazie gingivala., in special vestibulara, cu aspect bulbos al Aspect bulbos
papilei interdentare;
Fig. 54
Hiperplazie gingival! de
pubertate - forma avansata
- reducerea inflamatiei Si tumefacliei dupa pubertate, dar uneori

este nevoie de gingivectomie pentru rezolvarea definitiva a Gingivectomie
hiperplazi i fig. 54).
Gingivita de pubertate este mai frecventa intre 11 Si 14 ani, insa
aparitia sa nu este obligatorie.
Gingivita din cursul ciclului menstrual

in cursul ciclului menstrual, pot apa.rea, uneori, manifestari de Ciclul
gingivita. puse pe seama unor modifican hormonale sau ca semn al menstrual
unei disfunctli ovariene.
228 HORtA TRAIAN DUM/TRW - PARODONTOLOGIE
Aceste manifestari, care apar de multe ori cu c~teva zile

inaintea ciclului menstrual, pot fi:
- senzalie de tenslune Si chiar u~oara tumefaetle gingivala;
- sangerare gingivala;
- usoara crestere a mobllitalii dentare fiziologice.
Lichidul santului gingival creste in volum pe seama unui exsudat
Gingivita inflamator, mai bogat in cazul existentei unei gingivite preexistente.
preexistenta
Gingivita de sarcina
Apare in unele cazuri in timpul sarcinii Si imbraca un caracter acut
sau subacut. Sarcina, prin ea TnsaSi, nu produce gingivita, dar
Modificsri poate influenta, prin modificari hormonale, reactia locala a lesuturilor
hormonale fala de placa bacteriana, adevarata cauza a gingivitei din cursul
sarcinii.
Prevalenla Prevalenta gingivitel de sarcina variaza intre 50% (LOE, 1965) Si
100% (MAIER, ORBAN, 1949).
in lichidul santului gingival s-a remarcat 0 crestere importanta a
speciilor anaerobe Prevotella intermedia ~i Porphyromonas gingivalis,
Estrogeni asupra carora hormonii steroizi (estrogenii Si progesteronul) mult
Progesteron crescuti la acest nivel aclioneaza ca factori de proliferare.
in sarcina s-a remarcat 0 scadere a chemotactismului neutrofilelor
$i 0 productie scazuta de anticorpi (RABER-DuRLACHEA, 1993).
Histopatologie
In gingivitele de sarcina nu s-au evidentiat semne histopatologice
specifice.
Epiteliul gingival prezinta zone de hiperkeratoza, care alterneaza
cu zone ulcerate.
Segregalie Intre celulele epiteliale sunt numeroase zone de segregatie.
celulara Digitatiile epiteliale sunt numeroase, patrund adanc printre
Aspect papilele corionului, ceea ce confera un aspect papilomatos interielei
papilomatos epiteliu-corion.
Aspect in corion se observa un bogat infiltrat inflamator leucocitar Si
teleangiec numeroase vase capilare de neoformatie cu aspect teleangiectactic.
tactic Simptomatologie
Principalele semne de imbolnavire gingivala sunt hiperplazia Si
sangerarea:
- gingia este tumefiata, marjta de volum, neteda sau boselata,
lucioasa, de consistenta moale, decolabila de pe dinte;
Papile - hiperplazia de sarcina se dezvolta mai mult pe seama papilelor
interdentare interdentare, dar poate afecta Si alte portiuni ale gingiei (fig. 55);
- culoarea variaza de la rosu viu, stralucitor, uneori c~ aspect
zmeuriu, pana .Ia rosu-violaceu. Frecvent, gingia esta acoperita de
depozite fibrinoase sau purulente.
Fig. 55
Gingivita de sarcina
- sangerarea se produce la cele mai mici atingeri Si este conse Ulceratie
cinta hipervascularizatiei, meiopragiei capilare Si numeroaselor zone Suprainfectare
ulcerate;
- durerile gingivale apar numai in cursul unor suprainfectari cu
caracter acut.
Pot apf!rea pungi parodontale adevarate.
Mobilitatea patologica este frecvent de gradele 1 Si 2, putand Tumora de
evolua, in cazuri grave de suprainfectare, p€ma la avulsia dintilor. sarcina
Uneori, hiperplazia gingivala are aspect tumoral, fiind denumita
"tumorf! de sarcina" (pregnancy tumor).
Incidenta acestei forme este redusa: intre 2 Si 5% din cazuri Si
apare dupa luna a 3-a de sarcina sau mai devreme.
Angio
Tumora de sarcina nu are caracter malign. Din punct de vedere
granulom
histopatologic este un angiogranulom. Clinic, are forma unei emisfere
turtite, ca 0 ciuperca, Si se ,formeaza din marginea gingivala sau mai
frecvent din papila interdentara. Are baza larga de implantare, sesila Aspect turtit
sau este pediculata. Aspectul turtit este rezultatul presiunii exercitate Suprafata
de partile moi invecinate. Suprafata este neteda, lucioasa, dar poate fi
Si ulcerata, dureroasa la atingere prin interlerenta cu ocluzia Si prin
suprainfectare. Lunile de
Semnele c1inice ale gingivitei de sarcina se accentueaza din luna sarcina
a II-a sau a III-a, devin destul de pronuntate in luna a VIlI-a Si descresc
in cursul lunii a IX-a. Hormoni
in cursul primului trimestru de sarcina, gingivita apare ca urmare gonadotropi
a productiei crescute de gonadotropi hipofizari Si devine manifesta in
ultimul trimestru, cand progesteronul Si estrogenii au nivelul cel mai
ridicat.
Gingivita $i gingivostomatita
de menopauz8
Denumita si "gingivita atrofica senila", nu reprezinta 0 stare Gingivita

patologica obisnuita perioadei c1imacteriumului. atrofica
230 HORIA TRA/AN DUM/TRIU - PARODONTOLOGIE
Apare In unele situatii de menopauza normals, fiziologiea, sau

Histerectomle dupa histerectomii, ovarectomii, sterilizari prin iradierea unor tumori
maligne.
Histopatologie
Epltellul Se constata 0 atrofie a epiteliului sulcular ~i oral, in special a
sulcular ~I straturilor bazal ~i spinos. De asemenea, pot aparea ulceratii ale
oral mucoasei gingivale ~i orale.
Simptomatologie
Semne subiective:
Tulburirl - senzatie de uscaciune ~i de arsura la nivelul mueoasei gingivale
gustative ~i orale;
- senzatii dureroase la contactul cu alimente sau bauturi reci sau
fierbinti;
- senzatii anormale de gust: acru, sarat;
- dificultatea de a purta proteze mobile din cauza unor senzatii
dureroase, hiperestezice ale mucoasei bucale.
semne obiective:
Apect uscat, - mucoasa gingivala ~i orala au apect uscat, neted, de culoare
palld palida, uneori mai ro~ie cand gingia sangereaza u~or;
- cateodata, fisuri ale mucoasei gingivale.
GINGIVITE SIMPTOMATICE, FRECVENT

HIPERPLAZICE, DIN CURSUL UNOR BOLl
SISTEMICE
Gingivita din diabet

Oiabet Diabetul in sine nu reprezinta cauza imbolnavirilor gingiei ~i a
parodontiului profund, dar poate favoriza un raspuns modificat de
aparare din partea acestor structuri fata de placa bacteriana.
in gingivite asociate cu diabet zaharat Insulino-dependent,
principalele microorganisme din ~antul gingival sunt:
- specii de streptococ;
- specii de Actinomyces;
- Veil/aneta parvula;
- Fusobacterium.
Consum de in diabet, consumul de oxigen ~i oxidarea glucozei In gingie sunt
oxigen reduse.
Principalele mecanisme prjn care diabetul actioneaza asupra
gingiei sunt:
Acidozi - dereglarea metabolismului local ~i acumularea de compu~i
tisulari intermedlari, cu actiune toxica, prin acidozs tisulara;
- cea mai frecventa tulburare a starii lipidelor seriee la bolnavii
diabetici este cre~terea trigliceridelor ~i a moleculelor lipoproteice de
231
colesterol cu mare densitate (HDL). in serul bolnavilor cu parodontitA

se remarcA Tn mod constant 0 hiperlipidemie (CUTLER, SHINED NG, Hiperlipidemie
UNN, 1999). De aceea este posibil ca principala relalie biochimicA la
bolnavii diabetici $i parodontopati sa fie data de nivelullipidelor serice.
- modificAri vasculare $i ale formatiunilor nervoase caracterizate Meiopragie
prin meiopragie (fragilitate) capilarA $i suferinte vascul re arteriale $i
venoase;
- nevritA diabetica. Nevrita
Histopatologie
Se rem rca:
- T gro$area membranei bazale dintr epiteliu $i corion; Membrana
- reducerea lumenului capilarelor $i a eriolelor. bazala
Ambele manifestari tisulare Indica 0 nutritie deficitarA at~t a Nutrille
epiteliului gingival, prin osmoza, cat $i corionului subiacent. deficitara
Simptomatologie
in diabet, pacienfi pot exala un mires caracteristic de acetonA sau Miros
de mere. caracteristic
Gingia, in cursul diabet lui poate prezenta (fig. 56 :
- hiperplazie gingival generalizata, de lip polipoidal; Tip polipoldal
- polipi gingivaJi sesili, cu baza mare de implantare sau pediculati;
Fig. 56
Gingivita in diabet
- culoare modificata de la rO$u de chis la rO$u-caramiziu sau Culoare

rO$u-violaceu, in faze avansate de staz modifieats
- frecvente ulceratii;
- sangerari U$oare la atingere;
- consistenta redusa, moale a papilelor;
- frecvent, pungi false;
- u$oara mobilitate. prin edem inflamator. Mobilitate prin
edem
Gingivita din carenla vitaminei C
Vitamina C a fost descoperita de ALBE T von SZE -GY AGYI,
laureat al Premiului NOBEL pentru Medicina, in 1937.
Acest tip de gingivitc'i este produs de placa bacterianc'i, in condiliile

Deficit in care deficitul de vitaminc'i C modificc'i in sens agravant starea
lesuturilor gingivale prin edem, hiperplazie ~i sangerc'iri gingivale.
Scorbut Forma severc'i a deficienlei vitaminei C este scorbutul, care poate
aparea:
Boala - la copii, Tn primul an de vialc'i (boala MOELLER-BARLOW);
MOELLER - la varstnici cu deficienle de nutrilie;
BARLOW - in general, Tn condilii restrictive de hranc'i.
Alcoolism Alcoolismul este un factor predispozant la scorbut.
Deficienta de vitaminc'i Care ca efect:
- cre~terea patogenitalii placii bacteriene;
- cre~terea permeabilitalii, mucoasei bucale, a epiteliului sulcular.
care, astfel, i~i reduce funclia de bariera fatc'i de microbi ~i produ~ii
acestora;
Cement - scc'iderea integritc'ilii peretilor vascular,i prin alterarea cementului
intercelular intercelular endotelial;
- scaderea chemotactismului leucocitar ~i a migraliei leucocitare;
Proteoglicani - modificarea sintezei proteoglicanilor ~i glicoproteinelor;
- scaderea sintezei de colagen;
Deminera - in parodontiul profund. favorizeazc'i fenomenele de deminera-
lizare Iizare.
Hlstopatologle
- edem;
- cre~terea permeabilitc'itii capilare;
Meiopragie - hemoragie prin meiopragie capilara;
- reactivitate scazuta a elementelor contractile din pereJii vaselor
sanguine periferice;
Staza - staza vasculara Tn corio nul gingival;
Degeneres - degenerescenla fibrelor de colagen din corionul gingival.
centa SlmptomatoJogie
- halenc'i;
Hiperplazie - hiperplazie gingivala cu ulceralii ~i sangerc'iri la cele mai mici
atingeri;
- pungi false;
- mobilitate prin edem.
La pacienJii cu igienc'i bucalc'i buna, deficienJa de vitamina C nu se
manifestc'i clinic prin modificari distructive ale gingiei ~i parodonliului.
sau acestea sunt reduse.
PrezenJa plikii bacteriene agraveazc'i tabloul simptomatic, cu
Avulsie apanilia de pungi parodontale adevc'irate ~i avulsie, de obicei puJin sau
deloc dureroasa, a dinJilor.
Gingivite din boli hematologice
Ginglvita hiperplazicii din leucemii
Leucemiile sunt afectiuni de tip neoplazic ale celulelelor stem care Celule stem
sunt afectate prin oprirea diferentierii ~i maturatiei lor in organele
leucopoietice sau 0 data cu trecerea lor in sangele periferic. Formele
principale acute ale bolilor leucemice sunt leucemia acuta Iimfobl stica Leucemie
~i leucemia acuta mieloida. Incidenta anuala in SUA ~i statele vest acuta
europene este de circa 3,5 cazuri la 100.000 de locuitori, intr-o
proportie aproape egala pe sexe, forma de leucemie acuta
limfoblastica fiind mai frecventa la copii, iar forma de leucemie acuta
mieloida la adulti.
Etiopatogenia bolilor leucemice este necunoscuta, dar sunt ,
incriminati factori ereditari, boli hematologice predispozante
(metaplazia mieloida, trombocitemia esentiala, policilemia), iradierile, Substanle
substante chimice (benzenul, medicamente citotoxice, alchilante: chimice
ciclofosfamida folosita in tratamentul unor boli de colagen), virusurile Virusuri
leucogene (Ia animale ~i mai rar la om a fost incriminat HTLV-1 in leucogene
limfomul T leucemic); de asemenea, sunt implicate geneIe oncogene Gene
in leucemia umana. oncogene
Gingivita hiperplazica se produce eel mai frecvent in leucemia
acuta, uneori in leucemia subacuta ~i rar in leucemiile cronice ~i este
frecvent depistata de medicul dentisVstomatolog.
Leucemia acut mleloblastlca prezinla urm toarele caractere:
Histopatologie
- epiteliul gingival are un aspect polimorf; el poate fi subtiat Si Aspect
ulceral sau ingro~at, cu fenomene de edem intra $i intercelular; polimorf
- in corionul gingival este prezent un infiltrat dens, dar larg
raspandit, de leucocite aflate in faze initiale de dezvoltare; pe alocuri.
pot fi observate celule in curs. de formare, ceea ce indica 0 HematopoieZB
hematopo;eza ectopica. ectopica
Vasele de sange sunt dil'atate Si prezinta, in lumen numeroase Microinfarcte
celule leucemice care pot produce microinfarcte, $i rare hematii. cu celule
Simptomatologie leucemice
In leucemia acuta mieloblastica debutul poate fi discre! Debut discret
depistarea bolii fiind facuta printr-o hemograma de rutina pentru aile
suferinle decat cele hematologice sau poate fi brusc $i .agresiv' Sindrom
printr-un sindrom hemoragipar manifest cu epistaxis, pete$ii pe hemoragipar
tegumente $i bule hemoragice in cavitatea bucala care se sparg cu Ulcerafii
u$urinta $i intr-un timp scurt lasand ulcera/ii sl1ngerande $i dureroase sangerande
(fig. 57). dureroase
Fig. 57
GlnglvitA in leucemie
acutA (Coleqia dr. Stana
P~unicA)
Procesulleucemlc poate produce $i 0 serie de manitestarl in stera

maxilo-taci<Ha $i dentara ca: adenopatii loco-regionale, tumefaclii
Infiltrate parotidiene, odontalgii prin infiltrate leucemice la nivelul pulpei
leucemice dentare.
Principalele semne clinice la nivelul tesuturilor moi ale cavitatii
bucale sunt: .
Glnglvoragll - gingivoragiile precoce, d'in cauza trombocitopeniei leucemice.
precoce Gingia are culaare rO$ie-violacee. cianotica.
La nivelul mucoasei bucale sunt frecvente pete~ille $1 inflltratele ,
leucemice care apar $1 subcutan sub forma unor mici noduli de culoare
rO$ie-violacee raspandili pe intreaga suprafata a corpului. Pot aparea
Cloroame de asemenea "cloroame"lnfiltrate cu mieloblaste care iSI iau numele
Peroxidaze de la coloratia verzuie a peroxidazelor din preparatele histopatologice;
acestea se dispun in orbita, periorbicular, sinusuri paranazale, piele $1
la nivelul mucoasei bucale.
Granulocito - ulcera/iile apar treevent pe gingie, in zona mucoasei jugale din
penle dreptul planului de ocluzie $i la nivetul palatului; marginea gingivala
Iibera prezinta frecvente zone de ulceralii Si neeroza, aeoperite de
false membrane.
Uleeraliile sunt, de regula, suprainfeetate din cauza granulocito
peniei $i extrem de dureroase la atingere, masticatie, deglutilie
(disfagie).
Hiperplazie - hiperplazia gingivalA este trecventa, are earacter extensiv pana
la generalizare, poate imbraca suprafelele dentare pAna la
marginea incizala sau supratata ocluzala sau chiar acopera coroana
dintelui.
Numarul de leueocite variaza intre 10.000 Si 100.000/mm 3 .
Anemie Anemia insoteste constant procesul leucemic din cauza aplaziei
medulare grave a seriel eritrocitare.
Trombocito Ca urmare a trombocitopeniei, se instaleaza un sindrom
penie hemoragic cutaneo-mucos.
Starea generala este alterata, cu astenie psihica, tatigabilitate,
paloarea tegumentelor, dispnee. pneumonii, meningita cu cefalee.
varsaturi $i uneori septicemli. in leucemia acuta limfoblastica mai pot
FORME CUNICE - I PTOMATOLOGIE 235
aparea dureri a domin Ie, artralgii ale m mbrelor inferioare cu

tulburari de deplasare.
Leucemiile croniee au un debut insidios, ocult ~i 0 evolutie mai Debut insidios
lunga.
Semnele generale sunt: astenia, fatigabilitatea, pruritul
generalizat. aparitia de pete$ii, echimoze.
La nivelul cavilatil bucale manifestarile sunt mai reduse dec~1t in Manifestari
forma acut dar se constata: tendinta de hiperplazie a gingiilor, care bucale mal
sunl mai ferma (fig. 58), pete$ii, echimoze $i gingivoragii mai discrete, reduse
Fig. 58
GlngivitA hiperplazic in
leucemie cronies
unel ulceratii ale mucoasei ucale $i gingivale dar IT) i rare, mai putin
exlinse sau suprainfectate.
Gingivita din anemii

in raport cu morfologia h m tiilor $i continutul acestora Tn
hemoglobina. anemiile pol fi:
- anemia hipercroma. macrocitara, pernicioasa. anemia ADDI
SON-BIERMER este caraclerizata la nivelul cavitatii bucale de glosita Glosita
HUNTER: mucoasa linguala este neteda, cu atrofie papilara, lucioasa, HUNTER
de culoare ro$U aprins.
Gingia are un aspect palid lucios.
- anemia hipocroma, microcitara, feripriva (prin deficit de fier);
Gingia arS 0 culoare roz-deschis, palid. . Culoare
Sindromul PLUMMER-VINSON din anemia hipocroma coosta Tn: roz-deschis
glosita, ulceratii orale $1 faringiene cu disfagie.
- anemia drepanocitara, falciforma. siclemia, are caracter Caracter
ereditar. Mucoasa bucala ~i gingivala au un aspect palid. u~or galbui. ereditar
La nivelul oaselor maxilare apare fenomenul de osteoporoza;
- anemia hemolitlca normocitara, normocroma poale aparea ca
rezultat al actiunii toxlce m dicamentoase asupra hematopoiezei. Actiuni toxlce
Mucoasa gingivala este palida $i poate prezenta ulceratii
suprainfectate ca urmare a leucopeniei.
Gingivita din trombocitopenii
Idiopatica sau Trombocitopenia poate fi idiopatica (boala WERLHOF) sau

secundara secundara (in leucemii, tumori maligne, prin intoxicatii cu benzen,
arsen, aminotenazona sau dupe iradieri masive).
Semn Semnul patognomonic pe piele Si mucoase esta purpura,
patognomonic caracterizata, prin petesii Si vezicule hemoragice, in special pe
mucoasa jugale sJ palatinala.
Gingiile sunt tumetiate, de consistenta moale, triabila.
Hemoragii Hemoragiile gingivale sunt frecvente Si se produc la cele mai mici
atingeri, ca Si Tn cursul periajului sau masticatiei.
Gingivite din unele tulburari
imunodeficitare
Agranulocitoza
sau forme Ie mai pulin severe de granulocitopenie (sau

neutropenie) pot fi produse de:
- infeclii bacteriene sau virale;
Medicamente - hipersensibilitatea la medicamente: sulfamide, barbiturice, c1o
ramfenicol, aminofenazona, fenilbutazona, saruri de aur, agenti
arsenicali sau actiunea toxica medulara a unor derivali benzenici,
antagonistii acidului folic;
Radiatii - radiatii ionizante produse accidental sau utilizate terapeutic.
Incadrarea gingivitei Tn grupul tulburarilor imunodeficitare S8 datoreaza
imunitatii Tnnascute prin fagocitoza care in aceste situatii este
deficitara.
Gingivita poate debuta brusc sau dupa 0 faza eritematoasa
Ulceratii urmata de ulceralii situate initial la nivelul istmului faringian, de unde
hemoragice ~i se extind treptat "dar rapid pe mucoasa jugala, gingivala, labial a;
necrotice ulceraliile au caracter hemoragic Si mai ales necrotic, suprainfectat
datorita deficitului de aparare imun prin fagocitoza. Aspectul clinic este
GSUN asemanator cu cel din gingivostomatita ulcero-necrotica.
Gingivita hiperplazica din granulomatoza
Wegener
Soala rara Aceasta este 0 boala rara, caracterizata prin leziuni necrotice si
granulomatoase acute ale tractului respirator Si renare.
Hiperplazie Gingia are un aspect hiperplazic, culoare rosu-violaceu, prezinta
ulceratii Si sangereaza cu usurinta.
Gingivita din sarcoidoziJ
Afectiune granulomatoasa de etiologie necunoscuta; se insote~te

de 0 gingie hiperplazica ~i ulcerata.
Granulomul sarcoidal contine numeroase mononucleare ~i celule Celule
gigante LANGHAN multinucleate. LANGHANS
GINGIVITE HIPERPLAZICE, CA EFECT
SECUNDAR AL UNOR MEDICA MENTE
Principalele medicamente implicate in producerea, ca efect Efect

secundar, a hiperplaziilor gingivale sunt: secundar
- hidantoina;
- antagoni$tii de calciu, in special nifedipin;
- ciclosporinele.
Gingivita hiperplazica hidantoinicfJ

Apare la unii bolnavi epileptici, in special tineri, tratati cu acest
medicament (Dilantin, Epanutin). Incidenta hiperplaziei hidantoinice Incidenla
este descrisa in literatura de specialitate intre 3% ~i 85%.
Modul de acliune al hidantoinei este explicat prin inactivarea Inactivarea
colagenazei Si reduce rea degradarii componentei fibrilare de colagen colagenazei
a substantei fundamentale din corionul gingival Si din desmodonliul
superficial. De asemenea, hidantoina stimuleaza proliferarea Proliferare
epiteliului ~i a fibroblastilor din corion. Sub influenla hidantoinei,
fibroblastii sintetizeaza 0 cantitate crescuta de componente sulfatate
ale glicozaminoglicanilor, ceea ce mareste masa nefibrilara a Masci
substanlei fundamentale. nefibrilara
Hiperplazia hidantoinica se produce ~i in absenla pUkii bacteriene
Si a tartrului, la pacienlii cu 0 buna igiena bucala. Prezenla pla-cii
bacteriene determina insa 0 supraadaugare a inflamatiei bacteriene, Supraadau
care accentueaza hipertrofia Si hiperplazia gingivala. gare
Histopatologie
- hiperkeratoza ~i parakeratoza;
- acantoliza in epiteliu;
- aspect papilomatos al joncliunii epiteliu-corion; Aspect
- cresterea numarului de fibroblasti ~i de vase de neoformalie, cu papilomatos
aparitia unui lesut conjunctiv tanar de neoformatie;
- prezenta unor benzi groase de colagen, uneori cu dispozilie mai Benzi groase
neregulata;
- prezenta a numeroase fibre de oxytalan;
238 HOR/A TRA/AN DUM/TRIU - PARODONTOLOalE
- infiltrat inflamator limtocitar, in special in zona subiacenta a

epiteliului sulcular.
Simptomatologie
Forma de La inceput, hiperplazia este de dimensiuni mici, de forma unor
margele margele ale papilelor interdentare. in stadii mai avansate, hiperplazia
papilei ~i a marginii gingivale libere se mare~te ~i acoper~ 0 importanta
suprafata a coroanei dentare (fig. 59).
Fig. 59
Fig. 60
Hiperplazie glnglvala hidantoinlca
Demineralizarea septurilor interdentare in
hlperplazia hidantolnlcli
Hiperplazia este localizata mai mult vestibular, dar ~i oral, lntr-o
masura mal redusa datorita presiunii limbii.
Glngie tid Zona de gingie fixa este de obicei ma; putin hiperplazica, ceea ce
o deosebe~te de hiperplazia gingivala idiopalica.
Aspect lobulat Hiperplazia fara inflamatie supraadaugata are un aspect lobulat,
culoare roz-deschis, esta de consistenta ferma ~i nu sAngereaza. Un
$ant element caracteristic este aparitia unui ~ant situat la baza hiperplaziei
papilelor ~i a marginii gingivale Iibere sau la limita cu mucoasa
alveolara, alunci cand cuprinde $i gingia fixa.
Disparitie Uneori, s-a putut constata 0 reducere sau chiar disparitia
spontana spontana a hiperplaziei hidantoinice la c~iteva luni de la intreruperea
administrarii medicamentului.
Radiologic, se remarca a demineralizare a seplurilor inlerdentare
(fig. 60).
Gingivita hiperplazica prin antagoni$ti de

calciu
Trebuie remarcat ca $i Tn aceste forme de imbolnavire factorul
Factor etiologic principal este placa bacteriana, iar aspectele clinicB sunt
etiologic expresia modificarii dB caire medicament a raspunsului tisular tata dB
principal inflamalia bacteriana.
FORME CLiNICE - SIMPTOMATOlOGIE 239
Antagoni~tii de calciu (Nifedipin, Nitredipin, Nicardipin, Amlodipin, Nitedipin
Verapamll, Diltiazem) sunt substanle care inhibfl fluxul ionilor de calciu
prin canale lente membranare. Consecintele terapeutice constau in
inhibarea contractiei miocardului (etect antianginos), deprimarea Efect
functiei miocardului, specific generator de potentiale lente (nodulul antianglnos
sinusal ~i atrioventricular, efect antiaritmic, bradicardic) ~i relaxarea Efect
unor mu~chi netezi, mai ales a celor vasculari, cu efect vasodilatator. vasodilatator
Meeanism de ae/iune asupra parodon/iului marginal
S-a determinat 0 concentrare a Nifedipinei in lichidul ~anlului
gingival de 15-316 ori mai mare dedit in plasmfl la pacienli Plasma
cardiovasculari cu fenomene de hiperplazie gingivalfl (ELLIS, 1992).
S-a atribuit antagoni~tilor de calciu efect de:
- cre~tere a glicozaminoglicanilor sulfatati;
- stimularea factoruluj de cre~tere epitelialfl;
- activare acidului folic (BROWN, 1992); Acid folic
- stimularea slntezei ADN ~i a colagenului (FUJI, 1994);
- reducere a reacliilor de fibrozare la niverul cordului, reaclii a50 Fibrozare
ciate cu administrarea de aldosteron sau angiotensina II (RAMIRES, redusa
1998);
- cresterea proliferarii celulare pe culturi de fibroblasti celulari; Slnteza de
- nifedipina cre~te sinteza de proteine de catre fibroblasti (JOHN proteine
SON,2000);
- nifedipina induce proliferaIea fibrobla$tilor gingivali (FUJIMORI,
2001);
- modificarea metabolismului fibrobla$tilor de la nivelul cordului
(SHIVAKUMAR, KUMAAAN, 2001).
Observatiile noa5tre (DUMITRIU HT, MUREA Anca $.a., 1996) ne-au
aratat urmatoarele:
Bolnavii cardiovasculari cu diferite suferin/e parodontale, af/ali sub
tratament cu medicamente pe baza de antagoni$ti de calciu, prezinta 60%
Tntr-o propor/ie de 60% 0 cre$tere de volum a gingiei la cca 4-10 luni 4-10 luni de
de la instituirea tratamentului general specific. tratament
Histopatologie
Bolnavii cardiaci tratali cu nifedipin ~i diltiazem pr zinta:
- 0 relea bogata de benzi groase de fibre de colagen, con5ecinla Benzi groase
a unui intens fenomen de sinteza a colagenului;
- apariti de miofibroblasti cu microfilamente $i un reticul endo Miofibrobla$tl
plasmatic bine dezvoltat;
in studiul pe care I-am intreprins am constatat:
- fenomene distrofice epiteliale; Fenomene
- segregatie celular Si acantoza in stratul spinos; distroflce
- hiperkeratoza $i parakeratoz~; Parakeratoza
- aspect papilomatos al joncliunii corio-epiteliale;
- prezenta de benzi fibroase in corion;
Teleangiec - vase sanguine dilatate, de aspect teleangiectatic;

tazie - bogat infiltrat limfoplasmocitar in corionul gingival (fig. 61).
Aceste caracteristici pe care Ie induce tratamentul boli/or
cardiovasculare cu inhibitori ai canalelor de calciu pot fi interpre!ate ca
Fig. 61 Fig. 62
Aspect histopatologic In Gingivita hiperplazica prin antagonisti de
hiperplazia gingivala prin calciu
antagonisti de calciu
o tendinta de restaurare a metabolismului celular $i de stimulare a
proliferarii celulare i'n teritoriul gingival.
Simptomatologie
Aspecte Hiperplazia gingivala prezinta urmatoarele aspecte clinice:
clinice - are caracter generalizat $i predomina vestibular $i in zonele
interdentare;
Volumul - volumul hiperplaziei gingivale este variabil in functie de perioada
hiperplaziei de timp in care a fost administrat medicamentul $i doza acestuia;
Culoare - culoarea gingiei hiperplazice variaza de la rO$U congestiv cu
variabila zone frecvent ulcerate pana la rO$u inchis, uneori violaceu in zonele
Placarde de staza, acoperite pe alocuri de placarde fibrinoase alb-galbui
fibrinoase (fig. 62);
Gingie - gingia hiperplazica este, in general, decolabila de coroana
decolabila dintelui, punand in evidenta depozite de tesuturi sfacelate. acoperite
cu exsudat purulent;
Consistenta - consistenla gingiei este la inceput mai ferma, dar in timp, odata
cu cre$terea in volum, se reduce devenind moale, depresibila;
- intr-un numar redus de cazuri, la pacienli cu 0 foarte buna igiena
Tip nodular bucala, hiperplazia gingivala este de tip nodular, cu suprafala neteda
$i consistenta ferma.
FORME CLiNICE - SIMPTOMATOLOGIE 241
in mod deosebit, medicul dentistlstomatolog sa nu recomande

bolnavilor cu hiperplazii gingivale prin antagoni$ti de calciu renunlarea
la acest tratament vital $i sa actioneze printr-o terapie locala cores
punzatoare.
Gingivita prin utilizarea medicaliei
contraceptive
Pana in prezent, nu sunt corelalii justificate Intre consumul de Nu sunt

contraceptive hormonale $i aparilia unei gingivite spe.cifice. core/afii
Utilizarea contraceptivelor pe 0 perioada mai mare de 1,5-2 ani justificate
poate fi Insotita, la unele persoane, de manitestari gingivale
asemi'matoare cu cele din sarcina, dar Intr-o masura mai redusa: Ca In sarcinA
congestie gingivala, u$oare sangerari, mici cre$teri de volum ale
papilelor gingivale.
Gingivita hiperplazicfJ la ciclosporine

Ciclosporinele sunt agenti imunosupresori folositi pentru a preveni Rejetul de
rejetul de organe transplantate. organe
Incidenta hiperplaziei gingivale la bolnavii tratati cu ciclosporine
este de cca 30%.
Histologic $i clinic, fenomenele induse de ciclosporine sunt Asemanator
asemanatoare cu cele prod use de hidantoinEl.. cu hidantoina
Gingia este de culoare roz, de consistenta ferma $i cu 0 tendinta
redusa de sangerare care provine din supraadaugarea inflamatiei Efecte la
septice bacteriene. Ciclosporina administrata In doze mici, la $obolan, animaIe de
stimuleaza formarea de os $i favorizeaza astfel integrarea grefelor de laborator
os demineralizat liofilizat (Fu, TSENG $. a., 2003).
GINGIVITA $1 GINGIVOSTOMATITA
ULCERO-NECROTICA
Se Insoteste In mod constant $i de afectarea altor zone ale

mucoasei bucale, fiind denumita In mod curent gingivostomatita
ulcero-necrotica.
A fost relatata de vechii greci ca "gura dureroasa" a soldatilor "Gura
(XENOPHON). La soldatii din timpul primului razboi mondial a fost dureroasA"
denumita "9ma de tran$ee" din cauza 'Iipsei de igiena $i a infectiilor "GurA de
frecvente In conditiile luptei de pozitie, In tran$ee. tran$ee"
A fost descrisa clinic ,i diferentiata de scorblJt $i alte imbolnaviri
parodontale de HUNTER, la sfar$itul secolului al XVIII-lea.
in 1894, PLAUT $i, in 1896, VINCENT au precizat etiologia Etiologie fuzo
fuzospirochetala a bolii. spirochetalA
Etiologie
in producerea gingivostomatitei ulcero-necrotice sunt incriminate
Bacterii urmatoarele bacteril:
- spirochete: Treponema dentico/a, Treponema vincenti, Trepo
nema macrodentium;
- bacili fuziformi: Fusobacterium nucleatum;
- Prevotella intermedia;
- Porphyromonas gingiva/is.
Factori Factori favorizanti:
favorizanti - pericoronaritele;
- igiena bucala incorecta, intamplatoare sau absenta;
- fumatul exeesiv;
Traumatism - traumatismul direct al gingiei de eatre dintii antagonisti in
direct ocluziile foarte adanci sau prin migrari;
- defieitul in vitaminele C, B1, B2 (in alcoolism);
- boli generale cronlee casectizante: sifilis, tumori maligne, reeto
eolita ulcero-hemoragica; boli hematologice (Ieucemii, anemii);
Stres - factor! psihosomatici: stresul din cursul unor situa1ii ca: stagiul
Nevroze militar, razboi, examene; de asemenea, nevrozele anxioase Si
depresive.
Epidemi%gie
Adultl tlneri Boala apare, mai frecvent, la adolescenti Sl adultii tinen Si, mai rar,
la adu1lii de varsta medie.
Desi a fost considerata de unii autori 0 boala contagioasa, acest
lucru nu a fost dovedit.
Evolulia de tip epidemic a gingivostomatitei ulcero-necrotice In
Colectivitflti unele colectivitali (in cursul razboaielor) poate fi pusa pe seama unor
Comunitate factori favorizanti, la care este supusa intreaga comunitate de
persoane.
Histopat%gie
False - suprafala epiteliului este distrusa $i inlocuita de false
membrane membrane;
- in corion se constata 0 puternica hiperemie activa $i un bogat
infiltrat inflamator cu polimorfonucleare.
Zone La nivelur zonelor ulcerate $i necrozate, LiSTGARTEN descrie patru
zone:
1. zona bacteriana, cea mai superficial a, contine numeroase
bacterii diverse, dar putine spirochete;
2. zona bogata in /eucocite contine numeroase neutrofile, printre
care se observa variate tipuri de spirochete $i bacterii;,
3. zona de necroza contine resturi de celule Si fibre de colagen,
multe spirochete, cu mai putine bacterii;
4. zona de infl1tralie spirocheta/a este bogata in spirochete, fara
bacterii.
Spirochetele patrund pe 0 adancime de 0,3 mm de la suprafata Adancimea
ulceratiilor $i zonelor de necroza.
Simptomatologie
Subiectiv:
- dureri intense la atingerea gingiei; Dureri intense
- dureri spontane iradiate in oasele maxilare;
- accentuarea durerilor la contactul cu alimente fierbinti, condi
ment ,masticatie;
- senzatie de gust metalic $i alterat;
- limitarea deschiderii gurii prin trismus; Trismus
- halena fetida intensa.
Obiectiv:
Semnele patognomonice sunt:
- papilele interdentare prezinta la varf 0 ulceratie crateriforma Ulcerafie
("aspect decapitat"), care se intinde $i la marginea gingivala liber ; crateriforma
- ulceratiile sunt acoperite cu un depozit pseudomembranos de Depo2it
culoare alb-galbuie pana la cenu$iu-murdar; pseUdo
- aspectul papilelor $i marginii gingivale libere pe distante care membranos
acopera unul sau mai multi dinti este crateriform, crenelat (fig. 63) $i Aspect
poate fi delimitat la baza de un lizereu linear eritematos. crateriform
Lizereu linear
eritematos
Fig. 63
Gingivostomatita ulcero
necrotica
Alte semne obiective:

- culoarea rosie a portiunilor gingivale neulcerate;
- gingivoragiile la cele mai mici atingeri sau chiar spontane; Gingivoragii
- hipersalivatie vascoasa; Hipersalivafie
- leziuni de tip ulcerativ, necrotic pot aparea in unele cazuri, mai
rar, pe mucoasa jugala, a buzelor $i mucoasa linguala;
- rigiditatea fetei;
- adenopatie regionala.
Starea generala este, de regula, alterata, cu febra 38,5°-39 tl C, Astenie
astenie, adinamie, inapetenta, insomnie, cefalee, tulburari de tranzit
gastrointestinal, stare depresiva.
Semne Diagnosticul pozitiv se pune In principal pe baza semnelor clinice

patognomo descrise, In special a semnelor patognomonice.
nice Diagnosticul diferenJial se face cu:
- gingivostomatita herpetica;
- gingivostomatita aftoas,t
Gingivite - gingivite alergice ~i descuamative;
alergice - leziuni difterice;
- sifilis;
- tuberculoza;
Leucemie - leucemie acuta;
scuta - agranulocitoza;
- candidoze acute.
Evolul;e $; compl/calii
Tn absenta tratamentului, gingivostomatita ulcero-necrotica poate
Forme mal evolua spre forme mai grave cu distructii parodontale Intinse ~i
grave denudarea radacinilor. De asemenea, sindromul de afterare a starii
generale se accentueaza.
Complicatii Tn rare cazuri pot aparea complicatii mai grave, ca:
- stomatita gangrenoasa sau noma;
- meningita;
- abcesul cerebral;
Septicemie - septicemia.
Retrocedare Rareori, In absenta tratamentului, a~ectiunile pot retroceda
spontana spontan.
Sub tratament corespunzator, evolueaza rapid spre reducerea
Recidive suferintelor acute locale ~i ameliorarea starii generale. Recidivele
dupa tratament sunt destul de frecvente, mal ales In absenta corectarii
factorilor favorizanti.
Pericoronaritele
Sunt afectiuni inflamatorii acute, subacute sau cronice ale gingiei
DinU ~i partilor moi Invecinate unor dintl semiinclu~i: cel mai frecvent,
semiinclu~i molarul de minte mandibul'ar, uneor, ~i molarul secund mandibular,
situat cel mal distal pe arcada.
Etiologie Etiologia este microbiana: streptococi, stafilococi, spirochete,
fuzobacterii.
Factori favorizanJi:
- persistenta unui lambou de mucoasa care acopera partial
suprafata ocluzala a molarului In curs de eruptie sau partial inclus
favorizeaza acumularea la aces.t nivel de placa bacteriana ~i detritusuri
Malpozitia alimentare fermentescibile;
dentarA - malpozilia dentara;
- formarea de pungi parodontale in zona molarului de minte (de

obicei mandibular);
Simptomatologie
Tn forma acutfl:
- dureri la masticatie; Trismus
- trismus; Hipersallvatle
- hipersaJivatie;
- halenA;
- formarea unui exsudat purulent sub capu90nul mucozal;
- adenopatie; Adenopatle
- stare generalfl alterata 9i febrfl. Febra
Complicatii:
- frecvent, gingivostomatita ulcero-necrotica;
- abcese de vecinfltate: in zona maseterului, retrofaringian, Abcese
periamigdalian, uneori in loja temporalit
S-au mai descris:
- edem laringian;
- tromboflebita sinusului cavernos; Tromboflebita
- meningitfl acutA. sinusulul
cavernos
GINGIVITE NEINDUSE DE PLACA
Gingivita hiperplazica (fibromatoasa)
ereditara
Este cunoscuta 9i sub denumirea de:
- elefantiazls gingival; Elefantiazis
- macrogingia congenitala; gingival
- gingivomatoza;
- fibrom gingival difuz;
- fibromatoza idiopatid; Fibromatoza
- hiperplazie gingivala ereditara; idiopatica
- fibromatoza gingivala ereditara;
- fibromatoza familiara congenitala.
Etiologia nu este cunoscuta, dar Tn unele cazuri se transmite Transmitere
ereditar. A fast Tntfilnita Tn scleroza tuberoasfl (boaIa BOURNEVILLE), ereditara
afectiune cu caracter ereditar formata din triada: angiofibromatoza
cutanata, epilepsie 9i oligofrenie.
Histopatologie
Sa constata:
- hiperkeratoza excesiva a epiteliului;
- acantoliza Tn stratul spinos; Acantoliza
246 HORIA TRAIAH DUMITRIU - PARODONTOLOGIE
- aspect papilomatos al jonctiunii corio-epiteliale;

- extrem de frecvente benzi groase de colagen 1;ii numero~i
fibrobla$li in corion;
Vascu larizafie - vascularizatie redusa in corionul gingival.
redusa Simptomatologie
Hiperplazia afecteaza papilele interdentare. marginea gingivala.
libera. ~i gingia fixa.
Aspect Suprafata gingiei este de culoare roz ~i are aspect particular:
granular granular, de Hprundi1;i".
Glngia are 0 consistenfa ferma, volumul este mult crescut ~i poate
,Alice acoperi aproape in intregime coroanele dinlilor care sunt dislocati din
impu~cate' pozilia normala (fig. 64, 65) ca "alicele impu1;icateu .
Fig. 64 Fig. 65
Aspect clinic in gingivita hiperplazica Aspect radiologic in gingivita hiperplazica
(fibromatoasa) ereditara (fibromatoasa) ereditara
Gingivita alergica
Reaclie Se poate produce printr-o reactie alergica la:
alergica - unele componente din guma de mestecat: extractul de Sapota
lapotilla. arborele·din care se obtine ingredientul principal al gumei de
Coloranfi mestecat, posibilla unii aromatizanli sau coloranli;
Componente - unele componente din pastele de dinti, ape de gura, dentifrice.
Histopatologie
Se conslata.:
Hiperkeratoza, - hiperkeratoza ~i parakeratoza.;
parakeratoza - alterari celulare in stratul spinos 1;ii bazal;
- membrana bazala este intacta.;
- in corion, un bogat infiltrat plasmocitar, de unde $i denumirea de
u
gingivita. "cu plasmocite •
Simptomatologie
Culoare ro~le Gingia are 0 culoare r01;iie intensa, care cuprinde
intend papilele interdentare, marginea gingivala libera $i gingia fixa. $i de
FORME CLINIC -SIMPTOMATOLO IE 247
cele mai multe ori dispare brusc la nivelul jonctiunii muco

gingivale (fig. 66).
Fig. 66
Gingivita alergica
Consistenta gingiei este redusa, moale, friabila.

Volumul este crescut, tu efactia gingivah~ avAnd un aspect u~or Aspect
granular. granular
Gingi sangereaza cu u~urinla la atingere Si masticatie. Frecvent. Cheilita,
apar semne de cheilita ~i glosita. glosita
intreruperea folosirii gumei de mestecat sau a celorl lIe produse
implicate ~i disparitia leziunilor confirm rolullor alergic in producere
gingivitei.
Gingivite descuamative
Este denumir a frecventa a unor gingivite cu manifestari bucale in
diskeratoze au dermatoze: lichen plan, pemfigus vulgar, pemfigoidul Diskeratoze
benign al mucoaselor, lupus eritematos, eritemul multiform psoriazis
sclerodermie. Sclerodermie
Sunt manifestari gingivale cu zone de atrofie epiteliului, din care
keratina este slab reprezentata sau Iipseste; datorita aspectului clinic Keratina
Si histopatologic foarte asemanator celui din lichenul plan cu leziuni absenta
erozive $i ulcerate, sunt descrise gingivite descuamative in aceasta
afectiune dermatologica.
Gingivitele descuamative apar mai frecvent la femei inainte sau
dupa instalarea menopauzei, uneori $i pe un teren modificat prin Menopauza
tulburari neurovegetative, nevrotice depresive, anxioase; de
asemenea pot aparea dupa histerectomii.
Prezenta unei gingivite descuamative poate insoti 0 maladie Maladie
buloasa ca: buloasa
- pemfigusul vulgar;
- pemfigoidul mucos benign;
De asemenea, gingivite de tip descuamativ se intalnesc in:

Infecfll - intectii cronice: sitilis, tuberculoz~;
cronice Se descriu gingivite descuamative dup~ administrarea de:
Aminotena· - aminofenazon~, barbiturice, salicilati, s~ruri de bismut,
zona antimalarice, sulfamide $i antibiotice, fenolftaleina (din laxative), ioduri,
bromuri, s~ruri de aur, citostatice.
Vezlcula Leziunea de baz~ in gingivitele descuamative este vezicula cu
dimensiuni mici, in general, pana la 5 mm diametru l?i bula cu
dimensiuni de cativa centimetri.
La nivelul mucoasei gingivale l?i orale, veziculele $i bulele se
Leziuni sparg in scurt timp $i dau nal?tere unor leziuni de tip eroziv l?i ulcerat.
erozive $1
ulcerate Gingivita cronica descuamativa
in etiologia acestei gingivite nu este descris~ 0 f1or~ microbian~
specitica.
Gingivita cronica descuamativ~ nu reprezinta 0 entitate c1inica
Manitestare propriu-zisa, ci 0 manitestare gingivala nespecifica in circumstantele
gingivala aratate mai sus, de cele mai multe ori inainte l?i in cursul menopauzei
nespecitica sau al unor boli dermatologice, ca lichenul plan.
Simptomatologie
Eritem dituz Initial, gingia prezinta un eritem difuz nedureros. Ulterior, apar
nedureros dureri la variatii termice, condimente, inhalarea de aer, senzafii de
arsura.
Suprafata gingiei este neteda, lucioasa, apoi prezinta mici
escuamare depresiuni $i se descuameaza parcelar in urma periajului, la presiune
parcel'ara digitala, la simpla $tergere cu 0 compresa l?i in cursul masticatiei.
Zonele descuamate sunt de culoare rO$U intens, dureroase la
Margini atingere ~i au marginile zdrentuite, cu microlambouri detal?abile,
zdrenfuite mobile, in tormele erozive de tip bulos (fig. 67).
Fig. 67
Gingivitfl cu aspect
clinic descuamativ
FORME CUNICE - SIMPTOMATOLQGIE 249

Din cauza dificultatii de realizare a unui periaj corect, gingia este Dificultali de
acoperita cu un bogat depozit de placa dentara. periaj
Histopatologie
Se remarca doua tipuri de leziuni: Lezluni
- de tip lichenoid: Iichenoide
• epiteliu cu vacuolizari in stratul, bazal; paracheratoza;
• disjunclii intre epiteliu ~i corion ~i atrofie epiteliala zonala.
- de tip bulos: Leziuni
• disjunctie intre epiteliu-corion cu formarea unor bule subepi buloase
teliale;
• infiltrat inflamator bogat in corion.
Manifestari gingivale in lichenul plan

Lichenul plan, considerat 0 boala autoimuna, este 0 afectiune Lichen plan
papuloasa a pielii ~i mucoaselor.
La nivelul gingiei, leziunile din lichenul plan au 0 culoare
alba-sidefie ~i prezinta urmatoarele aspecte:
- leziuni hiperkeratozice (diskeratozice) de tip reticular sau Leziuni
dendritic (ca nervurile frunzei de feriga); diskeratozice
- sub forma de papule izolate; Papule
- sub forma de placard; Placard
- vezicule ~i bule care se sparg ~i lasa in lJrma ulceratii cu margini Vezicule
zdrentuite, mobile, in special in formele de tip bulos;
- eroziuni ~i ulceratii care pot sangera u~or la periaj ~i masticatie;
- atrofia epiteliului gingival cu leziuni erozive; se insote$te Atrofia
constant de atrofia papilelor filiforme ~i fungiforme ale limbii. epiteliului
Manifestari gingivale in pemfigus

Pemfigusul este 0 afectiune veziculo-buloasa, care apare pe piele Soala
~i frecvent poate debuta la nivelul mucoasei bucale, fiind, astfel, autoimun~
descoperita precoce de medicul dentisVstomatolog.
Pemfigusul este considerat ca 0 boala autoimuna, dar ~j cu 0
predispozitie genetica.
Histopatologie
Se constata:
- acantoliz8 in stratul spinos; Acantollza
- veziculatie intins intraepiteliala, cu formarea de vezicule ~i
bule;
- infiltrat inflamator cu polimorfonucleare in corion, in zonele de Infiltrat
ulceratie; inflamator
- disjunclie epiteliu-corion.
250 HORIA TRAIAN DUMITRW - PARODONTOLOGIE
Gingivita La nivelul gingiei, eel mai frecvent apare 0 gingivita descuamativa

descuamativa ~i, uneori, ca $i in alte zone ale cavitatii bucale, vezicule $i mai ales
Microlambouri bule care se sparg $i formeaza ulceralii cu margini de forma unor
flotante microlambouri flotante.
Leziuni pe Tn pemfigoldul mucos benign, pielea, in general, nu este afectata,
mucoase lezjunile apar in special pe mucoase: conjunctivala, nazala, orala,
vaginala, rectala ~i uretrala.
La nivelul gingiei se instaleaza 0 gingivita descuamativa $i
eroziva.
Lezluni Leziunile oculare, conjunctivale $i ale corneei pot duce, uneori, la
oculare orbire.
Induralia pielii in sclerodermie, se produce 0 induratie a pielii la diverse niveluri:
membre, articulatii.
La nivelul buzelor, induratia pielii conduce la microstomie $i
Mlcrostomie
dificultati de alimentare $i vorbire.
Mucoasa gingivala $i a Iimbii sunt indurate $i dureroase.
Gingivita $i gingivostomatita herpeticiJ
Virus herpetic Este 0 afectiune contagioasa produsa de virusul herpetic, cu

proprietati dermotrope $i neurotrope.
Mal frecvent la Gingivostomatita herpetica apare mai frecvent la copii ~i are 0
evolutie mai grava decat in cazul eruptiei herpetice in zone·le de
copii
tranzitie cutaneo-mucoasa.
Dupa 0 perioada scurta de incubalie, de 48-72 ore, boala
Vezlcule debuteaza brusc prin aparitia de vezicule solitare saugrupate pe
diverse regiuni ale cavitatii bucale ~i uneori pe piele.
Histopatologie
Necroze de Aparitia veziculelor este consecinta unei necroze de lichefactie,
Iichefaclie prin veziculatie intraepiteliala.
Celule Veziculele contin un Iichid dar cu celule degenerate $i viru$i
degenerate herpetici.
Mucoase Topografic, veziculele apar pe gingie, mucoasa buzelor, jugala, a
grupate in limbii, valului palatin $i a istmului faringian. La limita cutaneo-mucoasA,
buchet pe buze, veziculele apar in numar variabil, grupate in buchet ~i se
Contur sparg dupa c~Heva zile, fiind urmate de 0 ulceratie confluentA,
policiclic marginita de un contur policiclic. Ulceratia se acopera de cruste ~i se
poate suprainfecta.
Veziculele de pe mucoasa bucala se sparg in scurt timp (cateva
Ulceralii ore) de la aparitie $i sunt urmate de ulceratii superficiale, de culoare
superficiale galben-gri, inconjurate de un halou ro$U, inflamator.
Ulceratiile de pe mucoasa bucala se pot. de asemenea,
Halena suprainfecta, devenind dureroase. Bolnavii prezinta halena, dificuMti
de masticatie ~i adenopatie loco-regionala.
Starea generala este alteratA, cu febra, curbatura, cefalee.
FORME eUNICE - SIMPTOMATOLOGI 251
Evolu/ie
Boala are 0 evolulie Tn pusee, de intensitate din ce Tn ce mai EvoluUe in
redusa $i se vindeca total dupa cca dou~ saptamani. pusee
Dupa prima infeclie cu virusul herpetic se instaleaza, de obicei, 0
imunitate umorala $i posibil celular~. Inlunitate
Uneori virusul herpetic supravieluie$te la nivelul ganglionilor
nervo$i (ganglionul lui GASSER), de unde poate descinde pe cai Cai nervoase
nervoase in conditii favorizante prin:
- expunere la soare (herpesul actinic); Herpes actinic
- ciclul menstrual (herpesul catamenial);
- traumatisme, extraclii dentare;
- vaccinari; Vaccinari
- afecliuni gel1era'le gastrointestinale, grip~, hepatita epidemica.
Ca urmare acestor circumstante, herpesul poate recidiva, dar Tn Recidlva
timp se instaleaza 0 imunitate foarte rezistenta, astfe! incat la varstnici Imunitate
herpesul apare rar. rezistenta
Contagiozitatea se face prin picaturi de saliva sau prin contact cu Contagiozitate
materiale sau suprafele contaminate.
Medicul dentisVstomatolog se poate contamina accidental cu
virusul herpetic de la un padent. prin infeclie ocazional~ pe maini,
degete - a$a-numitul panaritiu herpetic - $i II poate transmite la un alt Panarillu
pacient sau la propria persoana (ochi, buze). De aceea, folosirea herpetic
manu$ilor la pacienti cu leziuni herpetice este obligatorie.
Herpangina este 0 afecliune care apare la copii, Tn special vara, Herpangina
cu leziuni eritematoase, veziculoase $i ulceralii la nivelul valului palatin
$i a mucoasei istmului faringian. Se poate insoli $i de infectii cutanate
produse de acela$i factor cauzal: virusul Coxsackie de grup A sau B Virus
sau de ecoviru$i. Coxsackie
Gingivifa $i gingivostomatita aftoasa
recidivanta
Apare mai frecvent la adulti $i este mai rara la copii. EtioJogia bolii Mal frecvent la
este necunoscuta, de$i in aparilia sa par a fi implicate mecanisme adulli
imunopatologice.
Au fost descri$i m i multi factori favorizanli localt. dulciuri cu
a1une, miere, ciocolata, condimente, fumatul excesiv, eruptia dentara,
schimbarea periei de dinti $i generalf. viroze, afectiuni gastrointes
tinale, hipertiroidismul, sarcina, menstruatia, stresul.
Leziunea elementara este .afta", care reprezinta una din cele mai Afta
frecvente m nifestari patologice la nivelul mucoasei cavitalii bucale.
Leziunea initial a este 0 vezicula cu durata scurt~ de viala (cateva Vezicula
ore) pe mucoasa bucala $i care, prin spargere, lesa In urma 0 ulceralie Ulceratie
superficiala. superficials
252 HORIA TRAIAN DUMITRIU~ PARODONTOLOGIE
Afta poate aparea pe mucoasa gingivala, labiala, jugala, linguala,

frenul lingual intr-un singur loc sau generalizatcl
Aftoza Asocierea de afte bucale cu afte aparute In regiunea genitala,
bipolara reprezinta aftoza bipolara.
Dimensiunile aftelor mid variaza de la 0, 2-1 cm In diametru, cand
forma poate Ii rotunda sau alungita. In acest caz, vindecarea se face
Fara cicatrice In 7-10 zile, fara cicatrice.
Dimensiunile mari, de 1-3 cm In diametru, sunt ale aftelor cu
contur neregulat ~i care persista timp de cateva saptamani, fiind
urmate de cicatrice.
Margini bine Ulceratia are 0 culoare alb-galbuie, margini netede bine conturate,
conturate inconjurate de un halou eritematos.
Aftele sunt, de regula, foarte dureroase la masticatie ~i deglutitie
Adenopatia ~i se pot Insoli de trismus. Bolnavii prezinta hipersalivatie. Adenopatia
loco-regionala loco-regionala este un Insotitor constant al gingivostomatitei aftoase
recidivante.
Recidive Recidivele apar dupa perioade variabile de timp, In mod
Imprevizibile imprevizibil, de la cateva zile la cativa ani.
Starea generala poate fi alterata, cu u~oara febra, curbatura,
inapetenla, insomnie.
Diagnosticul pozitiv se pune pe aspectul clinic, durerile intense,
Test testul terapeutic: albirea ulceratiei aftoase in contact cu solutia de
terapeutlc nitrat de argint 30%.
Diagnosticul diferenjial se face, In primul rand, cu
gingivostomatita herpetica, ce apare mai frecvent fa copii, esta mai
putin dureroasa ~i se Insote~le, frecvent, ~i de leziuni herpetice cu
Boals localizare caracteristica In zonele cutaneo-mucoase.
BEHCET Tn boala BEHCET se intalnesc:
Afte - afte bucale ~i genitale;
- leziuni oculare conjunctivale, iridociclita;
- leziuni cutanate nodulare;
-Ieziuni vasculare: tromboflebite;
Artrite - leziuni articulare: artrite.
Gingivita ~i gingivostomatita micotica

Candida Cauza acestor Imbolnaviri este Candida albicans, care ~i in mod
alblcans obi~nuit poate fi identificata. in cavitatea bucala., fiind nepatogena.
Cond/liile favorizante ale transformarii Candidei albicans dintr-un
microorganism nepatogen intr-unul agresiv, distructiv pentru epiteliul
~i corionul gingival sunt:
Antlblotice - consumul excesiv de antibiotice (in special penicilina l;'i
tetraciclina.) in doze mari, limp de sa.pta.mani ~i luni de zile. Totu~i,
lmplicarea administrarii de antibiotics in producerea candidozelor
bucale este, uneori, exageratcl. in doze mici, de 0, 250 9 - 0,500 g/zi.
tetraciclina se concentreaza in lichidul ~anlului gingival de doua-trei ori Efecte
mai mult ca in sange, cu efecte benefice in tratamentul unor gingivite benefice
~i parod'ontite marginale ~i numai rareori aceasta posologie poate
favoriza dezvoltarea unei candidoze;
- unele boli metabolice: diabetul; Diabet
- unele boli endocrine: hipotiroidismul, insuficienta adrenocortico Boli endocrine
suprarenaliana: boala ADDISON;
- sarcina ~i utilizarea contraceptivelor, care pot favoriza aparitia Sarcina
unei duble candidoze, "de tip bipolar": bucala $i vagina/a;
- scaderea rezistentei organismului in urma tratamentului unor
tumori maligne cu citostatice $i doze mari de radialii; Medicafje
-Ia pacientii care au primit 0 medicatie imunosupresiva; imuno
- sindromul imunodeficientei dobandite (SIDA), care trebuie intot supresiva
deauna luat in consideratie in cazul unei micoze acute prelungite ~i SIDA
rebele la tratament. Micoze rebele
Simptomatologie la tratament
Gele mai frecvente forme c1inice de candidoza la nivelul gingiei ~i
mucoasei bucale au, in general, un caracter acut ~i se caracterizeaza Caracter acut
prin:
- semne subiective:
• senzatii dureroase la atingere, masticatie, contactul cu pH acid
condimente, alimente cu pH acid;
• fisuri dureroase ale comisuri/or bucale;
• dificultatea de a purta protezele mobile.
Proteze
- semne obiective:
mobile
• Iia copii, leziunile candidozice au aspectul unor depozite de Leziuni
culoare alb-crem, care imita lapte'le prins, coagulat; ele sunt dispuse candidozice
pe mucoasa felel dorsale a limbii ~i pe marginile acesteia, pe mucoasa
jugala. palatinala ~i pe gingie, la inceput izolate, apoi confluente pe un
fond eritematos, generalizat, al mucoasei bucale. Depozitele miceliene Fond
sunt aderente ~i se desprind numai la 0 raclare energica, lasand 'in eritematos
urma punctele sangerande. generalizat
• la adulti, leziunile candidozice imbraca forme clinice variate:
• atrofia papilelor filiforme ale limbii, care are un aspect neted, Atrofie
lucios; in rest, mucoasa bucala prezinta zone de eritem;
• hiperkeratoza epiteliului gingival, lingual, ~i uneori jugal ~i Placi albe
palatinal, cu aparitia de p/aci a/be, aderente;
• aspectul de tip pseudomembranos, cu placi albe de tip lapte Pseudo
inchegat, pe fond de eriterfl ~i ulceratii mucozale; membranos
• fisuri $i u/cera/ii ale comisurii buzelor cu exsudat seros ~i Fisuri $i
suprainfectari urmate de cruste; ulceraJji
• uneori xerostomie. Xerostomie
Diagnosticul pozitiv se face pe baza semnelor clinice ~I Tn mod

Examen cert pe baza examenului micologic.
micologic Diagnosticul diferen/ial se face cu:
- leziuni ulcerative ale mucoasei, produse prin iritalie mecanica
Proteze data de proteze;
Leucoplazia - leucoplazia;
Lichenul plan - lichenul plan.
Formele Formele cronice de candidoza sunt rare ~i caracterizate prin
cronice leziuni granulomatoase ale gingiei, Tnsolite de infeclii micotice ale pielii
~i onicomicoza.
Alte forme elinice de gingivite

Leziuni gingivale asociate infectiei cu: Neisseria gonorrhea,
Treponema pallidum, Mycobacterium tuberculosis
Leziuni gingivale asociate Infeclie'i cu unele specii de
streptococi
Leziuni gingivale In histoplasmoza
Leziuni gingivale in varicela-zoster
Leziuni gingivale traumatice:
- fizice;
- chimice;
- termice.
PARODONTITE MARGINALE
Pana nu demult, se considera ca gingivita $i parodontita
Faze marginala sunt doua faze succesive Tn evolulia procesului inflamator.
succesive Datele epidemiologice $i de observalie clinica au aratat ca gingivita nu
este urmata Tntotdeauna de parodontita, chiar Tn condiliile unei igiene
bucale necorespunzatoare (LISTGARTEN, 1985). Este Tnsa peremptoriu
faptul ca gingivita precede Tntotdeauna aparilia parodontitei marginale,
Osul alveolar care este eminamente legata de afectarea osului alveolar, fie prin
demineralizare, fie prin resorblie.
Trecerea de la gingivita la parodontita marginala este lnsolita de
modificari ale componentelor placii bacteriene: prolifereaza spiro
chetele $i speciile de bacili gram-negativi, care reprezinta Dfrontul de
Tnaintare al placii".
in fazele iniliale de gingivita, Tn corio nul gingival predomina
Fibrobla~tl fibrobla$tii ~i limfocitele. Tn timp ce in faze avansate de parodontita
Plasmocite marginala cronica cre$te numarul de plasmocite.
Afectarea osului alveolar prin demineralizare sau distruclie este
elementuf esential de diferenliere ~i de transformare a gingivitei Tn
Trauma parodontita marginala. Numeroase controverse au existat cu privire la
ocluzala rolul traumei ocluzale in producerea boli! parodontale.
FORME eLiNICE - SIMPTOMATOlOGIE 255
Ipoteza conform direia factorul inflamator afecteaza. in principal,

ligamentul periodontal, iar trauma ocluzala osul alveolar nu a fast
confirmata. Totu~i. existenta binomului patologic inflamatie septica Binom
trauma ocluzala trebuie acceptata in sensul ca rolul prioritar de tip patologic
distructiv il are agresiunea microbiana. a carei instalare este favorizata
de trauma ocluzala; se admite ca trauma ocluzala eontribuie la largirea
spatiului dento-alveolar ~i creeaza conditii favorabile pentru distru
gerea "in sens lateral" a osului prin inflamatie septiea. Lateral
PARODONTITE AGRESIVE
La copii. se deseriu doua forme de parodontita marginala
avansata, cu distructii osoase, ded cu caracter profund ~; care apar:
a
a) pan la varsta de 11 ani ~i mai rar peste aceasta varsta: Parodontita
parodontita prepubertala; prepubertala
b) intre 11 ~i 19 ani. uneori ~i mai tarziu: parodontita juvenila sau Parodontita
puberala, ori adolescentina. juvenilii sau
adolescentina
PARODONTITA PREPUBERTALA
Apare la dentatia temporara ~i mixta ~i este asociata unor boli Dentalia
generale, ca: leucemia, neutropenia. temporara $i
Parodontita prepubertal a poate fi asoeiata cu boli si tulburari mix1a
genetice: Boli generale,
- Sindromul PAPILLON-LEFEVRE, caracterizat prin: genetice
• hiperkeratoza palmara, plantara ~i la nivelul genunehilor;
• pierderea dintilor temporari la varsta de 5-6 ani Si a dinliJor
permanenti deja erupti in jurul varstei de 15 ani;
- Sindromul CHEDIAK-HIGASHI, insotit uneori de albinism, Albinism
tulburari ale fagocitelar, trombocitelor ~i. alteori, parodontita marginala
profunda rapid distruetiva;
- Sindromul DOWN (trisomia 21), boala congenitala in care, la
nivelul parodontiului marginal, apar pungi adfmei; Pungi adanci
- Sindromul COHEN;
- Sindromul EHLERS-DAN LOS, 0 afectiune genetiea in eare se
produc tulburari in tesutul conjunctiv cu afectarea tuturor tipurilor de
colagen (de la tipul I la tipul X). Semnele caraeteristiee sunt:
• hiperelasticitatea pielii ~i a articulatiilor, eu ere~terea mobilitatii Hiperelastici
dentare; tatea pielii
• ealcifieri subcutanate;
• pseudotumori subeutanate;
• defecte oculare; Defecte
• tulburari eardiovaseulare ~i gastrointestinale. oculare
- Sindromul MARFAN;
Sindrom - Sindromul CROSS-McKUSICK-BREEN, sindrom autozomal re
autosomal cesiv Tn care se constata 0 hipertrofie gingivala, hiperpigmenta,tia pielii,
recesiv opacifierea comeei ~i tulburari nervoase de tip spastic;
- Sindromul deficientei de adeziune leucocitara;
- Boala CROHN;
Histiocitozii - Boala celulelor LANGERHANS (sindromul de histiocitoza);
- Agranulocitoza infantila genetica;
Neutropenia - Neutropenia familiala ciclica;
Hipofosfatazia - Hipofosfatazia.
PARODONTITA JUVENILA
Mult timp s-a considerat ca parodontoza (periodontoza), termen
utilizat de ORBAN ~i WEINMANN in 1942, este 0 afecliune parodontala
pur degenerativa. cauzata de factori generali necunosculi.
in 1952, GLICKMAN a infirmat existenla unei entitali clinice
Eliminarea degenerative, iar, in 1966, Seminarul Mondial de Parodontologie
termenului de desfa.$urat la Universitatea din Michigan a conchis ca termenul de
"parodontozii" "parodontoza" ar trebui sa fie eliminat din terminologia parodontala.
Forma de imbolnavire parodontala, care, prin simptomatologia
clinica, parea a fi 0 "parodontoza", s-a dovedit 0 boala inflamatorie
oculta ~i a fost denumita. in 1967, de BUTLER, eparodontita juvenila".
Etiologie
in producerea parodontitei juvenile sunt considerate patogene
Douii bacterii doua bacterii: Aggregatibacter actinomycetemcomitans ~i Capnocyto
patogene phaga sputigena, la care se adauga Mycoplasma ~i spirochete.
Deficit de in parodontita juvenila exista un deficit de chemotactism al poli
chemotactism morfonuclearelor ~i monocitelor, produs de leucotoxina (eliberata de
AggrBgatibacter actinomycetemcomitans serotip b) ~i care inhiba
proprietalile fagocitare ale leucocitelor. De asemenea, se poate elibera
un factor inhibitor al fibrobla~tilor $i 0 enzima colagenolitica.
Fenomene de Endotoxina eliberata de Aggregatibacter actinomycetemcomitans
hipersensibi poate produce fenomene de hipersensibilitate de tip SHWARTZMAN,
litate agregarea trombocitelor, activarea complementului ~i resorbtie
osoasa.
Ereditate in producerea bolii au mai fost incriminate ereditatea ~i
contagiozitatea microbiana in cadrul familial.
Histopatologie
Ulceratii Semnele de inflamalie sunt de tipul unor ulceralii reduse in
Infiltrat adancime ale epiteliului sulcular, disjunclie intre epiteliu $i dinte,
plasmocitar infiltrat inflamator predominant plasmocitar. distruclii de colagen mai
reduse ca in parodontita adultului.
Simptomatologie
Parodontita juvenila se caracterizeaza prin lipsa unei inflamatii
evidente clinic. Principalele semne clinice de imbolnavire sunt: Semne clinice
- mobililate dentara patologica; Mobilitate
- pungi parodontale adevarate; Pungi
- migrari patologice ale primilor molari $i incisivi; frecvent, incisivii
maxilari migreaza vestibular $i distal, cu formarea diastemei Diastemia
patologice; patologica
- retractie gingivala;
- hiperestezie dentinara;
- formarea de abcese parodontale, in formele avansate de imbol- Abcese
navire.
in forma localizata, semnele clinice descrise se produc in
urmatoarele zone:
- primii molari superiori $i inferiori; Molari
- incisivii superiori $i inferiori; Incisivii
- primii molari $i incisivii;
- primii molari, incisivii $i dinlii imediat vecini.
in forma generalizata - la toti dintii.
Fig. 68
Aspect clinic de
parodontita
juvenila
Radiologic se remarca 0 resorbJie osoas· vertical a., avansata, Tn Radiologie

specialla nivelul molarilor $i incisivilor.
PARODONTITA AGRESIVA,
RAPID PROGRESIVA
Reprezinta parodontita marginala cu fenomene agresive $i

Episoade
episoade rapid progresive, intercalate pe 0 evo(ulie de tip cronic.
EvoluJie
Etiologia
Bacterii Parodontita marginala rapid progresiva este de cauza microbiana.
fiind implicati:
- Aggregatibacter actinomycetemcomitans,'
- Prevotel/a intermedia;
- Porphyromonas gingivalis;
- Tannerella forsithensia;
- Fusobacterium nucleatum;
- Eikenela corrodens;
- Campylobacter rectus.
Mecanisme In patogenia bom au fost incr,iminate mecanisme ca:
patogene - modificari ale chemotactismului neutrofilelor fala de bacterii;
- activarea policlonala a Iimfocitelor B;
- alterari ale functiilor limfocitelor T;
Autoanticorpi - producerea de autoanticorpi fata de colagen (ANUSAKSA, THIEN,
DOLBY, 1991).
Incidenta acestei forme de Tmbolnavire este de 4-8% din totalul
formelor de parodontita marginala cronica profunda.
Boala apare cel mai frecvent dupa varsta de 20 de ani, cu un
maximum de incidenta a episoadelor agresive ~i de pierdere a unor
dinti, Tn jurul varstei de 30-35 de ani.
Pentru a considera 0 parodontita marginala drept "rapid progre
siva", este necesara examinarea Tn timp ~i evidentierea la interval de
cel putin cateva saptamani a unor episoade de evoluJie agresiva, cu
Inflamalie semne de inflamatie florida. ale unei parodontite marginale cronice
florida profunde. In cursul acestor episoade se produc inflamatii gingivale cu
caracter acut sau subacut, tumefactii voluminoase ulcerate,
sangerande ~i suprainfectate. Exsudatul purulent din plagile
parodontale este bogat reprezentat.
Mobilitatea patologica este accentuata ~i, uneori, se pot produce
Avulsii avulsii ale unor dinti. cu caracter aproape spontan.
lJ
Episoade Episoadele ,;agresive cu evolutie rapida pot alterna cu perioade
"agreslve" de acalmie de saptamani, luni sau chiar ani de zile. In care semnele
de inflamaJie gingivala' se reduc, dar pungile parodontale persista.
PARODONTITE MARGINAtE CRONICE

PARODONTITA MARGINALA CRONICA
SUPERFICIALA
Gingivita Nosologic, diferentierea Tntre 0 gingivita avansata ~i 0 parodontita
avansata marginala cronica superficiala este dificil de facut. Din punct de vedere
leziona/, Tn gingivita cronica propriu-zisa, inflamatia afecteaza epiteliul
~i corionul gingival, cu menlinerea integritalii ligamentelor supraaJveo

lare. In parodontita marginal~ cronica superficiala apar primele
manifestari de disjunclie intre gingie ~i dinte, leziuni partial distructive Disjunclie
ale unor fibre din sistemul ligamentului supraalveolar ~i demineralizari Demlneralizari
ale osului alveolar.
Din punct de vedere terapeutic, in gi'ngivita propriu-zisa se poate
ob/ine "restitutio ad integrum", dar; in parodontita marginala cronica
superficiala, vindecarea se face cu sechele tisulare, vasculare $i Sechele
osoase (demineralizari), care impun 0 atitudine preventiv-terapeutica
prin mijloace de igienizare, antimicrobiene $1; in mod particular. de
biostimulare. Tn absen/a acestei atitudini terapeutice' "de intre/inere':
pot aparea recidive cu poten/ial de evolu/ie spre forme avansate,
profund distructive. Aceste considerente sunt argumente pentru
recunoa$terea parodontitei marginale cronice superficiale ca 0 entitate Entitate
clinica de sine statatoare (DUMITRIU HT). clinica
Histopatologie
Cercetarile de microscopie optica ~i electronoica arata unele
aspecte semnificative:
in epiteliu:
- proliferare intensa a celulelor din stratul bazal ~i aspect Aspect
papilomatos pseudotumoral la nivelul, joncliunii epiteliu-cor,ion; papilomatos
- alterari distrofice citoplasmatice (vacuolizari, balonizari) ~i pseudo
nucleare (picnoza, liza nucleilor); tumora'l
- disjunclii intercelulare in stratul spinos: segregalie celulara,
acantoliza; Acantoliza
- hiperkeratoza ~i parakeratoza in stratul cornos;
- exulceralii cu pastrarea stratului de celule bazale;
- ulceralii disecante ale epiteliului jonclional, menlinute insa Ulceralil
deasupra insertiei ligamentelor supraalveolare;
in derm:
- infiltrat dens limfoplasmocitar; Infiltrat
- vasodflatalie pasiva; Iimfoplas
- endarterHa; mocitar
- degenerescenla filetelor nervoase;
- aparilia la nivelul microulceraliilor epiteliului sulcular ~i jonclional MicroulceraJji
de mici cantitali de lesut de granulalie (fig. 69).
Examinarea la microscopul electronic arata:
in epiteliu:
- alterari ale mitocondriilor, care apar marite de volum, Mitocondrii
vacuolizate;
- tendinla de aglomerare a ribozomilor, inceputa in stratul bazal Aglomerari ale
cu prezentarea lor sub forma de grunji, in straturile superficiale; ribozomilor
in corion:
- d~strugeri mitocondriale ~i nucleare.
260 HORIA TRA/AN DUM/TRIU - PARODONTOLOGIE
Hisfochimie ~i hisfoenzimologie:
Cre;;te - cre~terea fosfatazei alcaline, ceea ce indica activarea
fosfataza metabolismului glucidic;
alcalina - cre~terea ARN-ulul in stratul germinativ indica tendinta
reparatorie;
Scade - scaderea succindehidrogenazei in zonele epiteliale cu ulceratii
succlnde indica dificultatile de epitelizare.
hidrogenaza
Fig. 69
Aspect
hlstopato
logic in
parodontita
marglnals
cronlca
superficiala
Simpfomatologie
Subiectiv, semnele clinice din gingivita sunt mai intense ~i apar
mai trecvent:
Prurit - prurit gingival;
- usturimi gingivale;
- jena dureroasa gingival a, accentuata de periaj ~i masticalie;
Sangerari - sangerari trecvente ale gingiei la atingeri u~oare ~i la suctiunea
gingiei;
Semn - semnul patognomonic al PMCS care 0 diferentiaza de gin
patognomonic givita este senza~ia de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinti,
insotita de 0 durere periradiculara ~i interradiculara. cu urmatoarele
caractere:
• durerea este localizata;
• apare mai trecvent dimineata ~i dispare dupa cateva mi~cari de
Vasodilatalie masticalie. Durerea este rezultatul unei vasodilatalii in teritoriul
desmodontal ~i al osului alveolar, accentuate prin influenta sistemului
nervos vegetativ parasimpatic ~i care actioneaza predominant in
cursul noptii;
• intensitate medle, suportabila, uneori dlscreta;
Senzatie de • senzalia de egreslune u~or dureroasa care apare matinal in
egreslune intercuspidare maxima poate fi pusa in evidenta in cursul zilei in relatie
centrica (DUMITRIU HT).
Obiectiv:
- sangerare la atingeri u~oare cu sonda;
- semne de inflamatie gingivala (fig. 70, 71):
• culoare ro~ie-violacee, de staza a papilelor gingivale, a marginii Culoare

gingivale libere ~i pe alocur,j a gingiei fixe, care are un aspect destins, ro~ie-violacee
Q
lucios, lipsit de desenul de "gravura punctata ;
• tumefactie, CL1 prezenta a numeroase pungi false; Tumefactie

• papila gingivala tumefiata de aspect uneori filiform, "prelins" Aspect filiform
interdentar spre marginea incizala sau suprafata ocluzala;
• uneori papila poate fi desprinsa de dinte;
• papila gingivala are uneori un aspect lobulat, cu un ~ant discret Aspect lobulat
la baza, care 0 delimiteaza de gingia fixa de culoare mai deschisa;
portiunea superioara de tip mamelonat exprima staza vasculara ~i, de Staza
regula, xcluderea functionala a papilei in raport cu portiunea vasculara
--:------. ....
Rg.70 Fig. 71
Parodontita marginals cronies superficiala Parodontita marginals cronies superficiala
cu semne asociate de inflamatie $1
retractie gingivala
subiaeenta, care are 0 reaetivitate vasculara mai buna si recuperabila

prin tratament antimierobian;
• marginea gingivala libera este intrerupta pe alocuri de fisuri Fisuri
aeoperite de un exsudat serofibrinos sau ehiar purulent, mai bogat prin Exsudat
exprimare din santul gingival; serofibrinos
• usoara mobilitate dentara, de obieei de gradul I, prin edem
inflamator in desmodontiu;
• uneori, hiperplazie gingivals;
• uneori, retractle gingivals in absenta unor pungi adevarate.
Radiologic, se remarea semnul earaeteristie al suferintei osoase
din parodontita marginala eroniea superficiala: demineralizarea
(halistereza) care se prezinta sub forma unai radiotransparente eu Halisterez8
ocalizare diferita (fig. 72):
Limbus - halistereza marginala la nivelul v~rfului (Iimbusului) septului

alveolar (interdentar sau interradicular), cu aspect difuz sau de
Triangulafje triangulajie discret crateriforma rezultata din demineralizarea corticalei
interne (lamina dura) cu baza spre marginea crestei septale :;;i varful
spre apical;
Fig. 72
Aspect radiologic in
parodontila marginalA
cronica superficiala
- halistereza axiala'in lungul septului alveolar, central axial 'in mod

'intrerupt; cu aspect de ,,$irag de margele" sau continuu: aspect de
Canal septal "canal septal" (v. sageata din figura);
- in aproape totalitatea septului alveolar :;;i parcelar la nivelul
Stadiu corticalei interne (lamina dura), ceea ce indica un stadiu avansat de
avansat suierinta osoasa :;;i iminenla resorbliei osoase.
PARODONT/TA MARG/NALA CRON/CA

PROFUNDA LENT PROGRES/VA
Tn literatura de specialitate se ad mite existenta a doua forme de
'imbolnavire parodontala la adult: parodontita marginala cronica lent
progresiv8. $i rapid progresiva. 1n cele doua forme. simptomele $i
Faze de caracterele clinic€! de baz8. se pot regasi la acela$i padent ca faze de
evoluJie evolulie diferite ale aceluia$i tip de rmbolnavire parodontala.
Tn forma lent distructiva a bolii parodontale la adult, sub influenta
mecanismelor de acliune ale microorganismelor :;;i 'in prezenla unei
reaclii de aparare reduse sau inadecvate dar controlate din partea
Distructie gazdei, a parodonliului marginal, se instaleaza fenomene de distruclie
progresiva progresiv8., ireversibila prin mecanisme naturale.
Histopatologie
Se evidenliaza:
Epileliu in epiteliu:
- leziuni proliferative care alterneaza cu zone de ulceralie :;;i
exfolieri masive;
- degenerescente celulare $i alterarea legaturilor intercelulare pe
zone intinse;
- disjunctia epiteliului jonctional de dinte;
in corion: Corion
- vasodilatatie cu caracter paralitic (vasoplegie);
- degenerescenta fasciculelor de fibre nervoase perivasculare;
- infiltrat ~imfoplasmocitar abundent;
in corion $i desmodonjiu: Desmodontiu
- distructii intinse ale fibrelor de colagen din structura Iigamentelor
supraalveolare $i periodontale;
- resorbtii ale cementului radicular, inlocuit pe 'zone intinse de
lesut de granulatie epitelial $i conjunctiv;
- distructii ale fibrelor SHARPEY;
- osul alveolar prezinta nu
meroase zone de resorbtie, in
care se dezvolt un tesut conjunc
tiv de neoformatie, caracterizat
printr-o stroma conjunctiva foarte Stroma
redusa $i un bogat parenchim conjunctiva
vascular cu caracter invadant • Parenchim
(fig. 73). vascular
Simptomatologie
Subiectiv, sernnele c1inice din
parodontita marginala cronica
superficiala sunt mai accentuate Caractere
particulare
$i prezinta unele caractere parti
culare:
- tulburari de masticatie, ur
mare a mobilitatii dentare pato
logice"
- tulburari de fonatie, in
special legate de articularea Fig. 73
fanetica a consonantelor dentale Aspect histopatologic in
T, D, dar $i S, $, ca urmare a parodontita marginala cronica
mobilitatii dentare $i a diastemei profunda
$i tremelor patologice;
- tulburari fizionomice consecutive migrarilor dentare patologice;
- manifestari psihice anxios-obsesive exagerate, pana la tulburari Tulburari de
manifeste de compartament (cverulenta, cerinte privind medicamente comportament
sigure, noi $i - uneori - tendinta de a apela la proceduri miraculoase,
neconventionale), legate, adesea, de 0 anumita labilitate psihica
constitutionala $i, de multe oni, asocierea exagerata a instalarii bolii cu
declinul biologic $i decrepitudinea prin imbatranire.
264 HOR/A TRA/AN DUM/TRlU - PARODONTOLOGIE
Obiectiv:
Inflamatie 1. Semne de inflamatie gingivala mai accentuate fata de
parodontita marginala cronica superficiala;
Mobilitate 2. Mobilitate patologica de gradul 2 sau 3;
patologica 3. Retractie gingivala ca urmare a resorbtiei suportului osos
alveolar;
Pungi 4. Pungi parodontale adevarate.(fig. 74)
parodontale
Fig. 74
Aspect clinic in parodontita
marginals cronies profunda
lent progresiva
Uneori, pungile au peretele extern partial osos - in zonele de

intarire a osului alveolar cu prelungiri din corpul oaselor maxilare:
Linii obiice - linii oblice: externa ~i interna;
- creasta zigomato-molara;
- zona palatina din dreptul dintilor frontali superiori.
Fig. 75 Fig. 76
Frotiu din puroi punga parodontala, flora Frotiu din puroi punga parodontala,
polimorfa bacterii $i leucocite
"Pungi In aceste zone se pot dezvolta "pungi osoase".

osoase" Continutul pungilor parodontale:
- tesut epitelial proliferat din epiteliul jonctional ~i sulcular, cu
tendinta de evolutie in interiorul pungii parodontale;
- tesut conjunctiv de neoformatie, cu tendinta de granulatie Si de Neoformafie
Inlocuire a structurilor parodontale degradate, In special a osului
alveolar;
- fragmente de os alveolar necrozat Si suprafete intinse de os Os necrozat
alveolar osteitic, infiltrat cu tesut de granulatie;
- celule epiteliale descuamate;
- bacterii intreg~ si fragmentate (fig. 75);
-Ieucocite distruse (fig. 76); Leucocite
- fragmente de cement desprinse de dinte. impreuna cu scurte distruse
porliuni din fibrele de colagen; .
- exsudat seros, sero-fibrinos Si, adeseori, purulent. Exsudat
5. Migrari patologice.
Mecanismul migrarilor patologice este dependent de distructia
conexiunii dento-alveolare, ceea ce antreneaza mobilitatea patologica.
Stopurile incizale Sl ocluzale iSi pierd astfel caracterul stabil. in
zona frontala, dintii prezinta, ca urmare a acestui fapt 0 eruptie activa IEruPf,ie activA
accelerata (chiar in prezen/a antagoni$!J1or), se distanteaza prin accelerata
vestibularizare Si apar false ocluzii adanci. Coroanele c1inice ale Antagoni~ti
dintilor cresc, dintii par "alungiti", se produce diastema Si apar trame
patologice.
In zona dintilor laterali, chiar in prezen/a vecini/or, dintii au
tendinta de deplasare in plan transversal cu vestibularizari la maxilar Deplasare
Si mandibula, unde, uneori, pot aparea Sl lingualizari cu treme transversalA
patologice in toate situatiile.
6. Afectarea gingivo-osoasa a bifurcatiilor Si trifurcat,iilor dintilor Furcafii
laterali.
Ca urmare a proceselor osoase resorbtive Si ale retractiei
gingivale consecutive, la nivelul dintilor pluriradiculari se descriu
urmatoarele grade de afectare:
Gradul I: leziunile sunt incipiente Si afecteaza in principa'i gingia, Leziuni
care se ret rage Si pune in evidenta zona de furcatie fara ca sonda sa incipiente
patrunda interradicular.
Gradulll: sonda exploratoare patrunde interradicular pe 0 distanta
de 1-3 mm; examenul radiologic nu deceleaza 0 resorbtie
semnificativa, evidenta a septului interradicular, dar demineralizarea Deminera
este prezenta. lizare
Gradul III: sonda exploratoare patrunde adanc interradicular. dar
nu trece pe versantul opus; examenul radiologic pune in evidenta
resorbtia limbusului septului 'interradicular. Resorbfie
Gradul IV: sonda exploratoare traverseaza in intregime spatiul
interradicular de la nivelul furcaliei pana pe versantul opus. Radiologic,
sa constata grade diferite de resorbtie osoasa a septurilor
interradiculare.
Clasificarea Catedrei de Parodontologie din Bucure~ti privind

gradele afectarii furcaliilor:
Tn plan vertical, c1asificam trei grade de afectare, 7n raport cu

O
dimensiunea verticala a defectului, a distantei de la nivelul furcatie

p~ma in partiunea cea mai decliva a resorbtiei osoase:
3-4mm Subdiviziunea A cu a dimensiune verticala de 3-4 mm;
5-7mm Subdiviziunea B cu 0 dimensiune verticala de 5-7 mm;
Subdiviziunea C cu a dimensiune verticala egala sau mai mare de
~8mm 8mm.
Examenul radiologic arata 0 resorbtie a osului alveolar cu cafacter
inegal ca profunzime ~i dispozitie in diferitele zone ale arcadelor
dentare; este 0 resorb/ie osoasa vertieala (fig. 77).
Fig. 77 Flgo 78
Aspect radiologic in parodontita margina!;} Aspect radiologic al osulul alveolar in
cronica profunda parodonlita marginalill cronlca profunda
Aspecte radiologice particulare:

Crater septal - eraterul (defeetul) septal interproximal este rezultatul unei
interproximal resorbtii verticale. care afecteaza corticala interna (lamina dura),
marginea crestei osoase septale $i osul spongios subiacent; defectul
osos rezultat are deschidere crateriforma mai larga spre coronar $i
orientata spre cementul radicular sub jonctiunea sma1t-eement; limlta
spre sponglaasa subiacenta se face printr-o zona de demineralizare
cu caracter de radiotransparenta partiala, difuza;
Craterul septal - eraterul (defeetul) septal aproximal este rezultatul unei resorbtii
aproximal verticale care afecteaza corticala interna (lamina dura) pe ambele fete
(mezial $i distal) ale septului interdentar $i asul spangios subiacent sub
forma unei piramide cu baza spre coronar $i v~rful orientat vertical de
a lungul septului spre apical, la diferite ad~ncimi.
Resorbtie - resorb/ia erenelata, inegala de la un dinte la altul al marginilor
crenelata (crestelor septale $i alveolare) osului alveolar (fig. 78).
PARODONTITA MARGINALA PROFUNDA

ULCERO-NECROTICA
Este urmarea unor episoade repetate de gingivostomatita ulcero Episoade
necrotici'l, Tn urma c~rora se produc resorbtii osoase cu mobilitate GSUN
dentar~ patologic~. pana la avulsia dintilor.
PARODONTITA DISTROFICA:
PARODONTOPATIA MARGINALA
CRONICA MIXTA .
Literatura romana de specialitate (GAFAR, PAMBUCCIAN, DUMITRIU)

descrie aceasta forma de Tmbolnavire ca 0 inflamatie cronica instalata
pe un fond distrofic. Fond distrofic
Prin definitie, forma mixta reprezinta "asocieri lezionale infla
matorii $i distrofice, care pot aparea ca atare de la rnceputul bolii sau
pot fi rezultatul suprapunerilor lezionale Tn cadrul unor pusee Suprapuneri
succesive, reprezentand Tn aceste cazuri leziuni de diferite varste, lezionale
eventual sechele, alaturi de procesele evolutive" (PAMBUCCIAN. 1987).
Fig. 79
Parodontit~ distrofica
(parodontopatie
marginal cronic mixU'i)
Din punct de vedere clinic, aceasta Tmbolnavire reuneste

(fig. 79):
• semne ale leziunilor de tip distrofic:
- retractie gingivala cu semne de inflamatie papilara Si marginala
reduse;
- uneori, se constata la nivelul marginii gingivale incizuri Incizuri
cuneiforme, U$or curbate, ca un "apostrof" (fisuri STILLMAN); cuneiforme
- marginea libera gingivala are neori aspect de rulou ingrosat Rulou
(festonul McCALL); ingro~at
- hiperestezie;
Fisurile STILLMAN ~i festoanele McCALL nu sunt caracteristice

numai parodontitei distrofice; ele pot aparea ~i in alte forme de
imbolnavire ~i se insolesc de inflamalie gingivaJa supraadaugata;
• semne intlamatori; reduse:
- pungi de adancime mica sau medie - 2-4 mm;
Exsudat redus - exsudat inflamator redus sau clinic absent;
Fig. 80
parodontita dlstrofica
- mobilitate dentara redusa;

- rare ~i nesemnificative migrari patologice;
Retractie - frecvente grade de implicare a retracliei gingivale $i a atrofiei
gingivalil osoase la nivelul furcaliilor;
• radiologic: resorblii reduse de tip vertical, pe fondul atrofiei
Atrofie osoasa osoase orizontale· (fig. 80).
orizontala
Parodontita ma'rg'inala profunda rebela (refractara) la
tratament (poate fi diagnosticat3 lin diferite forme de parodontitii
marginala)
Raspuns Se caracterizeaza printr-un raspuns redus sau absent la trata
redus sau mantul utilizat in prezent. Aceasta forma de imbolnavire nu trebuie
absent la confundata cu parodontitele marginale recidivante prin retacerea placii
tratament bacteriene (ca urmare a unor deficiente de igiena bucala, zone de re
tentie greu accesibile), unde se produc recidive rapide dupa perioada
de ameliorare sau de vindecare clinica aparenta prin tratament.
Parodontita marginala refractara la tratament prezinta doua forme
eli nice principale (dar poate aparea in arice forma de parodontita care
esle astfel diagnosticata):
- Tmbolnavirea se produce Tn zone greu accesibile pentru
Tndepartarea placii bacteriene: furca1ii adanci, neregularitali retentive
ale unor suprafele radiculare;
- cazuri de parodontita prepubertala sau rapid progresiva la adult,
cu importante influenle microbiene $i implicalii imunologice. SLOTS $i
Bacterii RAMS (1991) descriu in parodontita refractara la tratament urmatoarele
patogene microorganisme:
- Fusobacterium nucleatum (75% din silusurilbolnavi);
- Prevo/ella inlermedia (40%);
FORME CLlNIC~ - SIMPTOMATOLOGIE 269
- Aggregatlbacter actinomycetemcomitans (30%);

- Micromonas micros (30%);
- specii de stafilococ (30%);
- Tannerela forsythensis (25%);
- Campylobacter rectus (25%);
- Porphyromonas gingivalis (15%);
- specii de Candida (15%);
- Enterobacteriaceae (10%).
Semnele clinice constau Tn evolutia continua a leziunilor Leziuni
preexistente sau aparitia altora noi dupa instituirea tratamentului, care preexistente
nu produce efecte benefice notabile.
MANIFESTARI
GINGIVO-PARODONTALE
$1 ORALE iN SIDA
Sindromul imunodeficientei dobandite este consecinta unei infectii
virale asupra sistemului imunitatii celulare.
Factorul cauzal este reprezentat de HIV (Human Immunodefi Virus HIV
ciency Virus), care afecteaza celule ale sistemului imun: limfocitele TH Limfoeitele
(helper), Tn mod special cele marcate antigenic CD 4 +, 1n interiorul TH CD 4
carora virusul se replica ~i determina distrugerea lor, astfel Tncat < 200 de ee
acestea scad sub 200 de celule/mm 3 , ceea ce reduce protectia imuna. lule/mm 3
Virusul HIV poate afecta $i aile celule ca: macrofagele, celulele
LANGERHANS, unii neuronl, celulele gliale $i este prezent In
cantitatea cea mai mare Tn sange, sperma, lichidul cefalorahidian.
Monocitele purtatoare ale virusului HIV il transporta Tn intregul Monoeite
organism. purtatoare de
Infectia cu HIV se transmite Tn special prin contact sexual sau HIV
contaminare cu sange ori cu produse de sange care contin virusul.
Cei mai multi bolnavi SIDA (AIDS: Aquired Immune Deficiency SIDA
Syndrome) prezinta frecvent infectil oportuniste $i tumori asociate. Infeetii
Riscul de contaminare prin manopere stomatorogice este posibil oportuniste
$i, de aceea, s-a elaborat 0 strategie complexa de evitare, in cursul Strategie
tratamentelor, a contactului cu sange sau saliva, reguli care trebuie eomplexa
respectate cu strictete.
De la prima infectie viral pana la aparitia semnelor de imbol
navire, perioada asimptomatie este de eca 10 ani In conditiile in care 10 ani
persoana infectata nu face nici un test de depistare a virusului HIV.
Depistarea eventualilor purtatorilor de virus HIV trebuie ineeputa
printr-o anamneza Tn cadrul careia medicul dentistlstomatolog are po-
- reducerea spatiului dento-alveolar;

- reducerea grosimii ligamentului periodontal;
Radiotrans· - radiotransparenta crescuta a osului alveolar, prin demineralizare
parenla sau osteoporoza.
RETRACTIA G:INGIVALA
Eruptie pasiva Reprezinta expresia c1inica a unei evo/ulii obl$nuite, prin eruptie
pasiva sau a unor circumstanle anorma/e sau pat%gice.
Retractia gingivala este evidenta clinic In conditii de Imbolnavire a
parodonliului marginal $i este urmarea distrugerii, prin resorbtie
inflamatorie, a osului alveolar subiacent, care Ii serve$te In mod
Suport normal drept suport, situatie urmata de 0 rapida proliferare a epiteliului
In directie apicala (fig. 81).
Fig. 81
Fig. 82
RetracJie gingivala prin resorbJia
RetracJie gingivala
osului alveolar
prin de,puneri de tartru
In parodontita marginala rapid progresiva - afectiune care re

Parodontite prezinta 4-8% din totalul parodontitelor marginalle cronice profunde
marginale retractia gingivala este accentuatit 2-4 mm, In interval de un an sau
chiar mai mull.
Gradul de retractie gingivala mai poate fi influentat de factori
diver$i:
Depuneri de - depunerile masive de tartru In zona $antului gingival - similare
tartru In unele privinte cu cre$terea In volum a unui cristal mineral imersat In
solutia suprasaturata a sarii din care provine - determina prin efect SoluUe
mecanic deplasarea gingiei Tn directie apicala (fig. 82); suprasaturata
- trauma ocluzala. bruxismul pot favoriza instalarea, chiar intr-o Trauma
masura putin sesizabila clinic, a inflamatiei, urmate de fenomene ocluzala
distructive cu evolutie lenta la nivelul jonctiunii smalt-cement $i
retraclie gingivala. fara pungi parodontale (sau de adancime redusa);
- unele obiceiuri vicioase, ca apasarea gingiei cu un obiect dur: Obiceiuri
capat de creion, unghie, $uvila de par, trestie de zahar, de obicei Tn vicioase
timpullecturii sau Tn alte situatii necontrolate mental (fig. 83);
Fig. 83 Fig. 84
Retractie gingivals prin obicei vicios Retractie gingivals prin insertie inalts ~i
tractiunea frenului labial
- trauma directa asociata cu inserarea in tesuturile moi a unor
microobiecte (.podoabe metal ice (oral piercings);
U
)
- factori anatomici: tulburari de eruptis, forma individuala a Factori

dintilor, malpozitii dentare. dehiscenta $i fenestratia gingivala. anatomici
tractiunea exercitata de frenuri, bride cu insertie Tnaita insertii
musculare aberante, situate aproape de gingia fixa $i marginea
gingivala libera (fig. 84);
-impactul alimentar cu actiune directa, Til special pe versantul Impact
palatinal al molarilor superiori, al carer ax longitudinal este Tnclinat Tn alimentar
mod normal dinspre coronar spre vestibular (fig. 85);
Fig. 85
Retractie ginglvala
palatinala prin impact
alimentar
Periaj excesiv - trauma mecanica directa prin periaj excesiv, intempestiv, exa
gerat de frecvent, firul de matase aplicat brutal asupra papilei, folosirea
traumatica a scobitorilor Tn ambrazura gingivala obturata de papila
gingivala normala, periajul interdentar sunt alte circumstante care
favorizeaza retractia gingivala. Astfel, prin periaj excesiv se pot
observa retractii gingivale fara semne clinice de inflamatie la nivelul
Canini ~i caninilor ~i premolarilor; dinti situati Tntr-o zona unde suporta fata de
premolari ceilalti dinti un dublu traumatism: atat Tn timpul periajului dintilor
laterali, cat ~i al celor frontali. La majoritatea persoanelor care executa
periajul cu mana dreapta se poate observa 0 retractie mai mare Tn
zona caninilor ~i premolarilor de pe hemiarcadele stangi, superioara ~i
inferioara, unde periajul excesiv prin pozitia mai facila a bratului ~i a
periei este executat cu 0 forta mai mare ~i un timp mai lung decat Tn
dreapta;
Cauze - cauze iatrogene de ordin restaurativ prin obturatii, lucrari
latrogene protetice cu actiune traumatica directa asupra gingiei;
Intervenlii - unele interventii chirurgicale: gingivectomia, dar Si operatiile cu
chirurgicale lambou Tn care se practica excizia papilelor gingivale Si a marginii
gingivale libere friabile, de staza, excluse functional, sunt urmate de
retractie gingivala. La aceasta, se mai adauga insa~i vindecarea prin
fibrozare retractila a marginii gingivale (fig. 86).
Fig. 86
Retraclie gingivals
dupe intervenlie
chirurgicali
La varstnici, retractia gingivala este considerata obisnuita, chiar

Inflamatie "fiziologica". de senescenta, desi exista 0 inflamatie redusa, oculta din
oculta punct de vedere clinic. Involutia de senescenta se caracterizeaza
printr-o degenerescenta a tesutului conjunctiv Si a fibrelor de colagen,
atrofia osului alveolar, care se reduce Tn volum, Tn special pe seama
osului medular, cu 0 cre~tere a densitatii osoase. Astfel, varstnicii
prezinta deseori dinti cu coroana clinica alungita, radacina clinica
scurtata, dar fara mobilitate dentara patologica. In consecinta, nu se
poafe vorbi de 0 refraclfe gingiva/~ pur~, ea fiind Tntotdeauna
consecinta unor cauze, chiar daca acestea sunt mai greu de decelat.
Retractia gingivala se insote~te de:
FORME CUNICE - SIMPTOMATOLOGIE
- hiperestezie la contactul explorator cu instrumente metal ice sau Hiperestezie

7n cursul' masticatiei,la atingeri cu tacamuri meta'lice, alimente fierbinti
sau - mai ales - reci, la aspiratia aerului rece;
- dificultatea de a efectua un periaj corect $i eficient; Dificultate la
- reducerea eficientei detartrajului manual, mecanic $i eu ultra periaj
sunete;
- eresterea riscului de aparitie a cariilor 7n zonele sensibile s; de Carii
instalare cu 0 mai mare incidenta a gingivitelor Si a urmarilor Gingivite
impredietibile ale acestora asupra parodontiului profund;
- aspect nefizionomic $i suferinte subiective $i obiective care Aspect
deriva din aceasta: limitarea deschiderii gurii, ras ·controlat, fortat, nefizionomic
~ncordarea mU$chilor periorbitari pentru a masca defectul gingival,
fonatie modificata, depresie nervoasa, anxietate 7n public $i 7n relatiile
cu cei din jur.
TUMORI
GINGIVO-PARODONTALE
BENIGNE $1 MALIGNE
Dintre tumorile benigne ale gingiei se descriu: Tumori

- fibromul gingival; benigne
- papilomul gingival;
- granulomul eozinofil;
- granulomul periferic cu celule gigante;
- chisturi gingivals $ parodontale.
Chisturile gingivale
La nou-nascuti pot fi observate mici formatiuni chistice, situate pe
Iinia mediana a boltii palatine, denumite "perlele EPSTEIN" sau de-a Linia mediana
lungul crestelor alveolare, .nodulii lui SOHN' , $i care provin din resturi a boltii
ale lamei dentare. palatine
La adult pot aparea chisturi gingivale fie din lama dentara primara: Chisturi
resturile lui SERRES, fie prin degenerescenta unor celule epiteliale gingivale
.implantate" in corionul gingival 7n conditii traumatiee; aeeste chisturi
se localizeaza preferential in zona premolarilor mandibulari $i se
prezinta ca 0 formatiune proeminenta, si uata mai freevent la nivelul
papilei interdentare sau pe gingia fixa, eu 0 suprafata neteda, lucioasa,
de culoare alb-galbuie sau cu 0 tenta albastra, dimensiuni pana la
1 em 7n diametru, fluctuenta, nedureroasa.
La adult, chisturile parodontale laterals se dezvolta din resturi ale Chisturi
lamei dentare situate 7ntre epiteliul oral $i periostul alveolar. Originea parodontale
din resturile alveolare ale lui MALASSEZ este improbabila, acestea lateraIe
fiind situate mai aproape de portiunea apicala a radacinilor.
Canini ~i Chisturile parodontale laterale sunt localizate, mai des, in zona

premolari caninilor ~i premoJarilor mandibulari ~i a incisivului lateral la maxilar ~i
sunt situate, de regula, sub papila interdentara. Ele au dimensiuni
pana la 1 em In diametru, suprafaJa neteda, de culoare u~or albastruie,
consistenla moale, depresibila.
Radiologic, se constata 0 radiotransparenla cu un contur radio
Polichisturi opac, bine delimitat, mono- sau multiloculara (polichisturi), situata eel
Chist mai frecvent adiacent rMacinii. extrem de rar interradicular. Forma
odontogenic multiloculara mai este denumita ~i chist odontogenic botrioid.
botrioid Termenul de epulis descrie. in mod generic. formaliuni tumorale
Epulis ale gingiei cu caracter benign.
Dintre tumorile maligne ale gingiei fac parte:
Epiteliom - carcinomul sau epiteliomul (care este mai frecvent). Epiteliomul
poate fi spinocelular, radiorezistent, cu evolu\ie mai rapida ;;i mai greu
de controlat sau bazocelular, radiosensibil, ma; susceptibil de a fi tratat
9i eradicat;
- sarcomul (fibrosarcomul, IImfosarcomul, reticulosarcomul), care
este 0 tumora gingivala rara;
Melanomul - melanomul malign - de asemenea, rar;
malign - metastaze gingivale, care au fast semnalate rar, in diferite forme
Metastaze de cancer: de colon, plaman. fieat, rinichi, testicul.
CORELATII iNTRE PATOLOGIA
EiNDODONTICA $1 CEA
A PARODONTIULU,I MARGINAL
Interdepen Odontonul este caracterizat prin interdependenta componentelor

denJa compo sale structurale. ca urmare a interconectarii sistemelor vasculare ;;i
nentelor nervoase. Cu toate di sunt separate prin eomplexul organo-mineral al
dintelui, structurile pulpare 9i ale parodonJiului marginal se
influenleaza reeipr.oc, Tn condiJii normale ;;i patologice.
Argumente Argumentele privind aceasta interdependenla sunt:
1. Originea embrionara a pulpei 9i parodontiului marginal, care
delin 0 memorie genetica unitara. comuna.
2. Existenta unor canalicule colaterale la nivelul radacinii dinlilor,
prin care tree anastomoze vasculare $i conexiuni nervoase, intre
Canalicule spatiul endodontic $i spatiul dento-alveolar. Numai cateva dintre
colaterale aceste canale pot fi observate cu ochiul liber pe suprafata radiculara,
Microorificii sub forma unor microorificii 9i sunt, Tn medie, in numar de 80 pentru
monoradiculari ;;i 120 pentru pluriradiculari.
Dentina 3. Depunerile mari de dentina secundara la nivelul eoletufui
secundara dintilor. mai ales in conditii de retraclie gingivala, prin parodontite
marginale croniee distructive.
x. EVOLUTIE, PROGNOSTIC
51 COMPLICATII
i ,
Gingivita cronica propriu-zisa poate evolua, In absenta tratamen

tului, cu perioade de exacerbari ~i remisiuni.
Evolutia spre Evolutia spre parodontita nu este 0 regula, In sensul trecerii de la
parodontita o faza de Imbolnavire u~oara la una mai grava.
Circumstantele care contrOleaza evolutia gingivitei cronice
propriu-zise spre parodonHta tin de exacerbarea influentei unor factori
Factori favorizanti locali (obiceiuri vicioase, trauma ocluzala, fumat), sau/~i
favorizanti aparitia unor boli generale, In conditiile actiunii cauzale a placii
bacteriene.
PMCS Parodontita marginala. cronica superiiciala evolueaza In timp, de
regula, spre forme profunde, distructive.
Prognostic Parodontita prepuberala. are un prognostic rezervat ~i evolueaza
rezervat In cele mai multe cazuri spre avulsia dintilor.
Parodontite Evolutia sub tratament a partodontitei juvenile este favorabila,
diagnosticate ceea ce nu se Intampla In formele de parodontita diagnosticate ca
ca refractare refract are la tratament.
la tratament Parodontita marginala. cronica profunda a adultului evolueaza eel
mai des in mod lent ~i este mai frecventa. Tn forma rapid progresiva,
mai rara, evolutia este accelerata., iar prognosticul rezervat.
Prognostic Prognosticul depinde, In mod cert, de gradul de resorbtie osoasa
~i de mobilitatea patologica.
Consideram ca 0 resorbtie osoasa. pe mai mult de doua suprafete
lungimea radiculare ~i mai mult de 1/2 din lungimea radacinii indica un
radacinii prognostic rezervat, dar nu este uln criteriu de certitudine absoluta,
deoarece maniera terapeutica ;;i reactivitatea locala buna. pot fi urmate
de rezultate c1inice multumitoare ~i dincolo de aceste limite.
Mobilitatea patologica de gradul III indica, de regula, un
prognostic rezervat.
Evolutia bolii parodontale este influentata. de factorii locali
Boli generale favorizanli, de varsta ;;i, In mod deosebit, de instalarea unor boli
generale ;;i de efectele secundare ale unor medicamente.
EVOLUTIE, PROGNOSTIC ~I COMPUCATII 283
Complicatiile pot fi locale, loco-regionale ~i la distanta sau Complicatiile
generale. locale
Compliea/ii/e locale sunt:
- abcesul parodontal marginal;
- hiperestezia dentinara;
- lacunele cuneiforme;
- carlile situate sub coletul anatomic al dintelui;
- ptJlpitele acute laterograde sau retrograde;
- necrozele pulpare;
- parodontitele apicale subacute sau cronice, retrograde. GSUN
Gingivo-stomatita ulcero-necrotica este 0 entitate c1inica ~i nu 0
complicatie a parodontitelor marginale, dar aparitia sa este favorizata
de pericoronarite, exacerbarea virulentei f10rei bacteriene din pungile
parodontale (in mod deosebit a speciilor de bacili fusiformi $i a
spirochetelor).
ABCESULPARODONTAL
MAIRGINAL
Este 0 complicatie a parodontitelor marginale cronice $i se

formeaza Tn interiorul pungilor parodontale.
Abcesul parodontal marginal se produce prin exacerbarea
virulentei germenilor care populeaza continutul pungilor parodontale,
cand drenajul pe cale naturala al acestuia este redus sau blocat. Drenaj natural
Cel mai frecvent, evacuarea exsudatului purulent este Tmpiedicata
de edemul marginii gingivale, produs prin impact alimentar, blocuri Edemul
masive de tartru $i placa bacteriana supraadaugata, manevre margini;
terapeutice incorecte - masajul gingiei inflamate $i incercarea de a goli gingivale
continutul pungilor prin Tnlepare $; exprimare. Aceasta manopera Manopera
gre$ita nu elimina decat partial continutul abcesului, il impinge la gre~ita
periferie $i Tn profunzime, orificlul de punclionare se Tnchide Tn scurt
timp printr-o fibrozare a peretelui pungii, ceea ce favorizeaza recidiva Recidiva
abcesului.
Abcesul parodontal marginal este localizat mai frecvent vestibular,
dar poate fl intalnit $i Ifngual sau palatinal. Uneori apar microabcese Microabcese
multiple (fig. 89).
Slflnptofinstologie
Subieetiv, semnele descrise Tn mod c1asjc sunt relativ reduse: Semne
- jena dureroasa la masticatie, uneor,i $i spontana, localizata, de subiective
intensitate medie;
- uneori, mal rar, durerile sunt intense, chiar violente $i liradiaza Tn Dureri intense
zone invecinate, simuland fenomene de otita, artrita temporo-mandi
bulara sau sunt localizate, fiind consecinta unor complicatii supra
adaugate: pulpita acuta sau parodontita acuta pe cale retrograda.
Semne Obiectiv:
objective - tumefaclie circumscrisa, rotunda sau ovalara, cu dimensiuni
Tumefactie variabile, de la 1-2 mm in diametru pana la 1,5 cm sau mai mult;
circumscrisa - dinlii Iimitanli sunt, In general, indemni de carie;
- mucoasa acoperitoare este intinsa, lucioasa. ro~ie ~i poate
Bombare prezenta in zona de bombare maxima 0 por1iune de culoare alba-gal
maxima buie, semn al unei perforari iminente sau chiar un orificiu fistulos;
Fig. 90
abcesul marginal serpiginos
Fig. 89
Microabcese parodontale marginale
multiple
- abcesul parodontal marginal situat intre cei doi incisivi superiori

Celulita buzei se poate insoli de fenomene de celulita ale buzei superioare ~i poate
superioare simula un edem QUINCKE;
- consistenla abcesului situat vestibular ~i lingual este moale,
depresibila; in abcesul marginal parodontal situat palatinal, in primele
faze. consistenla este mai ferma;
Percutia - percutia transversala a dinlilor Iimitrofi abcesului este, de regula.
transversala mai dureroasa decat cea verticala.
Forme clinice Forme elinice: abcesul parodontal marginal poate fi: simplu, cand
tumefaclia se afla pe aceea~i fala cu punga parodontal a, sau
serpiginos (fig. 90), cand exsudatul purulent migreaza de pe 0 fala a
radacinii $i devine aparent pe alta;
- testele de vitalitate a dinli10r Iimitfofi sunt pozitive, in general la
intensita\i mai mari ale stimulilor folosili;
- adenopatiile loco-regionale sunt frecvente.
Examen Examenul radiologic indica prezenla resorbliei osului alveolar, de
radiologic dimensiuni ~i conformatii diferite.
Netratat, abcesul parodontal marginal fistulizeaza sau se
complica prin pulpite acute ~i parodontite apicale acute retrograde, mal
rar osteite sau osteomielite.
EVOLUTIE. PROGNOSTIC $1 COMPLICATII 285
v
HIPERESTEZIA DENTINARA
Hiperestezia suprafetelor radiculare reprezinta senzatia Senzatie
dureroasa de intensitate red usa. medie sauintensa, care se produce dureroasa
la contactul acestora cu agenti mecanici, termici sau chimici.
Hiperestezia radiculara se poate instala dupa: retractii gingivale
prin involulie sau distructie parodontala; detartraj; chiuretaj radicular;
interventii chirurgicale, in special gingivectomie. Gingivectomie
Un factor esenlial in producerea hiperesteziei este prezenta placii Placa
bacteriene $i a fenomenelor de fermentalie acida· a detritusurilor bacteriana
organice depuse. in special. la coletul dinlilor.
Hiperestezia dentara devine manifesta In urmatoarele conditii: Hiperestezia
- contactul cu un instrument metalic, intamplator sau in cursul manifesta
sondarii parodontometrice. contactul cu peria de dinti;
- contactul cu alimente reci (mai ales) sau calde (mai rar); in
cursul amprentarii campului protetic eu hidrocoloizi; Amprentare
- contactul cu ali mente solida sau lichide, acre sau dulci (eitrice,
miere).
Hiperesteziei i se atribuie mai multe mecanisme posibile de Mecanisme de
producere: producere
1. stimularea directa a unor terminalii nervoase dentinare;
2. stimularea prelungirilor odontoblastice din tubii dentinari;
3. stimularea nervoasa prin eliberarea unor polipeptide in cursul Polipeptide
agresiunilor pulpei dentare;
4. stimularea formatiunilor nervoase ale pulpei. ca urmare a Mecanisme
deplasarii Iichidului dentinal prin mecanisme hidrodinamice. hidrodinamice
ALTE COMPLICATII
Lacune/e cuneiforme apar la coletul dintilor, mai frecvent
vestibular, ca 0 lipsa de substanla, de forma triunghiulara. cu baza
spre exterior $i varful spre axullongitudinal al dintelui.
Formarea lacunelor euneiforme nu este riguros precizata, dar se
atribuie un rol:
- sistemului nervos (apar mai frecvent pe fond de stres, distonii Sistem nervos
neurovegetative; devitalizare dintilor reduce sau opreste evolutia in
profunzime a lacunelor euneiforme); Trauma
- traumei oeluzale; ocluzala
- uzurii eementului $1 dentinei. prin periaj exeesiv; Peria! excesiv
- eroziunii chimiee acide. Eroziuni
Carii/e situate sub coletul anatomic al dintelul pot fi favorizate de
rezistenta mecaniea mal redusa a cementului $i a dentinei radiculare.
Pulpitele acute laterograde (prin canale colaterale, aberante) sau

retrograde (prjn orjficiul apical) au 0 frecventa redusa: cca 2% din
Imbolnavjrile parodontale profunde.
Traumatisme Necrozele pulpare sunt consecinta traumatismelor mecanice,
pan a la rupturi ale pachetului vasculo-nervos apicalla dintii
parodontotici cu mobilitate patologica, sau pot aparea prin leziuni
Intervenfij directe In cursul interventiilor chirurgicale parodontale In pungi adanci ,
chirurgicale fara devitalizarea prealabila a dintilor.
Fig. 91
parodontita apicals
retrograds
Pungi adanci Parodontitele apicale pe cale retrograd~ prin pungi parodontale
adanci Imbraca aspecte clinice $i radiologiee variate: de la forme
acute, la cele cronice, de la resorbtii osoase parcelare, la forme
extinse peri radicular $i periapical (fig. 91).
Complica~ii Complicalii loco-regionale:
locale - celulite;
Complica~ii - osteite $i osteomielite ale oaselor maxilare;
regionale - sinuzita maxilara;
- adenite;
- tromboflebita sinusului cavernos;
- abces cerebral.
Complica~ii la Complica/ii la distant~ $i generale:

distanta - colecistita prin piofagie In conditii de hipo- sau anaclorhidrie
Complica~ii gastrica;
generale - septicemie.
Bibliografie
The American Academy of Periodontology, Periodontal disease as a potential
risk factor for systemic diseases, J Periodontal, 1998; 69:841-850.
Carranza FA jr., GLICKMAN'S Clinical Periodontology, W B. Saunders Co.,
Philadelphia, 1984.
Carranza FA jr., M. G. Newman, Clinical Periodontology, Elh edition W B.
Saunders Co., PhMadelphia, 1996.
Charon J, Mouton Ch, Parodontie medicale, edition CdP, Groupe Liaisons,
Paris, 2003.
XI. TRATAMENTUL
GINGIVITELOR
51
, PARODONTOPATIILOR
MARGINALE
Caracter Caracterul complex al bolii parodontale impune un tratament

complex adecvat. Acesta trebuie sa fie instituit precoce, In fazele de Inceput ale
Tratament bolii, cand ~ansele de reu~ita sunt cele mai bune. Astfel, Intr-o
precoce gingivita cronica de cauza microbiana, locala, se poate obtine a
vindecare completa prin Indepartarea riguroasa a factorilor locali
cauzali ~i favorizanti.
Tratament Tratamentul trebuie sa fie susJinut de proceduri succesive, proprii
susJinut leziunilor specifice procesului de Imbolnavire, cu scopul de a promova
$i Intretine evolutia de la ameliorare spre vindecare. intr-o parodontita
marginala cronica superflciala. simpla IndepMare a factorilor locali nu
este suficienta; ea realizeaza numai aparent 0 vindecare c1inica, dar
fenomenele inflamatorii, hiperemia vasculara din corionul gingival $i
osul alveolar continua sa Intretina proceslJI de demineralizare.
Tratarnentul trebuie sa fie sustinut $i completat prin suprirnarea
microulceratiilor peretelui moale al ~antului gingival ~i prin proceduri de
biostimulare.
Tratament Tratamentul este complex, realizat prin proceduri multiple. de
complex ordin medicamentos, chirurgical, de restaurare a morlologiei dintilor ~i
Tratament arcadelor, de echilibrare a ocluziei, cu atat mai diversificatcu cllt boala
diversificat prezinta un grad mai avansat ,n evolutie.
Tratament Tratamentul trebuie sa fie intensiv, Tn sensul ca odata Tnceput,
intensiv diferitele proceduri terapeutice trebuie sa se succeada la intervale de
timp necesare. in general apropiate, evitand pauzele care pot genera
accentuarea tulburarilor functionale ~j Intarzierea evolutiei spre
vindecare.
Tratament Tratamentul trebuie Individualizat, aceasta fiind principala condilie
Indivldualizat de succes spre ameliorare sau vindecare. Simtul clinic ~i
rezultatele investigatiilor paraclinice trebuie sa ghideze medicul spre 0
TRATAMENlUL GINGIVITELOR $1 PARODONTOPATIILOR MARGINALE 289
schema de tratament proprie fiecarui bolnav prin proceduri a ese In Schema de

mod eclectic, de la cazla caz. Odata instituita, aceasta schema nu tratament
ramane rigida, ea trebuie orientata In functie de primele rezultate
obtinute, de evolutia ulterioara a bolii, de posibilitatile de timp ;;i
materiale ale bolnavului.
Tratamentul bolii parodontale trebuie sa tina seama de starea Stare generala
generala a bolnavului parodontopat. in acest sens, in cazul unei suspi
ciuni sau a evidentei unei boli generale, consultarea medicului specia
list de Medicina intema este obligatorie. Tratamentul general pe care
medicul dentisVstomatolog II poate prescrie, In cazul unei medicatii
trofice, roborante, de biostimulare ;;i imunostiml:Jlare, nu reduce
obligatia de mai sus.
Tratamentul poate fi local ;;i general.
Direcfii principale de tratament

in cadrul tratamentului local exista directii principale de tratament: Directii de
1. Tratamentul anti microbian; tratament
2. Tratamentul chirurgical;
3. Tratamentul de echilibrare ocluzala;
4. Tratamentul de reabllitare structurala ;;i functionala prin bio
reactivare a parodontiului marginal;
5. Tratamentul complicatiilor.
Fazele principale de tratament

Sunt reprezentate de:
Faza initiala
Tratament
1. Tratamentul inilial prin:
initial
- tratamentul complicatiilor acute;
- igienizare efectuata de medic;
- destiintarea microulceratiilor din pungile parodontale false;
- instruirea pacientilor privind igiena bucala.
Faza secundara
2. Tratamentul de corectare morfofunclionalii prin pro Tratament

ceduri chirurgicale, de reechilibrare dento-ocluzala prin ;;Iefuiri corectiv
ocluzale, restaurari odonta'ie $i protetice, tratament ortodontic.
Aceasta taza de tratament trebuie urmata de monitorizarea
rezultatelor printr-o reevaluare a statusului parodontalla 1-3 luni de la
tratamentul initial.
Faza terliara
Tratament de 3. Tratamentul de men/inere a rezultatelor oblinute prin proceduri
menfinere individualizate Tn vederea prevenirii reinfect~uii. a instalarii unor noi
tulburari morfologice ;;i disfunclii ;;i implicit a recidivelor.
Etape Etapele principale de tratament

principale
1. Tratamentul complicaliilor acute ale parodontitelor marginale
cronice.
2. Igienizarea efectuata de medic pentru Tndepartarea factorilor
naturali cu incarcatura microbiana:
Debridare - debridarea gingivala prin Tndepartarea placii bacteriene, a
gingivala biofilmului oral ;;i a produ~ilor acestora;
- detartrajul supragingival;
- detartrajul subgingival profesional;
- suprimarea unor procese inflamatorii intrelinute de resturi radi
culare sau dinti nerecuperabili prin tratament conservator sau chi
rurgical.
Igienizare 3. Instruirea pacienlilor pentru insu;;irea unui sistem de Igienizare
principal prin periaj $i secundar prin folosirea unor mijloace ajutatoare.
Factori 4. Depistarea ~j indepMarea factorilor iatrogeni.
iatrogeni 5. Tratamentul medicamentos anti microbian al gingivitei ;;i paro
dontitei marginale cronice superficiale.
6. Reducerea exsudatului inflamator din pungile parodontale, prin
tratament antimicrobian prechirurgical.
Suprimare 7. Suprimarea chirurgicala a focarelor inflamatorii, altele decat
chirurgicala pungile parodontale sau hiperplaziile gingivale.
8. Suprimarea chirurgicala propriu-zisa a pungilor parodontale $1
hiperplaziilor gingivale.
Restaurarea 9. Restaurarea morfologiel dentare afectate prin carii.
morfologiel 10. $Iefuiri ocluzale
11. Restaurare protetica.
12. Tratamente ortodontice.
Imobilizare 13. Imobilizarea dintilor parodontotici.
Bioreactivare 14. Tratament de bioreactivare.
15. Mentinerea, prin masuri profilactice ;;i proceduri curative
suplimentare, a rezultatelor obtinute prin tratament.
Etapizare Aceasta etapizare nu are caracter universal, rigid ~i trebuie
individualizata aplicata individualizat fiecarui bolnav parodontopat.
TRATAMENTUL GINGIVITELOR $1 PARODONTOPATIILOR MARGINALE 291
PROFILAXIA $1 TRATAMENTUL
ANTI MICROBIAN
iN INFLAMATIILE
PARODONTIULUI MARGINAL.
PRINCIPII GENERALE
Profilaxia primara a inflamaliilor microbiene ale parodontiului Profilaxia
marginal cuprinde totalitatea masurilor de igienizare a cavitalii bucale primara
care au ca scop impiedicarea instalarii gingivitelor croniee $i
parodontitelor marginale.
Prolilaxia secundara se adreseaza formelor incipiente de Profilaxia
Imbolnavire ale parodontiului marginal, in scopul opririi evolutiei lor secundara
spre forme mai avansate.
Profilaxia tertiara, urmareste prevenirea recidivelor dupa Profilaxia
tratamentul formelor manileste ale bolii parodontale. tertiara
Atitudinea profilactica rezultata din recomandarile OMS nu Recomandari
exclude $i aclluni cu caracter curativ asupra leziunilor parodonliului OMS
marginal. Astfel, chimioprofilaxia placii bacteriene In cadrul profilaxiei
primare se realizeaza cu substante medieamentoase care, pe langa
impiedicarea colonizarii $i dezvoltarii microbiene a placii dentare au $i
un elect terapeutic antimicrobian asupra leziunilor gingivale $i Efect
parodontale parcelare deja instalate. terapeutic
Chimioterapia placii bacteriene completeaza procedurile fizice de Chimioterapie
igienizare a cavilatii bucale $i ulilizeaza un arsenal medicamentos Arsenal
complex, din care fac parte, Tn special, substante antiseptice, antibio medicamentos
tice $i chimioterapice, a caror actiune urmare$te ameliorarea $i vinde complex
carea formelor eli nice variate ale parodontitelor marginale cronice.
Rezulta ca intre masurile profilactice $i cele curative exista
numeroase elemente comune, a carar alegere $i aplicare secventiala
judicioasa de catre medicur dentisVstomatolog depinde, in mare
masura, de cunoa$terea formei clinice de imbolnavire, stadiului ei de
evolulie, a reactivilalii individuale a bolnavilor parodontopali $i, nu in
ullimul rand. de experienta anterioara dobandita in practica. Experienta
Procedurile profilactice, in special, dar $i unele acliuni terapeutice
curative, se realizeaza prin igienizare. Igienlzare
IGIENIZAREA reprezinta un ansamblu de actiuni terapeutice, In Ansamblu de
principal nechirurgicale, care urmaresc indepartarea placii bacteriene acliuni
$i a pradu$ilor ei, a tartrului supra- $i subgingival, a detritusului organic terapeutice
din $anlul gingival, a cementului necrotic accesibil dupa detartraj $i
mentinerea Tn limp a unei bune igiene gingiva-orale. Procedurile de
igienizare se adreseaza tuturor factorilor care contribuie la instalarea,
Tntretinerea sau reaparitia inflamatiei parodontiului marginal; de aceea,

ele se pot extinde ~i prin: tratamentul cariilor, extractia resturilor
radiculare nerecuperabile, premol,arizari, amputalii radiculare,
extractia dintilor parodontotici mobili nerecuperabili prin tratament
parodontal specific.
Igienizarea se face
Pacient • de catre pacient pentru:
Periaj -TndepMarea placii bacteriene, in primul rand prin periaj gingivo
gingivo-dentar dentar, la care se asociaza;
Mijloace - mijloace secundare de Tntretinere a igienei bucale
secundare ;;i
Medic • de catre medic prin:
Debridare - debridare gingivala;
Detartraj - detartraj supra- ;;i subgingival;
- lustruirea suprafetelor dentare detartrate;
- tratamentul mecanic al suprafelelor radiculare accesibile, prin
chiuretaj radicular.
Igienizarea se completeaza at~U de catre pacient, cat ~i de
medic prin:
Substanfe - aplicarea unor substanle medicamentoase cu aCliune
antimicro· antimicrobiana ~i antiinflamatorie.
biene
MIJLOACE PRINCIPALE
DE iNDEPARTARE A PLAcll
MICROBIENE
Periajul gingivo-dentar
Tndepartarea placii microbiene ;;i prevenirea acumularii ei pe dinli
indepartarea ~i suprafelele gingivale adiacente reprezinta condilia esenfiala pentru
placii menlinerea starii de sanatate gingivale ~i parodontale. La persoanele
cu un parodonliu marginal sanatos, indepartarea placii bacteriene
gingivo-dentare previne aparilia imbolnavirii gingivale.
La bolnavii in curs de tratament parodontal, indepartarea placii
favorizeaza procesul de vindecare, iar la bolnavii tratali impiedica
aparilia recidivelor.
Rezultatul tratamentului parodontal, oricat de complex ;;i
sofisticat, poate fi compromis daca pacientul nu i;;i insu;;e;;te un
Autoigienizare program corect de autoigienizare, program care trebuie control at ;;i
eventual corectat, la diferite intervale de timp, de catre medicul care a
instituit tratamentul.
Obiective Periajul ginglvo-dentar are urmatoarele obiective:
- indepartarea placii microbiene, a depozitelor moi de pe
suprafelele dentare accesibile ;;i zonele gingivale adiacente;
- stiml!Jlarea circulatiei, vascularizarii ;;i keratinizarii normale a

gingiei, cre;;terea tonusului functional.
Periajul gingivo-dentar se realizeaza cu perii de dirlti obi;;nuite. Perii de dinli
act·ionate manual sau cu perii de dinti electrice.
Alegerea periei de dinli

Exista un numar mare de perii de dinti, care difera prin Criterii de
caracteristicile perilor din care sunt confectionate: alegere a
- natura, provenienta; periei de dinti
- numar;
-Iungime;
- diametru;
- aranjament;
- consistenta: tari, moi;
- flexibilitate: rigide, suple.
Periile cu peri na1turali sunt confectionate mai frecvent din: Peri naturali
- peri de porc, mai tari sau din
- peri de camila, mai moi, folosite pentru periajul "fiziologic".
Avantajele perii/or cu peri naturali: Avantaje
- suplete, 0 buna adaptare la suprafetele dentare ;;i gingivale;
- nu produc traumatisme gingivale;
- se Tncarca bine ;;i retin pasta de dinti.
Dezavantajele perii/or cu peri naturali: Dezavantaje
- degradare mecanica Tntr-un timp relativ scurt, prin retinerea ;;i
Tmbibarea cu apa ;;i detritusuri organice;
- 0 gama Iimitata privind consistenta ;;i flexibilitatea.
Periile cu perl din materiale sintetice se caracterizeaza prin: Materiale
- omogenitatea materialului; sintetice
- uniformitatea dimensiunilor Tn lungime ;;i diametru;
- rezistenta mecanica;
- flexibilitate;
- nu retin apa ;;i detritusurile organice.
Unele metode de periaj recomanda perii cu peri naturali foarte duri Perli
(metoda STILLMAN modificata, metoda CHARTERS); allele - per;; cu recomandate
peri artificiali (metodele BASS, scrub, roll).
Lungimea filamentelor, recomandata de BASS, este de 10,3 mm. lungime
Peri uta pentru copii are filamente cu diametru~ de 0,1 mm ;;i
lungimea de 8,7 mm.
Diametrul filamentelor variaza de la 0,2 mm pentru perii moi, la Diametru
0,3 mm pentru perii medii ;;i 0,4 mm pentru perii tari, foarte aspre.
Consistenla (fermitatea) filamentelor este direct proportional a cu Consistenta
diametrul ;;i invers proportionala cu lungimea acestora.
Perii moi Periile moi sunt mai flexibile ~i mai pUlin traumatizante pentru
gingie, de aceea sunt indicate pentru periajul ~anlului gingival ~i al
zonelor aproximale interdentare accesibile.
Periile moi cu doua-trei randuri de tufe (smocuri) de filamente nu
pot indeparta depozitele grele de plac~ gingivo-dentara depuse In strat
gros, de mult timp.
Periile moi formate din mai mult de trei randuri de tufe aranjate
des, dezvolta un efect de curalire superior unor perii tari, aspre, prin
aparilia fenomenului de "Impaslire" al cap~tului terminal al numeroa
selor filamente a~ezate in pozilie apropiat,l.
Perii aspre Periile aspre favorizeaza:
- retraclia gingivala;
- suprainfectarea gingivala ~i aparilia de abcese gingivale ~i
parodontale;
- uzura cementului radicular cu formarea unor margini asculite ale
smallului supraiacent.
Capat rotunjit Capatul rotunjit al filamentelor este mai bine suportat de gingie ~i
produce cu 30-50% mai pUline lezilLJni traumatice decat periile cu
filamente seclionate terminal sub forma de muchie asculita, de~i se
considera ca, prin folosire, dupa un timp, aceste muchii se rotunjesc
Uzura prin uzura.
Recomandari Asocialia Dentara Americana a recomandat a perie de dinli cu
filamentele a~ezate pe a suprafat~ in lungime de 25,4 pana la
31,8 mm ~i 7,9 pana la 9,5 mm lalime, cu 5-12 tufe (smocuri) de
filamente pe un rand ~i doua pana la patru randuri.
Principalele tipuri de perii de dinti
Din multitudinea de perii de dinli se remarca:
Tipuri de perii - perii cu filamente de plastic. moi, vart rotunjit, a~ezate In tufe pe
patru randuri;
- perii din par natural cu tufe de filamente a~ezate pe 4 randuri;
- perie pentru ortodonlie cu trei randuri de tufe, randul din mijloc
fiind mai scurt;
- perii cu doua randuri de tufe, din plastic, moi, pentru periajul
~anlului gingival;
- perii cu un numar redus de tufe (7), din plastic moale;
- perii cu a singura tufa de filamente: este indicata pentru periajul
ambrazurilor ~j in incongruenla dento-alveolara cu inghesuire;
- peria cu maner de plastic care se poate indoi fara incalzire ~i
"Memoria" ramane in aceasta pozili'e datorita nmemoriei" materialului plastic; este
materialului indicata pentru periajul zonelor greu accesibile, ca fala orala a grupului
plastic frontal inferior, situat intr-o pronunlata pozilie lingualizata.
Recomandare Noi recomandam perii din pe'ir natural, corect lntreJinute. spalate
bine dupa fiecare lntrebuinJare, schimbate la primele semne de
lnmuiere ~i rarire a filamentelor, de obicei la intervale de timp cuprinse
Intre patru $i opt luni. De asemenea, perii din plastic, de consisten/a
moale sau medie, cu capatul taiat drept, rectiliniu sau rotunjit, cu trei
sau patru randuri de tufe.
Frecvenfa periajului
Periajul obligatoriu este cel de seara, dupa ultima masa, inainte Periaj
de culcare. Acest periaj gingivo-dentar este esential deoarece menli obligatoriu
nerea in cavitatea bucala a placii microbiene, a resturilor de ali mente, seara
in conditii constante de temperatura ~i umiditate, oxigenarea redusa,
repausul partilor moi favorizeaza dezvoltarea florel microbiene ~i
potentarea actiunii patogene a unor tulpini microbiene asupra
parodontiului margina'i ~i a dintelui.
Periajul gingivo-dentar de dimineata actioneaza ca un masaj Dimineata
asupra glngiei, stimuleaza tonusul functional, keratinizarea normala,
circulatia ~i vascularizatia gingivala.
Completarea periajului de dimineata ~i seara prin clatirea gurii cu
solulii antiseptice de tipul: c10rhexidina ~i sanguinarina (numai tipizate
pentru uz stomatologic) favorizeaza 0 buna igienizare. Periajul
gingivo-dentar efectuat dupa fjecare masa, deci de 3-4 ori pe zi, de
obicei cu perii aspre, apasare puternica in timp prelungit, este un periaj Periaj
intempestiv, care favorizeaza traumatismul $i retracfia gingiei. intempestiv
in timpul zilei, c1atirea energica a gurii urmata de indepi3.rtarea
resturilor alimentare interdentare cu fir de matase sau scobitori din Fir de matase
lemn moale, profilate pentru spatiile supragingivale ~i actionate bland,
netraumatic, sunt masuri suficiente de igienizare, linand cont $1 de
actiunea de autocuralire fiziologica a partilor moi invecinate.
Consumul de fructe (mar), legume (morcov), dupa masa, disloca Consum de
resturil'e organice depuse in zonele gingivo-dentare. fructe, legume
Timpul de periaj difera de 1a 0 persoana la alta. Un periaj Timput de
corespunzator se face in 3-5 minute, cand tehnica de periaj este periaj
insu$ita corect ~i efectuata complet.
Periajul gingivo-dentar trebuie facut zilnic; peria se spala
abundent dupa fiecare foloslre ~i se degajeaz de apa dintre filamente
prin scuturare energica sau jet de aero Este bine ca fiecare persoana
sa posede doua perii de dinti, folosite alternativ; astfel se mentin Douc1 perii
uscate $i se observa mai bine inmuierea $i rarirea perilor, invechirea
~i deci necesitatea de inlocuire a lor.
Instruirea pacientului pentru efectuarea unui periaj gingivo-dentar Instruirea
eficient se face de catre asistenta medicala de profilaxie sau de catre pacientului
medic, pe un model pe care sunt reproduse directille de deplasare ale
periei de dinti. Pacientul va continua in fata oglinzii periajul cu 0 perie
umezita, fiind corectat in eforturile sale de insu$ire a unei tehnici
eficiente de periaj. EVidentierea in prealabil a placii microbiene prin Colorarea
colorare u$ureaza $i orienteaza acesle incercari ale pacientului de a prealabilii a
efectua un periaj corect. placii
Metode de periaj
Metoda BASS (periajul ~antului gingival)
Urmare:;;te Indepartarea placii bacteriene de pe marginea
$antul gingivala libera :;;i din :;;antul gingival, pe 0 ad~lncime de 0,5-1 mm.
gingival Se folosesc perii moi, cu filamente de 0,2 mm, din material plastic,
Capat rotunjit cu capatul wtunjit
Perla se aplica Iia un unghi de 45" fata de axul'lung al dintilor cu
capatul filamentelor orientate spre :;;antul gingival :;;i se exercita 0
"
~
. ~
"
"
Fig. 92 Fig. 93
Periajul prin metoda BASS Periajulsulcular prin metoda BASS
U~oara u:;;oara presiune In axul firelor (fig. 92) :;;i de vibratie lnainte :;;i lnpoi, pe
presiune directia :;;antului gingival (fig. 93).
Se efectueaza pentru fiecare grupa de dinti, vestibular :;;i oral, eca
20 de curse vibratorii, timp de 10 secunde.
Albirea gingiei Tn timpul periajului, gingia se albe:;;te uneori, ceea ce arata
potentialul traumatic al acestei metode, daca presiunile sunt prea
mario
Avantaje Metoda are doua avantaje:
- insU!;;irea cu u:;;urinta de catre pacient;
-lndepartarea placii microbiene din zonele unde concentrarea sa
este maxima: :;;antul gingival $i spatiile interdentare.
Indicatii Metoda BASS de periaj este indicata atat persoanelor sanatoase,
cat :;;i celor cu 1mbolmlviri parodontale.
Metoda STILLMAN (modificata)
Consistenta Folose:;;te perii de dinti cu filamente de consistenta medie spre
medie spre tare, care se aplica sub un unghi de 45 0 fata de axul longitudinal at
tare dintelui, In portiunea de colet, atat pe dinte, cat :;;i pe gingia adiacenta.
Mi~carl Periajul se efectueaza prin mi:;;cari vibratorii scurte, In sens
vibratorii meziodistal, concomitent cu deplasarea periei dinspre gingia fixa catre
marginea gingivala libera :;;i suprafata dintelui, pana la nivel ocluzal
sau incizaJ (fig. 94).
TRATAMENTUL GINGIVITELOR $1 PARODONTOPATIlLOR MARGINALE 297
Metoda realizeaz~ un masaj gingival -foarte bun ~i este indicata 7n

urmatoarele situalii:
- retraclie gingival~ progresiva prin involulie precoce; Indicatii
- igienizarea suprafelelor radiculare expuse in urma gingivec
tomiei.
Metoda CHARTERS (periajul interdentar)
Peria de consistenla medie spre tare se aplica sub un unghi de
45° fata de axul longitudinal al dintelui, astfel 7ncat filamentele sa se
angajeze interdentar, cu portiunea terminala spre ocluzal. Interdentar
Se aplica scurte mi$cari vibratorii in sens meziodistal 7n spaliile Spatii
interdentare, cu deplasarea dinspre ambrazura gingivala spre cea interdentare
ocluzala atat vestibular, cat ~i oral (fig. 95).
Metoda este indicata: Indicatii
- pentru masaj gingival;
- pentru igienizarea zonelor gingivale 7n curs de vindecare, dup~
gingivectomie sau operalij cu lambou.
/,
Fig. 94
Fig. 95
Periajul prin metoda STILLMAN modificat~

Periajul interdentar
in acest caz, consistenla filamentelor trebuie sa fie moale spre Consistenta

medie. moale spre
Metoda periajului prin rotire medie
Peria este aplicata 7n portiunea cea mai 7nalta la maxilar sau cea
mai decliva la mandibula a fundului de sac vestibular. Pacientul
mentine gura intredeschis~. Peria de dinli exercita 0 presiune Presiune
accentuata asupra partilor moi ~i se deplaseaza u~or pri,n rotire in jurul asupra partilor
axului manerului. Dupa depa~irea marginii incizale sau a suprafetei moi
ocluzale, peria se desprinde de pe dinti ~i revine 7n pozilia iniliala.
Pentru suprafetele orale se procedeaza la fel, aplicand peria pe gingie Rotatie spre
~i mucoasa dupa care se executa mi~carea de rotatie spre ocluzal sall incizal sau
inilial. Se fac deplasari de rotire pentru fiecare grupa de dinti. ocluzal
298 HORIA TRAIAN DUMITRW - PARODONTOLOGIE
Metoda fiziologica
Principiul acestei metode pleacii ,de la constat area ca in mod
Deflectare normal alimentele sunt deflectate de pe suprafetele ocluzale sau
Direclia marginile incizale spre gingival $i apical, $i de aceea se considera ca
.,fiziologica" $i periajul trebuie efectuat in aceea$i directie .fiziologica". Tehnica este
simpla, se folosesc perii din par natural, aranjate in patru r~nduri, cu
cca 19 tufe de filamente fiecare $i se actioneaza dinspre coroana spre
radacina, cu presiune bl~nda.
Parodonliu Metoda este indicata I'a persoane cu parodontiul sanatos, fara
sanatos anomalii dento-maxilare, la care se realizeaza odata cu actiunea de
curatire $i un masaj gingival.
La pacientii parodontopati, cu forme profunde de imbolnavire,
metoda nu este indicata, deoarece large$te deschiderea pungilor
Detritusuri parodontale $i favorizeaza patrunderea detrilusurilor $i resturilor
organice.
Metoda FONES
Aceasta metoda se realizeaza la inceput pe fetele vestibulare, cu
Mi~cari ample dintii in ocluzie. Peria executa mi$cari viguroase, ample, circulare, cu
un diametru cat mai mare posibil.
Dupa deschiderea gurii se procedeaza la fel pe fetele palatina/e $i
Copii linguale. Metoda este indicata la copii ca un mijloc de insu$ire a
tehnicii de periaj, care ulterior va fi corectata printr-una din metodele
consacrate.
*
* *
Periaj pe Noi indicam periajul separat al arcadelor dentare maxilara ~i
arcade mandibulara, prin ample mi$cari Tn plan vertical, dinspre fundul de sac
vestibular spre marginea incizala sau suprafa/a oc!uzaIC}, dupa care
Ciclu de periaj peria se desprinde de pe dinte $i I$i reia ciclul de 10-15 ori pentru
fiecare zona periata.
in zonele palatinale $i linguale laterale, peria dentara este /inuta
Plan orizontal In plan orizontal fji se deplaseaza prin mi$cari ample,. semicirculare Tn
plan vertical, unidirec/ional dinspre gingie spre dinte.
in zonele palatinala $i linguala frontala, peria dentara este /inuta
Mi~cari vertical $i executa mi$cari rectilinii dinspre gingie spre dinte,. in axul
rectilinii dintelui.
La persoanele la care este pusa in eviden/a 0 concentrare mare
a placii microbiene Tn zona de colet adiacenta san/ului gingival,
Deplasare in recomandam, In plus, 0 deplasare scurta meziodistala si vibratorie la
plus acest nivel, cu 0 perie moale situata la un unghi de 4-5° fa/a de axul
Eroare longitudinal al dintelui.
frecventa Periajul suprafelelor ocluzale trebuie sa evite eroarea frecventa $i
Periajul comuna a fredirii prin deplasari lungi pe Tntreaga zona. ocluzala.
ocluzal Periajul ocluzal corect se face Tn mod segmentar astfe!: peria, cu
captJtul fiJamentelor in $an/urile $i gropilele de pe fa/a oc!uzalfi, se

aplictJ In direc/ia axului longitudinal al dintelui $i se activeaza prin
scurte deplasari meziodistale sau U$oare mi$cari circulare de 10-15
ori. Periajul se continutJ prin deplasarea progresiva a periulei In zona Deplasare
imediat InvecinattJ, dar menfinuttJ $i pe jumatate din zona anterioara. pragresiva
(Dumitriu HT, Dumitriu Anca Silvia)
Metoda este indicata In urmatoarele situa/ii: Indicatii
- igienizarea de rutina a persoanelor cu parodon/iul normal,'
- retrac/ia gingivala progresiv<1 prin fenomenul de involu/ie
precoce;
- parodontite distrofice (parodontopatii marginale cronice mixte),'
- masajul gingival, ctmd se folosesc perii mai aspre.
Metoda se poate aplica $i In Imbolnavirile inflamatorii cronice ale
parodon/iului marginal.
Pentru fnsu$irea corecttJ a acestei metode este necesara 0 insu~ire
instruire corespunztJtoare a pacien/iJor prin: carecta
- descrierea modului de aplicare $i deplasare a perie;:
- demonstraJie pe model;
- realizarea de catre pacient a periajului In oglinda, dupa evi
den/ierea placii microbiene $i corectarea progresiva a gre$elilor In
efectuarea metodei.
*
De ce este necesara deplasarea verticala a periei de dinti ? Deplasare
Sa ne imaginam incercarea de curatire a unui gratar format din verticala
traverse paralele. Deplasarea perpendiculara pe axul traverselor duce
la accentuarea patrunderii intre acestea a resturilOf.
Deplasarea verticala, paralel'a cu elementele grilei (gratarului),
impinge in afara resturile. locul ramanand curat (fig. 94 A $i B)
Fig. 96
Periajul
transversal
menline
resturile (A), cel
vertical Ie
indeparteaza (8)
Periajul cu perii de dinJi aCJionate electric

Periile aclionate electric sunt variate ca tip de aCliune $i
deplasare. Se cunosc, In principal, patw tipuri de deplasari ale partii
active a periei:
Deplasari - deplasari oscilatorii Tn arc de cca 60°, de la gingia fixa spre
oscilatorii ocluzal sau incizal $i Tnapoi;
Deplasare - deplasari orizontale printr-o mi$care rectilinie alternativa
rectilinie (dus-Tntors). Acliunea este similara cu miscarile vibratorii folosite Tn
alternativa cadrul metodelor BASS, STILLMAN, CHARTERS;
Deplasari - deplasari combinate de tip oscilatoriu $i prin miScare rectilinie
combinate alternativa;
Mi~care de - mi$care de rotalie completa a partii active.
rotalie Prin deplasarea orizontala rectilinie alternativa (dus-Tntors) se
oblin rezultate mai bune in periajul $anlului gingival decat prin folosirea
manuala a periilor obisnuite.
Periile electrice inventate In 1939 au partea activa formata din
filamente de plastic. Dupa 1960 au aparut $i perii electrice cu partea
activa formata dintr-o palnie de cauciuc moale, care executa 0 mi$care
de rotatie considerata ca deosebit de eficienta Tn igienizarea
gingivo-dentara.
Exista Tnca 0 serie de controverse privind superioritatea periajului
electric fala de cel manual, dar cele mai multe studii longitudinale nu
confirma aceasta. in urma acestor studii se pot desprinde cateva
concluzii:
1. Periajul electric $i cel manual, printr-o folosire corecta, reali
indepartare zeaza, Tn egala masura, 0 Tndepartare eficienta a placii microbiene si
eficienta a detritusurilor organice din zonele accesibile.
2. intre periajul electric Si cel manual, realizate corespunzator, nu
sunt deosebiri esentiale privind gradul de curalire gingivo-dentara,
stimularea keratinizarii gingivale Si traumatismul gingival. Periile
electrice se opresc atunci cand sunt aplicate cu 0 presiune excesiva
pe gingie sau pe dinte.
Avantaje
3. Periajul electric prezinta avanlaje fala de cel manual obisnuit,
Indicalii
fiind indical Tn urmatoarele situalii:
- copii mici;
- persoane purtatoare de aparate ortodontice;
- persoane handicapate fizic;
- persoane cu abilitate manuala redusa;
- persoane leneSe;
- bolnavi necooperanli, oligofreni, cu fenomene nevritice, artrite Si
Persoana artroze poliarticulare deformante, boala Parkinson (situalii care impun
Ingrijitoare deseori efectuarea periajului de 0 alta persoana Tngrijitoare).
MIJLOACE SECUNDARE,
AJUTATOARE,DEiNDEPARTARE
A PLAcll BACTERIENE,
A RESTURILOR ORGANICE $1 DE
STIMULARE GINGIVALA
Periajul gingivo-dentar reallzat cu mijloace obisnuite sau cel elec
tric Tndeparteaza materialul organic depus Tn zonele·accesibile: felele Zone
vestibulare Si orale, suprafelele ocluzale, dar nu Si din zonele interden accesibile
tare sau ale bi- saul trifurcaliei radiculare. De altfel, cere mai frecvente Furcalii
localizari ale pungil'or parodontale nu sunt vestibular Si oral, ci In zo
nele aproximale Si interradiculare, unde se aclioneaza cu alte
proceduri cum sunt:
Folosirea firului de matase in spa/iile interdentare
Exista 0 mare varietate de fire de matase: groase sau subliri, cu su Varletate
prafala cerata sau nu, Tn manunchiuri de filamente sau sub forma de
panglica Ingusta, continue sau cu 0 portiune spongioasa sau scamosa
ta care serveste la igienizarea portiunii mucozale a corpurilor de punte.
Reguli de TntrebuinJare a firului de matase sau a panglicii de Reguli de
matase: intrebuintare
- portiunea de fir se menline Tntre degetul mare Si aratiHor sau
mijlociu al tiecarei maini;
- distanla firului dintre degete trebuie sa fie scurta, de 2-3 cm;
- introducerea interdentara, In cazul unui contact strans, se face Introducere
ferm, cu firullntins, dar cu 0 presiune controlata pentru a nu leza papila interdentara
interdentara;
- firul de matase linut Tn tensiune Si usor curbat pe suprafala Tensiune
meziala a dintelui situat distal este deplasat de ~ ori In sus Si In jos
In plan vertical. Procedura se repeta pe suprafala distala a dintelui
mezial, evitand traumatismul papilei interdentare;
- se prelucreaza Si suprafala distala a ultimului molar; L1ltimul molar
- firul de matase scamosat se deplaseaza pana cand Tntre degete
apare 0 portiune neteda;
- atunci cand pacientul nu are dexteritate In folosirea digitala a
firului de matase, se folosesc dispozitive de plastic Tn forma de furca Dispozitive de
ce prezinta 0 curbura a bralelor Si butoni externi pe care se fixeaza prin fixare
rasucire firul de matase.
Firul de matase nu Indeparteaza placa bacteriana din zonele
concave situate sub punctul de contact.
Scobitori din lemn sau plastic
Gele mai bune sunt din lemn moale de balsa Si au 0 forma Forma
triunghiulara, corespunzatoare spaliului interdentar. triunghiulara
302 HORIA TRAIAN DUMITRIU- PARODONTOLOGI
Indicatii Sunt indicate pentru indepartarea placii bacteriene $i a resturilor

organice din spatiile interdentare libere, prin retractia papilei gingivale.
Contraindicatii In spatiile ocupate de papila sunt contraindicate.
Scobitorile din plastic sunt asemanatoare celor din lemn $i au
acela$i mod de utilizare.
Perii cu ac/iune de cura/ire interdentara
Diferite tipuri Acestea sunt de diferite tipuri:
- perii cu 0 singura tufa de filamente de plastic;
Forma - perii de forma cilindrica sau conica (forma de brad);
cilindrica - perii cu WI metalica, asemanatoare periilor de sp~.Iat sticie. in
Tija metalica miniatura (fig. 97).
Fig. 97 Fig. 98
Periajul spaUului interdentar Stimulator gingival
cu perie interdentara
Se introduc interdentar cu mi$cari axiale dinspre vestibular spre

oral $i invers.
Suprafete Sunl indicate in cazul suprafelelor dentare proximaJe, de forma
proximaJe concava sau neregulate, libere de papila interdentara, unde firul de
matase nu actioneaza eficien\.
Banda de tifon Manunchiul cu fire de matase $i banda de tifon sunt alte mljloace
de curalire interdentara in jurul radacinilor sau interradicular.
Stimulatorul gingival
Con de Consta dinlr-un con de cauciuc aplicat ra un maner propriu sau la
cauciuc capatul opus unei perii de dinli (fig. 98). Se introduce conul de cauciuc
in spatiul interdentar ramas liber prin retraclia papilei gingivale sau in
urma unei intervenlii chirurgicale. Se activeaza prin mi$cari bJande de
introducere Si indepartare dinspre vestibular $i dinspre oral,
concomitent cu 0 miscare de rotalie, cat permite spatiul, interdentar.
TRATAMENTUL GINGIVITELOR SI PARODONTOPATIILOR MARGINALE 303
Stimulatorul gingival se toloseste 0 data pe zi. Actiunea sa este de o data pe zi

Tndepartare a placii microbiene Si a detritusurilor moi Si de masaj Masaj gingival
gingival.
DU$urile $i irigatia bucala
Se realizeaza cu aparate care proiecteaza un jet pulsatil de apa Jet pulsatil
asupra dintilor Si gingiei.
Jetul de apa este emis de 0 canula sau de un dispozitiv de dU$ Canula
bucal miniatural Si este Tndreptat interdentar Si Tn jurrul dintilor. Actiunea
sa este de indepartare a resturilor moi Si chiar anumite portiuni din Resturi moi
placa bacteriana. dar nu in totalitate. Prin iriga!ia gingiei, se realizeaza
$i un masaj de tonitiere a acesteia. Este un procedeu de curalire Masaj.
adjuvant periajului dMtar, pe care nu TI peate Tnlocui. Tonitiere
Alegerea mijloacelor secundare de indepartare a placii
bacteriene
Se face in tunctie de eele trei grade de ocupare ale ambrazurii Ambrazura
gingivale de catre papila interdentara. gingivala
Gradul I: ambrazura gingivala este ocupata Tn Tntregime de papila
interdentara. In acest caz, singurul mijloc efectiv de igienizare este firul Firul de
de matase. Orice alta metoda (scobitoare, perii, stimulator gingival) matase
lezeaza papila Si contribuie la retraclia sa.
Gradul II: Tn ambrazura gingivala exista 0 retraclie redusa sau
moderata a papilei.
In acest caz sunt utile periile cu aetiune interdentara Si scobitorile Perij, scobitori
din lemn.
Firul de matase este mai putin etieient in cazul unor portiuni
radiculare concave expuse.
Gradul III: ambrazura gingivala este libera, prin retraclia total a a
papilei interdentare.
In acest eaz sunt utile periile cu acliune interdentara mai Perii
voluminoase, ca peria cu un singur smoc de filamente. interdentare
Clatirea gurii
Clatirea gurii dupa periaj este un act indispensabil unei bune Act
igienizari datorita taptului cit indispensabil
- Tndeparteaza din cavitatea bucala resturile de placa microbiana de igienizare
Si detritusurile moi desprinse de pe gingie Si dinti prin periaj; Detritusuri
- indeparteaza eelulele epiteliale descuamate. De asemenea, Celule
contribuie la eliminarea particulelor abrazive Tn cazul tolosirii unor epiteliale
pulberi dentifrice $i realizeaza un masaj gingival, Tn special al papilelor descuamate
interdentare.
o greseala trecventa este c1atirea superficiala care nu realizeaza
eteetele de mai sus.
Pentru 0 buna c1atire a gurii cu apa curenta sau solulii antiseptice Apa curenta
(c1orhexidina, sanguinarina, hipermanganat de potasiu. c1oramina), SoluJii
pacientul trebuie sa nu miste capul, ci sa contracte musculatura antiseptice
304 HORIA TRAIAN DUMITRIU~ PARODONTOLOGIE
obrajilor, buzelor $i a limbii, astfel incat lichidul de c1atire sa traverseze

energic (chiar zgomotos) spatiile interdentare.
Dentifricele
Pasta sau Dentifricele (de la latinescul dens = dinte; fricare = frecare) sunt
pudra substanJe sub forma de pasta sau pudra, aplicate pe dinJi cu ajutorul
periei, in scopul curaJirii suprafeJelor gingivo-dentare $i lustruirii
suprafeJelor dentare accesibile.
Efectul de cura/ire al dentifricelor sub forma de pasta sau pudra
este dat de:
Carbonat de - substante U$or abrazive, cum sunt: carbonatul de calciu $i
calciu magneziu, bicarbonatul de sodiu, c10rura de sodiu, oxizii de siliciu $i
aluminiu, silicatul de zirconiu. SubstanJele abrazive reprezinta 30-50%
din conJinutul pastelor $i 95% in cazul pulberilor dentifrice;
DetergenJi - detergenti, ca: sulfat lauryl de sodiu, sarcozinat lauryl de sodiu;
- acJiunea mecanica a periei de dinJi;
PasteIe de dinJi conJin substanJe ca:
Azotat de - azotat de potasiu cu actiune antihiperestezica eficienta (conform
potasiu FDA - Food and Drug Administration din SUA);
Fluoruri - formaldehida $i fluoruri, de asemenea cu acJiune impotriva
hiperesteziei dentinare, acJiune remineralizanta $i de protecJie fata de
caria dentara;
Sulfat de Na - saruri anorganice ca: monofluor fosfat de sodiu, sulfat de sodiu
~i K $i de potasiu, cu acJiune de stimulare a secreJiei salivare,
imbunatatirea autocuraJirii, reducerea sangerarii.
Lustruire, Unele paste de dinti au actiune de curatire, lustruire $i albire a
albire suprafetelor dentare colorate de pete de nicolina, cafea, ceai,
impregnate in depozitele grele de placa bacteriana sau peliculele
incipiente de tartru. Aceste paste sunt aplicate 0 data sau de doua ori
pe saptam ana.
ConstituenJi ai Pastele de dinti mai contin:
pastei de dinJi - substante care dau consistenta (carboximetilceluloza);
- substante vehicul (glicerina, apa);
- edulcoranti (sorbitol);
- substante aromatizante;
- eventual coloranti ca atare sau pentru evidentierea placii micro
biene.
Dentifrice In compozitia dentifricelor, in special in pastele de dinti, s-au mai
introdus substante cu actiune antimicrobiana, de inhibare a formarii
placii bacteriene $i tartrului, de combatere a hiperestez,iei dentinare:
clorhexidina, sanguinarina, amilaza, fosfat dibazic de amoniu,
Fosfat dibazic antibiotice, vitamine, clorofila, dar cu un efect terapeutic redus sau
de amoniu absent.
Mai eficienta s-a dovedit lnglobarea in pastele de dinti a sarurilor
Hi perestezie de fluor cu actiune carioprotectoare $i de tratament al hiperesteziei
TAATAMENTUL GINGIVITELOR $1 PARODONTOPATIILOR MARGINALE 305
dentinare. Unele paste de dinti sunt indicate In mod expres In

tratamentul hiperesteziei, datorita continutului ridicat In saruri de fluor.
Din cauza substantelor abrazive se pot produce leziuni ale
smaltului dar, mai ales, ale cementul'ui descoperit, care se abrazeaza
de 35 de ori mai repede deetH smaltul, $; a dentinei descoperite, care
se abrazeaza de 25 de ori mai repede dedit smaltul (STOOKEY,
MUHLER). Aceasta duce la eroziuni de colet $i la hiperestezie
dentinara.
De asemenea, un important dezavantaj al folosirii dentifricelor
bogate In pulberi abrazive este stagnarea lor in $an/ul gingival $i alte Stagnare in
zone interdentare mai pu/in accesibile, ceea ce favorizeaza iritatiile ~anlul gingival
mecanice $i infectiile gingivale.
Apele de gun\
Nu actioneaza prin frecare, ci au actiune U$or antiseptica,
aromatizanta, astringenta uneori $i antiinflamatorie de scurta durata.
Sunt un adjuvant al periajului dentar. Adjuvant
Tratament asociat: igienizare, chiuretaj radicular $i aplica/ii

locale de minociclina.
Numeroase studii au fost facute asupra eficientei tratamentului de
igienizare $i medicamentos. in acest sens, s-au studiat efectele
asocierii detartrajului, chiuretajului radicular (root planning) $; aplicarii
locale de minociclina. Ca markeri ai distructiei parodontale au fost Markeri
investigate: citokina interleukin 'I ~ $i pyridinolina telopeptid a tipului 1 Pyridinolina
de colagen, un produs specific de degradare osoasa. Ambii markeri au Seaderi in
prezentat scaderi semniticative In lichidul $antului gingival dupa liehidul
1- 6 luni de tratament $i reduceri Insemnate ale sangerarii gingivale ~antului
provocate prin explorare cu sonda, reducerea adancimii pungilor $i gingival

stabilizarea ni,velylui jonctiunii gingivo-dentare (AI-SHAMMARI, 2000).
DEBRIDAREA GINGIVALA,
DETARTRAJUL $1 iNDEPARTAREA
CEMENTULUI NECROTIC
PRIN CHIURETAJ RADICULAR
Detartrajul $; chiuretajul radicular reprezinta practici traditionale de Praetiei
igienizare, definite de asemenea prin termeni traditionali, care se traditionale
refera la Tndepartarea mecanica a tartrului $i a cementului necrotic,
infiltrate cu bacterii. Pe masura dezvoltarii cuno$tiintelor privind
etiologia $i patogenia, Tn special microbiana, a bolii parodontale, s-au
instituit tehnici noi, de finete, prin care, alaturi de aceste proceduri de Tehnici noi
baza ale igienizarii, se urmare~te Tndepartarea continutului moale, a

detritusului organic sedimentat ~i intectat, din locurile mai greu
accesibile, ca ~antul gingival ~i unele pungi gingivo-parodontale:
Debridare debridarea gingivala.
DEBRIDAREA GINGIVALA
Reprezinta actiunea de Tndepartare din ~antul gingival sau din
Produ$i de pungile parodontale a placii bacteriene $i a produ~ilor de metabolism
metabolism ale acesteia, a detritusului organic moale, dar ~i a urmelor de tartru
inclavate Tn cementul radicular. in particular, debridareagingivala
Tmbina proceduri de detartraj supra- ~i subgingival, de chiuretaj
radicular $i al epiteliului sulcular, de TndepMare a depozitelor moi
organice prin proceduri instrumentale ~i de irigatie subgingivala.
Caracter Debridarea gingivala are caracter chirurglcal cand Tndeparteaza
chirurgical microulceraliile epiteliului sulcular ~i de la joncliunea gingivo-dentara
precum $1 zonels de hiperkeratoza ulcerata cu tesut de granulatie.
Chiuretajul radicular este 0 manopera mecanica tolosita pentru
Resturi de indepartarea resturilor de tartru depuse pe suprafata cementului sau
tartru inclavate Tn acesta, dar ~i pentru indepartarea cementului necrotic ~i
infiltrat microbian de pe toate suprafelele radiculare.
DETARTRAJUL
Reprezinta una din cele mai importante proceduri ale tratamen
tului bolii parodontale, care, in general, se practica in conditii obi$nuite,
tara pregatiri speciale. Fiind 0 manopera sangeranda, detartrajul, in
Tratament cu special eel sUbgingival, trebuie precedat de un tratament cu antibiotice
antiblotice la bolnavii cu pusee recente de reumatism articular acut, cu maladii
cardiace congenitale sau alte boli generale in care se pot produce
insamantari microbiene in urma bacteriemiei produse de detartraj.
Detartrajul este procedura de indepartare a tartrului $i pli3cii
microbiene asociate de pe suprafetele dentare supra- ~i subgingivale.
Detartrajul supragingival se realizeaza eel mail bine cu seceri,
Chiurete chiurete de detartraj, ultrasunete.
Detartrajul subgingivalse face cu chiurete universale sau speciale
de detartraj. De asemenea, pile sau razu~e subgingivale, sapaligi $i cu
ultrasunete, dar Tn acest ultim caz numai pana la ~ mm profunzime
de la marginea gingivala libera.
Detartrajul subgingival ~i chiuretajul radicular se realizeaza eel
mai bine cu chiurete de detartraj de tip universal sau special, specifice
suprafelelor radiculare.
Alegerea in Alegerea instrumentarului de detartrajeste decisiva pentru reu~ita
strumentarului acestuia cu minimum de efort, timp $i depJasare a partilor active, care
trebuie sa fie eficiente in zonele subgingivale, interdentare ~i

interradiculare accesibile ~i sa fie compatibile curburilor coronare ~i
radiculare.
Pozifia pacientu/ui ~i a medicu/ui depind de tipul fotoliului dentar, Pozitii de
de obi$nuinta medicului de a lucra in picioare sau pe un scaun fix ori lucru
mobil $i trebuie sa asigure 0 buna vizibilitate, accesul sigur ~i
aclionarea eficienta in zona instrumentata.
La foto/iile clasice ajustate manual, marginea superioara a
spatarului este la nivelul spinei omoplatLJlui, tetiera in regiunea
occipitala, fotoliul ridicat astlel incat cavitatea bucala a pacientului se
afla in acela$i plan orizontal cu articulalia cotului atunci cand medicul
flecteaza antebratul in unghi de 90° pe brat.
Pentru instrumentarea dintilor maxilari Si a ultimilor molari Instrumentare
mandibulari, capul pacientului este pozitionat in extensie, iar pentru
dinlii mandibulari - mai aproape de verticala.
Medicul se deplaseaza in dreapta $i in tata sau in dreapta $1 in
spate cand toloseste mai mult vizibilitatea indirecta, prin oglinda.
La foto/iile dentare moderne, action ate hidraulic sau Fotoliile
electromecanic, pacientul este culcat pe spate, cu Mrbia U$or ridicata dentare
cand se instrumenteaz8 arcada maxilara. Pentru arcada mandibulara, moderne
spatarul este inclinat la 3Q-40% tata de orizontala, lar pacientul
coboara barbia pana cand mandibula este paralela cu podeaua,
pozilis care usureaza instrumentarea zonei linguale a dinti/or frontali
mandibulari. Scaunul este ridicat astfel incat cavitatea bucala se afla
in acelasi plan cu articulatia cotu ui medicului.
Medicul, asezat pe scaun, se plaseaza intr-o pozitie asemana A~ezare pe
toare cu a indicatorului orar al unui ceas reprezentat virtual de tala scaun
pacientului: pozilia intre 8 Si 13 pentru dreptaci $i intre ora 11 $i 16
pentru stangaci.
Aceasta ultima pozitie poate ti folosita Si de dreptaci pentru
instrumentarea cu vizibilitate directa a zonei linguale corespunzatoare
caninului $i premolarilor de pe hemiarcada dreapta mandibulara.
Folosirea aspiratorului de saliva este uti/a in cursul efectuarii Asplratorul de
detartrajului manual $i abligatorie la detartrajul cu ultrasunete. saliva
Contro/u/ instrumentelor de detartraj se reter la asigurarea
stabilitatii lor in timpul utilizarii cu maximum de eficienta.
Acestea se realizeaza prin tixarea instrumentului intre degete
(priza instrumentului) $i prin alegerea unui bun punct de sprijin pe Priza
arcada dentara. instrumentului
Instrumentul de detartraj trebuie tinut astfel incat sa permita 0 Cond1tli
buna sensibilitate tactila, deplasarea pa'lii active cu u$urinta in toate eficiente de
directiile cerute de actul terapeutic, evitarea incordarii $i a obaselii lucru
musculare a degetelor, mainii $1 bralului, evitarea deraparii $i
traumatizarii partilor moi sau a dintilor vecini.
Priza instrumentului
Pentru dintii frontali, instrumentul de detartraj se tine Tntre degetul
Efect de mare, aratator $i mijlociu, ca un stilou sau pix, realizand efectul de
tripod tripod. Degetul inelar ia punct de sprijin pe dintele care este detartrat
$i, Tn acest caz, tripodul degetelor este mai aproape de partea activa
a instrumentului (fig. 99).
~.
Fig. 99 Fig. 100
Priza instrumentului de detartraj la Priza instrumentului de detartraj la
dinJii frontali dinJii laterali
Dinte situat Atunci cand dintele este situat mai distal, punctul de sprijin este la
rnai distal distanta de unu-doi dinti spre mezial, iar tripodul se alunge$te: degetul
mare $i aratator mai departe de partea activa, iar degetul mijlociu u$or
flectat sau alungit pe maner pana aproape de partea activa, pe care 0
directioneaza $i careia Ti controleaza deplasarile (fig. 100).
in aceasta pozite, instrumentul de detartraj se situeaza cu partea
Axul vertical pasiva $i manerul aproape de axul vertical a'i dintelui.
al dintelui Instrumentul de detartraj poate fi tinut $i Tn podul palmei, cand
manerul este Tnconjurat de patru degete, iar degetul mare este situat
Tn lungul manerului, spre partea activa.
Mentinerea instrumentului de detartraj Tn aceasta pozitie ofera un
Plus de forta plus de forta Tn dislocarea tartrului supragingival din zonele accesibile,
SensibHitate dar scade sensibili'tatea tactila $i nu permite un detartraj subgingival $i
tactil4 rnai un chiuretaj radicular eficient.
redusa Priza "Tn pod'ul palmei" este tntotdeauna folosita pentru
manipularea jetului de aer, apa ;;i spray al unitului dentar.
Punct de Punctul de sprijin poate fi luat $i Tn afara cavitatii bucale, de
sprijin exemplu, Tn cazul instrumentarii dintilor posterior,i de pe hemiarcada
stanga, prin aplicarea degetului inelar $i mic al mainii drepte sub
comisura stanga a buzei; degetul mare $i aratator sunt unite pe 0 fata
a manerului mai departe de partea activa, iar degetul mijl'ociu aplicat
intim de-a lungul manerului, pe fata opusa.
Cornisura Comisura stanga a buzei este retrasa $i distantata de zona
stanga a buzei instrumentata cu ajutorul oglinzii dentare, tinuta cu mana stanga.
Instrumentarul pentru detartraj:

- instrumente de examinare: sonde de parodontometrie ~i sonde Examinare
exploratorii;
- instrumente de detartraj ~i chiuretaj radicular: seceri, sapaligi, Detartraj
pile sau razu~e, chiurete;
- instrumente de netezire fina ~i lustruire a suprafetelor dentare Netezire tina
dupa detartraj: palnii de cauciuc rozetate sau nu, perii rotative, benz;
abrazive ~i delustruit.
Orice instrument de detartraj este format din trei parti (fig. 101):
- partea activa, folosita pentru lndepartarea depozitelor de tartru Parte activa
~i, In general, face corp comun cu lntregul instrument; uneori, partea
activa este deta~abila prin de~urubare. Unele instrumente au ambele
capete prevazute cu parte activa (fig. 101 a);
a b
,
c 6 Q
~
~
- - '
-
Fig. 101 Fig. 102
Partile componente ale unui instrument Seceri de
de detartraj detartraj
- partea pasiva ~i de legatura cu manerul variaza ca forma, Parte pasiva

angulatie ~i lungime in tunctie de asigurarea unui acces eficient la
nivelul depozitelor de tartru (fig. 101 b);
- manerul este astfell ales, ca forma ~i dimensiuni, lncat sa Maner
asigure 0 buna priza ~i sa previna oboseala musculara (fig. 101 c).
Suprafata striata u~ureaza priza instrumentului. Manerul golln interior
reduce greutatea ~i cre~te perceptia tactila a instrumentului.
Sondele de parodontometrie au fost descrise la examenul clinic Sonde
obiectiv al bolnavului parodontopat.
Secerile pentru detartraj:
Sunt instrumente folosite In special pentru detartrajul
supragingival, dar pot patrunde In ~antul gingival ~i pungile mici.
Exista doua tipuri principale de seceri: Seceri
- anterioare, cu partea activa cu 0 singura curbura, In acela~i plan Seceri
cu manerul, ~i partea pasiva sau de legatura. Sunt folosite pentru anterioare
detartrajul dintilor frontali (fig. 102 A); Tn sectiune pot avea forma
triunghiulara, de patrat sau de dreptunghi;
Seceri - posterioare, in contraunghi, cu partea activa de forma

posterioare triunghiulara in secliune, cu doua curburi in planuri diferite, ceea ce Ie
permite accesul interdentar la premolari ~i molari (fig. 102 B).
Indica/ii :;i mod de utili~are:
Mi~cari Ambele tipuri de seceri se folosesc prin mi~cari de impingere $i de
tracliune a blocurilor de tartru supragingival.
Indepartarea tartrului situat in $anlul gingival, in apropierea
marginii gingivale libere este posibila cu secerile numai daca gingia
permite insinuarea lor, fara sa fie dilacerata, seclionata.
Daltile de detartraj
OalJi de Sunt instrumente cu partea activa in continuarea axului manerului
detartraj $i a partii pasive, U$or curbata $i terminata cu a margine asculita
bizotata la 45°, Marginea formeaza cu laturile partii active doua
unghiuri bine exprimate (fig. 103).
Indica/if :;i mod de utilizare:
Oallile de detartraj sunt indicate pentru indepartarea tartrului
Zone supragingival din zonele interdentare, prox,imale, accesibile (cu
interdentare ambrazura gingivala deschisa) ale dinlilor frontali.
t~ -
~,;.",;".<:
"-5-
-- .,..,.......-'--- b
Fig. 103 Fig. 104

DAltita de detartraj SApAliga de detartraj
Partea activa, terminala, este plasata dinspre vestibular spre oral,

in pozitie orizontala $i printr-o mi$care de deplasare disloca tartrul de
pe suprafelele aproximale ale dintilor frontali.
Sapaliga Sapaliga de detartraj
Este un instrument cu partea activa in unghi de 99°-100° 'fata de
partea pasiva, de legatura cu manerul (fig. 104).
Partea activa prezinta a margine ascutita reclilinie, formata de
intalnirea suprafetei faciale (fig. 104 ao) cu suprafala subiacenta, oblica
la un unghi de 45° (fig. 104 b).
La unirea suprafetelor faciale cu fetele laterale $i fala subiacenta
Muchii active se formeaza muchii active, bine exprimate. Aceste muchii pot fi
Evitarea rotunjite U$or cu a piatra montata, abraziva, pentru a evita dilacerarea
dilacerarilor partilor moi $i crearea de $anluri, pe suprafala radiculara. cand
instrumentul este introdus sub marginea gingivala libera.
Domeniul de aplicare:
- la nivelul dinlilor anteriori. frontali, cand partea pasiva a Dinti trontali
instrumentului este rectilinie ~i mai scurta;
- la nirvelul dinlilor laterali, cand partea pasiva este angulata fala Dinti laterali
de maner ~i mai lunga.
Indicajii $i mod de utilizare: Indicatii
Sapaliga este indicata pentru Indepartarea tartrului supragingival
~i a celui subgingival situat adiacent ~i sub marginea gingivala libera
numai daca gingia este suficient de laxa pentru a permite insinuarea
instrumentului la acest nivel.
De asemenea, este indicata pe felele vestibulare ~i orale ale
dinlilor ~i pe felele proximale care marginesc spalii edentate.
Instrumentul se aplica pe suprafala dentara sau radiculara, Mod de
evitand traumatismul gingival. Adaptarea marginii active rectilinii pe 0 utilizare
suprafala curba este dificila.
Pozilia instrumentului este verticala In axul dintelui sau cat mai
aproape de verticala. Dislocarea tartrului se face prin mi~cari de Dislocarea
smulgere, de tracliune spre marginea incizala sau suprafala ocluzala. tartrului
Pilele sau razu$ele
Au partea activa formata din mai multe muchii asculite paralele.
Indinate fala de baza la un unghi de 90°-105° (ca 0 serie de 4-5 sa
paligi) (fig. 105 A $1 B).
Baza instrumentului este rotunda sau ovala. Partea pasiva. de
legatura variaza ca lungime ~i Inclinalie In funclie de zona unde este
utilizat instrumentul: la dinlii frontali sau la cei laterali (fig. 105).
Indicalii $i mod de utilizare:
Pilele sau razu~ele sunt indicate pentru: Pile sau
- indepartarea tartrului situat imediat langa sau sub marginea razu~e
gingivala libera. numai cand aceasta este suficient de laxa pentru a
permite insinuarea instrumentului fara sa produca dilacerari;
Fig. 105 B
Razu~a sau pila subgingivalti
- Indepartarea blocurilor mari de tartru subgingival prin Fragmentarea

fracturarea sau fragmentarea acestora, pentru a u~ura dislocarea blocurilor de
total a ulterioara cu chiurete de detartraj; tartru
- netezirea zonei de joncliune sm31l-cement;
- uneori, pentru Tndepartarea unor portiuni marginale In exces al'e

unor obturalii de colet sau aproximale.
Instrumentul este plasat cu partea activa In contact cu suprafala
Parte pasiva dintelui, vestibular, oral sau proximal, cu partea pasiva cat mai
aproape de axul vertical al dintelui.
Deplasarile se fac prin apasare $j. tracliune Tn axullung al dintelui.
Pile foarte fine Exista pile foarte fine, utile in detartrajul subgingival $i chiuretajul
cementului necrotic al pungilor parodontale.
Secerile, daltHe si sapaligile sunt indicate, In special, pentru
dislocarea depozitelor mari de tartru supra sau subgingival, in timp ce
Depozite pilele foane fine $i chiuretele sunt folosite pentru Indepartarea
reziduale de depozitelor mici, reziduale de tartru $1 pentru netezirea suprafelei
tartru radiculare.
Din cauza riscului de traumatism dentar $i gingival, a dificultalii de
Utilizare ascutire, a superioritatii chiuretelor $i detartrajului cu ultrasunete,
limitata utilizarea pilei or, dallilor $i sapaligilor pentru detartraj este limitate.
Chiuretele parodontale
Sunt instrumentele cele mai eficiente Tn detartrajul subgingival,
chiuretajul radikinii $i al lesutului de granulalie din pungile
parodontale.
Acces Dimensiunile reduse In grosime $i lalime, forma adecvata a
chiuretelor permit patrunderea acestora in pungile parodontale,
spaliile interdentare $i interradiculare cu 0 u$urinta $i 0 siguranla in
ceea ce prive$te lipsa de traumatism gingivo-dentar superioare
oricaror instrumente.
Forma Forma chiuretelor permite adaptarea la curbura suprafelelor
radiculare, pe care celelialte instrumente de mana nu 0 pot realiza.
Senzalia tactile produsa de prezenla tartrului $i a cariilor subgingivale,
de neregularitalile suprafelelor radiculare este apropiata de a sondelor
exploratorii.
Parte activa Datorita finetei, partii active, a elasticitalii acesteia In joncliune cu
restul instrumentului, prin deplasarea sa In interiorul pungilor
parodontale se percep cu u$urinta curburile, obstacolele dure,
rugozitalile, netezjmea suprafetelor explorate Tnainte $; dupa
tratamentul mecanic.
Cercetarile de microscopie electronica arata ca prin folosirea
Cea mai chiuretelor se realizeaza cea mai neteda suprafala radiculara, Tn raport
neteda cu alte instrumente.
suprafata Partea act/va
radiculara Chiuretele pot avea partea activa la un singur capat sau la ambele
capete. Tn acest ultim caz, partea activa este imaginea Tn oglinda a
celuilalt capat.
Curbura Partea activa a chiuretelor are doua margini ascutite care se
convexa unesc la varf dupa 0 curbura convexa in forma de lingura (fig. 106).
Muchiile ascutite rezulta din Intalnirea suprafetei faciale cu Suprafala

suprafetele laterale. faciala
In sectiune, chiuretele au a forma semicirculara, cu a baza
convexa (fig. 107 - a) suprafata faciala; b) suprafetele laterale; c)
muchie ascuti,ta). Curburi
Partes pasiv8, de legatura cu manerul. prezinta a serie de curburi
care favorizeaza aplicarea partii active corespunzator curburilor
radacinii.
a c
b 6
Fig. 106 Fig. 107

Chiureta parodontalA Secliune printr-o chiureta
parodontalc1
Pentru ca actiunea chiuretei sa fie eficienta, primul segment al

partii pasive, vecin partii active, trebuie sa fie tinut paralel cu axul Axul vertical
vertical al dintelui. al dintelui
Manerul are forme $i dimensiuni variate. Pentru a maj buna priza
$i confort de lucru, suprafata sa este striata, iar pentru u$urinta In
manipulare, manerul este gal.
Manerul poate fi acoperit la unul
sau I'a ambele capete (dupa numarul
capetelor active) CIJ un man$on din
material plastic, anatoform, colorat
diferit pentru codificarea instrumen Codificare
tului.
Exista doua tipuri principale de A B
chiurete: universale $j, speciale, Fig 108
specifice anumHor suprafete. Angulalia partii active selectiv
Chiuretele universale se carac eficientc1 ~Ia chiuretele Chiurete
terizeaza prin faptul ca suprafata universale (A) ~i speciale (B) universale
faciala este situata la un unghi de 90°
fata de axullongitudinal al partil pasive vecine (fig. 108 A).
Chiuretele universale sunt indicate pentru detartrajul

supragingival sau din ~antul gingival la persoane sanatoase, fara
pungi parodontale, retraetii gingivale sau furcatii descoperite. Chiure
tele universale sunt, de asemenea, folosite Tn pungile parodontale
adevarate ~i au 0 actiune concomitenta din partea ambelor muchii atat
asupra peretelui moale, gingival, cat ~i asupra peretelui dur dentar
(radicular) al pungii.
Cele mai frecvent folosite chiurete universale sun!:
- BARNHART 1/2 $i 5/6;
- COLUMBIA McCALL 13/14 2R-2L, 4R-4L; LANGER, GOLD
MAN-FOX.
Chiurete Chiuretele speciale, specifice unor suprafete anumite, sunt
speciale reprezentate, in principal, de chiuretele GRACEY.
Spre deosebire de chiuretele universale, chiuretele GRACEY au
urmatoarele caracteristici:
Unghi de 70° - suprafata faciala se situeaza la un unghi de 70° fata de axul
longitudinal al primei parti pasive (fig. 108 B);
Margine - de$i poseda doua margini taioase, numai una este eficient
eficient activa activa. cea Tndreptata spre radacina $i care actioneza asupra tartrului
Muchie subgingival $i a cementului necrotic. Muchia opusa este inactiva $i nu
inactiva poate leza peretele gingival al pungii;
- sunt active in anumite zone $i suprafete radiculare, fiind
codificate special in acest scop;
- partea activa a chiuretei GRACEY, Tn special in treimea
Suprafete terminala sau frantala, se adapteaza cel mai bine pe suprafetele curbe
curbe ale radacinii;
- pentru angajarea subgingivala $i actiunea eficienta de detartraj
$i netezire a radacinii, prima portiune pasiva a chiuretei GRACEY
trebuie sa fie paralela cu axul dintelui; la chiuretele universale, miinerul
trebuie sa fie paralel cu suprafata dintelui.
Chiurete Chiuretele GRACEY standard sunt grupate Tntr-un set de $apte
standard instrumente (fig..109):
5 ..-. __ ~ . .
Fig. 109
Set de chiurete
GRACEY
- 1/2; 3/4 pentru incisivi $i canini;

- 5/6 pentru incisivi, canini $i premolari;
- 7/8 $i 9/10 pentru fetele vestibulare $i orale ale dintilor laterali
(9/10 in special pentru molari);
- 11/12 pentru suprafetele meziale ale dintilor laterali;
- 13/14 pentru suprafetele distale ale dintilor laterali.
Tn practica uzuala se folosesc numai patru chiurete GRACEY in practica
standard: uzuala
- 5/6, pentru dintii frontali superiori $i inferiori;
- 7/8, pentru fetele vestibulare $i orale ale molarilor $i pre
molarilor;
- 11/12, pentru suprafetele meziale ale dintilor laterali;
- 13/14, pentru suprafetele distale ale dintilor ,Iaterali.
Pentru dintii laterali exista chiurete com'binate 11/14, care Chiurete
actioneaza cu un capat mezial: 11 $i cu celalalt distal: 14 $i 12/13 de combinate
asemenea pentru mezial: 12 $i distal: 13 in locul chiuretelor 11/12 $i
13/14.
Tn varianta 15/16 se actioneaza mai U$or mezio-vestibular $i
mezio-oral.
Chiuretele GRACEY "profilaetiee"
Sunt In numar de 4 (1/2, 314, 5/6, 7/8) $i au partea activa la fel ca
la chiuretele standard, dar difera de acestea prin faptul ca portiunea
Portiunea
pasiva este mai scurta, mai rigida $i sunt folosite in special pentru
pasiva mai
Indepartarea tartrului supragingival.
scurta
Chiuretele GRACEY .profilactice" au numarul de cod precedat
de "P",
Chiuretele GRACEY "peste einei" sau "dupa einei"
Sunt in numar de $apte (1/2, 314, 5/6, 7/8, 11/12, 13/14, 15/16), cu Portiunea
variantele 11/14 $i 12/13 $1 au prima portiune pasiva mai lunga cu pasiva mai
3 mm decat 0 chiureta standard, in scopul de a patrunde In pungile lunga
mai adanci de 5 mm, acolo unde chiuretele standard nu au acces.
Chiuretele GRACEY "mini cinei"
Suntin numar de $apte (1/2, 314, 5/6, 7/8, 11/12, 13/14, 15/16), cu
variantele 11/14 $i 12113, $i au 0 parte activa mai scurta cu 0 lungime
cat 1/2 din partea activa a chiuretelor standard, pentru un acces mai Parte activa
facil In zone de incongreuenta dento-alveolara cu Inghesuire $i la mai scurta
nivelul furcatiilor. Partea pasiva este, ca $i in cazul chiuretelor "dupa
cinci';, cu 3 mm mai lunga decat la chiuretele standard, ceea ce Ii
permite insinuarea In pungi1de 5 mm sau mai mario
Chiuretele extrarigide
Sunt tot patru perechi numerotate 5/6, 7/8, 9/10,11/12, au partile
activa $i pasiva mai rigide $1 sunt inscriptionate "extrarigide". Mai rig ide
Indieatii: indepMarea depozitelor de tartru foarte aderente, dar
au ca dezavantaj, cand sunt folosite fara un control riguros, Dezavantaj
Indepartarea excesiva prin chiuretaj a cementului radicular.
316 HORIA TRAIAN DUMITRIU- PARODONTOlOGI~
Indicatiil Indica/iile utilizarii chiuretelor GRACEY:

1) detartrajul ;;antului gingival;
2) detartrajul subgingival din pungile parodontale;
3) detartrajul de finete al depozitelor mici, dupa indepartarea
tartrului subgingival cu a~te instrumente;

Chiuretaj 4) chiuretajul radicular: netezirea (planarea) suprafetei radiculare
radicular prin indepartarea cementului necrotic;
5) chiuretajul tesutului de granulatie de pe peretele moale al
pungilor parodontale.
Actiune Mod de Bc/iune (fig. 110): marginea (muchia) activa (fig. 110 b)
a suprafetei faciale cu unghi de 110 0 disloca tartrul (fig. 110 a), In timp
ce marginea opusa (fig. 110 c) nu actioneaza asupra tesutului moale
datorita angula/iei stranse (70°) a suprafe/ei faciale In raport cu
intoarcere la manerul. Prin intoarcerea instrumentului
180° cu 180°, operatiunea se produce in sens
invers prin chiuretarea tesutului de
9ranulatie ;;i protelarea suprafetei
radiculare ;;i reprezinta chiuretajul In
camp lnchis.
Tehnica Tehnlca de utilizare a chluretelor
GRACEY
Alegerea a. 1. Se alege chiureta potrivita pentru
chiuretei b C grupa de dinti tratata.
2. Se ia punct de sprijin pe dintele
care urmeaza a fi detartrat sau pe dintii
vecini.
Actiune 3. Capatul activ al chiuretei se
introduce cu blEmdete subgingival, cu
suprafata faciala paralela cu radacina
Fig. 110
(fig. 111 A). La baza pungii parodontale,
Modul de actiune al
chiuretelor GRACEY
dedesubtull depozitului de tartru, suprafata
faciala se rote;;te pana cand face cu
Unghiul de suprafata radacinii un unghi mai mic de 90~ (fig. 111 B) dar nu mai mic
atac de 45"' (fIg. 111 C). Acesta reprezinta "unghiul de atac".
Pentru dislocarea tartrului se fac mi;;cari active de tractiune spre
ocluzal ;;i incizal, dar ;;i de presiune laterala controlata, mentinand
Contact cu permanent contactul cu dintele, fara a traumatiza portiunea cea mai
dintele decliva a ;;antului gingival sau a pungii parodontale.
4. Mi;;carile verticale de tractiune se combina cu deplasari
orizontale ;;i obi ice.
Deplasari Deplasarile verticale sunt folosite la dintii frontali (fig. 112 A) ;;il
suprafetele aproximale ale dintilor laterali.
Deplasarile oblice se fac mai ales pe fetele vestibulo-orale ale
dintilor laterali (fig. 112 B). Mi;;carile orizontale se realizeaza cel mai
bine in zona de jonctiune smalt-cement (fig. 112 C); intreaga supra Caroiajul
tata radiculara accesibila este ,caroiata", bnizdata de cele trei tipuri de suprafetei
miscari verticale, oblice Si orizontale. radiculare
5. Pentru chiuretajul tesutului de granulatie, partea activa se
plaseaza lnvers (se intoarce cu 180') Si se deplaseaza prin tractiuni
succesive in directie coronara (fig. 111 D).
I •
II
...,.
, ,
I'
, .
' ..
o c
B A
Fig. 111 Fig. 112

Pozitiile de lucru Directiile de de,plasare
ale chiuretei GRACEY a chiuretei
Chiuretajul complet al pungilor parodontale de tesutul de Chiuretaj

granulatie Si osul ramolit, osteitic trebuie completat cu chiurete complet
chirurgicale c1asice.
Pozitii de
Pozilii de lucru pentru detartraj: lucru
- Detartraj mezial la 21 (fig. 113);

- Detartraj mezialla 32 (fig. 114);
- Detartraj meziailia 14 (fig. 115);
- Detartraj distal la 15 (fig. 116);
- lJetartraj mezial la 17 (fig. 117);
- Detartraj mezialla 15 (fig. 118);
- Detartraj mezial I'a 18 (fig. 119);
- Detartraj lingual la 16 (fig. 120);
- Utilizarea sapaligii de detartraj pentru 34 (fig. 121);
- Utilizarea daltitei de detartraj distal de 32 (fig. 122);
- Detartraj vestibular la 42 (fig. 123).
Fig. 113 Fig. 114

Detartraj mezial la 21 Detartraj mezial la 32
Fig. 115 Fig. 116
DetartraJ mezlal la 14 Detartraj distal la 15
Fig. 117 Fig. 118
DetsrtraJ mezial la 16 Detartraj mezlalla 15
TRATAMENTUL GINGIVITELOR SI PARDDO TOPATIlLOR MARGINALE 319
Fig. 119 Fig. 120

Detartraj mezial la 18 Detartraj lingual la 16
Fig. 121 Fig. 122

Utilizarea sApaligii de detartraj la 34 Utilizarea dAltilei de detartraj distal de 32
Fig. 123
Detartraj vestibular la 42
CHIURETAJUL RADICULAR
Resturi de Este procedura de indepartare a resturilor de tartru ,inclavate in

tartru cement, ramase dupa detartraj. $i a cementului infiltrat microbian,
Cement necrotic, pentru a obtine 0 suprafata neteda, neconlaminata.
infiltrat Delartrajul nu este suficient pentru indepartarea in totalitate a
tartrului subgingival care, sub forma de mici fragmente, ramane
incastrat in ni$ele $i neregulariUitile suprafetei cementului radicular.
Cementul insu$i este invadat de specii microbiene provenite din $antul
Chiuretajul gingival sau pungile parodontale. Detartrajul nu este deci complet
cementului daca nu se insote$te de chiuretajul cementului radicular.
Este mai bine ca pentru chiuretajul cementului radicular sa se
Set de foloseasca un set de chiurete speciale, bine ascutite, cu partea pasiva
chiurete mai flexibila $i care nu au fost ulilizate penlru detartraj.
Tehnica de chiurelaj radicular
Introducere in Chiureta se introduce cu blandete in pungile parodontale pana in
punga portiunea cea mai decliva.
parodontala
IIIIIII!
-
II rg.
Fig. 124
Fig. 125
Directiile de deplasare a instrumentului in

Periaj dentar
chiuretajul radicular
Plasare Partea activa se plaseaza la un unghi intre 45 0 $i 90'" fata de

radacina.
Presiune Se apllca 0 presiune laterala controlata.
controlata Se fac tractiuni spre incizal sau ocluzal, repetate, pana se obtine
o suprafata neteda.
Deplasari Se fac $i mi$cari obi ice $i orizonlale (fig. 124).
TRATAMENTUL GINGIVITELOR Sl PARODONTOPATIlLOR

, MARGINALE 321
Chiuretele nu trebuie Tmpinse cu forta Tnspre apical, deoarece

blocurile de tartru $i alte detritusuri patrund Tn lesutul parodontal $i pot
provoca inflamalii acute, abcese parodontale margin ale.
Pe masura ce suprafala radiculara devine neteda, presiunea Nelezire
exercitata asupra radacinii trebuie redusa. Dupa chiurete, se folosesc completa
pile sau razu$e fine pentru 0 netezire completa a radacinii.
Curalirea fina ~i lustruirea suprafelelor dentare dupa detartraj
se realizeaza prin mai multe modalitali:
Cupe de cauciuc simple sau septate Tn interior de lamele fine.
Cupele de cauciuc umplute cu paste de lustruit sunt antrenate In Cupe de
rotatie de piesa de mana la care se adapteaza. Cupele de cauciuc se cauciuc
aplica pe suprafelele vestibulare $i orale ale coroanelor dentare.
Folosirea intempestiva, necontrolata, cu viteza $i apasare excesiva a
cupelor de cauciuc. poate produce leziuni ale marginii gingivale $i
dislocari ale stratului de cement radicular, care, Tn regiunea cervicala,
este foarte sublire.
Periule montate, din plastic, Tn forma de palnie sau roata se Periute
adapteaza la piesa de mana Tn contraunghi (fig. 125) sau la piesa montate
dreapta.
Peria Tn forma de palnie, Tncarcata cu pasta. de lustruit, se aplica
Tn rotalie pe felele vestibulare $i orale $1 se deplaseaza aproximal atat Acces
cat Ie permite accesul interdentar. interdentar
Periile in forma de roata se aplica cu partea activa pe felele Perii roata
vestibulare ~i orale Tn plan verticaf, paralel cu axul lung al dintelui $i Tn
spaliul interdentar.
Sensul de rotire al periilor roata trebuie ales astfel incat ele sa nu Sens de rotire
fie antrenate ci'itre gingie, unde prin derapaj pot produce raniri
serioase ale acesteia $1 ale piirti10r mo; invecinate.
Folosirea excesiva a unei perii aspre rotative poate cauza
dislocari ale cementului radicular din zona cervicala a dintelui. Dislocari
Suprafe/ele aproximale se curala fin $i se lustruiesc cu:
- discuri fine; Discuri fine
- pene interdentare de lemn de balsa sau de portocal, menlinute
Tntr-un dispozitiv de prindere;
- 'benzi late de matase cerata.
in toate situaliile, se folosesc paste de lustruit care conlin particule Paste de
fine de carbonat de calciu, carbonat de magneziu, piatra ponce, saruri lustruit
de fluor, fluorura de staniu cu efect desensibilizant dentinar, oxid sau
silicat de zirconiu, aditivi, su'bstanle aromatizante (de menta, cap$uni)
$i coloranli, glicerina.
Instrumentul de profilaxie EVA System (imaginat $i realizat de Instrument de
dr. PER AXELSSON. Karlstadt, Suedia) consta dintr-o piesa de mana profilaxie
speciala, la care se aplica 0 pila (raZU$a) de forma triunghiulara mult
alungita. Aceasta este din aluminiu, cu 0 fala activa diamantata $i cu
cea/alta fata neteda.
in actiune, pila diamantata este antrenata Tntr-o mi$care rectilinie

alternativa de "du-te vino".
Sistemul este indicat, Tn special, pentru corectarea obturatiilor Tn
exces, din amalgam sau materiale fizionomice, situate pe fetele apro
ximale ale dintilor.
Depozite de Instrumentul poate fi folosit $i pentru Indepartarea depozitelor
tartru dure de tartru, inaccesibile detartrajului cu instrumente de mana sau
cu ultrasunete. De asemenea, poate Ii folosit pentru netezirea
suprafetelor radiculare $i Indepartarea cementului necrotic, numai in
zonele expuse prin retractie gingivala.
Tratarea Dupa folosirea instrumentului, este obligatorie tratarea supra
suprafetelor fetelor radiculare accesibile (prin retractie gingivala) cu paste de
radiculare lustruit $i desensibilizante.
Ascu/irea instrumentetor de detartraj
Ascutire Trebuie facuta, In principiu. de cate ori este nevoie, chiar Tnainte
$i dupa fiecare folosire.
Pentru ascutire se folosesc:
Pietre de - pietre Arkansas de forma dreptunghiulara, cilindro-conica, cu
ascutire grade diferite de duritate;
- piotro Jndi.:J;
Ulei - un ulei special pentru ascutit, care retine $i Tnlatura particulele
metalice rezultate;
Testarea - un cilindru din material plastic, pentru testarea ascutirii
ascutirii instrumentelor.
DERTRAJUL CU UL TRASUNETE
Adjuvant Reprezinta un adjuvant al detartrajului manual, pe care nu iI poate
Inlocui In totalitate.
Domeniu de Domeniul de aplicare a detartrajului cu ultrasunete este tartrul
aplicare supragingival $i, numai In parte, tartrul subgingival, situat imedlat sub
marginea gingivara libera.
Aparate de Au fost imaginate $i folosite doua principale tipuri de aparate de
detartraj detartraj cu ultrasunete:
- aparate bazate pe efectul piezoelectric;
- aparate magnetostrictive.
Componente Ambele tipuri sunt formate din patru componente principale:
1. generatorul electric, care produce energie de Tnalta frecventa;
2. piesa de mana $i partea terminala activa;
3. sistemul de racire cu apa;
4. dispozitivul de pornire-oprire.
Bolnavi Aparatele piezoelectrice sunt mai bine tolerate de bolnavii cardiaci
cardiaci purtatori de stimulator cardiac (pacemaker).
Aparatele magnetostrictive folosesc energia de Inalta frecvenla

care rezulta din trecerea In spirala a curentului electric In jurul unui
pachet compact de benzi (tole) feromagnetice, situat In corpul piesei Benzi
pr ncipale. feromagnetice
Benzile feromagnetice (tole) convertesc energia electrica In
energie magnetica sub forma de vibratii rapide de la 20.000 la
45.000 cieli pe secunda, ceea ce corespunde unei deplasari de circa Ciclilsecunda
28-30 11m, Intr-un sens ~i In altul, al varfului partii active.
Traiectoria deplasarii este de trei feluri: Inainte-Inapoi, circulara Traiectorii
sau In forma de 8.
Acest tip de aparat este practic Inlocuit de aparatele
piezoelectrice.
Aparatele piezoelectrice folosesc impulsuri electrice de Inalta Cristale de
frecvenla care produc efect (energle) ultrasonic. Mi~carea generata de cuart
un sistem de cristale de cuart, care se contracta ~i se dilata sub Ciclilsecunda
influenla curentului electric, are 0 deplasare liniara bipolara pe 0
distanla de 2-3 mm la 0 frecvenla de 25.000-50.000 de cieli pe Cavitatie
secunda. in cazul ambelor tipuri de aparate, la varful instrumentelor se Implozie
concentreaza un flux acustic, turbulente ~i fenomenul de cavitalie,
care consta In formarea unui flux de bule de implozie generatoare de
microunde de ~oc cu actiune de dizlocare mecanica a structurilor
Invecinate.
Partea activa este realizata, In principal, In trei variante, ca forma Spatula
~i mod de acliune:
Forma de spatula cu capatul activ:
- seclionat perpendicular pe axul longitudinal, pentru detartrajul
fetelor vestibulare ~i orale;
- sectionat oblic cu un unghi ascutit, pentru zonele adiacente
aproximale interdentare;
- rotunjit, pentru suprafetele concave, supracingulare.
Spatula este indicata la inceputul detartrajului, pentru Indepartarea
depozitelor supragingivale de tartru, pete colorate, detritusuri organice.
Este u~or de aplicat pe felele accesibile ale dintilor situate Fete
supragingival. accesibile
Forma de secera cu varf ascutit este un instrument universal, Secera
indicat pentru detartrajul fetelor proximale, meziale Si distale Si a
sanlului gingival.
Reprezinta instrumentul de detartraj fin, eficient in special de la
a
incisivi pan la suprafata meziala a primului molar.
Instrumentelie In forma de spatula si de secera primesc jetul de Jet de apa
apa necesar rikirii dintr-un conduct tubular exterior (Ia aparatele mai
vechi) care poate fi dezasamblat pentru curatire sau (Ia aparatele
moderne) din interiorul tubular al partii active.
Sonda Forma de sanda, cu partea activa subtire.

Datorita formei ~i dimensiunilor sale, are acces pe toate
suprafetele dentare ~i este activa In ~antul gingival ~i Tn pungile
parodontale mici, de 3-4 mm, unde, la valori medii ale puterii
Instrument generatorului de ultrasunete, disloca depozitele mid de tartru
ultrafin subgjngival restant. Este un instrument ultrafin de detartraj.
Reguli de aplicare a instrumentu/ui activ de detartraj
Aplicare Se recomanda aplicarea instrumentului manual (piesa de mana)
mentinut ca un creion, cu varful partii active situat mai mult prin propria
greutate ~i doar atunci cand operatorul resimte 0 rezistenta mai mare
Presiune din partea tartrului sa se aplice 0 presiune controlata; partea activa a
controlata instrumentului se situeaza paralel cu suprafala dintelui, la inceput fara
vibratii, pentru a controla rugozitalile. iar In activitate deplasarile sa vor
face tot paralel cu suprafata dentara, cu presiune mica ~i controlata In
mod continuu, realizand un caroiaj prin lungi trasee curbate In raport
Izocline cu izoclinele morfologiei dentare ~i paralel cu marginea gingivala
libera.
Dispozitivu/ de spa/are este folosit la unele aparate In cazul
GSUN infectiilor acute din zona $antului gingival, gingivo-stomatita ulcero
necrotica.
Puterea de ie$ire a vibratiilor produse se regleaza la 0 intensitate
mica, medie sau mare.
Flux de apa Fluxul de apa care In mod normal formeaza, la ie~irea din tubul de
aductiune, un nor fin de particule poate fi, de asemenea, reglat la un
debit mai mare sau mai redus.
Unele aparate mai noi cuprind ~i un dispozitiv de Impra~tiere
Jet de pulberi puternica a unui jet de pulberi fine (bicarbonat de sodiu) In scopul
fine albirii suprafetelor dentare.
Indicatii Indicalii/e detartraju/ui cu u/trasunete:
1. Tartru supragingival.
2. Petele colorate depuse pe suprafata smaltului.
3. Tartrul din ~antul gingival sau din pungile parodontale superfi
ciale, de 3-4 mm."
Avantaje fata Detartrajul cu ultrasunete prezinta avantaje fata de detartrajul
de detartrajul manual cu instruments clasice ~i, de aceea, este indicat ~i in
manual urmatoarele situatii:
GSUN 4. In gingivostomatita ulcero-necrotica (GSUN), pentru indepar
tarea grosiera a depozitelor mari de tartru, cu blandete, pentru a nu
aceentua durerile. Fata de detartrajul manual, exista avantajullipsei de
derapare a instrumentului, eare este mentinut ~i aplieat cu 0 forta
redusa. Riscul de suprainfectare sau de difuzare a infectiei este redus.
Hemofilie 5. La bolnavii hemofilici ~i In formele de parodontite acute
hiperplazice, ulcerate, cu sangerari accentuate, datorita traumatis
mului gingival mult mai redus decat In cazul detartraJului cu
instrumente clasice.
TRAT~~ENTUL GINGIVITELOR $1 PARODONTOPATIILOR MARGINALE 325
6. Tn fazele incipiente de imbolnavire: gingivita cronica $i parodon Faze

tita marginala cronica superficiala, pentru actiunea eficienta, lncipiente
netraumatica.
7. Tn cursul interventiilor chirurgicale, pentru dislocarea unor Interventii
depozite foarte aderente de tartru subgingival. chirurgicale
Chiuretarea suprafetelor radicu'lare prin indepartarea cementului
necrotic se realizeaza mai bine cu instrumentar manual dedit cu
ultrasunete.
ContraindicaJiile detartrajului cu ultrasunete Contraindicafii
1. Bolnavi cu boli, infectioase, contagioase.
2. Pacienti cu reflexe de voma exagerata.
3. Hiperestezie dentinara accentuata.
4. Copii mici.
5. Bolnavii cardiaci purtatori de stimulator cardiac (pacemaker). 7n
cazul aparatelor magnetostrictive.
Graviditatea nu reprezinta, 7n sine, 0 contraindicatie a detartrajului Graviditate
cu ultrasunete, de asemenea, nici bolile psihice, cu exceptia unor
anumite episoade sau forme de imbolnavire psihica majora, situatii
cand nu se poate colabora cu pacientul.
Tehnica detartrajului cu ultrasunete Tehnica
A. Pregatirea pacientului
a) Pozitia pacientului in fotoliu trebuie sa fie apropiata de verticala, PoziUa
pentru a preveni refluarea excesului de lichid in faringe, chiar daca se pacientului
folose$te aspiratorul bucal.
b) Protectia pacientului se face cu un sort cu piept lat, pana sub Protectia
barbie, din plastic gros $i cu 0 laveta absorbanta de unica folosinta, din pacientului
hartie plastifiata, aplicata pe deasupra, sub barbie.
c) Anestezie de contact la persoane emotive, hipersensibile. Anestezie de
B. Pregatirea instrumentarului contact
a) Alegerea $i a$ezarea in ordinea de lucru a partilor active. Instrumentar
Fixarea primului instrument de lucru in piesa de mana a
aparatului.
b) Controlul jetului de apa, care se regleaza astfel 7ncat sa
raspandeasca un nor fin de particule.
c) Controlul puterii generatorului de vibratii $i aducerea lui la un Controlul
nivel mediu sau potrivit conditiilor de lucru. puterii
d) Aplicarea aspiratorului de saliva. generatorului
C. Aplicarea instrumentarului de detartraj cu ultrasunete
a) Oetartrajul vertical. Se incepe cu instrumentul in forma de Detartraj
spatula, care, men/inut cu panea activa la un unghi de 45" fala de vertical
suprafata de sma teste antrenat dinspre marginea incizala sau
suprafata ocluzala catre coletul dintelui $i 7napoi. Pentru fiecare
suprafata dentara sunt necesare 6-10 deplasari verticale 7n dublu Deplasari
sens.
Detartrajul b) Detartraju/ orizonta/ ~i 'in diagonala completeaza detartrajul

orizontal vertical printr-un caroiaj sistematic al suprafelelor vestibulo-orale.
Partea activa a instrumentului de tip spatula se inlocuie$te cu varianta
sa seclionata terminal in unghi ascufit. care patrunde in spaliile
interdentare, $i cu varianta de spatula cu capatul terminal rotunjit,
activa pe suprafelele dentare orale, in forma concava, ale incisivilor
superiori $i inferiori.
Detartraj fin c) Detartrajul fin se face cu instrumentul tip secera, care
indeparteaza punctele de tartru restant de pe suprafelele dentare
supragingivale accesibile $i tartrul din $anlul gingival. Acesta este
depistat cu varful neactivat al instrumentului, dupa care, prin apasarea
contactului de pomire, se fac deplasari mid, fine, de-a lungul $anlului
gingival.
Detartraj d) Detartrajul ultrafin se face cu instrumentul tip sonda, cu care se
ultrafin indeparteaza depozitele punctiforme din gropilele $i $anlurile coronare
$i se disloca tartrul din $anlul gingival sau pungile parodontale mid, de
3-4 mm adancime, prin mi$cari limitate, executate bland, fara apasari.
De altfel (ca $i in cazul folosirii frezelor de turbina in prepararea
cavitalilor), apasarea excesiva opre$te vibralia piesei active $i a
detartrajului.
Durata de Durata de menJinere a instrumentului este legata de experienta
mentinere c1inica a practicianului $i, de rezistenla la dislocare a tartrului.
Este preferabila menlinerea capatului activ al instrumentului de
detartraj In contact mobil cu suprafala vizata, decat un contact fix,
prelungit in aceea$i zona de aCliune.
Varful Varful instrumentului de detartraj trebuie verificat sa nu prezinte
instrumentului neregularitati, rupturi care produc traumatisme puternice ale
suprafetelor dentare.
Avantaje A vantaje/e detartraju/ui cu u/trasunete
1. Mijloc de detartraj modern, eficient, ergonomic.
Ac1iune mai 2. Actiune mai pUlin traumatizanta asupra structurilor dentare $i
putin gingivale, cand este folosit in mod corespunzator. Posibilitatea de a fi
traumatizanta folosit In afecliuni gingivale acute, la hemofilici, in cazul fragilitalii
capilare.
Depozite 3. Indepartarea depozitelor pigmentate de pe suprafelele dentare.
pigmentate 4. Bine suportat, nedureros la persoane adulte, echilibrate
neuropsihic, fara fenomene de hiperestezie dentinara.
Dezavantaje Dezavantaje/e detartraju/ui cu ultrasunete
1. Vibraliile puternice, aplicate timp indelungat, perpendicular pe
Desprinderi suprafala dentara, pot produce desprind'eri ale prismelor de small $i
Dislocari dislocari ale cementului.
2. Vibraliile puternice in $anlul gingival pot produce desprinderea
epiteliului jonclional $i a ligamentelor supraalveolare, in specialla copii
$i tineri in perioada de cre$tere.
3. Durerile hiperestezice sunt, uneori, greu de suportat de Dureri

pacienti, de la inceput sau dupa utilizari repetate ale detartrajului cu hiperesteziee
ultrasunete.
4. Sub actiunea vibratiilor produse de ultrasunete, partea Vibratii
mecanica activa poate disloca obturatiile metal ice sau nemetalice in
cazul unor retentii insuficiente ale acestora sau ale unor carii
secundare care submineaza stabilitatea obturatiilor; de asemenea, pot
fi dislocate fatetele insuficient ancorate pe suportul metalic al unor
coroane sau punti.
5. Jetul de apa proiectat pe dinte ~i gingie se impra$tie intr-un nor Nor fin
fin, care poate antrena, in microclimatul cabinetului, particule mici de
detritus organic cu microbi patogeni. Acestea pot fi inspirate de medic Mieroelimat
~i persoanele din jur, in absenta unei protectii corespunza Proteetie
toare: masca, ochelari, scut facial de protectie din material plastic Rise de
w~or. Riscul de infectie este mai mare in cazul detartrajului efectuat pe infeetie
un teren septic, de exemplu: gingivostomatita ulcero-necrotidi,
hiperplazii ulcerate, infectate, subacute sau acute, abces parodontal
marginal.
6. Jetul de apa reduce buna vizibilitate in aria de detartraj ~i poate Redueerea
fi proiectat spre practician mai ales in cazul detartrajului palatinal al vizibiliUltii
dintilor frontali superiori.
7. In timp, rezistenta la solicitarile vibratorii intense ale metalului
din care este confectionata partea activa a instrumentului scade uneori
pana la fracturarea vartului, ce poate fi proiectat in mucoasa faringiana Fraeturarea
sau inghitit. varfului
DETARTRAJUL SONIC
Exista instrumente de detartraj asemanatoare eu eele aetionate
de ultrasunete, dar care sunt antrenate de un jet puternic de aer, fiind Jet de aer
amplasate in locul piesei de turbina.
Avantaje/e detartrajului sonic: Avantaje
- pret de cost mai mic decat al aparatului cu ultrasunete;
- volum redus;
- aplicare $i indepartare u$oara'
- consum redus de energie. este antrenat de jetul de aer;
- vibratii de intensitate mai redusa, mai bine suportat de pacienti,
in general" $i de cei CLl hiperestezie dentinara, in special;

- nu necesita rc'leire cu apa; u contamineaza mediul ambiant cu
partieule purtatoare de microbi.
Dezavantaje/e: Dezavantaje
- are 0 singura treapta de putere; vibratiile sunt de
2.000-6.500 cicli pe secunda;
- eficienta mai redusa decat a aparatului cu ultrasunete.
328 HORIA TRAIAN DUMITRIU- PARODONTOLOGIt:
TRATAMENTUL MEIDICAMENTOS
iMPOTRIVA PLAcll MICROBIENE
Ca urmare a interesului redus sau inconstant al unor persoane
pentru Indepartarea zilnica prin periaj a placii bacteriene, pentru
prevenirea consecintelor acestei situatii, care duce In mod cert la
Medicamente inflamatie gingivala sau parodontal a, au existat preocupari ~i continua
antiplaca sa se elaboreze 0 serie de medicamente cu actiune antiplaca. Acestea
sunt Inglobate In dentifrice, ape de gura, tablete, guma de mestecat
sau se prezinta sub forma de solutii sau geluri.
Tratament Prin acest tratament medicamentos se urmare~te:
medicamentos - Indepartarea placii existente;
Obiective - prevenirea coloni:z::arii microbiene a placii dentare;
- prevenirea formaril tartrului ca urmare a calcifierii placii micro
biene.
Dintre antiseptice/e cu actiune eficienta chiar specific antiplaca se
deta~eaza: c/orhexidina, sanguinarina, tric/osanu/.
Clorhexidina
Antiseptic de Clorhexidina este un antiseptic de electie Impotriva placii
eleclie microbiene datorita absorbtiei ~i' mentinerii prelungite In timp pe
suprafetele dentare. Efectul este 0 urmare a puternicei Incarcaturi
cationice ~i deci abilitatii de a se uni cu gruparile anionice de pe
suprafetele bacteriene ~i dentare.
Aceste legaturi pot afecta celulele microbiene In diferite moduri:
Atectarea alterarea permeabilitalii peretelui celular, modificarea receptorilor de
celulelor pe suprafata celulei microbiene, cu efect asupra tranzitului nutritiv de
microbiene la acest nivel.
"In egala masura, clorhexidina este capabila sa se ata~eze de
Acliune In glicoproteinele salivare, reducAnd formarea placii bacteriene. Acliunea
timp clorhexidinei se exercita Intre 8 ~i 12 ore, in funclie de gradul de
absorbtie ;;i de remanenta pe suprafetele gingivo-dentare.
Clorhexidina stimuleaza producerea de catre neutrofile a
anionului superoxid 02. in general, c10rhexidina are 0 actiune mai eti
cienta Impotriva germenilor gram-pozitivi dedit asupra celor gram-ne
gativi.
Concentralie Clorhexidina In concentratie de 0,1 1l9/ml are acliune
bacteriostatidi, iar la 1OO'llg/ml - acliune bactericida.
USE, DAVIES ;;. a. au studiat ~i descrjs etectele antimicrobiene
ale folosirii solutiilor de c10rhexidina Tn apele de gura sau In aplicatii
locale asupra formarii placii ~i evoluliei gingivitelor la om.
Clorhexidina pentru uz stomatologic, din punct de vedre chimic,
Produs tipizat este 1-1 hexametilen bis [5-(p-clorophenil)biguanid]di D gluconat $i se
prezinta sub forma unui produs tipizat pentru uz stomatologic: solutie
TRATAMENTUL GINGIVITELOR $1 PARODONTOPATIILOR MARGINA E 329
0,12% de gluconat de c10rhexidina in apa. alcool 11,6%, glicerina,

deisostearat de sorbitol, zaharina, arome.
Alte produse care conlin c10rhexidina pentru uz stomatologic Aile produse
(soluliile de c1orhexidina, unele sub lorma de spray. utilizate ca
antiseptic cutanat dupa intervenlii ehirurgicale - Clorhexidin-spray,
produs romanesc, sau Hibidens. SUA - pentru spalarea mainilor, sunt
contraindicate pentru lolosirea in cavitatea bucala) sunt:
- solulii pentru c1atirea gurii avand 0 concentralie mai redusa de
dorhexidina: 0,05% in asociere cu c10rura de cetilpiridinium 0,05%, cu 0,05%
electe secundare mai reduse;
- ge'luri 0,2%; Geluri
- lacuri de proteclie lolosite in prolilaxia cariilor de colet ~i a Lacuri
hiperesteziei;
- membrane de geloz5. consistenta in care se incorporeaza Membrane de
c10rhexidina cu eliberare lenta in pungile parodontale (Periochip); geloza
- cimenturi chirurgicale cu c10rhexidina incorporata. Cimenturi
Indicatiile lolosirii c1orhexidinei: Indicatii
- prevenirea depunerii placii microbiene:
- prezenla pi cii micro'biene;
- gingivite acute;
- abcese parodontale marginale;
- gingivite cronice ~i parodontite marginale cronice.
Mod de utilizare: Utilizare
Se recomanda c1atirea gurii cu solulii de c10rhexidina sau aplicari
de gel, de doua ori pe zi, dimineala ~i seara, timp de cca 30 de
secunde, dupa periaj.
Iriga/ia supragingivala. 0 data pe zi, cu 400 ml de c10rhexidina Irigalie cu
solulie 0,02%. produce 0 inhibare totala a lormarii pla.cii supragin solulie 0,02%
givale, lara eleete seeundare de eolorare.
in gingivitele eroniee ~i parodontitele marginale cronice. s-au
oblinut rezultate remarcabile prin iriga/ii ale $an/urilor gingivale sau Irigatie cu
pungilor parodontale cu c10rhexidina solulie 0,2%. solulie 0,2%
Introducerea in pungile parodontale a unor microtuburi Microtuburi
semipermeabile cu solulie 20% c10rhexidina exercita 0 acliune
terapeutica lavorabila aSlJpra abceselor parodontale marginale.
Eleete seeundare
Utilizarea prelungita a c10rhexidinei poate Ii urmata de unele Electe
electe secundare: secundare
- depunerea crescuta de tartru supragingival. Se recomanda, de Depuneri de
aceea. controlul depunerii tartrului ~i indep rtarea lui la intervale de cel tartru
mult 6 luni;
- coloratiile galben-maronii ale dinlilor, obturaliilor lizionomice Si Coloratii
ale supralelei dorsale a limbii. Coloraliile dinlilor Si ale obturaliilor se
Indeparteaza prin periaj rotativ cu paste de curalat ~i lustruit folosite

dupa detartraj; efectul de colorare poate fi redus prin asocierea
c10rhexidinei cu polivinil - pyrolidon 5 - 10 %;
Modificari ale - modificari tranzitorii ale senzaliei gustative sau gust amar;
senzafiei - iritalii minime ~i descuamari superiiciale ale mucoasei bucale, In
gustative special la copii;
Reacfji - reaclii alergice;
alergice - tulburari digestive, reaclii de intoxicalie alcoolica prin ingestie
voluntara sau accidental a;
Tumefacfii - la un numar redus de persoane s-au observat tumefaclii
parotidiene parotidiene dupa folosirea Indelungata a c1orhexidinei;
- la ~oarece au fost evidenliate, experimental, reaclii oncogene,
dar la doze de 3.200 de ori mai mari decat cele care sunt folosite prin
utilizarea zilnica a soluliilor pentru clatirea gurii.
Din cauza efectelor secundare, folosirea c10rhexidinei In solulii,
Perioade paste, geluri etc. trebuie limitata la perioade scurte de timp. in
limitate de alternanla cu Ingrijirile uzuale prin periaj dentar.
timp Cu toate aceste efecte secundare, clorhexidina s-a dovedit - prin
Nu dezvolta studii in vitro ~i in vivo - un agent antimicrobian deosebit de activ ~i
rezistenfa din eficient asupra placii microbiene ~i care nu dezvolta in timp rezistenla
partea din partea microorganismelor bucale.
microbilor Sanguinarina
Este un alcaloid (benzofenanantradina) extras din Sanguinaria
canadiensis, cu acliune antiseptica eficienta asupra placii microbiene
~i efecte secundare mai reduse decat ale c1orhexidinei, dar i se
Leziuni pre atribuie un risc pentru aparilia unor leziuni precanceroase la nivelul
canceroase mucoasei cavitalii bucale.
Inhiba microorganismele din ~anlul gingival ~i pungile
parodontale, formarea placii ~i gingivite, fiilld folosita, In combinatie cu
saruri de zinc, la 0 concentratie de 16 pg/ml (SOCRANSKY). in scurt
timp de la aplicare, reduce depunerea de placa cu 20-B0%.
Apa de gura Sanguinarina se comercializeaza sub forma de apa de gura, in
concentralie de 0,03%.
Triclosan
Este un eter hidroxifenil cu 0 eficienla de cca 65% comparativ cu
clorhexidina, cu aetiune antimicrobiana asupra unui numar important
de patogeni parodontali.
Actiunea antiinflamatoare a triclosanului este pusa ~i pe seam a
inhibarii prostaglandinelor, mediatori ai inflamaliei cu rol patogen
recunoscut Tn producerea bolii parodontale.
Apa de gura Triclosan este utilizat sub forma de apa de gura 0,1%, paste de
Gel dinti In combinatie cu citrat de zinc ~i copolimeri, sau ca gel in aplicatii
locale.
TRATAMEONTUL GINGIVITELOR $1 PARODONTOPATIILOR MARGINALEO 331
ALTE SUBSTANTE MEDICAMENTOASE

FOLOSITE iMPOTRIVA PLACII
BACTERIENE
Ape de gura care contin un amestec de compusi fenolici cu Compu$i
metilsalicilat (Listerina). Efectul antiplaca este evident dupa 0 fenolici
utilizaremailunga.de ordinul lunilor. Exercita $i 0 actiune
anticandidozica la nivelul cavitatii bucale.
Compusii de amoniu cuaternar, cum este c10rura de
oetilpiridinium, folositi Tn ape de gura, reduc depunerea de placa
bacteriana cu 0 eficienta mai redusa decat a c1orhexidinei.
Efectele secundare posibile: Efecte
- iritatii ale mucoaselor; secundare
- senzatie de arsuri linguale;
- coloratii minore $i reversibile ale dintilor.
Alte antise,ptice cu actiune antiplaca mlcrobiana sunt: Alte
- ricinoleatul de sodiu; anliseplice
- parahidroximercuribenzoatul de sodiu; anliplaca
- cloramina T;
- clorura de benzalkonium;
- alexidina;
- octenidina (din c1asa bispiridine) are actiune asemanatoare Octenidina
clorhexidi nei.
Fluorurile
Experimentele desfa$urate in vitro au aratat ca fluorurile au un
efect antimicrobian (antiplacc:'l) printr-o serie de mecanisme ca: Mecanisme de
- reducerea glicolizei; acliune
- inactivarea unor enzime microbiene;
- modificarea permeabilitatii de membrana;
- inhibarea formarii substratului polizaharidic al placii. sintetizat de
celulele microbiene;
- reducerea abilitatii hidroxiapatitei pentru fixarea proteinelor; Fixarea
- diminuarea energiei de suprafata a smaltului, actionand ca proleinelor
agenti tensioactivi care impiedica depunerea placii microbiene. Agenti
Se folosesc: lensioaclivi
- fluorura de sodiu;
- fluorura de staniu sub form de aplica1ii topice sau prin irigatii Aplicatii
sUbgingivale cu solutie 1,65%. care actioneaz impotriva spirochetelor lopice sau iri·
$i reduce indieele de sangerare. situatie care se mentine eca 6 galii
saptamani.
Silicatul de zirconiu din compozitia unor paste dupa detartraj,
exercit actiune antiplaca.
Antibiotice ca tetraciclina, vaneomieina, eritromicina, kanami

eina, spiramicina, metronid'azolul S. a. au efeet impotriva germenilor
din placa.
Potential Penieil'ina trebuie evitata sub forma apliealiilor pe mueoase, din
alergizant eaUiza potenlialului alergizant ereseut.
Enzime Em:ime, ea dextranaza, exereita in vitro 0 aeliune de dizolvare a
plaeii' Si inhiba formarea eiin experimente la animale. La om, aeliunea
antiplaea este red usa.
Alte enzime ea: tripsina, ehemotripsina, amilaza, Iipaza, elastaza
nu au 0 aeliune antiplaea eficienta.
ATITUDINEA FATA DE OBTURATIILE

APROXIMALE $1 DE COLET
iN EXCES iN PROFILAXIA
INFLAMATIILOR GINGIVALE
Obturalii In Depistarea obturaliilor In exees se face eu sonde obi$nuite, bine
exces aseulite, dar cel mai usor cu sondele parodontale de explorare,
flexibile, care sunt deplasate dinspre obturatie spre dinte pe Tntreaga
eireumferinla a obturaliel. Cand aeest lueru nu este posibil, 0
radiografie eu film "mu$cat~ ne poate oferi 0 imagine semnifieativa a
obturaliilor aproximale Tn exees.
Prezenla unei inflamalii a papilei interdentare. sangerarea u$oara
la atingere Tn veeinatatea unei obturalii aproximale ne obliga la
eontrolul adaptarii aeesteia fata de suprafata dentara.
Refacere In fala unei obturatii in exees, atitudinea terapeutiea este, Tn eele
corecta mai mulle cazuri, Tndepartarea $i refacerea corecta.
Coreetarea obturatiei se face numai cand excesul esle mic, nu
exista carii secundare, spaliul interdentar eSle liber sau obturatia eSle
la distanta de gingie.
Exeesul de. obturatie se Tndeparteaza eu freze diamantate fine,
aetionate dinspre obturalie spre margine, benzi Si diseuri abrazive Si,
Tn final, prin radieri ale joncliunii obturatie--dinte cu benzi de lustruit sau
con uri de cauciue.
Se poate utiliza Si tehnica "EVA System", descrisa anterior.
TRATAMENTUL CARIILOR iN
PARODONTOPATIILE MARGINALE
Faza iniliala Tratamentul parodontopatiilor marginale croniee, Tn faza iniliala de
combatere a infectiei microbiene $i a inflamatiei gingivale, trebuie sa
euprinda tratamentul tuturor cariilor existente $i TndepMarea tartrului
$i placii dentare bacteriene.
Sunt vizate, In special, cariile de co'let sau cele aproximale, ce Carii de colet
favorizeaza retenlia detritusurilor ~i resturilor alimentare fermentabile,
care initiaza $i Intretin inflamatia gingivala. Nu trebuie neglijate nici
cariile ocluzale, care, netratate, determina dureri la masticatie, depla Carli ocluzale
sarea acesteia In zona fara carii ~i initierea, prin lipsa de autocunltire,
a unei gingivite sau parodontite in zona cu carii. In unele situatii, se
poate recurge la exereza totala a dentinei alterate, obturatia provizorie
a cariilar ~i finalizarea obturatiei dupa tratamentul parodontal.
inainte de a pregati 0 cavitate aproximala sau de colet, trebuie Tratamentul
tratata inflamatia papilei ~i a marginii gingivale ad.iacente procesului papilitei
carios.
Daca gingia este hipertrofiata printr-o iritalie de data recenta,
mar,irea ei de volum se reduce prin tamponament sau me~are cu 0 Tratamentul
sUbstanta cu actiune astringenta. hi pertrofiei
Atingerea cu perhidrol are un u~or efect cauterizant pentru
componenta hiperplazica a tumefactiei gingivale.
Atunci cand s-a instalat 0 hiperplazie ~i papila gingivala sau Tratamentu I
marginea gingivala libera burjoneaza deasupra sau In interiorul hiperplaziei
procesului carios, este necesara desfiinlarea polipului gingival prin
cauterizare chi mica cu acid tricloracetic sau electrocauterizare In
formele mici ~i mijlocii ~i prin gingivectomie In arice situatie. Practica
obturatiei temporare cu gutaperca (dupa exereza dentinei alterate),
model area acesteia pentru a Indeparta polipul gingival timp de 0
saptamana ~i cauterizarea ofera un rezultat numai In cazul unei
hipertroW de dimensiuni reduse. In cazul hiperplaziei gingivale, numai
electrocauterizarea ~i, mai ales, exoizia c'hiruirgicala este urmata de 0 Excizia
vindecare sigura. chirurgicala
o condilie indispensabila a protectiei parodontiului marginal este
asigurarea unui contact intim perfect intre materialul de obturatie ~i
marginile cavitatilor aproximale ~i de colet. Acest lucru se realizeaza
prin:
- regularizarea marginilor cavitfJfi!or. al caror contur trebuie sa fie Contur linear
linear, drept sau curbat, dar fara anfractuozitali;
- rotunjirea unghiului dintre pragul gingival ~i peretii laterali verti Rotunjirea
cali ai cavitatii de c1asa a 'II-a. Mentinerea unui unghi asculit nu permite unghiului
patrunderea materialului de obturatie. Spatiul restant favorizeaza
retenlia organica ~i instalarea inflamatiei gingivale.
- bizotarea pragului gingival al cavitatii de c1asa a II-a. Menlinerea
unui prag gingival nebizotat este 0 gre~eala frecventa ~i favorizeaza Bizotarea
instalarea cariei secundare, ca urmare a desprinderii prismelor de pragului
smalt fara insertie pe dentina subiacenta. Bizotarea pragului gingival
gingival se face In mod corect cu instrumentar manual, folosind
alternativ bizotatoarele de prag gingival dinspre vestibular spre oral ~i
invers;
334 HOR/A TRA/AN DUM/TRJU - PARODONTOLOGIE
Restaurarea - restaurarea corecta a curburilor vestibulo-orale ale coroanei

curburilor dentare. Prin procesul carios sunt distruse bombeurile vestibulare $i
orale care asigura protectia $antului gingival $i a crestei marginii
gingivale libere fata de impactul alimentar traumatic.
Tn mod normal, aceste proeminente asigura 0 deflectie a
alimentelor care ajung pe versantul vestiburar $i oral al gingiei $i
Masaj produc un masaj cu efecte favorabile asupra circulatiei din corionul
gingival.
Refacerea acestor curburi nu trebuie sa fie In exces, deoarece
sunt favorizate retentiile alimentare $i placa bacteriana In zonele
Alte siutatii subiacente, care se maresc In timp prin retractie fiziologica sau In alte
situatii (periaj excesiv, traumatic, gingivectomie). De asemenea, nici 0
curbura aplatizata nu este admisa, deoarece nu asigura protectia
gingiei subiacente.
Matrice de Matricele pentru obtura/ii de colet. Sunt realizate dintr-un material
colet plastic transparent, de consistenta redusa, deformabila. Au dimensiuni
diferite, In functie de marimea cavitatilor $i forma ovalara sau rotunda,
convexa spre exterior $i concava spre suprafata dintelui. Se mentin
Tije de plastic prin presiune cu ajutorul unor tije de plastic.
Calitati Calitati:
- asigura, prin transparenta, fotopolimerizarea materialelor com
pozite;
- mentin 0 presiune uniforma asupra materialului de obturatie In
timpul perioadei de Intarire;
- realizeaza 0 suprafala neteda, chiar lucioasa a obturaliei;
- asigura 0 curbura de defleclie corespunzatoare;
- favorizeaza 0 buna adaptare $i etan$eizare a marginilor obtu
ratiei la dinte.
Tn cazul aplicarii in exces a materialului de obturalie, acesta
depa$e$te marginile cavitatii, ceea ce necesita Indepartarea excesului
$i finisarea periferica a obturaliei.
Adaptarea corecta a obtura/iei la nivelul pragului gingival $i
pere/ilor laterali in cavita/ile de clasa a II-a
Majoritatea obturaliilor aproximale pentru cavitali de clasa a II-a,
realizate din materiale compozite, mol sunt bine adaptate pragului
gingival, fata de care sunt de cele mai multe ori In exces.
Adaptari
Adaptari incorecte
incorecte
Acestea sunt consecinle ale urmatoarelor cauze:
Cauze
- curburile suprafelelor aproximale sunt concave In zona pragului
gingival;
- matricea dentara nu se adapteaza bine la acest nivel;
- penele interdentare nu obtureaza In Intregime ambrazura gingi
vala;
TRATAMENTUL GINGIVITELOR $1 PAROOONTOPATIILOR MARGINALE 3
- papila gingivala inflamata, cu exsudat, sangereaza cu u$urin!a,

burjoneaza uneori In cavitate $i nu permite 0 buna uscare a peretilor
cavitalii $i a pragului gingival.
Atitudinea terapeutica fa/a de inflama/ia papilei interdentare
vecina procesului carios
o conditie indispensabila pentru reducerea inflamatiei papilei este Reducerea
mai Intai exereza In totalitate a dentinei alterate $1 obturatia provizorie inflamatiei
a cavitatii. Nu este normal sa se treaca la obturatia definitiva a cavitatii
inainte de reducerea inflamaliei gingivale din vecinatate.
Inflamatia papilei trebuie tratata corespunzator prin indepi3rtarea Substante
tartrului $i a placii subgingival,e $i administrarea topica a unor anti
substante cu actiune antimicrobiana. Papilele hiperplazice. excesiv microbiene
burjonate, se excizeaza chirurgical sau prin electrocauterizare, Excizie
respectand conditiile de prevenire a incalzirii excesive $i a combustiei Electrocau
necontrolate a lesuturilor moi $; osoase subiacente. terizare
Cea mai buna protectie 0 reprezinta diga. care impiedica Diga
patrundera salivei $i a sangelui in cavitate.
Obturalia pentru cavitatile de c1asa a II-a presupune 0 serie de
manopere indispensbile ca: bizotarea pragului gingival, aplicarea $i Manopere
scoaterea corecta a matricei $i penei interdentare. modelarea cu indispensbile
spatula a joncliunii dinte--Qbturalie, care nu se pot realiza in mod
cor spunzator decat dupa un tratament anti microbian gingival.
Tn caz contrar, gingia va sangera mai mult sau mai pUlin la mici
atingeri. campul operator va fi inundat. iar calitatea in timp a obturatiei
va fi compromisa. incercarile de a bloca In $edinta sangerarea
gingivala prin folosirea substantelor astringente pe 0 papila inflamata Substante
$i hiperplazica nu sunt justificate $i nici eficiente. astringente
Folosirea me$elor de vata, matase, imbibate in solutie de clorura
de zinc 5-10%, sulfat de aluminiu 5%, preparate in cabinet sau
tipizate. se face numai la nivelul unei gingii aduse cat mai aproape de
norm I. printr-un tratament antimicrobian prealabil $i au scop de Tratament
prevenire a unei s{mgerari posibile. fiind riscul crescut de traumatism antimicrobian
gingival al manoperelor enumerate mai sus. prealabil
Pentru adaptarea corecta a obturatiei la pragul gingival se pot
folosi pene interdentare anatoforme (GAUCAN), introduse dinspre Pene
oral, care imping matricea in coarda de arc de cerc in contact intim cu anatoforme
suprafala dentara curbata., deseori concava. Matrice
Dupa fularea materialului de obturafie, se scot in ordine: pana
anatoforma, matricea $i, cu ajutorul unei spatule fine S8 adapteaza.
intim obturatia la nivelul peretilor laterali. Adaptarea obtura/iei la nivelul
pragului gingival dupa scoaterea matricei cere un instrument de fine/e
$i 0 deosebitlJ dexteritaie. Dexteritate
$ ntul gingival trebuie controlat cu 0 sond~ exploratorie, pentru
depistarea ~i indep rtarea eventualelor fragmente de material de
Spalarea obturatie cazute la acest nivel. Spalarea cu jet de apa contribuie, de

~anfului asemenea,la degajarea §,antului gingival de posibilele resturi de
gingival material de obturatie.
TRATAMENTUL MEDICAMENTOS
ANTIMICROBIAN AL GINGIVITELOR
CRONICE ~I PARODONTITELOR
MARGINALE
Indepartarea placii bacteriene §'i detartrajul nu in!Atura prin ele
insele leziunile septice de lip inflamator ~i proliferativ ale parodonpului
Evolufie marginal superficial ~i profund. Acestea pot evolua ~i in absenta unui
tratament medicamentos antimicrobian ~i, implicit, antiinflamator
adecvat.
Este gre§'ita ideea ca, dupa debridare gingi\iala §'i detartraj,
sangerarile gingivale dispar de la sine fara nici un alt tratament. Astfel,
Debridare intr-o gingivi/a cronica sau 0 parodontita marglnala cronica
gingivala superficiala, dupa debridare gingivala cu indepartarea p/acii
microbiene, a produ$ilor de metabolism $i a tartrului, microu/cera/iile
exlstente pe peretele moale al $antului gingival $i la nivelu/ epite/iu/ui
Proliferare jonc/lonal se men/In $1 se pot suprainfecta,' /esutul de granula/le, chiar
Afectare de volum redus, continua sa prolifereze, apar sangerari /a mastlca/ie
progresiv8 sau perlaj, epiteliuljonc/lonal esle aleclat progresiv pana /a ulcerare $i
desprlndere de dinte.
in parodontitele marginale cronice profunde cu pungi parodontale
adevarate §'i secretie purulenta, aceasta persista ~i dupa eliminarea
placii §'l indepartarea oridit de minulioasa 'a tartrului. Tratamentul
chirurgical instituit in aceste condilii poate duce la 0 insamantare
CompJicalii microbiana a osulLJi subiacent ~j instalarea unor complicatli locale sau
la distanta.
Tratament in aeeste situatii, numai un tratament medieamentos jUdieios ales
medicamentos poate opri evolutia microuleeratiilor, iar in eazul pungilor parodontale
eu secretie purulenta reduce sau sisteaza formarea aeesteia in
vederea suprimarii chirurgicale a pungii fara riseul suprainfectarii
osului alveolar.
Tratamentul medicamentos esle neeesar, de asemenea, pentru
eombaterea unor complicatii infeetioase eu caraeter acut sau subaeul,
infectii localizate sau generalizate la nivelul gingiei ~i parodontiului
GSUN
profund, gingivos.tomalita ulcero-necrotiea, abeesul parodontal
marginal.
Substanle medicamentoase antimicrobiene

in tratamentul gingivitelor $i parodontitelor
marginale superficiale, agresive sau cronice
Calitati Calita/ile unui medicament antimicrobian ideal:
• acliune antimicrobiana selectiva, capacitatea de a distruge
microbii sau a inhiba dezvoltarea microbiana fara fenomene toxice
Focar de asupra organismului gazda;
infectie • difuziune buna In focarul de infeclie;
Spectru • spectru anti microbian larg;
antimicrobian • persistenla In timp sub forma activa In lichidele circulante ale
organismului (dupa administrarea pe cale general'a) ~i In focarul de
infeclie;
• absenla reacliilor de sensibilizare locale ~i generale;
Rezistenta • sa nu dezvolte rezistenla microbiana;
microbiana • prel de cost scazut, accesibilitate In procurare ~i modalitate
u~oara de administrare.
Debridare Tratamentele cu substanle chimioterapice sunt eficiente numai
gingivala dupa debridare gingivala, detartraj Si chiuretaj radicular.
Substantele cu acliune antimicrobiana pot fi:
Antiseptice Antiseptice: substanle chi mice cu acliune bacteriostatica sau
bactericida asupra microbil.or cantonali pe tegumente ~i mucoase,
care 111 doza activa sunt netoxice fala de lesuturi.
Dezi nfecta nti Dezinfectanfi: substanle chimice cu acliune predominant
suprafete bactericida, utilizate pe suprafelele neanimate (instrumente, manu~i
neanimate chirurgicale, suprafele ale aparaturii medicale Si stomatologice), care
In doze active sunt iritante $i toxice pentru tesuturi.
in funclie de concentratie, un antiseptic se poate comporta ~i ca
un dezinfectant.
Antisepticele Si dezinfectantele au ca principala caracteristica
ac/iunea neselectiva fata. de microbi.
Actiune Substanlele antimicrobiene cu ac/iune selectiva sunt grupate In
selectiva chimioterapice propriu-zise, care sunt substanle de sinteza chimica
(Neosalvarsan, compus organic de arsen cu acliune antiluetica,
descoperit de PAUL ERLICH, este considerat primul chimioterapic) Si
antlbiotice, substanle oblinute prin purificarea unor produ$i de
metabolism al unor ciuperci sau bacterii (penicilina descoperita In
1929 de FLEMING ~i purificata In 1939-1940 de FLOREY ~i CHAIN).
Deoarece majoritatea antibioticelor se oblin pe cale sintetica sunt
incluse In categoria chimioterapicelor. in practica medicala se recurge
insa In continuare la utilizarea termenilor de chimioterapic Si antibiotic,
Substanta prin care se defineste orice substanla cu acliune antimicrobiana care,
antimicro in doze active, impiedlca multiplicarea bacteriana In mod selectiv, prin
biana interferarea specifica a unei cai metabolice bacteriene. Pe langa
Antivirale, chimioterapia antibacteriana s-au oblinut chimioterapice antifungice
antitumorale (antimicotice), antivirale ~i antitumorale (citostatice).
Antiseptice
Antiseptice care denatureaza proteinele microbiene
in aceasta categorie intra substanlele acide, bazice si alcoolii.
Acizi
Acidul citric In solulie apoasa cu un pH de la 0,5 la 2,5 a fost
utilizat pentru condilionarea chi mica a suprafelei radiculare In Condilionare
tratamentul chirurgical al parodontitelor marginale cronice, Tn scopul chimica
unei bune regenerari conjunctive Si a reacolarii gingivale.
in acelasi scop s-au utilizat acidul fosforic Si .EDTA (acid etilen Acid fosforic
diaminotetraacetic). Rezultatele oblinute nu sunt semnificative pentru EDTA
o mai buna vindecare a parodonliului marginal. Decontami
Rolul acidului citric consta totusi in decontaminarea bacteriana a nare bacte
suprafelelor radiculare. riana
Acidul cromic este utilizat In aplicalii scurte, cinci-sase secunde, Aplical ii
urmate de spalaturi cu ser fiziologic, apa distilata sau curenta In: scurte
- pungi parodontale cu exsudat purulent pentru sistarea secreliei:
- fistule apico-gingivale; Fistule
- ulceralii gingivale de cauza microbiana.
Cauterizarea lesutului de granulalie din pungile parodontale
adanci nu este completa Si se pot produce necroze de vecinatate ale Necroze de
osului Si lesuturllor moL vecinatate
Nu se fac atingeri cu acid cromic (Orthochrome) pe ulceraliile
herpetice.
Acidul maleic, asociat cu triclosan Si metoxietilen In pastele de Triclosan
dinli, mareste capacitatea antibacteriana a acestora. Metoxietilen
Acidul rosmarinic, solulie 5%, aplicat experimental la maimule,
reduce inflamalia gingivala Si acumullarea de placa bacteriana.
Acidul salicilic are proprietali keratolitice Si keratoplastice. in Keratolitice,
concentralie de 1%. asociat unui extract vegetal astringent, este keratoplastice
indicat In tratamentul medicamentos al gingivitelor Si parodontitelor
marginale cronice (produsul Pyralvex).
Acidul tanic este utilizat ca astringent gingival Si agent deflector Agent
al sanlului gingivallnainte de amprentarea bonturilor dentare. deflector
Efectele toxice ale acestuia asupra unor organe, in special la
nivelul ficatului, nu sunt evidente la aplicari de scurta durata; utilizarea
un timp Indetungat, ca In cimenturi chirurgicale este Insa
contraindicata Si a condus la excluderea acidului tanic din componenla
acestora.
Baze
Bicarbonat de sodiu, in solulie, apoasa 20%. este un adjuvant al Solulie 20%
tratamentului antimicrobian de urgenla In gingivostomatita ulcero GSUN
necrotica, In tratamentul gingivostomatite'lor micotice Si al stomatitei
sub p'laca protetica. Eficienla antimicrobiana creste prin asocierea
344 HORIA TRAIAN DUMITRIU- PARODONTOLOGI
bicarbonatului de sodiu sau de potasiu cu apa oxigenata, Incorporate

In dentifrice (metoda KEYES).
Alcooli
Alcoolul etilic 70% este folosit pentru badijonarea mucoasei
gingivale :;;i bucale Inaintea infiltrajiilor anestezice, de biostimulare :;;i
Vehicul ca vehicul pentru produse cu acliune antimicrobiana :;;i
antiinflamatoare.
Concentratia de alcool etilic in unele produse de uz stomatologic
Denumire preparat Concentratie alcool pH

Cepacol 14% 6,0
Listerina 26,9% 4,2
Cool Mint Listerina 22% 4,2
Peridex 11,6% 5,6
Viadent 11,5% 4,5
Aminoalcooli: un efect putemic arntiplaca II au antisepticele "din

Delmopinol generalia a treia" reprezentate prin delrnopinol care a fast utilizat In
ape de gura In concentrajie de 0,1-0,2%. Efectele secundare ca
modificari importante ale gustului, senzalii accentua,te de arsura.
coloralii intense :;;i persistente au redus folosirea acestui antiseptic.
Antiseptice care blocheazii enzimele microbiene
Substante oxidante
Peroxidul de hidrogen 3% sub forma de apa oxigenata.
Apa oxigenata ste un bun antiseptic pentru mucoasa gingivala. bucala :;;i
faringiana, activ asupra Streptococcus pyogenes, spirochete, bacterii
anaerobe. Apa oxigenata se utilizeaza ca atare sau diluata 11/4 pentru
spalaturi cu acjiune antiseptica. hemostatica :;;i de Indepartare a
Indicatii detritusurilor organice in: .
- gingivite acute sau subacute;
- pungi parodontale penlru Indepartarea exsudatultJi inflamator;
- abcese parodontale marginale incizate;
- gingivostomatita ulcero-necrotica;
- plagi traumatice infectate ale partilor moi din cavitatea bucala;
- plagi chirurgicale parodontale Inaintea suturii sau proteJarii prin
cimenturi chirurgicale;
- plagi chirurgicale protejate pentru indepartarea depozitelor de
fibrina $i a detritusurilor organice.
Solu/ia de perhidrol (peroxid de hidrogen 30%).
Are acliune antimicrobiana. in special asupra germenilor
Efect anaerobi, exercita un efect cauterizant bine suportat de gingia
cauterizant hiperplaziata. in special in hiperplaziile dE~ sarcina. in cursul
tratamentului conservator de temporizare a exciziel gingivale. Poate fi Temporizarea

utilizat pentru a'ibirea dintilor tinand cont insa $i de efectele secundare exciziei
ale actiunii chi mice asupra structurilor dentare. gingivale
Peroxidul de hidrogen poale fi incorporal Inlr-o ceara alba aplicata incorporat
pe 0 fata a unei benzi din material plastic de 7 cm lungime $i 1,5 cm
latime. Banda de plastic se aplica cu partea incarcata peste gingia
inflamata a unui grup de dinti: frontal sau lateral. Prin presiune digitala
$i inmuierea cerii, amestecul se muleaza intim pe gingie. Se repeta
zilnic, cate 10 minute pe $edinla, timp de trei-$ase zile. Efectul este
anti microbian $i antiinflamator. Indicatii: gingiv.ite cronice, parodontite Indicatii
marginale cronice superficiale (produsul Gingivox).·
Permanganatul de potasiu (solutie 1/5.000-1/10.000). este Spalflturi
utilizat sub forma de spalaturi in:
- gingivite acule $i subacute;
- prin c1atire In cursul tratamentelor stomatologice uzuale sau
dupa intervenlii chirurgicale.
Compu~i halogenati:
Cloramina B (natriubenzensulfoncloramida) elibereaza c10r activ,
care in combinatie cu apa pune in libertate oxigen in stare nascanda
in solutie apoasa 3%0; se utilizeaza sub forma de spalaturi in: Solutie 3%.
- gingivite acute $i subacute; Indicatii
- pungi parodontale cu exsudat purulen ;
- abcese parodontale marginale dupa incizie;
- stomatite $i gingivostomatite acute $i subacute.
lodul .
Este utilizat in combinatie cu detergenli anionici iodofori, mai putin lodofori
iritanti decat iodul, activi tata de spirochete, bacili fuziformi, fungi $i nu
coloreaza pielea $i mucoasa.
Actiunea antimicrobiana se exercita in urma irigatiilor
subgingivale, in pungi parodontale, 0 data pe zi, timp de 14 zile, cu
povidon-iodin 1% (produsul Betadine).
lodisol
Antiseptic iodat cu efect rapid $i de durata, di,luat rn apa 1/20 Diluat 1/20
pentru gingivite, stomatite, aft a.. herpes, leziuni traumatice ale
mucoasei bucale, utilizat prin spalaturi, clatire, irigatii subgingivale.
Combinatii ale metalelor
Clorura de zinc, solutie offic. 30%, a fost unul din antisepticele
folosile in mod curent in tratamentul formelor inflamatorii de
imbolnavire a parodontiului marginal. Clorura de zinc se prezinta initial
sub forma de cristale care se dizolva in apa distilala. In afara solutiei Cristale
oficinale de 30% se pot prepara solulii mai slabe, cel mai frecvent de solubile
5-10% $i 20%. in tratamentul prin me$aj al $antului gingival se
foloseste solutia 5-10% pentru 30 de minute Si solutia 20% pentru

5-10 minute, dupa care mesele se Indeparteaza. Clorura de zinc are
Bacteriostatic, ac/iune bacteriostatica ~i u~or astringenta prin efect vasoconstrictor.
astringent Acesta este evident In cazul gingivitelor cronice in stadiiJe initiale,
parodontite marginale cronice superficiale. Efectul vasoconstrictor se
manifesta asupra zonelor congestionate, cu hiperemie activa Si
culoare rosu deschis, care sub actiunea c10rurii de zinc devin mai
albicioase. Efectul vasoconstrictor este redus asupra zonelor cu
inflamatie veche Si vasodilatatie pasiva, de staza, colorate In rosu
violaceu. De aceea, tratamentul cu c10rura de zinc al papilelor
gingivale excluse functional, dilacerate, exoesiv de friabile, de culoare
intens violacee, ca In forme'e avansate de parodontita. marginala.
cronica superliciala. sau in parodontita marginala cronica profunda, nu
Lipsita de e5te eficient; aici efectul vasoconstrictor se manifesta printr-o
efect accentuare ~i mai mare a stazei locale, printr-o "blocare u a circula/iei,
terapeutic a carei dinamica este oricum deosebit de lenta; astfel, fenomenul de
Efecte "baltire" a sangelui se men/ine, solu/ia de tratament fiind numai
contrarii chirurgicala (DUM/TRIU HT).
Ca urmare a vasoconstrictiei produse in zonele susceptibile de
Hemostatic congestie, clorura de zinc are Si un efect hemostatic.
Cea mai eficienta actiune de natura chimica. a clorurii de zinc este
Cauterizare efectul de cauterizare, in solutie concentrata de 30%, asupra zonelor
de microulcera/ii ale peretelui moale al ~an/ului gingival $i ale marginii
gingivale /ibere. Aceste zone minuscule, greu de vazut cu ochiulliber,
care sfingereaza la cea mai mica atingere chiar cu un instrument
neascu/it, sunt sediul unor microulcera/ii suprainfectate pe fondul unei
meioprag/i (fragilitaN vasculare Intinse. Chiuretajul instrumental al
microulceraJiilor este greu de controlat. Numai aplicarea solu/iei de
clorura de zinc 30% are un efect cert de desfiin/are prin cauterizare
chimica a acestor zone, care Intre/in ~i amplifica efectele distructive
ale inflamaJiei microbiene (DUM/TRIU HT).
Cicatrizant Clorurii de zinc i se atribuie Si 0 ac/iune cicatrizanta, dar acest
efect nu este bine' precizat.
Apa de gura Sulfatul de zinc in solutie siaM intra In compozitia apei de gura.
Alte combinatii ale metalelor ca: sulfatul feric, sulfatul de
aluminiu, clorura de aluminiu sunt utilizate In solutie sau In fibre
impregnate pentru actiunea antiseptica Si de largire a santului gingival
Inainte de amprentarea bonturilor dentare.
Protargol, solutie 1% proteinat de argint (Argentum proteinicum
Actiune Argenti proteinas, cf. nFarmacopeea rom." ed. X), contine circa 8%
oligodinamica argint, care exercita 0 actiune oligodinamica cu efect bacteriostatic;
este neiritant, foarte bine tolerat de mucoasa bucaJa.
Indicatii 5e utilizeaza in:
- gingivite acute si subacute;
- gingivite si parodontite marginale cronice dupa detartraj;
- $anlul gingival $i pungile parodontale cu exsudat inflamator sub

forma de irigalii sau me$e;
- tratamentul abcesului parodontal marginal;
- gingivostomatita ulcero-necrotica, gingivostomatitele acute $i GSUN
subacute, sub forma de aplicalii prin tamponare, badijonare larga.
Azotatul (nitratul) de argint are acliune bacteriostatka Tn
concentralie slaba. Solulia de azotat de argint 30% are actiune
cauterizanta $i bactericida. Este indicat in aplicaliile locale, strict Cauterizant
lezionale, prin atingeri punctiforme in caz de:
- afte bucale, gingivale sau cu alta localizare;
- portiuni mici, burjonate, de lesut de granulalie restant sau aparut Tesut de
la nivelul marginii gingivale, Tn special dupa gingivectomie: are acliune granulatie
bactericida, de cauterizare $i stimulare a vindecarii. restant
Fenosept (fenilmercuric borat, merfen). in solulie apoasa 2%, Solulia 2%
pentru atingeri de uz extern, este un compus organo-mercurial, cu pentru atingeri
acliune bacteriostatica, antifungica $i antivirala. Este indicat in Solutia
gingivite subacute $i acute, gingivostomatita ulcero-necrotica. So/ulia 0,01~,05%
2% se f%se$te in acest ultim caz di/uata /a 0,01-0,05% pentru clatire pentru c1atire,
sau spa/aturi. spalaturi
ColoranJji au acliune antienzimatica $i de distrugere a acizilor Coloranti
nucleici.
Violetul de genIiana 1% se utilizeaza in leziunile herpetice
infectate, in infeclii $i ulceralii ale mucoasei bucale, gingivostomatite
micotice, violet de genliana 1% in solutie slaba de alcool etilic 10%
(produsul Violin).
Albastru de metilen 2% este un colorant al placii bacteriene $i se
aplica prin atingeri u$oare cu bulete de vata. Are acliune antiseptica
redusa $i poate fi utilizat in absenla altui antiseptic, prin badijonarea
mucoasei gingivale, bucale sau faringiene inflamate.
Rivanol, solutie 1/5.000, este un bun antiseptic in gingivostoma Rivanol
tita ulcero-necrotica. Se utilizeaza sub forma de spal~Huri bucale largi. 1/5.000
RO$ul de Congo este un color'ant diazoic (benzidin-diazo
bisnaftil·amino 1, sulfonat de sodiu) cunoscut pentru unele calitali:
hemostatic, inhibitor al unor enzime proteolitice. stimulator al
proliferarii epiteliale $i cicatrizant. A fost utilizat prin instilalii in ~anlul Cicatrizant
gingival $i pungile parodontale (CAHANA, 1982) $i chiar prin injeclii
intragingivale (LEBOIRG), cu efect hemostatic $i anti microbian in
gingivite ~i parodontite marginale. Poate fi utilizat, de asemenea, Tn
tratamentul stomatitei ulcero-necrotice. afte bucale, herpes.
Antiseptice care distrug membrana celulei microbiene
Deriva1ii fenolici sunt agenli tensioactivi sau surfactanti. Fenolul Fenol2%
2% solutie apoasa poate fi folosit in chimioterapia antimicrobiana a
cementului radicular.
Din acest grup face parte clorhexidina descrisa anterior. Clorhexidina
Alte produse cu ac/iune antiseptica

Codecam spray (c1orura de dequalinium) sinonim Decaderm
solulie. Antiseptic bucofaringian activ fala de majoritatea bacteriilor
gram-pozitive ~i gram-negative ~i asupra Treponema vincenti; Candida
a/bicans.
Indicatii Indicalii:
- gingivite;
- stomatite micotice.
Pulverizatii Administrare: pulverizalii sau tamponament de cateva ori pe zi.
Faringosept (Ambazone, tversal, PromassoJ). Antiseptic activ
fala de Streptococcus pyogenes, Streptococcus viridans ~i alIi
germeni patogeni ai cavitatii bucale.
Indicalii:
- gingivite;
- gingivostomatite.
Pentru supt Administrare: cate un comprimat (pentru supt) de 4-6 ori pe zi
pentru adulti ~i 1-4 ori pe zi pentru copii.
Antibiotice $i chimioterapice
Antibioticele sunt substanle produse de microorganisme sau
sintetizate dupa modelul structural! al unor compu~i naturali.
Chimioterapicele sunt imaginate de om ~i oblinute Tn laborator
prin sinteza.
Actiune Antibioticele aetioneaza asupra microorganismelor prin:
asupra micro - Inhibarea sintezei peretelui celular:
organismelor • Penicilina, Ampicilina, Amoxicilina. Bacitracina, Cefalosporine.
- Inhibarea permeabilitalii membranei citoplasmatice:
• Nistatina, Polimixina;
- Inhibarea sintezei proteice:
Doxiciclina • Tetraciclina, Doxiciclina, Streptomicina, Kanamicina, Neomi

cina, Gentamicina, Eritromicina, Oleandomicina, Spiramicina,
Lincomicina, Clindamicina, Cloramfenicol.
- Inhibarea sintezei aciziJor nucleici:
Ciprofloxacina • Fluorochinolone: Ciprofloxacina, Norfloxacina, Ofloxacina.
Antibiotice folosite in tratamentul parodontitelor marginale
cronice
Tetraciclina (Tetramig, Hexaciclina, Chimociclina, Rubitracina,
Microsfere Mynocina, Minociclina - sub forma de microsfere. Doxiciclina,
Lysoclina. Terramicina, Vibramycina, Glicilciclinele) are urmatoarele
acliuni:
Membrana - ac/iune antimicrobiana prin modificari de transfer la nivelul
celulara membranei celulei bacteriene ~i intracelular prin inhibarea sintezei
proteice la nivelul ribozomilor. Actiunea bacteriostatica a tetraciclinei

se exercita pe bacterii gram-pozitive ca Actinomyces viscosus, A.
israelii, A. naeslundll, specii de streptococ: S. mutans, S. salivarius, pe
numeroase bacterii anaerobe, patogeni parodontali, de~i unele specii Unele specH
de Aggregatibacter actinomycetemcomitans sau Eikenella corrodens
sunt rezistente fata de tetraciclin . Noii compu~i semisintetici de
tetraciclina, g/icilcicline (dimetilglicilamido-minociclina ~i 6 Glicilcicline
dimetil-6-deoxitetraciclina) au actiune ~i pe patogenii parodontali care
au dezvoltat rezistenta fata de tetraciclina;
- aefjune antiinflamatorie prin reducerea efectului chemotactic Efect
de atractie, pe care fragmentele de colagen distrus Ie exercita asupra chemotactic
pofimorlonuclearelor din peretele ~i lichidul ~antului gingival, ceea ce redus
reduce inflamatia de la acest nivel;
- aetivitate antiproteolitiea ~i antioxidanta fata de radicalii liberi Radicali liberi
de oxigen;
- ae/iune antieolagenolitiea prin inhibarea enzimelor colageno
litice (exercitata Tn special de Doxiciclina), a matricei metalprotei Metalprotei
nazelor (exercitata in special de Minociclina), a gelatinazelor ~i naze
elastazelor; in acest mod impiedica distructiile de colagen care se
produc in inflamatiile parodontiului marginal; proprietatile
anticolagenolitice ale tetraciclinei sunt folosite in bolile generale Anticolageno
insotite de degradari importante ale colagenului: artrita reumatoida, litice
epidermoliza distrofica buloasa diabet;
- ae/iunea reparatorie ~i regenerativa a tetraciclinei exercitata Regenerare
asupra parodontiului marginal este doveditiri prin cercetarile lui
Moscow ~i TANNENBAUM (1991);
- ae/iune de eondilionare a suprafe/e/or radieu/are care devin Condifjonare
astfel mai susceptibile pentru fixarea la aeest nivel a fibrobla~tilor;
- inhiba resorb/ia osului alveolar produsa prin diferite actiuni: Resorbtia
microbiana prin endotoxine, prostaglandina E sau hormonale prin osoasa
actiunea continua a hormonului paratiroidian. inhibata
Efieienta unui antibiotic in boala parodontal depi nde de
indeplinirea a doua conditii esen iale:
- antibiotieul trebuie s actioneze preferential asupra structurilor Actiune
moi ~i dure osoase ale parodontiului marginal; preferentiala
- antibiotieul tr buie sa reaHzeze la nivelul acestor structuri 0 Concentratie
concentratie efieienta terapeutie. eficienta
Tetracicli na satisface aceste dOUB eonditii:
- se concentreaza preferential in strueturile 0 oase in general, la
nivelul dintilor ~I oaselor maxilare, inclusiv a proeeselor alveolare;
- administrat2 in dOZ2 uzuala de 0,5-1 g/zl, se concentreaza in Concentrare
Iichidul ~antului gingival Si anume 4-8 I-lglml, eeea ce reprezinta 0 in Iichidul
eantitate dubl sau chiar tripl eelei din ser. Ace sta eonstatare este ~antului
deosebit de utile. in tratamentul eu tetraciclina al bolii parodontale, in gingival
special Tn parodontita juvenila sau Tn forme agresive generaLizate la

Doza adecvata orice varsta, unde doza zilnica poate fi de numai 0,500 g, doza care in
alte afecliuni endoosoase este ineficienta, dar aid este activa fata de
germenii $anlului gingival datorita concentraliei superioare celei din
Concentralii sangele bolnavului. in aceste concentralii preferentiale, tetraciclina
preferenfiale poate sa aiM actiune antibacteriana 7n f1uidul $antului gingival, la doze
foarte scazute, de ordinul 0, 11lg/ml. Trebuie semnalata $i constatarea
unor autori care considera ca nivelul tetraciclinei Tn Iichidul $antului
gingival variaza, in funclie de persoanefe investigate, Tntre 0 $i 8 !ig/ml,
deci poate fi uneori la valori mai reduse dedit in ser (SAKELLARI,
GOODSON $. a., 2000).
Efecte Efecte secundare ale folosirii tetraciclinei:
secundare - aparilia de candidoze;
- tulburari gastrice $i intestinale;
- alergii;
- uneori fenomene de fotosensibilizare;
- tulburari hepatorenale;
- folosirea Tndelungata antreneaza riscul apariliei de specii rezis
tente;
Coloralii - utilizarea Tn timpul sarcinii $i la copii sub 6-7 ani poate fi cauza
dentare unor tulburari de eruptie. de demineralizare $i coloratii ale dinlilor.
in inflamaliile parodonliului marginal, tetraciclina poate fi
Administrare administrata pe cale generala $i locala.
Posologie Pe cale generala, posologia este de 0,500-1 g/zi, timp de
doua-trei luni chiar $i $ase-noua luni, Tn special in tratamentul
parodontitei juvenile $i aJ altor forme de parodontite agresive la orice
varsta $i numai dupa utilizarea in prealabil a altor antibiotice, dupa 0
Schema schema de tratament individualizata pentru fiecare bolnav
individualizata parodontopat. Ace$tia trebuie urmariti in toata aceasta perioada,
linand cont de riscul efectelor secundare.
Tratament Tratamentul local se face prin:
local - aplicatii sUbgingivale cu spatula sub forma de unguent;
- irigalii subgingivale sub forma de solulie (SILVER-STEIN, 19S8);
- me$e de vata sau acetat de vinil introduse subgingival;
- microtubi de dializa;
- benzi acrilice.
in cadrul Catedrei de Parodontologie a Facultajii de Medicina
Dentara din Bucure$ti, utilizam cu foarte bune rezultate aplicalii locale
Pasta TM in $antul gingival $i pungile parodontale cu pasta TM (Tetraciclina $i
Metronidazol)
Penicilina este activa asupra streptococilor [:3-hemolitici,
actinomicetelor, spirochetelor; majoritatea streptococilor sunt
rezistenti.
TRATAMENTUL GINGIVITELOR $1 PARODONTOPATIiLOR MARGINALE 351
Penicilina V (Oracicline, Ospen, Isocilin) este 0 fluoximetilpeni

cilina utilizata pe cale orala In infectii acute: gingivostomatita ulcero GSUN
necrotica, abcese parodontale marginale, pericoronarite.
Penicilina G este 0 benzilpenicilina utilizata pe cale parenteral a
In acelea$i afectiuni, cand starea generala este alterata, cu febra
mare, avand un efect mai rapid decat penicilina V.
Principalul dezavantaj al folosirii penicilinei II constituie reactiile Reactii
alergice, uneori grave, ce pot aparea $i la persoane care aparent nu aJergice
au fost in contact prealabil cu antibioticul (a fost tratata cu penicilina
fara sa $tie, a consumat lapte de la animale tratate etc.)
Testarea sensibilitatiila penicilina se face obligatoriu la pacientii Testarea
cu antecedente alergice prin injectarea intradermica a 0,02 ml din sensibiliHitii la
solutia de 100 ~g/ml sau prin aplicarea unei solu ii de 10.000 ~g/ml pe penicilina
o scarificatie In piele. Testele intradermice $i conjunctivale nu sunt
insa fidele $i pot fi chiar periculoase.
Injectarea submucozala a unei solutii de penicilina $i novocaina
sau xii ina (In gingivostomatita ulcero-necrotica, in jurul unor focare Contra
linflamatorii) este contraindicata. indicatie
Alergia la penicilina se trateaza cu antihistaminice, adrenal ina,
glucocorticoizi. Tn $ocul anafilactic ste necesara injectarea Soc anafilactic
intravenoasa lenta de 0, 1-D,5 mg adrenalina, In solutie diluata cu ser Tratament
fiziologic, hemisuccinat de hidrocortizon In doze mai mari de
O,050-D,300 g.
Ampicilina este un antibiotic obtinut prin semisinteza, similar cu
penicilina, dar cu un spectru antibacterian mai larg.
Ampicilina este indicata In infectii severe, in gingivostomatita GSUN
ulcero-necrotica, abcese parodontale marginale cu alterarea starii
generale, febra accentuata (peste 38°-38,5°C).
Doza zilnica de ampicilina este de 1,5-4 g, in mod obi~nuit doua Posologie
capsule de 0,250 g sau 0 capsula de 0,500 g la 6 ore sau cate 1 g 50
luNe injectabila la 12 ore; in infectii grave, doze mai mari, pana la 6g/zi,
administrate fractionat sub forma injectabila, la interval de 4-B ore.
Amoxicilina este 0 beta-Iactarnina, un derivat de ampicilina cu
spectru de actiune similar.
Eficienta amoxicilinei este deosebita Tn tratamentul infectiilor paro Amoxicilina
dontiului marginal cu Aggregatibacter actinomycetemcomitans.
Actiunea amoxicilinei asupra stafilococilor este redusa datorita
beta-Iactamazei (penicilinaza) secretata de ace$tia. Asocierea
amoxicilinei cu acidul c1avulanic care inhiba beta-Iactamazele este Acid
produsul Augmentin. clavulanic
Augmentin se utilizeaza in tratamentul parodontitelor marginale
cronice profunde, progresive, refractare la alte tratamente anti
microbiene.
Efecte Efecte secundare:

secundare - alergii;
- tulburari gastrointestinale;
Contraindicatii Contraindica/ii:
- herpes;
- mononucleoza infectioasa;
- leucemie limfoida;
- tratament cu alopurinol.
Se folosesc 1-2 cpr. (in functie de gravitatea infectiei), de doua ori
pe zi, timp de opt zile, cu sau fara metronidazol.
Cefalosporinele sunt antibiotice beta·!actamice, clasificate dupa
Generatia a spectrul antibacterian in trei generalii. Cefalosporinete din generatia a
treia treia sunt mai eficiente impotriva germenilor gram-negativi. Din
Cefroxadina aceasta generalie, pentru uz stomatologic se folose~te cetroxadina
(produsul Oraspor), din care se administreaza 500 mg, de doua oritzi.
Ca ~i penicilinele, cefalosporinele provoaca frecvent fenomene aler
gice, iar cele din generatia a treia, mai ales, suprimand flora intesti
nala, pot fi cauza unor sangerari prin deficit de vitamina K, suprainfeetii
cu enterococ, colitei pseudomembranoase, unor candidoze.
Neomlcina (negamicin) este un antibiotic aminoglicozidic, eu
Germeni spectru bacterian asupra germenilor gram-negativi in special. Nu se
gram-negativi administreaza pe cale parenterala, datorita ota- $i nefrotoxicitalii.
Administrarea pe cale orala este urmata de 0 absorbtie intestinala
redusa ~i poate fi cauza de disbacterioza ~i de candidoze intestinale.
Se utilizeaza in aplicatii locale in dermatologie $i oftalmologie.
In stomatologie utilizam neomicina pentru combaterea infectiei din
GSUN parodontitele marginale cronice, acutizate, gingivostomatita ulcera
necrotica sub forma de colutorii in aplicatii locale.
Streptomicina este un antibiotic aminoglicozidic cu un spectru
antibacterian asemanator neomicinei. Se asociaza penicilinei in
administrarea parenterala, prin injectii, in tratamentul infectiilor acute
din sfera aparatului dento-maxilar, in doza de 1-2 gtzi.
Potential Aplicarea locala in plagile chirurgicale este contraindicata datorita
alergizant potenlialului alergizant.
Eritromicina are 0 acliune redusa asupra patogenilor parodontali.
Prin administrare pe cale generala nu se acumuleaza Tn lichidul
~anlului gingival. Poate provoca reactii alergice ~i efecte secundare de
tipul tulburarilor gastrointestinale.
Roxitomicina Roxitomicina este un derivat de eritromicina care se regase~te in
fluidul ~anlului gingival $i in tesuturile gingivale. Este activ asupra
Aggregatibacter actinomycetemcomitans.
Spiramicina se regase~te in Iichidul $antului gingival dupa
Actiune anti administrare pe eale generala; are 0 semnificativa acliune
spirochetala antispirochetala ~i de reducere a inflamatiei din pungile parodontale.
Az;trom;c;na se fixeaza cu u;;urinta de structurile parodontale ;;i

are actiune asupra unor patogeni parodontali ca Aggregatibacter
actinomycetemcomitans ;;.a., dar nu ;;i asupra unor specii ca
Fusobacterium nucleatum, Eikenel/a corrodens, Micromonas micro,
enterococi ;;i stafilococi care sunt rezistenti la actiunea azitromicinei. Posologie
Se administreaza Tn doza unica zilnic, timp de trei zile, ceea ce
u;;ureaza utilizarea clinica. Poate produce fenomene de tip
Hertzheimer prin eliberare masiva, Tntr-un timp scurt, de endotoxine
bacteriene.
Clindam;c;na este un antibiotic (Iincosamidic, cu un aminozahar
In structura) al carui spectru antibacterian cuprinde majoritatea
bacteriilor gram-pozitive, inclusiv multe tulpini de stafilococ auriu ;;i Bacterii
majoritatea germenilor anaerobi patogeni. gram-pozitive
Se administreaza In bolile parodontiului marginal refractare la Contraindicatii
tratament, numai la adulti" nu ;;i la copii, nu In parodontita juvenila.
Pos%gie ora/a: 300 mg/zi, timp de opt zile.
Prezinta efecte secundare severe: col ita pseudomembranoasa Efecte
hemoragica (efect al cre;;terii' intestinale a C/ostndium difici/e) ~i, Tn secundare
mod obi;;nuit, diaree.
Mariani! (Mafenid, Sulfamynol) este 0 sU/famida cu spectru Sulfamida
antibacterian activ fata de anaerobi ;;i tulpinile sulfamido-rezistente.
Se administreaza local, pe mucoase infectate, plagi chirurgicale. Potential
Are potential alergizant. alergizant
C;profloxac;na ~; ofloxac;na sunt derivati sintetici: fluorochino
lone cu activitate antibacteriana echival'enta cu beta-Iactamidele. Sunt
active pe bacili gram-negativi, enterobacterii, Pseudomonas, stafilo
coci, Aggregatibacter actinomycetemcomitans.
in parodontitele marginale cronice ;Ii complicatiile lor, fluorochino Indicatii
lonele se utilizeaza numai Tn prezenta germenilor enumerati.
Asocierea ciprofloxacinei cu metronidazol Ti potenteaza activitatea Asociere cu
;Ii se indica la pacientii cu alergie la amoxicilina care nu pot beneficia, metronidazol
pe cale generala, de asocierea amoxicilina-metronidazol.
Pos%gie ora/a: Posologie
- 400 mg/zi Tn doua prize, timp de opt zile, pentru ofloxacina;
- 1g/zi In doua prize, timp de opt zile, pentru ciprofloxacina.
In timpul tratamentului trebuie evitata folosirea concomitenta de
antiacide. tetracicline, c1oramfenicol, nitrofuran.
ContraindicaJii: Contraindicatii
- copii sub 5 ani;
- gravide;
- tulburari ale sistemului nervos;
-SIDA;
- deficit de glucozo-6-fosfat-dehidrogenaza.
Tulburari Tulburari secundare:

secundare - alergii cutanate;
- tulburari gastrointestinale;
- tendinopatii;
- mai rar cefalee, vertij, somnolenla, afecliuni hematologice.
Produse SpecialitaJi:
farmaceutice - ciprofloxacina: Ciflox, Aristin;
- ofloxacina: Tardiv, Oflocet.
Nitrofurantoina, derivat de nitrofuran, este activa fala de
stafilococul auriu ~i specii de Pseudomonas. Poate fi utilizata pentru

Potenfial reducerea secreliei purulente din pungile parodontale ~i In tratamentul
alergizant plagilor chirurgicale. Are potenlial alergizant.
Metronidazolul este un chimioterapic de sinteza, derivat din
nitroimidazol. Este activ (bactericid) fala de bacteriile anaerobe In
special Porphyromonas gingivalis ~i Prevotella intermedia. dar ~i
Clostridium ~i Bacteroides. Are acliune eficienta asupra treponemelor
~i protozoarelor.
Utilizarea metronidazolului reduce semnificativ populalia de
Eficienfa bacterii patogene ca: Eubacterium ~i spirochete, dar eficienla este mai
redusa redusa asupra speciilor de Capnocytophaga.
Metronidazolul Inregistreaza niveluri crescute In lichidul ~anlului
Parodontite gingival ~i In lesutul gingival la scurt timp dupa administrarea pe cale
agresive ~i generala ceea ce il face a fi folosit in multe cazuri de parodontite
cronice
agresive, in special, dar $i marginale cronice.
Administrare Metronidazolul se administreazel sub forma de:
- comprimate 0,250 9
- unguent 3%
- gel 3%
- gel 25%
Ornidazol este asemanator cu metronidazolul.
Indicafii Aceste substante sunt indicate in:
- parodontita marginala profunda progresiva, cu evolutie rapida;
- parodontite marginale cronice recidivanle, cauzate de germenii
anaerobi;
- gingivostomatita ulcero-necrotica, unde actiunea derivatilor imi
dazolici este deosebit de activi:i;
Posologie Posologie medie pe cale orala: 500-700 mg/zi, timp de
10-15 zile, eventual asociat sau alternativ cu tetraciclina.
Efecte Efecte secundare:
secundare - tulburari digestive;
- leucopenie tranzitorie;
- traverseaza bariera placentara;
- efecte cancerigene la animale, dar nesemnalate la am.
TRATAMENTUL GINGIVITELOR $1 PAAODONTOPATIILOR MARGINALE 355
Specialitafi:
- Metronidazol: Flagyl, Rodogyl (asociere cu spiramicina). Produse
Entizon, Klion, Trichopol; farmaceutice
- Ornidazol: Tiberal.
Antimicotice (antifungice)
Nistatina este un antibiotic polienic activ mai ales fala de levu rile
apartinand genului Candida.
Actioneaza fungistatic sau fungicid, in functie de concentralie, prin Antimicotice
cre$terea permeabilitalii membranei celulare a ciupercilor.
Este eficace numai local, deoarece nu se absoarbe dedit foarte Eficienla
pUlin la nivelul pielii, mucoaselor sau tractului gastrointestinal. locala
in tratamentele stomatologice, nistatina se folose$te sub forma
produselor: Nistatin, Nystalocal Si Stamicin.
Nistatin:pulbere suspendabi'fa conti nand nistatina 400.000 U.I./g; Prezentare
flacon de pulbere (pentru suspensie orala) care coniine 0,480 9
nistatina pura, 2.400.000 U.L = 24 doze a 100.000 U.I.; 1 ml de
suspensie coniine 100 000 U.1.
Nislatin sub forma de pulbere pentru suspensie orala este
destinal sugarilor si copiilor, dar $i pentru adullii care prefera aceast
medicalie topica lichida.
IndicaN: Indicalii
- stomatila micotica a nou-nasculilor;
- stomalita micolica $i candidoza esofagiana la sugari, copii $i
adul i;
- stomatita sub placa protetica de cauza micotica;
- profilaxia candidozei bucale la nou-nasculi.
Contraindicafii: Contraindicalii
-alergie la Nistatin. Reaclii
Reacfii adverse: adverse
- produsul este bine tolerat de toate grupele de varSI , dar dupa
doze mari pot aparea uneori tulburari de Iranzit intestinal (diaree).
Mod de administrare: Mod de
- prepararea suspensiei: in flaconul cu pulbere se introduc 20 ml administrare
apa distilata, dupa care se agita energic flaconul. Suspensia oblinuta
se picura cu pipeta direct pe limba, ca atare sau in amestec cu lapte.
miere jeleu:
-Ia sugari si copii, doza de 100.000 U.I., administrata de patru ori/zi. Sugari ~i copii
- la adulli: 1.000.000-1.500.000 U.I./zi, fraclionala in patru prize. Adulti
Administrarea trebuie continual timp de 48 ore dupa vindecarea
c1inica, pentru prevenirea recidivelor, atat la copii, dH si la adulli.
in cazul asocierii candidozei bucale cu infectarea mucoasei
nazale sau rectaie se impune un tratamenl topic cu unguent, iar in Unguent
cazul infectarii concomitente a mucoasei vaginale un tratament local

cu ovule sau comprimate de uz intravaginal.
Produsul Nystalocal unguent contine nistatina, clorhexidina $i
dexametazona. Se aplica pe mucoasa bucala, in gingivite $i stomatite
micotice.
Stamiein (Mycostatin - SUA, Moronal - Germania) se prezinta
Drajeuri sub forma de drajeuri cu un conti nut de 500.000 U.1. nistatina.
Este un antibiotic cu structura polienica, extras din culturi de
Streptomyces noursei, {oarte activ fata de Candida albicans.
Profilaxie Este indicat pentru profilaxia candidozelor care pot aparea in
cursul tratamentelor cu antibiotice cu spectru larg. de acliune, pentru
Tratament tratamentul candidozelor localizate la nivelul mucoaselor tractului
digestiv: bucofaringiana, intestinala, anala; de asemenea, in
tratamenul candidozelor pulmonare, genitale, cutanate.
In medicina dentara se utilizeaza la adulli dupa evidentierea prin
Examen examen micologic a Candidei albicans. Se dizolva in saliva cate un
micologic drajeu la interval de 4-6 ore, In total 12-14 drajeuri. Tratamentul se
continua una-<Joua zile dupa disparitia semnelor c1inice ale infectiilor
micotice $i se precizeaza eficienta antifungica prin repetarea
examenului micologic de laborator.
Antifungic Pimafuein este un antibiotic cu acliune antifungidl, obtinut din
culturi de Streptomyces natalensis.
Mod de prezentare:
- comprimate orale care conlin 10 mg natamicina;
- suspensie pentru aerosolizare sau pentru badijonaj extern
(flacon de 20ml, 25 mg natamicinaiml).
Ac/iune: antibiotic cu proprietali antimicotice asupra Candidei
Protozoare albicans activ $i Tmpotriva protozoarelor.
Indicalii IndicaJii:
- stomatite micotice;
- stomatite sub placa protetica, de obicei suprainfectata cu
Candida albicans.
Posologie Administrare':
- in candidozele orale, la adulli, cate un comprimat pentru supt,
de 4-6 ori/zi, timp de 7-10 zile sau
- cate 1 ml suspensie pentru uz extern, aplicata pe mucoasa
bucala de 4-6 ori/zi, timp de 7~1 a zile;
La copii -Ia copii: in general, cate 0,5 ml de suspensie de 4 ori/zi, timp de
5-7 zile, sau mai mult in funclie $i de negativarea examenului
micologic.
Alte Alte antimicotice cu acliune locala:
antimicotice - mieonazo/, produsul Daktarin orall gell, conline miconazol 2%;
Posologie Administrare:
- la adulli $i copii peste 1 an: 1 lingurilcl de 4 ori/zi;
- sub 1 an, 1-2 Iingurile pe zi;
- clotrimazol este un agent antifungic de tip imidazol care aclio

neaza prin Iiza componentelor fosfolipidice ale membranei celulare a
speciilor de Candida: produsul Canesten;
- haloprogin, produsul Mycilan;
- fluconazol este un antifungic de tip fluor-bistriazol activ Tmpo Specii de
triva speciilor de Candida; Candida
- ketoconazol este un antifungic de tip imidazol activ fala de

specii de Candida.
PARTICULARITATI ALE TRATAMENTULUI

CU ANTIBIOTICE ADMINISTRA tE PE CALE
GENERALA iN BOLILE PARODONTIULUI
MARGINAL
IndicaJiilB principale ale administrarii antibioticelor pe cale Indicatii
generala la bolnavi parodontopati sunt:
a) Tn afectiuni acute ca gingivite acute $i gingivostomatite acute in Gingivostoma
special cand se asociaza cu manifestari generale, stari febrile. tite acute
b) in complicatii cu inflamatii acute circumscrise: abcese paro Abcese
dontale marginale. parodontale
c) in parodontitele agresive unde sunt implicate mai multe specii marginale
de patogeni parodontali cu manifestari severe de distructie epiteliala $i Parodontite
degradari importante ale tesutului conjunctiv. agresive
d) in parodontitele marginale cronice tratamentul trebuie indivi Parodontitele
dualizat in mod eclectic, de la caz la caz. Tratamentul sistemic cu cronice
antibiotice da rezultate bune In numeroase cazuri $i trebuie instituit la
acei pacienti la care au fost epuizate posibilitatile tratamentului
mecanic $i de aplicare locala de antiseptice $1 antibiotice $i la care
perspectiva pierderii dintilor este iminenta. In Clinica de Parodon
tOlOgl8 din Bucure$ti am obtinut rezultate bune $i foarte bune Tn
parodontite marginale cronice la adulti dupa schema proprie de Schema de
administrare a antibioticelor pe cale generala 'folosind amoxicilina, tratament
metronidazol $i tetraciclina.
e) in parodontite distrofice pentru eradicarea componentei infla
matorii septice;
f) in parodontite cu caracter recidlvant.
g) inainte $i/sau dupa manopere sangerande: detartraj subgin
gival, debridare gingivala, interventii chirurgicale care provoaca bacte Bacteriemii
riemii $i pot crea complicatiiloco-regionale, la distanta sau generale.
Contraindicalii principale ale administrarii antibioticelor pe cale Contraindicatii
generala la bolnavi parodontopati sunt:
1. Utilizarea tetraciclinei in timpul sarcinii $i la cop;i sub 6-7 ani, Sarcina
deoarece poate fi cauza unor tulburari de eruptie, de mineralizare
defectuoasa $i coloratii ale dintilor.
2. Administrarea de metronidazol In sarcina poate fi urmata de

efecte teratogene.
Alergie 3. Penicilina la pacienti cu antecedente alergice la acest antibiotic,
deoarece poate induce stari de $OC anafilactic.
4. Clindamicina nu se administreaza la copii, in parodontita juve
nila, la pacientii cu antecedente de tulburari gastrointestinale $i mai
ales la cei care au prezentat fenomene de colita ulcerohemoragica,
unul din efectele secundare frecvent produse de acest antibiotic.
Avantaje Avantaje ale administrarii antibioticelor pe cale generala la
bolnavii parodontopali:
- administrare u$oara, de regula pe cale orala;
- actiune eficienta atat asupra patogenilor parodontali, cat $i asu
pra microbilor patogeni care produc imbolnaviri in alte zone ale
cavitalii bucale $i oaselor maxilare: parodontiui apical, limba, istmul
faring ian $i tonsilele palatine, lesutul limfatic waldaierian.
- actiunea antimicrobiana extinsa asupra unor specii microbiene
Reinfectari, patogene cu alte localizari decat cea gingivoparodontala reduce riscul
recidive reinfectarilor $i al recidivelor de imbolnavire ale parodontiului marginal.
- calitatea unor antibiotice de concentrare selectiva in unele
structuri sau lesuturi; in aceasta privinta tetraciclinele ,delin primulloc,
cu cea mai mare, stabila $i mai activa concentratie in gingie,
desmodonliu $i osul alveolar.
Dezavantaje Dezavantaje ale administrarii antibioticelor pe cale generala la
bolnavii parodontopali:
- concentralia de substanla activa la nivelul corionului gingival, a
desmodontiuJui, osului alveolar $i in lichidul $anlului gingival difera de
la un antibiotic la altull;
- posibilitatea - recunoscuta in practica administrarii in scop
Turpini antiinfeclios a antibioticelor - de aparilie a unor tulpini microbiene
rezistente rezistente la acliunea acestora.
Efecte - existenla .unor efecte secundare nedorite, neplacute sau
secundare periculoase: greaf}.i., voma, diaree, fotosensibilitate, tulburari hepatice.
alergii, stari de rau (de tip disulfiram asemanatoare celor produse de
Antabuz) in cazul consumului de alcool in special la administrarea
metronidazolului la pacienli nepreveniti $i neinstruiti in acest sens.
S-au mai descris:
InfecUi - infeclii neonatal'e cu streptococi de grup B dupe administrarea
neonatale de ampiciline $ilsau amoxicilina;
Artropatii - distructii cartilaginoase $i artropatii dupa administrarea de
fluorochinolane la animale $i tendinite observate la am;
Reactii toxice - reactii taxice ale falului la maimute dupa administrarea de
eritromicina $i claritromicina.
A/egerea antibiotice/or pentru administrarea

pe cafe genera/a /a bo/navi parodontopali
Antibioticele folosite mai frecvent In tratamentul parodontitelor sunt:
1. Tetraciclinele (tetraciclina, doxicidina, minociclina) suntindicate In Doxiciclina
infectiile In care predomina Aggregatibacter actinomycetemcomitans.
2. Metronidazolul este utili in parodontite diagnosticate ca Metronidazol
refractare sau rebele la tratamentul conventional, mecanic ~j
medicamentos local, In infectii cu Porphyromonas gingiva/is ~i/sau cu
Prevotella intermedia.
3. Clindamicina este activa pe diverse specii de anaerobi gram Clindamicina
negativ, In infectii cu Micromonas micros.. streptococi B-hemolitici.
Produce frecvent fenomene secundare: diaree ~i uneori col ita
ulcerohemoragica.
4. Fluorochinolonele, ciprofloxacina sunt active pe stafilococi, Fluoro
Pseudomonas, Aggregatibacter actinomycetemcomitans. La fel ca chinolone
tetraciclinele ~i metronidazolul, patrund In lichidul ~antului gingival
unde pot avea concentratii mai mari dedit cele din serul sanguin.Se
concentreaza de asemenea In tesutul gingival.
~. Azitromicina se fixeaza cu u~urinta de structurile parodontale Azitromicina
normale sau bolnave fiind activa fata de multi patogeni parodontali.
Unele specii ca Fusobacterium nuc!eatum, Elkenella corrodens,
Micromonas micros, enterococii ~i stafilococii sunt rezistenti la
actiunea azitromicinei.
Posologia, modalitatea de administrare in timp a antibioticelor pe Posologia
cale generala la bolnavii parodontopati difera dupa: greutatea corpului,
timpul de metabolizare. rata de eliminare din organism, durata efectiva
a activita\ii antimicrobiene. Din datele literaturii de specialitate ~i din
experienta personala optam pentru urmatorul mod de administrare
selectiva ~i individualizata a unor antibiotice diferite:
- amoxicilina (cu sau fara acid clavulanic), de doua oritzi;
- metronidazol, de doua sau trei orilzi;
- c1indamicina, de doua ori/zi;
- tetracicline (doxiciclina), 0 data sau de doua orilzi;
- azitromicina, 0 dati3.1zi.
Asocierea antibioticelor administrate pe cale generala conduce la Asocierea
efecte Insumate, benefice, cu distrugerea unor specii microbiene ~i antibioticelor
ameliorarea pana la vindecare a bolii parodontale. Astfel, asocierea
metronidazol-amoxicilina poate eradica Aggregatibacter actino
mycetemcomitans In parodontitele agresive cu debut precoce: cu
vindecare In parodontita juvenila ~i ameliorarea starii de Imbolnavire In
parodontitele prepubertale. La pacientii alergici la amoxicilina (Ia
f3-lactamine In general) se poate asocia, cu bune rezultale
metronidazol cu ciprofloxacina.
360 HORIA TRAIAN DUMITRIU- PARODONTOLOGJE
Interacfjuni cu In administrarea pe cale generala a an1ibioticelor la bolnavii

alte medica parodontopati trebuie tinut seama $i de interactiunile acestora cu alte
mente medicamente care pot fi utilizate simultan. Astfe!:
- antiacidele, Tn special pe baza de saruri de aluminiu ~i bismut ca
$i produsele care contin tier, calciu, zinc $i magneziu scad, prin
chelare, absorbtia tetraciclinelor ~i fluorochinolonelor;
Cimetidina - Cimetidina cre$te nivelul seric al fluorocninolonelor;
Sucralfat - Sucralfatul scade absorbtia fluorochinolonelor;
- Barbituricele $; hkiantoina reduc efectul antimicrobian al metro
nidazolului $1 timpul de Injumatatire al doxiciclinei;
- Antidiareicele scad absorbtia c1indamicinei;
Probenecid - Probenecidul scade clearance-ul ciprotloxacinei;
Tranchilizante - Tranchilizante de tipul diazepamului se metabolizeaza lent ~i
preduc 0 u~oara inhibare respiratorie ~i relaxare musculara.
Administrarea pe cale generala de antibiotice la bolnavi
Identificarea parodontopali poate ti precedata de identiticarea germenilor patogeni
patogenilor parodontali $1 de controlul prezentei sau disparitiei acestora dupa circa
parodontali trei luni de la tratamentul antimicrobian. Se pot folosi metode de culti
vare a patogenilor parodontali sau tehnlci de detectie moleculara
genetica, anticorpi monoclonali sau policlonali sau de imuno
serodiagnostic.
Medicatia cortizonica: glucocorticoizii

Glucocorti Glucocorticoizii au actiune antiinflamatoare $i antialergfca.
coizii Principalul glucocorticoid este hidrocortizonul sau cartizo/ui
Hidrocortizonul ~i glucocorticoizii, In general, reduc inflamatia de
cauze variate: agresiune fizica, chimica sau biologica (infectii, reactii
alergice).
Mecanisme In tesuturile intlamate, inhiM macrotagele, migrarea polimorfo
nuclearelor, fagocitoza, reduc permeabilitatea capilarelor $1 vasodila
tatia, scad sinteza prostaglandinelor.
in faze tardive In faze tardive ale inflamatiei, exercita a actiune de inhibare a
slntezei proteice, fibrobla~tilor, osteobla$tilor, limfocitelor. a diverselor
celule de origine mezenchimatoas~, a depunerii de colagen ~i
limiteaza proliferarea capilara.
Efectele clinice ale acestei actiunl sunt: reducerea Inflamatiei,
hiperemiei, exsudatului inflamator, dar ~i scaderea proceselor
reparatorii ale tesuturilor lezate prin reducerea proliferarii celulare ~i a
Asociere cu cicatrizarii. De asemenea, sub tratament cortizonic cre$te frecventa ~i
antimicro gravitatea unor infectii bacteriene, micotice, parazitare ~i virotice, ceea
blene ce impune asocierea cu substante antimicrobiene.
Glucocorticoizii impiedica producerea unor citokine sau
Actiune blocheaza actiunea lor ~i sunt eficace Tn combaterea unor manifestari
antialerglca alergice.
TRATAMENTUL GINGIVITE OR $1 PARODONTOPATIILOR MARGINALE 383
3. AccesulTn zona de operat prin:

Acces
- acces direct;
- incizie;
- seclionare;
- decolare.
4. Indepartarea gingiei excizate (If) gingivectomii), contraincizii Tn Contra·

gingivoplastii;
5. Indepartarea conlinutului pungilor parodontale prin:
- chiuretajul pungii;
- chiuretajul radacinii;
- chiuretajul osos.
6. Tratamentul anti microbian prin spa'I~Huri cu solutii antiseptice Trata

sau ser fiziologic Tn pungile parodontale evidate sau In abcesul antimli·c:ro.t:r..::::l
parodontal marginal (cu solulii antiseptice sau paste cu antibiotice);
7. Prolectia plagii prin:
Prot
- mese supragingivale interdentare;
plagii
- sutura;
- cimenturi chirurgicale.
Metode $i tehnici de chirurgie parodontaJa

Procedurile de baza Tn chirurgia parodonliului marginal sunt: Proc
1. Chiurelajul gingival Si subgingival.
chirur
2. Gingivectomia.
de bali
3. Gingivectomia gingivo-plastica.
4. Operaliile cu lambou.
5. Chirurgia osoasa alveolara.Grelele osoase Si terapia de aditie.

Terap'
6. Chirurgia mucogingivala.
adiJie
In cadrul aceslor inlerventii Si, Tn special, Tn chirurgia osoasa se
realizeaza Si importante acte terapeutice, cum sunt:

- oslectomii Si osleoplastii;
- reslaurarea osului alveolar prin grefe, implante granulare de Regene~
adilie, sau de alt tip Si prin regenerare lisulara ghidata. tisul
ghid
CHIURETAJUL GINGIVAL
$1 SUBGINGIVAL
CHIURETAJUL GINGIVAL
Se efeclueaza Tn santul gingival Si pungile gingivale false, fara a $anr glng' at
depasi, de regula, nivelul de insertie a epileliului jonclional. Este 0
forma avansata de debridare gingivala pe cale chirurgicala.
IndicaN: Indicalil
Chiurelajul gingival esle indicalTn:
1. Gingivite cronice cu microulceralii, pe perelele moale al sanlului
ginqival Si sangerari la cele mai usoare atingeri;
2. Gingivite cronice $i, mai ales, in parodontite marginale cronice

superficiale, cu pungi false, care nu cedeaza la tratament
anti microbian.
Contraindicatii Contraindicafii:
Chiuretajul gingival este contraindicat in:
1. Gingivite alergice;
2. Gingivite fibroase cu aspect clinic fibromatos.
Anestezia este de contact sau prin infiltratie.
Tehnica Tehnica: .
Instrumentarul principal este reprezentat prin chiurete fine de tip

GRACEY. Acestea se introduc cu blandete in $antul gingival sau
punga falsa $i se ret rag pe peretele moale, in timp ce cu mana opusa
se executa 0 presiune moderata pe marginea gingivala libera $i gingia
fixa (fig. 128)
Compresie Aceasta compresie digitala are rolul
digitala de a stabiliza gingia $i de a permite chiuretei
sa se incarce cu tesutu,1 epite'lial $i de
',ula granulatie inflamat.
Tractiunile chiuretei se fac cu
~ blandete, evitand posibilele dilacerari ale
gingiei inflamate.
In urma chiuretajului se produce 0
sangerare care diminua treptat 0 data cu
indepartarea tesutului de granulatie al
Microulceratii microulceratiilor gingivale.
$antul gingival se spala cu ser
fiziologic sau cu solutie de gluconat de
c10rhexidina 0,12% cu ajutorul unei seringi.
Gingia se aplica pe dinte cu presiune
moderata $i poate fi protejata cu me$e
Fig. 128 iodoformate afanate, aplicate interdentar
Ciment Chiuretajul gingival peste papilele interdentare sau se poate
chirurgical folosi un ciment chirurgical de protectie.
Chiuretajul gingival trebuie efectuat dupa detartraj $i se
completeaza prin chiuretajul radicular al eventualelor zone de ciment
dezgolit, preferabil intr-o $edinta urmatoare. Efectuarea in aceea$i
$edinta a detartrajului $i chiuretajului poate fi urmata de intruzia unor
fragmente de tartru infectat in peretele gingival.
Ultrasunete Chiuretajul gingival poate fi efectuat $i cu ulrtrasunete sau prin
electrocauterizare.
Clorura de Aplicarea de substante chimice, precum solutia de c10rura de zinc
zinc 30% 30%, este eficienta numai in cazul unor $anturi gingivale mici, cu
peretii friabili, unde riscul dilacerarii mecanice este mare sau in zone
de microulceratii greu accesibile efectuarii chiuretajului instrumental.
CHIURETAJUL SUBGINGIVAL
Se realizeaza in pungi parodontale adevarate, dincolo de zona de
insertie a epiteliului jonclional.
IndicaN: Indicatii
1. Pungi parodontale mici, de 2-4 mm adancime;
2. Pungi parodontale foarte adanci; raliunea chiuretajului subgin
gival in aceste forme avansate de boala este dubla ~i este explicata
prin necesitatea de a tatona reactivitatea locala ~i posibilitatile de
vindecare inaintea unei intervenlii mai ample, cum este 0 operalie cu
lambou. De asemenea, prin chiuretaj se indeparteaza 0 importanta
cantitate de lesuturi afectate, ceea ce u~ureaza efortul Impus de
interventia urmatoare;
3. Pungi parodontale adanci, pe una sau doua fete ale rMacinii
situate in zone accesibile sau care devin accesibile prin crearea unui Microlambou
microlambou papilar; papilar
4. Pentru a reduce riscul de acutizare prin suprainfectare a
pungilor parodontale ~i de aparilie a abcesuJui parodontal marginal;
5. Ca tratament definitiv al abcesului parodontal margin I la
monoradiculari;
6. Fistule apico-gingivale;
7. Pentru temporizarea extractiei la bolnavi cu afecliuni generale,
unde nu se pot realiza interventii ample de chirurgie parodontala;
8. Recidive, dup alte interventii chirurgicale.
ContraindicaJii: Conlraindicatii
1. La nivelul bi- ~i trifurcatiilor radiculare, unde nu este eficient ca
interventie singulara;
2. La dinti cu mobilit te crescuta ~i pericol de avulsie prin
manevrele de chiuretaj.
Instrumentar. se includ toate instrumentele destinate indepartarii
tesuturilor alterate, iar in cazul chiuretajului cu microlambouri papilare
$i instrumentarul de incizie ~i sectionare.
Tehnica:
Chiuretajul subgingival poate fi efectuat pe un dinte, un sextant
sau mai mull.
Exista doua variante de tehnica:
1. Chiuretajul in camp inchIs, fara decolc=:ui gingivale, cand Chiuretajul in
papila interdentara este lasata in poziti deasupra limbusului alveolar camp inchis
$i este deplasata prin traclionare pentru accesul instrumentului la
pungile parodontaJe.
Este 0 metoda cu eficienla redusa, fiind realizata in condilii de
vizibilitate redusa $i nu poate fi aplicata. decal la pungi cu adancimi
diferite, dar aflate in zone accesibile.
386 HORIA TRAJAN DUMJTRIU·- PARODONTOLOGIE
Chiuretajulln 2. Chiurefajul in camp deschis sau cu microlambouri papilare

camp deschis este metoda de electie utilizata in Clinica de Parodontologie din
Incizie Bucure~ti In cazuri cu indicatii bine prezicate ~i consta din incizia
intrasulcu/ara intrasulculara cu bisturiul (preferabil cu lama nr. 15) a papile/or
interdentare pana la dinte ~j osul alveolar, urmata de indepartarea
lesutului epitelial ~i conjunctiv subiacent inflamat ~i necrozat. Se
creeaza astfel microlambouri papilare care favorizeaza accesul la
pungile parodontale.
in cazul papilelor hiperplazice, de staza, cu 0 culoare ro~u-mov,
Incizie la baza excluse functional, incizia se face aproape de baza acestora, dinspre
papilelor vestibular ~i oral, cu bisturiul sau cu forfecuta de pl'astie. Se indepar
teaza papila In Intregime cu tesuturile bolnave subiacente (fig. 129).
Fig. 129 Fig. 130

Exclzla papilei Chiuretajul subgingival
Prin aces! acces la pungiJe parodontale, chiure!ajul In camp
deschis se realizeaza In condiJii de mai buna vizlbilitate (fig. 130).
in pungile parodontale se efectueaza:
- chiuretajul tesuturilor de granulatie pana la oprirea sangerarii;
Chiuretaj - chiuretajul radacinii pana la senzatia de alunecare u~oara;
- chiuretajul .osului alveolar de consistenta moale, ramolit prin
osleila, pana la os sanatos, moment anuntal de consistenta crescuta
perceputa tactil.
Tesutul de granulatie de pe fata interioara a microlambourilor
papilare se chiureteaza sau se Indeparteaza cu foarfeci de plastie
mucozala.
Spalare Dupa oprirea sangerarii se controleaza continutul pungii, se spala
cu ser fiziologic sau cu gluconat de c10rhexidina 0,12%.
Biovitro· in interiorul pungilor se introduc implante granulare de
ceramica hidroxiapalita sau, mai bine, de biovitroceramica.
Protectia plagii se face diferentiat:
Me~e - microlambourile papilare se strang In spatiile interdentare ~i se
iodoformate protejeaza cu me$e interdentare iodoformate, aplicate afanat, fara
presiune (fig. 131). Me$ele se scot la 24 de ore. in cazul introducerii

de granule de hidroxiapatita sau biovitroceramica este obligatorie
sutura (fig. 132).
- microlambourile papilare de lungime medie se sutureaza
interdentar, iar sutura se indeparteaza la 5-7 zile;
Fig. 131 Fig. 132

Proteclia plagii Sutura dupa chiuretaj ~i implant granular
- in cazul exeiziei papilei de la baze se aplica ciment chirurgical,

de protectie, care se mentine trei zile, dupa care sa indeparteaza. Se Ciment
face toaleta plagii $i se ap'lica din nou ciment pentru inca 3-4 zile. chirurgical
Cimenturile chirl:Jrgicale pot fi acoperite, protejate $i mentinute in
pozitie eu foi adezive de staniol (BURLEW).
De eele mai multe ori . chiuretajul gingival $i subgingival se
insotesc, deoarece apar frecvent mici pungi de 1-3 mm, localizate In
$antul gingiei inflamate. concomi,tent cu prezenta de pungi false.
GINGIVECTOMIA
Este interventia chirurgicala prin care se indeparteaza:
a) peretele moale (extern) al pungilor parodontale. Prin aceasta
se realizeaza:
- desfiintarea posibilitatii de retentie a plikii microbiene;
- accesul direct la tesuturile infectate care pot fi indepartate cu Acces direct
u$urinta;
- prevenirea recidi,velor;
b) gingia hiperplaziatA $i pungile false sau adevarate subiacente.
Gingivectomia este deci 0 interventie radicala, prin care se Interventie
suprima, intr-o singlUra $edinta, suportul morfologic a'i bolii parodontale radicala
de tip distructiv sau proliferativ.
Gingiveetomia esta interventia cu cel mai inalt grad de eficienta
terapeutica, dar care este urmata de sechele vizibile: zone radiculare
denudate ~i resimlite senzitiv prin hiperestezie dentinara fala de care

exista opliuni terapeutiee complementare ~i alternative.
IndicaJii:
Pungi supra 1. Pungi supraalveolare eu un perete gingival fibros, de consis
alveolare tenIa ferma, care nu poate fi chiuretat corespunzator (sau, daca este
chiuretat, nu se reacoleaza).
Abces 2. Abcese gingivale situate Tn grosimea papilei interdentare.
gingival 3. Abcese parodontale marginale recidivante, cu peretele extern
al pungii Tngro~at, fibrozat dupa Tncercari nereu~ite de tratament
impropriu (Inlepare cu sonda, evacuare incompleta a conlinutului,
tratamente prelungite cu antibiotice) sau cu punct de plecare zona de
bi- ~i trifurcalie a molarilor.
4. Pungi parodontale de adancime medie, cu perete extern
sublire, slab vascularizat, dilacerabil, friabil ~i franjurat prin chiuretaj
subgi ngival.
5. Pungi parodontale cu exsudat inflamator recidivant dupa alte
intervenlii chlrurgicale.
6. Hiperplazii gingivale de eauza microbiana, medicamentoasa ~iJ
uneori, hormonala.
Indicatii pen 7. Indicalii ale gingivectomiei legate de aJungirea coroanei
tru alungirea dentare:
coroanei a) Tn abraziunile patologice excesive, marirea coroanei clinice se
dentare face printr-o interventie compusa din gingivectomie ~i rezeclie osoasa
modelanta a marginii osului alveolar (ostectomie ~i osteoplastie);
b) Cavitati cu distructii dentare subgingivale ada.nci care fae
dificila conturarea primara ~i realizarea finala a formei cavitatii, ca ~i
obturalia acesteia;
c) Fracturi dentare Tn zona treimii coronare a radacinii (Ia radacini
bine implantate care pot fi recuperate prin reconstituiri corono
radiculare) ;
d) Eroziuni In treimea coronara a radacinii care nu pot fi altfel
corect abordate pentru tratamentul conservativ prin obturatii;
e) Perforalii ale canalului radicular Tn treimea coronara a rad~kinii
cand aceasta este bine implantata ~i se urmare~te reconstructia
coronara;
f) Retenlie insuficienta a bontului coronar;
g) Odontoplastia dlntilor pluriraEliculari prin separarea radacinilor
!;)i mai ales prin amputatie radiculara;
h) imbunatatirea aspectului estetic al dintilor anteriori ~i superiori
cu coroana clinica scurta ~i linia surasului Inalta.
De regula, gingivectomia este indicata In zona dintilor laterali ~i
contraindicata In zona dinlilor frontali.
Contraindicatii ContraindicaJii:
1. Gingivite alergice.
2. Hipertrofii gingivale reversibile prin tratament antimicrobian.
TRATAMEN1UL GINGIVITELOR $1 PARODONTOPATIILOR MARGINALE 389
3. Gingivite hiperplazice din leucoze, agranulocitoza (In absenta

tratamentului bolii sistemice).
4. Unele gingivite hiperplazice de cauza hormonala; In sarcina se
recomanda temporizarea gingivectomiei pana dupa na$tere.
5. Pungi parodontale osoase (se prefera lambouri). Pungiosoase
6. Pungi parodontale adanci care depa$esc linia (jonctiunea)
mucogingivala.
7. Contraindicatii ale alungirii coroanelor c1inice prin gingivec
tomie:
a) igiena bucala defectuoasa;
b) dinti fara valoare strategica pentru restaurarea protetica;
c) implicarea furcatiilor la molari $i premolari.
NOTA: in tala unei cre$teri de volum a gingiei lnainte de a decide
tratamentul prin gingivectomie trebuie raspuns la urmatoarele intrebari
majore:
1) Este marirea de volum a gingiei de natura sistemica $i, mai Boll generale
ales, leucemica? Raspunsul este dat de aspectul clinic $i de rezultatul
examenului de laborator.
in tala unei hiperplazii gingivale cu caracter extins, generalizat, nu
etectuali nici 0 manopera s{mgeranda Inaintea unei hemoleucograme
(numarul de leucocite poate ti solicitat de urgenla la eel mai apropiat Numar de
laborator de analize). leucocite
2) Este marirea de volum a gingiei 0 hipertrotie sau 0 hiperplazie? Hipertrofie
Raspunsul este dat de evoluJia sub tratament antimicrobian. sau
Gricum, orice hiperplazie are $i 0 componenta hipertrotica hiperplazie?
reversibila ce trebuie redusa prin tratament medicamentos instituit
lnaintea gingivectomiei.
Anestezia locala se obtine prin contact sau prin infiltratie, In
functie de marirea $i extinderea zonei operate.
Dupa obtinerea anesteziei se poate injecta 0 cantitate mica
(0,1 ml) de anestezic In fiecare papila interdentara din zona implicata
In operatie. Efectele acestei metode sunt:
- accentuarea turgescentei papilare, ceea ce u$ureaza incizia $i Turgescenla
excizia; papilei
- reducerea sangerarii prin vasoconstrictie.
Instrumentarul adecvat gingivectomiei se refera la marcarea
adancimii pungilor $i la efectuarea exciziei.
Tehnica:
1. Marcarea portiunilor celor mai declive ale pungilor parodontale Sonda
se face cu 0 sonda parodontala gradata sau, mai bine, cu pensa parodontala
CRANE-KAPLAN (fig. 133). gradata
Bratul neted al pensei se introduce In punga pana Intampina 0
rezistenta u$or depresibila. Prin apropierea bratelor pensei, varful
extern creeaza un punct hemoragic (fig. 134). Acesta este situat Insa
390 HORIA TRAIAN DUMITRIU- PAHODONTOLOGIE
cu 1-2 mm mai coronar decat portiunea cea mai decliva, in functie de

grosimea tesutului de granulatie.
Fig. 133 Fig. 134

Marcarea adfincimii Punctele hemoragice marcheaza
pungilor parodontale cu adancimea masei hiperplazice
pensa CRANE-KAPLAN
Incizie 2. Incizia se face cu bisturiul cu lama nr. 15 (preferabil), bisturiu
deschis extern la 45° (fig. 135) fata de planul orizontal. Linia de incizie
trebuie facuta cu 1-2 mm spre apical de punctele hemoragi.ce - din
considerentul aratat mai sus privind nivelul I'a care se situeaza
acestea.
Fig. 135 Fig. 136

Incizie in bizou extern Ciment chirurgical
Incizie primara Lama bisturiului se mentine in contact cu suprafata dintelui ~i

reprezinta linia de indzie primara.
Tn zonele aproximale incizia secundara este u~urata de unghiul
asculit al bisturiului KIRKLAND. Acesta se poate insa folosi ~i de la
inceput pentru schitarea inciziei primare.
Incizia Incizia secundara se poate face independent de incizia primara,
secundara cu bisturiul GOLDMAN-FOX sau cu forfecuta de plastie.
3. Excizia gingiei se reaHzeaza cu instrumentul KIRKLAND, cu Excizie

pense anatomice Si este usurata prin actiunea instrumentului de
detartraj in forma de "gheara" ~Iicat interdentar.
4. Oetartrajul minutios al radacinilor expuse.
5. Chiuretajul radacinii.
6. indepartarea tesuturilor de granulatie: epitelial Si conjunctiv Tesut de
(mai voluminos), se face in toate cazurile. granulatie
NOTA: in gingivitele hiperplazice, dupa Indepartarea gingiei ma
rite de volum se constata, de regula, un grad de siingerare mai mult
sau mai puJin intens, produs de un Jesut de granulaJie situat, In spe
cial, In zonele aproximale, la baza pungilor, ceea ce indica depa$irea Parodontita
stadiului de inflamaJie gingivala spre parodontita marginala. marginala
in cursul interventiei, indepartarea sfmgelui se face cel mai bine
prin aspiratie.
7. Modelarea fina a conturului gingiei se face cu forfecute de
plastie sau c1esti de tesut; utilizarea unor pietre diamantate este
posibila, dar trebuie limitata la situatiire cand conturul gingival are 0
consistenta ferma.
Electrocauterizarea poate fi utilizata pentru corectarea conturului Contur
gingival de la inceput sau dupa incizia initiala. gingival
Electrocauterul nu trebuie sa atinga obturatii metalice, osul,
periostul sau instrumentele de consultatie.
8. Toaleta plagii se face cu ser fiziologic sau cu solutie de gluco
nat de c10rhexidina 0,12%.
9. Protec1ia plAgii se face cu cimenturi chirurgicale: din acest Cimenturi
punct de vedere trebuie mentionat ca cimenturile chirurgicale cu oxid chirurgicale
de zinc-eugenol pot produce reactii alergice datorita eugenatului.
Alte componente ale cimenturilor chirurgicale ca: fibrele de azbest Nu fibre de
implicate in producerea unor tumori maligne sau acidul tanic cu efecte azbest
nocive asupra ficatului au facut ca utilizarea acestor cimenturi sa fie Nu acid tanic
abandonata.
Cimentul tara eugenol este unul dintre cele mai utilizate Si contine
oxizi metalici Si acizi grasi. Cimentul se poate obtine prin amestecul a
doua paste Si se aplica pe zona operata prin modelarea cu degetele
lubrifiate cu vaselina (Coe - Pack). Se intareste dupa 10-15 minute.
De asemenea, se poate prezenta sub forma unei paste unice Si care Pasta unica
se intareste in contact cu mediL:l1 umed al plagii Si al cavitatii bucale
(Peripac). Se aplica sub forma unut cilindru modelat cu degetele
inmanusate. umezite cu apa Si se introduce interdentar, pe suprafata
coronara, circa 1/2 din inaltime Si pe plaga gingivala fara sa acopere
zona mucoasei mobile, bridele, frenurile Si zonele de insertie inalta a
fasciculelor musculare (fig. 136).
392 HORIA TRAIAN DUMlrRIU - PARODONTOLOGIE
AIle cimenluri chirurgicale:

- Ciment chirurgical cu oxid de zinc, caolin, etilen glicol $i alcool
(Peridres);
Cianoacrilafi - Cianoacrilatii, aplicati sub forma lichida, se solidifica in 5-10
secunde;
- Geluri metacrilice in care se inglobeaza clorhexidina.
Cimenturile se mentin, in medie, 0 saptamana. Noi consideram ca
este bine ca, dupa primele trei zile, cimentul sa fie indepartat; se face
toaleta plagii $i se aplica din nou ciment pentru cca 3-4 zile.
Menfinere Mentinerea cimentur,ilor in zona frontal a este favorizata de
aplicarea unor benzi adezive de staniol; la nivelul dintilor ilaterali, cu
fundul de sac vestibular putin adanc, se pot folosi chei de acrilat sau
inainte de aplicarea cimentului" coletul dintelui este inconjurat de un fir
de matase innodat vestibular, cu capetele taiate ila 3-4 mm, de care
cimentul va adera.
Vindecare Vindecarea plagii dupa gingiveclomie
Imediat dupa interventie, in tesuturi are loc 0 reactie inflamatorie
cu caracter acut, caracterizata prin vasodilatatie $i infiltrat leucocitar in
corion. Tesutul conjunctiv perivascular prezinta intense fenomene
proliferative ale fibrobla$tilor $i celulelor mezenchimale nediferentiate.
Mitoza Se asociaza $i 0 mitoza accentuata a celulelor endoteliale, ceea ce
accentuata contureaza tabloul formarii unui tesut de granulatie.
Cheag fibrinos La suprafata plagii se constituie un cheag fibrinos: la doua zile
dupa gingivectomie, aceasta zona prezinta trei straturi:
- cel superficial are caracter necrotic;
- stratul intermediar este bogat in leucocite;
- stratul profund este fibrinos.
Epiteliul incepe sa se dezvolte sub stratul fibrinos cu 0 rata de
0,5 mm/zi, in timp ce stratul necrozat este eliminat treptat. Formarea
tesutului de granulatie in cantitate mica, manifestare reacfionala din
partea capilarelor .$i celulelor din corion, este un fenomen intalnit in
aproape toate cazurile. Prin suprainfectare, tesutul de granulatie se
dezvolta excesiv $i devine evident clinic, ceea ce impune
Cauterizare cauterizarea sa.
Pentru a impiedica dezvoltarea in exces a tesutului de granulatie
sunt necesare:
- netezirea corecta prin chiuretare a suprafetelor radiculare;
- indepartarea in totalitate a tesuturilor infectate;
- aplicarea corecta a cimentului chirurgical;
Control - controlul postoperator al plagii, aplicarea cu discernamant a
postoperator substantelor antimicrobiene sau cauterizante: atingeri punctiforme ale
microburjoanelor de tesut de granulatie cu azotat de argint 30%, acid
tricloracetic 10-30%, c10rura de zinc 30%.
La microscopul electronic s-a constatat, dupa 12-14 zile de la

interventie, aparitia unei noi jonctiuni dento-epiteliale cu formarea
laminei bazale $i a hemidesmozomilor.
La 14 zile de la gingivectomie, Intreaga suprafata a plagii este
acoperita de epiteliu.
Schimbarea mai frecventa a cimentului chirurgical grabe$te Schimbarea
vindecarea plagii. cimentului
GINGIVECTOMIA GINGIVO-PLASTICA
A fast descrisa In 1967 de prof. dr. Valerian POPESCU (Ia care am
contribuit cu unele Imbunatatiri inspirate din efectuarea operatiilor cu
lambou).
in mod obi$nuit. gingivectomia se insote$te de a serie de
manopere de plastie prin care se urmare$te restaurarea morfologiei Plastie
functionale a conturului gingival prin proceduri plastice:
- excizia papilelor cu fenornene de staz ,excluse f nctional; Excizie
- modelarea marginii gingivale cu forfecute de plastie sau c1e$ti Modelare
de plastie tisulara;
- subtierea marginilor gingivale cu pietre diamantate.
Exista $i situatii speciale cand se impune a modelare intinsa a
festonului gingival $i repozitionarea cat mai aproape de coletul dentar
al marginii gingivale reconturate chirurgical.
Sa realizeaza astfel 0 interventi completa. In care gingivectomia
este urmata. de realizarea unui lambou mucozal sau mucoperiostal, Lambou
repa illonat spre coronar. Este evidenta Intrepa.trunderea $i repozitionat
combinarea elementelor de chirurgie parodontala care, din motive
didactice, se trateaza. In mod separat.
Indica/iile de ordin special al gingivectomiei gingivo-plastice sunt: IndicaJii de
1. Sechelele gingivale ramase dupa gingivostomatita ulcero-ne ordin special
erotica.
2. Fibromatoza gingivala cu Ingro$area excesiv a marginii gin
givale.
3. Descoperirea unor portiuni de rada.cina. In urma gingivectomiei
efectuate de necesitate In zonele vizibile, frontale.
in alte situatii, indicatiile gingivectomiei gingivo-plastice sunt IndicaUi
comune cu ale gingivectomiei simple (mai putin in abcesele gingivale, comune
unde gingivectomia rezolva definitiv situalia sau in reconturarile
parodontiului marginalia dintii cu coroana excesiv scurtata prin
abraziune patolor~ca).
Contraindica/ii: Contraindicatii
1. Gi gie subtire, friabila, slab vascularizata, care nu se preteaza
la modelare plastica.
XII. ORIENTARI TERAPEUTICE
PRINCIPALE $1 SCHEME
DE TRATAMENT
TRATAMENTUL iN GINGIVITA
CRONICA (SIMPLA, NECOMPLICATA)
Este produsA Tntotdeauna de placa bacteriana ~i influenlata, dar
nu cauzata de bolile generale. Bali generale
Tratamentul urmAr ~te:
• depistare factorilor locali cauza1i: placa bacteriana (prin teste
de colorare) ~i favorizanti: tartru, obturatii in exces, coroane de Tnveli~
neadaptate, alte lucrM protetice incorecte, Tndepartarea acestora ~i
refacere corespunzAtoare a restaurarilor compromise;
• instruirea pac1entului asupra unui periaj corespunzator ~i Instruirea
controlul acestuia prin colorarea placii dupa periaj; pacientului
• instruirea pacientului pentru folosirea unor mijloace secundare
de igiena mai pUlin folosite: firul de mAtase, stimulatoarele gingivale ~i
a cl~Hirii gurii de doua ori/zl dupa periaj cu c10rhexidina 0,12%, timp de
doua-trei saptamani;
• debridare glngivala; Debridare
• detartraj efectuat cu grija pentru indepartarea depozitelor sub gingivala
gingivale din zonele distale ~i orale mai greu accesibil ~i completat
prin lustruirea suprafeJelor dentare cu paste ~i benzi fin abrazive;
detartr jul poate fi precedat de un tratament cu antibiotice administrate Tratament cu
pe cale generala pentru reducerea riscului de infectie Tn urma bacte antibiotice
riemiei produse care poate afecta In special persoane predispuse:
bolnavi cardiovascul ri, antecedente septicemice, bolnavi tarali;
• pentru reducerea microulc raliilor se face chiuretajul mecanic al
peretelui moale al ~anlului gingival sau, in cazul cand acestea nu pot Microulceratii
fi accesate pe cale mecanica din cauza dimensiunilor foarte mici, se
poate face 0 cauterizare chimica cu ZnCI 2 solulie 30%;
• aplicarea dupa debridarea gingivala ~i detartraj a unor Dupa detar
substanle antimicrobiene (antiseptice, astringents, oxidante, extrase traj, debrida
vegetal e) prin badijonaj, me~aj; rea
• tratamentul bolilor generale asociate.
TRATAMENTUL iN GINGIVITA
HIPERPLAZICA PRIN INFLAMATIE
MICROBIANA
Tratamentul este acela~i ca in gingivita cronica ~i urmare~te
reducerea componentei hipertrofice.
Interventii Pentru desfiintarea hiperplaziei propriu-zise se practica:
chirurgicale 1. gingivectomie;
2. gingivectomie gingivo-plastica;
3. operalie cu lambou ~i excizia gingiei fibromatoase.
Gingivita hiperplazica idiopatica se trateaza chirurgical prin
Extractia acelea~i metode; uneori. este necesara extractia dintilor cu pungi
dintilor parodontale ~i migrari patologice accentuate.
TRATAMENTUL GINGIVITELOR DIN

CURSUL UNOR STARI FIZIOLOGICE
a) Tratamentul gingivitei de pubertate:
• indepartarea ~i prevenirea acumularii de placa bacteriana;
Debridare • debridare gingivala;
gingivala • indepartarea tartrului supra- ~i subgingival;
• tratament antimicrobian;
Excizie • excizia chirurgicala a hiperplaziei gingivale.
chirurgicala b) Tratamentul gingivitei din cursul ciclului menstrual:
• indepartarea ~i prevenirea acumularii de placa bacteriana ~i
tartru;
Antiseptice • aplicalii locale de substanle antiseptice: c10rhexidina solutie sau
gel, extracte vegetale cu acliune antibacteriana ~i antiinflamatorie.
c) Tratamentul gingivitei de sarcina:
• indepartarea placii bacteriene ~i a tartrului In stadii cat mai
precoce ale sarcinii;
Igiena bucala • educarea gravidelor pentru a igiena bucala corecta ~i cotidiana;
• leziunile gingivale incipiente se trateaza, de regula, conservativ:
Perhidrol medicamentos, anti microbian (aplicalii locale de perhidrol);
• hiperplaziile gingivale se excizeaza chirurgical in timpul sarcinii
numai dacil interfereaza ocluzia In cursul masticaliei sau prezinta un
aspect nefizionomic major pe care gravida nu II poate suporta di
punct de vedere psihic. Altfel, hiperplaziile mici ~i mijlocii sunt
menlinute sub tratament medicamentos 9i vor fi excjzate la circa
Dupa na~tere patru-~ase luni dupa na~tere. deoarece, In mod obi~nuit, nu dispar In
mod spontan.
ORIENTARI TERAPEUTICE PRINCIPALE $1 SCHEME DE TRATAMENT 467
Principii de tratament :;i precaulii in timpulsarcinii:

Medicul dentistlstomatolog trebuie sa actioneze cu prudenta In
cursul sarcinii pentru a reducela minimum riscul extinderii inflamatiei
gingivale favorizate de modificarile hormonale.
Trebuie evitate:
• radiografiile; Radiografii
• arice medicatie care, dupa traversarea barierei placentare, ar Efect
putea avea efect toxic, teratogen sau de deprimare a respiratiei fetale, teratogen
In acest sens consultul cu medicul obstetrician este obligatoriu;
• $edintele lungi. obositoare, In pozitie $ezand; presiunea uterina
asupra venei cave inferioare poate produce in aceasta pozitie
hipotensiune, lipotimie sau chiar colaps; Lipotimie
• tratamentele efectuate In trimestrul al III-lea de sarcina,
caracterizat prin instalarea destul de frecventa a unui sindrom Sindrom
hipotensiv; hipotensiv
• In general, tratamentele chirurgicale care, pe cat posibil, trebuie
amanate dupa na$tere.
De aceea, se recomanda:
• $edinte scurte cu schimbarea pozitiei $ezand In clinostatism Clinostatism
u$or oblic;
• evitarea tratamentelor In trimestrul al III-lea de sarcina $i
efectuarea, In mai buna siguranta, In trimestrul al II-lea de sarcina;
• instituirea unui tratament bland, U$or de suportat, fara efecte
agravante asupra sarcinii, prin Indepartarea prin $tergere cu tampoane
sau comprese Imbibate In apa oxigenata a pl,kii bacteriene $i a
depozitelor fibrinoase de pe zonele hiperplazice ulcerate, detartraj
supragingival $i cu' minimum de traumatism, subgingival, periaj dupa
detartraj, aplicatii de perhidrol cu spatula In $antul gingival $i pe Perhidrol
suprafetele zonelar de gingie hiperplaziata.
TRATAMENTUL GINGIVITELOR
HIPERPLAZICE MEDICAMENTOASE
Tn formele cu ulceratii $i/sau suprainfectari se instituie un
tratament anti microbian pana la disparitia fenomenelor acute.
Tratamentul chirurgical se face cu avizul medicului internist $i cu Precau1ii
precautiile necesare legate de ajustarea medicatiei $i consta in Ajustarea
gingivectomie cu bisturiu obi$nuit sau electric. medicafjei
Recidivele sunt frecvente, In special la bolnavii sub tratament Recidive
permanent cu hidantoina.
Tn hiperplazia gingivala. la antagoni$tii de calciu, medicul dentistlsto
matolog sa nu recomande in nici un caz, chiar la staruintele unor bolnavi,
renuntarea la tratamentul cu antagoni$ti de calciu $i sa Ie explice acestora
Medicalie ca este 0 medicatie vitala, de care nu se pot dispensa, chiar daca apar
vitala suterinle gingivale ca etect secundar al folosirii acestora.
Tratamentul local const~ In reducerea fenomenelor acute sau
subacute, prin sp~l~turi cu solutii antiseptice: cloramin~ 3%0, ap~
Apa oxigenata oxigenat~, c1orhexidin~, extracte vegetale cu actiune antibacterian~,
antiseptic~. u~or astringent~: Pyralvex, Romazulan, Ticiverol, preeum
~i aplicatii de colutorii complexe eu antibiotice.
Gingivectomie Tratamentul chirurgical const~ in gingivectomie ~i un atent
chiuretaj al tesutului de granulatie subiacent masei gingivale excizate,
tesut de granulatie bine reprezentat, chiar In formele diagnosticate
drept parodontita marginala cronic~ superficiala. Pentru dirijarea In
Cauterizare bune conditiuni a vindecarii sa cauterizeaza microburjoanele gingivale
persistente in primele zile de interventie chirurgicala ~i se instituie in
continuare un tratament local antimicrobian ~i antiinflamator. De
asemenea, trebuie programate controale frecvente. la care se rezolva
prin mijloace locale, f~ra Intreruperea medicatiei generale, eventuale
recidive.
Milsuri in cazul hiperplaziilor hidantoinice. la bolnavi cu epilepsie se
particulare impun unele masuri particulare:
• colaborarea cu medicul specialist pentru ajustarea dozei
terapeutice in favoarea medicatiei sedativ-hipnotice (Fenobarbital) ~i a
Hidantoina reducerii, in compensatie, pe timp limitat a hidantoinei. Aceasta
procedura va reduce riscul declan~arii unei eventuale crize epileptice
favorizat~ de 0 interventie chirurgical~ sau chiar de simplul tratament
de igienizare prin detartraj ~i debridare gingivala. Evitarea medicatiei
epileptogene de tipul antidepresivelor triciclice;
Ambient • asigurarea unui ambient de Jini$te, confort. incredere ~i
disponibilitate psihica, evitarea aglomeratiei, a zgomotelor ~i a
iluminatiei stridente care pot declan~a 0 criza epileptica;
• indepartarea unor eventuale aparate ortodontice in cursul
tratamentului medicamentos ~i chirurgical:
Criza de • in cazul declanssrli unel crize epileptice pacientul va fi ferit
epllepsie de lovirea cu elementele dure din Jur, capul va Ii aplecat inainte ~i in
jos pentru a evita inhalarea vomei; medicatia de electie a crizei
epileptice consta din administrarea intravenos sau intramuscular de
diazepam 0,010 g, eventual repetata daca episodul acut nu se remite
dupa cateva minute. Administrarea de oxigen este benefica.
ALERGICE
Dupa precizarea diagnosticului (eozinofilie, teste specifice de

Antihista· hipersensibilitate) se administreaza antihistaminice local ~i general
minice (Tavegyl, sol.oraJa 0,1 % maleat de dimetinden - Fenistil). se exclude
contactul cu agentul alergizant incriminat.
DAlE TARI TERAPEUTICE PAINCIPAI.E $1 SCHEME DE THATAMENT 469
DESCUAMATIVE
Tratamentullocal consta lin:

• igiena locala cu perii moi, netraumatizante; Igiena
• atingeri locale cu perhidrol 3%, diluat 1/2 in apa calduta, de
doua-trei ori/zi;
• aplicatii locale cu colutorii complexe cu antibiotice Si Colutorii
corticosteroizi; complexe
• aplicatii locale de produse tipizate cu trian1cinolon (Kenalog),
fluocinolon, de trei or! pe zi.
Tratamentul general va fi stabilit de medicul internist Si se poate Tratament
administra: general
• prednison in doza ,initiala de 30-40 mg/zi. redusa treptat dupa
doua saptarnani la :r-10 mg/zi sau 10-20 mg la doua zile interval.
• in pemfigus, se pot folosi antimetaboliti de tip Metotrexat, atunci Metotrexat
c~nd medicatia cortizonica nu da rezultate.
• in sclerodermie, nu se cunoa$te un tratament eficient, dar s-a
fncercat administrarea de imunosupresoare (azatioprina).
TRATAMENTUL
GI'NGIVOSTOMATITEI
ULCERO-NECROTICE
Este un tratament:
- de urgenta;
- de eliminare a factorilor favorizanti;
- definitiv, de prevenire a recidivelor.
1. Tratamentul de urgenta consta in:
• sp~.Iaturi bucale largi, efectuate des, chiar din jumatate In juma Spalaturi
tate de ora, In primele ore de la prezentarea 'bolnavului, cu solutii anti bucale largi
septice de: c10ramina 3%0, permanganat de potasiu 1/5000-1/10000;
• depozitele infectate de fibrina se indeparteaza prin stergere cu Fibrina
tampoane sau comprese imbibate In apa oxigenata, actionate cu
blandete;
• se disloca numai blocurile man de tartru, de preferinta prin Dislocarea
detartraj cu ultrasunete; tartrului
• S8 aplica local colutorii complexe cu antibiotice, corticosteroizi, Colutorii
antihistarninice, antibiotice, anestezice de contact. complexe
La pacienlii cu febra S8 administreaza antibiotice pe cale
generala: Augmentin dou~Hrei cpr.lzi, Ampicilina, doua capsul'e la 6
ore, limp de trei-patru zlle.
2. Tratamentu/ de eliminare a factori/or favorizanli:

Repaus la pat Tn forme Ie cu alterare a starii generale se indica repaus la pat
pana la disparitia febrei !;)i a celorlalte semne de suferinta generala. Se
interzice consumul de alcool !;)i se reduce fumatul.
Dupa amend area fenomenelor acute se practica un detartraj
minutios supra- !;)i subgingival cu ultrasunete !;)i chiurete GRACEY $i se
fac badijonari dupa detartraj cu colutorii cu antibiotice, prod use
apifitoterapice: Aftolizol, Aftogeranil, Romazulan, Triciverol. Se
continua aplicarea colutoriilor cu antibiotice timp de zece zile.
Prevenirea 3. Tratamentu/ definitiv, de pre venire a recidive/or:
reeidivelor • se trateaza cariile existente $i se refac obturatiile incorecte;
• se reduc lucrarile protetice nejudicios concepute sau incorect
efectuate;
• se extrag resturile radiculare nerecuperabile.
Gingiveetomie Conturul gingival anatoform se restaureaza prin gingivectomie
gingivo gingivo-plastica.
plasties Pacientii sunt examinati periodic, pentru a se depista $i Inlatura
factorii favorizanti In vederea evitarii recidivelor.
TRATAMENTUL
PERICORONARITELOR
Preventiv Preventiv:
• decapu$onarea chirurgicala la nivelul molarului de minte
incomplet erupt.
Curatlv Tratament curativ:
• spalaturi antiseptice abundente $i dese (Ia Inceput, la fiecare
una-Goua ore);
• instilatii de colutorii complexe cu antibiotice;
Oren • aplicarea unui dren din me!;)a iodoformata afanata sub capu
$onul de mucoasa care se mentine circa 24 ore;
Antibiotiee pe • administrarea pe cale generala de antibiotice, In starile febrile $i
eale generals subfebrile, cu trismus $i adenopatie.
Dupa amendarea fenomeneJor acute se ia decizia de decapu
$onare sau, in caz de recidive, complicatii, se practica extractia
molarului semiinclus.
TRATAMENTUL GINGIVITEI $1
GINGIVOSTOMATITEI HERPETICE
Spalaturi • spalaturi bucale cu solutii anhseptice: c10ramina 3%0,
bueale permanganat de potasiu 1/5000-1/10 ODD, ceai de mU$etel, solutie
Romazulan, Ticiverol;
• $tergerea cu tampoane imbibate in apa oxigenata a ulceratiilor
bucale;
• atingerea u'lceraliilor cu albastru de metllen 2%, violet de Albastru de

genliana 1%; metilen
• aplicalii pe mucoasa ulcerata a soluliei NIVCRISOL-D, produs NIVCRISOL-D
tipizat al Institutului de Virusologie "Stefan S. Nicolau". Produsul con
line propolis ~i tetraborat de sodiu. Se fac aplicalii prin tamponament
de patru-~ase ori pe zi, timp de cinci-~apte zile, sau se aplica la
comisura bucala sau In zona de tranzilie cutaneo-mucoasa labiala sub
forma de comprese;
• se aplica unguente cu antibiotice: tetraciclina, Negamicin B;
• medicalie antivirala: Zovirax sau Acyclovir, administrat local pe Zovirax
piele sub forma de crema 5%, la interval de trei~patru ore, timp de
~apte zile, sau pe cale generala sub forma de tab/ete;
• imunoprofilaxia specifica cu vaccin anti herpetic sau nespecifica
cu vaccin anNpoliomie'litic, antivariolic;
• Rodilemid, solulie injectabila, 0 fiola pe zi i.m. timp de 6-10 zile, Rodilemid
repetate dupa 0 luna;
• in herpesul catamenial se administreaza hiposulfit de sodiu
1-2 g/zi, in timpul meselor, timp de dHeva saptamani;
• vitaminoterapie: C, B 1 , B2 , E;
• nu se fac aplicalii locale cu Orthochrome.
TRATAMENTUL GINGIVITEI
$1 GINGIVOSTOMATITEI AFTOASE
RECIDIVANTE
• spalaturi cu solulii slab antiseptice; Spalaturi
• clatirea gurii cu soluli; de Romazulan, Ticiverol;
• atingeri stricte ale aftelor cu nitrat de argint 30%, solulie Atingerea
Orthochrome, acid tricloracetic 5-10%; aftelor
• badijonarea mucoasei bucale cu solutie de albastru de metilen Badijonarea
2%, violet de genliana 1%; mucoasei
• aplicatii de paste sau geluri adezive care conlin corticoizi: Aplicatii de
Orabase, Kenalog, Volon; paste sau
• pulverizatii cu spray Codecam; geluri
• aplicalii de colutorii cu antibiotice;
• NU SE FAC infiltratii cu penicilina ~i x'ilina sau hidrocortizon;
• In alterari ale starii generale cu febra se administreaza
antibiotice pe cale orala (Augmentin, Amoxicilina, Ampicilina); Antibiotice
• corticoterapie: Prednison 10-20 mg/zi, timp de ~ase-$ pte zlle, Corticoterapie
sau 20-30 mg/zi, la doua zile interval timp de doua saptamani;
• vitaminoterapie: C, 8 1, B6 • B12 :
• antialergice;
• tranchilizante: diazepam, meprobamat. Tranchilizante
TRATAMENTUL GINGIVITELOR $1
GINGIVOSTOMATITELOR MICOTICE
in formele acute:
Solulie 1. spalaturi bucale cu solutie apoasa de bicarbonat de sodiu 10%;
bicarbonat de 2. atingerea leziunilor cu solutie de violet de gentiana 1%, zilnic,
Na10% timp de 7 zile;
3. adminislrarea de Nistatin (suspensie) sau Stamicin (drajeuri);
se folosesc, de asemenea: Pimafucin, Clotrimazol (Canesten sau
Mycelex), haloprogin (Mycilan).
In formele cronice:
Amfotericina • Amfotericina B, un antimicotic puternic, dar relativ toxic.
8
TRATAMENTUL PARODONTITELOR
MARGINALE
a) Parodontita prepubertala:
Tratament • tratament antimicrobian;
antimicrobian • tratamentul bolii generale.
b) Parodontita juvenilii:
Debridare • debridare gingivala, detartraj;
gingivalii • tratament antimicrobian (Augmentin, Metronidazol $i, in special,
tetraciclina in formele susceptibile la antibiotic);
Intervenlie • chiuretaj subgingival, operatii cu lambou, amputalie radiculara,
chirurgicala extractia dintilor nerecuperabili;
• examinari periodice.
c) Parodontita marginalii cronica superficialii:
Debridare • debridare gingivala, detartraj;
gingivalii • tratament antimicrobian $i antiinflamator ca in gingivita simpla;
• tratament. chirurgical: chiuretajul microulceratiilor de la nivelul
Papilectomie epiteliului sulcular in pungi false; papilectomie, in cazul papilelor
gingivale de staza, excluse functional; gingivectomie. in formele
hiperplazice asociate;
• bioterapie de reactivare.
d) Parodontita marginala agresiva, rapid progresivii:
• debridare gingivala, detanraj;
• tratament anlimicrobian local $i pe cale generala in forme Ie
profunde, diagnosticate ca flind rebele (refractare) la tratament: in
cadrul tratamentului general antimicrobian se incepe cu Amoxicilina
Schema de (sau Augmentin = amoxicilina + clavulanat de potasiu) una-dou
tratament cpr/zi, limp de 7-10 zile, Metronidazol 2-3 cpr/zit timp de 10 zile; cu
loate ea bolnavii cu parodontita diagnosticata ca fiind rebela la
tratament au folosit In cele mai multe cazuri tetraciclina, unii dintre ei

pot beneficia In continuare de acest antibiotic" In doza de 0,500 g/zi,
timp de una-$ase luni (sau Doxiciclina, Minociclina, Atridox, Periostat).
• tratament chirurgical;
• tratament de reechilibrare ocluzala;
• bioterapie de reactivare. Bioterapie de
e) Parodontita distrofica (parodontopatia marginala cronica reactivare
mixta):
Tratamentul urmare$te:
• reducerea componentei inflamatorii bacteriene;
• reducerea chirurgicala a pungilor:
• reechilibrarea ocluza'la;
• reducerea componentei distrofice printr-o bioterapie de
reactivare
TRATAMENTUL RETRACTIILOR
GINGIVALE
Atitudinea terapeutica fata de retractiile gingivale este diferentiata Atitudine

In functie de mecanismul de producere $i caracterele morfoclinice ale diterentiata
acestora:
a) retrac/ii gingivale produse prin distruc/ia sau atrofia osului
alveolar inso/ite in unele cazuri de pungi parodontale:
Una din cele mai moderne strategii de tratament chirurgical al
retractiilor gingivale care urma.re$te $i realizeaza 0 reinsertie sau 0 Reinsertie
neoinsertie este reprezentata prin asocierea: Neoinsertie
• grefa de tesut conjunctiv; Greta de
• lambou mucogingival deplasat spre coronar; testut
• lambou mucogingival deplasat lateral; conjunctiv
• regenerare tisulara ghidata. Regenerare
De$i este considerata ca una din cele mai eficiente metode de tisulara
tratament pentru acoperirea zonelor de mucoasa gingivala denudata ghidata
de pe suprafata radiculara a dintilor, grefa de lesut conjunctiv nu pare
a fi, din punct de vedere statistic, superioara lamboului mucogingival
deplasat coronar.
Numeroase studii de specialitate prezinta eticienta unor metode
diferite de acoperire a suprafetelor radiculare cu retractii gingivale sau
combinatii ale acestor metode prin:
• utilizarea derivalilor de matrice a smaltului In combinalie cu Derivati ai
operatia ou lambou deplasat spre coronar (BIANCU,1998); matricei
• operatia cu lambou deplasat coronar cu $i fara utilizarea smaltului
derivatilor de matrice a smallului - produsul Emdogain (MODICA $. a.,
2000);
De asemenea s-au luat in considerafie posibilitatile ofer,ite de:

• efectele regenerarii tisulare ghidate ~i ale utilizarii derivatilor de
matrice a smaltului, la maimute (SCULEAN ~. a., 2000);
• efectele tratamentului dlirurgical al retractiilor gingivale prin
operatie cu lambou deplasat coronar ~i derivati de matrice a smaltului
sau grefe de tesut conjunctiv gingival (MCGUIRE, NUNN MARTHA, 2003).
b) retractii gingivale constitutionale, de cauza mecanica, prin
Trauma trauma ocluzala sau dupa unele interven/ii chirurgicale: in aceste
ocluzala numeroase cazuri, care nu se insotesc de inllamatie septica manifesta
cu pungi parodontale, atitudinea terapeutica este diferentiata:
Atitudini ~i praetiei eonservatoare prin:
Periaj vertical • insu~irea de catre pacient a unei tehnici de periaj vertical in
care deplasarile periufei sa se faca dinspre gingie spre incizal sau
ocluzal;
• alegerea unor periute din par natural. sau din plastic de
consistenta moale sau medie;
Limitarea • limitarea ~edintelor de periaj din cursul unei zile, fiind obligatoriu
numarului de periajul de seara dupa ultima masa ~i inainte de culcare. Tn timpul zilei
~edinJe de se prefera folosirea mijl'oacelor secundare de igiena dentogingivala ~i
periaj clatirea cu solulii antiplaca tipizate pentru uz stomatologic;
• limitarea timpului de periaj incat acesta sa nu depa~easca
pentru ambele arcade 3-5 minute;
Evitarea • evitarea cl'ati6i cu ape de gura cu efecte astringente (cu clorura
substanfelor de zinc, in speci,al) sau aplicarea unor prod use tipizate cu actiune
astringenta (asocierea acid salicilic cu extract de Radix rhey);
astringente
• evitarea unor proceduri neconventionale preluate din
experienta populara ca periajul cu sare, care fiind higroscopica
accentueaza retractia gingivala sau frecarea gingiilor cu coaja de
lamaie sau sucul acesteia, care au efect astringent $i de reducere in
volum a gingiei $i a~a retractata;
Bioreactivare • folosirea produselor de bioreactivare tisulara;
• folosirea unor proceduri balneofizioterapeutice de stimulare
metabolica $i a dinamicii vasculare;
Lumina • utilizarea in acela$i scop a unor surse de energie radianta:
polarizata, lumina polarizata $i terapia laser
laser Atitudini $i praetiei ehirurgieale prin unele metode descrise mai
sus in vederea reacolarii gingivale prin reinsertie.
TRATAMENTUL TUMORILOR
GINGIVALE
Formafiunile chistice ale nou-nascufilor de tipul perlelor EPSTEIN

$i al nodulilor BOHN de cele mai multe ori se rup spontan $i dispar, de
aceea nu se indica tratamentul chirurgical.
ORIENTAAI TEAAPEUTICE PAINCIPALE SI SCHEME DE TRATAMENT 475
ChisturHe gingivale $i parodontale ale adullilor se excizeaza Excizie

chirurgical.
Chistul odontogenlbotrioid are 0 tendinla mai mare la recidiva.
Fibromul $i papilomul gingival se excizeaza. chirurgical.
Tratamentul chirurgical al granulomului eozinofil este urmat de Radioterapie
radioterapie.
Tumorile maligne se trateaza complex: chirurgical, radio- $i
chimioterapie. Chimioterapie
TRATAMENTUL COMPLICATIILOR
a) Tratamentul abcesului parodontal marginal:
Este un tratament de urgenta care consta In: Tratament de
• incizie la nivelul bomba.rii maxi me sau U$or decliv de aceasta; urgenta
• Indepartarea exsudatului purulent prin spalare abundenta cu
solulii antiseptice;
• instilalii cu pasta TM, sau 0 me$a afanata. Imbibata In solutie Pasta TM
Protargol 1%;
• aplicarea pentru 24 ore a unei lame de dren In abcesele mari,
voluminoase sau localizate palatinal.
Tratamentul definitiv: Tratament
• chiuretaj sUbgingival In abcesul simplu la monoradiculari; definitiv
• operalie cu lambou in abcesul serpiginos la monoradiculari;
• gingivectomie sau operalie cu lambou la pluriradiculari.
b) Tratamentul hiperesteziei dentinare:
• Indepartarea completa., zilnic, a placii bacteriene;
• atingeri cu glicerina calda (efect higroscopic); Glicerina
• aplicalii de cristale de clorura de zinc sub izolare, mentinute calda
doua-trei minute;
• atingeri strict pe suprafelele hiperestezice cu solulie KOH Solutie KOH
20-30%. sub izolare:
• impregnari cu ferocianura. de potasiu, solulie apoasa 20%,
urmate de solulie de c10rura de zinc 30%;
• aplicalii de solulie clorura de calciu (DenShield); Clorura de
• aplicalii cu formalina In paste de dinli sau ape de gura. calciu
desensibilizante;
• fluorurile sunt cele mai eficiente mijloace de desensibilizare, Fluoruri
utilizate ca atare sau In paste de dinli:
- fluorur de sodiu cu caolin $i glicerin Tn parti egale
(Nafestezina.), pentru aplicatii locale sub izolare 5-10 minute,
cinci-$ase $edin e la doua-trei zile interval;
- fluorura de sodiu Incorporata. Tn paste destinate aplicarii locale
(nu prin periaj), pentru prevenirea cariilor $i desensibilizare radiculara:
Duraphat gel, Fluocal, Elmexgel sau Tn pastele de dinti;
- silicofluoruri de sodiu In solutie apoasa de O,7~,9 %, aplicate In

zonele de hiperestezie;
Paste de dint! • paste de dinti care contin substante cu actiune desensibilizanta:
cu actiune - clorura de strontiu;
desensibili· - nitrat de potasiu;
zanta - citrat de sodiu;
- monofluorfosfat;
- formalina;
- formalina :;;i monofenolfosfat;
- fluorura de sodiu;
- fluorura stanoasa;
Hidroxid de • In aplicatii locale de hidroxid de calciu, efectele apar dupa

calciu perioade lungi de eel putin cateva luni de tratament;
Corticosteroizi • aplicatii locale de corticosteroizi;
Fulguratii • fulguratii cu aparatul de diatermle;
• in extremis, prepararea unor cavitati de colet sau devitalizarea
dintelui cand durerile hiperestezice nu cedeaza :;;i sunt Insotite de
fenomene de hiperemie pulpara sau pulpita acuta.
Dentalizare c) Tratamentul pulpitei acute laterograde sau retrograde:
• extirpare vitala;
• tratamentul parodontitei marginale.
d) Tratamentul parodontitei apicale sau cronice retrograde:
Tratamentul • tratamentul gangrenei pulpare complicate;
gangrene! • tratamentul parodontitei marginale.
pulpare
TRATAMENTUL AFECTARII
GINGIVO-OSOASE A BIFURCATIILOR
$1 TRIFURCATIILOR DINTILOR
LATERALI
• Gradull: .
Debridare - debridare gingivala, detartraj;
gingivala - chiuretaj subgingival;
- gingivectomie.
Interventii • Gradulll:
chirurgicale - chiuretaj sUbgingival;
- operatii cu lambou $i terapie de aditie;
- cele mai bune rezultate se obtin prin combinarea tehnicilor de
regenerare tisulara ghidata $i de aditie.

• Gradul III :;;i IV:
Regenerare - chiuretaj subgingival In scop paliativ;
tisulara - operatii cu lambou $i tehnici de regenerare tisulara ghidata $i de

ghidata aditie cu rezultate incerte;
ORIENTARI TERAPEUTICE PRINCIPALE ;;1 SCHEME DE TRATAMENT 477
- premolarizare;
- amputatie radiculara;
- extractie.
EXAMINAREA PERIODICA
A BOLNAVILOR PARODONTOPATI
Tratamentele efectuate asupra parodontiului marginal, oricat de

dificile, costisitoare ~i corect executate, nu sunt urmate de rezultate Control
durabile in timp daca nu se instituie Ull program riguros de control. periodic
Acesta urmare~te: starea de igiena bucala, cel mai 'important
element de mentinere a rezultatelor terapeutice, profilaxia recidivelor
prin debridare gingivala, detartraj, tratamentul cariilor. Perioadele
optime de examinare periodica sunt (de regula): trei luni, in primul an, Examinari
~ase luni, in al doilea an dupa tratament ~i, ulterior, anual sau la
nevoie, oricand se instaleaza recidiva de boala. Recidiva
ATITUDINEA TERAPEUTICA
A MEDICULUI DENTIST/STOMATOLOG
FATA DE BOLNAVII PARODONTOPATI
CU AFECTIUNI GENERALE
inaintea oricarui tratament la pacienti parodontopati cu afectiuni

generale este bine sa respectam 0 serie de reguli:
• cunoa~terea diagnosticului de boala generala $i in cazurile mai Cunoasterea
deosebite este bine de discutat cu medicul specialist posibile efecte bolii generale
ale anesteziei locale, ale tratamentelor medicamentoase $i mai ales
chirurgicale; nu este lipsit de importanta sa ~tim in ce unitate sanitara
este tratat pacientul parodontopat pentru afectiunea generala. ~i
numarul de telefon al medicului curant;
• dotarea cabirlstului de medicina dentara cu 0 trusa de urgenta; Trusa de
• medicul dentistlstomatolog sa nu lucreze niciodata singur, sa tie urgenta
insotit ce~ putin de un cadru mediu instruit pentru a face tata situatiilor
de urgenta..
Bolile, tulburarile generale sau situatiile care trebuie sa stea in Boli generale
atentia medicului dentistlstomatolog sunt in principal:
• bolile cardiovasculare;
• diabetul;
• epilepsia;
• leucemiile;

Paro PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Paro PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

40 HORIA TRAIAN DUMITRIU - PARODONTOLOGIE

Parodontiul marginal are doua componente principale (fig. 8):

marginal corion gingival;

propriu·zis. lamina dura.

• • I lamina cflbriforma, corti·

B. Parodontiul profund, de sustinere sau "functional", format din:

2. Mucoasa de pe fata dorsala a limbii specializata In receptarea

Mucoasa de pe fala dorsala a limbii este U$or mobila, rezistenta

b) Papila interdentara ocupa spaliul interdentar (ambrazura

Forma normal a in regiunea frontala este piramidala (fig. lOa). Forma

interdentare: zona de contact interdentar

a. in zona franta/A; la dintii latera Ii

intre dintii laterali posteriori are varlul deprimat, de aspect concav,

c) Gingia fixa adera ferm de dinte ~i osul alveolar subiacent $i se

ASPECTE CLINICE GENERALE

ALE GINGIEI SANATOASE

impactul aliment:lr traumatizant. La unele persoane sau fa populatiile Exces de

Aspectul suprafe/ei gingivale in zona fixa, nu ;;1 pe marginea

Pozilia gingiei fala de dinte

Epiteliu Gingia este formata dintr-un tesut conjunctiv, constituent al

ES '" epileliul sulcular;

Pentru 0 mai buna Tntelegere a terminologiei curent admise,

Bacterii fermentative precum: Veillonella Neisseria formeaz Bacterii

CLASIFICAREA PLACII BACTERIENE

Placa subgingivala. este in contact cu lichidul ~antului gingival ~i

Compozilia bacteriana este dominata de flora gram-negativa,

BACTERII PATOGENE PARODONTALE

socranskii sintetizeaza cantitati mari de proteine de SOC termic cu rol Rolde

Componentele AI~turi de substante minerale tartrul contine ~i components

Tartrul subgingival este de culoare maroniu inchis spre negru

COMPOZITIA TARTRULUI DENTAR

-lipide (0,2%), ca lipide neutre, fosfolipide, acizi grasi, colesterol;

- carbohidrati (2-9%): glucoza. galactoza, galactozamine.

Componenta organica a tartrului este reprezentata Si din

formatiuni viabile cum sunt: celule epiteliale reoent descuamate,

FORMAREA TARTRULUI DENTAR

TEORII ASUPRA MINERALIZARII

Dintre numeroasele teorii privind formarea tartrului, cea mal

3. Teoria sedimentarii se bazeaza pe capacitatea unor microorga­ Sedimentare

ROLUL DIETEl iN FORMAREA TARTRULUI

ROLUL TARTRULUI iN PRODUCEREA

Contrar parerii larg raspandite, tartrul dentar nu reprezina faetorul

Varstnici varstnici, asocierea tartru-gingivita-parodontita este crescuta, dar se

ROLUL TRAUMEI OCLUZALE iN

Trauma ocluzala primara rezulta din forte ocluzale agresive, Primara

Cariile de cole! retin resturi alimentare $i placa bacteriana, care

Carii CariHe aproximale actioneaza prin retentie de resturi alimentare $i

semne evidente de inflamatie; aceasta se poate instala cand

- inclestarea dintilor in contact ocluzal prin contractia izometrica a incle$tare

OBICEIURILE VICIOASE SAU ANORMALE

Circumstanfe Circumstanfele care se constituie in factori iatrogeni sunt

ALTI FACTORI LOCALI

in anumite situatii, fumatul poate actiona aparent benefic asupra Aparent

R LUL FACTORILOR GE ERALI,

Citokine actiunea patogena a citokinelor proinflamatorii din structurile gingivo­

INFLUENTA UNOR FACTORI

Tn experimente pe animal, s-a observat ca stresul se insote~te de Stres

Diabet Diabetul zaharat este 0 boala metabolica produsa de hipofunctia

Alpagot T, Bell C, Lundergan W, Chambers OW, Rudin R, Longitudinal

pentru corectarea prin tratament a unei situatii de imbolnavire care nu

Aspect clinic ai, inflamaliei gingivale

Manifestarile principale care insalesc suferinlele clinice gingiva­

- grava (agravata sau severa).

3. Teoria sedimentarii se bazeaza pe capacitatea unor microorga Sedimentare

Citokine actiunea patogena a citokinelor proinflamatorii din structurile gingivo

Manifestarile principale care insalesc suferinlele clinice gingiva

Denumirea de "gingivita iritativa" sau de "irilatie" este necor spun

Teleangiec - vase sanguine dilatate, de aspect teleangiectatic;

cele mai multe ori dispare brusc la nivelul jonctiunii muco