Tehnica întrebărilor socratice

Tip de întrebare socratică Exemplu

Întrebări de clarificare  Ce vrei să spui cu...?
 Poţi să formulezi şi altfel?
 Care crezi că e problema principală?
 Poţi să ne dai un exemplu?
 Poţi să dezvolţi în continuare ideea asta?
Întrebări legate de o  De ce este importantă întrebarea asta?
întrebare iniţială sau  E dificil sau uşor de răspuns la întrebarea asta?
problemă iniţială  De ce crezi lucrul ăsta?
 Ce putem să presupunem pe baza acestei întrebări?
 Întrebarea duce la alte întrebări sau probleme importante?
Întrebări legate de  De ce am presupune asta?
presupuneri  Ce presupune _______ prin asta?
 Ce altceva am putea presupune în loc?
 Se pare că presupui______.
 E corect ce am înţeles?

Întrebări legate de motive şi Ce exemplu am putea da?
dovezi  De ce crezi că e adevărat lucrul ăsta?
 De ce alte informaţii avem nevoie?
 Poţi să ne explici motivele?
 Cum ai ajuns la concluzia asta?
 Există un motiv să ne îndoim de dovezile acestea?
 Ce te-a făcut să crezi asta?
Întrebări legate de origine  De unde ai luat ideea asta?
sau sursă  Ce te-a făcut să crezi aşa?
 Este ideea ta sau ai auzit-o în altă parte?
 Întotdeauna ai crezut asta?
 Opinia ta a fost influenţată de ceva sau de cineva?

Întrebări legate de implicaţii Ce efect ar avea asta?
şi consecinţe  S-ar putea într-adevăr să se întâmple aşa sau e probabil să se
întâmple?
 Care ar fi o alternativă?
 Ce implică asta?
 Dacă s-ar întâmpla aşa, ce altceva s-ar mai întâmpla în
consecinţă? De ce?
Întrebări legate de punctul  Cum ar răspunde alte grupuri de persoane la această întrebare?
de vedere De ce?
 Cum ai putea răspunde la obiecţia că ______?
 Ce ar putea să creadă cineva care era de părere că _____ ?
 Care ar fi o alternativă?
  În ce fel sunt ideile lui ____ şi ____ asemănătoare? Diferite?
Tehnica întrebărilor socratice

Abordarea prin tehnica întrebărilor socratice se bazează pe practica unui dialog disciplinat,
reflexiv. Socrate, filosof şi profesor din Grecia antică, credea că practica disciplinată a
întrebărilor care implică gândirea îi dă posibilitatea elevului de a examina idei în mod logic
şi de a determina validitatea acelor idei. Prin această tehnică, profesorul pretinde că nu-i este
cunoscut subiectul pentru a începe o discuţie cu elevii. Cu un astfel de mod de a acţiona al
profesorului, elevul îşi dezvoltă la maxim cunoştinţele despre un subiect.
Tehnica întrebărilor socratice reprezintă o modalitate eficientă de a explora idei în
profunzime. Ea poate fi utilizată la toate nivelurile de învăţământ şi reprezintă un instrument
foarte util pentru toţi profesorii. Tehnica poate fi utilizată în diferite etape ale unei unităţi de
învăţare sau proiect. Apelând la această abordare, profesorii promovează gândirea
independentă a elevilor şi le dau sentimentul de „proprietate” asupra a ceea ce învaţă.
Capacităţile de gândire de nivel superior sunt prezente în timp ce elevii gândesc, discută,
dezbat, evaluează şi analizează conţinutul prin filtrul propriei gândiri şi a celor din jurul lor.
Aceste tipuri de întrebări pot necesita o anumită perioadă de practică, de exerciţiu, atât din
partea profesorilor, cât şi a elevilor, deoarece pot reprezenta o metodă absolut nouă de
învăţare.
Sugestii pentru folosirea întrebărilor socratice:
* Planificaţi întrebări care au semnificaţie şi care dau înţeles şi orientare discuţiei.
    * Folosiţi timpul de aşteptare: acordaţi-le elevilor cel puţin 30 de secunde de gândire
pentru a răspunde.
    * Dezvoltaţi răspunsurile elevilor.
    * Adresaţi întrebări de explorare.
    * Rezumaţi periodic în scris principalele puncte discutate.
    * Atrageţi cât mai mulţi elevi posibil în discuţie.
    * Lăsaţi elevii să descopere singuri cunoştinţe prin întrebările de explorare pe care le
adresaţi.
Tipuri de întrebări socratice şi exemple

Tehnica întrebărilor socratice implică diferite tipuri de întrebări. Iată câteva exemple: