Tema 2.

CLASIFICAREA ŞI CARACTERISTICA PE TIPURI A UNITATILOR

DE ALIMENTATIE PUBLICA

Numărul de ore conform planului de învăţământ – 2 ore

Intreprinderile de alimentatie publica, oficiile judetene de turism, cooperatia de consum si

alte intreprinderi sau organizatii similare pot infiinta, in functie de cerinte, orientari si sarcini,
diferite tipuri de unitati potrivit normelor existente pentru organizarea si dezvoltarea retelei
comerciale si de alimentatie publica in teritoriu. Reglementarile respective dau libertate
intreprinderilor de profil sa-si organizeze si sa dezvolte, pe baza unor criterii stiintific
determinate, cele mai corespunzatoare categorii de unitati (peste 20 de tipuri in mediul urban si
peste 10 tipuri in mediul rural). Tipurile de unitati de alimentatie publica sunt clasificate in baza
urmatoarelor criterii:
- Dupa obiectul activitatii: unitati cu caracter recreativ-distractiv (grupa A), unitati culinare
(grupa B), cofetarii si patiserii (grupa C), alte unitati (grupa D).
        - Din punct de vedere al preturilor percepute: unitati cu regim special de preturi;
unitati cu regim de preturi de categoriile I-a , II-a si III-a ; unitati cu cote speciale de adaos si
cofetarii cu retetar special sau unic de cofetarie.
 Clasificarea diferitelor tipuri de unitati pe categorii, din punct de vedere al regimului de
preturi, se face in functie de modul in care sunt indeplinite criteriile referitoare la amplasarea
unitatii, gradul de confort, forma de servire, posibilitati de distractie, tinuta personalului s.a.
       - Dupa destinatie: unitati pentru servirea consumatorilor; unitati de productie; unitati
pentru depozitarea si pastrarea marfurilor.
- Din punct de vedere al structurii turistilor serviti: unitati cu circuit deschis; unitati cu
circuit inchis.
- Din punct de vedere al sortimentelor ojerite la vinzare: unitati specializate; unitati mixte.
- Din punct de vedere al sezonalitatii: unitati permanente; unitati sezoniere.
- Din punct de vedere al efectuarii serviciului: unitati cu serviciul asigurat de ospatari;
unitati cu autoservire totala sau partiala; unitati cu vanzare prin automate.
Potrivit reglementarilor legale in vigoare, principalele tipuri de unitati de alimentatie
publica din tara noastra sunt urmatoarele: restaurante clasice; restaurante cu specific; restaurante
specializate; restaurante cu autoservire; berarii; birturi; rotiserii; bodegi; ceainarii; bufete; baruri
de noapte; baruri de zi; cafe-baruri; discoteci; cofetarii; patiserii-placintarii; simigerii, covrigarii,
gogoserii; unitati specializate in produse de bombonerie, dulciuri, cafea; unitati de desfacere a
dulciurilor si racoritoarelor; case de comenzi; cantine-restaurant; bucatarii centrale (fabrici de
produse culinare).
De asemenea, activitati de alimentatie publica se desfasoara si in vagoanele-restaurant, in
vagoanele-bar bufet, in vagoanele-salon (Pullman), pe navele fluviale si maritime care transporta
pasageri, la bordul aeronavelor de pasageri din traficul intern si international, la cabanele
turistice, la casele de oaspeti etc.
Totodata, precizam ca in domeniul alimentatiei publice trebuie sa se tina cont de unele
reglementari specifice si anume:  preparatele culinare, produsel 525c25f e de cofetarie-patiserie,
bauturile alcoolice si nealcoolice vor avea la baza sortimentul orientativ stabilit prin ordin al
Ministerului Comertului Interior dupa caz, conducerile de intreprinderi de alimentatie publica au
latitudinea sa stabileasca unitatile proprii in care nu se fumeaza;  pe platformele industriale, in
apropierea zonelor de invatamint, in zonele cu aglomeratie pietonala vor fi infiintate unitati de
alimentatie cu profil culinar;  in toate unitatile unde exista conditii se vor lua masuri pentru
extinderea pe scara larga a autoservirii;  vinzarea bauturilor alcoolice in unitatile de alimentatie
publica se practica numai in baza autorizatiei eliberate de catre organele competente; pentru
unitatile in curs de infiintare se recomanda consultarea organelor de resort, inca de la faza
acordului prealabil asupra proiectului.
Pentru ca o unitate de alimentatie publica sa functioneze legal sint necesare: ordinul de
clasificare si stabilire a categoriei de preturi, inclusiv cel pentru acordarea dreptului de a aplica
remiza la nota de plata (la unele unitati reprezentative); autorizatia sanitar-veterinara; autorizatia
pentru vinzarea bauturilor alcoolice; aprobarea programului de functionare data de catre
consiliile populare locale; aprobarea sortimentului minimal de preparate culinare data de catre
directiile comerciale judetene; avizul formatiilor teritoriale de pompieri. In continuare, fara a
avea pretentia prezentarii unor solutii unice, vom arata principalele caracteristici functionale ale
catorva tipuri de unitati de alimentatie publica.
      
        1. RESTAURANTELE CLASICE
In aceasta grupa intra unitatile gastronomice cu caracter recreativ-distractiv in care
consumatorilor li se ofera un bogat si variat sortiment de preparate si bauturi, servirea facand-o
un personal de specialitate cu inalta calificare. Restaurantele clasice sunt amplasate, de regula, in
orase, in zone de interes turistic, in statiuni balneoclimatice.
Caracteristicile constructiei si instalatiilor materiale rezistente, specifice fiecarui tip de
constructie sunt :
- acces pentru autoturisme, emblema si firma luminoasa, hol cu garderoba si grup sanitar
pentru clienti:
- intrare separata pentru marfuri si personal;
- saloane diferite care sa asigure conditii pentru organizarea corespunzatoare a serviciilor la
micul dejun, dejun, cina si la unele mese comandate festive;
- circuit corespunzator intre spatiile de servire, productie si depozitare;
- bucatarie proprie si spatii de depozitare dimensionate corespunzator capacitatii unitatii;
- instalatii de aer conditionat (ventilatie); incalzire centrala; apa calda si rece;
- iluminat incandescent.
Amenajarile interioare si dotarea:
- pardoseala din marmura sau parchet; covoare de tip persan sau mocheta; pereti tapisati cu
materiale de calitate superioara, lavabile sau semilavabile;
- perdele din tesaturi fine si draperii din materiale in concordanta cu ansamblul localului;
- decoratie interioara adecvata caracterului saloanelor;
- mobilier unitar ca stil, din materiale de calitate superioara, cu numar, forma si dimensiuni
corespunzatoare caracteristicilor fiecarui salon;
- posibilitati de intimizare si creare a unui cadru ambiant prin iluminat individual la mese,
decoratiuni florale etc;
- gheridoane, console, carucioare de prezentare, loveratoare, placi sofante etc,
corespunzatoare numeric capacitatii saloanelor;
- vesela din portelan fin cu decoratii deosebite si emblema unitatii;
- platouri din placa argintata sau din portelan, asortate cu restul veselei;
- tacamuri din inox sau inox argintat, in functie de categoria unitatii, corespunzatoare, ca
tip si numar, structurii preparatelor ce se servesc in unitatea respectiva:
 - lenierie (fete de masa, servete, naproane etc.) din materiale textile de calitate superioara,
cu emblema unitatii imprimata in tesatura;
- seturi complete de pahare din cristal, semicristal sau sticla pentru servirea bauturilor
prevazute in liste;
- lista separata pentru micul dejun, lista de preparate, lista de bauturi si lista cu preparatele
zilei, toate tiparite in limba romana si in limbile de circulatie internationala, corespunzator
structurii clientilor care frecventeaza unitatile respective. Pentru mese festive, banchete etc,
meniurile se tiparesc pe imprimate speciale, cu o grafica adecvata.
Servirea si personalul:
- se asigura, dupa caz servirea micului dejun, a dejunului, a cinei si a unor mese
comandate; se pune la dispozitia clientilor un sortiment variat de preparate culinare si bauturi, cu
prioritate specialitatile culinare si bauturile slab alcoolizate sau fara alcool;
- servirea se efectueaza prin ospatari, alegindu-se metoda corespunzatoare si adecvata
fiecarui preparat;
- personalul de servire si productie trebuie sa aiba o calificare de profil, sa cunoasca limbi
straine de circulatie internationala, purtind, dupa caz, echipamentul de prezentare sau de
protectie;
2.RESTAURANTELE CU SPECIFIC
 Aici intra unitati gastronomice ce pun la dispozitia clientelei un sortiment specific de
preparate si bauturi, in conditiile unor amenajari si dotari adecvate fiecarui profil, in categoria
restaurantelor cu specific se includ unitatile traditionale, han, crama, coliba, sura  si cele cu
specific regional moldovenesc, dobrogean, banatean etc.
De regula, la construirea unitatilor amintite se utilizeaza materiale necesitiand o prelucrare
sumara, cum ar fi piatra, bolovanii de rau, lemnul brut sau prelucrat, caramida, trestia, stuful,
rachita etc.
Dotarea, firma, amenajarile, iluminatul etc, trebuie sa se incadreze in ansamblul
constructiv si arhitectonic al unitatii. Astfel, o unitate de tip sura va avea mesele si scaunele din
lemn cioplit, peretii ornamentati cu blanuri de animale, stergare, vase de ceramica cu motive
nationale, tacamuri cu maner din os sau lemn, naproanele si servetele din panza de in cu
decoratiuni adecvate.
Preparatele culinare oferite sunt caracteristice bucatariei romanesti sau specific locale
(regionale). De asemenea, sunt servite vinuri si alte bauturi din regiunea respectiva, utilizindu-se
ulcioare,carafe,cani,cesti. Serviciul se asigura prin ospatari cu calificare superioara, uniformele
fiind confectionate in raport cu specificul fiecarei unitati: costum de daci, de romani, ciobanesc
etc.
Se recomanda, in conditiile asigurarii eficientei economice prevazute, utilizarea unor
formatii orchestrale (taraf de lautari) si organizarea de programe artistice adaptate specificului,
pe diferite teme folclorice. Aceste unitati trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii ca si restul
unitatilor de alimentatie publica, in privinta fluxului tehnologic, al utilitatilor social-gospodaresti
si al respectarii normativelor privind constructia si amenajarea, mai ales din punct de vedere
igienico-sanitar.
3. RESTAURANTELE SPECIALIZATE
 Aceasta categorie cuprinde unitati gastronomice in care clientela este servita cu un
sortiment specializat de preparate si bauturi in conditiile unor amenajari si dotari clasice sau
adecvate structurii sortimentale, care formeaza obiectul specializarii. Aici intra braseriile,
unitatile cu profil dietetic, lacto-vegetarian, zahana, vinatoresc, pescaresc, pensiune etc.
 Principiul de organizare a unei unitati specializate este acelasi ca la un restaurant clasic,
deosebirea consta in structura sortimentala a preparatelor si bauturilor servite. La anumite unitati,
de exemplu la cele cu specific vinatoresc sau pescaresc, exista, de obicei, amenajari si dotari
interioare corespunzatoare profilului sortimental. Se acorda o atentie deosebita prezentarii
preparatelor; in acest scop, saloanele de servire pot fi prevazute cu vitrine pentru expunerea
preparatelor ce se ofera clientilor; zilnic se organizeaza expozitii sau miniexpozitii cu
sortimentele specifice.
Preparatele la gratar, ca si unele sortimente din peste se desfac in cantitatile solicitate de
clienti, nefiind necesara portionarea anticipata.
Serviciul se asigura, ca si la restaurantele cu specific, prin ospatari care, in cazul unitatilor
cu profil vinatoresc sau pescaresc, pot purta costume adecvate, in restul unitatilor se poarta
echipamentul stabilit de conducerea intreprinderilor.
Braseria, unitate specializata, amplasata, de regula, in cadrul sau in apropierea unitatilor
hoteliere, asigura in tot cursul zilei servirea pasagerilor, precum si a altor consumatori, punand la
dispozitia clientilor un sortiment mai restrans de preparate culinare, produse de cofetarie-
patiserie si bauturi (braseriile au un numar de 120-140 locuri la mese).
Sortimentul de baza oferit in permanenta la vanzare este format din gustari si preparate de
bufet, minuturi, preparate la gratar, salate din legume, dulciuri de bucatarie si cofetarie-patiserie,
bauturi calde nealcoolice, racoritoare, bere si o gama restransa de bauturi alcoolice, de regula,
portionate la pahar. Mancarurile gatite sunt intilnite in mai mica masura in braserii, serviciul se
asigura la mese, prin ospatari.
Restaurantul dietetic, unitate specializata, se caracterizeaza prin desfacerea preparatelor
dietetice si a bauturilor nealcoolice in saloane sau raioane organizate pe diete. Preparatele
dietetice trebuie sa corespunda cerintelor alimentatiei fundamentate stiintific, precum si
diferitelor diete, recomandate de organele medicale. Este de dorit ca pentru fiecare preparat
inscris in liste sa se mentioneze dieta la care se recomanda.
Restaurantul lacto-vegetarian, unitate gastronomica specializata, desface in exclusivitate
preparate culinare pe baza de lapte si derivate din lapte, oua, paste fainoase, carne de pasare sau
de vaca, peste alb, legume, dulciuri de bucatarie, inghetata, fructe si bauturi nealcoolice.
Preparatele din carne de pasare, vaca si peste sunt considerate sortimente complementare pentru
alegerea preparatului de baza, fiind intotdeauna pregatite prin procedee tehnologice specifice
(fierbere in aburi, coacere inabusita la cuptor etc).
In restaurantul lacto-vegetarian un accent deosebit se pune pe ofertarea unui sortiment
diversificat pe baza caruia se pot alcatui meniuri complete pentru regim de crutare si diferite
diete.
Restaurantul zahana este o unitate specializata in desfacerea produselor si subproduselor
din carne pregatite la gratar, la comanda, in cantitatile comandate, prin cantarirea, neportionate.
Sortimentele solicitate sunt alese de consumatori din vitrinele de prezentare sau de pe platouri o
data cu luarea comenzii. Dotarea raspunde cerintelor cunoscute cu deosebirea ca se pot monta in
salon una-doua vitrine de prezentare sau se amenajeaza un spatiu vizibil din salon, bine ventilat,
din care sa se vada gratarul, rotisorul, butucul de carne, masa de lucru, instalatia de chebab etc.
Inventarul pentru servire poate fi intregit cu vesela din ceramica, talere (funduri) canelate din
lemn, tacimuri cu minere din lemn, naproane sau servete individuale din panza sau hartie
speciala pentru a substitui fetele de masa.
Sortimentele oferite cuprind, in afara fripturilor la gratar (cu garniturile adecvate), ciorba
de burta, ciorba de ciocanele, tuslama, tochitura, salate combinate de sezon, muraturi, dulciuri de
bucatarie, aperitive si mai ales vinuri. Serviciul se asigura prin ospatari dupa metodele
traditionale.
Pentru transmiterea corecta a comenzilor pentru preparatele la gratar se recomanda
utilizarea steguletelor metalice colorate sau numerotate diferit pentru identificarea comenzilor
transmise si executate: 1 (rosu) in singe; 2 (albastru) potrivit; 3 (verde) normal; 4 (negru) bine
fript.
Restaurantele pensiune sunt destinate, cu prioritate, turistilor sositi in mod organizat pe
diverse perioade de sejur, carora le asigura mai multe variante de meniuri cu haremuri fixate si
platite anticipat.
In aceste unitati este necesara oferirea suplimentara, contra platii in numerar, a unor
sortimente de preparate si bauturi, altele decat cele cuprinse in cadrul meniurilor zilnice.
Totodata, restaurantele pensiune pot oferi, mai ales in zonele aglomerate, meniuri pensiune
in mai multe variante a la carte, cu preturi fixe. In afara meniurilor se servesc si bauturi alcoolice
si healcoolice. Organizarea interioara trebuie astfel realizata incat sa asigure conditii
corespunzatoare nivelului de confort al unitatii respective, in corelare cu structura sortimentala
oferita.
4. Restaurantele cu autoservire. Categoria cuprinde unitati gastronomice cu un profund
caracter social, cu desfacere rapida clientii avand posibilitatea ca intr-un timp relativ scurt sa se
serveasca singuri cu preparatele si bauturile dorite in functie de preferinte si posibilitati.
Desi o unitate cu autoservire presupune o investitie importanta, ea prezinta o serie de
avantaje din punct de vedere al gestiunii si al organizarii muncii. Din punct de vedere al
productivitatii, se apreciaza ca permite o specializare a locurilor de munca si un serviciu rapid
pentru fiecare loc in parte.
 De asemenea, personalul poate fi mai bine specializat, si instruit, ceea ce asigura o crestere
a productivitatii muncii. Aprovizionarea unei astfel de unitati este, in general, mai simpla,
materiile prime necesare fiind reduse ca numar, dar in cantitati mai mari, lucru ce nu implica
stocarile de marfuri inutile.
Organizarea muncii intr-o unitate cu autoservire presupune, in afara cerintelor pentru
amenajarea tehnologica a oricarei unitati de alimentatie publica, rezolvarea urmatoarelor
probleme: capacitatea saloanelor intre 60-200 locuri; bucataria amplasata in imediata apropiere a
liniei pentru a facilita aprovizionarea cu preparate; blatul meselor confectionat din materiale
rezistente la umiditate si usor de intretinut; barul pentru bauturi incorporat in linie sau separat;
organizarea unor puncte pentru desfacerea de preparate si semipreparate pentru consum la
domiciliu; folosirea unor utilaje speciale pentru debarasare, dupa caz, carucioare sau banda
rulanta; existenta etichetelor si suporturilor respective pentru afisarea preturilor la fiecare
preparat; portionarea preparatelor la gramajele corespunzatoare pretului stabilit.
Sortimentul de preparate si bauturi se compune din: gustari calde si reci asortate; supe,
creme,ciorbe, borsuri; preparate din legume, paste fainoase, oua, peste: mancaruri gatite; salate
asortate din legume proaspete st muraturi; dulciuri de bucatarie: produse de cofetarie-patiscrie;
fructe; bauturi racoritoare, bere si vin la pahar.
Problema esentiala intr-o unitate cu autoservire consta in alegerea liniei propriu-zise, astfel
incat aceasta sa aiba o influenta pozitiva asupra clientului si, in acelasi timp, sa usureze serviciul,
alegerea min-carilor dorite, sa asigure comoditate la consum si operativitate la plata. Pentru
aceasta, la intrarea pe linie, clientilor li se vor pune la dispozitie tavile, apoi gustarile, supele,
cremele, ciorbele, antreurile, preparatele de baza, salatele, desertul, bauturile, piinea, tacamurile
si, eventual, ingrediente specifice pentru intregirea gustului preparatelor.
 In sectorul de alimentatie publica autoservirea este organizata sub mai multe forme si
anume: cu plata la vanzator si ridicarea produselor de consumator; cu plata la casa si ridicarea
produselor de catre consumator; cu linie de autoservire si cu plata fie la capatul liniei, inainte de
consumarea preparatelor, fie cu plata la casa dupa consumarea acestora.
5. Berarii. Sunt localuri publice, cu 80-200 locuri la mese, caracterizate prin vanzarea berii
si a sortimentelor specifice, precum si a altor bauturi. Barul, de unde se distribuie berea la cana,
tap, halba sau pahare speciale, va fi dotat cu instalatia de racire, cu mai multe guri de distributie,
el poate fi amplasat in sala de desfacere. Mobilierul, decoratia interioara si dotarea cu inventar de
servire trebuie sa fie specifice acestui tip de unitate.
Se recomanda mobilier din lemn masiv sau natur, lacuit, mese cu blat lavabil, naproane,
servetele si rondele din hartie speciala, decoratia interioara specifica, de epoca cu lambriuri din
lemn, grafica cu scene legendare, caricaturi, reclame ale fabricilor de bere, obiecte din cupru, fier
forjat etc; canile de bere si vesela pot fi din ceramica sau portelan, tasurile pot fi inlocuite cu
rondele din hartie absorbanta, tacamurile inoxidabile pot avea minerele din alte materiale cu
aspect placut si rezistente (os, plastic etc).   
In afara sortimentului de baza, beraria ofera clientilor si alte produse, cum ar fi: gustari
variate, calde sau reci, crenvursti, cirnaciori, chiftelute, mititei, preparate din carne si organe la
gratar, cu garniturile respective, cartofi (prajiti, copti etc), ridichi, muraturi, brinzeturi, foietaje,
migdale, alune, castane etc.
Se mai servesc, intr-un sortiment redus, bauturi racoritoare, iar dintre bauturile alcoolice,
de obicei, romul si coniacul.
6. Birturile. Aceste unitati de alimentatie publica, cu un numar de 20-50 locuri la mese,
sunt amplasate, de regula, in puncte aglomerate ca piete, gari, autogari, in apropierea
platformelor industriale. Birturile ofera la vinzare un sortiment relativ restrins de preparate si.
bauturi (10-15), la preturi ieftine, de larga accesibilitate, ele fiind incadrate, in general, la
categoria a III-a de preturi. Dotarea cu utilaje, mobilier si inventar pentru servire tine cont de
structura sortimentelor oferite, iar servirea se poate face direct la sectie (plata la vanzator) sau
prin ospatari.
7. Rotiserii.  In aceasta grupa intra unitati cu 20- 50 locuri la mese, incadrate la categoriile
I sau a Il-a de preturi, ce ofera clientilor produse din carne de pui, specialitati de vaca si porc
simple sau impanate, cu garnituri , salate, gustari, desert in sortiment restrans (inclusiv fructe sau
salata de fructe), precum si bauturi nealcoolice, vinuri, mai ales rosii, servite la carafa.
Mobilierul principal il constituie rotisorul si tejgheaua-bar, amplasate in salon. Dotarea unitatii
este in functie de categorie si sortimentul oferit, serviciul il asigura, de obicei, ospatarii.
8. Bodegi.  In aceasta categorie intra unitati mici, cu 20- 10 locuri la mese, cu spatiu
restrins pentru servire, preparare si depozitarea marfurilor, avand o larga accesibilitate si fiind
destinata tuturor categoriilor de clienti, bodega ofera un sortiment limitat de gustari servite la
scobitoare, antreuri, salate, deserturi, bauturi alcoolice si nealcoolice. Se pot prepara in special
minuturi pregatite din semipreparate aduse de la alte unitati.
Dotarea cu mobilier si inventar este corelata cu spatiul si sortimentul; mesele pot fi inalte,
cu blat lavabil,sau de dimensiuni mai mici (joase si cu taburete).Bauturile oferite nu se servesc la
sticle, ci numai portionate la pahar.
Servirea se face de regula la tejgheaua-bar de catre barman sau bufetier, categoria unitatilor
de tipul bodega este determinata de indeplinirea conditiilor si criteriilor de dotare, confort si
servire stabilite prin reglementarile legale in vigoare.
 9. Ceainarii. Unitati specializate in pregatirea si servirea ceaiurilor de masa si medicinale
(infuzie, macerat sau decoct), ceainariile au o capacitate optima de 20-50 locuri. Alaturi de
ceaiuri ele pun la dispozitia clientilor produse de cofetarie-patiserie (sarate si dulci) ca piscoturi,
fursecuri, saleuri, dulciuri de casa, biscuiti si tartine.
De asemenea, se ofera bauturi racoritoare, cafele si dupa caz, in functie de specificul local
si cerinte, componentele micului dejun. Amenajarea unitatii este intima, mobilierul elegant, dar
redus ca marime (mese si scaune mai joase si cu dimensiuni mai mici). Utilajele necesare in sala
de servire sunt: tejghea-bar, vitrina pentru pastrarea si prezentarea sortimentelor specifice (poate
fi incorporata in tejgheaua-bar), boiler (samovar) pentru incalzirea apei, expresso (facultativ),
casa de marcaj, storcator de fructe.
Servirea se face prin ospatari, cu respectarea tehnicilor do lucru consacrate, specifice
sortimentelor oferite.
10. Bufete. Aceasta categorie cuprinde unitati de alimentatie publica cu larga accesibilitate,
functionand, de obicei, independente sau ca anexe ale unor complexe de alimentatie publica, in
incinta unor intreprinderi sau institutii, scoli, la cabane, pe vapoare, avioane, in gari si autogari,
in incinta unitatilor pensiune din statiunile balneo-climatice.
In bufete se ofera, in general, un sortiment restrans de gustari din peste, legume, oua,
preparate din carne (calde sau reci), preparate la comanda (minuturi), produse de cofetarie-
patiserie si, dupa caz, diferite bauturi alcoolice si nealcoolice, mai ales aperitive, bere, vin la pa-
har, bauturi racoritoare, ceaiuri, cafele. Bufetul poate avea sau nu spatiu propriu de productie
pentru pregatirea sau, dupa caz, montarea preparatelor oferite la vanzare.
Dotarea cu mobilier, utilaje si inventar pentru servire tine cont de spatiul existent, categoria
de incadrare a unitatii si sortimentele de preparate si bauturi oferite. Servirea se face direct la
barul-bufet unde se achita si valoarea consumatiei, in unele bufete cu un nivel superior de
prezentare, servirea o asigura ospatarii, cu respectarea tehnologiei specifice.
11. Baruri de noapte. In aceasta grupa intra acele unitati distractive cu capacitate intre 80-
150 locuri, avand orar de functionare prelungit in timpul serii care prezinta un program variat de
divertisment, de muzic-hall si dans pentru consumatori oferind o gama variata de bauturi
alcoolice si nealcoolice sub toate formele, dar mai ales cocteiluri, specialitati de cofetarie-
patiserie, inghetata, precum si un sortiment redus de preparate culinare reci, fructe si salate din
fructe, cafea, ceaiuri etc.     
Dotarea trebuie sa fie in functie de specificul fiecarui bar la nivelul cerut de criteriile de
clasificare pentru unitatile de categorie speciala.
Sortimentul de preparate oferit se asigura in principal din gustari reci asortate, fripturi mai
ales roast-beef, salate combinate cu fructe proaspete si din compoturi, „jardiniere' cu delicatese,
produse fine de cofetarie-patiserie, specialitati de inghetata etc.
Cheltuielile necesare realizarii programului artistic-muzical se acopera din taxa de intrare
putandu-se stabili, de organele de conducere colectiva ale intreprinderilor, consumatii minime
obligatorii.
Serviciul se realizeaza de regula prin ospatari, existind insa si posibilitatea servirii
consumatorilor direct de la bar.
12. Discoteci. Discoteca este unitatea de alimentatie publica cu caracter recreativ-
distractiv, amenajata cu ring sau loc special pentru dans, in care se prezinta programe muzicale
inregistrate pe discuri sau benzi magnetice pentru auditie sau dans. Activitatile comerciale si de
servire din discoteci precum si cele cultural-artistice si de divertisment se organizeaza si se
desfasoara pe baza normelor si re- glementarilor legale in vigoare, stabilite dupa caz de
Ministerul Comertului Interior, Ministerul Turismului.
Repertoriul muzical din discoteci trebuie sa fie foarte variat, el se compune din piese de
muzica usoara, folclorica si simfonica care sa corespunda cerintelor diferitelor categorii de
consumatori. Repertoriul muzical are caracter maximal si se aproba de organele competente.
Functionarea unei discoteci este conditionata de asigurarea unor dotari minimale cu
inventar de utilaje specifice: magnetofoane, statie de amplificare, mixer, boxe de sunet, orga de
lumini, microfon, casca, pupitru, benzi, casete sau discuri magnetice, accesorii si piese de
schimb. Sortimentele oferite la vanzare in discoteca sunt asemanatoare celor din baruri si anume:
bauturi alcoolice si nealcoolice, gustari, produse de cofetarie-patiserie, inghetata, cafea, ceaiuri.
Deoarece in discoteci majoritatea clientelei o reprezinta tineretul, se vor oferi prioritar
bauturi nealcoolice si slab alcoolizate, preparate de bar sub forma de cocteiluri. Copiii vor primi
numai sortimentele specifice varstei lor (bauturi fara alcool, produse de cofetarie-patiserie,
inghetata, salata de fructe etc). Serviciul se face direct la bar sau prin ospatari.
 In scopul obtinerii unei eficiente economice corespunzatoare, accesul consumatorilor in
discoteca este permis pe baza taxelor de intrare si a consumatiilor minime obligatorii stabilite
potrivit reglementarilor legale in vigoare.
13 Baruri de zi. Aceste unitati, independente sau sectii ale restaurantelor din incinta
complexelor hoteliere, au un program de functionare, in general, intre orele 8,00- 22,00.
Sortimentul este compus din bauturi alcoolice si nealcooliee, simple si in amestec, reci sau calde,
insotite in permanenta de un sortiment restrins de gustari si produse de cofetarie-patiserie,
inghetata, fructe, precum si produse de tutun-tigari. Servirea se face direct la bar sau la mese de
catre barman, ospatari sau ajutoarele acestora, cu respectarea regulilor si a tehnologiei specifice
de lucru. Barul de zi din incinta unitatilor hoteliere este la dispozitia clientilor hotelului, cat si a
celor din afara.
14 Cafe-baruri. Acestea sunt unitati de alimentatie publica destinate desfacerii cu prioritate
a sortimentelor variate din cafea si derivate din ciocolata, cacao, ceai, bauturi alcoolice fine la
pahar, bauturi racoritoare, sandvisuri, prajituri fine si foietaje, inghetata si produse din tutun. In
dotarea unitatilor un rol important revine utilajelor pentru pregatirea cafelei si, in primul rand,
expresso-ului. Serviciul, asigurat de regula de catre barman, poate fi efectuat si prin ospatari.
15.Unitati „Gospodina'. Aici intra acele unitati specializate in desfacerea preparatelor si
semipreparatelor realizate in sectiile de productie ale sectorului de alimentatie publica, produsele
vandute fiind destinate atat consumului pe loc, cat si consumului la domiciliu. Ele pot functiona
ca unitati independente, ca sectii ale unitatilor de alimentatie publica sau ca raioane in cadrul
magazinelor alimentare.
Amenajarea si dotarea unitatilor presupune asigurarea conditiilor de pastrare
corespunzatoare a produselor inainte de vanzare, o expunere si prezentare sugestive si
atragatoare, posibilitati de portionare, cintarire si ambalare (in cazul consumului la domiciliu).
Unitatile care asigura si consumul pe loc trebuie sa detina mobilierul, utilajele si inventarul
necesar servirii preparatelor oferite (gustari calde si reci, antreuri, mancaruri gatite, dulciuri,
bauturi racoritoare, ceai, cafea etc). De obicei, servirea se face direct la sectii, clientii achitand
valoarea produselor la casa sau la vinzator.
16. Cofetarii.  Aceasta grupa cuprinde unitatile de alimentatie publica cu o capacitate de
20- 60 locuri la mese in care se desfac produse de cofotarie-patiserie: prajituri, fursecuri,
cozonaci, bomboane, specialitati de patiserie, inghetata si specialitati de inghetata, bauturi
racoritoare, ceaiuri, cafele, fructe, produse specifice micului dejun, diferite sortimente de bauturi
alcoolice fine pentru consum la domiciliu. In alte tari unele cofetarii ofera un sortiment de
bauturi fine, la pahar pentru consum in unitate (lichioruri fine, coniacuri de marca etc).
Cofetariile sunt organizate ca unitati independente, in cadrul' complexelor de alimentatie
publica sau in complexele hoteliere. Sortimentele de preparate pot fi realizate in laboratoare
proprii, in laboratoare centrale sau in laboratoarele altor unitati de profil.
Constructia, instalatiile, dotarile si servirea  sunt diferentiate de la o unitate la alta, in
functie de categoria unitatii respective. Avand in vedere cantitatile reduse de produse si
inventarul, utilizat la executarea unor comenzi, mobilierul pentru clienti (mese-scaune), fara a
pierde din calitate, poate fi executat in gabarite mai mici (blatul meselor mai redus si mai jos,
taburetele, scaunele sau canapelele corelate dimensional cu mesele).
Cofetariile care dispun de conditii superioare de confort, dotare si servire. pot fi incadrate
la categoria speciala sau la categoria I, celelalte fiind considerate unitati obisnuite. Majoritatea
cofetariilor, pe langa asigurarea conditiilor pentru consumul pe loc al produselor, desfac si
produse pentru acasa.
 In acest scop, ele sunt dotate  cu ambalaje corespunzatoare (cu reclame sugestive, panglica
textila sau material plastic in diferite culori, port-torturi, cutii de bomboane, hartie de ambalaj cu
reclama unitatii etc). Serviciul se asigura prin ospatari la unitatile de categorie speciala si I de
preturi si cu plata direct la vanzator (sectie sau casa) in celelalte unitati.
17. Patiserii-placintarii. Aceste unitati, cu o capacitate optima de 20-60 locuri, reunesc cele
doua profile sau pot fi specializate numai in pregatirea si servirea produselor de placintarie sau
de patiserie pentru consumul pe loc sau pentru acasa. Servirea se face la casa de marcat cu
vanzatoare
18. Simigerii-covrigerii-gogosarii. Aceste unitati au capacitati de 20-40 de locuri si sunt
amplasate in locuri cu circulatie pietonala mare. Simigeria este unitatea dotata cu un cuptor  de
brutarie de preferinta pe vatra, unde se fac fel si fel de covrigi turtiti facuti din coca moale decat
cea a covrigilor obisnuiti presarati cu seminte de susan.
Covrigari si Gogoserii sunt unitati de alimentatie publica in care se produc si se vand in
principal covrigi, gogosi dar si rahat, susan, stafide, pogacele, turta dulce , bauturi racoritoare,
limonada, sucuri din fructe si legume.
19 Restaurantul rutier.  Amplasat de regula pe marile magistrale rutiere, s-a dezvoltat
datorita cresterii mari de automobile , in astfel de unitati serviciul trebuie sa fie simplu si rapid
pentru ca clientii sa poata servi sau gusta preparatele intr-un timp scurt.
20 Snack-barul este o unitate de alimentatie publica destinata, in general, clientelei grabite
care poate servi rapid, pe tot parcursul zilei, mese usoare, la preturi modeste.
Pentru a raspunde acestor cerinte este indicat ca snack-barurile sa fie echipate cu utilaje si
mobilier adecvate. O atentie deosebita se va acorda tejghelei bar-bufet, dotata cu toate utilitatile:
spalatoare cu apa calda si rece, spatii de refrigerare si congelare, rezerva de inventar curent
pentru servire, instalatii pentru debitat berea, expresso pentru cafea etc.
Instalatiile pentru bucatarie sunt reduse, rezumindu-se la cele necesare finisarii unor
minuturi pregatite anticipat, pentru mentinerea lor la cald sau la rece, precum si pentru pregatirea
unor preparate la gratar, instalat de preferinta in salon, la vederea consumatorilor, In snack-baruri
se desfac bauturi racoritoare, bauturi alcoolice in sortiment redus si cafele. Clientii se servesc, de
regula, direct de la tejgheaua bar-bufet, dar se practica si servirea prin ospatari.
Potrivit reglementarilor legale in vigoare, unitatile de alimentatie publica se clasifica pe
tipuri de unitati si categorii de preturi in baza criteriilor stabilite, in functie de caracteristicile
constructive, calitatea dotarilor, a instalatiilor si a serviciilor asigurate.
 In general, clasificarea unitatilor de alimentatie publica se aproba, dupa caz, prin ordin sau
decizie a Ministrului, a Comitetului Executiv al Consiliului Judetean respectiv, inclusiv al
Municipiului Bucuresti, sau a organelor centrale care au in subordine unitati de alimentatie
publica.
Unele unitati de alimentatie publica cu un inalt nivel de prezentare si organizare, incadrate
la categoria speciala sau la categoria I de preturi pot primi aprobare pentru a adauga remiza la
nota de plata daca indeplinesc, cumulativ, criteriile stabilite prin normele pentru acordarea
dreptului de a practica remiza.