Sunteți pe pagina 1din 29

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ

“ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAŞI


FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
MASTERAT MANAGEMENT ȘI AUDIT ÎN AGRICULTURĂ

ANTREPRENORIAT ȘI MEDIU DE AFACERI

PROIECT

Coordonatori ştiinţifici,
Prof . dr. Stejărel BREZULEANU
Șef lucr. dr. Radu Adrian MORARU

Masterand,
Diaconu Florin

2020
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ
“ ION IONESCU DE LA BRAD ” DIN IAŞI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA: MANAGEMENT ȘI AUDIT ÎN AGRICULTURĂ

PLAN DE AFACERI INOVATIV ÎN DOMENIUL


AGROALIMENTAR.
STUDIU DE CAZ LA S.C. DAF TOTAL
SOLUTIONS SRL jud. IAȘI

Coordonatori ştiinţifici,
Prof . dr. Stejărel BREZULEANU
Șef lucr. dr. Radu Adrian MORARU

Masterand,
Diaconu Florin

2
Cuprins
CAP. 1. INFORMAȚII DESPRE AFACERE ȘI FIRMĂ......................................................................4
1.1. Definirea afacerii.......................................................................................................................4
1.2. Alegerea formei organizatorico-juridice....................................................................................4
1.3 Prezentarea firmei............................................................................................................................5
1.3.1.Nume, tipul înregistrării, adresa firmei.....................................................................................5
1.3.2 Obiective....................................................................................................................................5
1.4 Produsele sau/și serviciile oferite...............................................................................................6
1.4.1 Beneficiile utilizării produselor de către clienți.........................................................................6
1.4.2 Produse similare sau de substituție...........................................................................................7
CAP. 2. PIAŢA..........................................................................................................................................7
2.1 Definirea pieţei.................................................................................................................................7
2.2. Studii de piață: tipuri de analiză și rezultate..................................................................................8
2.4 Analiza SWOT a domeniului: puncte tari, slabe, oportuniăți, riscuri............................................8
2.5. Clienții...........................................................................................................................................10
2.6 Concurenţii.....................................................................................................................................10
CAP 3. PLANUL DE MARKETING.....................................................................................................11
3.1 Definirea mediului de marketing (furnizorii, concurenţa, intermediarii, clienții, organismele
publice).................................................................................................................................................11
3.2 Strategii de marketing....................................................................................................................12
3.3 Strategia de preț.............................................................................................................................13
3.4 Politica promoțională.....................................................................................................................13
3.5 Strategia distribuției (transport, depozitare, intermediari)............................................................13
3.6 Analiza SWOT a firmei..................................................................................................................14
CAP. 4. MANAGEMENTUL ŞI PERSONALUL.................................................................................15
4.1 Planificarea necesarului de personal. Recrutarea. Selecția..........................................................15
4.2 Recompensa și motivarea personalului.........................................................................................16
CAP. 5. ORGANIZAREA PRODUCŢIEI.............................................................................................17
CAP. 6. PLANUL FINANCIAR.............................................................................................................20
6.1 Analiza economică a proiectului...................................................................................................20
6.2 Calculul preţului produsului.........................................................................................................22
CAP. 7. RISCURI....................................................................................................................................27
7.1 Tipuri de riscuri în atreprenoriatul de producţie..........................................................................27
7.2 Metode de reducere a riscurilor.....................................................................................................28
CAP.8. PROTECŢIA MUNCII ŞI A MEDIULUI AMBIANT............................................................29

3
CAP. 1. INFORMAȚII DESPRE AFACERE ȘI FIRMĂ
1.1. Definirea afacerii

Prin realizarea acestui plan de afaceri, mi-am dorit abordarea unei noi nișe în activitatea
desfașurată și anume înființarea unei plantații de lavandă. Principalul obiectiv al activităţii
firmei îl reprezintă cultivarea de lavandă si realizarea produselor pe bază de ulei de lavandă şi
pe bază de flori uscate. Ne propunem satisfacerea pieţei cu ajutorul unei game variate de
produse confecţionate din lavandă crescută natural pentru atragerea unui număr mare de clienţi.
În urma studiilor de piață a cererii de lavandă se observă o creștere din acest punct de
vedere, mai ales datorită faptului că se promovează stilul de viață din ce în ce mai sănătos,
bazat atât de alimentație eco, cât și pe un stil de viață sănătos și relaxat. Lavanda se poate
utiliza în mai multe feluri astfel încât să ajungă la consumatorul final. Dacă vorbim de planta
verde, aceasta se poate vinde către distilerii care fac uleiuri, ajungând astfel la consumatorii
finali drept uleiuri esențiale, uleiuri volatile etc. Dacă vorbim de planta uscată, aceasta se poate
vinde către consumatorii finali sub diferite forme, fiind cel mai des utilizată sub formă de
plante pentru ceaiuri, săculeți parfumați, buchete etc. În cazul plantelor uscate de lavandă
trebuie menționat și faptul că acestea se pot vinde producătorilor de ceaiuri, companiilor
farmaceutice sau în industria alimentară.

1.2. Alegerea formei organizatorico-juridice

Societatea este înființată ca o societate cu răspundere limitată, încadrată în categoria


microintreprinderilor, iar eu voi avea calitatea de unic asociat și administrator.

1.3 Prezentarea firmei


1.3.1.Nume, tipul înregistrării, adresa firmei

Numele societății este DAF TOTAL SOLUTIONS S.R.L. și este o entitate organizată ca
societate cu răspundere limitată înregistrată la Oficiul Național al Registrului Comerțului cu
numărul de înmatriculare J22/2208/2018 și CUI 39777429. Sediul social al firmei este pe str.
Vasile Lupu, nr.86, bl. K1, loc. Iași, jud. Iași.

4
1.3.2 Obiective

Obiectivele urmărite în acest proiect sunt creşterea competitivităţii sectorului agricol


printr‐o utilizare mai bună a resurselor umane şi a factorilor de producţie şi îndeplinirea
standardelor naţionale şi a standardelor comunitare. Dacă ne referim la forța de muncă aceasta va
fi acoperită din potențialul disponibil local din Iași și localitățile limitrofe. În ceea ce privește
obiectivele specifice acestea presupun aplicarea de tehnologii şi procedee noi, cât şi introducerea
în mediul economic local a sistemului agriculturii ecologice. Datorită răspândirii principiilor
bioagriculturii și a efectelor pozitive în zona în care proiectul se va desfășura, acest lucru va
încuraja fermierii din zonă spre diversificarea și ajustarea calității producției și de ce nu
sprijinirea producătorilor în vederea fenomenului de asociere.
Utilizarea optimă a resurselor existente este unul dintre obiectivele prioritare ale
proiectului dat fiind că terenul are calitățile necesare din punct de vedere al amplasamentului, al
compoziției chimice, al climeni din zonă, pentru cultivarea lavandei. Tehnologiile ce vor fi
ultilizate presupun doar crearea condițiilor optime de cultivare a lavandei (asigurarea necesarului
de apa printr-un sistem de irigație prin picurare). Pentru realizarea lucrărilor de întreținere se va
ține cont de normele și practicile ecoagriculturii.
Gestionarea eficientă a deșeurilor rezultate din activitate, cât și diminuarea emisiilor cu
efect de seră se află ca obiective principale de mediu ce vizează firma solicitantă. Pricipalul
obiectiv rămâne însă asigurarea cerințelor ecologice impuse de legislația în vigoare a
ecoagriculturii.
Astfel în urma celor menționate activitatea propusă prin proiect este de a realiza o cultură
de lavandă pe aplasamentul propus, realizarea sistemul de irigații prin picurare pe suprafața ce
urmează a fi cultivată, și împrejmuirea terenului pentru protecția plantației, precum și crearea
unui sistem de pază pentru acesta.

1.4 Produsele sau/și serviciile oferite

Datorită ciclului de dezvoltare a lavandei, florile sunt recoltate de 2 ori pe an (din al


treilea an de la plantare) sau o dată pe an (în primii doi ani de la plantare), făcând ca şi
producerea produselor să se realizeze de 2 ori pe an. Avem o gamă largă de produse bazate atât

5
pe flori uscate, cât şi pe uleiul esenţial de lavandă. Loturile diferă ca mărime datorită faptului că
la a doua înflorire lavanda produce doar jumătate din cantitatea de flori recoltată la prima
înflorire. Datorită faptului că suntem la început, gradul nostru de specializare în producerea
produselor din lavandă este unul destul de redus, urmând ca în următorii ani acesta să crească.
Produsele noastre sunt realizate integral de către firmă şi sunt destinate comerţului pe piaţa
internă, dar și externă odată ce firma este suficient de cunoscută și bine dezvoltată.

1.4.1 Beneficiile utilizării produselor de către clienți

Lavanda se folosește în mai multe forme, inclusiv sub formă de ulei. Uleiul esențial de
lavandă este inițiatorul revoluției aromoterapiei moderne și puteți folosi uleiul esențial de
levănțica pentru a va reîntineri și relaxa trupul și mintea parfumând aerul din încăpere.
Ca tratament, s-au cunoscut efectele sale atunci când un om de știința și-a ars, mână în
mod accidental în laboratorul sau, iar după ce și-a răcorit rana într-un recipient cu levănțică a
constatat că rana sa se vindecă remarcabil de repede.
Se pare că acest ulei are și capacitatea de sinergie sau de potențare a efectelor altor uleiuri
esențiale atunci când sunt folosite în combinație. Putem întâlni pulberi, tincturi sau capsule cu
ulei de lavandă.
Se cunosc și numeroase utilizări ale lavandei în arta culinara, mai ales în zona
mediteraneeană. Condiment fin și delicat, lavanda face casă bună cu gelateria și cofetăria. Vom
întâlni lavanda și în salate sau antreuri, în preparate cu carne, mai ales vânat sau pur și simplu ca
element de decor.
Este una dintre cele mai puternice plante de leac din lume, care oferă alinare atât fizică
cât și psihică ameliorând diverse probleme, cum ar fi arsuri, afte bucale, migrene, insomnii,
mușcături de insecte, afecțiuni ale pielii, infecții, stres sau tensiune nervoasa. Își datorează acest
uimitor spectru de vindecare conținutului sau chimic foarte complex.

1.4.2 Produse similare sau de substituție

Ca în orice altă afacere există deja pe piață produse similare sau de substituție și anume
alte uleiuri de plante, care au proprietați asemănătoare, sau care conțin mix-uri de uleiuri,
produse farmaceutice cu proprietăți antiseptice, de hidratare, utilizate în tratarea migrenelor sau a
insomniilor.

6
CAP. 2. PIAŢA

2.1 Definirea pieţei

În ultimii ani, piața pentru plantațiile de lavanda în România a cunoscut o creștere


semnificativă deoarece lavanda are un potențial valoros care trebuie exploatat.
Datorită caracterului de noutate al activității, oportunitatea unei astfel de investiții este
dată de mai multe condiții favorabile neexploatate încă din această perspectivă.
Piața este reprezentată în principal de firmele cosmetice și farmaceutice, care utilizează
lavanda ca și materie primă. Tendința pieții este de creștere, deoarece lavanda are o aromă
clasică ce poate fi greu înlocuită cu un produs identic de sinteză. De aceea, lavanda este foarte
cautată pe piață.
Pe baza stilului de viață sănătos promovat în întreaga Românie și Europă și reîntoarcerea
la valorile naturii bazate pe alimentație ecologică și stil de viață relaxat, riscul ca producția să nu
reusească să fie vândută este redus chiar și în situația unei turbulențe economice.
În același timp, condițiile de climă și sol ale amplasamentului reprezintă un punct forte
pentru cultură mai ales în ceea ce privește șansele de reusită ale acesteia.
Un alt avantaj este lipsa concurenței de pe piața românească așa cum am menționat,
majoritatea producătorilor de lavandă au plantații pe maximul 1-2 hectare. Necesitatea realizării
proiectului este dată de tendințele de creștere ale cererii de lavandă pe piața farmaceutică și a
aromaterapiei, fapt observabil atât la nivel național, cât și European.
Pe lângă factorii menționați mai sus care conferă siguranță proiectului, trebuie luate în
calcul și oportunitățile de dezvoltare ce pot să apară, de exemplu construirea unei distilerii pentru
florilor uscate de lavandă și transformarea acestora în uleiuri, acest un lucru poate determina
dezvoltarea pe termen lung a societății. Pentru acest aspect trebuie menționată și posibilitatea de
finanțare prin intermediul fondurilor europene de dezvoltare rurală care contribuie la diminuarea
costurilor de întreținere în raport cu veniturile ce urmează a fi realizate, acest aspect se bazează
pe faptul că în momentul ajungerii la maturitate a culturii, 1 ha poate produce aproximativ 4,7 to
de lavandă, prețul lavandei verzi fiind de 5-7 lei/ kg, prețul lavandei uscate fiind de între 12-
15lei/kg, iar prețul uleiul de lavanda este de aproximativ 360lei/l.

7
2.2. Studii de piață: tipuri de analiză și rezultate

În urma studiilor de piață a cererii de lavandă se observă o creștere din acest punct de
vedere, mai ales datorită faptului că se promovează stilul de viață din ce în ce mai sănătos, bazat
atât de alimentație eco, cât și pe un stil de viață sănătos și relaxat. Lavanda se poate utiliza în mai
multe feluri astfel încât să ajungă la consumatorul final. Dacă vorbim de planta verde, aceasta se
poate vinde către distilerii care fac uleiuri, ajungând astfel la consumatorii finali drept uleiuri
esențiale, uleiuri volatile etc. Dacă vorbim de planta uscată, aceasta se poate vinde către
consumatorii finali sub diferite forme, fiind cel mai des utilizată sub formă de plante pentru
ceaiuri, săculeți parfumați, buchete etc. În cazul plantelor uscate de lanvadă trebuie menționat și
faptul că acestea se pot vinde producătorilor de ceaiuri, companiilor farmaceutice sau în
industria alimentară. Uleiurile obținute se pot comercializa către companiile cosmetice (care
utilizează uleuri BIO), companiilor farmaceutice sau companiilor din industria aromaterapiei.
Interesul pentru cultivarea lavandei a crescut foarte mult de când s-a aflat că profitul ce se poate
obține din cultivarea unui hectar ajunge la 8.000 de euro. Cei care intră în afaceri cu ”aurul mov”
din agricultură sunt, în general, români care dispun de suprafețe mai mici, de câteva hectare, și
au și o sumă de bani disponibilă pentru a investi.
Fermierii mari, care cultivă cereale, nu sunt prea interesați de această cultură de nișă, dar
pentru micii proprietari de suprafețe agricole, lavanda este o cultură ideală. De altfel, din
informațiile deținute, în România nu există mari cultivatori de lavandă, ci doar plantații de câteva
hectare.

2.4 Analiza SWOT a domeniului: puncte tari, slabe, oportuniăți, riscuri

Puncte tari
 Calitatea ridicata a serviciilor si produselor oferite;
 Lavanda are randament mai mare comparativ cu culturile tradiționale (grâu, porumb etc.);
 Resursele necesare sunt relativ mici, comparativ cu alte culturi;
 Profitul ridicat se poate obține și pe suprafețe mai mici de teren, chiar și sub 1 ha;
 Experienta acumulata de cultivare a terenurilor agricole cu soiuri traditionale;
 Buna organizare a muncii desfasurate de catre membrii familiei.

8
Puncte slabe
 Capacitate limitata de furnizare pentru inceput;
 Accesul pana la zona de cultura de la strada principala asfaltata prezinta un grad de
dificultate mediu;
 Suntem noi în domeniu, nu avem experiență anterioară;
 Lipsa fondurilor financiare;
 Lipsa infrastructurii necesare prelucrării;
 Dificultăți în obținerea finanțării;
 Lavanda nu are cele mai bune rezultate în primul an;

Oportunități
 Cerere in crestere continua de plante medicinale si aromatice;
 Firmele farmaceutice straine sunt tot mai interesate de achizitionarea de plante medicinale si
aromate din Romania.
 Cultivarea lavandei este o afacere în dezvoltare, astfel că putem profita de ideile noi;
 Există fonduri europene pentru agricultură pe care le putem accesa;
 Lavanda este la mare căutare atât pe plan intern, cât și pe plan extern;
 Piața europeană pentru produsele pe bază de plante este în creștere;
 Produsele ecologice sunt la din ce în ce mai mare căutare;
 Interesul în creștere față de culturile alternative;
 Domeniul vast de aplicare pentru plantele aromatice;

Amenințări
 Cultivatorii existenți de lavandă din România au deja un renume;
 Sistemul de marketing este slab dezvoltat;
 Ideile preconcepute cu tendință conservatoare privind culturile tradiționale;
 Poluarea și/sau epuizarea resurselor naturale;
 Dezvoltarea mecanismelor de piață ilegale pentru comercializarea plantelor aromatice;
 Variații de temperatură: secetă, frig etc.

9
2.5. Clienții

În prezent nu se poate vorbi de principalii clienți, ca urmare a faptului că acest segment


este unul nou pentru firmă. Publicul țință al firmei este alcătuit din consumatorii individuali
ce doresc plantele direct de la producător, florăriile, producătorii de medicamente naturiste,
producătorii de uleiuri, producătorii de ceaiuri, etc.
Potențialii clienți sunt:
 Firmele de profil din industria farmaceutică, cosmetică, alimentară, centrele de colectare
a plantelor medicinale și aromatice precum: Dacia Plant, Fares Orăștie, Favisan
 Magazine de specialitate, standuri, târguri de specialitate.

2.6 Concurenţii
In ultimii ani, tot mai multi ieseni vor sa isi incerce norocul in afaceri si mizeaza pe
produsele 100 la suta romanesti. In ultima perioada a crescut interesul acestora pentru culturile
cu lavanda. Astfel, hectare intregi cu "aurul mov" al agriculturii au impanzit comunele din
judetul Iasi. In prezent, la nivelul Iașului sunt 13 cultivatori de lavanda, care au in total o
suprafata de 20 de hectare cu aceasta cultura. Unii dintre acestia au terenuri si in Vaslui, unde au
cultivat planta folosita in aromaterapie, in special.
Pe lângă producătorii locali, din județul Iași, principalii competitori la nivel național sunt:

 Lavandă de România (www.butasidelavanda.ro)


o Lavanda de Romania este un proiect de suflet al unei familii timișorene tinere si
întreprinzătoare. Inspirați de câmpurile din Provence, Franța, aceștia au decis să
pornească propria afacere cu lavandă.
 Lavandă by Lola (www.lavanda-lola.ro)
o Lavandă by Lola a început ca un proiect îndrăzneț, o afacere de familie, multă
muncă și dragoste pentru lavandă. Oferind o varietate de produse de aromaterapie,
culinare, florale și produse de uz personal realizate din Lavandă, aceasta
reprezintă o firmă de succes.
 Levănțică.com (www.levantica.com)
o Producător de levănțică, oferă spre vânzare plante și produse derivate
 Lavender Blue (www.lavandadecluj.ro)

10
o Cu o experiență de 5 ani în cultivarea lavandei, oferă sfaturi pentru noii
întreprinzători. Produsele oferite sunt gândite ca unicat sau în serie mică, fiind
lucrate manual.
 Lavanda Antoniei (www.lavandaantoniei.ro)

CAP 3. PLANUL DE MARKETING

3.1 Definirea mediului de marketing (furnizorii, concurenţa, intermediarii, clienții,


organismele publice)
Lavanda este o plantă aromatică cunoscută și utilizată încă din antichitate. Cultura
lavandei în România este relativ recentă. Uleiul volatil, obținut prin distilarea inflorescențelor
proaspete de lavandă este produsul principal al acestei plante și are largi utilizări în industria
parfumurilor și a produselor cosmetice. Pe lângă acestea, lavanda mai este utilizată și în
domeniul culinar, cu beneficii bine cunoscute.
Există numeroase avantaje ale cultivării lavandei: piața de desfacere pentru lavandă
este în dezvoltare în România, pe măsură ce se readuce în centrul atenției utilizarea
produselor românești. Până în 2012, cea mai mare parte din totalul cantității de
lavandă/produse derivate proveneau din străinătate, neexistând suficienți cultivatori români.
În prezent, numărul acestora este în creștere, contribuind la economia pe plan intern.
Lavanda și produsele derivate au o largă piață de desfacere. Uleiul de lavandă este
unul din cele mai folosite uleiuri esențiale în industria de parfumerie, cosmetice si detergenți.
Lavanda poate fi folosită și în numeroase produse handmade, precum și în decorațiuni. Un alt
avantaj al cultivării lavandei este căutarea pe care o au câmpurile de lavandă de către
apicultori în vederea producerii mierii de lavandă.
Grupul țintă al firmei este reprezentat de producătorii de parfum, cosmetice și
detergenți, apicultorii, precum și populația care apreciază eleganța produselor handmade și a
decorațiunilor cu lavandă.
Studiul pieței și promovarea firmei este realizat prin diferite mijloace :
1. Observare directă;
2. Interviuri – realizate cu 6 luni-1 an înainte de începerea cultivării, în cadrul
târgurilor de produse naturale ;

11
3. Chestionare – disponibile online pe site–ul firmei – de asemenea distribuite în
cadrul evenimentelor cu scop de prezentare (târguri, festivaluri etc.) cu 6 luni, respectiv 3
luni înaintea începerii cultivării, iar după începerea comercializării bunurilor repetăm
chestionarea clienților de două ori pe an (primăvara, toamna, în preajma recoltei);
4. Flyere – distribuite în zona magazinului cu produse handmade și derivate din
lavandă, precum și în zone populate ale orașului, la târguri și festivaluri.
Produsele oferite sunt căutate cu predominanță de către clienții din mediul urban, cu
vârste cuprinse între 18-50 de ani, dar prezintă beneficii pentru orice alt tip de client.

3.2 Strategii de marketing


Principalul obiectiv de marketing este promovarea lavandei intr-un timp cat mai scurt ,
maxim un 1 an de la prima productie obtinuta. Vom trimite scrisori de promovare catre firmele care
ne pot deveni clienti potentiali si pe care le vom invita la o vizita de studiu la plantatie. Intentionam
sa contractam productia inainte de recoltarea acesteia. Tehnologia din ziua de azi si mass-media ne
ofera posibilitatea de promovare a produsului nostru intr-o maniera mult mai rapida. Vom utiliza o
retea de socializare (Facebook) pentru infintarea unei pagini dedicate produsului nostru
comercializat cu descrieri si poze cat mai detaliate.
Strategia de marketing utilizată va fi Strategia celor 4P:

Produsul
 Produse diferențiate în raport cu piața deservită;
 Varietate și inovație în materie de produse;
 Promovare adaptată – crearea unui site care să conțină detalii despre firmă și o prezentare
a produselor firmei.
Prețul
 Situare sub/în apropierea prețului pieței;
 Prețuri promoționale;
 Prețuri în concordanță cu prețul lider.
Piața
 Exploatarea oportunităților;
 Produsele sunt destinate tuturor grupelor de vârstă, sex și oricărei ocupații;
Plasamentul
 Practicarea marketingului direct;
 Amplasarea magazinului într-o locație avantajoasă.

12
3.3 Strategia de preț
Prețul influențează volumul și valoarea vânzărilor, precum și profitul companiei. Prețurile
noastre sunt stabilite în raport direct proporțional cu calitatea produselor oferite. Firma noastră
oferă comerț cu ridicata, produsele fiind cumpărate în cantități mari de către producători sau
distribuitori din țară direct de la sediul firmei, dar și comerț cu amănuntul în cadrul magazinului
nostru, oferind astfel cantități mai mici de produse la prețuri accesibile oricui. Vom organiza
reduceri/promoții cu ocazia diferitelor sărbători/evenimente.
Politica de preț se poate modifica în funcție de condițiile și variațiile prețurilor
concurenței, însă poziționarea relativă față de concurență este bine să rămână consecventă pentru
perioade lungi de timp. Pe baza planului financiar, se va determina prețul care, în combinație cu
volumul de vînzări, maximizează profitul.

3.4 Politica promoțională


Pentru promovarea imaginii societății se va apela la o agenție de publicitate. Prin intermediul
acesteia vom încerca să ne promovăm cât mai bine, vom încerca să ne facem cunoscuți
segmentului de piață pe care îl urmărim. Ca mijloc în acest sens, societatea va încerca să se facă
cunoscută prin intemediul mass-mediei, afișajului stradal, diverse printuri, fly-ere și prin tot soiul
de astfel de tehnici de promovare.
Luând în calcul segmentul de piață mai ocupat, dar nu numai, firma intenționează să își deschidă
și un site, respectiv pagini pe rețelele de socializare, astfel încât, printr-un singur click să putem
fi accesați de cei interesați.

3.5 Strategia distribuției (transport, depozitare, intermediari)

Depozitarea produselor se va face în conformitate cu prevederile legii nr. 469/2006


pentru fabricarea și punerea pe piață a produselor cosmetic de uz uman. De asemenea,
depozitarea produselor alimentare ( ceaiul de lavandă) se face în conformitate cu prevederile
Ordinului Nr. 976 din 16 decembrie 1998 pentru aprobarea Normelor de igienă privind
producția, prelucrarea, depozitarea, păstrarea, transportul și desfacerea alimentelor. La sediul
central al firmei, una dintre camerele apartamentului și balconul, ambele de câte 14 m 2 vor fi

13
destinate depozitării produselor. De asemenea o parte din produse va fi depozitată la magazinul
firmei cu scopul de a fi vândute.
Atunci când plantele ajung la maturitate (în al treilea an de la plantare) de pe 6 hectare se
pot recolta până la 30 de tone de flori în urma primei recoltări. Astfel, din 15 tone de flori se
obțin 1005 litri de ulei de lavandă și 5025 litri de apă de lavandă. Din florile uscate se obțin
următoarele cantități: 900 kg de flori uscate destinate comerțului cu ridicata, 1436 bucăți din
fiecare produs (ceai, pernuță, coroniță, con), 436 buchete, 936 săculețe. Din uleiul de lavandă se
obține astfel: 300 l pentru comerțul cu ridicata, 11350 flacoane ulei de 10ml, 8900 flacoane ulei
de 25 ml, 11750 odorizante auto, 10750 săpunuri, 7392 lumânări, 4000 cutii cu sare de baie,
12288 odorizante de cameră. Din apa de lavandă se obțin 6178 de sticluțe de 100ml și 6678
sticluțe de 250ml. Pentru ghivece vor fi puse la dispoziție anual 2500 ghivece cu lavandă tânără
și din al treilea an 2500 ghivece cu lavandă matură. Pachetele vor fi realizate câte 500 din
fiecare. De asemenea se vor face în urma celor două perioade de înflorire şi buchete cu flori
proaspete în număr de 200.
Vânzarea produselor se fa putea efectua atât on-line le site-ul firmei cât și prin
intermediul intermediarilor.

3.6 Analiza SWOT a firmei


Puncte tari
 Nu există competiție semnificativă în zona în car ne desfășurăm activitatea
 Prețuri accesibile
 Standarde bine definite
 Verificăm calitatea produselor la fiecare etapă a fluxului tehnologic
 Procesul tehnologic se desfășoară în condiții igienice deosebite.

Puncte slabe

 Profiturile vor începe abia după al doilea an de activitate


 Flexibilitatea în stabilirea prețurilor este limitată
 Lipsa unor relații de afaceri anterioare

14
Oportunități

 O nouă legislație mai favorabilă


 Apariția unei noi piețe sau expansiunea celei existente
 Realizarea unor noi produse
 Asocierea cu un investitor

Amenințări

 Modificări nefavorabile ale legilor și ordonanțelor


 Fiin abordat un nou segment suntem supuși neîncrederii potențialilor cumpărători
 Activitatea noastră poate fi afectată în mare măsură de starea vremii sau dezastrele
naturale
 Pot apărea noi afaceri în domeniu
 Fiscalitate excesivă (taxe, impozite pe venit, TVA).

CAP. 4. MANAGEMENTUL ŞI PERSONALUL

Pentru întreprinderile mici, partea resurselor umane nu este necesar să fie foarte detaliată,
deoarece nu există o structură complexă a firmei. Totuși, indiferent de numărul angajaților este
important ca aceștia să participe eficient la dezvoltarea firmei.

4.1 Planificarea necesarului de personal. Recrutarea. Selecția

Principalul obiectiv al managementului resurselor umane îl constituie creșterea


performanței activităților desfășurate în cadrul firmei, adică eficiența cu care o organizație își
folosește resursele, urmărindu-se în principal stimularea participării angajașilor la activitățile din
cadrul firmei.

În prima etapă se vor angaja patru persoane, după cum reiese din tabelul următor:

15
Tabelul nr.1 Angajații firmei

Nr.crt Nume și prenume Funcția


.
1 Diaconu Florin Administrator
2 Popa Gheorghe Tractorist
3 Ionescu Mariana Muncitor necalificat
4 Grigoriu Vasile Muncitor necalificat

Toți angajații lucrează în regim normal de lucru și anume 8 ore/zi, 5 zile/săptămână. Eu


voi avea calitatea de administrator și voi reprezenta societatea în fața autorităților de stat, voi
efectua toate actele de administrare și gestionare a societății și de asemenea voi urmări
desfășurarea activității muncitorilor.
Tractoristul desfășoară activități de înființare și întreținere a culturilor de plante, iar
muncitorii necalificați sortează și depozitează plantele.
Pe lângă personalul contractual, firma va colabora cu o firmă de contabilitate, pentru tot
ce ține de partea economică și la nevoie vor fi angajați și muncitori sezonieri din zona județului
Iași, aceștia primind salarii doar pentru o anumită perioadă, fiind platiți pe zi.

4.2 Recompensa și motivarea personalului

Performanța întreprinderii este influențată de utilizarea recompenselor ca și un factor


motivator. Este atribuită salariatului care îl determină să își îmbunătățească performanță în
muncă. Managementul recompenselor pune în aplicare strategii în scopul păstrării resurselor
umane necesare atingerii obiectivelor. Un sistem de recompense trebuie să sprijine valorile
organizației să ofere o scală competitivă necesară pentru asigurarea personalului. Practica
managerială presupune proiectarea pachetelor de recompense cu doze corespunzătoare.
Recompensele reprezintă un cost important pentru organizație.

16
CAP. 5. ORGANIZAREA PRODUCŢIEI

Procesul de producție reprezintă totalitatea proceselor utilizate pentru


transformareamateriei prime în produse finite.
Pentru o plantație de lavandă, etapele procesului tehnologic suntȘ

A1. Infiintarea culturii de lavanda


1.1. Pregatirea terenului
1.1.1. Aratura adanca + Discuire ==> se face la început de septembrie
1.1.2. Aplicarea ingrasamintelor chimice (pe baza de potasiu și fosfor) și a
gunoiului de grajd și discuirea terenului pentru incorporarea în sol ==> se face cu
2-3 zile înainte de plantarea butasilor
1.2. Achiziționarea butasilor ==> Contractarea se face din timp și se stabileste data
achizitionarii, pentru a nu compromite materialul saditor
1.3. Plantarea butasilor de lavanda ==> se face fasonarea, plantarea și, dacă este nevoie,
irigarea. Dacă se face manual – timp estimat 4-5 zile cu 10 lucratori (3.500-5.000 butasi
plantati/zi)
A2. Intretinerea culturii de lavanda (aceasta procedura se va repeta în fiecare an)
2.1. Aplicarea ingrasamintelor cu azot ==> primavara, februarie-martie (în mustul
zapezii)
2.2. Se completeaza goluri ramase dacă unele plante nu s-au prins (se face în primul an)
2.3. Prasila mecanica pe intervale ==> se poate face cu tractorul sau cu un motocultor de
câte ori este nevoie pe parcursul anului ==> cultura trebuie ferita de buruieni
2.4. Plasila manuala pe rânduri, intre plante ==> ori de câte ori este nevoie pe parcursul
perioade de vegetatie)
2.5. Controlul plantatiei pentru verificarea bolilor și daunatorilor și aplicarea
tratamentului (dacă este cazul)
2.6. Irigarea culturii sau stropirea plantelor cu pompa ==> în funcție de conditiile
meteorologice și umiditatea din sol. Se face in primii 2 ani, pana ce planta se stabilizeaza.
A3. Recoltarea ==> se face când 75% din inflorescente sunt inflorite, în zile insorite, fără
umezeala sau vant, după ora 10. Se face manual, cu secera și se leagă în buchetele
inflorescentele, sau mecanic. În funcție de modul de valorificare, planta verde se poate transporta
la distilator sau se poate usca în depozite aerisite, la întuneric în straturi subtiri. Dacă se

17
distileaza pentru obtinerea de ulei esential, atunci se recolteaza doar cantitatea care se poate
distila în 24 de ore.
A4. Prelucrarea
4.1. Uscarea ==> plantele de lavanda se usuca în depozite aerisite, la întuneric, în straturi
subtiri, pe site sau stranse în buchetele agatate cu floarea în jos. După ce s-au uscat, se pot
separa florile de pe tija.
4.2. Distilarea ==> se poate face în 3 moduri (se poate inchiria un echipament de
distilare):
 Distilarea cu abur: materia primă se va pune în cazan și prin instalații speciale,
aburii sunt introdusi sub materia primă.

 Distilarea cu abur și cu apă: apa este adăugată în cazan, dar sub materia primă.
Prin fierberea apei aburii trec prin plantele uscate aflate în partea de sus a
cazanului;

 Distilarea în apă: materia primă va fi în totalitate acoperită cu apă. Încălzirea


poate fi efectuată la foc direct sau la aburi.

A5. Valorificarea (pana la epuizarea producției)

Planta verde: Înseamnă ca au fost incheiate contracte cu firme de achiziție a


lavandei. Transportul trebuie să se facă imediat, din câmp, ca plantele sa nu se incinga și
continutul de ulei volatil sa scada. Trebuie atenție sporita la recoltarea mecanica astfel
încât să fie respectate conditiile de recepție (vezi Anexa1)

Planta uscata: Pentru valorificarea către firme ce achizitioneaza plante medicinale


și aromatice atunci vor trebui indeplinite conditiile de recepționare impuse de acestea.
En-detail, se valorifica la standurile din targuri sau la magazine.

Ulei esential și Apa de lavanda: se vând către firme producatoare de suplimente


naturiste sau care imbuteliaza și vând en-detail.

A6. Controlul și evaluarea ==> se face permanent

. Echipamente si tehnologii
 Tractor Landini cu plug Krone reversibil;
 Grapă cu discuri;

18
 Distilerie lavandă (capacitate 200 litri) – 1 bucată;
 Motocoasă benzină Best 3.5 Cp – 8 bucăți;
 Instalație de irigare prin picurare – 1 bucată;
 Hidrofor
 Cameră de Supraveghere Înregistrare pe card și Infraroșu Int / Ext – 2 bucăți;
 Calculator personal – 6 bucăți;
 Router Wireless TP-LINK TL-WR940N, 450Mbps, WAN, LAN, negru – 2 bucăți;
 Dubă Mercedes Sprinter 213CDI;

Capacitatea de producție
Atunci când plantele ajung la maturitate (în al treilea an de la plantare) de pe 6 hectare se
pot recolta până la 30 de tone de flori în urma primei recoltări. Astfel, din 15 tone de flori se
obțin 1005 litri de ulei de lavandă și 5025 litri de apă de lavandă. Din florile uscate se obțin
următoarele cantități: 900 kg de flori uscate destinate comerțului cu ridicata, 1436 bucăți din
fiecare produs (ceai, pernuță, coroniță, con), 436 buchete, 936 săculețe. Din uleiul de lavandă se
obține astfel: 300 l pentru comerțul cu ridicata, 11350 flacoane ulei de 10ml, 8900 flacoane ulei
de 25 ml, 11750 odorizante auto, 10750 săpunuri, 7392 lumânări, 4000 cutii cu sare de baie,
12288 odorizante de cameră. Din apa de lavandă se obțin 6178 de sticluțe de 100ml și 6678
sticluțe de 250ml. Pentru ghivece vor fi puse la dispoziție anual 2500 ghivece cu lavandă tânără
și din al treilea an 2500 ghivece cu lavandă matură. Pachetele vor fi realizate câte 500 din
fiecare. De asemenea se vor face în urma celor două perioade de înflorire şi buchete cu flori
proaspete în număr de 200.
Am decis să alegem producţia în serie deoarece se potriveşte cel mai bine cu producţia
noastră. Astfel, datorită ciclului de dezvoltare a lavandei, florile sunt recoltate de 2 ori pe an (din
al treilea an de la plantare) sau o dată pe an (în primii doi ani de la plantare), făcând ca şi
producerea produselor să se realizeze de 2 ori pe an. Avem o gamă largă de produse bazate atât
pe flori uscate, cât şi pe uleiul esenţial de lavandă. Loturile diferă ca mărime datorită faptului că
la a doua înflorire lavanda produce doar jumătate din cantitatea de flori recoltată la prima
înflorire. Datorită faptului că suntem la început, gradul nostru de specializare în producerea
produselor din lavandă este unul destul de redus, urmând ca în următorii ani acesta să crească.

19
Iniţial, doar jumătate din suprafaţa deţinută este plantată (3 hectare). În primul an de la
plantare de pe această suprafaţă se obţin 7.5 tone de flori în urma unei singure înfloriri. În al
doilea an, se obţin 15 tone de flori, în urma unei singure înfloriri. Din al treilea an florile
înfloresc de 2 ori, prima dată obţinându-se 15 tone de flori, iar a două oară producţia
înjumătățindu-se la 7.5 tone de flori. Tot în al treilea an este extinsă suprafaţa de plantare la 6
hectare. La 10 ani de la plantarea butașilor
Produsele realizate din lavandă sunt fabricate în funcţie de cantitatea de flori obţinută,
astfel, faţă de primul an, producţia din al doilea an se dublează, în anul 3 se triplează, ajungând
ca în al şaselea an să fie de 6 ori mai mare decât producţia iniţială.

CAP. 6. PLANUL FINANCIAR

6.1 Analiza economică a proiectului


Pentru înființarea unei plantații de lavandă, am realizat o proiecție a cheltuielilor aferente
ăn primii trei ani de activitate.
An I :
Infiintarea unui hectar de lavanda presupune:
20000 butasi x 1 lei/buc. = 20000 lei/ha
2000-3000 lei – pregatirea terenului (tractor + mașina de plantat + mașina de recoltat)
2600 lei – salariu muncitori zilieri prasila manuala (10 x 65 lei/zi x 2 zile x 2 prasile)
pentru 1 muncitor: salariu brut = 65 lei/zi
impozit 16% = 10.4 lei
salariu net = 54.6 lei
pentru 10 muncitori, 2 zile, 2 prasile /an:
salarii brute: 65 lei/zi x 10 muncitor x 2 zile x 2 prasile/an = 2600 lei
impozit 16%: 2600 x 16% = 416 lei
salarii nete: 2600 – 416 = 2184 lei

==> Investitie initiala 1 ha = 25600

An II:

20
2000 lei – lucrări mecanizate (tractor + mașina de plantat + mașina de recoltat)
3000 lei – salariu muncitori zilieri prasila manuala (10 x 75 lei/zi x 2 zile x 2 prasile)
pentru 1 muncitor: salariu brut = 75 lei/zi
impozit 16% = 12 lei
salariu net = 63 lei
pentru 10 muncitori, 2 zile, 2 prasile /an:
salarii brute: 75 lei/zi x 10 muncitor x 2 zile x 2 prasile/an = 3000 lei
impozit 16%: 3000 x 16% = 480 lei
salarii nete: 3000 – 480 = 2520 lei

==> Cheltuieli 1 ha = 5000 lei

An III:
2000 lei – lucrări mecanizate (tractor + mașina de plantat + mașina de recoltat)
3000 lei – salariu muncitori zilieri prasila manuala (10 x 75 lei/zi x 2 zile x 2 prasile)

==> Cheltuieli 1 ha = 5000 lei


Cheltuieli primii 3 ani:
An I + An II + An III = 25600 + 5000 + 5000 = 35600 lei

Pe lângă cheltuielile de plantare și plata muncitorilor trebuie să adăugăm cheltuielile


privind achizitionarea utilajelor, pregătirea terenului și cheltuieli cu publicitatea.
Cheltuieli cu utilaje și tehnologii
Denumirea Valoarea
Nr. curent Denumirea investiției furnizorului estimata a investiției
investiției (în lei)
Tractor Landini cu
lajuma
1. plug Krone reversibil 53 775
te.ro
Grapă cu discuri lajuma
2. 19 507.5
te.ro
Distilerie lavandă
3. (capacitate 200 litri) olx.ro 86 400

4. Motocoasă benzină olx.ro 2 640

21
Best 3.5 Cp (x8)

Instalație de irigare
Marco
5. prin picurare 6 468
ser
Cameră de
Supraveghere Înregistrare pe
6. olx.ro 278
card și Infraroșu Int / Ext (x2)

Cheltuieli de marketing
Metoda de Furnizor Cantitate Cost (în lei)
promovare
Flyere www.e-pliante.ro 5000 300
Postere http://www.designb 5000 850
ureau.ro
Total: 1 150
lei

6.2 Calculul preţului produsului


Un principiu fundamental și logic al politicii de stabilire a prețurilor este acela că trebuie
să îți acoperi costurile și apoi să faci un profit. Iar pentru asta trebuie să știi cât costă produsul
tău. Pentru o estimare corectă trebuie să incluzi absolut toate costurile, indiferent că vorbim de
chirii sau taxe către autorități. O listă cu toate cheltuielile lunare ar fi extrem de utilă și ar putea
include:
 Costuri de produs, inclusiv forța de muncă, de marketing sau de vânzare;
 Costuri de funcționare
 Împrumuturi dacă este cazul
 Salariul tău
 parte a capitalului investit
 Capital de dezvoltare

6.3 Sursele financiare necesare pentru realizarea proiectului şi modul de utilizare a lor

22
Ca și asociat unic, o parte din investiție va fi adusă ca și aport propriu și anume 15.000
lei, iar o diferentă de 50.000 lei va fi o reinvestire a profitului obtinut de firma anul trecut, din
activitatea desfasurata La aceste surse de finantare mai adaugă o sumă de 750.000 lei luată prin
împrumut bancar .Am dat avans 10% din întreaga suma , dobânda fiind de 4.5%, iar planul
creditului pe 96 de luni (8 ani) arată în felul urmator:

L Suma rată Dobanda Capital Sold


1 7 614.59 1 125.00 6 489.59 668 510.41
2 7 614.59 1 114.18 6 500.40 662 010.01
3 7 614.59 1 103.35 6 511.24 655 498.77
4 7 614.59 1 092.50 6 522.09 648 976.68
5 7 614.59 1 081.63 6 532.96 642 443.72
6 7 614.59 1 070.74 6 543.85 635 899.87
7 7 614.59 1 059.83 6 554.76 629 345.11
8 7 614.59 1 048.91 6 565.68 622 779.43
9 7 614.59 1 037.97 6 576.62 616 202.81
1 7 614.59 1 027.00 6 587.58 609 615.22
1 7 614.59 1 016.03 6 598.56 603 016.66
1 7 614.59 1 005.03 6 609.56 596 407.10
1 7 614.59 994.01 6 620.58 589 786.52
1 7 614.59 982.98 6 631.61 583 154.91
1 7 614.59 971.92 6 642.66 576 512.25
1 7 614.59 960.85 6 653.74 569 858.51
1 7 614.59 949.76 6 664.82 563 193.69
1 7 614.59 938.66 6 675.93 556 517.75
1 7 614.59 927.53 6 687.06 549 830.69
2 7 614.59 916.38 6 698.20 543 132.49
2 7 614.59 905.22 6 709.37 536 423.12
2 7 614.59 894.04 6 720.55 529 702.57
2 7 614.59 882.84 6 731.75 522 970.82
2 7 614.59 871.62 6 742.97 516 227.85

23
L Suma rată Dobanda Capital Sold
2 7 614.59 860.38 6 754.21 509 473.64
2 7 614.59 849.12 6 765.47 502 708.17
2 7 614.59 837.85 6 776.74 495 931.43
2 7 614.59 826.55 6 788.04 489 143.39
2 7 614.59 815.24 6 799.35 482 344.05
3 7 614.59 803.91 6 810.68 475 533.36
3 7 614.59 792.56 6 822.03 468 711.33
3 7 614.59 781.19 6 833.40 461 877.93
3 7 614.59 769.80 6 844.79 455 033.13
3 7 614.59 758.39 6 856.20 448 176.93
3 7 614.59 746.96 6 867.63 441 309.31
3 7 614.59 735.52 6 879.07 434 430.23
3 7 614.59 724.05 6 890.54 427 539.69
3 7 614.59 712.57 6 902.02 420 637.67
3 7 614.59 701.06 6 913.53 413 724.15
4 7 614.59 689.54 6 925.05 406 799.10
4 7 614.59 678.00 6 936.59 399 862.51
4 7 614.59 666.44 6 948.15 392 914.36
4 7 614.59 654.86 6 959.73 385 954.62
4 7 614.59 643.26 6 971.33 378 983.29
4 7 614.59 631.64 6 982.95 372 000.34
4 7 614.59 620.00 6 994.59 365 005.75
4 7 614.59 608.34 7 006.25 357 999.51
4 7 614.59 596.67 7 017.92 350 981.59
4 7 614.59 584.97 7 029.62 343 951.97
5 7 614.59 573.25 7 041.34 336 910.63
5 7 614.59 561.52 7 053.07 329 857.56
5 7 614.59 549.76 7 064.83 322 792.73

24
L Suma rată Dobanda Capital Sold
5 7 614.59 537.99 7 076.60 315 716.13
5 7 614.59 526.19 7 088.40 308 627.74
5 7 614.59 514.38 7 100.21 301 527.53
5 7 614.59 502.55 7 112.04 294 415.48
5 7 614.59 490.69 7 123.90 287 291.59
5 7 614.59 478.82 7 135.77 280 155.82
5 7 614.59 466.93 7 147.66 273 008.16
6 7 614.59 455.01 7 159.58 265 848.58
6 7 614.59 443.08 7 171.51 258 677.07
6 7 614.59 431.13 7 183.46 251 493.61
6 7 614.59 419.16 7 195.43 244 298.18
6 7 614.59 407.16 7 207.43 237 090.75
6 7 614.59 395.15 7 219.44 229 871.32
6 7 614.59 383.12 7 231.47 222 639.85
6 7 614.59 371.07 7 243.52 215 396.32
6 7 614.59 358.99 7 255.60 208 140.73
6 7 614.59 346.90 7 267.69 200 873.04
7 7 614.59 334.79 7 279.80 193 593.24
7 7 614.59 322.66 7 291.93 186 301.31
7 7 614.59 310.50 7 304.09 178 997.22
7 7 614.59 298.33 7 316.26 171 680.96
7 7 614.59 286.13 7 328.45 164 352.51
7 7 614.59 273.92 7 340.67 157 011.84
7 7 614.59 261.69 7 352.90 149 658.94
7 7 614.59 249.43 7 365.16 142 293.78
7 7 614.59 237.16 7 377.43 134 916.35
7 7 614.59 224.86 7 389.73 127 526.62
8 7 614.59 212.54 7 402.04 120 124.57

25
L Suma rată Dobanda Capital Sold
8 7 614.59 200.21 7 414.38 112 710.19
8 7 614.59 187.85 7 426.74 105 283.45
8 7 614.59 175.47 7 439.12 97 844.34
8 7 614.59 163.07 7 451.51 90 392.82
8 7 614.59 150.65 7 463.93 82 928.89
8 7 614.59 138.21 7 476.37 75 452.51
8 7 614.59 125.75 7 488.83 67 963.68
8 7 614.59 113.27 7 501.32 60 462.36
8 7 614.59 100.77 7 513.82 52 948.54
9 7 614.59 88.25 7 526.34 45 422.20
9 7 614.59 75.70 7 538.89 37 883.32
9 7 614.59 63.14 7 551.45 30 331.87
9 7 614.59 50.55 7 564.04 22 767.83
9 7 614.59 37.95 7 576.64 15 191.19
9 7 614.59 25.32 7 589.27 7601.92
9 7 614.59 12.67 7 601.92 0
T 731 56 000.53 675 000  

CAP. 7. RISCURI

7.1 Tipuri de riscuri în atreprenoriatul de producţie

Incertitudinea pieței este un mediu deschis, complex și dinamic. Piață prezintă numeroase
elemente ale căror evoluție este de multe ori imprevizibilă. Schimbările neașteptate pot fi sursă
apariției unor oportunități sau, dimpotrivă, a unor dificultăți majore.
Managementul riscului se referă la ansamblul proceselor de analiză,decizie și control prin
care antreprenorul urmărește reducerea gradului de probabilitate a producerii unui eveniment
nedorit și a impactului acestuia.

26
Riscul tehnologic abordează două surse majore precum schimbarea rapidă a tehnicilor și a
tehnologiilor sau firmă care nu realizează informarea și instruirea continuă a angajaților
expunându-se riscul de a suportă pierderi.
Un alt risc care poate genera o pagubă este problema aprovizionării prin nerespectarea
condițiilor de calitate de către furnizori. Riscul financiar pot fi, precum, modificările bruște ale
cursului valutar, nerespectarea termenelor de plată a mărfurilor livrate de firmă și incapabilitatea
de plată. Un risc accidental moderat este dezastrul natural. Concurența reprezintă un prim factor
de risc care cauzează pierderi financiare .

7.2 Metode de reducere a riscurilor


Masuri de combatere a riscurilor

M1 – conditiile meteorologice si factorii de mediu (P8, P9, P11, P12; A1) ==> contracararea
impactului prin luarea masurilor de sustinere a culturii, cum ar fi zonarea benefică , amplasarea
culturilor în locuri nepoluate , respectarea tehnologiei de cultura, controlul permanent al
plantatiei si luarea imediata a masurilor care se impun in situatia respectiva si asigurarea
culturilor prin polițe de asigurare pentru acoperirea riscurilor.
M2 - Creşterea costurilor cu input-urile în agricultură (carburanţi, produse chimice pentru
fertilizare şi tratament) (A2) ==> analiza atenta a pietei, compararea preturilor de la mai multi
furnizori si achizitionarea la cel mai mic pret, respectand raportul calitate/pret al produsului
achizitionat
M3 - dezvoltarea mecanismelor de piața ilegale sau semi-legale pentru comercializarea
produselor din lavanda (A3) ==> se poate contracara printr-o calitate crescuta a productiei
(analize ale compozitiei chimice, respectarea conditiilor de receptionare) , incheierea de
precontracte ferme cu firmele care receptioneaza lavanda; in timp, cultivarea unor relatii de
incredere cu aceste firme
M4 - fluctuatii mari de preț pe piața internațională (A4) ==> constituirea in asociatii puternice
care pot negocia un pret bun pe piata lavandei (ex. Bulgaria – fiind unul din marii producatori de
uleiuri eterice pe piata mondiala, nu de putine ori dicteaza pretul prin asociatii si producatori care
detin suprafete mari si au o reputatia certa in industria respectiva)
M5 - Restricţii de ordin administrativ şi procedural european (norme comunitare) (A5, A6) ==>
sa se respecte permanent regulile stabilite in legislatia comunitara și nationala si sa se obtina

27
certificarile, autorizatiile si aprobarile necesare (de exemplu, Legislația introduce, în întreaga
UE, un nou sistem pentru clasificarea și etichetarea substanţelor chimice, pe baza Sistemului
armonizat global GHS al Organizației Națiunilor Unite. Potrivit Ghidului pentru identificarea și
denumirea substantelor conform REACH și CLP , este recomandabil ca uleiurile esenţiale să fie
descrise prin sursa vegetală şi prin procesul de tratare-distilare. Deasemenea, din 2018, trebuie
mentionat “avertismentul” - produs cu potential alergen (Anexa 2).
M6 - falimentul afacerii din cauza inabilitatilor antreprenoriale și a neperceperii corecte a pietei
(A7) ==> se poate micsora prin angajarea unui consultant in marketing si vanzari si a unui
specialist in finante-contabilitate, prin cursuri de formare profesionala de antreprenoriat
M7 - lipsa surselor de finanțare (A8) ==> contractarea unui credit de la o institutie bancara
M8 - solvabilitatea clientilor ==> mentinerea relatiilor cu clientii si cu furnizorii pentru a sesiza
solvabilitatea acestora si posibilitatea stoparii livrarilor, atunci cand se ajunge la un prag de
facturi deschise.

CAP.8. PROTECŢIA MUNCII ŞI A MEDIULUI AMBIANT

Orice activitate de producție este condiționată de obținerea autorizației de funcționare din


punct de vedere a protecției muncii. Protecția muncii asigură: bune condiții de muncă; apărarea
vieții și sănătății în timpul muncii. Normele sunt un sistem unitar de măsuri aplicate tuturor
lucrătorilor. Echipamentul individual de protecție se acordă obligatoriu și gratuit. Echipamentele
de protecție se acordă obligatoriu și gratuit în condițiile de munci grele și vătămătoare.
Obligațiile angajatorului:
• Să obțină autorizația privind protecția muncii;
• Să facă periodic instruirea privind protecția muncii;
• Să aplice soluții de protecție a muncii în echipamentele tehnice;
• Să asigure măsurile tehnice de protecție a muncii pe plantație.
Obligațiile angajatului:
• Să respecte normele de protecția a muncii;
• Să lucreze în așa fel încât să nu se expună accidentelor;
• Să aducă la cunoștința conducătorului orice defecțiune tehnică.

28
În ceea ce privește impactul asupra mediului, datorită cultivării lavandei producția de
oxigen crește, acesta fiind un lucru pozitiv. Impactul negativ asupra mediului ar putea fi
determinat de folosirea erbicidelor în primii doi ani de la înființare, prin arderea folosită la
procesul de distilare, acesta având loc de două ori pe an și prin folosirea combustibililor fosili.

29