UNIVERSITATEA DE {TIIN}E AGRICOLE {I DE MEDICIN|

VETERINAR| “ION IONESCU DE LA BRAD “ IA{I

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE
DEPARTAMENTUL ~NV|}|M|NT LA DISTAN}|

ZOOLOGIE
(Material de studiu)

2002
 CAPITOLUL 1
~NCRENG|TURA PROTOZOARE (PROTOZOA)

Caracterizare general\.
Aceast\ `ncreng\tur\ cuprinde organisme unicelulare cu larg\ r\spândire `n
natur\, cuprizând specii libere, comensale, simbiote [i parazite.
~ncreng\tura Protozoare cuprinde animale unicelulare, de dimensiuni
microscopice (majoritatea 50-100µ pân\ la maximum 1-2 mm). Biotopurile naturale
ale protozoarelor s`nt: solul umed, apele dulci [i marine, aerul, ca mijloc de
vehiculare a protozoarelor `nchistate; multe protozoare s`nt simbionte sau parazite la
suprafa]a sau `n corpul altor animale.
Celula care alc\tue[te corpul (organismul) protozoarelor se deosebe[te `n
mod esen]ial de celulele animalelor pluricelulare deoarece reprezint\ un organism
`ntreg, care tr\e[te independent, se mi[c\, se hr\ne[te [i se `nmul]e[te, `n timp ce o
celul\ a unui organism pluricelular este doar o celul\ diferen]iat\, cu o anumit\
func]ie `n orgam\nism. Celula protozoarului `ndepline[te toate func]iile vitale [i este
capabil\ de o existen]\ de sine st\t\toare. Citoplasma celulei protozoarelor s-a
structurat `n raport cu func]iile pe care le `ndepline[te `n organite.
Dupa structura organelor de mi[care [i dupa modul de `nmul]ire
protozoarelor se `mpart `n cinci clase:
-Flagelate
-Sarcordine
-Sporozoare
-Amebosporidii
-Ciliate

1. 1. Clasa Flagelate (Flagellata=Mastigophora)

Flagelatele sunt protozoare libere sau parazite, cu unul sau mai mul]i flageli.
La unele specii nutri]ia este autotrof\, iar la unele nutri]ia este heterotrof\.
~nmul]irea asexuat\ se realizeaz\ prin diviziune longitudinal\.
Euglena viridis (fig. 1) (eu=adev\rat; glina=ochi; viridis=verde) are corpul
fusiform (0,1-0,2 mm),iar membrana celular\ prezint\ stria]ii fine dispuse `n spiral\.
~n partea inferioar\ exist\ o invagina]ie (infundibul), prin care iese o prelungire

2
protoplasmatic\, numit\ flagel- cu rol locomotor. La baza rezervorului se g\sesc doi
corpusculi bazali sau blefaropla[ti (p\r]i din centrozom). Citoplasma ocup\ volumul
din interiorul membranei, este dens\ [i con]ine numeroase incluziuni. Citoplasma
situat\ sub membran\ poart\ numele de ectoplasm\ [i este hialin\. Cea mai mare
parte a citoplasmei (endoplasma) este granular\ [i con]ine diferen]ieri
citoplasmatice, numite organite.

Fig. 1. Euglena viridis

Astfel, l`ng\ rezervor se g\se[te un corpuscul de culoare ro[ie, fotosensibil,

numit stigm\ cel mai simplu organit vizual din seria animal\. Tot `n partea
anterioar\ se g\sesc mai multe vacuole contractile (pulsatile), care `ndeplinesc
func]ia de osmoreglare [i excre]ie; acestea se contopesc la un moment dat [i `[i
vars\ con]inutul `n rezervor. ~n toat\ endoplasma sunt dispersate organite oval-
alungite numite cromatofori (cromos=culoare; phorein=a purta). Aceste organite
sunt formate din cloroplaste cu clorofil\, av`nd rol `n nutri]ia autotrof\ (fotosintez\).
Uneori cromatoforii sunt masca]i de granulele unei substan]e de rezerv\ numit\
paramilon, care se coloreaz\ `n prezen]a iodului. La `ntuneric Euglena viridis are o
nutri]ie heterotrof\, digestia av`nd loc `n interiorul vacuolelor digestive. ~n partea
posterioar\ a corpului se observ\ nucleul mare, rotund. Euglena viridis este larg
r\sp`ndit\ `n apele dulci, fiind unul din componentele principale ale planctonului.
Trypanosoma equiperdum (fig. 2) (trypanos=sfredel) prezint\ corpul
alungit, `n form\ de sfredel, de 25-28 µm lungime, cu extremitatea anterioar\ u[or
3
efilat\, iar cea posterioar\ rotunjit\. Citoplasma este vacuolar\, iar nucleul este mare
[i situat central. Lâng\ acesta se g\se[te centrozomul. La partea posterioar\ se afl\
chinetoplastul, rezultat din contopirea corpusculului bazal cu blefaroplastul. De la
nivelul blefaroplastului porne[te un flagel spre partea anterioar\ a corpului,
`nconjurând corpul [i fiind unit de corp printr-o pelicul\ (membrana ondulant\). La
cap\tul liber, flagelul dep\[e[te corpul cu 6-7 µm.

Fig. 2. Trypanosoma equiperdum

f-flagel; m.o.-membran\ ondulant\; n-nucleu; k.n.-blefaroplast.

Tryphanosoma equiperdum este un flagelat care tr\ie[te [i se dezvolt\ `n

lichidul de edem sau `n sânge de cal, unde tr\ie[te ca parazit, hr\nindu-se prin
osmoz\ (osmotrof). Produce durina sau sifilisul cailor. Se `nmul]e[te prin diviziune
binar\ logitudinal\. Se transmite prin contact sexual, f\r\ gazd\ intermediar\.
Trichomonas genitalis bovis (fig. 3) este un flagelat piriform `n stare vie [i
sferic `n preparate uscate [i colorate. Are dimensiuni cuprinse `ntre 6-15/3-9 µm. ~n
partea anterioar\ prezint\ patru flageli care pornesc de la cei patru blefaropla[ti. Trei
flageli sunt liberi, orienta]i `n partea anterioar\; unul este orientat spre partea
posterioar\ a corpului [i delimiteaz\ o membran\ ondulant\, dup\ care se termin\
liber. ~n citoplasm\ se g\sesc vacuole [i granula]ii. Nucleul este mare, rotund [i
dispus central. ~n citoplasm\ se afl\ o forma]iune rigid\ cu rol de sus]inere, numit\
axostil.

4
 Fig. 3. Trichomonas genitalis

Trichomonas genitalis este un flagelat parazit care afectez\ organele

genitale la taurine. La vac\ se localizeaz\ pe mucoasa vaginal\, uterin\, iar la taur
pe mucoasa prepu]ial\, [i `n glandele seminale.
Costia necatrix (fig. 4) paraziteaz\ pe tegumentul [i branhiile unor pe[ti
(crap, p\str\v, etc) provocând boala numit\ costioz\. Pe[tii sl\besc, secret\ mucus
abundent la nivelul pielii [i branhiilor [i pot muri asfixia]i. Parazitul tr\ie[te `n ape
dulci, la temperaturi cuprinse `ntre 10-20 0C [i pH 4,5-5,8, iar `n condi]ii de via]\
nefavorabil\ se `nchisteaz\. Se divide prin diviziune logitudinal\.

Fig. 4. Costia necatrix

A-epiderm\ de p\str\v atacat\ de Costia necatrix ; B-C=necatrix v\zut\ ventral;

5
 1. 2. Clasa Sarcodine (Sarcodina)
Sunt protozoare caracterizate prin prezen]a organitelor de mi[care numite
pseudopode (pseudos=fals; podos=picior), cu rol `n locomo]ie [i `n `nglobarea
particulelor de hran\.
Amoeba proteus (fig. 5) apare `n câmpul microscopului ca o mas\
gelatinoas\-sticloas\ sau albicioas\-l\ptoas\, având dimensiuni de circa 0,5 mm `n
diametru. Conturul corpului este neregulat, prezentând prelungiri mai lungi sau mai
scurte (pseudopode lobate). Se observ\ de asemenea modificarea formei corpului,
prin dispari]ia unor pseodopode [i apari]ia altora. Amiba este lipsit\ de membrana
celular\, totu[i este bine delimitat\ datorit\ tensiunii superficiale. Zona periferic\ a
citoplasmei este transparent\,hialin\ [i se nume[te ectoplasm\,iar zona central\ a
citoplasmei are numeroase granula]ii. ~n partea central\ a endoplasmei se afl\
nucleul ovalar, deschis la culoare.

Fig. 5. Amoeba proteus

Ec-ectoplasm\; ed-endosom; en-endoplasm\; in-incluzii; mn-membran\ nuclear\;
n-nucleu; pl-plasmalem\; ps-pseudopode; sn-suc nuclear; vd-vacuol\ digestiv\;
vp-vacuol\ pulsatil\

Tot `n endoplasm\, printre granula]iile negre, care sunt produse de substan]e

de excre]ie se observ\ numeroase forma]iuni sferice (vacuole digestive). Se poate
surprinde la microscop formarea vacuolei contractile, care `[i m\re[te treptat
volumul pân\ la dimensiunea nucleului, dup\ care dispare brusc, expulzând la
exterior con]inutul s\u. Se `nmul]e[te prin diviziune simpl\.
Amoeba proteus tr\ie[te `n apele dulci, unde se hr\ne[te cu substan]e
organice `n descompunere sau cu ciliate (Chilodons sp.) [i flagelate (Chilomonas
sp.).
6
 Entamoeba histolytica (dysenteriae) (fig. 6). Aceast\ specie tr\ie[te `n
intestinul gros la om,câine pisic\, roz\toare de laborator. Este foarte mobil\ [i
formeaz\ pseudopode late [i scurte. Este alc\tuit\ la exterior din plasmalem\,
format\ din mucopolizaharide. ~n interior se afl\ nucleul care prezint\ o membran\
cu numero[i pori, sub care se g\se[te o zon\ de cromatin\ dispus\ periferic [i un
nucleol. Citoplasma con]ine granule de amidon, glicogen etc. Infestarea omului [i a
animalelor se face prin ingerarea chisturilor (forma de rezisten]\ [i de propagare),
care au fost eliminate de organismele purt\toare. ~n intestinul gazdelor are loc
dechistarea, rezultând o amoeb\ tetranucleat\, metachistic\ (fig 7).
Aceasta la rândul ei se divide [i formeaz\ patru amoebe care continu\ ciclul
evolutiv. Stadiul vegetativ care tr\ie[te `n intestin poart\ numele de trofosoit [i se
prezint\ sub dou\ forme:
a). Forma minuta (15-20µm), este neagresiv\, nehematofag\, pu]in mobil\
[i tr\ie[te `n intestin ca un comensal. Ttrofoi]ii se hr\nesc cu con]inut intestinal
(protozoare, bacterii). Dac\ `n biotop are loc o modificare de pH, o alterare a
echilibrului florei intestinale, formele ’’minuta’’ se transform\ `n
b). Forma magna (hystolitica) (30-40µm) foarte mobil\, producând
dizenteria amoebian\ (amibiaz\). Aceast\ form\ este agresiv\ (histiofag\ [i
hematofag\), produce leziuni ale peretelui intestinal ca urmare a ac]iunii unui
ferment proteolitic elaborat de parazit. Punerea `n eviden]\ a hematiilor 1n
citoplasma parazitului reprezint\ un indiciu de diagnostic foarte important. Forma
magna se elimin\ odat\ cu scaunele diareice. Nu se `nchisteaz\ [i este lipsit\ de
rezisten]\ `n mediul extern (moare).

7
 Fig. 6. Entamoeba histolytica
A-B=forme vegetative; C-chist cu patru nuclei; h-hematii ingerate; N-nucleu.

Fig. 7. Ciclul evolutiv de la Entamoeba histolytica

1-chist ingerat; 2-dechistare; 3-forma metachistic\; 4-forma minuta; 5-forma magna;
6-microabces; 7-vena port\; 8-prechist; 9-chistul tetranucleat; A-B=perete intestinal.

8
 La rândul ei,forma magna se poate transforma `n forma minuta; aceast\
revesibilitate este o reflectare a condi]iilor biologice de mediu din intestin, deci a
factorilor ecologici. Chisturile provin numai din forma minuta. Acestea au
dimensiunea de 7-15 µm, o form\ rotund\ sau oval\, cu o membran\ dubl\ [i patru
nuclei. Omul poate elimina zilnic pân\ la 300 milioane de chisturi, constituind
forma infestant\ a acestui parazit. De[i sensibile la ac]iunea razelor solare [i la
usc\ciune, chisturile pot rezista 5-6 zile pe sol, 2-3 s\pt\mâni `n materiile fecale
umede [i 2-3 luni `n ap\ la O0 C. {obolanii sunt frecvent infesta]i, f\r\ a le provoca
parazitoza (amibiaza), constituind astfel rezervoare naturale de infestare.

1. 3. Clasa Sporozoare (Sporozoa)

Sporozoarele sunt protozoare exclusiv parazite, `n majoritatea lor fiind
parazi]i intracelulari care tr\iesc `n celulele epiteliale, `n globulele ro[ii [i `n alte
tipuri de celule, la om [i la diferite animale -nevertebrate [i vertebrate.
Particularitatea comun\ a tuturor sporozoarelor, spre deosebire de celelalte
protozoare,este simplificarea considerabil\ a organiza]iei lor, ca o expresie a vie]ii
parazitare pe care o duc. Hr\nirea se face prin osmoz\, dezvoltându-se pe seama
celulei gazd\. Denumirea de Sporozoare ne indic\ existen]a stadiului de spor `n
ciclul lor evolutiv, prin care se asigur\ r\spândirea parazi]ilor `n mediul extern.
Ordinul Coccidii (Coccidia). Coccidiile sunt parazi]i intracelulari sau chiar
intranucleari `n epiteliul intestinal, ficat, rinichi, uter la nevertebrate [i vertebrate.
Coccidiozele determin\ pierderi economice mari `n sectorul cre[terii tineretului la
diferite specii de animale (p\s\ri. iepuri, bovine, ovine, porcine). Coccidiile au o
specificitate strâns\ fa]\ de gazd\.
Dintre coccidii amintim speciile Eimeria perforans care paraziteaz\ `n
intestinul sub]ire la iepure; Eimeria stiedai produce coccidioza hepatic\ la iepure;
Eimeria zuernii produce coccidioza intestinal\ la bovine; Eimeria ahsata la ovine;
Eimeria sardine la hamsie; Eimeria subepitelias la crap; Eimeria leuckart la cal;
Eimeria canis la câine; Eimeria felina la pisic\ [i Eimeria anseris la gâsc\.
Ciclul evolutiv al coccidiilor se caracterizeaz\ prin:
1. alternarea câtorva genera]ii asexuate (schizon]i); `n urma copula]iei
game]ilor se formeaz\ oochistul cu spori. Fiecare specie de Coccidii se
caracterizeaz\ printr-un anumit num\r de genera]ii asexuate,

9
 2. alternarea genera]iilor de coccidii are loc f\r\ schimb de gazde, pân\ la
formarea zigotului. Invazia se realizeaz\ prin mediul extern f\r\ gazd\
intermediar\,
3. procesul de sporogenez\ `n cochistul de Coccidii se produce `n mediul
extern [i nu poate avea loc `n organismul gazdei din cauza insuficien]ei oxigenului;
`n acela[i timp se asigur\ [i r\spândirea parazitului.
Fazele ciclului evolutiv la coccidii sunt urm\toarele (fig 8).
1. Faza sporozonic\ (sporogonic\), de formare a oochi[tilor. Oochi[tii
reprezint\ forma de rezisten]\ a coccidiilor care se elimin\ `mpreun\ cu fecalele
gazdei `n mediul exterior. Ei provin prin dublarea membranei zigo]ilor (ou\lor
fecundate) [i `[i continu\ dezvoltarea `n mediul extern (`n prezen]a unei cantit\]i
suficiente de oxigen, umiditate [i temperatur\ de 25oC); substan]a germinativ\ se
divide `n patru forma]iuni ovalare numite sporobla[ti, iar `n fiecare sporoblast se
formeaz\ câte doi sporozoi]i. Sporoblastul, `mpreun\ cu sporozoi]ii con]inu]i
reprezint\ un spor (sporochist). La Eimeria sp. oochistul con]ine patru spori
(sporochi[ti), deci opt sporozoi]i. Oochi[tii cu sporobla[ti [i sporozoi]i `n interior
reprezint\ forma infestant\ a coccidiilor.

Fig. 8. Ciclul evolutiv la Coccidii

1-oochistul; 2-3=formarea sporobla[tilor `n oochist; 4-formarea sporochi[tilor cu cei doi
sporozoi]i; 5-ie[irea sporozoi]ilor din spor; 6-p\trunderea sporozoitului `n celula epiteliului
intestinal al gazdei; 7—8=cre[terea trofozoitului; 9,10,11-schizogonia [i ie[irea merozoi]ilor
care p\trund din nou `n celula gazdei; (6,12,16); 13,14,15-microgametocitul [i formarea
microgame]ilor; 17-18=formarea macrogametoci]ilor; 19-copula]ia game]ilor.

10
 2. Faza schizogonic\. Gazda (ex. iepurele de cas\) se infesteaz\ cu coccidii
`nghi]ind oochi[tii `mpreun\ cu hrana. ~n intestinul de iepure, sub ac]inea factorilor
microecologici membrana oochistului se dizolv\ iar sporozoi]ii fuziformi p\trund `n
celulele epiteliale ale intestinului unde se transform\ `n trofozoi]i. Trofozoitul este o
celul\ sferic\ cu nucleu care se hr\ne[te prin osmoz\ pe seama celulei gazd\.
Trofozoitul cre[te [i se transform\ `ntr-un schizont.
Trofozoitul [i schizontul nu prezint\ organite [i reprezint\ un exemplu de
simplificare a structurii coccidiilor sub influen]a condi]iilor de via]\ parazitare.
Nucleul schizontului se divide succesiv de mai multe ori, fiecare nucleu se
`nconjur\ de protoplasm\, formându-se astfel numero[i indivizi fusiformi (8-60)
numi]i merozoi]i, a[eza]i sub form\ de rozet\. ~n acest fel se face `nmul]irea
asexuat\ prin schizogonie.
Merozoi]ii sunt asem\n\tori la exterior cu sporozoi]ii. Ei rup membrana
celulei epiteliale intestinale, trec `n lumenul intestinului [i se introduc `n alte celule
epiteliale s\n\toase [i reiau faza schizogonic\: merozoitul se transform\ `n
trofozoit, apoi `n schizont [i iar merozoit. ~n acest fel se produce autoinvazia
(autoinfestarea) gazdei, prin repetarea de 2-3 ori a fazei schizogonice (genera]iei
asexuate) când sunt atacate un num\r din ce `n ce mai mare de celule epiteliale ale
gazdei.
3. Faza gamonic\ (gametogonia). dup\ mai multe cicluri schizogonice,
merozoi]ii care r\mân `n celulele epiteliale nu se mai transform\ `n trofozoi]i
asexua]i, ci `n indivizi sexua]i, numi]i gamon]i. Gamon]ii sunt de dou\ feluri:
macrogametoci]i [i microgametoci]i, care la `nceput se deosebesc pu]in `ntre ei.
Ulterior macrogametocitul se transform\ `n macrogamet (gamet femel), iar
microgametocitul se transform\ `n microgamet (gamet mascul) alungit [i cu doi
flageli.
Microgame]ii ies `n lumenul intestinului, fecundeaz\ macrogame]ii [i
rezult\ zigotul care formeaz\ `n jurul s\u o membran\ [i se nume[te oochist.
Dezvoltarea ulterioar\ a oochistului se face numai `n mediul exterior, unde ajunge
odat\ cu fecalele gazdei.
Babesiile paraziteaz\ `n eritrocite la diferite mamifere, producând
babesiozele. Sunt celule mici, `n form\ de par\ simpl\ sau bigeminat\, oval\,
rotund\ sau punctiform\. Se pot observa `n centrul eritrocitelor c`te una, dou\, mai
rar trei sau patru `n aceea[i globul\ ro[ie. Se hr\nesc pe baza celulei gazd\ care se
distruge. Babesiile se caracterizeaz\ printr-o specificitate strâns\ fa]\ de gazde.
Astfel, babesiidele de la bovine nu paraziteaz\ ovinele [i cabalinele [i invers.

11
 Babesia bovis paraziteaz\ la taurine [i este transmis\ de c\tre c\pu[a Ixodes
ricinus.
Babesia bigemina provoac\ babesioza cunoscut\ la taurinele adulte sub
numele de hemoglobinurie sau piroplasmoz\. Este transmis\ de c\pu[a Boophylus
calcaratus.
Babesiella ovis [i Babesia mota[i produc “cârceagul” oilor [i este transmis\
de acarianul Rhypicephalus bursa.
Ciclul evolutiv la babasii se desf\[oar\ la dou\ gazde, una fiind
reprezentat\ de diferite animale domestice (bovine, ovine, cabaline, caprine) [i
cealalt\ de c\pu[e din familia Ixodidae.
C\pu[a ixodid\ (Ixodes ricinus, Boophilus calcaratus, Dermacentor
reticulatus), suge sânge de la animalul bolnav (bovine, caprine), `mpreun\ cu
elementele sexuale (macrogame]i [i microgame]i) ale babesiidelor.
~n tubul digestiv al c\pu[elor are loc fecunda]ia [i formarea zigotului apoi a
oochinetului, din care prin diviziune direct\ se formeaz\ ni[te elemente alungite,
vermiculare numite sporozoi]i. Sporozoi]ii se r\spândesc `n corpul c\pu[elor
p\trund `n ovare [i se transmit ereditar la o nou\ genera]ie de c\pu[e.
Aceste c\pu[e la rândul lor transmit sporozoi]ii la animale `n momentul `n
care se hr\nesc cu sânge. Sporozoi]ii inocula]i de c\tre c\pu[e la noua gazd\ prin
`n]epare dau na[tere la noi parazi]i prin diviziune direct\, care p\trund `n hematii.
Babesiile se `nmul]esc `n hematiile gazd\ pe care le distrug [i invadeaz\ alte
hematii, `nmul]irea repetându-se de câteva ori. La un moment dat, `n hematii se
formeaz\ game]ii (macrogame]i [i microgame]i) (fig. 9).

12
 Fig. 9. Ciclul evolutiv la babesii
1-hematii con]inând babesii `n intestinul c\pu[ii; 2-babasiile p\r\sesc hematiile [i invadeaz\
celulele intestinale, apoi migreaz\ `n cavitatea abdominal\; 3-babasiile ajung `n ovar,
p\trund `n ou\; 4-babesiile se localizeaz\ `n epiteliul intestinal; 5-babesiile migreaz\ `n
glandele salivare `n stadiul de larv\ [i nimf\; 6-propagare `n glandele salivare;
7-introducerea babesiilor `n animalul gazd\ prin saliva c\pu[ii.

1. 4. Clasa Amebosporidii (Amoebosporidia)

Cuprinde protozoare parazite care formeaz\ spori unicelulari sau
pluricelulari.
Myxobolus pfeifferi paraziteaz\ ciprinidele, `n special mreana (Barbus
fluviatilis), localizându-se `n mu[chi unde formeaz\ tumori ce ajung de m\rimea
unui ou de g\in\ [i con]in spori.
Ciclul evolutiv la Myxobolus pfeifferi (fig. 10), `ncepe cu stadiul de trofozoit
(forma vegetativ\) care se divide continuu, invadând ]esuturile, fapt care se mai
numesc celule de propagare.
Sporogeneza. ~n celulele de propagare, nucleul se divide de dou\ ori
succesiv, rezultând doi nuclei mari [i doi nuclei mici. Nucleii mari se divid mai
departe, formându-se un plasmodiu multinucleat (14 nuclei).

13
 Fig. 10. Ciclul evolutiv la Myxobolus pfeifferi
1-7=`nmul]irea nucleilor prin diviziune; 8-9=formarea pansporoblastului; 10=spor nematur;
11=spor matur; 12=spor exterior; 13=spor cu filamentele capsulelor polare extinse.

~ntregul complex se `mbrac\ `ntr-o membran\ [i formeaz\ un chist. ~n

interiorul chistului, protoplasma se separ\ `n dou\ p\r]i printr-un perete, cuprinznd
fiecare parte câte [ase nuclei care se numesc sporobla[ti. ~ntregul complex format
din cei doi sporobla[ti formeaz\ un pansporoblast. Din pansporobla[ti se formeaz\
sporii, care dup\ moartea gazdei sunt elibera]i din chisturi `n ap\,de unde sunt
ingera]i de al]i pe[ti [i se fixeaz\ pe mucoasa intestinal\. Din spor iese a[a numitul
germen ameboidal care p\trunde [i se `nmul]e[te `n tot corpul iar ciclul se reia.
Myxobolus dispar paraziteaz\ lamelibranhiatele, musculatura [i viscerele
crapului. Contaminarea se face prin spori care con]in `n interior dou\ capsule polare
ingale.
Henneguya psorospermica paraziteaz\ pe branhiile de [tiuc\, [al\u [i biban.
Prezint\ spori fuziformi, cu doi apendici sub]iri [i lungi la polul posterior.
Lentospora cerebralis paraziteaz\ `n ]esutul cartilaginos la p\str\v, `n
special la cap, coad\ [i aripioare, producând deformarea acestor regiuni. Pe[tele
bolnav face mi[c\ri circulare caracteristice, din care cauza a fost numit\ popular
“vârtej”.

14
 Nosema bombycis- paraziteaz\ larvele fluturelui de m\tase (Bombyx mori) [i
produce nosemoza “pebrin\”, prin dezvoltarea formelor vegetative ale parazitului `n
celulele epiteliale ale tubului digestiv. Forma de contaminare este sporul cu o
singur\ capsul\ polar\ care ajunge cu hrana `n intestinul larvelor (omizilor) de
Bombyx mori, unde sub ac]iunea sucurilor digestive pun `n libertate germeni
ameboizi (planon]i), care invadeaz\ celulele intestinale [i celulele altor organe. ~n
celulele epiteliale ale intestinului, planon]ii se transform\ `n meron]i.
Prin divizarea nucleului acestora iau na[tere pansporobla[tii `n care se
formeaz\ sporii care apoi sunt elimina]i `n mediu prin excremente. Aceast\
nosemoz\ se transmite ereditar prin ou\le provenite de la femelele infestate ale
fluturelui de m\tase. Boala se recunoa[te prin petele brune de pe tegumentul
omizilor de forma unor boabe de piper [i prin diaree.
Nosema apis- provoac\ diareea albinelor.

1. 5. Clasa Ciliate (Infuzorii) (Ciliophora)

Ciliatele sunt protozoare cu `nalt grad de organizare, exprimat atât prin
structura corpului, modul de reproducere, cât [i prin adapt\ri variate la mediul de
via]\. Prezint\ organite celulare care permit o deplasare rapid\, cunoscute sub
numele de “cili vibratili”; de asemenea prezint\ organite specializate pentru nutri]ie
(citostom, citofaringe, citoproct). Sunt organisme heterocariote, deci cu cel pu]in doi
nuclei: un macronucleu cu func]ie vegetativ\ (hr\nire, cre[tere) [i un micronucleu
cu rol `n reproducere.
Ciliatele se `nmul]esc prin diviziune binar\, transversal\ [i uneori prin
`nmugurire. Sexualitatea se manifest\ prin conjugare. Conjugarea este un proces
caracteristic ciliatelor [i const\ `n unirea a doi indivizi, la care se realizeaz\ un
schimb de substan]\ nuclear\ din micronucleu; este un `nceput de `nmul]ire sexuat\
de[i nu exist\ sexe separate.
Majoritatea infuzorilor sunt liberi, tr\ind `n apele dulci, salmastre [i marine,
`n sol umed [i nisipuri. Numeroase specii sunt simbionte, comensale [i parazite.
Rela]ii de simbioz\ s-au stabilit `ntre ciliate ca Diplodinium sp., Epidinium
sp. [i animalele rumeg\toare, `n complexul gastric al c\rora tr\iesc [i contribuie la
utilizarea celulozei, deoarece ciliatele posed\ enzima numit\ celulaz\, care este
implicat\ `n hidroliza leg\turilor β-1,4 din cadrul moleculei de celuloz\. Dup\
V.A.DOGHEL, `ntr-un mm3 de con]inut ruminal tr\iesc 2000-4000 de infuzorii.

15
 ~n intestinul gros al omului, porcului tr\ie[te un infuzor comensal, poten]ial
parazit, numit Balantidium coli (fig. 11). Se hr\ne[te cu hidra]i de carbon, flor\ [i
faun\ intestinal\, resturi celulare. Uneori manifest\ fenomene de canibalism. Când
apare un dezechilibru func]ional la nivelul intestinului, Balantidium coli devine
agresiv, str\bate mucoasa intestinal\ [i se localizeaz\ `n submucoase, unde prin
enzima numit\ hialuronidaz\, produce leziuni grave [i a[a numita dizenterie
balantidian\. Se `nmul]e[te prin diviziune transversal\ sau prin conjugare. ~n mediul
extern Balantidium coli `[i pierde cilii, devine imobil [i se `nchisteaz\. Chi[tii (45-
60µm) reprezint\ forma de rezizten]\ [i de contaminare.

Fig. 11. Balantidium coli

p=perostom

Dintre infuzorii parazi]i, cea mai mare importan]\ o au parazi]ii pe[tilor,

cum ar fi Ichthyophthirius multifilis (0,5-1 mm) (fig. 12). Se localizeaz\ pe
tegument `not\toare, cavitate bucal\, branhii [i ochi, hr\nindu-se cu resturi celulare.
Dup\ circa 15 zile se desprind de gazd\ [i se `nchisteaz\ `n ap\. Când temperatura
apei este de circa 140C, substan]a germinativ\ din chist se divide rezultând `n 48 de
ore sute de ciliate tinere, care rup membrana chistului, `noat\ `n ap\, fixându-se pe
al]i pe[ti, la care formeaz\ pustule albe, necroze, etc. Parazitul produce adesea mari
pagube `n cresc\toriile de crap.

16
Fig. 12. Ichtyphthyrius multifilis
p-peristom; N-macronucleu.

17
 ~NTREB|RI {I TEME RECAPITULATIVE

1. Care sunt caracterele generale ale protozoarelor?

2. Care sunt criteriile utilizate `n clasificarea protozoarelor?
3. Care sunt principalele tipuri de reproducere ale protozoarelor?
4. Cum caracteriza]i flagelatele sub aspect morfologic [i fiziologic?. Da]i exemple.
5. Cum caracteriza]i sarcodinele sub aspect morfologic [i fiziologic?. Da]i exemple.
6. Ce sunt sporozoarele [i care sunt adapt\rile acestora la via]a parazitar\?.
Descrie]i ciclul evolutiv la coccidii.
7. Cum caracteriza]i amebosporidiile sub aspect morfologic [i fiziologic?. Da]i
exemple.
8. Cum caracteriza]i ciliatele sub aspect morfologic [i fiziologic?. Da]i exemple.

18
 CAPITOLUL 2
~NCRENG|TURA PLATEHNIN}I
(Plathelminthes) (Viermi la]i)

Caracterizare general\.
Viermii platelmin]i (viermii la]i) (Platus=lat; helminthos=vierme), de[i au
structuri diferite, `n leg\tur\ cu modul de via]\ la care s-au adaptat, prezint\
urm\toarele caractere comune:
- simetrie bilateral\ bine exprimat\;
- corp nesegmentat, turtit dorso-ventral;
- prezint\ o regiune cefalic\ cu organe de fixare [i o regiune caudal\;
- nu au cavitate general\, iar cavitatea primar\ a corpului este plin\ cu ]esut
conjunctiv lax, numit parenchim;
- tegumentul `mpreun\ cu musculatura formeaz\ sacul sau teaca musculo-cutanee;
- tubul digestiv apare pentru prima dat\ `n evolu]ia animalelor [i este format din
intestin anterior (faringe, esofag) de origine ectodermic\ [i din intestin mijlociu de
origine endodermic\; orificiul anal lipse[te `n general;
- lipse[te aparatul respirator [i aparatul circulator;
- aparatul excretor este format din protonefridii;
- sistemul nervos de tip ganglionar,este format din ganglionii cerebroizi situa]i `n
partea anterioar\ a corpului [i din cordoane nervoase longitudinale [i ramuri
transversale;
- `n general sunt animale hermafrodite;
- dezvoltarea individual\ este complex\, cu schimb de genera]ii (sexuate [i
asexuate) [i cu gazde intermediare.

2.1. Clasa Tubelariate (Turbellaria)

Turbelariatele au corpul nesegmentat [i cuprind aproximativ 300 specii
libere, `n majoritate acvatice, tr\ind `n ape marine [i dulcicole. ~n regiunea cefalic\
prezint\ de multe ori organe de sim]-ochi, prelungiri tentaculare.
Corpul turbelariatelor este foliaceu (lanceolat) fiind acoperit de un epiteliu
simplu vibratil. Cilii servesc la mi[care, producând mici vârtejuri `n ap\, de unde [i
numele de turbelariate (Turbella=mic vârtej).
 Multe turbelariate sunt animale de prad\ [i pu]ine s-au adaptat la via]a
parazitar\. Dintre formele care tr\esc liber, men]ion\m speciile Dendrocoelum
lacteum (Planaria alb\) [i Planaria gonocephala.

2.2. Clasa Trematoda (Trematode)

Speciile din clasa Trematode (trema-trematos=gaur\, orificiu) sunt `n
exclusivitate parazite la animalele acvatice [i terestre. Ca adul]i paraziteaz\ aproape
exclusiv la vertebrate. Tegumentul la adult nu prezint\ cili [i este format dintr-o
cuticul\ nud\ sau acoperit\ total sau par]ial de ]epi (spini). Prezint\ dispozitive de
fixare pe gazd\ sub form\ de ventuze [i cârlige. Speciile endoparazite au corpul
incolor, nu prezint\ ochi. Tubul digestiv prezint\ un faringe aspirator [i un intestin
alc\tuit din dou\ ramuri simple sau ramificate.

2. 2. 1. Subclasa Monogene (Monogenea)

Cuprinde trematode ectoparazite la vertebratele inferioare, f\r\ schimbare
de gazde (monoxene) [i f\r\ alternan]\ de genera]ii (monogene). Ciclul evolutiv se
desf\[oar\ pe un singur animal. Prezint\ organe de fixare (ventuze, cârlige) foarte
bine dezvoltate, ca adaptare la via]a ectoparazitar\. Dimensiunile corpului sunt
relativ mici (0,5-6 mm, rar 30 mm).
Sunt viermi hematofagi; tubul digestiv prezint\ un singur orificiu
“bucoanal”, intestinul terminându-se orb, `n fund de sac. Paraziteaz\ la vertebratele
inferioare, `n special la pe[ti, unele specii p\trunzând `n camera branhial\, cavitatea
bucal\, vezica urinar\, cloac\ [i uretere. Larva trematodelor monogeme poart\
numele de oncomiracidiu.
Gyrodactylus elegans (fig. 13 A), produce girodactilaza, parazitând pe pielea
[i branhiile pe[tilor de ap\ dulce, `ntâlnindu-se frecvent la puietul de un an din
cresc\toriile de crap, cauzând uneori pagube mari. Prezint\ fenomenul de
poliembrionie (`n embrion se dezvolt\ dou\, trei genera]ii de embrioni, unul `n
interiorul altuia), deci `ntr-un ou se formaz\ mai mul]i embrioni. Este vivipar [i
na[te patru viermi tineri.
Dactylogyrus auriculatus (fig. 13 B), produce dactilogiloza, parazitând pe
branhiile ciprinidelor, cauzând uneori sl\birea [i moartea pe[tilor.

20
 Fig. 13. Gyrodactylus elegans (A) [i Dactylogyrus auriculatus (B)

Polystomum integerrium (fig. 14), tr\ie[te `n vezica urinar\ de la Rana

temporaria. ~n acest caz se constat\ o sincronizare a ciclului evolutiv al parazitului
cu cel al gazdei. Astfel când broasca depune ou\le `n ap\, depune [i parazitul ou\le;
larvele parazitului se aga]\ apoi de branhiile externe ale mormolocului. Dup\ o
lun\, larva prezint\ fenomenul de neotenie (matura]ie [i reproducere sexuat\ `n stare
de larv\). O dat\ cu metamorfoza mormolocului, larva parazitului trece `n tubul
digestiv al acestuia [i de aici `n vezica urinar\, unde ajunge la maturitate abia `n al
treilea an.

Fig. 14. Polystomum integerrimum

1-gura; 2-faringe; 3-intestin; 4-ovar; 5-uter cu ou\; 6-testicul; 7-disc adeziv.
2. 2. 2. Subclasa Digene (Digenea)
21
 Cuprinde trematode endoparazite. ~n general au dou\ gazde, uneori trei cu
dimensiuni mai mari decât trematodele monogene. Ca organe de fixare au dou\
ventuze musculoase (bucal\ [i ventral\), f\r\ cârlige. ~ntre cele dou\ ventuze se
g\se[te porul genital, iar `n partea posterioar\ porul excretor. Sunt animale
hermafrodite [i produc un num\r mare de ou\; se `nmul]esc partenogenetic `n
stadiile larvare. Sunt considera]i ca fiind facultativ anaerobi, `ntrucât s-a constatat c\
ace[ti endoparazi]i folosesc uneori oxigenul.
Aparatul digestiv este format dun orificiul buco-anal, faringe, (de origine
ectodermic\) [i intestin mediu (de origine endodermic\), f\r\ ramifica]ii sau
ramificat. Digestia este predominant extracelular\ `n lumenul intestinului apoi este
terminat\ `n celulele epiteliului intestinal digestia intracelular\.

2. 2. 2. 1. Ordinul Echinostomidea
Acest ordin cuprinde specii care formeaz\ `n decursul ciclului vital un stadiu
larvar de cercar cu coad\ simpl\, cu numeroase glande cistogene [i cu o singur\
pereche de protonefridii.
Fasciola hepatica (Viermele mare de g\lbeaz\) (fig. 15), este agentul
etiologic al fasciolozei la ovine, bovine,caprine, suine [i alte specii de animale
domestice [i s\lbatice.Parazitul adult se localizeaz\ `n canalele biliare ale gazdei,
cauzând uneori obturarea c\ilor biliare. Fasciola hepatica se hr\ne[te `n mare parte
cu sânge,are corpul de culoare alb-cenu[ie, cu dimensiuni cuprinse `ntre 2-3 cm
lungime [i 0,8-1,3 cm l\]ime [i aspect foliaceu sau a unui sâmbure de dovleac mai
ascu]it la partea posterioar\.
Ciclul evolutiv la Fasciola hepatica (fig. 16).
Parazitul elimin\ prin orificiul genital numeroase ou\ ovale (130-150/µm)
de culoare aurie, uneori g\lbuie-c\r\mizie. ~n interior prezint\ o mas\ de celule
vitelogene, `n mijlocul c\reia se g\se[te celula-ou. Dup\ ce str\bat canalele biliare,
canalul coledoc [i intestinul gazdei, ou\le ajung `mpreun\ cu dejec]iile gazdei
definitive `n mediul exterior. Pentru dezvoltarea ulterioar\, ou\le trebuie s\ ajung\
`n mediul acvatic (iaz, râu), cu ajutorul [uvoaielor de ap\ (ploi).~n ap\ din oul
prev\zut cu c\p\cel (opercul) iese `n condi]ii de temperatur\ [i oxigenare
favorabile, o larv\ acoperit\ cu cili, numit\ miracidium. Aceast\ larv\ `noat\ activ,
nu se hr\ne[te [i dac\ `n 24 ore nu `ntâlne[te gazda intermediar\ Lymnaea (Galba)
truncatula, moare.

22
 Fig. 15. Fasciola hepatica
f-faringe; gl.c.-glande cochiliere; in-intestin; og-orificiu genital; od-oviduct; oo-ootip;
ov-ovar; sd-spermiduct; ut-uter; t-testicul; vc-viteloduct comun; vb-ventuz\ bucal\;
vt-viteloduct.

Fig. 16. Ciclul evolutiv la Fasciola hepatica

1-ou; 2-miracidium; 3-sporochist; 4-redie; 5-redie con]inând redii fiice; 6-cercar;
7-metacercar; 8-adult.

23
 ~n cazul `n care `ntâlne[te gasteropodul Lymnaea, miracidul prev\zut cu un
stilet p\trunde `n corpul gazdei intermediare, localizându-se `n hepatopancreas. Aici
pierde cilii, se contract\ [i se transform\ `ntr-o mas\ celular\ imobil\ care
reprezint\ al doilea stadiu larvar,numit sporochist, care con]ine mase germinative
din care se va forma pe cale partenogenetic\ stadiul larvar urm\tor, redia (opt redii).
Subliniem deci c\ Fasciola hepatica se caracterizeaz\ prin heterogonie
(alternan]a de genera]ii, bisexuat\, `nso]it\ de fecunda]ie ca adult [i pe cale
partenogenetic\, f\r\ fecunda]ie `n stadiu larvar). De asemenea se observ\
fenomenul de pedogenez\, deci `nmul]irea `n stadiul de larv\.
Rediile sunt mobile, au form\ alungit\, sunt prev\zute cu tub digestiv drept,
f\r\ ramifica]ii, sistem nervos redus [i protonefridii. Rediile ies din sporochist [i se
hr\nesc intens `n corpul melcului. Cavitatea corpului rediei este plin\ cu mase
germinative din care se formeaz\ a doua genera]ie de redii (redii-fice), când
temperatura apei este sc\zut\, sau stadiul larvar urm\tor, de cercar la o temperatur\
de minim 10oC. Cercarii, `n num\r de 15-20, p\r\sesc corpul rediei printr-un
orificiu numit tocostom [i ies din corpul gazdei intermediare; ei au o organizare
superioar\, schi]ând organele adultului, iar la extremitatea posterioar\ prezint\ o
coad\ simpl\ musculoas\ care `i serve[te la `not. Dup\ câteva zile, dup\ unii autori
chiar ore se fixeaz\ pe plantele acvatice, se `nchisteaz\, devenind metacercari.
Metacercarii rezist\ 5-6 luni `n ap\ [i chiar 17 luni pe plante, fân [i
reprezint\ stadiul de invazie; ei ajung `n intestinul gazdei definitive prin ad\pare sau
prin consumul firelor de iarb\. ~n intestin chistul metacercarului se dizolv\, iar
parazitul tân\r str\bate tubul digestiv, trece `n cavitatea general\, iar de aici `n ficat,
canalele biliare, iar dup\ 2-3 luni devine adult.
Astfel, ciclul de dezvoltare al parazitului se caracterizeaz\ prin:
1. Schimb de gazde - ciclul evolutiv se realizeaz\ `n dou\ gazde, parazitul
fiind dixen (dis=dou\; xenos=gazd\);gazda definitiv\ (ovine, bovine,caprine, suine)
[i gazda intermediar\ (Lymnaea truncatula). Trecerea de la o gazd\ la alta se face
indirect, prin mediul extern.
2. Fenomenul de migra]ie - `n timpul dezvolt\rii sale parazitul, trece prin
mai multe medii de via]\: oaie-sol-ap\-Lymnaea-ap\-oaie.
3. Dezvoltare prin metamorfoz\ - parazitul trecând prin mai multe stadii
larvare: miracidium-sporochist-redie-cercar-metacercar.
4. Fenomenul de multiplicare - dintr-un singur ou pot lua na[tere sute de
indivizi.

24
 Dicrocoelium lanceatum (Viermele mic de g\lbeaz\) (fig. 17), este agentul
etiologic al dicroceliozei. Paraziteaz\ ca adult `n canaliculele biliare la oi, capre,
taurine [i este mult mai mic comparativ cu Fascicola hepatica, având dimensiuni de
5-15 mm lungime [i prezint\ acela[i tip de organizare ca [i Fasciola hepatica.

Fig. 17. Dicrocoelium lanceatum (Aparatul digestiv [i aparatul genital)

1-canal deferent; 2-canalul lui Laurer; 3-esofag; 4-vezicul\ excretoare; 5-faringe;
6-glande cochiliere;7-glande vitelogene; 8-orificiul bucal; 9-orificiul genital;
10-ovar;11-punga cirului; 12-por excretor; 13-ramura intestinului; 14-receptacul
seminal; 15-testicul; 16-uter; 17-ventuza bucal\; 18-viteloduct.

Ca particularit\]i men]ion\m: ramurile intestinale sunt simple, f\r\

diverticule [i dispuse paralel cu laturile corpului, testiculele situate `n jum\tatea
anterioar\ a corpului. ~n ciclul de dezvoltare miracidiul nu eclozioneaz\ `n mediul
extern (ap\), ci `n tubul digestiv al unor gesteropode terestre (Helicella candidula,
Zebrina detrita), unde `[i continu\ dezvoltarea. Cercarii sunt elimina]i pe firele de

25
iarb\, de unde sunt ingera]i de furnicile Formica fusca, `n care se dezvolt\
metacercarii, furnicile con]inând formele infestante. Stadiul de redie este suprimat.
2. 3. Clasa Cestode (Cestodes)
Cestodele sunt platelmin]i parazi]i `n toate stadiile de evolu]ie (dezvoltare).
Formele adulte paraziteaz\ `n corpul diferitelor vertebrate [i la om, `n special `n
intestin, producând teniazele. Aspectul morfologic al adul]ilor este mult deosebit de
cel al larvelor. Corpul este neted, turtit dorso-ventral, `n form\ de panglic\, de
culoare alb-l\ptos [i alc\tuit din trei regiuni: scolex (cap), gât [i corp (strobil\)
format din numeroase segmente (proglote). Capul are aspect de m\ciuc\.
Capul (scolexul) este prev\zut cu organe de fixare: ventuze musculoase,
rotunde sau ovale; bothrii sau fante de fixare (la botriocefal); bothridii organe de
fixare, puternice, musculoase; cârlige.
Gâtul (regiunea proliger\) este locul unde se formeaz\ noi segmente, prin
strangula]ii transversale. Procesul de formare al proglotelor poart\ denumirea de
strobila]ie.
Corpul propriu-zis (strobila) include totalitatea proglotelor tinere, adulte [i
b\trâne, `n num\r de trei pân\ la câteva sute. Segmentele se deosebesc prin form\
(cele tinere sunt scurte, cele adulte sunt p\trate iar cele terminale dreptunghiulare) [i
prin gradul de dezvoltare a aparatului genital, ultimele segmente fiind adev\ra]i saci
cu ou\.
La exterior, corpul este `nvelit cu o cuticul\ sub]ire, cu rol deosebit `n
absorb]ia substan]elor nutritive; datorit\ cheratinei este rezistent\ la ac]iunea
enzimelor digestive. Datorit\ parazitismului pronun]at lipse[te aparatul digestiv,
respirator, circulator, cât [i organele de sim]; se produce deci modificarea regresiv\
a organiza]iei lor.
Sistemul nervos este alc\tuit dintr-o pereche de ganglioni cerebroizi situa]i
`n scolex [i 6-10 cordoane nervoase longitudinale, care se continu\ prin proglote `n
toat\ strobila. Aparatul genital este hermafrodit [i se repet\ `n fiecare proglot\. La
cestode se produce autofecundarea sau fecundarea `ntre proglote diferite ale aceluia[
individ sau `ntre indivizi diferi]i.

2. 3. 1. Ordinul Pseudofilide (Pseudophylidea)

Cuprinde cestode care prezint\ pe scolex bothrii de forme [i dimensiuni
variabile. Strobila este lung\ de câ]iva milimetri la câ]iva metri. Unele specii sunt
monozoice, deci f\r\ o segmenta]ie evident\, `n timp ce majoritatea speciilor acestui

26
ordin sunt polizoice, cu strobila divizat\ `n numeroase proglote. Ciclul evolutiv se
desf\[oar\ cu schimb de gazde - gazda definitiv\ este reprezentat\ printr-o specie de
vertebrat [i una-dou\ sau mai rar trei gazde intermediare. Prima gazd\ intermediar\
este un crustaceu, iar a doua gazd\ intermediar\ este un vertebrat inferior, cel mai
adesea un pe[te. Prezint\ forme larvare pseudochistice (f\r\ vezicul\), de exemplu,
coracidium, procercoid, plerocercoid.
Diphyllobothrium latum (fig. 18), sau botriocefalul produce botriocefaloza
sau difilobotrioza; tr\e[te ca adult `n intestinul sub]ire la om [i la diferite mamifere
ichtiofage. Strobila cuprinde 3000-4500 de proglote [i poate m\sura 10-15m, fiind
cestodul cel mai lung. Proglotele mature sunt scurte [i late.

Fig. 18. Ciclul evolutiv la Diphyllobothrium latum

1-vierme adult; 2-gazda definitiv\-omul; 3-ou; 4-ou larvat; 5-coracidium; 6-oncosfera;
7-Cyclops; 8-larv\ procercoid\; 9-pe[te; 10-larva plerocercoid\.

Ciclul evolutiv (fig. 18), se desf\[oar\ cu participarea a dou\ gazde

intermediare. ~n interiorul ou\lor ajunse `n mediul extern se formeaz\ embrionul;
ou\le care ajung `n ap\ pun `n libertate o larv\ ciliat\ numit\ coracidium, care
`noat\ liber `n ap\. Dac\ aceast\ larv\ este `nghi]it\ de prima gazd\ intermediar\
(crustacee din ordinul Cyclops, Diaptomus), `n intestinul acesteia coracidiul pierde
cilii [i devine o larv\ hexacant\ (oncosfer\) cu trei perechi de cârlige. Prin peretele
intestinului, hexacantul ajunge `n cavitatea general\ [i se transform\ `n alt stadiu
larvar numit procercoid. Ciclopii sunt la rândul lor ingera]i de un pe[te zoofag (cea
27
de a doua gazd\ intermediar\), se localizeaz\ de regul\ `n ovarul sau mu[chii
gazdei, transformându-se `n plerocercoid.
Omul (gazda definitiv\), se infesteaz\ cu Diphyllobothrium latum
consumând pe[te crud sau insuficient pr\jit. Plerocercoidul ajuns `n intestinul
sub]ire, se transform\ `n adult. De obicei la om evolueaz\ un singur exemplar de
botriocefal. Se cunosc `ns\ [i cazuri de infestare cu mai mul]i parazi]i, având o
ac]iune toxic\ asupra sângelui [i organelor hematopoetice, de spoliere a vitaminei
B12. Se ajunge `n acest fel la anemii grave de tip pernicios.

2. 3. 2. Ordinul Ciclofilide (Cyclophyllidea)

Cuprinde cele mai multe specii de cestode cu importan]\ sanitar\ sau
economic\ prin frecven]a parazitismului la mamifere [i p\s\ri. Speciile acestui
ordin au dimensiuni care variaz\ `ntre câ]iva mm [i 15 m lungime. Scolexul prezint\
patru ventuze (acetabule) [i nu rostm cu 1-2 coroane de cârlige (cro[ete) sau f\r\
cârlige.
Au o singur\ gazd\ intermediar\, `n general un vertebrat `n corpul c\ruia
ou\le sau oncosferele care con]in embrionul hexacant se transform\ `n diferite
forme larvare dup\ specie. Astfel, deosebim larve chistice sau veziculate care se
localizeaz\ `n diferite ]esuturi la vertebrate (cisticerc, cenur, echinococ), larve mici
cisticercoide care se localizeaz\ `n cavitatea general\ la nevertebrate (cisticercoid,
cryptocistis).
Taenia solium (fig. 19), este un parazit care tr\e[te ca adult `n intestinul
sub]ire la om (gazda definitiv\), iar `n stadiul larvar `n mu[chi la porc (gazda
intermediar\).

Fig. 19. Taenia solium

28
A-Ciclu evolutiv: 1-ou larvat; 2-larva hexacant\; 3-cisticerc; 4-tenie tân\r\;5-vierme matur;
Scolexul este globulos, de aproximativ 1 mm, prev\zut cu o proeminen]\ `n
partea anterioar\, numit\ rostru [i patru ventuze. La baza rostrului se g\sesc dou\
coroane de cârlige sau cro[ete, cu care se fixeaz\ de pere]ii intestinului.
Strobila are dimensiuni de 2-5m [i chiar mai mult, format\ din 800-900
proglote de vârste diferite; proglotele mature sunt mai lungi decât late. Ou\le
embrioneaz\ `n uter, constituind embrionul hexacat (hexa=6; acantha=]epi, spini)
sau oncosfer\ - stadiu sub care se elimin\ la exterior odat\ cu proglotele b\trâne
care se desprind de strobil\.
Ciclul evolutiv. Ou\le de Taenia solium ajunse `n mediul exterior pot fi
`nghi]ite gazda intermediar\ care este porcul. Din ou iese larva hexacant\ care
perforeaz\ mucoasa intestinal\, fiind antrenat\ `n circuitul sanguin. Dup\ un timp se
localizeaz\ `n mu[chii gâtului, limb\, inim\,unde se transform\ `n alt stadiu larvar,
numit cisticerc (Cisticercus celulosae). Cisticercii se hr\nesc prin osmoz\ `n
detrimentul ]esutului parazitat. Cisticercul are m\rimea unui bob de maz\re `n care
se g\se[te lichid [i un scolex invaginat. Aceast\ larv\ se transform\ `n adult, numai
dac\ ajunge `n tubul digestiv al omului; sub influen]a bilei, scolexul cisticercului
evagineaz\ [i se fixeaz\ de mucoasa intestinului sub]ire. Omul se infesteaz\ prin
consumarea de “carne m\z\rat\”, deci carne de porc cu cisticerci, insuficient fiart\
sau pr\jit\.
Pericolul pe care `l prezint\ infestarea cu Taenia solium, const\ `n faptul c\
omul poate servi uneori ca gazd\ intermediar\. Ou\le pot ajunge `n gura omului de
pe mâinile murdare, iar de aici, `n intestin iese larva hexacant\ care p\trunde `n
curentul sanguin [i se tranform\ `n cisticerc. Dup\ localizarea cisticercilor deosebim
o cisticercoz\ cerebral\, ocular\, muscular\, cardiac\, congenital\, când oncosferele
ajung pe cale placentar\ `n corpul f\tului.
Taenia saginata (Taeniarhynchus saginatus) (fig. 20), este un parazit larg
r\spândit, ajungând la dimensiuni de 9-10 m. Ciclul evolutiv este foarte asem\n\tor
cu cel de la Taenia solium: parazitul adult tr\ie[te `n intestinul sub]ire al omului-
gazda definitiv\ iar gazde intermediare servesc taurinele. Omul se infesteaz\
consumând “carne m\z\rat\”; cisticercul de Taenia saginata se nume[te
Cysticercus bovis. Taenia saginata este tenia cea mai r\spândit\, mai ales `n ]\rile
unde se consum\ biftecuri `n sânge. Spre deosebire de Taenia solium, la care
proglotele mature sunt eliminate câte 5-6 buc\]i sub form\ de panglici imobile, la
Taenia saginata, proglotele se elimin\ câte una, sunt mobile [i adesea ies `n mod
activ `ntre scaune prin orificiul anal al bolnavului.

29
 Fig. 20. Taenia saginata

Multiceps multiceps, este un parazit care tr\ie[te `n intestinul câinelui

ciob\nesc, lupului, vulpii-gazda definitiv\. Are dimensiuni de 1 m lungime [i 5 mm
l\]ime. Ou\le eliminate de câine sunt `nghi]ite de oi, capre, om, taurine-gazda
intermediar\, oncosfera se localizeaz\ `n creier unde se transform\ `ntr-un stadiul
larvar numit coenur (Coenurus cerebralis) (fig. 21).

Fig. 21. Multiceps multiceps

-sec]iune transversal\ prin larva coenur.

Coenurul este mai mare decât cisticercul de la Taenia solium [i con]ine pân\
la 100 de scolec[i invagina]i dispu[i `n mai multe grupe; provoac\ c\piala sau
30
cenuroza cerebral\ a oilor ce produce moartea acestora. Câinele, lupul [i vulpea se
infesteaz\ consumând creier de oaie cu cenur.
Echinococcus granulosus
(Taenia echinococcus) (echinococul) (fig.
22) este cel mai mic cestod, având ca
gazd\ definitiv\ câinele, lupul, vulpea, iar
ca gazd\ intermediar\ oaia, alte animale
copitate [i omul, producând boala numit\
echinococcoz\ sau hidatidoz\. Forma
adult\ are 2-6 mm lungime [i este format
dintr-un scolex [i 3-4 proglote. Scolexul
are un rostru proeminent armat cu o dubl\
coroan\ de cro[ete [i patru ventuze.
Strobila are trei proglote (tân\r\, matur\ [i
b\trân\).
Infestarea cu echinococ prezint\
un mare pericol, `ntrucât stadiul larvar
numit chist hidatic sau echinococ cre[te,
atingând dimensiunile unui cap de copil
sau chiar mai mari. Acest stadiu vezicular
are o structur\ complex\, fiind sediul unei
`nmul]iri vegetative (prin `nmugurire)
foarte intense. Se formeaz\ astfel vezicule
fiice `n care se formeaz\ noi scolec[i- prin
`nmugurire, iar `n acestea se formeaz\
Fig.22. Echinococus granulosus vezicule nepoate. ~n dezvoltarea sa,
c-cir; cd-canal deferent; gl.v.-gland\
vitelogen\; ot-ootip; ov-ovar; pc-punga chistul hidatic ac]ioneaz\ asupra
cirului; r-rostru; rs-receptacul seminal;
t-testicule; ut-uter; vt-ventuze; v-vagin. organismului prin mecanismul
compresiunii directe, producând tulbur\ri
grave [i chiar distrugeri de ]esuturi [i de
asemenea prin toxinele eliminate de
parazit.
Omul se poate infesta cu echinococ atingând câinii pe p\rul c\rora se pot
afla ou\ cu oncosfere de echinococ. Câinii [i alte carnivore se infesteaz\ consumând
carnea animalelor ce con]ine chistul de echinococ.

31
 ~NTREB|RI {I TEME RECAPITULATIVE

1. Care sunt caracterele generale ale platelmin]ilor?

2. Care este clasificarea platelmin]ilor?
3. Care este modul de via]\ al turbelaritelor?
4. Da]i exemple de trematode ectoparazite.
5. Descrie]i ciclul evolutiv la Fasciola hepatica
6. Care sunt caracterele generale ale cestodelor?
7. Descrie]i ciclul evolutiv la Diphillobothrium latum.
8. Descrie]i ciclul evolutiv la Taenia solium.
9. Da]i exemple de cestode care paraziteaz\ la animalele de ferm\ (ca adult sau `n
stadii larvare).

32
 CAPITOLUL 3
~NCRENG|TURA NEMATELMIN}I
(Nemathelminthes) (Viermi cilindrici)

Cuprinde viermi cilindrici propriuzi[i cu simetrie bilateral\, corp

nesegmentat [i acoperit cu o cuticul\ groas\, f\r\ cili. ~n sec]iune transversal\
corpul este cilindric. Tegumentul `mpreun\ cu musculatura formeaz\ teaca
musculo-cutanee (sacul musculo-cutaneu). Prezint\ un spa]iu `ntre teaca musculo-
cutanee [i organele interne, cavitatea general\ a corpului, plin\ cu lichid celomic.
Intestinul posterior este de origine ectodermic\, iar orificiul anal apare prima dat\ `n
seria animal\.
Aparatele respirator [i circulator lipsesc, respira]ia fiind anaerob\. Sexele
sunt separate. Dezvoltarea postembrionar\ se face cu n\pârlire, datorit\ cuticulei
tari care `mpiedic\ cre[terea. Nematelmin]ii cuprind aproape `n egal\ m\sur\ viermi
liberi [i parazi]i.

3.1. Clasa Nematode (Nematoda)

Cuprinde forme cu corp cilindric [i ascu]it la capete, libere sau parazite.
Nematodele sunt r\spândite pe toat\ suprafa]a P\mântului, tr\ind `n toate mediile
acvatice sau terestre, `n sol, gunoaie, frunzar, cât [i `n condi]ii de geruri polare.
Adaptarea la via]a parazitar\ prezint\ diferite grade, g\sind astfel `ntreaga grada]ie
de la via]a liber\ la parazitism. Unele specii sunt parazite, fie `n stadiu larvar, fie la
maturitate sexual\, `n timp ce alte specii prezint\ un grad avansat de parazitism,
ducând o via]\ parazitar\ [i ca larv\ [i ca adult, necesitând doar pentru perioada
embrionar\ o via]\ liber\.
Alte specii duc o via]\ exclusiv parazitar\-nu au nevoie de mediu exterior,
c\ci se reproduc `n intestinul gazdei. (Trichinella sp.). Formele libere de nematode
se hr\nesc cu microorganisme sau cu detritus, având un rol deosebit `n formarea
humusului [i remedierea solului, factor important `n agricultur\. ~n general, ciclul
evolutiv se desf\[oar\ f\r\ schimb de gazde.

34
 Trichinella spiralis (Trichina) (fig. 23). Adultul paraziteaz\ `n intestin
(duoden, jejun) la porcine, carnasiere, roz\toare, urs [i om. Larva tr\e[te `n
musculatura striat\ a aceleia[i gazde - sub form\ `nchistat\.

Fig. 23. Ciclul evolutiv la Trichinella spiralis

Infestarea animalelor se produce prin ingerare de carne care con]ine chi[ti cu

larve de Trichinella. ~n stomacul gazdei, ies larvele din capsule, care trec `n
interiorul intestinului sub]ire [i ajung la maturitate sexual\ `n dou\, trei zile. ~n
intestinul gazdei, trichinele mature (femela=4-5mm; masculul =1,2-1,6 mm ), tr\esc
pân\ la 28 zile. ~n urma fecunda]iei, masculii mor, `n timp ce femele se introduc `n
peretele intestinului [i p\trund `n vasele limfatice ale intestinului, unde `n timp de
dou\ luni nasc un mare num\r de larve (femela este vivipar\, formeaz\ pân\ la
6000-10000 larve cu dimensiuni de 0,1mm).
Larvele trec `n circula]ia sanguin\ localizându-se de obicei `n mu[chii stria]i
ca: diafragm, mu[chii intercostali, masticatori, mu[chii limbii. Larvele ajunse `n alte
organe mor. Printr-o hr\nire intens\ larvele distrug miofibrilele, cresc [i se r\sucesc
`n spiral\. Dup\ câteva s\pt\mâni `n jurul larvei cu localizare muscular\, ]esuturile
gazdei formeaz\ in chist impregnat cu s\ruri de calciu (`n form\ de l\mâie). Larvele
inchistate r\mân `n mu[chi un timp `ndelungat (25 ani la om; la porc longevitatea
larvelor este egal\ cu via]a economic\ a gazdei). Larvele constitue elementul
contaminant [i asigur\ trecerea parazitului de la un animal la altul [i de la animal la
om.
Men]ion\m c\ evolu]ia complet\ a parazitului se desf\[oar\ f\r\ schimb de
gazde, aceea[i specie - gazd\ poate fi parazitat\ atât de adult cu localizare

35
intestinal\, cât [i de larv\ cu localizare muscular\. Deci, acela[i organism este atât
gazd\ definitiv\, cât [i gazd\ intermediar\.
Ciclul vital este indirect deoarece sunt necesari doi indivizi pentru realizarea
sa integral\, este deci, vorba de un dixenism special denumit ciclu autoheteroxen.
R\spândirea bolii se face prin ingerarea c\rnii unei gazde parazite. Trichineloza se
`ntâlne[te la animalele domestice sau s\lbatice, la care este prezent canibalismul (ex.
[obolan), sau care se hr\nesc cu carne (ex. porcul se infesteaz\ consumând
cadavrele [obolanilor sau resturile aruncate de la sacrificarea altor porci parazita]i.
Ascaris suum (limbricul de porc) (fig. 24), este un nematod care paraziteaz\
`n intestinul sub]ire la porc, hr\nindu-se cu chimul intestinal `n care `noat\ liber.
Corpul este cilindric u[or ascu]it la extremit\]i de culoare alb-g\lbue. ~n partea
anterioar\ se g\se[te gura delimitat\ de trei buze: una dorsal\, dou\ latero-ventrale.
Prezint\ dimorfism sexual extremitatea posterioar\ la femel\ este conic\ [i dreapt\,
`n timp ce la mascul este u[or curbat\, cu numeroase papile [i doi spiculi scur]i.
Femela are dimensiuni 18-25 cm / 5-6 mm, iar masculul de 14-17 cm / 3-4 mm.

Fig. 24. Ascaris suum

Ciclul evolutiv este monoxen. Femelele fecundate sunt foarte prolifice,

eliminând zilnic pân\ la un milion de ou\. Ou\le au coaja groas\; `n mediul exterior
embrioneaz\ [i formeaz\ larve de stadiul I (rabditoid\), care n\pârle[te [i se
transform\ `n larv\ strongilid\ (strongiloid\), de stadiul II care r\mâne tot `n
interiorul oului [i constitue elementul infestant (ou infestant). Oxigenul este
neap\rat necesar `n timpul n\pârlirii. Dup\ realizarea stadiului infestant larva intr\
`ntr-o perioad\ de repaus, care `i permite s\ supravie]uiasc\ `n condi]ii neprielnice
timp `ndelungat.
Evolu]ia endogen\ incepe cu ingestia oului care con]ine larva de stadiul II
infestat\. ~n intestin, larva eclozioneaz\, trece `n circula]ie prin peretele intestinului
gros [i execut\ o migra]ie de tipul entero-pneumo-traheo-enteral. ~n [ase ore, L2
ajunge `n ficat unde n\pârle[te [i se transform\ `n L3 care ia calea sanguin\ spre
pl\mâni. Dup\ ce ajunge `n laringe, faringe, larvele sunt deglutite [i ajung `n intestin
unde sufer\ dou\ n\pârliri `nainte de a deveni adul]i.

36
 Oxyuris equi (fig. 25), este un nematod care paraziteaz\ ca adult `n cecum,
colon [i rect la caii de toate v`rstele [i rasele. Tr\e[te liber `n intestin [i se hr\ne[te
cu con]inut intestinal. Parazitul are extremitatea anterioar\ a corpului mai `ngro[at\
iar cea posterioar\ mai efilat\. Prezint\ dimorfism sexual: masculul are 9-12 mm
lungime iar femela 4-8 cm având partea posterioar\ foarte lung\ [i efilat\, ca un fel
de bici lung de 10 cm (in total femele ajung la 15 cm lungime). Femelele fecundate
sunt ovipare, ele migreaz\ `n rect pân\ la anus, ies `n exterior [i depun pe piele
10000-20000 de ou\. Ou\le reingerate se dezvolt\ pân\ la adult.

Fig. 25. Oxyuris equi

3. 2. Clasa Acantocefali (Acanthocephala)

Cuprinde forme acelomate, endoparazite care tr\esc ca adul]i `n intestinul
diferitelor vertebrate terestre [i acvatice, iar ca larve-`n corpul artropodelor. Partea
anterioar\ este prev\zut\ cu o tromp\ retractil\, armat\ cu cârlige chitinoase
`ndreptate posterior, care aminte[te scolexul cestodelor. Tubul digestiv lipse[te,
hr\nirea se face prin osmoz\ transcutanat\. Aparatul excretor este de tip
protonefridian. Nu au stadii larvare libere.
Macracanthorhynchus hirudinaceus (fig. 26), este cel mai mare
acantocefal (femela ajunge la 47-65 cm, iar masculul 5-10 cm lungime), [i
paraziteaz\ ca adult `n intestinul sub]ire (duoden, jejun), la porc, câine [i om. Sexele
sunt separate cu pronun]at dimorfism sexual. Corpul este alc\tuit din trei regiuni:
tromp\, gât [i trunchi.

37
 Fig. 26. Macracanthorhyncus hirudinaceus
A-extremitatea anterioar\ m\rit\; B-parazitul adult.

Trompa retractil\ (1 mm / 0,5 mm), are 5-6 rânduri de cârlige recurbate

posterior care servesc la fixarea `n profunzime a mucoasei intestinale. Ou\le
embrionate pot fi eliminate in mediul extern [i pot fi ingerate de gazda intermediar\
(larve [i adul]i de coleoptere-Melolonta melolonta, Cetonia aurata). ~n intestinul
gazdei intermediare din ou iese o larv\ numit\ acanthor, care trece `n cavitatea
general\ a gazdei intermediare unde se transform\ `n alt stadiu larvar numit
acantela.
Gazda definitiv\ se contamineaz\ prin ingerarea larvelor acantela (o dat\ cu
larvele, nimfele, [i adul]ii gazdelor intermediare), care `[i devagineaz\ trompa [i se
fixeaz\ pe peretele intestinal, devenind adulte.

38
 ~NTREB|RI {I TEME RECAPITULATIVE

1. Care sunt caracterele generale ale viermilor cilindrici?

2. Care este modul de via]\ a nematodelor?
3. Descrie]i ciclul evolutiv la Trichinella spiralis.
4. Descrie]i ciclul evolutiv la Ascaris suum
5. Care sunt caracterele generale ale viermilor acantocefali?. Da]i exemple.

39
 CAPITOLUL 4
~NCRENG|TURA ANELIDE
(Annelida) (Viermi inela]i) (annulus=inel)

Anelidele sunt viermi inela]i, superior organiza]i având urm\toarele

caractere generale:
- corp alungit, cu simetrie bilateral\, prezentând fenomenul de metamerie sau
segmentare;
- corpul prezint\ segmentare adev\rat\, adic\ segmenta]ia extern\ corespunde cu
segmenta]ia intern\; inelele corporale sunt separate prin pere]i transversali numi]i:
disepimente sau diafragme (excep]ie: hirudineele sau segmentare fals\);
- fiecare segment sau metamer poate prezenta sau nu apendice perechi nearticulate
cu rol locomotor (parapode), tactile sau respiratoare (branhii);
- prezint\ cavitate general\ a corpului (celom), `mp\r]it `n compartimente pentru
fiecare segment delimitat de un endoteliu mezodermic;
- corpul este alc\tuit din trei regiuni: regiunea cefalic\ (prostomiu), trunchiul (soma)
[i regiunea posterioar\ (pigidiu);
- aparatul circulator este bine dezvoltat, `nchis, cu o structur\ subordonat\
metameriei corpului alc\tuit, dintr-un vas dorsal (circula]ie postero-anterioar\), un
vas ventral (circula]ie antero-posterioar\) [i vase metamerice;
- respira]ia este tegumentar\ sau branhial\
- aparatul excretor este de tip metanefridian, prezent `n fiecare segment (organe
segmentare);
- sistemul nervos este de tip ganglionar scalariform ,format `n general dintr-un
ganglion supraesofagian, comisuri periesofagiene [i din numeroase perechi de
ganglioni ai lan]ului nervos ventral, câte o pereche de fiecare segment;
- `n cursul dezvolt\rii individuale apare larva pelagic\ numit\ “trocofora”

4.1. Clasa Polichete (Polychaeta) (polys=mul]i,chaiti=p\r)

40
 Sunt anelide `n majoritate marine (circa 5000 specii); speciile dulcicole,
salmastre [i cavernicole sunt foarte rare. ~n general sunt animale bentonice,care se
târasc pe fund sau se afunda `n m`l sau nisip,dar sunt [i forme pelagice.
~n privin]a modului de hr\nire polichetele erante sunt pr\d\tore hr\nindu-se
cu prad\ vie, dar exist\ [i forme fitofage [i omnivore; cele sedentare sunt microfage,
hr\nindu-se cu animale mici, cu plante [i cu detritus vegetal. Se cunosc unele
polichete comensale, coabitând cu alte animale; altele sunt ectoparazite, cum ar fi
Histriobdella homari care tr\e[te `n branhiile [i ou\le de homar, iar alte specii sunt
endoparazite. Ca organe de locomo]ie prezint\ parapode mobile, bine dezvoltate,
prev\zute cu un num\r mare de peri[ori chitino[i (che]i) mai dezvolta]i la
polichetele erante (Nereis diversicolor). Dimensiunile polichetelor variaz\ de la 1
mm (Micronereis variegate) pân\ la 3 m (Eunice gigantea).
Polichetele sunt, f\r\ `ndoial\ animale folositoare `ntrucât constituie o parte,
esen]ial\din spectrul nutritiv al multor specii de pe[ti [i al altor animale marine.
Speciile din genul Eunice sunt consumate `n unele regiuni ale P\mântului, chiar de
c\tre om. Cei mai importan]i consumatori de polichete din Marea Neagr\ sunt
acipenseridele, `n special nisetrul.

4. 2. Clasa Oligochete (Oligochaeta) (oligos=pu]in; chaiti=p\r)

Fig. 27. Lumbricus terrestris
1-orificiu genital femel; 2-orificiu genital
mascul; 3-jghiabul dintre orificiul genital
mascul [i clitelum; 4-clitelum.
Sunt anelide la care lipsesc
parapodele [i prezint\ un num\r foarte
redus de peri chitino[i (circa 2400
specii). Spre deosebire de Polichete,
Oligochetele tr\esc `n mare majoritate
pe sol umed [i `n ape dulci unde duc o
via]\ bentonic\ sau se afund\ `n mâl.
Tegumentul este foarte bogat `n
glande mucoase, unicelulare, `n special
la speciile care tr\iesc `n sol,
asigurându-se `n acest fel, umectarea
permanent\ a suprefe]ei corpului (Râma
obi[nuit\) (Lumbricus terrestris) (fig.
27).

Indiferent de mediul de via]\, cele mai multe Oligochete sunt detritivore, pe

când formele pr\d\toare, comensale [i parazite sunt foarte rare. Speciile care duc
via]\ tericol\ se hr\nesc cu resturi de plante `n putrefac]ie din sol. S\pând `n sol

41
râma `nghite p\mântul pe care `l trece prin tubul digestiv [i `l elimin\ prin orificiul
anal. Aciditatea hranei, bogat\ `n acizi humici, este neutralizat\ de secre]ia
glandelor calcaroase (Gl. lui Morreno), care se deschid `n esofag.
Respira]ia se realizeaz\ prin tegumentul foarte vascularizat iar la unele
specii dulcicole exist\ [i branhii.
Aparatul circulator este `nchis, asem\n\tor celui de la Polichete; inelele
vasculare ce `nconjoar\ esofagul `n segmentele 7-11 inclusiv au lumenul mai larg,
pere]ii mai musculo[i [i se contract\ ritmic, contribuind la mi[carea sângelui [i se
numesc inele pulsatile sau “inimi”. Sângele con]ine hemoglobin\.
Oligochetele sunt hermafrodite, cu fecunda]ie `ncruci[at\. La unele
oligochete, `nafar\ de reproducerea sexuat\ are loc [i o `nmul]ire asexuat\ prin
architomie (ruperea `n buc\]i urmat\ de regenerare) [i prin paratomie (indivizii se
separ\ numai atunci când regenerarea p\r]ilor corespunz\toare ale corpului a avut
loc). Reproducerea asexuat\ este frecvent\ la unele specii limnicole (dulcicole). La
Lumbricus variegatus, chiar [i segmentele izolate sunt capabile s\ regenereze un
individ `ntreg.
Familia Lumbricidae (râme) cuprinde specii tericole; `n general fitofage
care prefer\ solurile bogate `n substan]e organice `n descompunere (p\duri de
foioase, p\[uni), cu umiditate mare, exist\ chiar o anumit\ preferin]\ de specie
pentru anumite soluri. Râmele afâneaz\ p\turile superficiale ale solului, ajungând
pân\ la 1,5-2 m adâncime contribuind prin aceasta la men]inerea umidit\]ii [i la
aerarea solului, la formarea humusului. R\scolesc solurile [i le scot la suprafa]\ sub
form\ de excremente, important `ngr\[\mânt pentru sol,sunt f\r\ `ndoial\ animale
folositoare.
~n acela[i timp, familia Lumbricidae grupeaz\ o serie de specii gazde
intermediare, gazde-rezervor (pentru unele nematode parazite la animale [i pentru
unele cestode parazite la p\s\ri): Lumbricus hercules (L.terrestris), Dendrobaena
octaedra, Criodrilus lacum, Eisenia rosea, Eisenia faetida, etc.
Oligochetele de ap\ dulce (ex. Tubifex sp.), se hr\nesc cu detritus vegetal [i
deci au un rol ecarisator `n purificarea apelor de resturile de plante `n putrefac]ie.
Oligochetele joac\ un rol important `n hrana pe[tilor dulcicoli bentofagi, formând
pân\ la 50 % din spectul nutritiv la Gobio fluviatilis
4. 3. Clasa Hirudinee (Hirudinea) (hirudo=lipitoare)
Hirudineele prezint\ adapt\ri speciale la locomo]ie, având ca mediu de via]\
apele dulci [i marine; sunt foarte mobile, târâtoare sau `not\toare. Pe substrat solid
se deplaseaz\ prin “p\[ire”, cu ajutorul ventuzelor. Corpul puternic turtit dorso-
42
ventral, prev\zut la extremitatea anterioar\ cu o ventuz\ musculoas\ `n mijlocul
c\reia se g\se[te orificiul bucal [i o ventuz\ de fixare la extremitatea posterioar\.
Inela]ia extern\ a hirudineelor nu corespunde cu segmenta]ia intern\ a
corpului. La exteriorul corpului prezint\ o cuticul\ compact\, cu celule pigmentare,
determinând colora]ia [i desenul lipitorilor. Musculatura este foarte dezvoltat\, `n
special mu[chii longitudinali datorit\ mi[c\rilor variate pe care le execut\. ~n acela[i
timp se reduce cavitatea general\ a corpului, de aceea corpul lipitorilor este
parenchimatos. Din celom, r\mân lacune [i sinusuri (reducerea celomului este un
proces secundar).
Aparatul digestiv este adaptat
modului de hr\nire, cele mai multe
lipitori având o gur\ `narmat\ cu trei
f\lci semicirculare, una dorsal\ [i dou\
latero-ventrale (fig. 28).
Aceast\ dispozi]ie, face ca
t\ietura pe care o face lipitoarea pe
tegumentul victimei s\ aib\ forma literei
“y”. La unele specii r\pitoare, faringele
este foarte dezvoltat [i transformat `ntr-o
tromp\, pe care o `nfige `n prad\ pentru
a-i suge sângele.Lipitorile con]in glande
salivare unicelulare, a c\ror secre]ie
con]ine o substan]\ anticoagulant\
Fig. 28. Hirudo medicinalis
-extremitatea anterioar\: 1-buz\ dorsal\; numit\ “hirudin\” sau “hemofilin\”; `n
2-buze latero-ventrale; 3-orificiu bucal;
acest fel, sângele supt de lipitoare nu
4-ventuza anterioar\.
coaguleaz\ timp de câteva s\pt\mâni.
Stomacul este foarte voluminos [i prezint\ numeroase diverticole dispuse `n
perechi, lateral [i metameric. Ultima pereche de diverticule ajung la extremitatea
posterioar\ a corpului. Aceast\ dezvoltare a stomacului constitue o adaptare la
regimul parazitar hematofag, care asigur\ acumularea prin supt a unei mari cantit\]i
de hran\ (sânge); stomacul a primit denumirea de gu[\.
Digestia, ca [i absorb]ia substan]elor nutritive se face `n intestin; cantitatea
de sânge care p\trunde `n intestin este reglat\ de un sfincter muscular. Orificiul anal
este situat deasupra ventuzei posterioare -pe partea ventral\
La majoritatea hirudineelor, respira]ia este tegumentar\. Aparatul excretor
este de tip metanefridian; pâlniile metanefridiilor se deschid `n lacune celonice.
Sistemul nervos este de tip anelidian. Hirudineele sunt animale hermafrodite
proterandrice.

43
 Piscicola geometra este o specie ectoparazit\ la pe[ti,`ndeosebit la crap,
producand daune importante `n cresc\torii. Are corpul cilindric, lung de 2-3 cm, cu
ventuza posterioar\ foarte mare. Faringele este transformat `n tromp\.
Hirudo medicinalis (fig. 29) (Lipitoarea comun\), se `ntâlne[te `n apele
dulci [i paraziteaz\ la pe[ti [i broa[te, iar dup\ ce [i-a terminat dezvoltarea, suge
sângele de la mamifere.

Fig. 29. Hirudo medicinalis

an-anus; cp-cecum posterior; cr-creier; c.st.-cecumuri stomacale; gl.s.-glande salivare;
gn-lan] ganglionar ventral; ip-intestin posterior; lc-lacun\ celomic\; mc-mu[chi circulari;
mr-mu[chi radiari; mx-maxile; ob-orificiu bucal; oc-oceli; ph-faringe; rc-rect;
te-testicule; tr-tromp\; ttr-teaca trompei; va-ventuz\ anterioar\.

Haemopsis sangvisuga (Lipitoarea de cal), are o lungime de 15 cm, [i f\lci

slab dezvoltate. ~n general, se hr\ne[te cu viermi [i molu[te sau suge sânge din
mucoasa nazal\ a cailor, taurinelor sau chiar a omului când consum\ ap\ din b\l]i.
Se `ntâlne[te `n apele dulci, al\turi de lipitoarea comun\.

44
 ~NTREB|RI {I TEME RECAPITULATIVE

1. Care sunt caracterele generale ale anelidelor?

2. Care este clasificarea anelidelor?
3. Ce sunt polichetele [i care sunt adapt\rile acestora `n leg\tur\ cu modul de via]\?.
Da]i exemple.
4. Care este modul de via]\ al oligochetelor?. Da]i exemple.
5. Ce sunt hirudineele [i care sunt adapt\rile la via]a parazitar\?

CAPITOLUL 5
~NCRENG|TURA MOLU{TE
(Mollusca)

Molu[tele (mollis=moale),au urm\toarele particularit\]i morfo-fiziologice:

45
- corp moale, nesegmentat, alc\tuit din cap, picior [i mas\ visceral\
- masa visceral\ este acoperit\ de o membran\ numit\ manta (pallium), care secret\
o cochilie calacaroas\;
- `ntre manta [i corp se delimiteaz\ un spa]iu numit cavitate paleal\ (cavitatea
mantalei);
- celomul este redus la spa]iile pericardice [i perigenitale;
-aparatul digestiv se caracterizeaz\ prin prezen]a radulei, ca organ triturator [i a
hepato-pancreasului, care apare pentru prima dat\ `n seria animalelor;
- respira]ia se face prin branhii ctenidiale sau prin pl\mân (la gastropodele
pulmonate);
- aparatul circulator este deschis, alc\tuit din inim\, vase de sânge [i lacune
(sinusuri); `n sânge se g\se[te pigmentul respirator hemocianina;
- aparatul excretor de tip metanefridian;
- sistemul nervos este alc\tuit din 3-5 perechi de ganglioni, unite prin conective;
- `n general sexele sunt separate, mai rar sunt hermafrodite;
- `n dezvoltarea ontogenetic\ apare larva veliger\, de tipul trocoferei anelidiene;
- tr\iesc `n mediul acvatic, majoritatea fiind marine [i pu]ine limnicole [i terestre.

5.1. Clasa Gasteropode (Gasteropoda) (melci) (gaster= stomac;

podos= picior)
Majoritatea molu[telor actuale, circa 90000 specii apar]in clasei
Gasteropodelor (melcii). Multe tr\iesc `n m\ri [i oceane, `n ape dulci, iar o parte s-
au adaptat la vi]a terestr\. Caracteristica cea mai important\ a gasteropodelor este
asimetria care se manifest\ atât `n morfologia extern\, cât [i `n organiza]ia intern\.
Alterarea simetriei bilaterale se datore[te r\sucirii masei viscerale fa]\ de restul
corpului cu 1800 (torsiune). Corpul gasteropodelor este moale, alc\tuit din cap,
picior [i trunchi (mas\ visceral\) (fig. 30).

46
 Fig. 30. Organiza]ia unui gasteropod
1-inima; 2-branhie; 3-cochilie; 4-cap; 5-cavitate paleal\; 6-ganglion cerebroid; 7-ochi;
8-gland\ salivar\; 9-gonad\; 10-hepatopancreas; 11-manta; 12-picior; 13-radul\;
14-stomac.

Piciorul reprezint\ partea ventral\ a corpului, `n form\ de talp\ cu ajutorul

c\ruia gasteropodele se deplaseaz\ pe substrat sau `noat\ (la Heteropode). La
Pteropode, care duc o via]\ pelagic\, piciorul are forma unor excrescen]e, ca ni[te
aripi.
Trunchiul (masa visceral\) (sacul visceral) se g\se[te `n interiorul cochiliei,
mai pu]in alungit [i r\sucit `n spiral\, `n raport cu gradul de dezvoltare al cochiliei
calcaroase. La speciile de gasteropode care prezint\ o cochilie nespiralat\, trunchiul
nu se separ\ net de picior, ci p\streaz\ simetria bilateral\.
Tegumentul [i cochilia. Corpul gasteropodelor este `nvelit de un epiteliu
unistratificat simplu, care prezint\ celule glandulare mucoase (mucigene) ce secret\
mucusul cu rol `n deplasare [i celule glandulare calcaroase care secret\ calcarul
pentru cochilie (scoic\). R\sfrângerea tegumentului care c\ptu[e[te cochilia poart\
denumirea de manta (pallium). ~ntre manta [i corpul gasteropodului se delimiteaz\
cavitatea paleal\ (camera mantalei), care comunic\ cu mediul extern prin
pneumostom. La gasteropodele cu via]\ mobil\ [i nutri]ie activ\, se observ\ ca o
adaptare, diferite grade de reducere a cochiliei.
Cochilia (scoica), secretat\ de celulele mantalei este alc\tuit\ din trei
straturi:
- stratul extern (periostracum) este format dintr-o substan]\ organic\ elastic\,
numit\ conchiolin\, asem\n\toare cheratinei;

47
- stratul mijlociu (ostracum) este puternic dezvoltat, format din carbonat de calciu;
- stratul inferior (hipostracum) este `n esen]\ tot calcaros [i are aspect sidefos sau de
por]elan. Stratul de sidef prezint\ iriza]ii `n toate culorile spectrului, rezultat al
interferen]ei luminii, care se datore[te structurii fizice al stratului de sidef.
Caracteristic\ pentru gasteropode este cochilia sub forma unui tub lung,
`nvârtit `ntr-o spiral\ conic\-cochilie turbospiral\, ex. Helix sp. (fig 31). Gradul de
alungire a conului cochiliei este diferit, pân\ la cochilia r\sucit\ `n acela[i plan (ex
gasteropodul de ap\ dulce Planorbis sp.) .

Fig. 31. Cochilia

1-apex; 2-linia de sutur\; 3-striuri de cre[tere; 4-ultima spiral\; 5-marginea columelar\
a peristomului; 6-peristomul.

La cochilie se distinge un peristom (marginea deschiderii largi a cochiliei),

apexul sau vârful cochiliei [i spirele care, al\turându-se pe partea extern\ formeaz\
linia de sutur\ a cochiliei. Cochilia gasteropodelor poate fi r\sucit\ spre dreapta
(cochilie dextr\) sau spre stânga (cochilie senestr\); pentru recunoa[tere, cochilia
trebuie s\ aib\ apexul `n sus [i peristomul spre subiect. Pere]ii interni ai spirelor se
sudeaz\ `mpreun\ [i formeaz\ columela (axul cochiliei). Gasteropodele se
caracterizeaz\ printr-o asimetrie a cochiliei cât [i a structurii corpului care const\ `n
faptul c\ masa visceral\ formeaz\ spire,care urmeaz\ spirele cochiliei.
Musculatura este diferen]iat\ `n mu[chii retractori ai piciorului, ai capului, ai
tentaculelor,ai faringelui, uni]i `mpreun\ `ntr-un m\nunchi, numit mu[chiul
columelar, `n form\ de evantai. Deoarece un cap\t al mu[chiului colmelar este fixat
pe columel\, prin contrac]ie, introduce `ntregul corp `n interiorul cochiliei. Celomul
este umplut cu parenchim.

48
 Organiza]ia intern\ (fig. 32). este reprezentat\ printr-o serie de organe
situate `n cavitatea visceral\ (aparatul digestiv, sistemul nervos [i aparatul genital) [i
altele situate `n cavitatea paleal\, alc\tuind a[a numitul complex paleal (aparatul
respirator, aparatul circulator [i aparatul excretor).

Fig. 32. Organiza]ia intern\ la Helix pomatia

1-faringe; 2-esofag; 3-masa ganglionar\ ventral\; 4-glande salivare; 5-marginea mantalei;
6-mu[chii columelari; 7-stomac; 8-hepatopancreas; 9-organul Bojanus; 10-intestin;
11-ventricul; 12-auricul; 13-manta; 14-rectum; 15-pl\mân; 16-anus; 17-gland\
hermafrodit\; 18-receptacul seminal; 19-glande multifide; 20-penis; 21-oviduct.

Aparatul digestiv la gasteropode este alc\tuit din tubul digestiv [i glandele

anexe. Tubul digestiv `ncepe cu intestinul anterior, de origine ectodermic\, format
din gur\ prev\zut\ cu radul\, faringe, esofag care prezint\ o dilata]ie numit\ gu[\,
stomacul; urmeaz\ intestinul sub]ire (mediu) de origine endodermic\ care are o
lungime diferit\ la diferie specii [i formeaz\ una sau mai multe anse; intestinul
posterior de origine endodermic\ str\bate ventriculul la unele gasteropode [i se
deschide prin orificiul anal, situat lâng\ pneumostom [i orificiul excretor.
Glandele anexe sunt reprezentate printr-o pereche de glande salivare care se
deschid `n faringe. La unele gasteropode r\pitoare, secre]ia glandelor salivare
con]ine acid sulfuric liber care dizolv\ calcarul cochiliei unor molu[te sau carapacea
unor echinoderme, dup\ care suge corpul acestor animale prin orificiul format
Hepatopancreasul se deschide `n partea anterioar\ a intestinului mediu [i
`ndepline[te func]iile ficatului [i pancreasului de la vertebratele superioare.
Aparatul respirator. La gasteropodele acvatice respira]ia se face prin branhii
ctenidiale sau prin `ntreaga suprafa]\ a corpului (respira]ie cutanee). Branhiile
ctenidiale sunt formate dintr-un ax pe care se sprijin\ foi]e branhiale sub]iri, a[ezate
pe dou\ rânduri, dând aspectul unui pieptene cu dou\ rânduri de din]i
49
(ctenos=pieptene). La gasteropodele terestre, peretele intern al cavit\]ii paleale este
puternic vascularizat `ndeplinind func]ia de pl\mân. La nivelul pl\mânului se
realizeaz\ schimbul de gaze. Pl\mânul gasteropodelor terestre este adaptat pentru a
respira aerul atmosferic. Cavitatea paleal\ comunic\ cu atmosfera pintr-un orificiu
respirator numit pneumostom.
Aparatul circulator la gasteropode este lacunar (deschis). Pentru prima dat\
`n seria animal\ apare o inim\ alc\tuit\ dintr-un ventricul [i un auricul. ~n inima
bicameral\ se g\se[te sânge oxigenat care `n timpul sistolei ventriculare trece `n
aort\, care se desparte `n aorta cefalic\ [i aorta visceral\. De la aceste vase pleac\
alte artere cu pere]i proprii, formând o re]ea de vase arteriale dezvoltat\. Din
arterele mici sângele (lichid celomic ce con]ine hemocianin\-pigment respirator de
culoare albastr\) trece `n lacunele (sinusurile) arteriale situate `ntre organe, apoi `n
lacunele venoase dup\ care trece `n vasele pulmonare aferente care se unesc [i ajung
`n pl\mân. De aici, pleac\ vena pulmonar\ care ajunge `n atriu.
Aparatul excretor este alc\tuit din nefridii modificate, numite organele lui
Bojanus; la gasteropode exist\ un singur organ care `ncepe pintr-o pâlnie situat\ `n
pericard care colecteaz\ produ[i de excre]ie [i se deschide pintr-un por excretor,
situat `n cavitatea paleal\, al\turi de orificiul respirator [i orificiul anal.
Sistemul nervos este format din trei perechi de ganglioni nervo[i situa]i `n
diferite p\r]i ale corpului, uni]i `ntre ei prin cordoane nervoase numite conective
(fig. 33). ~n regiunea capului deasupra faringelui se g\se[te o pereche de ganglioni
cerebroizi (cefalici), uni]i `ntre ei pintr-o comisur\ transversal\ situat\ deasupra
faringelui. ~n picior se g\sesc ganglionii pedio[i care inerveaz\ musculatura
piciorului; sunt uni]i `ntre ei prin comisuri transversale [i cu ganglionii cerebroizi
prin conective. ~n masa visceral\ sunt situa]i ganglionii viscerali care inerveaz\
organele interne [i sunt uni]i prin comisuri scurte. Sistemul nervos descris la
gasteropode are o structur\ de tip ganglionar dispers, tipic pentru molu[te [i s-a
dezvoltat din sistemul nervos scalariform al anelidelor.
Organele de sim] sunt reprezentate prin:
- organele v\zului (ochii) situate la baza sau vârful tentaculelor;
- celule tactile, r\spândite `n tegument [i tentaculele cefalice;
- organele sim]ului chimic (osfradii), a[ezate `n cavitatea paleal\;
- organele de echilibru reprezentate prin statoci[ti situa]i pe laturile corpului,
Statoci[tii sunt forma]i dintr-o vezicul\ `n pere]ii c\reia se g\sesc celule senzitive [i
din concre]iuni calcaroase (statolite), situate `n interiorul veziculei.

50
 Fig. 33. Schema sistemului nervos
1-ganglioni cerebroizi; 2-ganglioni pedio[i; 3-conectiv cerebro-pedios; 4-nervi pedio[i;
5-ganglioni paleali; 6-ganglioni viscerali; 7-stomac; 8-orificiul bucal.

Aparatul genital. Gasteropodele prosobranchiate au sexele separate, `n timp

ce pulmonarele sunt hermafrodite. Glanda genital\ hermafrodit\ este nepereche,
produce spermatozoizi [i ovule [i func]ioneaz\ alternativ ca gland\ sexual\
masculin\ [i feminin\. la unele gasteropode dezvoltarea embrionar\ aminte[te `n
linii generale dezvoltarea de la Polichete, printr-o larv\ veliger\ prev\zut\ cu velum
caracteristic) asem\n\toare cu larva trochofor\ , `ntâlnit\ la Anelide.
Gasteropodele de ap\ dulce [i de uscat
Adaptarea gasteropodelor la diferite condi]ii de mediu se reflect\ prin
adapt\ri morfofiziologice [i ecologice, care au afectat `n special aparatul respirator.
Dup\ conforma]ia [i dispozi]ia aparatului respirator, clasa Gasteropode se `mparte
`n trei subclase:
- subclasa Prosobranchiata;
- subclasa Opistobranchiata;
- subclasa Pulmonata.
Subclasa Prosobranchiata cuprinde gasteropode acvatice, `n mare
majoritate marine, a c\ror caracteristic\ fundamental\ este faptul c\ branhiile,
`mpreun\ cu cavitatea paleal\ se g\sesc situate `n partea anterioar\ a masei
viscerale, `naintea inimii, ca urmare a torsiunii de 1800 a cochiliei. Sexele sunt

51
separate cu mare excep]ie de hermafroditism la speciile parazite. Ctenidia este
monopectinat\, ex. specia de ap\ dulce Bithnia heachi (fig. 34).

Fig. 34. Bithinia leachi

Subclasa Opistobranchiata prezint\ branhia (ctenidia) unic\ situat\ `n urma

inimii, care are un singur auricul. Aceast\ subclas\ nu prezint\ mare interes din
punct de vedere zooveterinar.
Subclasa Pulmonata cuprinde gasteropode cu cochilia normal dezvoltat\,
atrofiat\ sau f\r\ cochilie. Subclasa Pulmonata cuprinde gasteropode acvatice, cât [i
specii adaptate la via]a terestr\; partea dorsal\ a mantalei s-a vascularizat [i
`ndepline[te func]ia de pl\mân. Dup\ felul `n care sunt situa]i ochii, subclasa
Pulmonate se `mparte `n ordinul Basommatophora [i ordinul Stylommatophora.
Ordinul Basommatophora cuprinde specii cu o singur\ pereche de
tentacule, la baza c\rora sunt situa]i ochii. ~n majoritate sunt acvatice, readaptate la
via]a terestr\, respirând prin pl\mâni sau printr-o branhie secundar\.
Familia Physidae au orificiul respirator [i sexual situate `n partea stâng\ a
corpului [i cuprizând reprezentan]i care sunt gazde intermediare pentru diferite
specii de trematode care paraziteaz\ `n special la ra]e domestice [i s\lbatice cum ar
fi: Physa fontinalis, Ph. acuta, Ph. anatina..
Din familia Lymneidae men]ion\m genurile Radix, Lymnaea (Galba) [i
Stagnicola, toate fiind specii gazde intermediare pentru unii parazi]i la p\s\ri [i la
mamifere. Dintre acestea specia Lymnaea truncatula (fig. 35) este gazd\
intermediar\ pentru trematodul Fasciola hepatica.

52
 Aceast\ specie este foarte r\spândit\, prefer\ b\l]ile pu]in adânci, [an]urile
de iriga]ie colmatate cu vegeta]ie abundent\; este o specie fitofag\, temp. optim\ de
dezvoltare este 18-25oC, valorile coborâte sau ridicate ale temperaturii determin\
intrarea `n amor]ire [i respectiv estiva]ia, are dimensiuni de 8-10 mm.

Fig. 35. Galba truncatula

Ordinul Stylommatophora cuprinde specii cu dou\ perechi de tentacule

retractile, ca la melcul de livad\ (Helix pomatia). Ochii se g\sesc `n vârful perechii
a doua de tentacule. Sunt numai forme terestre, dar adaptate la diferite grade de
umezeal\. ~n general sunt d\un\toare deoarece sunt gazde intermediare pentru
parazi]i.

53
 ~NTREB|RI {I TEME RECAPITULATIVE

1. Care sunt particularit\]ile morfo-fiziologice ale molu[telor?

2. Care este alc\tuirea corpului la gasteropode?
3. Care este rolul [i structura cochiliei?
4. Care este organiza]ia intern\ la gasteropode?
5. Care sunt criteriile morfo-fiziologice [i ecologice utilizate `n clasificarea
gasteropodelor?
6. Da]i exemple de gasteropode acvatice [i terestre.

54