Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Corpul de Punte
Corpul de Punte
CORPUL DE PUNTE
Corpul de punte inlocuieste dintii absenti in PPF.
Obiectivele corpului de punte sunt biologice si mecanice.
Obiectivele biologice
Profilactic:
-preintampina dishomeostazia aparatului dento-maxilar
-contribuie la stabilizarea relatiilor mandibulo-craniene si refacerea
ocluziei functionale
-va micsora rata resorbtiei osoase
-contribuie la conservarea sanatatii tesuturilor inconjuratoare printr-o
modelare morfologica, profilactica.
Curativ:
-urmareste refacerea morfologica si functionala a ADM, a arcadelor edentate
-morfologia apropiata de a dintilor absenti
-sa redea fizionomia arcadei in special in zona anterioara dar si laterala a
arcadei;
-contribuie la refacerea functiei masticatorii – un modelaj cuspidian
corespunzator;
-creaza conditiile unei deglutitii normale prin refacerea stopurilor ocluzale
afectate.
-va crea conditiile unei articulari fonetice adecvate;
Obiectivele biomecanice
Rigiditatea
-sa fie rigid sa nu se deformeze sub actiunea fortelor pe care le recepteaza
Deformarea depinde de:
-materialul din care este realizat, de grosimea si de amplitudinea sa.
Tipuri de deformari:
Deformarea elastica: corpul de punte suporta un grad de indoire dar dupa
incetarea fortei revine la pozitia initiala.
-depinde de modulul de elasticitate
-duritate si maleabilitatea aliajului
-amplitudinea si grosimea corpului de punte.
-sunt permise in toate corpurile de punte care au caracter permanent
1
-si mandibula si maxilarul sufera acelasi tip de deformare in masticatie;
-gradul de indoire sa fie redus sa nu depaseasca rezistenta ligamentara a
elementelor de sustinere dento-parodontala
-deplasarea substructurilor organice sa se faca limitat avand caracter
biostimulator
-deformarea elastica se realizeaza si in raport cu axul principal al CP dictat
de pozitia stalpilor;
-DS perpendiculari pe axul orizontal al CP prezinta conditii optime reusesc
sa anihileze fortele de indoire aflate in limite fiziologice.
-DS inclinati catre spatiul edentat favorizeaza indoirea permitand
deformarea CP
-DS inclinati in sens opus spatiului edentat se opun aparent flexiunii, dar
acesti dinti prin pozitia implantara deficitara realizeaza o opozitie redusa.
Deformarea corpului de punte depinde de aspectul concav sau convex al
acestuia:
-corpul de punte convex se opune eficient deformarilor elastice ( directia
fortei de solicitare este dinspre ocluzal)
-corpul de punte concav favorizeaza deformarea elastica (edentatia
mandibulara) precum si modelarea incorecta a corpului de punte.
Deformarea elastica este implicata in fracturarea sau desprinderea
elementelor fizionomice la CP mixt datorita fenomenului de alunecare
intre aceste 2 componente.
Deformarea plastica
-se produce o alterare grava maxima a structurii care isi schimba
morfologia initiala.
-corpul nu mai revine la forma initiala comparativ cu deformarea elastica;
--deformarea poate fi definitiva sau temporara
-utilizarea materialelor cu un grad crescut de plasticitate sunt nocive;
-trebuie utilizate aliaje care nu se deformeaza plastic iar deformarea elastica
sa nu depaseasca capacitatea de rezistenta a suportului dento-parodontal si a
osului
-cu cat corpul de punte este mai intins cu atat rezistenta la deformare plastica
este mai mica
-deformarea plastica depinde si de fortele declansate in ocluzia functionala
Rezistenta mecanica
-sa fie suficienta pentru a nu se deforma sub actiunea fortelor ocluzale.
-se calculeaza in raport cu pozitia corpului de punte pe arcada.
-corpul de punte lateral va fi solicitat maxim; cele frontale mai putin in
raport de gradientul de forta dezvoltata de muschii masticatori (N:
2
gradientul fortei muschilor masticatori este de 30-80 kgf exceptional
ajunge la 100-300 kgf)
Rezistenta la abraziune
-conserva forma initiala si asigura stabilitatea morfologica a corpului de
punte
-depinde de rezistenta aliajului dar si de conditiile exercitarii fortelor de
frecare dintre cele 2 arcade
-la stereotipul frecator abraziunea este de maxima intensitate modifica
morfologia arcadei;
-forta de abraziune este crescuta la PPF ceramo-metalice abrazand uneori si
coroanele metalice antagoniste;
-aliajele din aur si platina au o rezistenta la abraziune favorabila pentru
realizarea CP;
-uneori aceasta abraziune poate fi interpretata ca o tendinta spontana de
echilibrare ocluzala functionala a celor 2 arcade;
3
-PPF fixata pe un numar suficient de DS
-CP nedepasind poligonul de sustinere (exceptie face CP frontal din motive
fizionomice)
-design-ul adecvat al CP favorizeaza transmiterea axiala a fortelor;
-( se modeleaza CP arcuat inspre creasta edentata) determinand orientare
fortelor spre DS.
Amplitudine
-depinde de amplitudinea spatiului edentat limitat de DS; in general
spatiul de 1-3 dinti lipsa consecutiv;
-in zona frontala CP cuprinde si 4 dinti lipsa consecutiv;
-CP cu mai mult de 3 dinti lipsa in zona laterala este o eroare;
-dar este posibila atunci cand arcada antagonista este o proteza mobila ce
declanseaza forte reduse;
-edentatiile terminale care suporta terapie conjuncta prin extensie distala nu
sunt in intregime substituite deaorece intermediarul are dimensiunea unui
premolar.
Latimea
-in raport cu diametrul V-O al crestei edentate
- cu spatiul protetic potential
-si cu diametrul dintilor inlocuiti;
In caz de diametru V-O al crestei mari apare riscul realizarii unui contact
intins cu creasta altfel apar ancose triunghiulare retentive pe versantul oral
al crestei;
-latimea CP se concepe si in functie de inaltimea spatiului protetic potential;
-daca inaltimea este mare si latimea este crescuta
-inaltimea redusa impune CP cu cu latimi reduse (pot fi aplicate interventii
chirurgicale corectoare)
4
Inaltime
-depinde de inaltimea spatiului protetic potential dar si de latimea crestei
edentate;
Profilul
-sa se incadreze in morfologia clinica a arcadei dentare
-in plan sagital in zonele laterale CP maxilar are curbura de ocluzie convexa
iar la mandibula concava, curburile mai mult sau mai putin accentuate in
functie de caracteristicile individuale;
-CP trebuie sa respecte armonia si amplitudinile curburilor sagitale ; este
nevoie de manopere clinice de pregatire preprotetica (corono-plastie,
gingivo-corono-plastii, ablatia pieselor protetice defecte)
-din plan sagital corpul de punte frontal prezinta o curbura care satisface atat
exigentele fizionomice dar permite si o mobilitate functionala a musculaturii
oro-faciale si a limbii.
-curbura vestibulara mare sau prea mica afecteaza fizionomia atat in repaus
cat si in dinamica faciala;
-rezolvarea ocluziei psalidodonte trebuie sa respecte intotdeauna conditiile
impuse de fizionomie si fonatie in plasarea si dimensionarea curburii CP
plasat in zona frontala
-inclinarea axelor dintilor trebuie individualizata
-extremitatea gingivala a CP prezinta un relief ce mimeaza coletul dintilor
pe catre ii inlocuieste si respecta spatiul necesar pentru papile;
Transversal:
-sa prezinte convexitati cu rol protector pentru creasta alveolara dar si
pentru parodontiul dintilor limitrofi;
-se asigura protectia tesuturilor moi de impactul alimentar si se inlatura
pericolul traumatizarii in timpul masticatiei;
-corpul de punte maxilar circumscrie arcada mandibulara, cel mandibular sa
fie circiumscris;
-separarea individuala a fetelor vestibulare si modelajul corpului de punte
frontal trebuie sa se realizeze armonia fizionomica.
Vertical
-sa participe la configurarea unui plan ocluzal simetric, armonios
Forma pe sectiune
-variaza in functie de conceptia protetica
5
-sunt diverse forme pe sectiune: forma de sa simetrica se intinde de o parte
si de alta a muchiei crestei acoperind egal partea superioara a versantilor
crestei edentate
-alta varianta de sa asimetrica sau semisa unde exista contact cu versantul
vestibular al crestei si muchia crestei
-forma pe sectiune de aspect de trefla utilizata in PPF mandibulare
suspendate
-forme pe sectiune de aspect de cupa unde exista contact punctiform al PPF
cu creasta fiind biologica.
6
-Conditii:
-spatiul protetic inaltime mai mare de 5 mm pentru ca CP sa aiba o grosime
suficienta
-lungimea bresei edentate sa depaseasca dimensiunile unui singur dinte (sa
nu devina retentiv spatiul de sub CP)
-indicat in zonele laterale mandibulare cu spatii protetice de amplitudine si
inaltime optime.
-nu este indicat la maxilar ( nu se inchide camera de rezonanta s-ar depune
resturi pe suprafata mucozala)
-nefizionomic si nefunctional din punct de vedere fonetic nu se aplica
niciodata frontal maxilar si mandibular
-de regula se realizeaza metalic
-constructiile mixte se aplica doar cand exista suficient spatiu protetic
7
Contactul de punte cu contact liniar pe muchia crestei
-realizeaza contact de-a lungul crestei edentate prin polul gingival al CP
contactul mentinandu-se pana in vecinatatea papilei interdentare ce priveste
spre zona edentata;
-linia de contact cu creasta sa se intrerupa la nivelul papilei la 2-3 mm de
insertia parodontala a mucoasei;
-indicat la mandibula
Realizarea tehnologica
Corpul de punte poate fi:
-metalic
-fizionomic
-semifizionomic
8
Corpul de punte sub forma de caseta:
-are structura metalica cu 3 suprafete: mucozala, orala si ocluzala sau
incizala;
-se plaseaza elemente retentive sub forma de: bride metalice, perle, butoni,
plase care vor retentiona materialul fizionomic;
CP in forma de semicaseta:
-are o structura metalica ce formeaza suprafata mucozala si jumatatea fetei
orale a CP
-contactele ocluzale se realizeaza pe structura metalica
-contactul strans in regiunea frontala contraindica CP in semicaseta
-pentru retentionarea materialului de placare se folosesc butoni de retentie
ce formeaza la nivelul suprafetei ocluzale insule metalice vizibile in
materialul de placare
-insulele se plaseaza la nivelul stopurilor centrice si al contactelor dintre
arcade;
-are indicatie in zonele laterale si anterioare;
9
-are structura unei dantele cu ochiurile asezate de a lungul liniilor de forta de
la nivelul CP;
-in ochiuri se va arde ceramica
-materialul fizionomic in acest caz este in contact cu creasta edentata
(portelanul este inert).
Metode:
-sudare
-turnare peste EA
-imbricare
-turnare monolit
Sudura:
-Separat se realizeaza EA si CP
-apar fenomene de coroziune datorita diferentei de structura dintre aliajul de
lipit si cel din EA si CP; nocive atat pentru rezistenta PPF cat si pentru
structurile biologice
-rar astazi utilizata doar pentru PPF de mare intindere
Turnarea CP peste EA
-presupune 2 timpi, confectionarea EA si verificarea lor in cavitatea orala
apoi pe model se macheteaza corpul de punte care acopera partial prin
aripioare orale EA. Se ambaleaza se toarna solidarizarea se obtine odata cu
turnarea.
-se utilizeaza in prezent doar la otel inoxidabil
Turnarea monolit
-metoda moderna de realizare concomitenta si a EA dar si a CP;
-scurteaza timpul de lucru
-obtinerea de piese rezistente
10
Trebuie avuta grija ca jonctiunea dintre EA si CP sa aiba o suprafata maxima
pentru o reszistenta maxima dar si respectand principiul biologic de
profilaxie parodontala.
11