Biletul 9

1. Palparea ganglionilor limfatici. Raportarea rezultatelor obtinute .Numiti mecanizmul si

cauzele palparii unor ganglioni limfatici adurerosi .

Ganglionii limfatici in stare normal nu se palpeaza . In functie de caracterul procesului pathologic

dimensiunile variaza de la un bob de mazare pina la unui mar . La palpare se atrage atentia asupra
dimensiunilor ganglionilor limfatici , sensibilitatii , mobilitatii si aderentei lor cu pielea . Mai frecvent se
maresc ganglionii submaxilari , cervicali , subclaviculari , subaxilari si inghinali . In procesele inflamatorii
din cavitatea bucala se observa marirea ganglionilor limfatici submaxilari . Marirea cronica a
ganglionilor limfatici cervicali indica prezenta in ei a unui proces tuberculos , asociindu-se mai tirziu cu
focare de supuratie : in acest caz se formeaza fistule , iar ulterior se formeaza cicatrice .

Marirea ganglionilor limfatici submaxilari se observa uneori in cancerul mamar.

Metastazele in ganglionii limfatici sint consistente , au suprafata iregulata si nu sunt durerosi la

palpare .Durerea la palparea ganglionilor limfatici si hyperemia pielii deasupra lor se instaleaza in
procese inflamatorii locale .

Marirea generalizata a ganglionilor limfatici se intilneste in limfoleucoza, limfogranulomatoza ,

limfosarcomatoza . In limfoleucoza si limfogranulomatoza ganglionii adera unul la altul si nu
supureaza . In cazuri incerte de diagnostic se recurge le punctia ganglionului limfatic sau la biopsia lui .

2. Auscultatia plaminilor . Raportarea rezultatelor obtinute . Numiti mecanismul si cauzele

aparitiei suflului tubar pathologic.

Auscultatia plaminilor se efectueaza dupa un plan anumit : stetoscopul sau fonendoscopul se plaseaza
pe puncte strict simetrice ale hemotoracelui sting si drept . Auscultatia se efectueaza incepind cu
partea anterioara de sus in regiunea supraclaviculara si infraclaviculara si treptat stetoscopul se
deplaseaza in jos . Apoi se asculta plaminii din partea posterioara si regiunile subaxilare in aceeasi
succesivitate .

Anterior : supraclavicular , subclavicular , regiunea axilara .

Posterior : suprascapular, interscapular, subscapular.

Auscultatia bolnavului se efectueaza in pozitia sezinda cu miinele pe genunchi .

La auscultatia plaminului mai intii se compara zgomotele respiratorii in diferite faza ale respiratiei , se
apreciaza caracterul , durata , puterea , iar apoi aceste zgomote sint comparate cu zgomotele
respiratorii pe regiunea simetrica a hemitoracelui opus ( auscultatie comparative ).

Zgomotele respiratorii principale :

Murmurul vezicular (alveolar), care se asculta deasupra tesutului pulmonary si suflul bronsic, care se
asculta deasupra glotei, traheei si regiunii situarii bronhiilor de calibru mare.

La instalarea unor procese patologice in caile respiratorii tesutul alveolar sau foitele pleurale in fazele i

nspiratiei si expiratiei se pot ausculta zgomote respiratorii secundare sau supraadaugate.

Zgomotele secundare : raluri, crepitatii si frotatii pleurale.

Zgomotele respiratorii principale se recomanda a fi auscultate la respiratia bolnvului prin nas , cu gura
inchisa ,iar cele supraadaugate la respiratia adinca , cu gura deschisa .

Suflu bronsic (tubar). Zgomotul respiratoriu numit suflu bronsic se formeaza in glota si trahee la
trecerea aerului prin strimtoare fisurii glotice, formindu-se miscari haotice prin trahee.

Proprietatile suflului tubular:

1. are un timbru aspru( asemanator pronuntarii sunetului ,,h”

2.se aude mai ales la expir (chind orificiul glotic e mai ingust ).

Normal, suflul tubar se ausculta la nivelul laringelui si traheei pina la bifurcatia ei:

- anterior in jumatatea superioara a sternului ( pina la coasta 4 )

- posterior in spatial interscapular la nivelul vertebrelor Th 2-4.

Suflu tubar pathologic- reprezinta transmiterea suflului tubar fiziologic prin teritorii condensate
superficiale ale plaminilor, pina la nivelul peretelui thoracic, inlocuind murmurul vizicular.

Mecanism – condensarile pulmonare transmit mai bine undele sonore (cand bronhiile mari ramin
permeabile).

Acest suflu tubar apare in caz de : pneumonie franca lobara , abces pulmonar, tuberculoza pulmonara ,

3.Auscultatia cordului. Raportarea rezultatelor obtinute. Numiti mecanismul si cauzele

aparitiei suflurilor functionale.

La oamenii sanatosi la auscultatia inimii se aud bine 2 zgomote. 1 apare in timpul sistolei-sistolic , si al 2
care apare in diastola- diastolic.

În timpul activității cardiace se produc fenomene acustice - zgomotele cardiace, zgomotul 1 cel
sistolic și zgomotul 2 diastolic. Zgomotul 1 este format din mai multe componente: componenta
valvulară, musculară, vasculară și atrială. Zgomotul 2 este format din contul oascilațiilor, care
apar la începutul diastolei la închiderea valvulelor semilunare ale aortei și trunchiul pulmonar
(componenta valvulară și vasculară). Locurile de proiecție a zgomotelor cardiace sunt: în primul
rând se ascultă valvula mitrală la apexul inimii (unde se aude cel mai bine zgomotul 1), apoi
valvula aortei în spațiul intercostal II din dreapta sternului, apoi valvula trunchiului pulmonar în
spațiul intercostal II din stânga sternului, valvula atrioventriculară dreaptă la baza apofizei
lanceolate a sternului și din nou valvula aortică în punctul Erb-Botkin. Zgomotul 2 fiind auzit mai
bine la nivelul valvulelor semilunare.

Suflul functional – se formeaza din cauza:

- cresterea vitezei circulatiei sanguine.

- micsorarea viscozitatii singelui.

Suflul functional este sistolic, se micsoreaza in pozitia orizontala a bolnavului si este intilnita in caz de :

- anemie, tireotoxicoza , la astenici.

-