REFACEREA –

MIJLOC ŞI COMPONENTĂ A ACTIVITĂŢII SPORTIVE

Refacerea este un concept care aparţine deopotrivă activităţii de educaţie

fizică, cât şi celor de sport, ca parte integrantă a aceluiaşi proces de activitate
motrică formativ-competiţională.

Refacerea – mijloc al activităţii de educaţie fizică

Mijloacele sunt instrumente didactice, prin care se aplică conţinutului

instructiv-educativ în procesul de învăţământ; pentru activitatea de educaţie
fizică şi sport, mijloacele didactice se concretizează în „instrumente” cu care se
operează, se acţionează în lecţii.
Mijloacele sunt concepute, selectate, dirijate de către conducătorul
activităţii şi efectuate de către subiecţi (discipoli, elevi, studenţi, sportivi).
Mijloacele care aparţin activităţii de educaţie fizică şi sport se
sistematizează în două categorii: mijloace specifice şi mijloace nespecifice.
Mijloacele specifice – sunt cele mai eficiente instrumente care transpun în
mod direct conţinutul informativ-formativ; acestea sunt:
- exerciţiul fizic – este mijloc operaţional, conceput şi programat în
vederea realizării obiectivelor proprii domeniului;
- baza materială (aparatura, instalaţiile, materialele de specialitate, care
realizează o localizare şi fixare mai precisă a mişcărilor segmentelor şi
corpului, plus echipamentul sportiv special);
- mijloacele de refacere a capacităţii de efort, concretizate într-o serie
de instrumente operaţionale directe, care se adresează subiecţilor care
au prestat un efort, au suportat o uzură biologică; activitatea motrică
este susţinută de diverse sisteme care generează energie (sub forma
efortului) şi are ca rezultat şi fenomenul de oboseală.
 În organismul celor care practică activitatea de educaţie fizică, efortul
depus este suportabil şi redus, comparativ cu uzura care se crează în corpul
sportivilor, în antrenamente şi competiţie.
În lecţia de educaţie fizică refacerea este naturală şi se declanşează
spontan, imediat după încetarea unui efort susţinut, respectiv la încheierea unei
repetări, a unui exerciţiu, a unei serii de repetării, la partea de încheiere
organizată (veriga „revenirea organismului după efort”).

Refacerea – componentă a antrenamentului sportiv

Realitatea actuală a pregătirii sportive, desfăşurată cu apreciabile solicitări

psiho-fizice, impune o preocupare specială în abordarea refacerii.
În acest context, procesul refacerii capacităţii de efort a devenit
componentă sau factor al antrenamentului sportiv; alături de pregătirea biologică
de concurs, refacerea capacităţii de efort se alătură celorlalte componente
structurale ale antrenamentului sportiv: pregătirea fizică, tehnică, tactică,
teoretică, psihologică, biologică de concurs (şi refacerea capacităţii de efort).
Refacerea este un proces complex, metodic, pedagogic, medical urmărit în
toate structurile planificării, începând cu cele din lecţia de antrenament (pauzele
dintre eforturi), continuând cu refacerea săptămânală, de etapă, anuală
(planificată în perioada de tranziţie) şi chiar refacere post ciclu olimpic.