ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN REPUBLICA

MOLDOVA

COALA MASTERAL DE EXCELEN

ÎN ECONOMIE I BUSINESS

Catedra CONTABILITATE I AUDIT

CZU: 657.22:64.024.31.4(478)(043)

SME NOI ELIZAVETA

„Contabilitatea produselor i m rfurilor în

alimenta ia public ”

TEZA DE MASTER

PROGRAM DE MASTERAT

Conduc tor tiin ific: Zlatina Natalia, dr., conf.univ.

Autor: Admis la sus inere

ef catedr :
prof. univ. urcanu Viorel
________________
”__”________” 2011

Chi in u-2011
 Cuprins

Introducere.......................................................................................................................................3

Capitolul I ”Bazele metodologice ale contabilit ii produselor i m rfurilor în unit ile de

alimenta ie publica”

1.1.Aspecte generale privind particularit ile contabilit ii produselor i m rfurilor..................9

1.2.Proceduri i politici de recunoa tere i formare a pre urilor la m rfurile i preparatele

culinare...................................................................................................................................16

Capitolul II ”Particularit ile privind contabilitatea produselor i m rfurilor în unit ile

de alimenta ie publica”

2.1. Organizarea contabilit ii produselor i m rfurilor în bucat rie.......................................28

2.2.Contabilitatea circula iei produselor i m rfurilor în sec ia de producere........................39

2.3. Particularit ile privind contabilitatea produselor i m rfurilor în s lile de distribu ie a

m rfurilor............................................................................................................................45

Capitolul III ”Metodologia gestion rii stocurilor de m rfuri în cadrul unit ilor de
alimenta ie public ”

3.1. Gestiunea stocurilor i rolul acesteia în sistemul informa ional-contabil al entit ii

economice...........................................................................................................................55

3.2. Metode de moderne de normare a stocurilor: ABC, JIT, EOQ.................................. ....64

Concluzii i recomand ri...............................................................................................................78

Bibliografie................................................................................................................................... 84

Adnotare (limba român )...............................................................................................................88

Adnotare (limba englez )...............................................................................................................89

Anexe.............................................................................................................................................90

2
 Introducere

Dezvoltarea rapid a societ ii contemporane i globalizarea impun, în epoca modern , o

mobilizare a tuturor resurselor disponibile pentru a ine pas cu aceste fenomene. Tendi ele
dezvolt rii economiilor î i schimba direc iile, în special, de la producerea propriu-zis a
bunurilor la prestarea serviciilor. Valoarea material cedeaz locul celei nemateriale, generate de
multitudinea de servicii prestate în ziua de ast zi. Industria serviciilor de restaurante se num
printre ramurile generatoare de servicii atît de indispensabile epocii contemporane.
Sectorul serviciilor a înregistrat în ultimele decenii, o cre tere semnificativ în economia
na ional , factor ce prezint interes teoretic i practic deosebit. În procesul prest rii serviciilor de
alimenta ie public apar noi rela ii de pia cu consumatorii, care sunt condi ionate de
urm toarele motive:
Sfera serviciilor de alimenta ie public asigur satisfacerea necesit ilor fiziologice,
formate în baza ”piramidei lui Maslow”, care demonstrez c oamenii în diverse perioade
au diferite necesit i, începînd cu necesit ile fiziologice, care exist pe parcursul întregii
vie i i terminînd cu necesit ile de autorealizare;
Calitatea serviciilor prestate depinde de nivelul dezvolt rii competitivit i întreprinderilor
de alimenta ie public în Republica Moldova;
Intensificarea rela iilor cu consumatorii cere de la personalul angajat s acorde servicii de
o calitate înalt pentru stabilirea rela iilor pe termen lung;
Consumatorii serviciilor de alimenta ie public au unele a tept ri în sporirea calit ii i
competitivit ii atît a produselor,cît i anivelului de deservire.
Conform datelor Biroului Na ional de Statistic , volumul de servicii cu plat prestate
popula iei pe toate tipurile de servicii în a.2010 a constituit 14285,6 mln.lei, inclusiv
serviciile de alimenta ie public au constituit 1230.8 mln.lei. Se cere de men ionat c în
structura total a serviciilor prestate în Republica Moldova- serviciile de alimenta ie public
ocup o pondere de 8.6 %. Analiza indicilor serviciilor de alimenta ie public prezentate
grafic în figura 1 demonstreaz , c în ultimii cinci ani, volumul servicilor de alimenta ie
public a crescut de la 542,8 mln.lei în a.2005 pîn la 1230,8 mln.lei în a.2010, majorîndu-se
astfel, aproximativ de 2,3 ori.
Rezultatele analizei indicilor serviciilor de alimenta ie public prezentate în figura 1 ne
permit s concluzion m c întreprinderile alimenta iei publice constituie un obiect important
de cercetare, mai mult ca atît, economia de pia a determinat ajust ri semnificative în
activitatea economico-financiar a entit ilor din ramura comer ului, îndeosebi entit ilor ce
presteaza servicii de alimenta ie public . În unit ile de alimenta ie public organizarea
3
eviden ei contabile, devine mai complex , într-o m sur considerabil , ca rezultat al a a
particularit i ale activit ii economice ca: numeroasele etape de circula ie a m rfurilor,
producerea bunurilor proprii, precum i realizarea m rfurilor, stabilirea adaosului comercial,
stabilirea pre urilor de realizare, ect.

Pe fondul dezvolt rii de ansamblu a activit ii de comer , sectorul de alimenta ie public a

cunoscut i cunoa te în continuare o cre tere accentuat , iar în ultima perioad , transform ri
i muta ii semnificative, acest lucru punînd i mai mult în eviden importan a economic i
social a acestuia.
Alimenta ia public se circumscrie organic ramurilor circula iei m rfurilor, cî tigînd un loc
deosebit în cadrul comer ului i turismului, încadrîndu-se structural, pe de o parte, în
categoria serviciilor de baz în economie, pe de alt parte, în formele de organizare a
activit ii comerciale.
Ca activitate economic , alimenta ia public este deosebit de complex , ea nerezumîndu-se
doar la satisfacerea în exclusivitate a nevoii consumatorului. Desigur, dinamica sectorului de
alimenta ie public este influen at de mai mul i factori, dar mai ales de evolu ia circula iei
turistice, acest lucru justificînd de fapt, asocierea ei i activit ilor de turism, putînd fi
considerat drept o component important a presta iei turistice.
Pe de alta parte, a a cum am men ionat, alimenta ia public este o important ramur a
circula iei m rfurilor, avînd rolul de baz în organizarea produc iei de preparate culinare i
de cofet rie i în desfacerea acestora c tre popula ie, atît pentru consumul lor pe loc, în
unitatea de alimenta ie public , cît i la domiciliu (ca activitate complementar de servicii).
Prin modul de organizare în profil macro i microteritorial, generat de mecanismele
economiei de pia , alimenta ia public cap o deosebit importan în transformarea
4
 modului de via a oamenilor, participînd direct la îmbun irea aprovizion rii popula ie cu
produse i preparate culinare, într-o gam sortimental corespunz toare i variat , din punct
de vedere cantitativ i calitativ, r spunzînd celor mai exigente cerin e. Pe de alt parte,
alimenta ia public ofer multiple condi ii de folosire a timpului liber, cu atît mai mult în
condi iile cre terii dimensiunilor acestuia, pe lîng func ia fiziologic propriu-zis , ea
îndeplinînd o serie func ii de agrement, odihn , recreere, în general, de petrecere agreabil a
timpului liber.
Importan a sectorului de alimenta ie public este accentuat de celelalte oportunit i ale
sale, cele mai cunoscute fiind:
Asigur posibilit i multiple pentru o mai bun folosire i valorificare a resurselor
materiale, în principal a celor agroalimentare;
Orienteaz i dezvolt gustul consumatorilor, stabilind formarea unor obiceiuri de
consum alimentar al oamenilor, atît ca rezultat al dezvolt rii i punerii în valoare a
tiin elor legate de arta gastronomic , cît i datorit posibilit ilor de aplicare a
tehnologiilor de prelucrare a materiilor prime i folosirii celor mai moderne utilaje i
instala ii;
În condi iile folosirii celor mai performante utilaje i instala ii de prelucrare i produc ie a
preparatelor alimentare, în alimenta ia public se asigur , concomitent, u urarea muncii
lucr torilor i cre terea productivit ii muncii i, implicit, reducerea costurilor de
produc ie, i deci asigurarea unor cote înalte de profit.
Actualmente, sectorul alimenta iei publice cuprinde un num r enorm de unit i economice,
activitatea c rora trebuie s se desf oare în conformitate cu prevederile actelor normative în
vigoare, fiind asigurat o eviden financiar-contabil adecvat cerin elor economice
contemporane. Unit ile de comer , alimenta ie public , organiza iile i întreprinderile
coopera iei de consum sunt subordonate unicului sistem de reglementare normativ a
contabilit ii, acelea i conven ii (metoda specializ rii exerci iului/metoda pe angajamente,
permanen a metodelor, continuitatea activit ii) i principii de baz (pruden a, prioritatea
con inutului asupra formei, esen ialiatatea,ect.).
Noua ordine contabil , generat de implementarea Standardelor Na ionale de Contabilitate
(S.N.C.), se afl înc în faza dezbaterilor i a stabiliz rii. Totodat , datorit specificului ramurii,
problema abordat în alimenta ia public prezint o serie de particularit i.
inând cont de noile condi ii de gestiune, când situa ia din alimenta ia public s-a modificat
cardinal, au ap rut o mul ime de unit i de alimenta ie public cu diferite forme organizatorico-
juridice de proprietate, cu o variat structur ramural . Nu trebuie trecut cu vederea nici faptul c

5
existen a numeroaselor subdiviziuni a însemnat promovarea câtorva categorii de adaosuri cu
caracter aplicativ, ceea ce justific necesitatea de a g si ni te mijloace i modalit i mai adecvate
pentru a organiza corect i eficient perfectarea documenta iei i eviden a opera iilor cu privire la
mi carea m rfurilor i produselor, precum i ob inerea informa iilor autentice privind stocurile i
mi carea lor. De asemenea, acestea contribuie la asigurarea stabilirii controlului operativ privind
integritatea i utilizarea corect a produselor i m rfurilor în toate etapele mi rii lor, inclusiv
spa iile de p strare. Un rol nu mai pu in important, în acest context, îi revine modului de formare
a pre urilor la produsele preparate de atare întreprinderi, necesitatea c reia apare, în primul rând,
în scopul mic or rii cheltuielilor i,respectiv, al sporirii rentabilit ii i, în al doilea rând, în
scopul stabilirii unor pre uri cât de cât accesibile consumatorilor.
Evident este faptul, c în organizarea procesului contabil la aceste entit i se simte nevoia
perfec ion rii metodelor de eviden a circula iei m rfurilor, stabilirea unui control care ar
asigura integritatea patrimonial a acestor entit i, precum i prezentarea oportun i corect a
informa iilor cu caracter financiar-contabil.
Diverse aspecte ale problemelor contabilit ii în alimenta ia public sunt examinate i abordate
într-o serie de lucr ri ale cercet torilor-economi ti: A.Mendelevici, M. Bacanov, A. Sahon, T.
Peretiatco, G. Nicolaeva, L. Bli au, T.Sergheeva, V. Calupov, A. Cuprienco, V. Patrov, L.
Nuridinova, M. Beleaev,E. Barâ nicov, R. Bacunova (Federa ia Rus ), B. Needles, H. Anderson,
J.Caldwell (S.U.A.), A. Bogu , E. Ti cov, N. Uvarova, L. Cravcenco, B.Gavrilov, G. Nesterova
(Belarus), C. Ouatu, M. Dumitrana, M. Negru iu, D.Vi an, M. Ristea, D. St nescu (România), T.
Tuhari, E. Bajerean, R. Harea(Moldova) etc.
De i autorii men iona i trateaz diverse probleme, unele dintre ele, deocamdat , r mân
insuficient investigate i necesit o abordare temeinic , minu ioas , succedat fiind de o
reexaminare pe potriv . Preciz rile i reconsider rile de rigoare sunt dictate de o serie de
obiective privind formarea pre urilor, reflectarea opera iilor aferente circula iei m rfurilor i
produselor preparate în alimenta ia public , precum i de perfectarea documenta iei acestora,
inclusiv eviden a cheltuielilor etc.
Scopul i obiectivele tezei rezid în examinarea contabilit ii principalelor opera ii efectuate în
unit ile de alimenta ie public în contextul experien ei mondiale i al cerin elor legisla iei în
vigoare în Republica Moldova, depistarea neajunsurilor aferente domeniului i fundamentarea
unui concept de perfec ionare a acesteia în conformitate cu noile cerin e.
Pentru realizarea acestui obiectiv au fost stabilite urm toarele sarcini:
- scoaterea în eviden a func iilor economice inerente ramurii;

6
 - examinarea metodelor de formare i structurii pre urilor utilizate în alimenta ia public ,
perfec ionarea acestora în baza unei utiliz ri operative a informa iei cererii i ofertei, precum i a
nivelului optim de rentabilitate;
- examinarea documentelor primare i centralizatoare privind mi carea m rfurilor i produselor
în subdiviziuni în scopul perfec ion rii acestora;
- examinarea mecanismului de func ionare a eviden ei privind mi carea m rfurilor i a
produselor în subdiviziuni, depistarea neajunsurilor existente i elaborarea propunerilor cu
scopul de a-l perfec iona;
Atingerea obiectivelor propuse va contribui v dit la relansarea unui mecanism eficient privind
func ionarea i eviden a principalelor opera ii în unit ile de alimenta ie public .
Obiectele cercet rii reprezint unitatea de alimenta ie public ”Olivitta”SRL. Societatea cu
spundere limitat (în continuare SRL) Olivitta a fost înregistrat la Camera Înregistr rii de Stat
în anul 1998. Este o întreprindere ce presteaz servicii în domeniul alimenta iei publice. Din
punct de vedere organiza ional SRL “Olivitta” este divizat în dou subdiviziuni Complexul de
alimenta ie public Gok-Oguz i cafenea Bisquit, ambele func ionînd în baza autoriza iilor de
func ionare a unita ilor de comer i alimenta ie public , eliberate de Consiliul Municipal
Chi inau.
Suportul metodologic i teoretico- tiin ific al lucr rii efectuate îl constituie metoda universal
de cunoa tere a materiei, fenomenelor, proceselor – metoda dialectic cu componentele ei, ca
induc ia, deduc ia, analiza, sinteza, precum i metodele inerente disciplinelor economice –
observarea, compararea, selectarea, gruparea etc. Drept baz teoretic i metodologic a
cercet rii tiin ifice au servit: Legea contabilit ii, S.N.C. în vigoare, Instruc iunea privind
formarea pre urilor la întreprinderile de alimenta ie public , Regulile de organizare a prepar rii i
comercializ rii produselor i prest rii serviciilor în alimenta ia public , Legea privind comer ul
intern, Regulilor de baz in comer ul cu am nuntul i activit ilor din sfera alimenta iei publice,
surile privind reglementarea de stat a pre urilor i tarifelor, Codul Fiscal, contraven iile
administrative i alte acte normative ale Republicii Moldova.
Investiga iile au fost efectuate în baza metodei monografice, conform c reia au fost examinate
bazele teoretice i principiile expuse în lucr rile privind organizarea contabilit ii în comer i
alimenta ie public ale economi tilor din Republica Moldova, Federa ia Rus , Ucraina, Belarus,
România, S.U.A.
în subdiviziunile unit ilor de alimenta ie public în conformitate cu actualele cerin e ale S.N.C.
i legisla iei în vigoare;

7
 Obiectivele tezei au determinat logic structura ei, care cuprinde introducerea, trei capitole,
concluzii i recomand ri, bibliografia cu 60 titluri, adnotarea. Con inutul tezei este expus în 90
pagini, con inând 6 tabele, 12 figuri i 30 anexe.
Capitolul I – „ Bazele metodologice ale contabilit ii produselor i m rfurilor în alimenta ia
public ” - con ine descrierea particularit ilor inerente ramurii alimenta iei publice, influen a
acestora asupra organiz rii contabilit ii, precum i clasificarea unit ilor de alimenta ie public ,
inând cont de func iile îndeplinite. De asemenea, au fost examinate metodele de formare i
structura pre urilor utilizate în alimenta ia public , fiind analizate particularit ile politicilor i
procedurilor de formare a pre urilor.
Capitolul II – „Contabilitatea circula iei m rfurilor i produselor în unit ile de alimenta ie
public i c ile de perfec ionare a acesteia” - include diverse aspecte privind perfec ionarea
contabilit ii stocurilor în unit ile de alimenta ie public . Au fost analizate principalele
documente primare i centralizatoare utilizate în unit ile de alimenta ie public , au fost
examinate diferite scheme de contabilizare a mi rii produselor i m rfurilor în cadrul
subdiviziunilor unit ilor de alimenta ie public pornind de la varianta concret de formare a
pre urilor practicat de întreprindere, care, într-o m sur mai mare, corespunde particularit ilor
specifice ramurii.
Capitolul III – „Metodologia gestion rii stocurilor de m rfuri în cadrul unit ilor de
alimenta ie public ” - examineaz metodele de eviden i gestionare a stocurilor în unit ile de
alimenta ie public , precum i întocmirea rapoartelor de gestiune de uz intern. Deasemenea, în
acest capitol se con ine descrierea aplic rii modelelor moderne de gestionare a stocurilor.
Prin urmare, vom trece la desf urarea fiec rui capitol mai aprofundat.

8
 Capitolul I ”Bazele metodologice ale contabilit ii produselor i
rfurilor în unit ile de alimenta ie publica”

1.1.Aspecte generale privind particularit ile contabilit ii produselor i

rfurilor”.
Sistemul unit ilor de alimenta ie public reprezint totalitatea entit ilor economice,
indiferent de forma lor organizatorico-juridic , orientate spre producerea, realizarea i
organizarea consumului produc iei alimentare.
Prin unitatea de alimenta ie public se subîn elege locul de prestare a serviciilor de alimenta ie
publica, orientat spre producerea preparatelor culinare, produselor de cofet rie i organizarea
consuma iei lor.
Activitatea de alimenta ie public este o form a comer ului cu am nuntul, prin care se
realizez desfacerea, c tre popula ie, a m rfurilor alimentare atît în starea în care ele au fost
cump rate cît i a unor produse ob inute în urma unui proces de prelucrare, asigurînd condi ii
pentru consumul m rfurilor i produselor în cadrul unit ilor proprii. Din punct de vedere
economic, activitatea de alimenta ie public îmbin procesul de produc ie cu procesul circula iei
rfurilor, procesul de desfacere a m rfurilor i produselor.
Datorit diversific rii accentuate a re elei de alimenta ie public i îmbin rii frecvente a
activit ii de produc ie cu cea de desfacere, în cadrul acestor unit i se remarc o mare varietate
de unit i operative, care, dup activitatea desf urat , se pot reuni în trei grupe:
Unit i cu activitate comercial , cum sunt depozitele de repartizare, unit ile de desfacere
(bufete, cofet rii, bodegi etc.);
Unit i cu activitate de produc ie (laboratoare de cofet rie, laboratoare de preparate din
carne ect.);
Unit i cu activitate mixt , de produc ie i desfacere a m rfurilor (restaurante, cafenele,
baruri ect.).
În studierea particularit ilor organiz rii eviden ei contabile ne vom referi, îndeosebi la ultima
categorie de unit i de alimenta ie public . Acest grup de unit i mai este numit i grupa
unit ilor orientate spre deservirea consumatorilor.
Prin unitatea de servire a consumatorului se în elege localul format din una sau mai multe
înc peri, dotate cu utilaje, mobilier i obiecte de inventar corespunz toare profilului i
categoriilor în care se încadreaz unit ile, în conformitate cu care se stabile te i regimul de

9
pre uri practicate: unit i cu grad de confort i regim de pre uri de lux, de categoriile I, II, III, i
unit i cu grad de confort i regim special de frecventare-cantine-restaurant.
Restaurantele presteaz servicii de alimenta ie public atît pentru consumatorii individuali, cît
i pentru diferite grupuri (mese festive, întruniri, agape,ect.). Consumatorii individuali î i pot
comanda preparatele culinare i b uturile preferate dup sistemul a la carte, consultînd listele
meniu ce con in preparatele culinare preg tite pentru ziua respectiv , existînd îns i posibilitatea
preg tirii unor asemenea preparate ”pe loc”, la comanda clientului. În cazul existen ei unor
grupuri de consumatori, serviciile de alimenta ie public sunt prestate pe baza unor meniuri
convenite anterior.
Sectorul de alimenta ie public este deci, un sector complex, serviciile de specialitate fiind
asigurate printr-o tipologie la fel de complex de unit ile de servicii, fiecare dintre acestea
distingîndu-se printr-o serie de caracteristici func ional comerciale. Principalele categorii de
asemenea uinit i sunt urm toarele:
1. Restaurantul este localul public cu profil gastronomic care îmbin activitatea de produc ie
cu cea de servire,punind la dispozitia clientului o gam diversificat de preparate
culinare,produse de cofet rie-patiserie,b uturi i unele articole pentru fum tori.
2. Barul este unitatea de alimenta ie public , ce are un program de zi sau de noapte, în care se
servesc un sortiment diversificat de b uturi alcoolice i nealcoolice i o gam restîns de
produse culinare. Cadrul ambiental este completat cu program artistic, audi ii muzicale,
video, TV. În grupa dat se disting:barul de noapte, barul de zi, cafe-bar, disco-bar, bufet-bar.
3. Fast-Food cuprinde unit ile: restaurant –autoservire, pizzerie, snack-bar,bufet de tip expres.
4. Cofet ria-unitatea specilizat pentru desfacerea unui sortiment larg de prajituri, torturi,
cozonac, înghe at , bomboane, patiserie fin , b uturi alcoolice fine i b uturi nealcoolice
calde i reci.
5. Patiseria – unitate specializ pentru consumul pe loc sau desfacerea la domiciliu a
produc iei proprii specifice, în stare cald (placinte, pateuri, gogo i, croissanturi,ect.).
Sortimentul de b uturi include bere la sticl , b uturi nealcoolice, r coritoare, vin la p har.
Unitatea poate func iona i cu profil de ”pl cint rie”,”simigerie”,”covrig rie” sau ”pati-bar”.
6. Unit ile de incint -în aceast categorie intr cantinele –resturant i bufetele de incint .
Studierea metodologiei de organizare a contabilit ii activit ii de alimenta ie public impune
cunoa terea unor factori care influen eaz organizarea contabilit ii i anume: c ile de circula ie
a m rfurilor i a produc iei alimentare, natura proceselor economice din alimenta ie, structura
indicatorilor economici i financiari, regimul pre urilor care stau la baza aprovizion rii
rfurilor i produc ie.

10
 C ile de circula ie a m rfurilor determin formele i tehnica aprovizion rii cu m rfuri a
întreprinderilor de alimenta ie public , fluxul i con inutul informa iilor corespunz toare
aprovizion rii i decont rii m rfurilor.
Procesul de producere din alimenta ia public se refer la producerea preparatelor i
semipreparatelor culinare, a produselor de cofet rie, care se vînd în cadrul aceleia i uint i
(resturant,cram ,bufet,ect.) i a altor întrprinderi. Din cele men ionate rezult urm toarele
particularit i specifice actvit ii unit ilor de alimenta ie public :
Îmbinarea procesului de produc ie cu cel de vînzare-ceea ce determin cheltuieli mai
mari în compara ie cu sectoarele comerciale pentru m rfurile alimentare i nealimentare;
mai mult ca atît-apar dificult i în separarea cheltuielilor i veniturilor generate de
produc ia i desfacerea m rfurilor culinare, de regimul pre urilor.
Servirea se face în incinta unit ii în anumite condi ii de dotare i confort ceea ce
determin cheltuieli mai mari care sunt acoperite dintr-un adaos mai mare decît în
celelalte sectoare comerciale. Ca urmare a ”adaosului special” pre urile din alimenta ie
public sunt mai mari.
Studiind problema contabilit ii cheltuielilor în unit ilor de alimenta ie public , conform
prevederilor Standardului Na ional de Contabilitate (SNC) 3”Consumuri i cheltuielile
întreprinderii”, dar i luînd în considerare particularit ile activit ii comerciale, la stabilirea
adaosului comercial, este necesar s fie prev zute în eviden a analitic urm toarele articole de
cheltuieli: remunerarea muncii personalului în procesele tehnologice comerciale; contribu ii
pentru asigur ri sociale i medicale; uzura mijloacelor fixe cu destina ie de produc ie i
comercial ; cheltuieli de între inere a mijloacelor fixe cu destina ie de produc ie i comercial ;
cheltuieli privind p strarea,prelucrarea,împachetarea i ambalarea m rfurilor; consumul de
combustibil, gaz, energie electric cu destina ie de comer i produc ie; uzura obiectelor de
inventar (vesel , echipament social cu destina ie comercial ); lipsuri i pierderi din deriorarea
rfurilor; cheltuieli privind opera iile cu ambalajul; cheltuieli de reclam ; alte cheltuieli.
La dimensionarea circula iei m rfurilor în alimenta ia public fa de celelalte sectoare
comerciale, se prev d în plus cantit ile de produse alimentare care constituie materia prim
pentru produc ia de preparate culinare.
Desfacerile de m rfuri reprezint în alimenta ia public cel mai important indicator, întrucît în
func ie de acesta se determin marimea celorlal i indicatori. Pe lîng elementele care se iau în
calcul la celelate sectoare comerciale, în alimenta ia public la dimensionarea vînz rilor se are în
vedere i m rimea produc iei. Legat de produc ie se fac previziuni i în leg tur cu cre terea
ponderii produc iei proprii în volumul total al vînz rilor. La stabilirea m rimii produc iei proprii

11
se iau în calcul urm toarele elemente:- tendin ele cererii popula iei pentru preparatele culinare,
muta iile intervenite în structura volumului vînz rilor în perioadele anterioare, capacitate de
produc ie i servire. Desfacerile cuprind i m rfurile care se vînd în starea în care au fost
procurate.
Caracterul sezonier al activit ii de alimenta ie public determin o analiz atent a e alon rii
activit ii anuale pe trimestre. În acest sens realiz rile din perioadele anterioare ofer informa ii
utile în leg tur cu ponderea fiec rui trimestru în volumul vînz rilor anuale.
Stocurile de m rfuri în alimenta ia public prezint unele particularit i întrucît ele trebuie s
asigure desf urare continu atît a procesului de produc ie, cît i a procesului de desfacere.
Dimensionarea stocurilor se face pe perioade mai scurte de timp (majoritatea preparatelor se vînd
în stare proasp ) cu excep ia produselor sezoniere, care se depoziteaz pentru a fi consumate în
trimestrele urm toare.
Factorii care influen eaz m rime stocurilor sunt: volumul i structura vînz rilor din produc ia
proprie i de m rfuri cump rate i vîndute ca atare, posibilitatea unor produse de afi p strate pe
perioade mai îndelungate, frecven a intr rilor de m rfuri, capacitatea de p strare i depozitare,
accelerarea vitezei de circula ie m rfurilor. Alte particularit i aferente stocurilor vor fi abordate
mai aprofundat în capitolul III al lucr rii date-destinat în special gestion rii stocurilor.
Intr rile de stocuri de m rfuri la unit ile de alimenta ie public au loc la depozit, de unde apoi
se repartizeaz dup destina ie. Principala surs de intrare a m rfurilor reprezint procurarea
rfurilor de furnizori-persoane fizice sau juridice-antreprenorilor în baza contractelor de
vînzare-cump rare încheiate, precum i de la persoane care nu sînt înregistra i ca antreprenori.
Intrarea (procurarea m rfurilor) se perfecteaz în baza documentelor primare.
O verig important în organizarea eviden ei contabile la întreprinderile de alimenta ie public
o constituie stabilirea corect i ra ional a perfect rii i circula iei documentelor primare i a
rilor de seam ale persoanelor cu r spundere material . Servind temelia structurii întregului
sistem de eviden , ele se afl în conexiune direct cu majorarea operativit ii, autenticit ii i
eficacit ii eviden ei. Este necesar de remarcat c unele tipuri de documente primare utilizate la
întreprinderile de alimenta ie public nu sunt sunt suficient de perfecte: admit dublarea datelor,
necesit un volum mare de munc la completare i prelucrare, nu sunt comode pentru preg tirea
i introducerea automatizat a datelor. La stabilirea documentelor de eviden primar trebuie s
se in cont de urm toarele cerin e: sa fie comode în perfectare i s reflecte opera iunile
economice deplin i exact.
Regulile de baz privind perfectarea documentar a opera iilor de achizi ionare a m rfurilor,
precum i cele legate de activitatea de comer sunt stabilite de Legea contabilit ii i Hot rîrea

12
Guvernului Republicii Moldova ”Cu privire la stabilirea regulilor de baz pentru subiec ii ce
practic activitatea de antreprenoriat în de come ul cu am nuntul i cea de alimenta ie public pe
teritoriul Republicii Moldova” Nr 49 din 24.01.1994.
Conform art.16 al Legii Contabilit ii se stabile te, c orice opera iune economic trebuie s
fie fundamentat prin existen a unui document primar, întocmit fie în momentul desf ur rii
tranzac iei economice, fie imediat dup finisarea acesteia, documentele primare trebuie s fie
întocmite conform formularelor tipizate, cu excep ia anumitor cazuri cînd este posibil
eleborarea desinest toare a formularelor de documente primare, dar care trebuie s con in
elementele obligatorii pentru contabilizarea opera iei economice, enumerate de art.21 al
prezentei Legi.
Conform punct.14 din Hot rîrea Nr.49 din 24.01.1994, este interzis achizi ionarea i
strarea stocurilor de m rfuri f existen a documentelor de înso ire, care confirm originea i
valoare acestor m rfuri.
Documentele primare în care este indicat intrarea de m rfuri sunt foarte importante în
organizarea sistemului de r spundere material , întrucît reprezint veriga de baz în cadrul
acesteia. Nemijlocit pe baza acestor documente se execut controlul operativ-contabil asupra
circula iei m rfurilor, integrit ii i consumului ra ional al acestora.
Dup cum s-a men ionat mai sus principalul act de drept prin care se stabilesc drepturile i
obliga iile furnizorilor i cump torilor, sortimentul, calitatea i pre urile m rfurilor este
contractul de vînzare-cump rare. În contractele privind livrarea m rfurilor ce sunt supuse
certific rii obligatorii, mai sunt stabilite cerin ele privind înso irea obligatorie a m rfurilor cu
certficatele de conformitate, eliberate i recunoscute de sistemul na ional de certificare, iar
pentru m rfurile importate – i cu certificate igienice.
În momentul recep iei m rfurilor unit ile de alimenta ie public trebuie s se conduc de
prevederile ”Regulilor de recep ie calitativ i cantitativ a m rfurilor pe teritoriul Republicii
Moldova” aprobate prin Hot rîrea guvernului Republicii Moldova Nr.1068 din 20.10.2000;
”Legii privind vînzarea-cump rarea m rfurilor” Nr.134-XIII din 03.06.1994.
Cump torul (unit ile de alimenta ie public ) achizi ioneaz marfa în baza documentelor
înso itoare, în care sunt stabilite cantitatea, calitatea i valoare acestor m rfuri. La documentele
care confirm calitatea m rfurilor se refer : certificatul de conformitate, certificatul igienic,
certificatul sanitar-veterinar, ect.
Recep ia cantitativ a m rfurilor reprezint recep ia m rfurilor în termenii stabili i, conform
masei netto i num rului de unit i de marf .

13
 Recep ia calitativ - reprezint controlul calit ii i integrit ii m rfurilor primite, stabilirea
corespunderii caracteristicilor acestora cu cerin ele standardelor, condi iilor tehnice, mostrelor i
altor condi ii prev zute în contract.
Recep ia m rfurilor la depozitul cump torului are loc cu ajutorul persoanelor responsabile
material, care verific calitatea, cantitatea m rfurilor, precum i prezen a documentelor
înso itoare. În cazul depist rii neconcordan elor în calitatea sau cantitatea m rfurilor, recep ia
rfurilor este întrerupt i trebuie s fie asigurat integritatea m rfurilor necorespunz toare,
pentru a evita pierderea sau amestecarea acestor m rfuri cu cele ”bune”. Prin urmare se
perfecteaz un act-în care se stabilesc neajunsurile depistate, cu semn turile persoanelor
implicate în recep ie. Ulterior se anun furnizorul despre neconcordan ele depistate la recep ia
rfurilor, pentru ca acesta din urm s ia m suri pentru evitarea acestora i solu ionare
problemei. Toate documentele aferente primirii m rfurilor semnate de persoanele responsabile
sunt transmise în contabilitate.
Prin urmare, eliberarea m rfurilor din depozit în buc rie se efectueaz prin bonurile de
consum care sunt perfectate în baza cererilor comand eliberate de buc tarul- ef, pornind de la
meniu. Atît în cererea –comand , cît i în bonul de consum se indic denumirea complet a
produselor, sortimentul, cantitatea în unit i de m sur corespunz toare. Pentru excluderea
dubl rii indicatorilor respectivi i unificarea dispozi iei cu privire la eliberarea materiilor prime
i justificarea consumului efectiv, este binevenit utilizarea unui document unic combinat
cererea-bon. În ea, pe lîng indicatorii men iona i anterior,se indic i pre urile medii ponderate
sau libere cu am nuntul, cu sau f adaos de alimenta ie public , în cazul în care acestea sunt
identice pentru depozit i buc rie, sau alte subdiviziuni ale întreprinderii respective. Iar în cazul
cînd pre ul de eviden al subdiviziunilor în care sunt eliberate materiile prime în cererea-bon se
indic atît pre ul de eviden al depozitului (pentru decontarea bunurilor din eviden a
magazionerului), cît i pre ul de eviden al subdiviziunii (pentru înregistrarea bunurilor în
gestiunea persoanelor cu r spundere material ce recep ioneaz m rfurile respective).
O situa ie similar se observ i în întreprinderile de alimenta ie public specializate, cum ar
fi magazinele (sec iile) de articole culinare, cofet rie, patiserie ca, de exemplu: în nota de
comand pentru preg tirea articolelor culinare, de patiserie nu sunt reflectate informa iile cu
privire la la eliberarea zilnic a produselor din depozite în sec iile respective, ceea ce duce la
necesitatea eliber rii zilnice a bonurilor de consum. Penru eliberarea i perfectarea ulterioar a
acestora, verificarea corectitudinii tax rii, sunt necesare chetuieli de tip suplimentar atît a
magazionerului, cît i a contabilui, cofetarului i altor lucr tori.

14
 Din cele relatate rezult c , dup perfectarea notei de comand , se eliberez bonul de consum,
care parcurge practic acela i drum ca i nota de comand . Astfel, în a a condi ii de perfectare a
opera iilor privind mi carea produselor din depozit în producere, este imposibil reac ionarea
imediat la cererea beneficiarului.
În afar de documentele primare utilizate de unit ile de alimenta ie public , perfec ionarea
necesit i modul de organizare a eviden ei primare a persoanelor cu r spundere material cu
privire la mi care bunurilor aflate în gestiune i a ordinii de prelucrare a acestora în contabilitate.
Atît în cazul eviden ei analitice operativ-contabile la prelucrarea automatizat a informa iilor, cît
i în cazul eviden ei analitice cantitativ-valorice, dup înregistrarea intr rilor i ie irilor de
materii prime i m rfuri în eviden a operativ de la depozit, magazionerul, dup ziua de raport,
pred documentele primare aferente în contabilitate în baza borderoului înso itor. Perfectarea
unui astfel de raport, în care este suficient enumerarea denumirii, data întocmirii i a num rului
documentelor primare, nu împov reaz lucrul magazionerului. Cu toate c unii speciali ti
consider c utilizarea borderourilor înso itoare este mai pu in preferat în practic , deoarece în
ele nu se indic intr rile, ie irile i soldurile bunurilor materiale, fapt care influen eaz
diminuarea controlului cu privire la integritatea materiilor prime i a m rfurilor i la complicarea
gestiunii stocurilor acestora.
Pe lîng perfectarea corect a documentelor aferente circula iei m rfurilor, un rol important îl
joac evaluarea corect a acestora, fapt care va influen a organizarea contabilit ii în ansamblu al
activit ii unit ii de alimenta ie public . Datorit importan ei majore a acestui moment-de
evaluare a stocurilor, tezele aferente stabilirii pre urilor i organiz rii eviden ei contabile
rfurilor vor fi expuse în special în paragraful ce urmeaz .

15
1.2.Proceduri i politici de recunoa tere i formare a pre urilor la m rfurile i
preparatele culinare”.

Pentru a purcede în continuare la caracterizarea no iunilor de evaluare i contabilitate a

rfurilor, apare necesitatea definirii termenului de m rfuri.
Conform Standardului Na ional de Contabilitate (în continuare SNC) nr.2 ”Stocuri de m rfuri
i materiale”, m rfurile reprezint actvele materiale achizi ionate i destinate revînz rii în scopul
ob inerii avantajului economic viitor, fiind un poten ial al întreprinderii alocat direct sau indirect
în afluxul mijloacelor b ne ti sau echivalentul acestora.
Economistul A.Smith în opera sa ”Avu ia na iunilor” scrie c comerciantul se ocup cu
comercializare nu pentru c bog ia din bani const mai mult decît din m rfuri, dar:
1. Pentru c a cump ra mai u or m rfuri decît banii cu m rfuri ( sau a vinde m rfuri pe
bani),
2. Pentru c profitul lui iese curînd din vînz ri decît din procur ri, i din aceast cauz
prefer s i schimbe m rfurile contra bani decît bani contra marf (A.Smith.”Avu ia
Na iunilor”, Universitas, Chi in u,1992 p.293).
Atît în cadrul întreprinderilor de comer în general, dar i mai ales în cadrul întreprinderilor de
alimenta ie public , stocurile de m rfuri reprezint obiectul de baz al activit ii economice i al
contabilit ii. De corectitudinea evalu rii i contabiliz rii m rfurilor depinde m rimea venitului
din vînz ri, costului vînz rilor, volumui de desfacere i calcularea corect a altor indicatori
cantitativi i calitativi privind totalizarea rezultatelor activit ii în perioada de gestiune.
De regul , în comer ul cu am nuntul i alimenta ia public , stocurile de m rfuri i produse se
contabilizeaz în etalon valoric la pre uri de vînzare (de pia ).
Potrivit teoriei valorii obiective, pre ul este expresia b neasc a valorii m rfurilor.
Mecanismul de calculare operativ a pre urilor de vînzare în alimenta ia public (dar i în cadrul
unit ilor de comer cu am nuntul) const în:
a) Calcularea corect a pre ului de achizi ie- a costului fiec rei unit i de marf ia
produsului preparat în alimenta ia public ;
b) Calcularea corect a adaosului comercial în baza cheltuielilor opera ionale i a
nivelui de rentabilitate a m rfii concrete sau a nivelui de rentabilitate general a
întreprinderii.
Totodat , la formarea pre urilor libere cu am nuntul, întreprinderea trebuie s in cont de
faptul c unele m rfuri prin procesul de vînzare pot avea un nivel de cheltuieli mai mare, altele-
mai redus. Astfel de exemplu la m rfurile care necesit mai mult munc i cheltuieli de vînzare
16
(a a cum sînt preparatele culinare-m rfurile preg tite în cadrul sec iilor de buc rie) apare
necesitatea de stabilire a adaosului comercial mai înalt, iar la acele m rfuri care nu necesit a a
de multe cheltuieli pentru a fi oferite cump torilor-clien ilor (m rfurile procurate i îndat
oferite spre vînzare în s li -ca de exemplu b uturile alcoolice i altele) poate fi stabilit un adaos
comercial mai mic.
Aceste argumente, neap rat trebuie s fie luate în considera ie în procesul de determinare a
pre urilor de vînzare în cadrul întreprinderilor de alimenta ie public .
Profesionistul T.Tuhari propune spre aten ie urm toarea rela ie de determinare a pre ului de
vînzare, care va fi ilustrat în continuare :
x=c+ax+x/6, care ulterior transformat va fi : x=c:(5/6-a), unde:
x –pre ul de vînzare cu am nuntul,inclusiv TVA,
c –pre ul de cump rare a m rfii,
x/6- cota TVA 20% din pre ul de vînzare cu am nutul, inclusiv TVA,
a-taxa stabilit de adaos comercial raportat la pre ul de vînzare a m rfii.
În cazul cînd întreprinderea stabile te un pre de vînzare fix, reie ind din aceast formul ,
putem u or determina m rime adaosului, cunoscînd pre ul de vînzare i costul m rfii
achizi ionate, prin rela ia a= (x-c-x/6)/x.
Exemplu 1: Întreprinderea procur ap mineral la pre de 14 lei pentru o sticl (inclusiv TVA
20%). Pentru tipul dat de ap mineral pre ul de vînzare este de 25 lei pentru o sticl , TVA 20%.
Reie ind din rela ia de mai sus, adaosul stabilit de întreprindere constituie a=(30-11,67-
5)/30=0,4443 sau aproximativ 44 %:
La m rfurile de panifica ie i lactate cu TVA de 8% pre ul de vînzare se calculeaz prin
formula:
x=c+ax+2x/27 sau x=c:(25/27-a), unde:
2x/27 reprezint TVA 8/108 sau 0,07407 cota TVA în pre ul de vînzare.
La m rfurile social importante adaosul comercial este limitat în m rime de 20% la pre ul de
procurare. De aici, recalculînd adaosul comercial în raport cu pre ul de vînzare la m rfuri cu
TVA de 20% i 8% vom ob ine, respectînd urm toarele formule:
a) x=c+0,1389x+x/6 sau x=c:(5/6-0,1389)=c:0,6944;
b) x=c+0,1543x+2x/27 sau x=c:(25/27-0,1543)=c:0,7716, unde 0,1389 i 0,1543 sunt
coeficien ii de transformare a adaosului comercial de 20% la vînzare.
Dac costul pîinii procurate constituie 4,20 lei, atunci pre ul maximal la care se va vinde
aceast pîine trebuie s fie egal cu 5,44 lei (conform rela iei ”b”, adic = 4,2/0,7716)
În cazul în care adaosul comercial se calculeaz din pre ul de procurare , se vor folosi rela iile:

17
 Cu TVA de 20%: x=c+bc+0,2(c+bc) sau x= 1,2c(1+b);
Cu TVA de 8%: x=c+bc+0,08(c+bc) sau x=1,08c(1+b), unde b este m rimea
adaosului comercial la pre ul de procurare.
Privind limitarea adaosului comercial la m rfurile de importan social pot ap rea diverse
reri, i anume. Este oare laptele sau pîinea care este fabricat dup o tehnologie special , care
se vinde în restaurante de lux i în alte localuri da categorii înalte- m rfuri social importante-
întrebare din domeniul principiului prelev rii con inutului asupra formei.
Trecerea m rimii de adaos comercial, raportat la pre ul de vînzare cu am nuntul în adaos
comercial, raportat la pre ul de cump rare i invers, poate avea loc prin formulele:
Cu TVA de 20%: a= b/1,2*(1+b), iar b= a/(5/6-a),
Cu TVA de 8%: a=b/1,08*(1+b),iar b=a/(25/27-a).
Metoda propus poate fi analizat i în alte domenii de activitate, inclusiv în produc ie, prestarea
serviciilor,ect.
Profesionistul contabil R.Harea propune o alt metod de determinare a adaosului comercial,
punînd accentul pe diferen ierea acestuia în dependen de organizarea structural a
întreprinderii, astfel cum a mai fost men ionat, exist adaos separat pentru m rfuri aplicat de
depozit i un alt adaos, destinat acoperirii cheltuielilor de preg tire a bucatelor, care mai sunt
numite adaos comercial i adaosul alimenta iei publice respectiv.
Astfel este propus rela ia v=a+b+0,01(a*b), unde:
v-este cota adaosului comercial comun;
a-este cota adaosului aplicat la m rfuri;
b-este cota adaosului aplicat de alimenta ia public .
Exemplu 2: Pentru ilustrarea acestei rela ii matematice într-un exemplu vom purcede la o
analiz în paralel a metodelor de determinare a pre ului de vînzare, fiind cunoscut m rimea
adaosului comercial, propuse de economi tii R.Harea i T. Tuhari:
Tabelul 1.1:”Analiza comparativ a metodelor de determinare a pre ului de vînzare a
rfurilor în unit ile de alimenta ie public :
Indicatori/ Propus de T.Tuhari Propus de R. Harea:
factori
x=c+ax+x/6 x=c*v+x/6, unde v=a+b+0,01(a*b)
Costul de 11,67 * 11,67
achizi ie (c)
Adaosul 40 * 20
comercial

18
(a)

Adaosul 0 * 20
comercial de
alimenta ie
public (b)
Pre ul de * 26,93 lei pt 1 buc. 20,16 lei pt o buc.
vînzare (x)
x=c+ax+x/6, care ulterior transformat va fi : x=c:(5/6-a), unde:
x –pre ul de vînzare cu am nuntul,inclusiv TVA,
c –pre ul de cump rare a m rfii,
x/6- cota TVA 20% din pre ul de vînzare cu am nutul, inclusiv TVA,
a-taxa stabilit de adaos comercial raportat la pre ul de vînzare a m rfii.
b-m rimea adaosului comercial de alimenta ie public
În a a fel,cota cumulativ a adaosului aplicat de unitatea de alimenta ie public constituie
44% (20%+20%+0,01(200%*20%)), suma adaosului aplicat va fi 5,14 lei. Suma m rfurilor la
pre de vînzare va fi 11,67+5,13=16,80 lei i inclusiv TVA 20%, pre ul va fi egal cu
16,80+0,2*16,80 lei=20,16
Comparînd cele dou exemple de determinare a adaosului comercial conform unei i altei
metode, observ m c exist diferen , i anume dac se folose te un adaos unic, pre ul de vînzare
este mai mare (26,93 lei), decît dac s-ar folosi dou adaosuri care în sum au aceea i valoare ca
acel comun (20%+20%)-în cazul dat pre ul de vînzare fiind 20,16 lei
Luînd în considerare c eviden a m rfurilor, produselor în unit ile de alimenta ie public se
ine la pre de vînzare apare necesitatea calcul rii adaosului comercial, aferent m rfurilor i
produselor vîndute i acelor aflate în stoc.
Ie irea m rfurilor i produselor din stoc se înregistreaz ca cheltuieli. Alegerea unei anumite
metode de calcul adaosului comercial prezint o mare importan , avînd în vedere influen a pe
care o poate avea fiecare metod asupra stocurilor i asupra rezultatelor ob inute de unitatea de
alimenta ie public . Din punct de vedere fiscal, cu cît cheltuiala este mai mare la o cantitate de
rfuri, produse vîndute, cu atît profitul i impozitul pe profit vor fi mai mici. Astfel, se va
ob ine o amînare în timp a unei p i din sarcina fiscal . Acest ra ionament conduce la ideea c
metoda mai bun este cea care permite evaluarea ie irilor de m rfuri i produse în stoc la
valoarea cea mare.

19
 Pentru determinarea adaosului comercial aferent m rfurilor i produselor vîndute i respectiv
celor aflate în stoc, pot fi folosite mai multe metode: metoda coeficientului mediu de adaos
comercial, metoda analitic pe grupe de m rfuri i alte metode.
Metoda coeficientului mediu de adaos se caracterizeaz prin folosirea urm toarelor rela ii de
calcul:
a) Determinarea coeficientului mediu de adaos Ka
Ka=(Si821+Rc821)/(Si217+Rd 217) *100
b) Determinarea adaosului comercial aferent stocurilor ACS
ACS=Ka* valoarea stocurilor de m rfuri la finele perioadei de gestiune
c) Determinarea adosului comercial aferent m rfurilor vîndute ACV
ACV=Sc821-ACS
Pentru calcularea adaosului comercial aferent m rfurilor vîndute conform indica iilor
metodice se folose te rela ia:
ACV=Volumul vînz rilor(VV) * Pmediu:100,unde
P mediu= (Si AC(Si821)+ Rc821-Rd821)/(VV+Sf217)*100
Se determina m rimea adaosului comercial în baza exemplului, se determin diferen a.
Exemplu 3: În baza datelor de mai jos se va determina procentul mediu de adaos (datele
conform jurnalelor –order pentru conturile 217,821 din luna decembrie 2010-anexa:
Si 821 (soldul ini ial al contului 821”Adaos comercial inclus în pre ul de vînzare”)=35319,25 lei
Rc 821( rulajul creditor al contului 821”Adaos comercial inclus în pre ul de vînzare”)
=1016766,44 lei
Rd 821 (rulajul debitor al contului 821”Adaos comercial inclus în pre ul de vînzare”)
=1057666,80 lei
VV ( venitul din vînz ri în cadrul perioadei analizate) =258499 lei
Si 217 ( soldul final al contului 217 ”M rfuri” )=81032
Sf 217 ( soldul final al contului 217 ”M rfuri” )=29907
Rd 217 ( rulajul debitor al contului 217 ”M rfuri”)=101100
Rezolvare:
1. Determinarea coeficientului mediu de adaos:
Ka=(35319,25+1,016766,44)/(81032+101100)=5,7
2. Determinarea adaosului comercila aferent stocului de m rfuri la finele perioadei:
ACS= 5,7*29907=170469,9
3. Determinarea adaosului comercial aferent vînz rilor:
ACV=1016766,44-170469,9=846296,54

20
 Metoda de calcul a adaosului comercial aferent m rfurilor vîndute conform coeficientului
mediu este utilizat mai frecvent datorit faptului c este simpl în calculare i este universal .
Metoda sus men ionat are un neajuns esen ial- datele ob inute nu sunt exacte, din cauza c
rfurile i produsele vîndute în perioada de gestiune i cele r mase în stoc au acela i
asortiment, ce presupune un adaos comercial mediu identic, atît pentru m rfurile i produsele
vîndute, precum i cele r mase în stoc. În practic , îns , a a cazuri nu prea sunt, deoarece
vînzarea diferitor grupe de m rfuri i produse vîndute nu este identic i din aceste considerente,
venitul din vînz ri, calculat conform coeficientului mediu, de regul , e mai mare sau mai mic.
Deci, dac printre m rfurile i produsele vîndute predomin m rfuri i produse cu un adaos
comercial mai înalt decît cota medie i în stoc mai multe m rfuri cu un adaos mai mic, atunci
venitul din vînz ri calculat conform coeficientului mediu va fi mic orat. Îns , dac adaosul
comercial faptic va fi mai mic ca cota medie calculat , atuci venitul din vînz ri calculat va fi mai
mare ca venitul din vînz ri real.
Luînd în considerare faptul c adaosul aferent m rfurilor i produselor vîndute se calculeaz
la finele lunii, îns formulele contabile în rapoartele gestionarilor trebuie înregistrate s pt mînal,
propunem ca în calcul s fie inclus coeficientul mediu calculat pentru luna precedent cu
recalculare ulterioar la finele lunii.
A adar, generalizînd cele expuse mai sus, exist dou variante de formare a pre urilor de
vînzare:
1. rfurile i materia prim se contabilizeaz pîna la folosirea lor în buc rie i calcularea
pre urilor de vînzare a bucatelor i con in dou adaosuri: adaosul comercial i adaosul la
pre ul aplicat în alimenta ia public .
2. rfurile i materia prim recep ionate la depozit se contabilizeaz la pre liber cu
am nuntul, folosind numai adaosul comercial, iar adaosul la pre se va aplica, în
alimenta ia public , numai la calcularea pre ului de vînzare, ad ugînd procentul acestui
adaos la valoarea total a setului de materie prim la calcularea pre ului bucatelor.
Schema form rii pre ului la întreprinderile de alimenta ie public :
I variant :
Pre de achizi ie +adaos comercial+adaos la pre aplicat în alimenta ia public = pre uri definitive
la m rfurile i produsele în alimenta ia public pîn la includerea în calcula ia pre urilor
bucatelor = Pre uri de vînzare la bucatele fabricate conform calcula iei. Fiecare tip de
marf i materie prim se estmeaz la pre ul de vînzare cu includerea adaosului comercial i
adaosului la pre ul aplicat în alimenta ia public pîn la calcularea pre urilor la bucatele
preparate.

21
 II variant :
Pre de achizi ie+adaos comercial la fiecare fel= Pre liber de vînzare cu am nuntul la
fiecare fel de marf ; Calcularea valorii totale a setului de materii prime la pre liber cu
am nuntul+ adaos la pre aplicat în alimenta ia public la valoarea total a setului= pre de
valoare la o pozi ie de bucate în baza calcula iei.
M rfurile i materia prim se estimeaz la depozite i în buc rie la pre uri libere cu
am nuntul, iar pre urile de vînzare la bucate se calculeaz definitiv prin aplicarea procentului
mediu al adaosului la pre în alimenta ia public la valoarea total a setului de materie prim la
calcularea pre ului bucatelor.
Prin urmare, dac unit ilor de alimenta ie public dispune de mai multe tipuri de unit i
comerciale ce fac parte din diferite categorii, atunci este recomandabil varianta a II-a de
formare a pre urilor la bucatele preparate, deoarece în calcul se pot prevedea diferite niveluri ale
adaosului la pre în alimenta ia public conform tipului i categoriei unit ii.
Dac bucatele se vînd în cadrul unui tip de unit i de alimenta ie public , dar cu diferite
categorii, este indicat varianta I de formare i calculare a pre urilor vînzare la bucatele
preparate.
Particularit ile contabilit ii m rfurilor i produc iei în unit ilor de alimenta ie public rezult
în primul rînd c odat ce bucatele sau preparatele culinare sunt preg tite la buc rie sau în
sec ia de producere, ele îndat sunt transmise în s lile de vînzare. Ca rezultat apare necesitatea de
inere a eviden ei operativ-contabile a acestora, nemijlocit, în baza pre urilor de vînzare.
Problema form rii acestor pre uri este destul de actual i intens discutat în tezele atît a
profesioni tilor contabili autohtoni, cît i a celor str ini.
Întrucît ramura alimenta iei publice, cum a mai fost men ionat, se bucur de o importan
social enorm , pre urilor respective din acest sector le este acordat o aten ie deosebit din
partea reglement rii statale. În particular, prin Hot rîrea Guvernului Republicii Moldova
”Privind reglementarea de stat a pre urilor i tarifelor” Nr.547 din 04.08.1995, pentru unit ile de
alimenta ie public din categoria a III-a, m rimea adaosului comercial nu poate dep i 30%, iar
pentru cele din categoria a II-a-70% în raport cu pre urile de achizi ie a m rfurilor.
Stabilirea pre urilor de vînzare constitui pilonul principal în organizarea activit ii economice
a oric rei entit i, dar mai îndeosebi pentru activitatea cu succes i rentabil a unit ilor de
alimenta ie public . Anume pre urile dicteaz rezultatele economice ale entit ii, mai mult ca atît,
pre urile vor determina stabilitatea economic i calea ulterioar de dezvoltare a întreprinderii.
În dependen de particularit ile m rfurilor, capacit ile i poten ialul economico-financiar al
întreprinderii, aceasta poate stabili desinest tor pre urile la care î i va realiza m rfurile,

22
alegîndu- i metode proprii de formare a pre urilor. Totodat , la stabilirea pre urilor trebuie de
inut cont atît de factorii interni, cum ar fi costul materiilor prime, volumul cheltuielilor necesare
pentru preg tire preparatelor culinare,desigur i profitul entit ii, cît i de factorii mediului extern
concuren a, preferin ele i nevoile consumatorilor, precum i capacitatea de plat a acestora.
Particularit ile form rii pre urilor în unit ile de alimenta ie public rezult i din faptul c
rfurile, materiile prime sunt achizi ionate la întreprindere cu diferite pre uri, fie c sunt
achizi ionate direct de la produc tori, fie c sunt livrate de persoane ter e- comercian i de diferite
nivele. În leg tur cu aceasta, unit ile de alimenta ie public includ aceste m rfuri în fi ele de
calcula ie evaluate la pre urile lor de achizi ie la care se adaug adaosul comercial.
Deasemenea unit ile de alimenta ie public trebuie sa aib în vedere, la determinarea
pre urilor i stabilirea costului preparatelor culinare c m rfurile i materiile prime intr în
gestiunea întreprinderii conform masei lor brute, semifabricatele conform masei lor nete, iar
decontarea costului bucatelor gata se face conform costului de facto al materiilor prime. Aceasta
din urm este prev zut de Standardul Interna ional de Contabilitate 2 ”Stocuri” i omologul
acestuia Standardul Na ional de Contabilitate 2 ”Stocuri de m rfuri i materiale”. Cu toate
acestea, unit ile de alimenta ie public are dreptul s evalueze m rfurile i materiile prime
procurate la pre urile de vînzare , cu eviden ierea separat a adaosului comercial.
În contabilitatea unit ilor de alimenta ie public , spre deosebire de celelelalte unit i de
producere, obiectul de calcula ie nu este costul, ci pre ul.
Actul normativ prin care se reglementez formarea pre urilor i procesul de calcula ie în
alimenta ia public este ”Instruc iunea de formare a pre urilor în unit ile de alimenta ie public
aflate pe teritoriul Republicii Moldova” aprobat prin ordinul Departamentul de Comer di
Republica Moldova Nr.12 din 26.04.1996 (în continuare Instruc iunea).
Pre ul de vînzare a produc iei sau a preparatelor culinare trebuie s cuprind urm toarele
elemente: costul materiilor prime, adaosul comercial capabil s acopere toate cheltuielile de
producere i s genereze profit.
Conform Instruc iunii pre urile de vînzare a m rfurilor i produselor preg tite de unit ile de
alimenta ie public se determin cu ajutorul calcula iei, care este de fapt, varianta tradi ional de
determinare a pre urilor de vînzare (mai exist cea de pia i combinat ). Este de men ionat c
metoda dat este des aplicat în practica unit ilor de alimenta ie public .
Prin calcula ie în elegem-determinarea pre ului de vînzare a unei unit i de marf ( 1 por ie,
1 bucat ,1 kilogram,ect.) efectuat de c tre contabil. Aceast calcula ie se efectueaz cu ajutorul
fi elor de calcula ie tipizate, pentru fiecare preparat culinar separat. Pentru alc tuirea fi elor de
calcula ie este nevoie mai întîi de avut un plan-meniu, în care se con ine informa ia privind

23
sortimentul de bucate i de culegerea de re ete, în baza c rora se va stabili con inutul materiei
prime necesar pentru preg tire bucatelor respective. Deasemenea trebuie de inut cont de
pre urile de vînzare a materiilor prime, luînd în considera ie marimea adaosului comercial.
Planul-meniu se alc tuie te zilnic, înainte de preg tirea preparatelor culinare, de c tre
buc tarul- ef sau de c tre eful sec iei de producere i con ine denumirea i num rul preparatelor
conform culegerii de re ete sau conform cartele tehnologice. În acesta deasemenea se mai
con ine informa ia privind cantitatea bucatelor care urmeaz a fi preg tite. Bucatele în planurile-
meniu se grupeaz pe feluri de preparate culinare:bucate reci, bucate calde, gust ri, felul întîi,
felul doi,ect.). În paralel se ine cont de stocurile de materii prime disponibile în depozitul
unit ile de alimenta ie public în cantitatea necesar pentru a preg ti bucatele respective.
Utilizarea a astfel de planuri-meniu condi ioneaz stabilirea necesarului de materii prime
pentru fabricarea bucatelor respective, ca rezultat fiind întocmit cererea comand , sau bonul de
consum. În aceste documente se indic denumirea, unit ile de m sur i cantitatea produselor
de care este nevoie. Acesta serve te temei pentru primirea acestor produse-materii prime, de
aceea trebuie s fie semnat de buc tarul – ef i aprobat de conduc torul unit ile de alimenta ie.
Planul-meniu, la fel ca i bonul de consum sau cererea de comand se întocmesc într-un
singur exemplar i se transmit în contabilitate, unde sunt stabilite pre urile de realizare i se
alc tuie te meniul destinat clien ilor, unde pe lîng denumirea, unitatea de m sur i pre ul
bucatelor se indic cantitatea sau masa unei unit i de m sur .
În conformitate cu prevederile Hot rîrii Guvernului Republicii Moldova ”Privind prestarea
serviciilor de alimenta ie public ” Nr.1209 din 08.11.2007 (în continuare Hot rîrea), produc ia
culinar trebuie s fie prepar în concordan cu documenta ia tehnologic , care cuprinde i
culegerea de re ete.
Culegerea de re ete a bucatelor i preparatelor culinare pentru unit ile de alimenta ie public
reprezint actul normativ care con ine informa ia necesar pentru stabilirea pre urilor de vînzare.
Prevederile acestei culegeri reglementeaz normele de consum a materiilor prime conform masei
bruto în grame, cota de eurilor rezultate din prelucrarea fizic i termic a acestor materii prime,
normele de consum conform masei netto. În afar de aceasta, mai sunt stabilite i normele de
ie ire a bucatelor gata cu indicarea masei elementelor componente, precum i masa total a
acestui fel de bucate.
Ceea ce prive te documenta ia tehnologic , atunci aceasta cuprinde standardele întreprinderii,
condi iile tehnice i fi ele (cartelele) tehnologice. Conform prevederilor Hot rîrii men ionate mai
sus, unit ile de alimenta ie public au dreptul s prepare bucatele sale conform tehnologiei
proprii de preg tire. Cartelele tehnologice constituie i ele un element al documenta iei

24
normative, incluzînd, pe lîng etapele tehnologice de preg tire bucatelor, cerin ele privind
calitatea materiei prime utilizate i siguran a procesului de preg tire a acestor bucate.
Termenul pentru care sunt elaborate cartelele tehnologice se stabile te de c tre conduc torul
întreprinderii. Fiecare cartel tehnologic trebuie s posede num r i se p streaz în cartoteca
întreprinderii, fiind semnat în prelabil de persoanele responsabile. De regul cartela tehnologic
trebuie s cuprind urm toarea informa ie:
Denumirea felului de bucate i destina ia utiz rii cartelei tehnologice respective;
Enumerarea materiilor prime necesare pentru preg tirea felului respectiv de bucate;
Cerin e privind calitatea acestor materii prime;
Normele de consum a materiilor prime exprimate în mas brutto i netto, precum i
normele de ie ire a semifabricatului i bucatelor gata;
Descrierea procesului tehnologic de preg tire a bucatelor;
Cerin e privind oferirea bucatelor date clientului;
Indicatori privind compozi ia alimentar i valoarea energetic a produsului.
Îns ,de obicei întreprinderile de alimenta ie public elaboreaz doar cartelele tehnologice.
Problema apare din cauza lipsei reglement rii normative privind elaborarea standardelor i
cartelelor men ionate mai sus.
Cum a mai fost men ionat, în cadrul unit ilor de alimenta ie public pentru fiecare fel de
bucate preg tite se întocme te fi a sau cartela de calcula ie. Elaborarea acestei cartele presupune
urm toarele etape:
a) Alc tuirea planului-meniu i stabilirea sortimentului de bucate;
b) Stabilirea normelor de consum conform culegerii de re ete i informa iilor din fi ele
tehnologice;
c) Stabilirea pre urilor elementelor componente de materii prime;
d) Calculul pre ului de vînzare a bucatelor gata.
A adar, determinarea pre urilor de vînzare se face de c tre contabil cu ajutorul acestei fi e
tehnologice folosind principiul calcula iei pentru fiecare fel de bucate separat.
Fi a de calcula ie poate fi elaborat pentru o por ie sau 100 por ii a felului respectiv de
bucate. În cel de-al doilea caz pre ul va fi stabilit cu o precizie mai mare. Corectitudinea
calcul rii pre ului de vînzare se aprob prin semn tura buc tarului- ef i a persoanei care a
elaborat fi a de calcula ie respectiv , precum i de conduc torul unit ilor de alimenta ie public .
Toate cartelele de calcula ie se înregistreaz într-un registru separat cu indicarea num rului de
ordine, data întocmirii i denumirea felului de bucate cu indicarea num rului acestuia conform
culegerii de re ete sau/ i conform cartelei tehnologice.

25
 Exemplu de fi de calcula ie:
Figura 2.1 : Fi a de calcula ie pentru 10 port ii de cavurma din fileu de g in :
Organizatia

Interprindere FISA DE CALCUL Nr.

Felul de mincare

Nr. calcularii, data

1 2
01.11.10 01.12.10

norma pret suma pret suma

Denumirea produselor norma

0.13 / 0.1 35,67 4,64 0.13 / 0.1 31,23 4,06

1.8 / 1.7 63,94 115,10 1.8 / 1.7 62,83 113,09
0.28 / 0.2 62,50 17,50 0.28 / 0.2 43,72 12,24
0.6 / 0.6 5,53 3,32 0.6 / 0.6 5,99 3,59
0.4 / 0.4 15,61 6,25 0.4 / 0.4 31,41 12,56
0.53 / 0.4 38,32 20,31 0.53 / 0.4 45,32 24,02
0.52 / 0.5 26,12 13,58 0.52 / 0.5 23,98 12,47
0.03 / 0.03 1,94 0,06 0.03 / 0.03 1,99 0,06
0.03 / 0.03 162,88 4,89 0.03 / 0.03 158,96 4,77
5/5 1,39 6,96 5/5 1,51 7,57
0.07 / 0.05 42,68 2,99 0.07 / 0.05 49,92 3,49
1 19,56 19,79
0,00 0,00
(1/250/50
) 1/250/50

Trebuie de men ionat c metoda dat de calculare a pre ului de vînzare este destul de simpl ,
dar dezavantajul metodei rezult din manopera voluminoas a calculelor. Aceasta rezult , în
primul rînd din cauza sortimentului bogat de feluri de bucate pe care îl posed unit ile de
alimenta ie public i din necesitatea de elaborare a fi elor de calcula ie pe fiecare fel de bucate.
În al doile rînd, pre urile se schimb foarte des ca rezultat al proceselor economice caracteristice
economiei de pia , ceea ce determin elaborarea de fiecare dat a schimb rii pre urilor a fi elor
de calcula ie noi. Acest fapt împov reaz foarte mult lucrul contabilului, buc tarului- ef,
chelnerilor; apare necesitatea de schimbare frecvent a meniurilor-care trebuie s fie redactate i
oformate în a a fel încît s corespund categoriei respective a localului, iar tip rirea frecvent a
acestuia va deveni costisitoare i nebinevenit nici pentru întreprindere, nici pentru client.
În procesul stabilirii pre urilor de vînzare un loc deosebit îl ocup faptul cum este inut
eviden (la pre uri de achizi ie sau de pre uri de pia ) materiilor prime i cum se deconteaz
valoarea acestora la consumuri pentru preg tirea bucatelor. Conform prevederilor SNC 2”Stocuri
de m rfuri i materiale” i IAS 2 ”Stocuri” pentru determinarea pre ului de vînzare pot fi folosite

26
diverse metode de evaluare curent a materiilor prime, în dependen de acea aleas în politica
de contabilitate a întreprinderii (FIFO, LIFO, CMP, pre ul cu am nuntul, ect).
Urmeaz de men ionat c în cadrul unit ilor de alimenta ie public lipse te calculul costului
de produc ie pe fiecare fel în parte, de aceeia în cadrul form rii pre ului de vînzare se atrage o
mare aten ie adaosului comercial, func ia c ruia este de acoperi toate cheltuielile de preg tire a
bucatelor i desigur, de generare a profitului. Stabilirea adaosului comercial se poate efectua atît
la etapa achizi ion rii-primirii m rfurilor la depozit, cît i la etapa de transmitere a acestora în
produc ie sau în s lile de vînzare. În primul caz se ine eviden a la depozit, atunci cînd
rfurile/produsele sunt de natur omogen -apar in aceleia i categorii, în al doilea caz-eviden a
în s lile de vînzare cînd se disting diferite categorii i tipuri de bucate (produse).
Prin urmare, în rezultatul analizei form rii pre urilor în cadrul unit ilor de alimenta ie
public , putem concluziona c acesta este un proces dificil, care se caracterizeaz prin
parcurgerea mai multor etape consecutive. Cu toate acestea, practica interna ional demonstreaz
unul din factorii principali care influen eaz formarea pre urilor în unit ilor de alimenta ie
public se consider nu costul materiilor prime, ci cererea fa de oferta restaurantelor i a
celorlalte unit i de alimenta ie public , deci fa de produc ia culinar . Avantajul folosirii
metodei date de stabilire a pre urilor const în stabilitatea pre urilor oferite, precum i reducerea
cheltuielilor suplimentare de recalculare a pre urilor de vînzare de fiecare dat cînd se modific
costul materiilor prime i nu în ultimul rînd a cheltuielilor legate de editarea i redactarea de
fiecare dat a meniurilor atr toare noi. Totodat admiterea folosirii acestei metode nu exclude
totalmente parcurgerea etapelor procesului de calcula ie. Informa iile ob inute în cadrul metodei
de calcula ie poate fi binevenit în procesul analizei st rii economico-financiare a întreprinderii,
luarea deciziilor manageriale referitor la sortimentul felurilor de bucate oferite, c utarea
materiilor prime mai calitative i mai ieftine, i desigur pentru unit ile de alimenta ie public de
categoriile a II-a i a III-a, pentru care este limitat m rimea adaosului comercial-excluderea
procesului de calcula ie este chiar inadmisibil .

27
 Capitolul II”Particularit ile privind contabilitatea produselor i
rfurilor în unit ile de alimenta ie publica”

2.1. Organizarea contabilit ii produselor

i m rfurilor în bucat rie.

Eviden a contabil în cadrul oric rei entit i economice trebuie s se bazeze pe principiile
contabile general acceptate, precum i pe prevederile Legii contabilit ii i a altor acte normative
cu caracter general cum sînt Standardele Na ionale i Interna ionale de Contabilitate. Totodat ,
particularit ie activit ii de alimenta ie public atrag dup sine un ir de întreb ri, cum ar fi
calcularea pre urilor de vînzare, eviden a adaosului comercial, ect., care cer o interpretare mai
special .
În cadrul activit ii unit ilor de alimenta ie public , putem spune, c m rfurile constituie
principalele elemente patrimoniale i principalele opera iuni economice sunt generate de
circula ia acestor m rfuri, care la rîndul ei este derminat de schema generala: intr ri-prelucr ri-
ie iri, unde intr rile constituie achizi ion rile de m rfuri i materii prime (care în continuare tot
se vor numi m rfuri, dar care ulterior sunt supuse anumitor prelucr ri pîn a fi vîndute);
prelucr rile reprezint ac iunile de preg tire a preparatelor culinare sau de preg tire a m rfurilor
pentru vînzare i ie irile, care de fapt reprezint vînz rile de preparate culinare i a altor m rfuri
prin intermediul s lilor de vînzare. În continuarea vor fi examinate particularit ile eviden ei
contabile a m rfurilor în cadrul fiec rei etape de circula ie a acestora în cadrul prest rii
serviciilor de alimenta ie public .
M rfurile sunt elemente ale stocurilor de m rfuri i materiale care sunt procurate pentru a fi
vîndute, f ca s fie supuse c rorva opera ii de prelucrare, adic se supun realiz rii în starea în
care au intrat în gestiunea întreprinderii. Dar în cadrul contabilit ii unit ilor de alimenta ie
public se vor distinge anumite abateri de la aceast defini ie. Îns , pîn a trece la eviden ierea
acestor particularit i mai întîi de toate vom vorbi despre etapa de aprovizinare-achzi ionarea
rfurilor.
Aprovizionarea cu m rfuri reprezint una din laturile principale în cadrul activit ii
economice a unit ii de alimenta ie public , în special una din componentele principale ale
func iei comerciale a întreprinderii, astfel încît prin intermediul acestei func ii întreprinderea
intr în rela ii economice cu al i agen i economici, asigurindu- i astfel stocurile de m rfuri
necesare pentru desf urarea normal a activit ii economice. Aprovizionarea reprezint o

28
activitate foarte complex , care presupune un laborios proces decizional orientat spre scopul de a
procura bunuri i servicii necesare desf ur rii proceselor produc iei culinare, prest rii serviciilor
i desfacerii m rfurilor c tre popula ie.
Activitatea de aprovizionare început cu cercetarea nevoilor se încheie ce recep ia acestora- cu
opera ia de identificare i verificare cantitativ i calitativ a m rfurilor ce se primesc în depozit.
Prin aceasta se asigur existen a calitativ i, mai ales cantitativ a valorilor necesare pentru
desf urarea a complexei de activit i de alimenta ie public . Cum a mai fost men ionat
rfurile primite se p streaz la depozit, de unde apoi i sunt repartizate fie în s lile de vînzare
direct, fie în sec iile de producere.
Contabilitatea sintetic a existen ei i circula iei m rfurilor se ine cu ajutorul contului de
activ 217 ”M rfuri”, desf urat pe urm toarele subconturi: 217.1”M rfuri la depozit”;
217.3„M rfuri la buc rie sau în producere”; 217.4”M rfuri în s lile de vînzare”.
În debitul contului 217”M rfuri” se înregistreaz primirea m rfurilor, iar în credit ie irea
rfurilor i materiilor prime (transmiterea în produc ie i în s lile de vînzare). Soldul final este
debitor i prezint stocul m rfurilor i produselor existente la depozit. În dependen de sursa de
procurare, pentru eviden a m rfurilor achizi ionate, se utilizeaz conturile: 521”Datorii pe
termen scurt privind facturile comerciale”, 2272”Crean e pe termen scurt ale titularilor de
avans”, 539”Alte datorii pe termen scurt”. Respectiv toate opera iunile legate de procurea
rfurilor,transmiterea lor în punctul de vînzare,prelucrarea lor în vederea preg tirii
bucatelor,vînzarea acestor bucate vor fi contabilizate cu ajutorul acestor conturi cu subconturile
respective.
Conform Legii contabilit ii orice opera iune –fapt economic trebuie s fie înso it de suportul
documentar, deci de documentele primare.
Cerin a principal pentru inerea eviden ei contabile a circula iei m rfurilor reprezint
organizarea circuitului documentar, capabil s asigure efectuarea controlului, precum i stabilirea
responsabilit ilor persoanelor cu func ie de r spundere privind integritatea stocurilor.
Eviden a strict a stocurilor de m rfuri presupune organizarea acesteia atît în locurile de
strare a acestor stocuri, adic la depozite, precum i în contabilitate, confruntînd periodic
informa iile privind stocurile din contabilitate cu cele existente de facto.
A adar, particularit ile eviden ei valorilor materiale în unit ile de alimenta ie public constau
în faptul c se ine eviden a cantitativ a m rfurilor la depozite i în locurile de p strare a
acestora, i ,respectiv eviden a cantitativ- valoric organizat de c tre departamentul contabil.
Aceasta, la rîndul ei determin necesitatea efectu rii controlului continuu privind corectitudinea

29
aplic rii pre urilor de vînzare, organizarea unei raport ri sistematice a persoanelor material-
responsabile de integritatea stocurilor i prezentarea oportun a acesteia în contabilitate.
Stocurile de m rfuri ce sunt aprovizionate pe diferite c i, trebuie s fie înso ite de documentele
înso itoare prev zute de condi iile contractuale i regulile de transportare a m rfurilor. La acestea
se refer :
1. Factura fiscal sau cea de expedi ie- ca documente care confirm nemijlocit efectuarea
tranzac iei de livrare a valorilor materiale;
2. Actul de achizi ie –în cazul procur rii valorilor materiale de la persoanele fizice;
3. Certificatul de conformitate, cetrificatul sanitar-veterinar, igienic- ca documente ce
confirm originea i starea valorilor materiale.
În continuare vor fi examinate opera iunile de aprovizionare a m rfurilor din punct de vedere
al înregistr rilor contabile.
Analizind jurnalul order pe contul 217” M rfuri”, în special subcontul 217.3” M rfurile aflate
la buc rie sau în sec iile de producere”( anexa 4, în limitele acestui paragraf ne vom referi doar
la valorile materiale care se primesc i se p streaz la buc rie pentru a fi ulterior consumate în
prepararea bucatelor culinare), pot fi distinse urm toarele înregistr ri contabile:
Not : la întreprinderea analizat m rfurile care au rolul de materii prime, deci sunt procurate
cu scopul de a fi transmise ulterior în producere,pentru preg tirea preparatelor culinare sunt
înregistate îndat in contul 2173” M rfurile aflate la buc rie sau în sec iile de producere”, f
a fi utilizat subcontul 2171”M rfuri la depozit”, deoarece ele elibereaz în producere la pre urile
lor de achizi ie f aplicare oric rui adaos.
Exemplu 4: În restaurant s-au primit m rfuri în sortiment de la furnizorul Metro Cash &
Carry,pe data de 18.12.2010, conform facturii fiscale MO0300097, cu achitarea în numerar a
facturii prin intermediul titularului de avans îmbal Ruslan ( anexa 1):
1) Pentru valoarea total a facturii:
Debit 217 ”M rfuri”, subcontul 2173”Marfuri la buc rie sau în producere ”-la valoare de intra-
2012,30 lei
Debit 534”Datorii privind decont rile cu bugetul” -la suma TVA aferent m rfurilor procurate
(8%,20%)-271,95 lei
Credit 521”Datorii privind facturile comerciale”- la valoarea total a m rfurilor procurate-
2284,25 lei
i în special pentru:
Valoarea fileului de g in :

30
Debit 217 ”M rfuri”, subcontul 2173”Marfuri la buc rie sau în producere ”-la valoare de
intrare (4 kg)-247,76 lei
Debit 534”Datorii privind decont rile cu bugetul”-la suma TVA aferent (8%)-19,82 lei
Credit 521”Datorii privind facturile comerciale”-la valoarea total -267,58 lei
Valoarea ardeiului dulce:
Debit 217 ”M rfuri”,subcontul 2173”Marfuri la buc rie sau în producere ”-la valoare de intrare
( 2,32 kg)-106,14 lei
Debit 534”Datorii privind decont rile cu bugetul”,-la suma TVA aferent (20%)-21,23 lei
Credit 521”Datorii privind facturile comerciale”-la valoarea total -127,37 lei,
i în mod analog pentru celelalte produse agroalimentare.
2) Pentru achitarea facturii din contul titularului de avans:
Debit 521”Datorii privind facturile comerciale”-2284,25 lei
Credit 227”Crean e pe termen scurt ale titularilor de avans”-2284,25 lei
Exemplul 5: La procurarea m rfurilor de la persoane fizice, actul de achizi ie AH749612 din
14.12.10-la valoarea de intrare a c rnii procurate de la cet eanul Arabadji Ivan ( anexa 2,3):
1) La valoarea de intrare a c rnii-84 kg la pre ul de 40 lei/kg:
Debit 217 ”M rfuri”,subcontul 2173”Marfuri la buc rie ”-3360,00 lei
Credit 521”Datorii privind facturile comerciale”-3360,00 lei
2) Ulterior la achitarea datoriei fa de cet eanul Arabadji Ivan. se vor re ine 5 % impozit
pe venit:
Debit 521 ” Datorii privind facturile comerciale”-la valoarea total a datoriei-3360,00 lei
Credit 534”Datorii privind decont rile cu bugetul”, subcontul 534.11” Datorii privind impozitul
pe venit re inut la sursa de plat ”-168,00 lei
Credit 241”Casa”- la valoarea mijloacelor b ne ti achitate cet eanul Arabadji Ivan-3192,00 lei
De obicei, eviden a m rfurilor care sunt primite la depozit este inut de magazioner, care este
persoan cu func ie de r spundere material . Eviden a m rfurilor la depozit poate fi organizat în
baza diferitor modalit i specifice, în dependen de metodele de p strare a m rfurilor. M rfurile
i materiile prime pot fi p strate pe partide (m rfurile ce necesit succesiune strict a eliber rii),
pe denumiri, sorturi i categorii. În cadrul fiec rei metode enumerate, eviden a m rfurilor se ine
în etalon cantitativ, în baza documentelor de înso ire a primirii i eliber rii m rfurilor.
Eviden a analitic a m rfurilor i produselor în alimenta ia public se organizeaz pe
urm toarele sectoare:
a) Subduviziuni structurale;
b) Pe fiecare subdiviziune-pe fiecare persoan cu r spundere material ;

31
 c) Pe fiecare persoan cu r spundere material - pe tipuri de m rfuri.
Partida este cantitatea de m rfuri de diferite tipuri recep ionat , concomitent, în baza unui
document de înso ire. În cadrul metodei p str rii pe partide, este necesar respectarea condi iilor:
strarea separat a fiec rei partide; accesul liber la m rfuri; evitarea combin rii cantit ilor de
rfuri din diferite partide. Eviden a analitic pe partide permite posibilitatea fix rii lipsurilor
sau surplusurilor imediat dup epuizarea partidei totale, asigurîndu-se un control strict asupra
integrit ii stocurilor. Totu i, în cadrul eviden ei pe partide se constat i unele neajunsuri:
ira ional se utilizeaz suprafa a i spa iul de depozitare; se diminueaz posibilit ile de operare a
stocurilor, deoarece informa ia despre stocul unui fel de m rf trebuie acumulat din diferite
locuri de p strare, adic din diferite partide.
În cazul metodei de p strare pe sorturi, fiecare procurare a unit ii de marf (materie prim )
de anumit varietate se însumeaz la cantitatea existent în stoc a aceluia i tip de marf , i în a a
fel, m rfurile p strîndu-se separat pe fiecare categorie. Eviden a p str rii m rfurilor pe sorturi
presupune c se ine de magaziner, conform denumirilor, sorturilor, cantit ii i pre urilor
aplicate la m rfurile din stoc.
Contabilitatea analitic poate fi realizat în baza metodelor cantitativ- valoric i operativ
contabil . Eviden a cantitativ- valoric se ine în dependen de metoda de p strare a m rfurilor,
pe sorturi sau pe partide.
În cazul metodei pe sorturi se întocme te ”Fi a de eviden a m rfurilor pe sorturi” în care se
înscriu soldurile, intr rile i ie irile m rfurilor din gestiune. Fi ele se prezint în contabilitate în
baza c rora, la sfîr itul lunii, se întocmesc balan ele de verificare analitice pentru contul
217”M rfuri”, în care, pentru fiecare tip de marf se indic m rimea stocului la începutul lunii,
suma total a intr rilor i ie irilor i stocul la sfîr itul lunii. Balan ele de verificare similare se
întocmesc, de asemenea, la data efectu rii inventarierii.
În cazul metodei pe partide, eviden a analitic se ine pe baza ”Fi elor de partid ”. Pentru
verificarea corectitudinii înregistr rilor în fi e, la sfîr itul lunii, se întocmesc balan e de
verificare în care fiecare partid se înregistreaz într-un rînd separat.
Sumele totalizatoare din balan ele de verificare calculate atît prin metoda pe sorturi, cît i pe
partide se confrunt cu rulajele i soldul sintetic 217”M rfuri” i se confirm cu semn turile
contabilului i gestionarului.
Pentru verificarea corectitudinii datelor înscrise în registrele de eviden la depozit i în
contabilitate, la sfîr itul lunii, se întocme te balan a de verificare pentru gestiune persoanelor cu
func ie de r spundere material , în care se înregistreaz stocurile m rfurilor pe tipuri, sorturi,
cantit i i pre uri. Ulterior se calculeaz suma m rfurilor (prin produsul dintre cantitate i pre )

32
 i se calculeaz suma total a m rfurilor în stoc. Totalul respectiv trebuie s corespund cu
soldul final al contului sintetic 217”M rfuri”. În a a fel, se stabilesc mai u or erorile pe gestiuni,
în parte, care vor fi supuse, ulterior, unei verific ri separate sau inventarierii.
În cadrul întreprinderii analizate, datorit faptului c m rfurile (materiile prime) care sunt
procurate pentru a fi ulterior supuse prelucr rii nu sînt depozitate la depozit, ci sunt deodat
primite în gestiunea persoanelor responsabile din cadrul sec iei de producere sau buc rie.
Astfel, persoana dat în cele mai dese cazuri este buc tarul- ef, care, de fapt, i este persoana
responsabil material.
Atunci cînd m rfurile sunt p strate la depozit, transmiterea lor în sec iile de produc ie sau
buc rie este documentat prin ”Fi a limit de ridicare a valorilor materiale” sau în baza
”Bonului de consum”. În situa ia, cînd pre ul de eviden a depozitului difer de cel aplicat de
sec ia de producere atunci în fi se indic pre ul depozitului. Produsele se transmit din depozit
în limita necesit ilor zilnice, reflectate în ”Planul-meniu”, împreun cu soldurile din ziua
precedent . Planul-meniu se întocme te i se semneaz de buc tarul- ef, ulterior, se aprob de
conduc torul entit ii de alimenta ie public . În ”Planul –meniu” se indic lista bucatelor ( cu
descrierea succint ) ce urmeaz s se prepare în cantitatea planificat pentru o zi. În baza
planului-meniu, buc tarul- ef întocme te cererea de ridicare a produselor din depozit într-un
exemplar, în care se indic cantitatea produselor în unit i de m sur corespunz toare i se
transmit de la depozit.
La întreprinderea analizat , îns acest circuit de documente lipse te, situa ie determinat de
faptul c m rfurile se afl deodat în gestiunea persoanelor responsabile din sec ia de producere
sau buc rie. Acest moment are atît un avantaj-simplificarea i evitarea întocmirii documentelor
suplimentare de ridicare a m rfurilor de la depozit, dar i un dezavantaj care poate avea
consecin e negative asupra controlului integrit ii m rfurilor, deoarece este mai dificil de urm rit
utilizare stocurilor de m rfuri i produse, i contabilul se va baza doar pe verificarea faptic a
stocurilor de buc rie sau din sec iile de producere i pe documentele care confirm ce feluri de
bucate i preparate culinare au fost preg tite de facto i vîndute în cadrul unei perioade de timp
determinate. Natura acestor documente, precum i înregistr rile contabile determinate de
procesul de preg tire a preparatelor culinare vor fi supuse studiului în continuare.
Contabilitatea opera iunilor de eliberare a materiei prime i produselor în sec ia de
producere se poate organiza prin utilizarea uneia din metode:
a) Metoda comercial ;
b) Metoda de producere;
În cazul primei metode, eviden a m rfurilor i opera iunilor ce in de procesul de fabrica ie

33
este organizat cu ajutorul contului 217”M rfuri” i subconturile sale respective, i calculul
costului preparatelor culinare, bucatelor preg tite se bazeaz doar pe costul materiilor prime
folosite, celelate consumuri generate de procesul de produc ie fiind contabilizate în conturile de
cheltueili, i anume 713”Cheltuieli general-administrative”.
Conform metodei a doua- calcululul costului produc ie preg tite se efectuez în mod analog
unit ilor de produc ie, acesta cuprinzînd, pe lîng costul materiilor prime consumate i costul
celorlalte articole de consumuri i cheltuieli indispensabile procesului de produc ie (salariile
muncitorilor, uzura mijloacelor fixe, consumul de resurse energetice, alte servicii prestate de
ter i).
Legea privind desf urarea comer ului intern în Republica Moldova nr.749-XIII din
23.02.1996 reglementeaz activitatea unit ilor de alimenta ie public . Conform normelor
stipulate în acest act normativ unit ile de alimenta ie public se atibuie categoriei unit ilor de
comer , i nu unit ilor de produc ie, prin urmare activitatea acestor unit i este reglementat de
institu iile i actele normative orientate spre activiatea de comer . Aceasta rezult din
urm toarele momente expuse de lege:
rfuri –bunuri pentru consum propriu, produc ia de alimenta ie public , produc ia cu
destina ie tehnico-productiv i alte bunuri orientate pentru consum, destinate vînz rii cu
am nuntul.
Comer ul (activitatea de comer )-activitate de antreprenoriat a persoanelor fizice i
juridice orientat spre efectuarea cump rii-vînz rii de m rfuri, producerea, realizarea i
organizarea consumului de produc ie de alimenta ie public , precum i acordarea
serviciilor suplimentare, conexe procur rii de m rfuri.
Alimenta ia public - producerea, realizarea i organizarea consumului preparatelor
culinare, produc iei de alimenta ie public ; servicii de alimenta ie public - activitatea
persoanelor fizice i juridice îndreptat spre satisfacerea nevoilor de consum în
alimenta ie i agrement; servicii comerciale-totalitatea ac iunilor prestatorilor de servicii
legate de procurarea m rfurilor, realizarea i organizarea consumului de produse
alimentare, precum i asigurarea drepturilor de consumator.
Unit i de comer - reprezint unit ile economice care desf oar activit i de comer
angro, cu am nuntul i activitate de alimenta ie public , cu condi ia organiz rii
infrastructurii corespunz toare.
Prin urmare, activitatea unit ilor de alimenta ie public cade sub inciden a prevederilor
enun ate mai sus, ca rezultat opera iunile economice din cadrul activit ii acestor tipuri de unit i
trebuie s fie contabilizate conform metodei de comer .

34
 Ceea ce prive te modul de interpretare cheltuielilor legate de procesul de produc ie bucatelor-
preparatelor culinare i atribuirea acestora la costul produselor sau la cheltuielile perioadei,
atunci aici vom apela la prevederile unui alt act normativ SNC 3”Consumurile i cheltuielile
întreprinderii” prin care se stabilesc principiile stabilire a componen ei consumurilor i
cheltuielilor în întreprinderile cu activitate de produc ie, comer i servicii, cheltuielile activit ii
opera ionale, de investi ii i financiare, precum i celor excep ionale.
Calcularea costului reprezint una din laturile principale în eviden a stocurilor de m rfuri i
materiale, care se recunoa te ca activ pîn la momentul reflect rii venitului din vînz ri.
În componen a consumurilor incluse în costul produselor fabricate (serviciilor prestate) sunt
cuprinse:
1) Consumul de materiale- la întreprinderile de producere sunt consumurile directe de
materii prime i materiale; pentru întreprinderile de prestare a serviciilor-consumuri
de materiale; iar pentru unit ile de comer consumurile de materiale nu se includ în
costul produselor fabricate, ci se atribuie la cheltuielile perioadei.
2) Consumuri privind retribuirea muncii- la întreprinderile de producere- consumurile
directe privind retribuirea muncii; pentru întreprinderile de prestare a serviciilor-
consumurile privind retrubuirea muncii; iar pentru unit ile de comer consumurile
privind retribuirea nu se includ în costul produselor fabricate, ci se atribuie la
cheltuielile perioadei.
3) Consumuri indirecte de produc ie apar doar în cadrul întreprinderilor de produc ie i
a celor de prest ri servicii, i nicidecum în cadrul celor de alimenta ie public .
Generalizînd cele expuse mai sus, putem concluziona c unit ile de alimenta ie public
posed dreptul deplin de a ine eviden a costurilor de produc ie conform metodei de comer ,
adic acesta s nu fie determinat ca la întreprinderile de producere, s cuprind i consumurile
privind retribuirea muncii i cele indirecte, ci doar s cuprind costul materiilor prime
consumate, iar celelate consumuri s fie atribuite la cheltuielile perioadei.
Totu i, cu toate c se recomand utilizarea anume acestei metode de eviden i determinare a
sinecostului ( i majoritatea întreprinderilor aplic aceast metod ) exist unele întreprinderi care
determin costul de produc ie conform metodei de produc ie. Asfel, încît întreprinderile de
alimenta ie public sunt într-o oarecare m sur în acela i timp i întreprinderi de produc ie, i de
prest ri servicii, folosirea de c tre acestea a metodei de produc ie este admisibil , dar aceast
metod cere un volum de lucru mai mare i mai costisitor în compara ie cu metoda de comer ,
ceea ce determin alegerea de c tre unit ile de alimenta ie public a primei metode.

35
 Cu toate c activitatea principal a oric rei întreprinderi de alimenta ie public const în
producerea preparatelor culinare cu realizarea lor ulterioar , multe m rfuri pot fi realizate în
starea în care au au fost achizi ionate, cu condi ia consumului acestora pe loc. Ca de exemplu a a
produse ca vinurile, apa mineral , sarea, uleiul, fructele, condimentele pot fi interpretate atît ca
rfuri, în cazul consumului separat al acestora, dar i ca materii prime cîn aceste produse apar
în componen a bucatelor preg tite. Evident c separarea acestor produse ca m rfuri i ca materii
prime ar fi un proces foarte laborios, i fizic dificil de realizat, din cauza diferen ei de adaosuri
folosite, întocmirea documentelor suplimentare, ceea ce mai demonstreaz înc odat avantajul
de folosire a metodei de comer la determinarea costurilor.
Conform prevederilor Codului Fiscal, art.46 ”Metodele de eviden a stocurilor de m rfuri i
materiale” este stipulat c :
1. Orice persoan , care are în gestiune stocuri de m rfuri i materiale destinate consumului
acestora în procesul de produc ie, sau stocurile de produse finite, trebuie s in eviden a
acestora cu condi ia c aceasta influen eaz determinarea venitului acestor persoane.
2. Metodele de eviden a stocurilor de m rfuri i materiale se aplic de c tre contribuabili
conform prevederilor actelor normative contabile.
Cu alte cuvinte, inspectorii fiscali nu au dreptul s impun contribuabilului o metod sau alta
de eviden a stocurilor. Întreprinderea alege de sinest tor metoda care dore te s o aplice, cu
indicarea acesteia în politica de contabilitate.
În capitolul precedent, cînd a fost studiat formarea pre urilor de vînzare, în special cînd a fost
ilustrat exemplul fi ei de calcula ie, s-a observat c în componen a preparatelor culinare intr nu
doar un fel de materie prim -ingredient. În continuare vom ilustra exemplul de preg tire propriu-
zis a unui fel de preparat culinar, cu reflectarea respectiv a acestui proces în contabilitate.
Transmiterea produc iei gata în s lile de vînzare (bufete, bar , magazin) este documentat prin
”Fi a zilnic de ridicare a articolelor finite” (în limba rus ), eliberat
de contabilitate în dou exemplare pentru fiecare zi separat. Una i aceeia i fi poate fi folosit
de mai multe ori pe parcursul aceleia i zile. Fiecare fi posed num r de ordine, cu ajutorul
ruia acest document este înregistrat într-un registru special. La întreprinderea analizat , în
condi iile aplic rii programei automatizate, acest registru cuprinde toate tipurile de documente
necesare eviden ei circula iei m rfurilor i produselor în cadrul unit ii de alimenta ie public , el
fiind numit la fel în limba rus ” ”.
Înregistr rile în fi a respectiv se efectueaz de fiecare dat cînd are loc eliberarea produc iei
finite, indicîndu-se denumirea produc iei/ felului de preparat culinar, cantitatea, pre urile de
vînzare, costul bucatelor preg tite. Aceast fi se anexeaz la raportul persoanei responsabile i

36
se prezint în contabilitate. În baza acestui document în contabilitate se vor întocmi înregistr rile
contabile privind preg tirea bucatelor i transmiterea acestora în s lile de vînzare. Pentru a
ilustra cele expuse mai sus vom apela la urm torul exemplu:
Exemplu 6: Conform Fi ei de ridicare zilnic a articolelor finite Nr.2046 pe data de 17.12.10
au fost eliberate de la buc rie urm toarele preparate culinare (anexa 4 ):
Cu referire concret la producerea preparatului culinar: Cavurma din fileu de g in , utilizînd
i informa ia din fi a de calcula ie, vor fi întocmite urm toarele înregistr ri contabile (anexa 5 ):
Debit 217”M rfuri”, subcontul 21731 „Semifabricate i produc ia la buc rie”-la valoarea
total a ingredientelor care intr în componen a preparatului respectiv în cantitate de 3 por ii la
costul de 14,63 lei pt o por ie - 43,89 lei
Credit 217 ”M rfuri”, subcontul 2173”M rfuri în producere sau la buc rie”- la valoarea
fileului de g in consumat (0,540 kg)-33,90 lei
Credit 217 ”M rfuri”, subcontul 2173”M rfuri în producere sau la buc rie”- la valoarea
uleiului vegetal consumat (0,380 kg)-7,75 lei
Credit 217 ”M rfuri”, subcontul 2173”M rfuri în producere sau la buc rie”- la valoarea
condimentelor consumate (0,009 kg)-1,43 lei
Credit 217 ”M rfuri”, subcontul 2173”M rfuri în producere sau la buc rie”- la valoarea s rii
consumate (0,009 kg)-0,02 lei
Credit 217 ”M rfuri”, subcontul 2173”M rfuri în producere sau la buc rie”- la valoarea
mur turilor consumate ( tur u 1,5 por ii=0,150 kg)-0,79 lei
Contul 21731”Semifabricate i m rfuri la buc rie” este un cont intermediar, func ia c ruia
este de a reflecta semifabricatele i produc ia în procesul de preg tire a acesteia. Deasemenea cu
ajutorul acestui subcont pot fi contabilizate i consumul a astfel preparate culinare, în cazul în
care ele constituie materii prime pentru preg tire preparate culinare, ca de exemplu în cazul dat
ingredientul ”tur u”-preg tirea c ruia la fel se contabilizeaz cu ajutorul subcontului
21731”Semifabricate i m rfuri la buc rie” i a subcontului 2173”M rfuri în producere sau la
buc rie.
Continuînd exemplul de mai sus, în baza fi ei de calcula ie a produsului ”tur u”, vor fi
întocmite înregistr rile contabile:
Debit 217”M rfuri”, subcontul 21731 „Semifabricate i produc ia la buc rie”-la valoarea total
a ingredientelor care intr în componen a preparatului respectiv în cantitate de 1,5 por ii la costul
de 0,53 lei pt o por ie – 0,79 lei
Credit 217 ”M rfuri”, subcontul 2173”M rfuri în producere sau la buc rie”- la valoarea
mur turilor consumate (0,140 kg)-0,60 lei

37
Credit 217 ”M rfuri”, subcontul 2173”M rfuri în producere sau la buc rie”- la valoarea
condimentelor consumate (0,010 kg)-0,19 lei
Ulterior la transmiterea în vînzare a acestei produc ii se vor întocmi înregistr rile contabile
(jurnal order pe contul 217 ”M rfuri”,subcontul 2174 ”M rfuri în s lile de vînzare”-anexa 6,6A):
Debit 2174 ”M rfuri în s lile de vînzare”-la valoarea de vînzare a preparatului culinar”Cavurma
din fileu de g in ” inclusiv adaosul comercial i TVA (3 por ii a cîte 81,00 lei)-243,00 lei
Credit 217 ”M rfuri”, subcontul 21731”Semifabricate i m rfuri la buc rie”- la valoarea
costului articolului culinar preg tit ( 3 por ii cîte 14,63 lei)-43,89 lei
Credit 821 ”Adaos comercial”, subcontul 8214”Adaosul comercial al m rfurilor transmise în
vînzare”-la valoarea adaosului comercial atribuit m rfii transmise în vînzare:( 3 por ii*81)/1,2-
43,89)-158,61 lei
Credit 825”TVA inclus în pre ul de vînzare”, subcontul 8254”TVA inclus în pre ul de vînzare
rfurilor transmise în vînzare”-la suma TVA inclus în pre ul de vînzare al m rfii ( 3
por ii*81/6)-40,50 lei
Astfel observ m c calcularea adaosului comercial are loc de la cap t, i anume cunoscîndu- se
pre ul de vînzare, TVA 20% i costul de produc ie al articolului preparat, se stabile te mai întîi
TVA ca a asea parte din pre ul de vînzare (120%/20%), iar diferen a primit dintre cost i TVA
se atribuie la adaosul comercial, ceea ce face ca m rimea acestuia s varieze de fiecare dat cînd
variaz costul de produc ie al articolului. Mai am nun it despre adaosul comercial i aplicarea
conturilor 821 ”Adaos comercial” i 825” TVA inclus în pre ul de vînzare” ne vom referi în
paragraful 3, unde vom detaliza nemijlocit opera iunile care au loc în s lile de vînzare, i deci
aplicarea conturilor respective este prezent în orice opera iune.

38
 2.2. Contabilitatea circula iei produselor i m rfurilor
în sec ia de producere.

În cadrul unit ilor de alimenta ie public de dimensiuni mai mari pot fi organizate sec ii de
producere a semifabricatelor, produselor de patiserie, ect. Cantitatea produselor care urmeaz a
fi fabricate se determin în dependen de necesit ile unit ilor care presteaz servicii de
alimenta ie public , adic de cererea pentru aceste produse. Eviden a materiilor prime i a
produselor finite se ine pe persoanele material responsabile, cu folosirea sistemului natural
valoric, adic pe sortiment, cantitate, pre , valoare.
Opera iunile legate de producerea articolelor de cofet rie i patiserie în sec iile de produc ie
sunt similare opera iunilor de preg tire apreparatelor culinare în buc rie, în ceea ce prive te
utilizarea conturilor contabile i întocmirea acelora i documente primare.
În cele mai dese cazuri, materia prim în sec ia de producere este primit direct de la
furnizori, fiind achizi ionat fie de la persoanele juridice-în baza facturilor fiscale i celor de
expedi ie, i de la persoanele fizice-în baza actelor de achizi ie.
Eviden a materiilor prime se ine în baza pre urilor de achizi ie, f aplicarea adaosului
comercial. Normele consumurilor i de eurilor în fabricarea produselor sunt stabilite de
prevederile documenta iei tehnico- normative în vigoare (Culegerea de re ete, cartelele
tehnologice, standardele întreprinderii).
Achizi ionarea materiilor prime în sec iile de producere se contabilizeaz în mod analog
achizi ion rii m rfurilor la buc rie, în special pentru ilustrare va fi analizat urm torul exemplu:
Exemplu 7: În baza facturii fiscale BP 0436383 pe data de 27.12.10 de la furnizorul Puratos-
Mold au fost achizi ionate urm toarele materii prime (figura 3):
Figura 3.2: Bonul de primire a m rfurilor pe data de 27.12.2010 de la ”Puratos Mold” SRL
SRL Olivitta c/f 1002600006920 27.12.10
organizatia
Bon de primire Nr. BP 0436383

Primit: Mihalskaia Anna Ivan

Eliberat Puratos-Mold SRL

U/m
Nr. Denumirea Cantit. Pretul Suma
.
.
1 l 24 32.00 768,00
2 GANACHE kg 10 62.00 620,00
3 ( ) kg 2,5 110.00 275,00
Total
1663,00
Livrat Primit

39
Aceste intr ri vor fi reflectate în contabilitate în felul urm tor ( jurnal order pe subcontul 2173
”M rfuri la buc rie sau în producere” pe subdiviziunea ” ”-anexa 7):
Debit 217 ”M rfuri”, subcontul 2173”Marfuri la buc rie sau în producere ”-la valoare de
intrare a fri i ( 24 litri *26,67 lei/litru)-640,00 lei
Debit 217 ”M rfuri”, subcontul 2173”Marfuri la buc rie sau în producere ”-la valoare de
intrare a glazurii ( 10 kg *51,67 lei/ kg)-516,67 lei
Debit 217 ”M rfuri”, subcontul 2173”Marfuri la buc rie sau în producere ”-la valoare de
intrare a ciocolatei ( 2,5kg *91,67 lei/kg)-229,17 lei
Debit 534”Datorii privind decont rile cu bugetul”,-la suma TVA aferent m rfurilor
procurate(20%)-277,16 lei
Credit 521”Datorii privind facturile comerciale”-la valoarea m rfurilor prrocurate-1663 lei
eful sec iei de producere întocme te comanda pentru producerea articolelor de cofet rie, care
este semnat de conduc torul unit ii. În baza acestei comenzi în contabilitate se determin
necesit ile de materii prim conform normelor stabilite.
Dac anumite feluri de materii prim lipsesc, este permis înlocuirea acestora cu altele în
concordan cu tabelele de înlocuire reciproc . Pe verso comenzii se face men iunea privind
înlocuirea efectuat .
Eliberarea produselor finite în s lile de vînzare i la depozite este documentat cu ajutorul
”Fi ei zilnice de ridicare articolelor finite” i în comand în rîndul ”produc ia finit ”. În fi a
zilnic de ridicare articolelor finite se indic num rul comenzii conform c reia au fost produse
articolele respective. Comanda dat este format din dou p i: comanda de produc ie pentru o
zi care este semnat de eful sec iei de produc ie i calculul necesarului de materii prime care se
întocme te i se semneaz de contabil. Aceast comand serve te temei pentru eliberarea i
consumul de materii prime, precum i pentru controlul produc iei finite din punct de vedere a
sortimentului i cantit ii.
Stocuri de produc ie în curs de execu ie în aceste sec ii de producere, de obicei, nu exist .
Îns , dac procesul de produc ie din oarecare motive nu este finisat, atunci articolele nefinisate
sunt depozitate pîn la urm toarea zi cîn sunt eliberate iar i în produc ie.
Dup efectuarea inventariza iei în sec iile de producere a materiilor prime, persoanele
material responsabile întocmesc raportul de circula ie a m rfurilor în perioada dintre
inventariza ii. În cadrul acestui raport consumul normativ al materiilor prime se indic conform
consumului de control a materiilor prime conform normelor determinate în contabilitate.

40
În toate documentele ce înso esc eliberarea articolelor finite trebuie s fie indicate denumirea
complet i masa articolului respectiv.
Înregistr rile contabile întocmite la producerea articolelor de cofet rie din cadrul sec iilor de
produc ie sunt analogice celor analizate în paragraful precedent, adic opera iunilor economice
aferente preg tirii preparatelor culinare din cadrul buc riilor. Dar, pentru ilustrarea celor
expuse mai sus vom apela la urm torul exemplu:
Exemplu 8: Analizînd ”Fi a zilnic de ridicare a articolelor finite”din 06.12.10, precum i fi a
de calcula ie a desertului ”Tiramisu” (anexa 8)
pentru producerea desertului ”Tiramisu” în cantitate de 20 buc i vor fi întocmite urm toarele
înregistr ri contabile ( anexa 9 ):
1. Mai întîi are loc preg tirea semifabricatului pr jituri pentru desertul ”Tiramisu”:
Debit 217”M rfuri”, subcontul 21731 „Semifabricate i produc ia la buc rie”-la valoarea
total a ingredientelor care intr în componen a pr jiturilor în cantitate de 20 buc i la costul de
7,42 lei pentru o bucat – 148,31 lei
Credit 217 ”M rfuri”, subcontul 2173”M rfuri în producere sau la buc rie”- la valoarea
zah rului consumat (0,300 kg)-3,67 lei
Credit 217 ”M rfuri”, subcontul 2173”M rfuri în producere sau la buc rie”- la valoarea
pudrei de zah r consumate (0,850 kg)-12,52 lei
Credit 217 ”M rfuri”, subcontul 2173”M rfuri în producere sau la buc rie”- la valoarea
fulgilor de mindali consumate (0,600kg)-97,50 lei
Credit 217 ”M rfuri”, subcontul 2173”M rfuri în producere sau la buc rie”- la valoarea
oulor (30 buc.)-34,62 lei
2. Apoi are loc preg tirea siropului special:
Debit 217”M rfuri”, subcontul 21731 „Semifabricate i produc ia la buc rie”-la valoarea
total a ingredientelor care intr în componen a siropului în cantitate de 0,250 kg – 2,82 lei
Credit 217 ”M rfuri”, subcontul 2173”M rfuri în producere sau la buc rie”- la valoarea apei
consumate (0,203 kg)-0,01 lei
Credit 217 ”M rfuri”, subcontul 2173”M rfuri în producere sau la buc rie”- la valoarea
zah rului consumat (0,203 kg)-2,47 lei
Credit 217 ”M rfuri”, subcontul 2173”M rfuri în producere sau la buc rie”- la valoarea
acidului citric consumat (0,003kg)-0,34 lei
3. i deci , la etapa final are loc preg tirea propriu- zis a desertului ( jurnal order pentru
subcontul 21731„Semifabricate i produc ia la buc rie”-anexa10 ) :

41
 Debit 217”M rfuri”, subcontul 21731 „Semifabricate i produc ia la buc rie”-la valoarea
total a ingredientelor care intr în componen a desertului în cantitate de 20 por ii – 302,65 lei
Credit 217 ”M rfuri”, subcontul 2173”M rfuri în producere sau la buc rie”- la valoarea
glazurii de ciocolat consumate (0,200 kg)-5,54 lei
Credit 217 ”M rfuri”, subcontul 2173”M rfuri în producere sau la buc rie”- la valoarea
jelatinei consumate (0,020 kg)-1,14 lei
Credit 217 ”M rfuri”, subcontul 2173”M rfuri în producere sau la buc rie”- la valoarea
cacao consumat (0,100g)-6,82 lei
Credit 217 ”M rfuri”, subcontul 2173”M rfuri în producere sau la buc rie”- la valoarea
divinului consumati (0,125 kg)-14,28 lei
Credit 217 ”M rfuri”, subcontul 2173”M rfuri în producere sau la buc rie”- la valoarea
cafelei consumate (0,070 kg)-23,67 lei
Credit 217 ”M rfuri”, subcontul 2173”M rfuri în producere sau la buc rie”- la valoarea
liquerului consumat (0,075kg)-2,01 lei
Credit 217 ”M rfuri”, subcontul 2173”M rfuri în producere sau la buc rie”- la valoarea
pr jiturilor consumate (20 buc i)-148,31 lei
Credit 217 ”M rfuri”, subcontul 2173”M rfuri în producere sau la buc rie”- la valoarea
zah rului consumat (0,175 kg)-2,14 lei
Credit 217 ”M rfuri”, subcontul 2173”M rfuri în producere sau la buc rie”- la valoarea
siropului consumat (0,250 kg)-2,82 lei
Credit 217 ”M rfuri”, subcontul 2173”M rfuri în producere sau la buc rie”- la valoarea
fri i consumate (1,1 kg)-29,33 lei
Credit 217 ”M rfuri”, subcontul 2173”M rfuri în producere sau la buc rie”- la valoarea
ca cavalului consumat (0,400g)-60,82 lei
Credit 217 ”M rfuri”, subcontul 2173”M rfuri în producere sau la buc rie”- la valoarea oulor
consumate (5 buc.)-5,77 lei
Ulterior la transmiterea în vînzare a acestei produc ii se vor întocmi înregistr rile contabile (
jurnal order pe subcontul Debit 2174 ”M rfuri în s lile de vînzare”, subdiviziunea ” ” –
anexa 11):
Debit 2174 ”M rfuri în s lile de vînzare”-la valoarea de vînzare a desertului ”Tiramisu” inclusiv
adaosul comercial i TVA (20 buc i a cîte 45,00 lei)-900,00 lei
Credit 217 ”M rfuri”, subcontul 21731”Semifabricate i m rfuri la buc rie”- la valoarea
costului desertului preg tit (20 buc.a cîte 15,13 lei)-302,65 lei

42
Credit 821 ”Adaos comercial”, subcontul 8214”Adaosul comercial al m rfurilor transmise în
vînzare”-la valoarea adaosului comercial atribuit desertului transmis în vînzare: (20 buc
*45)/1,2-302,65)-447,35 lei
Credit 825”TVA inclus în pre ul de vînzare”, subcontul 8254”TVA inclus în pre ul de vînzare
rfurilor transmise în vînzare”-la suma TVA inclus în pre ul de vînzare al m rfii (20
buc i*45/6)-150 lei.
Beneficiind de faptul c în cadrul sec iei de produc ie respective are loc i producerea
produselor de panifica ie necesare pentru consumul în restaurant, dup producerea acestora, are
loc transmiterea acestora în depozitul restaurantului, opera iunea dat fiind perfectat cu ajutorul
facturilor de expedi ie. A adar, periodic, în dependen de necesit ile restaurantului, sec ia de
producere elibereaz articole finite în cantitatea necesar . Aceasta reprezint o mi care intern a
rfurilor, ceea ce nu determin implicarea utiliz rii conturilor de adaos comercial i TVA
inclus în pre ul de vînzare.
Exemplu 9: În baza ”fi ei de ridicare zilnice articolelor finite” nr.2127 din 29.12.10 (figura 4)
Figura 4.2 : ”Fi a zilnic de ridicare a articolelor finite pentru pîine i pr jituri”
SRL Olivitta c/f 1002600006920
organizatia

2127 29.12.10
Mihalskaia Anna Ivan
Depozit central Timbal Ruslan Alexandr

. -
1 kg 8 6-29 50,32
2 buc 15 0-96 14,33
: 23 64,65

au fost produse 8 pîini i 15 pr jituri, care urmez a fi transmise la depozitul restaurantului. Prin
urmare înregistr rile contabile care vor fi întocmite sunt:
1. La valoarea pîinii i pr jiturilor produse:
Debit 217”M rfuri”, subcontul 2171” M rfuri la depozit”-64,65 lei
Credit 217”M rfuri”, subcontul 21731”Semifabricate i m rfuri la depozit”-64,65 lei
La valoarea pîinii transmise în buc ria restaurantului: în baza facturii de expedi ie se va
reflecta (figura 4 ”Bonul de consum pentru pîinea transmis la buc rie”).

43
SRL Olivitta c/f 1002600006920 29.12.10
organizatia
Bon de consum Nr. 000001162

Eliberat Depozit central Timbal Ruslan Alexandr

Primit Mihailova Lora Ivan

Prin delegatul temeiul

Conform procurii nr. din

U/m
Nr. Denumirea Cantit. Pretul Suma
.
.
1 kg 8 6.29 50,32
Total
50,32
Livrat Primit

Debit 217”M rfuri”, subcontul 2173”M rfuri în sec iile de producere i la buc rii”-50,32 lei
Credit 217”M rfuri”, subcontul 2171” M rfuri la depozit”-50,32 lei
2. La valoarea pr jiturilor transmise în s lile de vînzare a restaurantului: în baza facturii de
expedi ie ( Bonului de consum) se va reflecta : figura 5.2” Bonul de consum pentru
pr jiturile transmise în s lile de vînzare).
SRL Olivitta c/f 1002600006920 29.12.10
organizatia
Bon de consum Nr. 000000003

Eliberat Depozit central Timbal Ruslan Alexandr

Primit Rokitkii Andrei Iuri

Prin delegatul temeiul

Conform procurii nr. din

U/m
Nr. Denumirea Cantit. Pretul Suma
.
.
1 buc 15 0.96 14,33 7,00 105,00
Total
14,33 105,00
Livrat Primit

Debit 2174 ”M rfuri în s lile de vînzare”-la valoarea de vînzare a pr jiturilor inclusiv adaosul
comercial i TVA (15 buc i a cîte 7,00 lei)-105,00 lei
Credit 217 ”M rfuri”, subcontul 2171” M rfuri la depozite”- la valoarea costului pr jiturilor
preg tite (15 buc.)-14,33 lei
Credit 821 ”Adaos comercial”, subcontul 8214”Adaosul comercial al m rfurilor transmise în
vînzare”-la valoarea adaosului comercial atribuit pr jiturilor transmise în vînzare:(15buc *7)/1,2-
14,33)-73,17 lei
Credit 825”TVA inclus în pre ul de vînzare”, subcontul 8254”TVA inclus în pre ul de vînzare
rfurilor transmise în vînzare”-la suma TVA inclus în pre ul de vînzare al m rfii (15
buc i*7/6)-17,50 lei.

44
 2.3. Particularit ile privind contabilitatea produselor i m rfurilor în
lile de distribu ie a m rfurilor.

Majoritatea unit ilor de alimenta ie public î i organizeaz desfacerea produselor proprii i a

rfurilor procurate atît prin sala de mas , cît i prin intermediul bufetelor, barurilor,
magazinelor culinare i alte unit i structurale. În a a fel, produsele de produc ie proprie,
semifabricatele, i m rfurile pot fi primite din sec iile de produc ie, magazii, precum i de la
diferi i ter i. Primirea produselor din sec iile de produc ie se documenteaz prin ”Fi a zilnic de
ridicare a articolelor finite”, iar din depozite prin ”Bonul de primire” sau ”Bonul de consum”.
Comercializarea produc iei i a m rfurilor se execut , de obicei, contra plat , în numerar.
Suma încas rilor se confirm prin bonurile de cas i cotoarele de la dispozi iile de cas de
încasare, întocmite în situa ia transmiterii numerarului în casieria central a unit ii de
alimenta ie public . Totodat comercializarea bucatelor i a produselor preparate se poate
efectua i cu plata prin virament, fie c a fost transferat în prealabil un avans, fie c plata se va
efectua mai tîrziu, adic dup momentul cînd a avut loc livrarea propriu –zis . În cazul efecut rii
pl ii prin virament, agentul economic-beneficiarul serviciilor de alimenta ie public cere un cont
de plat în baza c ruia va putea emite ordinul de plat .
În dependen de momentul achit rii, vînzarea bucatelor se ine în eviden valoric sau
cantitativ-valoric . Eviden a valoric prevede eviden a vînz rilor, în baza încas rilor totale, pe
cînd eviden a cantitativ valoric presupune i eviden a vînz rilor, în baza sumelor încasate, i în
baza cantit ii produselor vîndute în sortiment. În cazul pl ii în prealabile, casierul elibereaz
cump torului un cec distinct pentru fiecare fel de bucate. Pentru primirea bucatelor, cecul se
prezint buc tarilor, iar la sfîr itul zilei cantitatea i suma total a bucatelor vîndute se compar
cu indica iile contorului aparatului de cas . În cazul pl ii în numerar, posterioare, mai întîi se
elibereaz bucatele i produsele cump torului i apoi se achit valoarea acestora în casierie.
Casierul elibereaz cec pentru toat suma produselor achitate. Dac se utilizeaz deservirea prin
chelner, cump torului i se elibereaz ”Nota de plat ”, care se întocme te în dou exemplare i
primul exemplar r mîne la consumator. În nota de plat se indic denumirea bucatelor servite,
cantitatea, pre ul per unitate i suma total pentru plat .
Cînd am vorbit despre achizi ionarea m rfurilor, a fost men ionat faptul, c în gestiunea unit ii
de alimenta ie public , pe lîng m rfurile care intr cu rolul lor de materii prime i sunt destinate
pentru producerea preparatelor culinare, întreprinderea mai achizi ioneaz i bunuri care sunt
destinate vînz rii f a mai fi supuse oric ror prelucr ri, acestea fiind m rfuri în adev ratul sens
al cuvîntului. Deosebirea între aceste m rfuri i cele care sunt procurate i transmise la buc rie

45
sau în sec iile de produc ie, const în pre ul de eviden al acestora. În particular, m rfurile care
sunt achizi ionate pentru a fi direct realizate prin intermediul barurilor (sau magazinelor) î i in
eviden a la pre ul de vînzare inclusiv adaosul comercial i TVA inclus în pre ul de vînzare,
acest pre atribuindu-se lor din momentul achizi ion rii i transmiterii acestora în s lile de
vînzare, adic în cazul întreprinderii analizate, de la depozitul central în bar, pe cînd m rfurile
care sunt procurate cu rolul de materii prime pentru buc rie i sec ia de produc ie î i in
eviden a lor la pre ul de achizi ie, adic la cost i numai în cazul prepar rii articolelor culinare i
transmiterii acestora în s lile de vînzare, acestora li se atribuie adaosul comercial i TVA inclus
în adaosul comercial, fiind astfel stabilit pre ul de vînzare cu am nuntul.
Pentru ilustrarea celor expuse mai sus se propune urm torul exemplu:
Exemplul 10: Conform facturii fiscale CC1354779 din 30.12.10 de la furnizorul Coca Cola afost
achizi ionat ap mineral Dorna, fiind perfectat bonul de intrare de mai jos (figura 6.2 ”Bonul
de primire a apei minerale”):
SRL Olivitta c/f 1002600006920 30.12.10
organizatia
Bon de primire Nr. CC1354779

Primit: Depozit central Timbal Ruslan Alexandr

Eliberat Coca Cola SRL

U/m
Nr. Denumirea Cantit. Pretul Suma
.
.
1 0,5 stc 60 4.98 298,80
2 0.5 stc 60 4.98 298,80
3 1,5 stc 6 8.34 50,04
4 1,5 stc 6 8.34 50,04
Total
697,68
Livrat Primit

Perfectînd aceast achizi ie, vor fi întocmite urm toarele înregistr ri contabile ( jurnal order
pentru subcontul 2171”M rfuri la depozit” pentru data de 30.12.10-anexa 12):
Debit 217”Marfuri”,subcontul 2171”M rfuri la depozit”-la valoarea de intrare a marfurilor
procurate-581,40 lei
Debit 534”Datorii privind decont rile cu bugetul” -la suma TVA aferent m rfurilor procurate
(20%)-116,28 lei
Credit 521”Datorii privind facturile comerciale”-697,68 lei
Ulterior aceste m rfuri se transmit de la depozitul central în vînzare, prin urm toarea
înregistrarea contabil , perfectîndu-se bonul de consum sub forma acelui prezentat mai jos
(figura 7.2 ”Bonul de consum pentru transmiterea apei minerale în s lile de vînzare ”, jurnal
order pe subcontul 2174”M rfuri în s lile de vînzare ” data de 30.12.10-anexa 13,14,15 ):

46
SRL Olivitta c/f 1002600006920 30.12.10
organizatia
Bon de consum Nr. 000001156

Eliberat Depozit central Timbal Ruslan Alexandr

Primit Rokitkii Andrei Iuri

Prin delegatul temeiul CC1354779 Coca Cola SRL

Conform procurii nr. din

U/m
Nr. Denumirea Cantit. Pretul Suma
.
.
1 0,5 stc 60 4.15 249,00 15,00 900,00
2 stc 60 4.15 249,00 15,00 900,00
3 1,5 stc 6 6.95 41,70 35,00 210,00
4 stc 6 6.95 41,70 35,00 210,00
Total
581,40 2220,00

Livrat Primit

Debit 217”M rfuri”,subcontul 2174”Marfuri în vînzare”-la pre ul de vîmzare atribuit m rfii-

2200,00 lei
Credit 821”Adaos comercial”, subcontul 8214”Adaosul comercial al m rfurilor transmise în
vînzare”-la valoarea adaosului comercial atribuit m rfii (2220/1,2-581,4) -1262,60 lei
Credit 825”TVA inclus în pre ul de vînzare”,subcontul 8254”TVA inclus în pre ul de vînzare
rfurilor transmise în vînzare-la suma TVA inclus în pre ul de vînzare al m rfii(2220/6)-
370,00 lei
Credit217”Marfuri”,subcontul 2171”M rfuri la depozit”-la costul m rfurilor procurate-581,40 lei
Ceea ce prive te transmiterea articolelor finite din buc rie sau sec iile de produc ie în s lile
de vînzare, înregistr rile contabile, precum i exemplele concrete au fost ilustrate în paragrafele
precedente, unde a fost abordat nemijlocit tema contabilit ii producerii articolelor culinare.
Atunci cînd m rfurile respective sunt destinate vînz rii propriu –zise, i în cazul cînd pentru
vînzarea acestora este nevoie de asemenea de o preg tire pentru a fi vîndute (de exemplu
preg tire ceaiului, a cafelei, turnarea b uturilor alcoolice în pahare i repartizarea acestora pe
por ii), în mod analog pentru articolele finite din buc rii i sec iile de produc ie se întocmesc
fi e de ridicare zilnic a articolelelor finite.
Exemplu 11: Analizînd fi a de ridicare zilnic articolelor finite din 17.12.10, i anume privind
ridicarea m rfurilor bar-bar (anexa 16) vor fi întocmite urm toarele înregistr ri contabile:
1) La preg tirea a 8 por ii de ceai (jurnal order pe subcontul 2174 pentru data de 17.12.10-
anexa 17,18,19 ):
a) La valoarea costului ceaiului preg tit:
Debit 217”M rfuri”,subcontul 2174”Marfuri în vînzare”- la valoarea costului a 8
por ii de ceaii-78,51 lei

47
 Credit 217”M rfuri”,subcontul 2174”Marfuri în vînzare”-la costul ceaiului
consumat(0,032 kg)-44,72 lei
Credit 217”M rfuri”,subcontul 2174”Marfuri în vînzare”-la costul mierii
consumate(8 buc.)-30,40 lei
Credit 217”M rfuri”,subcontul 2174”Marfuri în vînzare”-la costul zah rului
consumat(0,240 kg)-3,39 lei
b) La decontarea adaosului comercial i a TVA inclus în pre ul de vînzare a mierii
consumate:
Debit 821”Adaos comercial”,subcontul 8214”Adaosul comercial al m rfurilor
transmise în vînzare”-la valoarea adaosului comercial atribuit mieriii vîndute-3,76 lei
Debit 825”TVA inclus în pre ul de vînzare”,subcontul 8254”TVA inclus în pre ul de
vînzare m rfurilor transmise în vînzare”-la suma TVA inclus în pre ul de vînzare al
mierii-4,81 lei
Credit 217”M rfuri”,subcontul 2174”Marfuri în vînzare”-la valoarea ce cuprinde
adaosul comercial i TVA inclus în pre ul de vînzare a mierii consumate-8,57 lei
c) La decontarea adaosului comercial i a TVA inclus în pre ul de vînzare a ceaiului
consumat:
Debit 821”Adaos comercial”,subcontul 8214”Adaosul comercial al m rfurilor
transmise în vînzare”-la valoarea adaosului comercial atribuit ceaiului vîndute-92,07 lei
Debit 825”TVA inclus în pre ul de vînzare”,subcontul 8254”TVA inclus în pre ul de
vînzare m rfurilor transmise în vînzare”-la suma TVA inclus în pre ul de vînzare al
ceaiuluii-15,29 lei
Credit 217”M rfuri”,subcontul 2174”Marfuri în vînzare”-la valoarea ce cuprinde
adaosul comercial i TVA inclus în pre ul de vînzare a ceaiuluii consumate-107,36 lei
d) La valoarea ceaiului preg tit i transmis în vînzare se va reflecta:
Debit 217”M rfuri”,subcontul 2174”Marfuri în vînzare”- la valoarea de vînzare a 8
por ii de ceai-256 lei
Credit 217”M rfuri”,subcontul 2174”Marfuri în vînzare”- la costul ceaiului
consumat(0,032 kg)-78,51 lei
Credit 821”Adaos comercial”,subcontul 8214”Adaosul comercial al m rfurilor
transmise în vînzare”-la valoarea adaosului comercial atribuit ceaiului vîndut(32lei*8
por ii/1,2-78,51)-134,82 lei
Credit 825”TVA inclus în pre ul de vînzare”,subcontul 8254”TVA inclus în pre ul de
vînzare m rfurilor transmise în vînzare”-la suma TVA inclus în pre ul de vînzare al

48
 ceaiuluii(32 lei * 8 por ii/6)-42,67 lei
2) La preg tirea vinului pentru vînzare:
a) La calcularea costului unei por ii de vin:
Debit 217”M rfuri”,subcontul 2174”Marfuri în vînzare”- la valoarea costului a 1
por ii de vin-100,00 lei
Credit 217”M rfuri”,subcontul 2174”Marfuri în vînzare”-la costul a 0,75 l de vin
necesar pentru preg tire unei por ii de vin consumat-100,00 lei
b) La stabilirea pre ului de vînzare a vinului:
Debit 217”M rfuri”,subcontul 2174”Marfuri în vînzare”- la valoarea de vînzare a
unei por ii de vin- 240,00lei
Credit 217”M rfuri”,subcontul 2174”Marfuri în vînzare”-la costul unei por ii de
vin(0,75l)-100,00 lei
Credit 821”Adaos comercial”,subcontul 8214”Adaosul comercial al m rfurilor
transmise în vînzare”-la valoarea adaosului comercial atribuit vinului vîndut(240lei
por ii/1,2-100)-100,00 lei
Credit 825”TVA inclus în pre ul de vînzare”,subcontul 8254”TVA inclus în pre ul de
vînzare m rfurilor transmise în vînzare”-la suma TVA inclus în pre ul de vînzare al
vinului(240 lei/6)-40 lei
c) În acela i timp se deconteaz valoarea a adaosului comercial i a TVA inclus în
pre ul de vînzarea a vinului:
Debit 821”Adaos comercial”,subcontul 8214”Adaosul comercial al m rfurilor
transmise în vînzare”-la valoarea adaosului comercial atribuit vinului vîndut-100,00 lei
Debit 825”TVA inclus în pre ul de vînzare”,subcontul 8254”TVA inclus în pre ul de
vînzare m rfurilor transmise în vînzare”-la suma TVA inclus în pre ul de vînzare a
vinului-40,00 lei
Credit 217”M rfuri”,subcontul 2174”Marfuri în vînzare”-la valoarea ce cuprinde
adaosul comercial i TVA inclus în pre ul de vînzare a ceaiuluii consumate-140,00 lei
3) La preg tirea sucului pentru vînzare:
a) La calcularea costului unei por ii de vin:
Debit 217”M rfuri”,subcontul 2174”Marfuri în vînzare”- la valoarea costului a 8 por ii
de suc a cîte 0,33 kg-64,56 lei
Credit 217”M rfuri”,subcontul 2174”Marfuri în vînzare”-la costul a 2,640l de suc necesar
pentru preg tirea a 8 por ii de suc consumat-64,56 lei
b) La stabilirea pre ului de vînzare a sucului:

49
 Debit 217”M rfuri”,subcontul 2174”Marfuri în vînzare”- la valoarea de vînzare a 8
por ii de suc-160,00lei
Credit 217”M rfuri”,subcontul 2174”Marfuri în vînzare”-la costul a 8 por ii de suc
(2,64 l)-64,56 lei
Credit 821”Adaos comercial”,subcontul 8214”Adaosul comercial al m rfurilor
transmise în vînzare”-la valoarea adaosului comercial atribuit sucului vîndut (160lei
por ii/1,2-64,56)-68,77 lei
Credit 825”TVA inclus în pre ul de vînzare”,subcontul 8254”TVA inclus în pre ul de
vînzare m rfurilor transmise în vînzare”-la suma TVA inclus în pre ul de vînzare al
sucului (160 lei/6)-26,67 lei
c) se deconteaz valoarea a adaosului comercial i a TVA inclus în pre ul de vînzarea
a sucului:
Debit 821”Adaos comercial”, subcontul 8214”Adaosul comercial al m rfurilor
transmise în vînzare”-la valoarea adaosului comercial atribuit sucului vîndut-82,01 lei
Debit 825”TVA inclus în pre ul de vînzare”,subcontul 8254”TVA inclus în pre ul de
vînzare m rfurilor transmise în vînzare”-la suma TVA inclus în pre ul de vînzare a
sucului consumat-20,82 lei
Credit 217”M rfuri”,subcontul 2174”Marfuri în vînzare”-la valoarea ce cuprinde
adaosul comercial i TVA inclus în pre ul de vînzare a sucului consumat-102,83 lei
Cu referire îns la vînzarea propriu-zis a m rfurilor i articolelor culinare prin intermediul
lilor de vînzare, interes prezint înregistr rile contabile care vor fi întocmite la realizare acestor
rfuri, precum i documentele care se perfecteaz la realizarea m rfurilor.
Prin ”fisele de ridicare zilnic a articolelor finite” se perfecteaz doar transmiterea articolelor
finite i m rfurilor în vînzare, îns vînzarea de facto se perfecteaz prin actul de realizare i
factura fiscal , în cazul cînd beneficiarul serviciilor de alimenta ie public este o persoan
juridic .
Contabilizarea vînz rilor în numerar implic utilizare contului 846 ”Încas ri globale din
vînz ri”. În creditul acestui cont se cuprind sumele încas rilor din vînzarea articolelor inclusiv
suma TVA, iar în debit are loc repartizare sumelor acumulate în credit la venituri din vînzare i
sumele respective de TVA. Vînzarea articolelor culinare implic i contabilizarea costului
acestor articole. Pentru ilustrarea celor expuse mai sus vom purcede la urm torul exemplu:
Exemplu 12: Pe data de 17.12.10 au fost realizate urm toarele preparate culinare i b uturi
conform actului de realizare prezentat în anexa 20. Astfel suma încas rilor din vînz ri în cadrul
acestei zile a constituit 5447,50 lei. Pentru contabilizarea vînz rilor vor fi înregistrate

50
urm toarele înregistr ri contabile (jurnal order pe contul 846” Încas ri globale din vînz ri”
pentru data de 17.12.2010-anexa 21 i pentru luna decembrie 2010 –anexa 21A):
1) La valoarea încas rilor din vînz ri pentru ziua de 17.12.10, în baza dispozi iei de cas de
încasare se va reflecta:
Debit 241”Casa”-5447,50 lei
Credit 846”Încas ri globale din vînz ri”-5447,50 lei.
Apoi prin intermediului perfect rii documentului prezentat mai sus (actului de realizarea a
articolelor finite), sumele acumulate în contul 846 ”Încas ri globale din vînz ri” sunt repartizate
prin intermediul fiec rui articol finit între venitul din vînz ri i taxa pe valoare ad ugat , în
paralel fiind reflectat costul vînz rilor i decontarea adaosului comercial i a TVA inclus în
pre ul de vînzare ( jurnalele order pe conturile 821,825 pentru luna decembrie-anexa 22,23 i cu
descifrare pe date-anexa 18,19):
2) În particular, la vînzarea preparatului culinar ”cavurma din fileu de g in ” se va reflecta:
a) La decontarea costului a trei por ii de cavurma :
Debit 711”Costul vînz rilor”-43,89 lei
Credit 217”M rfuri”, subcontul 2174”M rfurile transmise în vînzare”-43,89 lei
b) La decontarea adaosului comercial inclus în pre ul de vînzare a trei por ii de cavurma (3
por ii*81 lei /1,2-43,89):
Debit 821”Adaos comercial”,subcontul 8214”Adaosul comercial al m rfurilor transmise în
vînzare”-158,61 lei
Credit 217”M rfuri”,subcontul 2174”Marfuri în vînzare”-158,61 lei
c) La decontarea TVA inclus în pre ul de vînzare al preparatului culinar i atribuit
acestuia în momentul transmiterii acestuia în sala de vînzare (3 por ii *81 lei /6):
Debit 825”TVA inclus în pre ul de vînzare”,subcontul 8254”TVA inclus în pre ul de
vînzare m rfurilor transmise în vînzare”-40,50 lei
Credit 217”M rfuri”,subcontul 2174”Marfuri în vînzare”-40,50 lei
d) La repartizarea încas rilor din vînzarea a trei por ii de cavurma:
Debit 846 ”Încas ri globale din vînz ri”-la valoarea total încasat pentru trei por ii(3
por ii*81 lei)-243,00 lei
Credit 611”Venitul din vînz ri”-la valoarea ce se atribuie la venitul perioadei i cuprinde
rimea costului i a adaosului comercial atribuit m rfii (243/1,2)-202,50 lei
Credit 534” Datorii privind decont rile cu bugetul”, subcontul 5342”Datorii privind taxa pe
valoare adaugat ”-la valoarea TVA 20% atribuit articolui realizat (243/6)-40,50 lei.

51
 Beneficiarul serviciilor de alimenta ie public , sau cump torul preparatelor culinare
poate fi nu doar persoana fizic , dar i mul i agen i economici-persoane juridice,
reprezentan i de delega ii, oaspe ii restaurantului i cump torii produselor de panifica ie i
cofet rie. Achitarea de c tre ace tia poate fi efectuat fie în numerar, fie prin virament, la
contul curent al întreprinderii de alimenta ie public .
Exemplu 13: Conform actului de realizare a articolelor finite i facturii fiscale AW
0554213 , pe data de 20.12.10 au fost produse i realizate articole de cofet rie pentru SRL
”Lemiinvest” în volum de 3364 buc. a cîte 5 lei bucata. Achitarea a fost efectuat prin
virament la contul curent al SRL „Olivitta”. În contabilitate au fost întocmite urm toarele
înregistr ri contabile:
1) La decontarea costului, adaosului comercial i a TVA inclus în pre ul de vînzare a
articolelor culinare vîndute:
Debit 711”Costul vînz rilor”-la valoarea costului vînz rilor articolelor vîndute-9668,47 lei
Debit 821”Adaos comercial”,subcontul 8214”Adaosul comercial al m rfurilor transmise
în vînzare”- la valoarea adaosului comercial atribuit m rfurilor vîndute -4348,20 lei
Debit 825”TVA inclus în pre ul de vînzare”,subcontul 8254”TVA inclus în pre ul de
vînzare m rfurilor transmise în vînzare”- la valoarea TVA inclus în pre ul de vînzare a
articolelor finite-2803,33 lei
Credit 217”M rfuri”,subcontul 2174”Marfuri transmise în vînzare”-16820,00 lei
2) La valoarea venitului din vînz ri reflectat la vînzarea articolelor de cofet rie agentului
SRL ”Lemiinvest”( jurnal order pe contul 221”Crean e pe termen scurt privind facturile
comerciale” pentru luna decembrie 2010-anexa 24 ):
Debit 221”Crean e pe termen scurt privind facturile comerciale”-la valoarea crean ei
privind realizarea articolelor finite inclusiv TVA 20%-16820,00 lei
Credit 611”Venituri din vînz ri”- la valoarea venitului din vînz ri -14016,67 lei
Credit 534” Datorii privind decont rile cu bugetul”, subcontul 5342”Datorii privind taxa
pe valoare adaugat ”-la valoarea TVA 20% atribuit articolelor realizate -2803,33lei.
3) La valoarea crean ei achitate prin virament:
Debit 242”Conturi curente în valut na ional ”-16820,00 lei
Credit 221„Crean e pe termen scurt privind facturile comerciale”-16820,00 lei
Achitarea serviciilor de alimenta ie public de c tre beneficiari poate fi efectuat i în numerar,
în cazul dat în actul de achizi ie a articolelor finite fiind f cut men iunea privind achitarea
efectuat în numerar:

52
 Exemplu 14: Conform actului de realizare a articolelor finite i facturii fiscale AW0554217
din 22.12.10 lei au fost realizate preparate culinare în restaurant c tre „Moldovatransgaz” în
volum de 1396,00 lei (jurnal order pentru contul 846 pentru data de 22.12.2010-anexa 25,24 ).
1) La valoare crean ei achitate în numerar în casieria unit ii de alimenta ie public :
Debit 221”Crean e pe termen scurt privind facturile comerciale”-la valoarea crean ei
privind realizarea articolelor finite inclusiv TVA 20%-1396,00 lei
Credit 846”Încas ri globale din vînz ri”-1396,00 lei
2) La valoarea venitului reflectat prin repartizarea sumei din contul 846 la contul 611 i
534.2:
Debit 846 ”Încas ri globale din vînz ri”-la valoarea total încasat pentru -1396,00 lei
Credit 611”Venitul din vînz ri”-la valoarea ce se atribuie la venitul perioadei i cuprinde
rimea costului i a adaosului comercial atribuit m rfii (1396/1,2)-1163,33 lei
Credit 534” Datorii privind decont rile cu bugetul”,subcontul 5342”Datorii privind taxa
pe valoare adaugat ”-la valoarea TVA 20% atribuit m rfii realizate (1396,00/6)-232,67 lei.
În perioada actual , foarte frecvent sunt folosite cardurile bancare în achitarea tranzac iilor de
vînzare-cump rare, ceea ce este prezent i în activitatea întreprindeii analizate. Particularitatea
acestui mijloc de plat const în faptul c este implicat contul 245”Transferuri b ne ti în
expedi ie”, care coreleaz deasemenea cu contul 846”Încas ri globale din vînz ri”, i se reflect
aceast opera iune în felul urm tor:
Exemplu 15: Conform actului de realizare a articolelor culinare pe data de 30.12.10, au fost
realizate m rfuri prin intermediul restaurantului cu achitarea par ial a acestora cu ajutorul
cardurilor bancare ( analiza contului 245 pe luna decembrie 2010-anexa 26 i anexa 27 ):
1) La valoarea vînz rilor achitate cu ajutorul cardurilor bancare se va reflecta:
Debit 245”Transferuri b ne ti în expedi ie”-270,00 lei
Credit 846” Încas ri globale din vînz ri”-270,00 lei
2) La încasarea banilor în contul curent proveni i din achitarea cu ajutorul cardurilor
bancare:
Debit 242”Conturi curente în valut na ional ”-270,00 lei
Credit 245”Transferuri b ne ti în expedi ie”-270,00 lei
În urma opera iilor analizate, observ m c utilizarea conturilor 821”Adaosul comercial inclus
în pre ul de vînzare” i 825”TVA inclus în pre ul de vînzare” este indispensabil în reflectarea
în eviden a contabil a opera iunilor de preg tire, achizi ionare a m rfurilor i realizare a
articolelor finite, acest situa ie fiind determinat de faptul ca eviden a m rfurilor în puctele de

53
vînzare se ine la pre ul de vînzare, acestea fiind închise la finele fiec rei luni prin intermediul
contului 2174”M rfuri aflate în punctele de vînzare” (anexele 22,23,28,29 ).
Aceste trei procese care formeaz circuitul m rfurilor în cadrul unit ilor de alimenta ie public ,
pe lîng generarea înregistr rilor contabile complexe pentru eviden a acestor m rfuri, mai
determin i necesitatea organiz rii unui complex proces de gestiune a stocurilor de m rfuri i
materiale, precum i a raport rii periodice privind fluxurile de stocuri în cadrul unit ii, în
vederea asigur rii integrit ii i a st rii ”func ionale” a acestor stocuri, fapt despre care vom
vorbi în capitolul ce urmeaz .

54
 Capitolul III” Metodologia gestion rii stocurilor de m rfuri în
cadrul unit ilor de alimenta ie public ”

3.1 Gestiunea stocurilor i importan a acesteia în sistemul informa ional-

contabil al entit ii economice.
În gestiunea unit ilor de alimenta ie public sunt concentrate stocuri considerabile de m rfuri,
materii prime i produse finite, managementul c rora determin necesitatea stabilirii r spunderii
materiale privind integritatea acestora, precum i împov rarea anumitor persoane-gestionari cu
misiunea de control asupra circula iei acestor stocuri. R spunderea material poate fi deplin i
limitat sau par ial .
R spunderea material par ial apare în rezultatul comiterii unei daune propriet ii
întreprinderii de c tre lucr torul acesteia, care în cazul dat nu este persoan material
responsabil , dar din cauza atitudinii neserioase asupra muncii sale i neîndeplinirii func iilor
sale de baz , prin ac iunile sale a determinat aceste daune. În situa ia dat , conform prevedrilor
Codului Muncii, lucr torul respectiv poart r spundere material în m rimea daunei provocate,
dar nu mai mult de m rimea unui salariu mediu lunar.
R spunderea material deplin apare în cazul întocmirii ”contractului de r spundere material
deplin ”, precum i în cazul eliber rii procurii pentru ridicarea valorilor materiale.
Cu lucr torii unit ilor de alimenta ie public , nemijlocit implica i în recep ia, p strarea,
prelucrarea, eliberarea, transportarea, vinderea valorilor materiale, administra ia unit ii
întocme te contract de r spundere material deplin . Acest contract se întocme te cu persoanele
care au atins vîrsta de 18 ani, în form scris în baza formei tipizate a contractului de r spundere
material individual sau a celui de r spundere material colectiv . Contractul este întocmit cu
persoanele care de in func ii sau îndeplinesc activit i care influen eaz direct sau indirect
circula ia valorilor materiale, aceste func ii fiind prev zute într-o enumerare special . Aceast
enumerare const din dou p i. Prima parte cuprinde func iile pentru care este prev zut
întocmirea contractului de r spundere material deplin : efii de depozite, casierii, efii sec iilor
de aprovizionare, efii sec iilor de produc ie, buc tarii- efi, ect. În partea a doua, sunt propuse
activit i pentru care se întocmesc contracte de r spundere material deplin : activit i legate de
recep ia, p strarea, prelucrarea, realizarea valorilor materiale.
Contractul de r spundere material presupune datorii i obliga ii reciproce ale p ilor
contractante. În particular, administra ia înreprinderii se oblig s asigure: starea func ional
satisf toare a aparatelor de cînt rit i m surare, a sistemei de alarm , a condi iilor

55
satisf toare tuturor normelor de p strare a valorilor materiale (temperatur , umiditate, ect.),
precum i organizarea muncii, a eviden ei oportune i corecte a valorilor materiale. Persoanele
material- responsabile sunt obligate s asigure integritatea bunurilor i a valorilor materiale,
recep ia, precum i p strarea, eliberarea corect a acestor valori. Deasemenea s participe în
procesul de inventariza ie.
Prin urmare, r spunderea material poate fi individual i colectiv . R spunderea material
individual se aplic în cazul cînd este posibil divizarea responsabilit ilor pentru fiecare
lucr tor separat, adic lucr torul respectiv poart r spundere pentru valorile care se afl în
gestiunea sa, acestea fiind eliberate lui personal i p strate într-o anumit înc pere. Acest tip de
spundere material se aplic pentru efii de depozite, barmeni, casiri, efii sec iilor de
produc ie. Orice schimbare în posturile (schimbarea gestionarului, eliberarea, avansare,
acordarea concediului) pe care le de in ace ti lucr tori este înso it de inventariza ia acestor
valori materiale.
R spunderea material colectiv sau de brigad apare atunci cînd nu este posibil divizarea
strict a responsabilit ilor fiec rui lucr tor în parte i se stabile te doar cu acordul tuturor
membrilor de brigad pentru care se stabile te aceast r spundere colectiv . Num rul membrilor
de brigad cu care se încheie contractul de r spundere material deplin nu poate fi mai mare de
15 persoane. Contractul de r spundere material deplin se încheie cu fiecare membru în parte.
În cadrul unit ilor de alimenta ie public , aceste brigade, echipe de persoane responsabile se
organizeaz la diferite nivele de circula ie a valorilor materiale, i anume la nivelul sec iilor de
produc ie i buc riilor – de c tre eful sec ie de produc ie, adjunctul acestuia, buc tari, în baruri
sau bufete ( în s lile de vînzare) de c tre barmeni care se schimb periodic, în cadrul chelnerilor
care particip direct la procesul de realizare.
R spunderea material deplin presupune obliga ia persoanelor cu aceast r spundere de
recuperare a daunei comise întreprinderii. Administra ia întreprinderii imput lipsurile constate
sau dauna provocat persoanelor material responsabile doar dup verificarea minu ioas a
cauzelor care au provocat daunele lipsurile respective, fiind luate în considera ie explica iile
scrise ale persoanelor material resp onsabile.
În cadrul unit ilor de alimenta ie public persoanele material responsabile poart r spundere
pentru lipsurile, stricare, delapidare, furtul valorilor materiale în m rimea valorii de realizare a
acestora. M rimea daunei provocate din vina a mai multor lucr tori, se repartizeaz între ace tia
propor ional limitei de r spundere material i a vinei fiec rui lucr tor.
Pentru membrii echipei cu r spundere material colectiv stabilirea m rimii daunei ce urmez a
fi recuperate se stabile te propor ional m rimii salariilor tarifare atribuite fiec rui lucr tor i a

56
timpului efectiv lucrat în perioada dintre inventariza ii (pîn cînd au fost constate pierderile).
Atunci cînd este dovedit doar vina unui singur membru de brigad , ceilal i membri sunt
elibera i de sarcina recuper rii acestei daune.
R spunderea material apare din momentul primirii m rfurilor i valorilor materiale la depozit
în baza documentelor înso itoare (factura fiscal , de expedi ie, bonul de intrare) i continu pîn
la momentul realiz rii, eliber rii materialelor confirmate de documentele care confirm ie irea
valor materiale (factura fiscal eliberat , actul de realizare a articolelor fnite, bonul de consum,
ect). Indiferent de metoda p str rii a bunurilor, persoanele material responsabile in eviden a
cantitativ a m rfurilor în baza documentelor care confirm intr rile i ie irile de m rfuri. În
afar de aceasta, este posibil i eviden a circula iei m rfurilor în etalonul valoric.
În baza documentelor de intrare i eliberare a valorilor materiale, persoanele material
responsabile întocmesc rapoartele marfare sau rapoarte de gestiune ale persoanelor material
responsabile. Forma de raportare depinde de specializarea întreprinderii, sortimentul m rfurilor,
volumul circula iei documentare i organizarea eviden ei analitice a m rfurilor în contabilitate i
metoda de p strare a acestor bunuri. Acolo unde este aplicat metoda operativ contabil de
eviden analitic a m rfurilor, în condi iile unui depozit nu prea mare cu un sortiment limitat de
rfuri, a c rui metod de p strare este cea pe sorturi, persoanele material responsabile
întocmesc ”Rapoarte de circula ie a m rfurilor”.
A a, de exemplu buc tarul ef întocme te ”Raportul privind mi carea materiilor prime
(produselor), m rfurilor i ambalajelor la întreprinderile de alimenta ie public ” (în contiunuare
raportul privind circula ia m rfurilor- anexa 30 ).
În antetul acestui raport se înscriu date generale despre întreprindere: denumirea unit ii de
alimenta ie public , denumirea subdiviziunii, datele personale ale persoanei material
responsabile, num rul de ordine al raportului, perioada de raportare.
În partea raportului destinat intr rilor se fixeaz stocul ini ial al m rfurilor în etalon valoric
(calculat ca stocul final în raportul precedent) i intr rile de m rfuri i ambalaje în baza
documentelor înso itoare. Aceast parte se completeaz în baza datelor din documentele de
intrare a m rfurilor în sec iile de producere i la buc rii. Fiecare document (furnizorul,
num rul, seria i data documentului se înscrie separat. Tot aici în partea intr rilor se calculeaz
suma total a intr rilor pentru perioada raportat , precum i suma total a stocului ini ial
împreun cu valoarea intr rilor.
În partea raportului destinat ie irilor se înscriu datele privind eliberarea i realizarea
rfurilor i articolelor finite, determinate în baza actelor de realizare, fi elor zilnice de ridicare

57
articolelor finite, facturilor fiscale eliberate i în baza altor documente de eiliberarea m rfurilor i
articolelor finite.
În acest raport este stabilit o coloni separat sub denumirea de”Rulajul în baza pre urilor de
realizare i eliberare”. Actul de realizare a articolelor finite cu plata în numerar, datele din care
sunt preluate în raportul privind mi carea m rfurilor, cuprinde în sinea sa toate tipurile de
realizare a articolelor finite. Suma total a realiz rilor pe raportul respectiv în baza pre urilor de
realizare trebuie s corespund cu suma vînz rilor conform datelor ma inii de cas i control.
Pentru fiecare document de eviden de intrare sau ie ire, în cadrul acestui raport este destinat
un rînd separat. În rapoartele de circula ie a m rfurilor se înscriu datele cu privire la furnizori,
beneficiari, numerele i seriile documentelor, costul m rfurilor în baza intr rilor i ie irilor de
rfuri separat pe fiecare document. Soldul la sfîr itul perioadei de raportare se determin prin
însumarea soldului de m rfuri existent la începutul perioadei (care se preia din raportul
precedent-soldul final) i a intr rilor de m rfuri i materii prime i sc derea valorii m rfurilor
vîndute în perioada de raportare. Raportul dat este semnat de persoana material responsabil .
Rapoartele de circula ie a m rfurilor se întocmesc în dou exemplare. Primul exemplar al
raportului împreun cu documentele confirmative se prezint în contabilitate, iar cel de-al doilea
exemplar cu semn tura contabilului de primire a raportului r mîne la persoana cu r spundere
material .
Contabilitatea verific minu ios raportul dup form , cît i dup con inut, corectitudinea
complet rii tuturor elementelor i juste ea datelor cifrice cu sumele documentelor anexate. În
afar de aceasta, se compar sumele de ie iri cu sumele de intr ri ale rapoartelor altor
subdiviziuni c tre care a fost eliberat produc ia gata. Partea ”ie iri” a raportului trebuie s fie
egal cu partea ”intr ri” pe rapoartele bufetelor , barurilor, ect.
Pentru desf urarea eviden ei m rfurilor, produselor i ambalajelor în sec iile de produc ie
poate fi extins frac iunea e înregistrare a ie irilor din rapoarte, ce se întocme te în baza
informa iilor din documentele ce confirm vînzarea bucatelor. Totalitatea vînz rilor, în numerar
se stabile te ca:
a) În situa ia deservirii prin plat prealabil sau prin chelneri-conform datelor din „Actele de
vînzare a bucatelor în numerar”, care se întocme te conform cecurilor de cas i notelor
de plat , confruntate cu datele aparatelor de cas .
b) În situa ia deservirii cu plata posterioar - în baza fi elor zilnice de ridicare sau în baza
informa iei con inute în contoarele aparatelor de cas , se poate ad uga o coloan pe ie iri,
cu reflectarea pre urilor de vînzare cu am nuntul, în scopul asigur rii responsabilit ii
materiale.

58
 Toate documentele care confirm intr rile i ie irile de m rfuri i materiale trebuie p strate în
ordine cronologic .
Numerotarea rapoartelor descrise mai sus se face consecutiv de la începutul anului de
gestiune, de la num rul de ordine 1 i tot a a pîn la sfîr itul anului.
Dac data petrecerii inventariza iei nu a coincis cu data cu perioada de raportare stabilit ,
atunci se întocmesc dou rapoarte: unul de la începutul perioadei de raportare i pîn la
momentul inventariza iei i altul- de la momentul inventariza iei pîn la momentul finis rii
perioadei de raportare. În raportul întocmit dup momentul efectu rii inventariza iei, stocul de
rfuri i ambalaj se preiau din listele de inventariere.
La raportul privind circula ia m rfurilor se anexeaz planul-meniu i un exemplar de meniu.
Datele privind circula ia ambalajului i a tarei se indic în partea din dos a raportului în etalon
cantitativ i valoric.
Termenii de prezentare a rapoartelor de gestiune respective în contabilitate se stabile te de
conduc torul întreprinderii în dependen de m rimea acesteia i de alte condi ii ( m rimea
rulajelor, volumul de lucru al aparatului contabil, ect.) i pot fi: o dat în dou , cinci zile, o dat
în s pt mîn , ect. Cu cît perioada de raportare este mai mare cu atît controlul asupra circula iei
rfurilor este mai greu de efectuat i volumul mare de informa ii care trebuie prelucrate
împov reaz nepropor ional lucrul contabilului.
Întocmirea raportelor de circula ie a m rfurilor reprezint una din laturile principale în
gestiunea stocurilor unit ii de alimenta ie public , care de fapt este momentul int în
organizarea unui sistem ra ional i eficient de desf urare a activit ii atît a întreprinderilor de
realizarea a m rfurilor cu am nutul în general, cît i a întreprinderilor de alimenta ie public în
special.
Stocul reprezint un ansamblu de bunuri sau de articole acumulate în vederea unei utiliz ri
ulterioare, care permite alimentarea utilizatorului pe masura nevoilor sale, f ca acesta s fie
perturbat de întîrzieri în livr ri sau de incapacitatea temporar a furnizorului de a fabrica
respectivele bunuri.
Problematica stocurilor este extrem de complex , incluzînd atît deciziile de dimensionare,
amplasare in teritoriu, reducerea cheltuielilor de stocare cît si problemele de portfoliu de
produse, conservare, redistribuire sau mod de utilizare. Gestiunea stocurilor se interfereaz si cu
alte segmente economice cum ar fi aprovizionarea si desfacerea, determinarea i utilizarea
capacit ilor de depozitare, formarea loturilor de expediere i de transport sau gestionarea
operativ a bunurilor.

59
 Gestiunea stocurilor se constituie într-un sistem complex de ac iuni care are drept obiectiv
final asigurarea material a desf ur rii activit ii în condi ii de maxim eficien economic .
Func ionarea acestui sistem, m sura în care- i realizeaz obiectivele, depinde de restric iile
sistemului. În func ie de natura, de con inutul lor concret, acestea vor afecta în mod diferit
rezultatele gestiunii stocurilor.
Dac prin gestiunea stocurilor se urm re te men inerea celui mai mic stoc care s asigure
satisfacerea nevoilor înreprinderii (de materii prime, materiale i m rfuri), indiferent de evolu ia
acestora, nu este mai pu in adev rat c dimensiunile cantitative i calitative ale stocului vor fi
condi ionate de urm toarele restric ii ce contureaz cadrul c ruia i se subordoneaz gestiunea
stocurilor.
Metodele de previziune pe termen scurt, care r spund cel mai bine cerin elor gestion rii
tiin ifice a stocurilor, sînt cele endogene bazate pe valorificarea statistic a seriilor cronologice,
pe c utarea legii care guverneaz evolu ia fenomenului i determinarea, potrivit acestei legi, a
rimii probabile pe care o va lua fenomenul într-un moment viitor, precis determinat, inîndu-
se cont de ”vîrsta” informa iilor.
Pentru desf urarea unei activit i rentabile, întreprinderile de alimenta ie public trebuie s
asigure aprovizionarea neîntrerupt a clien ilor cu produse solicitate deoarece cererea acestora nu
se amîn ; întotdeauna o cerere nesatisf cut înseamn o pierdere de vînzare i, de ce nu, adesea
a clientului care va solicita o alt unitate, alt restaurant sau cafenea pentru a- i petrece timpul
u.
A a cum am v zut, contractele cu furnizorii se încheie pe baza previziunilor care sînt, în
ultim analiz , valori medii, indiferent de metoda de calcul folosit . În aceste condi ii, este de
teptat c nevoile efective ale întreprinderii s dep easc în jum tate din cazuri valorile medii
prev zute. De fiecare dat cînd o astfel de eventualitate are loc, se produce o ruptur de stoc, cu
consecin ele cunoscute.
În aceste condi ii, dac întreprinderile î i elaboreaz planul de aprovizionare doar pe baza
previziunilor f s ia nici o m sur suplimentar de protec ie, în multe cazuri stocul va fi
epuizat înaintea reaprovizion rii sale.
Pentru preîntîmpinarea acestor situa ii ”imprevizibile” întreprinderile sunt obligate s
constituie un stoc suplimentar care cu cît este mai mare cu atît reduce riscul rupturii de stoc.
Nu se poate îns acumula un stoc de siguran ale c rui dimensiuni ar putea suprima în
întregime riscul rupturii, datorit cheltuielilor de stocare care sunt prohibitive, astfel c practic
conducerea decide limitele maxime admise ale rupturii de stoc, de exemplu, hot te s limiteze

60
rupturile de stoc la maximum 2% din comenzile primite sau, stabile te nivelul de serviciu al
întreprinderii la 98%.
Deci m rimea stocului de siguran depinde de m rimea nivelului de serviciu, care se poate
exprima totdeuna în procente, fie prin frecven a rupturilor de stoc (ne inînd cont fde importan a
comenzilor neonorate-se folose te mai rar), fie prin propor ia comenzilor satisf toare
(cantitativ, valoric sau fa de num rul toatal de comenzi).
Decizia cu privire la m rimea nivelului de serviciu este întotdeuna dificil fiind afectat de
numero i factori, cum ar fi de exemplu: valoarea unitar a produsului, de aceasta depinde
fondurile financiare imobilizate; rentabilitatea produsului-afecteaz costul unei rupturi de stoc,
ect.
Dup stabilirea, de c tre întreprindere a nivelului serviciului este necesar determinarea
dimensiunilor stocului suplimentar, de siguran , care îns , depinde nu numai de m rimea
nivelului de serviciu, ci i de erorile de previziune înregistrate în trecut.
Deciziile care vor avea drept obiectiv politica de gestiune a stocurilor vor ine cont de
influen a acestora asupra dimensiunilor i structurii cheltuielilor pentru între inerea acestor
stocuri.
Optimizarea dimensiunii stocurilor are în vedere determinarea unei astfel de strategii, încît
cheltuielile prilejuite de procesul stocajului s fie minime; atingerea elului propus se realizeaz
prin ”g sirea” r spunsurilor la dou întreb ri, c rora, anticipat, li se ata eaz costuri antagoniste
(figura 8.3 prezentat mai jos) i anume:

Fig.8.3: Evolu ia costurilor în func ie de num rul aprovizion rilor anuale.

1) Cu ce frecven trebuie efectuat aprovizionarea (comanda), respectiv CÎND? Cu cît
frecven a de aprovizionare este mai mare cu atît costurile legate de aceast opera ie
(costul de aprovizionare sau lansare a comenzilor) sunt mai mari,

61
 2) Cu ce cantitate de produse trebuie realizat , de fiecare dat , aprovizionarea, respectiv
CÎT? Cu cît cantitatea cu care se face aprovizionarea la o comand este mai mare, cu atît
costurile prilejuite de p strarea m rfirilor în stoc sunt mai mari i invers.
Analiza costului total din figura 7 determin stabilirea urm toarelor concluzii:
În primul rînd, dup o spectaculoas sc dere a costului total, paralel cu cre terea num rului de
aprovizion ri anuale, constat m c în limitele por iunii A-B abaterile num rului de aprovizion ri
de la m rimea optim (în figura de mai sus 200) nu antreneaz dup sine modific ri sensibile ale
costului total, ceea ce ne duce la concluzia c f atingerea optimului ( în activitatea practic
optimizarea stocurilor nu poate fi întordeuna scopul real din cauza complexit ii problemei) se
poate totu i de ameliora situa ia stocurilor prin introducerea unor reguli de ra ionalizare a
politicii de aprovizionare.
În al doilea rînd este interesant de analizat zona ha urat în figur . Cu toate c sporirea
num rului de aprovizion ri duce la sc derea stocului curent i, deci, la accelerarea vitezei de
circula ie, în num r de rota ii, costul total cre te odat cu num rul de aprovizion ri anuale i cu
accelerarea vitezei de rota ie a stocurilor. Din aceasta rezult concluzia c principiul: ”vitez
mare de rota ie= activitatea eficient ” este adev rat numai pîn la un punct ( B în figura 12),
dup care datorit cre terii costurilor, respectarea lui devine ineficient , d un toare.
De o mare importan pentru gestiunea stocurlor este sistemul informa ional. Activit ile
economice ce au influen asupra nivelului stocurilor cum ar fi : determinare necesarului de
comandat. Încheierea contractelor cu furnizorii, aprovizionare depozitului, urm rirea execut rii
contractelor, ie irea produselor din stoc, inventarierea fizic sau statistic a stocurilor, eviden a
cheltuielilor prilejuite de activitatea de stocare, ect. –genereaz informa ii care nu numai c nu
pot lipsi, dar trebuie s ajung la conducere cu maxim operativitate, avind în vedere c doar în
a fel este posibil , pe de o parte, preîntîmpinarea abaterilor (de la normal) i, pe de alt parte,
sesizarea lor imediat ce s-au produs, în vederea readucerii stocului în limitele normale.
Gestiunea stocurilor înglobeaz toate activit ile economice care graviteaz în jurul problemei
stocurilor, începînd cu contractarea, continuînd cu urm rirea realiz rii contractelor i, pîna la
supravegherea nivelului stocului aflat la întreprindere.
Inventarul periodic al fiec rei unit i p strate în stoc presupune m surarea nivelului stocului
unui produs la anumite perioade. Periodicitatea inventarului este stabilit în func ie de legea lui
Paretto, pentru fiecare produs sau grup de produse în parte, plecîndu-se de la principiul c , nu se
pot afecta acelea i mijloace i eforturi produselor indiferent de aportul lor la realizarea în bune
condi ii a obiectivelor întreprinderii.

62
 De fapt, inventarul periodic i mai ales ritmicitatea acesteia (intervalul dintre dou verific ri),
urm re te s fac , pe de o parte, efectiv , iar pe de alt parte, eficient , supravegherea stocului,
întregului sistem de gestionare.
Datorit avantajelor pe care le prezint acest sistem de gestiune ( cost redus, sistem
informa ional bazat pe culegerea i prelucrarea datelor cu mijloace clasice, personal redus etc.)
sînt cele mai folosite în practica întreprinderilor de alimenta ie public i nu numai a lor.
Inventarul periodic presupune supravegherea ”continu ” a nivelului stocului fiec rei unit i
de stoc. De fapt, o m surare a acestuia dup fiecare ac iune care afecteaz marimea stocului
(intr ri sau ie iri).
De fiecare dat cînd are loc o mi care de stoc se m soar nivelul pe care l-a atins acesta i se
compar cu stocul de ”alarm ”. Dac stocul este egal sau mai mic cu cel de alarm , este lansat o
comand de reaprovizionare pentru o cantitate standard sau variabil . În cadrul sistemelor de
gestiune bazate pe controlul permanent al nivelului stocului, pot fi folosite metode de normare cu
aprovizionare la interval variabil. Aplicarea acestor tipuri de sisteme de gestiune necesit
aplicarea tehnicii de calcul, dat fiind faptul c efectuarea controlului permanent este un proces
laborios i necesit mult timp i munc .
Proiectarea sistemelor de gestiune a stocurilor trebuie s se fac respectînd o serie de
principii, din care se enumer : asigurarea gestiunii stocurilor la un înalt nivel de detaliere
astructurii sortimentale; tratarea diferen iat a produselor în func ie de importan a lor pentru
întrepridere; supravegherea, pe de o parte, a modului în care se realizeaz previziunea ie irilor
din stoc, iar pe de alt parte, a nivelului stocului real i a abaterilor lui de la nivelul optimizat;
asigurarea mobilit ii planului de aprovizionare i a indicatorilor de m surare a performan elor
conducerii stocurilor.
Un alt aspect al gestiunii stocurilor, cu implica ii deosebite asupra întregii activit i, îl
reprezint depozitarea i p strarea materiilor prime, materialelor i a m rfurilor în depozitele i
magaziile întreprinderii de alimenta ie public , în condi ii de maxim eficien economic .
Vizînd aceast problem , o aten ie deosebit merit de acordat asupra organiz rii spa iilor i
preg tirii comenzilor.
Depozitarea a devenit parte integrant a unor sisteme moderne de gestiune precum JIT (
Metoda „Just in Time”). Aceast tehnic urm re te în principiu reducerea stocurilor de materiale
i produse. Acestei i altor metode moderne de gestionare a stocurilor li se va acorda o aten ie
deosebit în paragraful ce urmeaz .
3.2.Metode de moderne de gestiune a stocurilor: ABC, JIT, EOQ.

63
Stocurile contribuie la accelerarea vitezei de rota ie a mijloacelor circulante în m sura în care ele
sunt constituite la un nivel determinat dupa criterii economice. Astfel, dac existen a stocurilor
într-o întreprindere este o necesitate, m rimea acestora se impune a fi determinat la strictul
necesar, ca rezultat al unei temeinice examin ri a volumului de activitate, a consumurilor
specifice, a conditiilor de aprovizionare, depozitare, a implica iilor financiare pe care le
genereaz constituirea i între inerea lor.
Dimensionarea stocurilor de produc ie la niveluri mai mari decît nevoile reale ale produc iei
duce la apari ia stocurilor supranormative, ceea ce provoac imobiliz ri de capital antrenat in
cumpararea de materiale sau in produsele finite stocate i înc nevîndute.
Dimensionarea la niveluri mai mici decît nevoile reale ale întreprinderii poate pune in pericol
continuitatea procesului de produc ie i, ca urmare, provoac mic orarea productivit ii muncii,
rirea costurilor.
Teoria matematic a stocurilor permite stabilirea momentului i volumului aprovizion rii astfel
încît politica urmarit sa fie optim . Ea utilizeaz modele matematice pentru determinarea
regulilor de gestiune optim a materiilor prime, materialelor i produselor finite, cu scopul
minimiz rii cheltuielilor de aprovizionare-stocare în condi iile în care s se asigure realizarea
continu , eficient a procesului de produc ie.
Aceste modele economico-matematice permit utilizarea intensiv , cu maxima eficien , a
capacit ilor de produc ie i a resurselor de munc prin furnizarea la timp, în m rimea si
structura necesar a resurselor materiale solicitate de procesele productive.
Gestiunea stocurilor poate fi privit în dou accep iuni:
în sens restrîns, de eviden propriu-zis , în care se urm reste mi carea materiilor prime,
materialelor ( intrarile, iesirile, stocul initial, stocul final );
în sens larg, de modelare i optimizare a proceselor de stocare prin luarea in considerare
a costurilor implicate de existen a stocurilor în întreprinderi.
Una din metodele practice, moderne, larg utilizate în gestiunea stocurilor curente o constituie
metoda Just-In-Time, despre care vom vorbi în continuare.
Metoda Just-In-Time este o filosofie organiza ional care are la baz ideea c activitatea de
produc ie trebuie calculat i proiectat cu mare precizie astfel încât stocurile sa fie reduse la
minim. Fiind aplicat , în primul rând, la întreprinderile de produc ie, metoda este orientat mai
degrab spre proces. Metoda dat se utilizeaz de majoritatea întreprinderilor mari ca un
instrument de sporire a reac iei de r spuns de pe pia (la cerin ele consumatorilor si furnizarea
bunurilor si serviciilor într-un timp minim). Înc din anii 1960 în gîndirea managerial a aparut o
modificare de paradigm ai c ror promotori au fost inginerii de la uzinele Toyota, respectiv de la

64
a produce cît mai mult la a produce doar atît cît e nevoie. Stocurile au fost privite ca cel mai
mare r u al unei companii ce produc: costuri mari de depozitare, pierderi de calitate a produselor
în timpul depozit rii, riscul de a produce stocuri nevandabile, iar un stoc mare ascunde probleme
de produc ie! Aceasta perspectiv organizationala de tip „Just in Time”, prive te calitatea din
prisma activitatii operative, a procesului i mai pu in din perspectiva rezultatului. Aceste
organiza ii î i au stocurile preponderent „pe patru ro i” în drum c tre clien i i nu în depozite!
Marele neajuns al abordarii Just in Time îl constituie faptul ca în situatiile de excep ie in care
apare o cerere mare pe pia a la un moment dat de timp, acest tip de organiza ii nu o pot satisface.
Just in time r mîne o abordare extrem de actual în managementul modern dar trebuie re inut
faptul c ea creeaz i se bazeaz pe o cultura organiza ional puternic . Aceasta metod este
considerat de speciali ti ca o condi ie important pentru ob inerea unei organiz ri superioare a
produc iei, iar aplicarea ei contribuie la reducerea costurilor de produc ie aferente stocurilor de
materii prime, materiale, piese i subansambluri. Ea a ap rut ca o replic la metodele clasice de
organizare, care au la baz existen a stocurilor tampon, constituite în vederea contracar rii
diferitelor evenimente cu caracter negativ care pot s ap ra în derularea produc iei (opriri
accidentale ale utilajelor, absen a personalului, desincroniz ri între ateliere, defecte de calitate
etc.). Sistemul JIT implic reducerea m rimii loturilor prelucrate, eliminarea practice de lucru în
curs, pentru a minimiza cantitatea de inventar i s execute ordinele de produc ie nu, luni i
pt mâni, i pe timp de zi i chiar or de or . În aceste condi ii, de asemenea, simplific
sistemul de contabilitate a costurilor ca pe o oportunitate de a pune în aplicare de contabilitate a
materialelor i a costurilor de produc ie pe un cont comun. În plus, atunci când se utilizeaz acest
sistem, costurile de întreprindere de la categoria de schimb rile indirecte în liniile de desc rcare
de gestiune. De exemplu, în termeni de organizare a produc iei în sistemul de lucru linii de
produc ie JIT ocupat de ie ire, sunt obliga i s fac cât de între inere, repara ii i reglare, care în
condi ii tradi ionale, efectuate de c tre al i lucr tori i sunt clasificate ca i costuri indirecte.
Aceasta, la rândul s u, cre te precizia de calcul a costului pe unitate de produc ie. Conform
acestei metode trebuie s se produc numai ce se vinde i exact la timp.
Metoda J.I.T. se bazeaz pe principiul numit „produc ia cu fluxuri trase” conform c ruia
toate comenzile de fabrica ie trebuie transmise ultimului loc de munc al procesului tehnologic
(de regul montajul general), acesta transmi ând necesarul de piese i subansambluri locului de
munca precedent i a a mai departe. Prin acest mod de lucru, metoda J.I.T. se deosebe te de
sistemele clasice de produc ie, care se bazeaz pe principiul „produc ia de fluxuri împinse”
conform c ruia piesele realizate la primele locuri de munc sunt împinse înainte, f s
intereseze dac ele vor intra imediat în fabrica ie sau se vor stoca în magazii intermediare.

65
 Metoda J.I.T. ofer multiple avantaje, care pot fi grupate astfel:
– reducerea costurilor prin reducerea stocurilor, reducerea rebuturilor, reducerea timpului de
munc i reducerea modific rilor fa de proiectul ini ial;
– cre terea veniturilor prin îmbun irea calit ii produselor i cre terea volumului vânz rilor.
– reducerea investi iilor, atât prin reducerea spa iilor de depozitat cât i prin minimalizarea
stocurilor;
– îmbun irea activit ii de personal; for a de munc este foarte bine preg tit , motivat
material, ata at firmei i responsabil fa de rezultatele muncii; toate aceste tr turi determin
cre terea productivit ii muncii.
Obiectivele metodei Just in Time sunt:
1° Eliminarea activit ilor de recep ie i inspec ie a pieselor primite. Produc ia se deruleaz dup
anumite metode de organizare care ordoneaz activit ile în spa iu i timp, iar dac activit ile
sunt alimentate de c tre furnizori care sunt responsabili de calitatea produselor livrate exact la
secven a de timp planificat , inspec iile i controalele calitative al acestora devenind inutile.
2° Eliminarea stocurilor din întreprindere. Materialele, piesele si subansamblele sunt livrate de
furnizor la momentul când trebuie prelucrate sau ansamblate în loturi exact dimensionate care
elimina stocurile ini iale i intermediare.
3° Eliminarea stocurilor “în tranzit”. Stocul în tranzit este format din materialul deplasat de la
furnizor la client i se elimin prin crearea de c tre furnizor a unor depozite proprii situate în
proximitatea clientului (utilizatorului). În aceste condi ii se lucreaz cu un “stoc de camer ” pe
care-l gestioneaz furnizorul asigurând respectarea termenelor i a loturilor contractate.
4° Calitate si siguran crescut . Datorit reducerii num rului de furnizori, cre te volumul
colabor rii pe termen lung, se stabilesc condi iile tehnice obligatorii ce trebuie s le
îndeplineasc produsele achizi ionate, iar rata defectelor trebuie redus la zero.
Dac consider m perioadele în care sunt efectuate cheltuielile legate de fabricarea si
comercializarea unui produs prin achizi ionare, produc ie, distribu ie i recep ie la client, prin
metoda JIT se reduce durata fiecarei activit i complexe men ionate precum i se elimin unele
opera ii care se dovedesc inutile: stocare, manipulare, control, inventariere.
Pentru a realiza excelen a, întreprinderea trebuie sa cumuleze efectul a celor apte condi ii
fundamentale a Just in Time-ului: ordine si cur enie în ateliere; amenaj ri ra ionale, prin
optimizarea amplas rilor interioare; timpi opera ionali i de preg tire, încheiere corect
determina i; relatii de parteneriat cu furnizorii; calitatea produc iei realizate; fiabilitatea utilajelor
din dotare; formarea si motivarea personalului.

66
 În timpul etapei de planificare se planific de a vinde 140 de unit i (în exemplul nostru ne
vom referi la volumul sucului de vîndut în litri care trebuie de stocat pentru a r spunde
necesit ilor unit ii de alimenta ie public cu cheltuieli minime de stocare). În consecin , la
începutul acestui pas de planificare în depozit (bar) ar trebui s fie nu mai mult de 140 de
unit i, eventual cu o corec ie de multiplicitate pe partide, sau livrarea lotului minim. În cazul
planului de pas adoptate de zi, de la începutul zilei de lucru de la depozit (sau magazin) trebuie
fie primit cantitatea de m rfuri, programate pentru a fi vândute.
Aceast metod ar trebui s fie utilizat în paralel cu metodele de ordinele de control ca o
metod de "La cerere” ("lot pentru lot"), metoda de "La comand " i, în unele cazuri - metoda de
rime fix a comenzii. Metoda de "Just in time" este optim pentru utilizarea în companiile
comerciale, industriale i de servicii.
Scopul principal al stocurilor de m rfuri este de a asigurara unitatea economic împotriva
varia iei nea teptate a cererii, frecven ei de livrare, ect. Prin urmare, stocul, care trebuie s
permit neutralizarea acestor abateri, este numit de siguran . Stocul care trebuie creat se va
putea calcula dup rela ia: Stoc = stoc de siguran + volumul de m rfuri planificat pentru
vînzare. Exist mai multe moduri de a calcula stocul de siguran . Aici sunt enumerate câteva
dintre modalit ile cele mai simple i eficiente.
a) Stocul de urgen :
Exemplu 16:
presupunem c consumul (vînz rile) medii pentru o zi pentru perioada sau pas de planificare
este de 20 de unit i vândute în prima zi lucr toare. În caz de e ec, determinat de un alt standard
de alimentare, de livrare de urgen pe termen lung (inclusiv timp pentru plasarea comenzii (3
zile), produc ia de bunuri (6 zile), transport (2 zile) i termen în drum de 5 zile) este de 16 sau 12
de zile calendaristice. Prin urmare, stocul de siguran a acestui produs ar trebui s fie 240.
Când vânz rile planificate a acestui produs sunt 60 unit i cu un pas înainte de planificarea
vînz rilor, i de la începutul pasului de planificare, stocul ar trebui s suprinda 300 unit i (240
+60).
Aceast metod ar trebui s fie aplicat în cazul ratei de un flux stabil al (cheltuieli) din stoc.
Optim de aplicare în întreprinderile industriale în gestionarea stocurilor de materii prime, piese
sau consumabile consumate în cantit i mari i relativ stabil.
b) Abaterea:
La planificarea (analiza i planificarea vânz rilor) se determin , cu aproxima ie abaterea de
vânz ri: nivelul minim - maxim. De exemplu, volumul de vânz ri planificat: min. 150 de unit i,
max. 180 de unit i, stoc de siguran - 30 de unit i vândute.

67
Volumul mediu al vânz rilor proiectate reprezint abaterea probabil de la volumul mediu de
vânz ri. De exemplu, vânz rile planificate - 150 unit i, abaterea probabil - + / - 40 de unit i.
stoc de siguran - 40 de unit i vândute. + / - 40 de unit i – este o deviere probabil , dar ar
putea fi 60 de unit i de m rfuri. Nivelul de servicii prestate rezult din capacitatea de a satisface
cererea de clientului ". Mai mult decât atât, în cazul în care sortimentul care cuprinde 10 pozi ii,
pe fiecare dintre care nivelul de serviciu ( adic posibilitatea acestei pozi ii de a fi oferite
clientului) este de - 99%, nivelul cumulat de serviciu va fi de aproximativ 90% (probabilitatea ca
cel pu in pentru una dintre pozi ii exist deficit pe termen scurt este de aproximativ 10%).
c) Curba:
Calcularea stocului de siguran (stocul de la începutul ultimei zile lucr toare din etapa de
planificare) se face pe baza datelor statistice privind dependen a dintre volumul vânz rilor m rfii
respective i m rimea stocului acestei m rfi, adic se determin de condi iile- limit a stocului
respectiv:
- stocului minim, pentru care vânzarea planificat de zi cu zi s-ar putea realiza.
- stocului maxim, între inerea c ruia c nu are sens.
Cea mai r spîndit ilustrare a dependen ei vînz ri –stocuri va c ta urm toarea configurare
(figura 9.3):

(Volumul vînz rilor/ m rimea stocului-figura 9.3)

Pentru determinarea acestei dependen e se aplic de obicei ecua ia cu patru necunoscute
(implicarea mai multor necunoscute pentru un grad de precizie mai înalt nu justific
complexitatea calculelor efectuate). Func ia dependen ei va fi : Y= Ax4+Bx3+Cx2+Dx+E.
Solu iile valabile pentru ecua ia dat nu pot fi mai mici de nivelul zero- adic nu pot lua valori
negative- fapt demonstrat în circa 95% din situa ii.
Grafic, planificarea stocurilor se va reprezenta astfel :(figura 10.3)

68
 A B
(Volumul vînz rilor/ m rimea stocurilor)
Figura 10.3: Planificarea stocurilor în concordan cu volumul vînz rilor)
Punctul A –reprezint m rimea minim a stocului de m rf , dac acesta este mai mic- clientul
poate s plece, nefiindu-i satisf cut cererea;
Punctul B-stocul maxim necesar-m rimea int a stocului.
Trebuie de men ionat faptul c metoda dat ia în considera ie cele mai nea teptate dolean e ale
clien ilor, care pot ce veni i procura ”totul ce se afl în stoc”: Utilizînd aceast metod , cu
timpul curba dependen ei cap o form mai ideal , partea stîng a acesteia devenind mai
abrupt . Metoda-politica respectiv ”lucreaz ” în urm toarele condi ii:
Necesitatea form rii stocului de siguran ;
Termenele nedeterminate de livrare a m rfurilor de c tre furnizori;
Necunoa terea strict a necesit ilor clien ilor;
Vînz ri regulate, cu o anumit periodicitate i cu un volum de vînz ri mediu constant.
Aplicarea metodei:
Mai întîi se întocme te tabelul cu urm toarea informa ie (tabelul 2), iar în baza datelor
acestuia graficul evolu iei vînz rilor în raport cu evolu ia stocurilor –figura 10)
Astfel din graficul analizat se observ c pentru un stoc mic de marf , clientul nu poate s i
satisfac cererea. Volumul maximal al vînz rilor este atins doar la men inerea unui stoc optim de
de 100-150 litri, iar cu odat cu cre terea ulterioar a stocurilor, cînd m rimea acestuia era mai
mic decît volumul vînz rilor, iar apoi la cre terea m rimii acestuia, pîn cînd clientul nu se va
adapta-volumul vînz rilor va sc dea cînd stocul va fi cuprins între 150-200 litri).
Tabelul 2.3:” Volumul (litri) de suc vîndut i stocul de m rf pe parcursul lunii decembrie 2010”

69
Data Stoc la înce putul zilei (l) Vînz ri pe zi (l)
10.12.2010 284 59
11.12.2010 225 33
12.12.2010 192 19
13.12.2010 173 92
14.12.2010 141 14
15.12.2010 127 29
16.12.2010 98 17
17.12.2010 81 96
18.12.2010 47 36
……………..
20.01.2011 60 29
21.01.2011 31 13

Figura 11.3:”Evolu ia vînz rilor în dependen de evolu ia stocurilor”

Metoda EOQ (economic order quantity)- dimensiunea optim a comenzii. Rela ia matematic
cconform c reia se calculeaz dimensiunea comenzii, care permite s realizeze echilibrul optim
între cheltuielile de depozitare (inclusiv valoarea din banilor înghe i) i costul de preg tirea i
executarea comenzii. Aceast metod se bazeaz pe determinarea punctului de ”re-comand ” -
nivelul minim al stocurilor, dincolo de care se formeaz o comand pentru reaprovizionare.
Volumul de comandat se calculeaz pe baza formulei pentru dimensiunea optim a comenzii, de
asemenea, uneori numit modelul Wilson, care minimizeaz costul total de plasare a comenzii i
depozitarea m rfurilor în stoc. Cum a fost men ionat în paragrafele anterioare, modelul dat
determin m rimea comenzii, pentru care cheltuielile pentru p strarea acestui stoc i cheltuielile
pentru realizarea comenzii sunt minimale.
Cantitatea cu care urmeaz s se fac aprovizionarea-q- i num rul de aprovizion ri-n-
(respectiv interbalele de aprovizionare) sînt cei doi parametri de baz între care exist rela ii
cauzale, rela ii care au fost puse în eviden pentru prima oar , cu ajutorul modelului ”Wilson”,
potrivit c ruia atunci cînd cele dou costuri sunt egale, se ob in m rimi optime, respectiv:

70
q= = ; No=T* , unde:

q-este cantitatea optim cu care trebuie s se fac aprovizionarea;

dz-ie irea zilnic din stoc;
Ca-costul de aprovizionare;
Cs-costul de p strare în stoc;
O-ie irile totale din stoc în perioada T
T-perioada total pentru care se calculeaz norma de stoc.
În figura de mai jos (figura 12.3) este reprezentat evolu ia func iei costului total ( C= f(q))
pentru diferite valori ale variabile q:

Figura 12.3:-Evolu ia stocului total pentru diferite valori ale variabile q:

Dac costul total de gestiune a stocului este dat de expresia : Ca* Qz+Cs*q/2, unde costul de
strare în stoc Cs este egal cu P*i ( P-pre ul de realizare unitar, iar i-costul anual de p strare în
stoc a unei unit i de produs în % din pre ul acestuia) atunci, derivînd costul total în raport cu q
i egalînd cu zero, ob inem o alt expresie a formulei ”Wilson”:

q= , pe care o scriem q= , unde K= . Presupunînd cantitatea real de

comand egal cu cea economic , atunci K= unde N este num rul total de reaprovizion ri.

Constanta k se calculeaz plecînd de la observa iile anterioare –tabelul 3- i va servi ulterior

la determinarea noilor cantit i de comand -tabelul 4- care vor antrena o diminuare a stocului
mediu total i deci o reducere a cheltuielilor.
Tabelul 3.3: Calculul constantei k:
Art. Nr. de Pre unitar, Desfacerea Cantitatea Valoarea
reaprovizion ri lei anual , buc. medie stocului
comandat mediu ,lei
1 6 4 400 40 67 134
71
2 10 10 600 77,46 60 300
3 14 20 1600 178,89 114 1140
4 20 40 2000 282,84 100 2000
5 4 6 1000 77,46 250 750
6 8 12 2000 154,92 250 1500
Total 62 811,57 5824
K= 811,37/62=13,09
Tabelul 4.3: Calculul parametrilor ”norma i” ai stocului
Art. Q/Pu / q Valoarea Nr. de
stocului reaprovizion ri=Q/q
mediu
1 100 10 131 262 5
2 60 7,75 101 505 6
3 80 8,94 117 1170 14
4 50 7,07 94 1880 21
5 166 12,91 169 507 6
6 167 12,91 169 1014 12
Total 5338 62
Astfel se constat o sc dere a valorii stocului mediu circa 9% în condi iile aceluia i num r de
reaprovizion ri (62), deci putem afirma c aplicarea în practic a rezultatelor „norm rii” va
determina o reducere a cheltuielilor totale, pe seama celor de p strare în stoc. Rezultatele vor
servi la analiza ”regulilor de aprovizionare” aplicate i la corectarea acestora. În sensul aplic rii
unor reguli coerente care s conduc la o gestiune logic a stocurilor.
Mul i exper i în logistic cred c formula lui Wilson este simpl , popular , dar de multe ori
refuz s o aplice, indicând faptul c aceasta formula are unele limite serioase i ipoteze. Ipoteze
pentru dimensiunea optim a ofertei formul EOQ urm toarele:
- Consumul de resurse continuu i uniform;
- Perioada dintre dou aprovizionari consecutive este constant ;
- Cererea este îndeplinit pe deplin i imediat;
- Stocurile de tranzit i stocurile de asigurare nu sunt disponibile ( spre deosebire de metoda Just
in time , unde este prev zut stocul de asigurare);
- Capacitate de stocare nu se limiteaz ;
- Costul comenzii nu depinde de m rimea comanzii i este constant în perioada planificat ;
- Pre ul produselor furnizate în perioada planificat sunt constante;

72
- Costul pentru între inerea unei unit i de stoc în unitatea de timp dat este constant i nu
depinde de suma investit în fondurile de stocuri i de termene limit .
Cu toate acestea, multe întreb ri r mîn f r spuns, printre care urm toarele: modul de a
calcula dimensiunea comenzii, în cazul în care livrarea se face de c tre furnizor i costul de
transport este inclus în pre ul m rfurilor, dar dac s-ar lua în considerare existen a unor stocuri
de asigurare, dac se dore te utilizarea în calcularea pre ului de m rfuri a taxei pe valoarea
ad ugat (TVA) etc. Aceste probleme similare i practice pot aduce exper ii logistici în impas, s
pun la îndoial eficacitatea modelului i s abandoneze folosirea acest instrument de optimizare.
O variant mai simpl de reprezentare a modelul Wilson conform c ruia va fi calculat
comanda optim implic calculul urm torilor parametri:
Co-cheltuielile pentru executarea comenzilor (de regul pentru un an);
Cc- cheltuielile pentru p strarea i gestionarea stocurilor în cursul perioadei respective;
Ct-cheltuielile totale în cursul perioadei;
Kc-cheltuielile pentru p strarea unei unit i din stoc;
K-cheltuielile pentru executarea unei comenzi;
D-cererea de stoc pentru o perioad ;
Q-m rimea optimal a comenzii- variabila necunoscut în modelul dat.
Astfel vom avea:
Num rul de comenzi în decursul unui an = D:Q;
M rimea medie a stocului=Q:2 (se presupune utilizarea liniar );
Cheltuielile anuale pentru p strarea stocului: Cc=Q:2*Kc;
Cheltuielile anuale pentru executarea comenzilor: Co=D:Q*K;
Cheltuielile totale: Ct=Cc+Co=(Q:2*Kc)+(D:Q*K). Cheltuielile totale vor fi minimale, adic
Ct=0, atunci cînd cînd cele dou m rimi din partea stîng a ecua iei vor avea acelea i valori dup
modul, prin urmare: Q:2*Kc=D:Q*K. Prin înmul irea celor dou p i la Q, vom ob ine:
Q= . Ulterior vom analiz un exemplu:
Exemplu 17: S presupunem c este nevoie s se calculeze m rimea optimal a comenzii de
sucuri, avînd în vedere urm torii parametri:
D=300.000 unit.
Kc=400 lei
K=200 lei
Costul unei unit i din stoc =60 lei.
Aplicînd rela ia de mai sus vom ob ine:
Q= 200 300.000: 400=547,72;

73
 A adar, pentru tipul respectiv de m rf , comanda optim constituie 548 de unit, ceea ce îi va
permite întreprinderii s nu î i m reasc cheltuielile legate de gestionarea acestor stocuri:
Ct=(548:2*400)+(300000:548*200)=219.089 lei
Deasemenea, m rimea optimal a comenzii poate fi determinat i în etalonul valoric. Astfel
dac cunoa tem m rimea optim a comenzii în unit i cantitative i costul unei unit i din stoc,
atunci m rimea optimal a comenzii va fi egal cu: 548*60=32880 lei
Analizînd modelul de mai sus, am presupus c cererea pentru marfa dat este cunoscut , ea
fiind relativ stabil pe parcursul perioadei analizate. În realitate îns , cererea poate varia, mai
mult ca atît bugetul cheltuielilor poate fi determinat eronat. Determinarea precis a cheltuielilor
legate de gestiunea stocului este un proces laborios i destul de complex. De aceea, aparea
întrebarea privind ”sensibilitatea” sau elasticitatea acestui model la a a factori cum sunt varia ia
cererii i erorile care pot înso i procesul de bugetare. Fiind propuse urm toarele date vom
observa modificarea m rimii optime a stocului determinat de modificarea cererii i a
cheltuielilor privind între inerea stocului:
Tabelul 5.3: ”Analiza sensiblit ii modelului EOQ” (mii
lei)

Indicatori Buget Faptic Abaterea in % EOQ in baza datelor bugetateEOQ ]n baza datelor faptice Abaterea în %
Cererea ( realiz ri în perioada respectiva 300000 370000 23,33 3000 3201 6,7
Cheltuieli pentru p strarea stocului 10 13 30 3000 2631 12,3
Cheltuieli pentru executarea comenzii 150 180 20 3000 3286 9,53
1) EOQ calculat în baza datelor bugetare:

EOQ= = 300000 =3000 unit.

2) EOQ calculat în baza datelor faptice:

a) Pentru D faptic:= 370000 150/10=3201

b) Pentru Kc= 150 300000/13=2631

c) Pentru K= 180 300000/10=3286

În baza datelor analizate se poate observa c modificarea m rimii optime a comenzii (EOQ) este
cu mult mai mic decît abaterea cererii sau cheltuielilor de între inere a stocurilor. Astfel,
determinarea abaterii factorilor acestui model permite rezultate satisf toare în luarea deciziilor
manageriale.
Metoda ABC: se aplic cînd avem un mare num r de grupe de produse (familii). Criteriile de
grupare a produselor potrivit metodei cunoscute (legea lui Vilfredo Paretto, sec.XIX) pot fi
74
num rul de intr ri i ie iri, greutatea produselor, distan a de transportat, timpul sau costul de
manipulare. Metoda dat nu ne permite s determin m cu precizie dac , din punct de vedere al
cheltuielilor de circula ie nu a fost aleas cea mai bun solu ie. Metoda se aplic atît în
întreprinderile din ramura produc iei cît i a celor din comer , mai ales în cadrul unit ilor
economice cu volumuri mari de stocuri diverse. La baza acestei metode este ”legea 20-80”, ceea
ce înseamn c la 20% de stoc le revin 80 % de vînz ri (sau aprovizion ri), adic de inerea
contolului asupra 20 % din pozi iile nomenclaturii ( în cazul nostru de marf ) permite de inerea
controlului de 80% asupra sistemului economic. Criteriul cel mai folosit în gruparea bunurilor
prin metoda ABC se refer la valoarea stocului mediu la diferitele bunuri. Folosind acest criteriu
de grupare, metoda ABC permite formularea unor stocuri cât mai mici de resurse materiale,
asigurându-se prin aceasta o vitez de rota ie mai accelerat si un necesar de finan are moderat.
Analizele efectuate au relevat faptul ca un num r relativ restrâns de m rfuri de in ponderea
principal în valoarea total a stocurilor. Aceste materiale se cuprind în grupa A. O a doua grupa
B, de importan mai redus , va cuprinde un num r mai mare de m rfuri, cu o valoare total mai
mic . În grupa C se vor include majoritatea m rfuri aprovizionate în cantit i foarte mici i care
influen eaz foarte pu in volumul total al capitalului circulant.
Ca urmare a importan ei diferite a resurselor materiale în procesul de produc ie si a influen ei
asupra capitalului circulant, pentru fiecare grup se va aborda un sistem diferit de gestiune a
stocurilor atât pe linia metodologiei de dimensionare a acestora, cât si pe linia strategiei abordate
în procesele de stocare. În cazul grupei A de importan , aten ia se va orienta în sensul folosirii
de modele matematice exigente, care vor avea în vedere elemente (factori) concrete ce
condi ioneaz nivelul stocurilor i care asigura constituirea lor la dimensiuni mai mici,
determinând accelerarea la maximum a vitezei de rota ie a capitatului circulant.
Pentru grupa B se pot aplica doua strategii:
• stabilirea de modele distincte cu un grad de exigen mediu pentru dimensionarea stocurilor de
materiale din aceast grup ;
• folosirea metodelor alese pentru grupa A la materialele care, din perspectiva valorii prezint
tr turile acestei grupe si a modelelor pentru grupa C, m rfurilor ce-i pot fi asimilate.
Pentru materialele din grupa C se pot folosi modele mai pu in exigente i care vor re ine în
calcul numai factorii cu ac iune hot râtoare în dimensionarea stocurilor.
Metoda asigur dozarea eforturilor în vederea atingerii obiectivului principal al gestiunii
stocurilor, acela de a de ine stocuri de m rfuri cât mai mici, dar care s permit alimentarea
ritmic a consumului, cu costuri minime, în condi iile unui risc controlat. Nu trebuie uitat faptul
dac efectele sunt pozitive se poate conduce o gestiune a stocurilor supranormative. În

75
practic , îns , aceste oportunit i sunt limitate numai la anumite sortimente din bunurile
aprovizionate. În acest caz, aceste bunuri vor fi izolate, asigurându-li-se un tratament special, cu
ajutorul metodei ABC.
Atribuirea la vre-o una din grupe se face în dependen de cota cumulativ , calculat în baza
cotei fiec rui tip de marf în volumul total al m rfurilor vîndute. Deci, prin urmare se atribuie :
În grupa A-dac cota cumulativ este mai mic de 80%.
În grupa B-dac cota cumulativ este cuprins între 81-90%.
În grupa C-dac cota cumulativ este mai mare de 90%.
Pentru ilustrarea celor expuse mai sus vom purcede la urm torul exemplu:
Exemplu 18:
Folosindu-ne de informa ia din tabelul de mai jos vom determina la ce grup se atribuie fiecare
tip de m rf în dependen de volumul vînz rilor al acestora:

Tabelul 6.3 : Analiza ABC a m rfurilor realizate

(mii lei pentru valoarea m rfurilor vîndute i % pentru cote)
Denumirea m rfii Unit. de m sur Valoarea m rfurilor vîndute (q*p) Cota m rfi realizate Cota cumulativ Grupa la care se atribuie
Apa minerala sticle (0,5) 800*15=12000 18,15 65,03 A
Vin sticle (0,75) 35*195=6825 10,32 88,51 B
Suc litri 300*60=18000 27,22 27,22 A
Rachiu litri 25*520=13000 19,66 46,88 A
Pr jituri buc. 400*7=2800 4,23 100 C
Bere sticle (0,5) 160*30=4800 7,26 95,77 C
Divin litri 15*580=8700 13,16 78,19 A
Total 66125

Cota cumulativ se calculeaz în felul urm tor: se alege cota m rfii cu valoare cea mai mare în
totalul vînz rilor –în cazul dat este cea de 27,22 % pentru suc. Apoi la aceast cot se adun
urm toarea cot dup m rime- 19,33 % i se ob ine cota cumulativ de 46,88 %, apoi urm toarea
dup m rime i se ob ine cota cumulativ de 65,03% i tot a a pentru fiecare pozi ie din
sortimentul de marf realizat , pîn la ob inerea cotei cumulative de 100%. Ulterior dup
condi iile indicate mai sus, m rfurile vor fi atribuite la categoriile respective A, B, C, pentru a fi
ulterior supuse modelelor de gestionare a stocurilor descrise mai sus.
În cadrul acestei analize i luarea deciziilor manageriale în baza rezultatelor analizei ABC,
este nevoie de memorizat urm toarele aspecte, care constituie a a numitele ”p i slabe” ale
analizei:
1) Criteriile de importan -de cele mai dese ori nivelul de aprovizion ri sau vînz ri se ia ca
criteriu de grupare cu condi ia ob inerii mai u oare a solu iei analizei. În acela i timp este
important de memorizat c criteriul nu este trebuie s fie ales nu din considerentul c
76
 calculele se vor efectua u or, ci bazîndu-ne pe decizia care trebuie laut . De exemplu,
dac conducerea entit ii ia decizia privind efectuarea investi iilor în stocuri, atunci mai
binevenit va fi criteriul nivelului de vînz ri sau a valorii totale a aprovizion rilor. Iar dac
decizia ine de capacitatea entit ii de satisfacerea a nevoilor clien ilor f careva limite,
mai acceptabil ar fi criteriul frecven ei furniz rii m rfurilor de c tre furnizori, fiind luat
în considerare termenul de efectuare a comenzii.
2) Stocul categoriei C-de cele mai dese ori, stocurile atribuite categoriei C în baza nivelului
de vînz ri constituie m rfuri importante pentru clien i. De exemplu pr jiturile din
exemplul analizat mai sus, din cauza valorii mici a acestora ele au nimerit în categoria C,
dar cantitatea necesar acestei m rfi (400 buc.) trebuie s fie asigurat pentru a satisface
cererea clentelei.
În cadrul cercet rilor opera ionale, teoria stocurilor este considerat de a fi cel mai elaborat
capitol al lor. Gestiunea stocurilor nu se reduce la alegerea unui model matematic, care s
fixeze dimensiunile optime ale stocurilor, ci alc tuieste un sistem complex, în cadrul c ruia
normarea va reprezenta doar punctul de plecare. Func ionarea unui asemenea sistem depinde
de elementele, de parametrii ce-l alc tuiesc, respectiv de „restric iile”sistemului. În func ie de
natura i con inutul lor concret, asemenea restric ii vor afecta în mod cu totul diferit
rezultatele gestiunii stocului, condi ionând în mod semnificativ succesul întregului sistem de
gestiune. Raportate la politica dus de agentul economic, restric iile sistemului de gestiune se
împart în doua categorii:
a) restric ii exogene, ce nu depind de politica firmei (ex: evolu ia cererii);
b) restric ii endogene, ce depind de politica firmei, aceasta având posibilitatea de a le
modifica în func ie de obiectivele sale (ex: nivelul de servicii si cheltuielile aferente stocului,
sistemul informa ional etc.).

77
 Concluzii i recomand ri

Procesul dezvolt rii economice are tempouri excesive, i ca rezultat devine mai acut
necesitatea ob inerii unor informa ii noi în diferite domenii ale activit ii economice, în special în
domeniul serviciilor de alimenta ie public , ponderea c rora totalitatea serviciilor actual prestate
se afl în proces de cre tere. A vorbi despre contabilitate înseamn a face referiri la conturi,
formule contabile, mijloace economice i surse de finan are, bilan uri, situa ii preluate din
registre, rapoarte, gestionari i gestiune, ect.
Încheind lucrul asupra tezei date, nu putem pune punct asupra descrierii temei date.
Tema „ Particularit ile contabilit ii în unit ile de alimenta ie public ” este una foarte larg ,
factorul important în acest sens jucîndul specificul activit ii date, care cuprinde atît opera iuni
caracteristice comer ului, dar i opera iuni caracteristice pentru procesul de produc ie. Astfel
încît în contabilitatea m rfurilor, care constituie elementele patrimoniale de baz în organizarea
activit ii unit ilor de alimenta ie public pot fi identificate probleme de natur diferit în ceea
ce prive te prevederile actelor normative i legislative, metodele prev zute de acestea la
constatarea, clasificarea, evaluarea m rfurilor, definirea activit ilor unit ilor de alimenta ie
public , tipurile acestor entit i, tipurile opera iunilor în desf urarea activit ii lor, specificul
formulelor contabile complexe utilizate în contabilizarea preg tirii preparatelor culinare i a
produselor de cofet rie.
Deasemenea existen a diverselor p reri i prevederi ale economi tilor implic analiza multor
am nunte legate de existen a i mi carea m rfurilor.
Diversitatea opera iunilor legate de intrarea i utilizarea m rfurilor precum i diversitatea
activit ilor practicate de agen ii economici, determin apari ia unor situa ii cînd este nevoie de o
studiere mai aprofundat a particularit ilor contabilit ii ce in de aceste bunuri.
La fel pe lîng numeroasele prevederi ale actelor normative i legislative cu caracter contabil,
trebuie de inut cont de prevederile actelor fiscale, astfel încît între acestea deseori pot ap rea
divergen e cu „consecin e inconvenabile” în contabilizarea opera iunilor aferente m rfurilor, în
particular a celor legate de evaluarea, stabilirea pre urilor, inclusiv a taxei pe valoarea ad ugat .
Totu i, acele sarcini de baz stabilite în introducerea lucr rii date, putem spune c au fost
realizate, i anume au fost determinate func iile economice i rolul economic actual al ramurii
serviciilor de alimenta ie public , au fost analizate i explicate prin exemple diverse metode de
formare a pre urilor, de evaluare i contabilizare a m rfurilor, deasemenea au fost studiate
con inutul documentelor primare i centralizatoare utilizate în eviden a contabil a unit ilor de
alimenta ie public , precum i s-a acordat o aten ie deosebit asupra mecanismelor de

78
func ionare a eviden ei privind mi carea m rfurilor i a produc iei între subdiviziuni, cu
eviden ierea diferitor modele matematico-statistice de gestionare i normare a stocurilor.
Studierea contabilit ii în baza materialelor teoretice i studierea contabilit ii în baza unei
întreprinderi concrete, repectiv în baza unor opera iuni i documente concrete, desigur c implic
anumite divergen e. Nu merge vorba de ceva ilegal, pur i simplu divergen e între teorie i
practica pot ap rea sub influen a mai multor factori. Astfel particularit ile contabilit ii a unei
unit i economice rezult din sinteza urm toarelor împrejur ri „factori” – ramur de activitate
statutul juridic al acesteia, tipurile de activit i pe care le desf oar , softurile utilizate în
prelucrarea informa iilor ect.
Investiga iile efectuate în scopul stabilirii c ilor de perfec ionare a contabilit ii în unit ile de
alimenta ie public ne-au permis s formul m o serie de propuneri i recomand ri ca:
1. Pornind de la func iile alimenta iei publice, determinate, în primul rând, de caracterul
produc iei i, în al doilea rând, de condi iile de comercializare i de consum, au fost detectate i
definite diverse particularit i proprii doar ramurii investigate, iar marea diversitate existent a
unit ilor de alimenta ie public a implicat tratarea distinct a obiectivelor de activitate a acestora
impunând clasificarea lor, ca o condi ie obligatorie în elaborarea unui sistem contabil
performant.
2. Existen a diferitelor niveluri ale pre urilor libere cu am nuntul, complexitatea mecanismului
de preparare a bucatelor i preparatelor culinare, care includ o varietate mare de materii prime
utilizate cu cote reduse a T.V.A., posibilitatea inocuit ii produselor substituibile în timpul
prepar rii, varierea pre urilor din cauza unor indicatori calitativi, ca: densitatea, gradul de
prelucrare, volumul de eurilor, impune:
a) utilizarea pre urilor medii ponderate, care simplific considerabil calcula ia i eviden a
fluxului materiilor prime i a produselor în subdiviziunile de produc ie ale unit ilor de
alimenta ie public , decontarea acestora din gestiunea persoanelor responsabile. Calculul
pre urilor medii ponderate e caracteristic pentru:
• materiile prime i produsele, în urma prelucr rii c rora, la rece/cald, nu sunt atestate de euri
sau m rimea de eurilor fixate este aceea i;
• materiile prime i produsele, în urma prelucr rii c rora, la rece/cald, sunt ob inute cantit i
diferite de de euri, volumul acestora e strict dependent de condi ii, calitate, sezon i tipul de
prelucrare industrial ;
b) calcularea pre ului de vânzare a setului de bucate, în componen a c ruia se includ materiile
prime procurate cu cote reduse a T.V.A.,având în vedere ponderea T.V.A. în m rime de 8% i
respectiv 20%. În prezent, ponderea T.V.A. în pre ul de vânzare constituie 20%, indiferent de

79
existen a în set a materiilor prime cu cote reduse a T.V.A. (8%). Pe lâng faptul c se încalc
conceptul T.V.A, care reprezint un impozit indirect aplicat la valoarea nou-creat , pentru a nu
pierde profiturile, unit ile de alimenta ie public compenseaz diferen a ap rut din contul
adaosului aplicat la pre în alimenta ia public , fapt ce duce la majorarea pre ului de vânzare.
3. În condi iile economiei de pia , un criteriu esen ial în stabilirea pre urilor îl constituie raportul
dintre cerere i ofert . Deci, pre ul de vânzare se stabile te inând cont de condi iile i nivelul
concuren ei, capacitatea de cump rare a consumatorilor etc. În scopul simplific rii contabilit ii
i, în general, impulsionarea dezvolt rii activit ii unit ilor de alimenta ie public , s-a propus:
a) ca alternativ metodei tradi ionale de formare a pre urilor de vânzare a produselor preparate
prin aplicarea coeficientului multiplicator, stabilirea pre urilor de vânzare apriori, direct pe baza
factorilor pie ei;
b) elaborarea sistemului de formare a pre urilor pentru serviciile suplimentare prestate de
unit ile de alimenta ie public . Astfel, la baza form rii pre urilor acestor servicii, spre deosebire
de metoda aplicat în prezent în ramur , unde ca element de baz serve te materia prim , trebuie
pus costul acestora care reprezint cheltuielile curente ale întreprinderii asociate cu utilizarea în
procesul de prestare a serviciilor a bazei tehnico-materiale, for ei de munc , materialelor
auxiliare etc.
4. În scopul excluderii dubl rii informa iilor, minimiz rii lucr rilor de calcul, sporirii eficien ei
înregistr rilor în contabilitate, s-a argumentat necesitatea perfec ion rii documentelor primare i
centralizatoare, care se reduc la urm toarele:
• comasarea cererii de comand i a bonului de consum într-un document unic – cerere-bon;
• utilizarea în cadrul subdiviziunilor de produc ie ale unit ilor de alimenta ie public a fi elor-
limit de livrare a materiilor prime;
• utilizarea formei desf urate a Raportului privind mi carea produselor i ambalajelor în
buc rie i excluderea întocmirii Actelor de comercializare i eliberare a bucatelor;
• utilizarea Rapoartelor gestionare cumulate cu Registrul la contul 217 „M rfuri”.
5. Mi carea produselor i m rfurilor în cadrul subdiviziunilor unit ilor de alimenta ie public
presupune opera ii complexe. Ca urmare a cercet rilor efectuate, s-a propus o modalitate de
eviden a acestora pornind de la varianta concret de formare a pre urilor practicat de
întreprindere care, într-o m sur mai mare, corespunde particularit ilor de eviden specifice
ramurii. În acest context, s-a argumentat necesitatea eviden ei produselor i a m rfurilor în
subdiviziunile unit ilor de alimenta ie public în baza contului 217 „M rfuri” i a subconturil
respective ale acestuia pentru diferite etape pe care le parcurc m rfurile în cadrul ciclului
economic : intr ri- prelucr ri –ie iri.

80
6. Stabilirea integrit ii patrimoniului i, nu în ultimul rând, cunoa terea structurii fondului de
marf , a dinamicii i vechimii stocurilor este asigurat prin inventariere. Prezen a în
subdiviziunile de produc ie ale unit ilor de alimenta ie public , în momentul inventarierii (pe
lâng materia prim neutilizat i produsele finite), a semipreparatelor aflate în diferite faze de
prelucrare, a impus determinarea corect a acestora. În acest scop, a fost elucidat modul de calcul
al semipreparatelor, sub forma unei mase omogene sau neomogene, respectând cerin ele
Regulamentului cu privire la modul de efectuare a inventarierii i Culegerii de re ete de
preparare a bucatelor i articolelor culinare.
7. Respectând cerin ele i principiile contabilit ii, s-a argumentat includerea nemijlocit la
cheltuieli a lipsurilor stabilite la inventariere, ignorând conturile contabilit ii de gestiune
propuse pentru aceste scopuri i a provizioanelor pentru pierderile în limitele perisabilit ii
naturale.
8. În scopul optimiz rii contabilit ii analitice i sintetice a cheltuielilor în cadrul unit ilor de
alimenta ie public , asigur rii posibilit ii de analiz i reducere a lor:
a) s-a propus organizarea contabilit ii cheltuielilor pe centre de responsabilitate. Gruparea
respectiv asigur amplificarea leg turilor i interdependen ei centrelor de cheltuieli, totodat ,
permite organizarea eviden ei mai întâi pe sectoare i func ii de activitate i numai apoi pe
obiecte de calcula ie;
b) s-a propus clasificarea structural a cheltuielilor comerciale. A fost men ionat necesitatea
prevederii în eviden a analitic a cheltuielilor comerciale ale unit ilor de alimenta ie public a
subconturuilor 7121 „Cheltuieli de preparare” i 7122 „Cheltuieli de comercializare i organizare
a consumului”, cu o divizare conform denumirilor de articole.
A adar, concluzionînd cele expuse mai sus în procesul desf ur rii activit ii lor, unit ile de
alimenta ie public trebuie s acorde aten ie urm toarelor momente importante:
Prestarea serviciilor de alimenta ie public este posibil doar în cazul existen ei
documentelor i autoriza iilor speciale eliberate de organele administra iei publice locale,
principalele acte normative în acest domeniu fiind: Legea privind comer ul intern,
Regulamentul privind ordinea gener de desf urare a activit ii în cadrul unit ilor de
alimenta ie public , Instruc iunea privind formarea pre urilor în cadrul organiza iilor de
alimenta ie public , ect.
Calcularea pre urilor de vînzare trebuie s fie efectuat în strict concordan cu
prevederile actelor normative, dar i în baza conjucturii pie ei, astfel încît s fie stabilit un
adaos comercial de alimenta ie public adecvat localului sau unit ii de alimenta ie
public (categoria I, II,III), care ar putea acoperi toate cheltuielile generate de procesul de

81
preg tire apreparatelor culinare, a produselor de cofet rie, precum i a celor determinate
de realizarea m rfurilor, mai mult ca atît, de afi ”capabil” s genereze un profit economic
necesar pentru dezvoltarea economic a unit ii economice-de altfel acesta fiind
obiectivul principal pentru existen a i func ionarea oric rei entit i economice.
Este important pentru unitatea de alimenta ie public s - i stabileasc direc ia de
activitate în care vor fi orientatea toate sursele materiale i nemateriale, fie c aceast
unitate activeaz cu un anumit specific, în cazul întreprinderii analizate- aceasta fiiind
tipul restaurantului specializat în buc rie regional , de aici rezultînd i specificul
procesului de produc ie (tehnologia special de preg tire a bucatelor, necesitatea de
materii prime specifice- în special carne de ovine, condimente, ceea ce conduce la
utarea diferitor furnizori, precum i a procesului de deservire a clien ilor-
îmbr mintea chelnerilor, anturajul localului,ect. De aici rezultînd i structura
cheltuielilor i a costului preparatelor culinarea preg tite, prin urmare pre ul m rfurilor
vîndute i acestor preparate culinare fiind determinat în concordan cu ace ti factori.
Cu toate c se consider unit i de comer , în unit ile de alimenta ie public , în procesul
activit ii lor apar acelea i articole de consumuri ca i în produc ie- uzura mijloacelor fixe
( a ar gazelor, microundelor, utilajelor de prelucrare a c rnii), salariile muncitorilor care
nemijlocit particip la procesul de produc ie-a buc tarilor, cofetarilor, serviciile ter ilor-
energia electric , apa, gazele naturale-toate acestea, îns , în alimenta ia public constituie
articole de cheltuieli general-administrative i/sau comerciale. Astfel încît unit ile de
alimenta ie public , conform prevederilor Legii cu privire la comer ul intern reprezint
unit i de comer i nu de produc ie, metoda de eviden a consumurilor i cheltuielilor de
preg tire a preparatelor culinare este cea de comer i nu cea de produc ie, adic cu
utilizare subconturilor contului de m rfuri i nu a contabilit ii de gestiune.
Deasemenea spre deosebire de unit ile de produc ie, în cadrul unit ilor de alimenta ie
public obiectul de calcula ie constituie pre ul i nu costul, ceea ce prin urmare
condi ioneaz un proces complex de determinare a pre urilor, avînd în vedere sinecostul
preparatului culinar respectiv (adic doar costul materiilor prime calculate) i m rimea
adaosului comercial specific, capabil s acopere cheltuielile generate de procesul de
produc ie i desfacere i s ”creeze” profit. Mai mult ca atît acest proces complex ce
determinarea a pre urilor implic utilizarea multor documente i formulare specifice
activit ii de alimenta ie public : planuri-meniu, cartele tehnologice, fi e de calcula ie,
ect.

82
 Unit ile de alimenta ie public opereaz cu volume mari de stocuri de m rfuri i
materiale, de aceeia gestiunea eficient a acestora constituie o problem important în
procesul activit ii unit ilor de alimenta ie public . Astfel normarea acestor stocuri,
depozitarea lor, efectuarea oportun i ra ional a comenzilor, stabilirea necesarului de
rfuri astfel încît s nu fie acordate surse suplimentare pentru între inerea acestor
stocuri, dar în acela i timp i s fie satisf cute necesit ile clien ilor-constituie o tem
important i larg în organizarea activit ii, legat nemijlocit i de sistemul
informa ional eficient al întreprinderii, i de cultura organiza ional a acesteia, i de
rezervele financiare, materiale, i umane ale entit ii.
Un factor important ce influen eaz activitatea acestor tipuri de unit i economice
reprezint i eviden a pierderilor de m rfuri din perisabilt ile natuarale, eviden a
amabalajului, veselei, inventarului de produc ie i gopod resc, precum i organizarea
eviden ei i reflectarea în contabilitate a deservirii delega iilor, desf uararea diferitor
banchete, respectiv eliberarea facturilor fiscale i achitarea clien ilor prin intermediul
diferitor modalit i de plat numerar, carduri bancare, virament.
Toate aceste momente avînd o influen nemijlocit în organizarea contabilit ii acestor
unit i economice cu o activitatea de alimenta ie public , care la prima vedere pare atît de
evident i de simpl , îns care într-adev r reprezint un proces foarte complex atît în esen a
sa de prestare a acestor servicii de alimenta ie public , cît i din punct de vedere a sistemului
informa ional, în special al organiz rii eviden ei contabile-componentei de baz a acestui
sistem, care necesit prelucrarea unui volum enorm de informa ii începînd de la necesit ile
i cele mai alese preferin e ale clien ilor (calcula iile pentru preparatele culinare i finisînd cu
întocmirea rapoartelor financiare i luarea deciziilor economico- financiare de lung i scurt
durat .

83
 Bibliografie:
I.Acte legislative i normative:
1.1. Legea contabilit ii. nr.113-XVI din 27.04.2007// MO nr.90-93 /399 din 29.06.2007.
1.2. Standardul Na ional de contabilitate 1 „Politica de contabilitate” // „Ghidul studentului” –
Chi in u: ed. Vivar-Editor SRL, 2007., 702 p.
1.3 Standardul Na ional de contabilitate 2”Stocuri de m rfuri i materiale” // „Ghidul
studentului” – Chi in u: ed. Vivar-Editor SRL, 2007, 712 p.
1.4. Standardul Na ional de contabilitate 3„Componen a consumurilor i cheltuielilor
întreprinderii” // „Ghidul studentului” – Chi in u: ed. Vivar-Editor SRL, 2007., 718 p.
1.5. „Comentarii cu privire la aplicarea Standardului Na ional de contabilitate 2” // „Ghidul
studentului” – Chi in u: ed. Vivar-Editor SRL, 2007., 821 p.
1.6. Standardul Interna ional de contabilitate 2 „Stocuri”.
1.7. Codul fiscal al Republicii Moldova i legile pentru punerea în aplicare a titlurilor
acestuia, „Contabilitate i audit”, an. 2010, nr.1.
1.8. „Regulamentul privind inventarierea nr.37 din 28.04.04. // MO al Republicii Moldova
nr.123-124 /268 din 27.07.04. cu complet rile la situa ia de la 16.09.07.
1.9 ”Legea privind comer ul intern nr.749” din 23.02..1996// MO nr.31 din 23.05.1996
1.10 Hot rîrea guvernului Republicii Moldova ”Cu privire la aprobarea Regulilor de baz ale
comer ulu cu am nuntul i activit ii în sfera alimenta iei publice pentru agen ii
antreprenoriatului din teritoriul Republicii Moldova” Nr.49 din 24.01.94// MO nr.1/28 din
30.04.1994
1.11 ”Instruc iunea cu privire la formarea pre urilor în cadrul unit ilor de alimenta ie public pe
teritoriul Republicii Moldova” aprobat prin Ordinul Departamentul de Comer al Republicii
Moldova nr.12 din 26.04.1996// MO 034 din 06.06.1996
1.12 Hot rîrea Guvernului nr. 111 din 01.02.2007 cu privire la aprobarea Strategiei de sus inere
a dezvolt rii comer ului interior în Republica Moldova pentru anii 2007 – 2009 // M.O. 2007,
nr.18-20, art.124
1.13 Hot rîrea Guvernului nr.1068 din 20.10.2000 despre aprobarea Regulamentului cu privire
la recep ionarea m rfurilor conform cantit ii i calit ii în Republica Moldova // M.O. 2000,
nr.137-138, art.1174
1.14 Hot rîrea Guvernului nr.996 din 20.08.2003 despre aprobarea Normelor privind etichetarea
produselor alimentare i Normelor privind etichetarea produselor chimice de menaj // M.O.
2003, nr.189-190, art.1046

84
1.15 Hot rea Guvernului nr.1141 din 04.10.2006 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la
modul de gestionare a Registrului de reclama ii // M.O. 2006, 161, art.1233
1.16 Hot rîrea Guvernului nr. 474 din 28.04.1998 cu privire la aplicarea ma inilor de cas i
control cu memorie fiscal pentru efectuarea decont rilor în numerar // M.O. 1998, nr.62-65,
art.589
1.17 Hot rîrea Guvernului nr. 547 din 04.08.1995 cu privire la m surile de coordonare i
reglementare de c tre stat a pre urilor (tarifelor) // M.O. 1995, nr.53-54, art.426
1.18 Hot rîrea Guvernului nr. 335 din 24.05.1994 privind liberalizarea continu a pre urilor //
M.O., 1994, nr.5, art.180
1.19 Hot rîrea Guvernulu nr.1508 din 21.11.2002 cu privire la aprobarea Nomenclatorului-tip al
unit ilor de comer cu am nuntul // M.O. 2002, nr.159-160, art.1645
1.20 Hot rîrea Guvernului nr. 65 din 26.01.2001 cu privire la aprobarea Regulilor de
comercializare cu am nuntul a unor tipuri de m rfuri alimentare i nealimentare // M.O. 2001,
nr.11-13, art.101
1.21 Hot rîrea Guvernului nr. 212 din 04.04.1995 despre aprobarea regulilor de comercializare
cu am nuntul a produc iei alcoolice // M.O. 1995, nr.25-26, art.193
1.22 Hot rîrea Guvernului nr.1209 din 08.11.2007 cu privire la prestarea serviciilor de
alimenta ie public // M.O. 2007, nr.180-183, art.128
1.23 Hot rîrea Guvernului nr.147 din 12.03.1996 cu privire la aprobarea Regulilor deservirii
sociale a popula iei // M.O., 1996, nr. 25-26, art 213
II. Manuale, monografii, c i, bro uri:
2.1. „Coresponden a conturilor contabile conform prevederilor SNC i codul fiscal”
/Alexandru Nederi a – Chi in u: Contabilitate i audit,2007-640 p.
2.2. „Contabilitate financiar ” / Alexandru Nederi a – Chi in u: ACAP, 640p.
2.3. „Principiile de baz ale contabilit ii”, Needles GR., Ir.B.E., Anderson H.R., Caldwell
I.C. – Chi in u: ed. Arc, 2000, 1320 p.
2.4. „Tratat din contabilitatea financiar ” / Feleaga N., Iona cu I., - Bucure ti, ed. Economica,
1998, 1999, 500 p.
2.5. „Sistemele contabile comparate” / Feleaga N., vol. I-III, - Bucure ti, ed. Economica,
2000, 360 p.
2.6. „Contabilitatea conform standardelor interna ionale” / urcanu V. – Chi in u, ASEM
1996., 264 p.
2.7. „ ”, / M.R: Matthews i M.H.B. Perera – ,
1999, 663 p.

85
2.8. „ :
”/ . – , . 1998,280 .
2.9. „ ” / ., ., - ,
1995., 720 .
2.10. „ ” / . – ,
, 2000. 1084 .
2.11. „Dic ionar de economie” / N.Dobrot – Bucure ti, ed. Economica, 1998. 543 p.
2.12. ”
” ., , . , 1989, 496 p.
2.13 ” Analiza eficien ei economice a activit ii întreprinderilor de turism i alimenta ie public ”
2.14 ”Bazele comer ului” T. Tuhari, ASEM,2005, 230 p.
2.15 ” ”/ ., . .,
, , 1987, 303 p.
2.16 ” Conducerea întreprinderii de alimenta ie public i turism”
2.17„Marketingul turistic : auxiliary curricular pentru clasa a XII-a-profilul tirism i alimenta ie
public ;
2.18 ” ”, . ., ., ,
, , 1987, 263 p.
2.19 ” - ”/ ., .
2.20 ” - , , ” /
., M: , 2005, 224 p.
2.21 ”Organizarea activit ii unit ilor de alimenta ie public - manual pentru clasele IX-XI, licee
economice, profil alimenta ia public ” / Ouatu Corneliu
2.22 ” ” / ./ ,
, 2006, 232 p.
2.23 ” ”/ ., .
2.24 ” Problemele contabilit ii în unit ile de alimenta ie public ”:-spec:00.08.12-Contabilitate
i audit; analiz economic : autoreferin , tez doctorului în economie Ina Maleca
2.25 ”Direc iile de perfec ionare a contabilt ii în comer i cooperativele de consum”:spec.
08.00.12Eviden contabil , control i analiza activit ii economice -referin tiin ific /Tuhari T.
2.26 ” ” /
., ., ., ., ., -
,1981, 717 p.
III. Articole din presa periodic

86
3.1 Petrovici Sergiu: ”Abord ri inova ionale în realizarea principiului de matketing în
alimenta ia public l” // „ Conferin a tiin ific interna ional – Competitivitatea i inovarea în
economia cunoa terii”, 25-26.09.2009, vol I., p.235-236.
3.2. Harea Ruslan: „ Aspecte de contabilitate a circula iei m rfurilor în unit ile de alimenta ie
public ” // ” Analele ASEM, an.2005, vol. III, p.326-334.
3.3.” ” // Conatbilitate i audit nr. 7, 8, an. 2010
3.4 Tuhari Tudor: ”Contabilitatea cheltuielilor în comer i alimenta ia public ” // Analele
ASEM, an.2005, vol. III, p.309-311
3.5 Bajerean Eudochia ” Metode de calcul a adaosului comercial în alimenta ia public ” //
Simpozionul interna ional ”Integrarea european i competitivitate economic ”, 23-24.09.2004,
vol.II, p.56-64.
3.6 Zlatina Natalia ” ” // Contabilitate i audit
nr.11, 2008, p.12-21.
3.7 Bajerean Eudochia ”
” // Contabilitate i audit nr.9, 2002, p.12-21
3.8 Bajerean Eudochia ” Particularit ile contabilit ii m rfurilor i produselor în alimenta ia
public ” // Analele ASEM, 2001, vol. I, p.389-396;
3.9 Carabadjiac I.” Perfectarea documentelor de eviden primar la întreprinderile de
alimenta ie public ” // Conferin a interna ional ”Problemele contabilit ii i audit în condi iile
globaliz rii ” , 15-16.04.2005, p.92-94
3.10 Bajerean Eudochia ” Preg tirea i prezentarea informa iilor manageriale în unit ile de
alimenta ie public ” // Conferin a interna ional ”Competitivitatea i inovarea în economia
cunoa terii ” , 25-26.09.2009, vol. II, p.286-287.
3.11 Negru Ruxanda ”Specificul managementului în restaurante” // Conferin a tiin ific ”
Cre terea competitivit ii i dezvoltarea economic bazat pe cunoa tere ”,2007, vol I, p.175-178
IV Surse electronice:
4.1 www.statistica. md (datele pentru seriile cronologice-figura 1)
4.2 www.contabilitate.md
4.3 www.minfin.md (codul fiscal. SNC: IAS)
4.4 www.fisc.md
4.5 www.nalog. md (discu ii, dezbateri privind unele probleme de contabilitate)

87
 Adnotare

Teza dat este dedicat examin rii problemelor i particularit ilor contabilit ii în unit ile de
alimenta ie public , în baza materialelor complexului de alimenta ie public ”Olivitta” SRL.
Actualitatea temei date rezid în faptul c ponderea actual a serviciilor de alimenta ie public
în totalitatea serviciilor prestate în economia Republicii Moldova este în continu cre tere, iar
particularit ile procesului respectiv de prestare a acestor servicii implic opera iuni contabile
specifice, care îmbin caracteristici pentru contabilitatea în unit ile de comer i pentru unit ile
de produc ie.
Scopul i obiectivele tezei rezid în examinarea contabilit ii principalelor opera ii efectuate în
unit ile de alimenta ie public în contextul experien ei mondiale i al cerin elor legisla iei în
vigoare în Republica Moldova, depistarea neajunsurilor aferente domeniului i fundamentarea
unui concept de perfec ionare a acesteia în conformitate cu noile cerin e, precum i studierea
problemelor metodologice aplicative ale contabilit ii m rfurilor-principalelor elemente
patrimoniale în cadrul activit ii economice desf urate de unit ile de alimenta ie public .
O aten ie deosebit s-a acordat elucid rii problemei de contabilizare a opera iilor privind
mi carea materiilor prime, produselor preparate i m rfurilor în subdiviziuni în conformitate cu
conven iile fundamentale, principiile de baz ale contabilit ii i caracteristicile calitative ale
rapoartelor financiare conform S.N.C. În scopul sporirii operativit ii, autenticit ii i eficacit ii
eviden ei, s-au examinat documentele primare i centralizatoare privind mi carea produselor i
rfurilor în subdiviziuni, fiind propuse c i de perfec ionare a acestora.
Pornind de la sarcinile formulate fa de organizarea contabilit ii cheltuielilor în unit ile de
alimenta ie public , s-a argumentat necesitatea de a revedea componen a i a perfec iona
contabilitatea acestora, luând în considera ie particularit ile ramurii.
Reie ind din scopul i obiectivele lucr rii, au fost examinate probleme ce in de definirea,
evaluarea m rfurilor, determinarea adaosului comercial în cadrul unit ilor de alimenta ie public
i a diferitor metode de calculare a pre urilor, analiza principalelor cheltuieli generate de
prestarea serviciilor de alimenta ie public i ”producerea” preparatelor culinare, studierea
diferitor modele matematice privind normarea stocurilor de m rfuri, informa iile fiind acumulate
atît în baza surselor na ionale, cît i a celor interna ionale.
Informa iile i exemplele supuse analizei în lucrarea dat se caracterizeaz prin asigurarea
unui grad înalt de credibilitate, relevan , comparabilitate i importan tiin ific .

88
 Annotation
This dissertation is devoted to examining the problems and peculiarities of accounting in public
catering establishments in the catering complex materials "Olivitta” LLC.
Topicality of data is that the current share of services in all catering services in Moldova's
economy is growing and that the particular process of providing these services involves specific
accounting transactions that combine features to accounts in commercial units and production
units.
Purpose and objectives of the thesis lies in examining the main accounting operations
performed in public catering establishments in the context of world experience and legal
requirements inforce in Moldova, the drawbacks of the field detection and substantiation of a
concept of its improvement in accordance with new requirements, and study of the
methodological problems of accounting applied economic goods-the main elements of doing
business in catering.
Special attention was given to elucidate the problem of accounting for operations on the
movement of raw materials, products and merchandises in subdivisions in accordance with the
fundamental conventions, basic accounting principles and qualitative characteristics of financial
statements in accordance with NSA In order to improve timeliness, authenticity and
effectiveness of records were examined primary documents and summary on the movement of
goods and products in the subdivision are proposed to improve their ways.
Starting out tasks to the accounting organization catering costs, to argue the need to review the
composition and to improve their accounting, taking into account the particular branch.
Given the purpose and objectives were examined issues related to the definition, valuation of
goods, trade margins in the determination of catering establishments and different pricing
methods, analysis of the major costs arising from the provision of catering services and
"production "culinary, different mathematical models to study the standardization of goods
stocks, the information being accumulated in the sources both national and international ones as
well.
Information and examples analyzed in the paper is characterized by providing a high degree of
credibility, relevance, comparability and scientific importance.

89