EXCA, AN 2
Pornind de la aceasta periodizare si de la faptul ca, din punct de vedere economic (cu
repercursiuni la nivelul practicii contabile), in Romania au existat de fapt doua momente de
discontinuitate: anul 1949 si anul 1990 vom imparti evolutia sistemului contabil autohton in
urmatoarele trei perioade: pre-comunista, comunista si post-comunista.
Abia dupa intemeierea tarilor romane (Moldova, Tara Romaneasca si Transilvania), incepand
cu secolul al XVI-lea, in Condica visteriei din timpul lui Constantin Brancoveanu sunt
reflectate informatii cu privire la situatia politica, sociala si economica a tarii, precum si
modalitatea de gestiune financiara a tarii in conditiile ocupatiei turcesti.
a Rusiei in Principatele romane. Aceste documente au consacrat pentru prima oara principiul
separatiei puterilor si a favorizat dezvoltarea noilor relatii economice prin ridicarea
protectoratului turcesc asupra comertului cu grane, iar capitalul occidental a putut intra in
principate. Prevederile tratatului cu privire la tarile romane urmaresc asigurarea conditiilor
prielnice comertului liber si dezvoltarii capitaliste in principate, lucru urmarit cu interes de
Anglia, dornica de noi piete de desfacere. S-au separat bugetul si finatele statului de cele ale
domnitorului si s-a instaurat, pentru prima oara, organizarea unei contabilitati publice si a
unui control efectiv asupra manuirii si utilizarii banului si bunului public.
Din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, situatia economica din Romania incepe sa se
imbunatateasca, activitatea industriala, in special cea alimentara, luand amploare in Moldova
si Muntenia. Datorita acestui fenomen, primele scrieri cu caracter contabil ale unor autori
romani se axau pe contabilitatea aplicata in agricultura (manualul publicat de Ion Ionescu de
la Brad intitulat „Notiuni elementare de agricultura” si lucrarea „Expunere prescurtata de
operatii comerciale si contabilitate” a lui Louis Toussaint aparuta in 1840). Dupa reforma
agrara din 1864 se creeaza premisele dezvoltarii unei industrii puternice, datorita capitalului
de care s-a beneficiat ca urmare a desfiintarii clacii. Taranii deveneau totodata contribuabili la
bugetul de stat. Asadar, veniturile la bugetul statului cresteau considerabil.
1886, l-a avut si concesionarea cailor ferate, a minelor, a altor exploatari cu caracter industrial
care implicau un capital de care statul roman nu dispunea. Tot in aceasta perioada au avut loc
o serie de modificari economice: a fost infiintat un sistem modern de credite, al carui prim
jalon l-a constituit infiintarea in 1880 a Bancii Nationale a Romaniei, apare sistemul de
arendasie in agricultura, etc. Perioada este marcata si de organizarea de cursuri de pregatire a
specialistilor in domeniul contabilitatii.
Spre sfarsitul secolului al XIX-lea, in spiritul „noii directii” deschise de Titu Maiorescu in
literatura din Romania au inceput sa apara lucrari autohtone, cum ar fi cele apartinand lui
Honoriu Warta („Tinerea registrelor in partida simpla si in partida dubla” – 1873), Ion
Ionescu de la Brad („Mic tratat de contabilitate” -1870), Dimitrie Iarcu („Contabilitatea
casnica” – 1863 si „Contabilitatea agricola” - 1870), Theodor Stefanescu („Contabilitate in
partida dubla”- 1873). Este de remarcat faptul ca Theodor Stefanescu pune bazele primei scoli
de contabilitate cu o abordare adaptata necesitatilor romanesti.
Sfarsitul secolului al XIX-lea a adus un plus de cunoastere in plan teoretic. Au inceput sa fie
prezentate in literatura teoriile contabilitatii (personaliste si materialiste). Teoriile
personaliste incearca sa explice semnificatia conturilor pornind de la ideea personificarii
conturilor (teoria logismografica). O alternativa la teoriile personaliste a constituit-o teoriile
materialiste. Caracteristica principala a acestora este aceea ca nu se folosesc de fictiuni
construite pentru a reflecta realitatea ca in cazul teoriilor personaliste (teoria lui H gli si
Schaer).
Dupa momentul 1908 a inceput o perioada in care gandirea contabila romaneasca s-a
manifestat plenar, in sensul ca au inceput sa fie dezbatute in literatura contabila de la
probleme cu caracter teoretic la chestiuni de ordin practic, uneori lansandu-se chiar teorii
originale. Toate pe fondul unei stranse conexiuni cu fluxul ideilor vehiculate in Europa.
TIMIȘ RALUCA-ILEANA
EXCA, AN 2
In plan contabil, aceasta perioada este marcata de preocuparile existente la nivel mondial
pentru crearea unui plan de conturi (in tarile continentale, in special in Germania) si de cele cu
privire la imbunatatirea comunicarii financiare, deoarece „criza din 1929 a facut publicul
constient asupra lipsei de informatie contabila”. De asemenea au existat preocupari legate de
inflatie si contabilitate de gestiune. In Romania, abia in anul 1941 s-a constituit o comisie in
cadrul Ministerului Coordonarii ce avea ca obiectiv „normarea” contabilitatii.
Primul razboi mondial a fost probabil un factor major care a contribuit la raspandirea tehnicii
contabilitatii costurilor in Marea Britanie. Aceste aspecte au facut si obiectul preocuparilor
cercetarii contabile din Romania din aceasta perioada.
Un start echitabil in planul disputelor stiintifice a fost asigurat de aparitia in anul 1908 a
primei reviste cu specific contabil si comercial, Revista Generala de Comert si
Contabilitate, in paginile careia s-a militat fervent pentru constituirea celei dintai organizatii
profesionale din Romania: Corpul Contabililor Autorizati si Experti. Acesta s-a infiintat la 13
iulie 1921 si a functionat pana in anul 1951, moment in care a fost interzis de catre regimul
comunist.
Problema necesitatii unei reforme fiscale a fost ridicata chiar din primul numar al revistei
RGCC din 1908. Ca modele de inspiratie pentru o reforma fiscala sunt prezentate sistemele de
impozitare din Anglia si din Germania. Concretizarea propunerilor demararii unei reforme
fiscale are loc odata cu aparitia Legii pentru unificarea contributiilor directe si pentru
infiintarea impozitului pe venitul global (1 aprilie 1923).
Progresul tehnic inregistrat in ultima perioada de timp si-a facut simtita prezenta in domeniul
contabilitatii, ridicandu-se problema mecanizarii si masinizarii contabilitatii. In acest sens
sunt propuse atat solutii de ordin tehnic (utilizarea indigo-ului in contabilitate, contabilitatea
manumecanizata cu jurnal legat), cat si crearea cadrului legislativ propice aplicarii acestuia.
In 1928, Asociatia Expertilor contabili din Romania intocmeste o schema de bilant unitar
pentru intreprinderile industriale si comerciale, o schema a contului de Pierderi si Profituri, un
model de cont de Exploatare si cont de fabricatie, pe care Institutul Central de Statistica le-a
acceptat si ale caror formulare le trimite in fiecare an intreprinderilor spre completare.
TIMIȘ RALUCA-ILEANA
EXCA, AN 2
Informatiile colectate astfel erau utilizate in scopuri statistice. In anul 1941 s-a constituit o
comisie in cadrul Ministerului Coordonarii ce avea ca obiectiv normalizarea contabilitatii.
O schematizare a fluxului de idei din epoca respectiva se regaseste in Anexa nr.1, unde este
sintetizata pozitia autorilor marcanti ai vremii vizavi de teoriile contabile vehiculate si fata de
statutul contabilitatii, o regrupare a acestora in functie de afinitatile stiintifice precum si
ilustrarea ideilor disputate stiintific, dintre care unele se vor regasi, in anumite momente de
timp, si in perioada urmatoare.
Firul preocuparilor amintite anterior a fost intrerupt in momentul in care a avut loc procesul
de nationalizare ce a generat trecerea la o economie socialista. Implicit, si la nivelul
contabilitatii au avut loc schimbari, incepand cu anul 1949. Insa, intr-o anumita masura,
caracteristici autohtone existente in perioada anterioara s-au reflectat si in sistemul contabil
aplicat in Romania incepand cu 1949.
Din schema urmatoare reiese existenta unor „gene” (sub forma conceptelor si tratamentelor
contabile) transmise noului sistem contabil de cei doi „parinti”: realitatea internationala
utilizata drept model (in acest caz sistemul contabil existent in URSS) si respectiv sistemul
contabil autohton, utilizat anterior momentului respectiv.
In toamna anului 1906 s-a propus infiintarea unui Corp al expertilor contabili;
In anul 1921 a fost adoptata Legea pentru organizarea Corpului de Experti Contabili si
Contabili Autorizati;
TIMIȘ RALUCA-ILEANA
EXCA, AN 2
Dupa cel De-al Doilea Razboi Mondial, datorita noilor relatii socio-economice si politice
profesia de expert contabil a fost lasata in suspans, fiind promovata profesia de expertiza
contabila si tehnica;
Dupa 1990, problemele au inceput sa se rezolve, in sensul ca a fost recunoscuta existenta
Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati si a fost emisa ordonanta
(nr.64/1994) prin care este organizata activitatea de expertiza contabila si a contabililor
autorizati;
Anul 1998 a marcat o explozie a membrilor CECCAR, fapt ce a determinat scaderea
credibilitatii de care ar fi trebuit sa se bucure;
Anul 1999 a marcat directionarea activitatilor prevazute de ordonanta privind
organizarea si functionarea CECCAR spre alte organisme profesionale: referindu-ne
aici la evaluare catre ANEVAR (Asociatia Nationala a Evaluatorilor din
Romania), activitatile legate de procedura de reorganizare si lichidare
juridica catre UNPRL (Uniunea Nationala a Practicienilor in Reorganizare si Lichidare
din Romania), activitatea de audit financiar-contabil catre CAFR (Camera Auditorilor
Financiari din Romania), activitatea de consultant fiscal catre CCFR (Camera
Consultantilor Fiscali din Romania). Toate acestea au dus la izbugnirea unor conflicte
intre aceste organisme, in special intre CECCAR si CAFR.
Anul 2006 a dus la aplanarea conflictului intre celor doua organisme o data cu
incheierea Acordului de colaborare intre CECCAR si CAFR. Astfel, pe 23 noiembrie
2006 s-a infiintat un organism prefesional format din Birourile Permanente ale celor doua,
in scopul asigurarii coordonarii permanente a activitatilor legate de profesia contabila din
Romania si reprezentarii in organismele internatationale ale profesiei. Astfel, profesia
contabila din Romania va fi reprezentata la FEE (Federatia Expertilor Europeni) numai de
catre noul organism creat, Consiliul de Coordonare si Relatii Internationale (CCRI).
Un prim pas in normalizarea contabilitatii a fost elaborarea unui cadru general de conturi
din care se desprindeau planuri de conturi diferentiate pe ramuri de activitate. S-au stabilit si
norme cu privire la tehnica inregistrarii in conturi, fiind adoptat sistemul zecimal care asigura
rationalizarea inregistrarii contabile.
- elaborarea planului de conturi care a facut posibila adoptarea unui limbaj contabil
comun;
- stabilirea instructiunilor de aplicare corecta si uniforma a planurilor de conturi, pe
ramuri de activitate;
- reglementarea unor scheme-tip pentru situatiile contabile periodice (bilant, contul de
beneficii si pierderi);
- tipizarea documentelor care justificau contabilitatea operatiilor economico-financiare.
In anul 1949, are loc trecerea la contabilitatea normata si aparitia primului plan de
conturi la 1 ianuarie, conceput pentru intreprinderile industriale. Acest plan de conturi era o
prelucrare dupa modelul sovietic, dar inca pastra elemente caracteristice sistemului contabil
anterior. Structurarea acestuia a avut la baza principiul circuitului (conturile erau prezentate in
ordinea desfasurarii ciclului de productie: aprovizionare, productie, livrare).
TIMIȘ RALUCA-ILEANA
EXCA, AN 2
Noul sistem contabil, aliniat la cerintele unei economii planificate, trebuia sa asigure
utilizarea rationala si eficienta a mijloacelor materiale si banesti ale intregii societati. In acest
sens, metoda contabilitatii a fost perfectionata pe urmatoarea directie:
La inceputul anilor `50 au fost traduse lucrari de contabilitate ale autorilor rusi si transformate
in manuale de evidenta contabila, care au reprezentat bazele teoretice ale dezvoltarii unui nou
sistem de contabilitate. De asemenea, dupa 1950 a inceput sa fie folosit calculatorul electronic
in lucrarile de birou, reprezentand inceperea unei adevarate revolutii in domeniul modernizarii
contabilitatii. Astfel, in aprilie 1972 s-a adoptat hotararea cu privire la perfectionarea
sistemului informational economico-social, introducerea sistemelor de conducere cu mijloace
de prelucrare automata a datelor si dotarea economiei nationale cu tehnica de calcul in
perioada 1971-1990.
TIMIȘ RALUCA-ILEANA
EXCA, AN 2
Pentru a asigura conexiunea intre contabilitate si cerintele informationale tot mai numeroase,
se impunea gasirea unor solutii care sa perfectioneze mijloacele de prelucrare a datelor, astfel
incat sa fie obtinute informatii reale si relevante intr-un timp cat mai scurt. Profesorii C. G.
Demetrescu, L. Possler, V. Voica si V. Puchita au propus in 1979 anumite directii de
modernizare a contabilitatii romanesti din acea perioada:
Perioada comunista s-a caracterizat printr-un numar redus de legi financiar-contabile, altfel
spus, exista o anumita stabilitate a cadrului legislativ care trasa directiile si modul de actiune
in domeniul financiar-contabil. Principalele acte normative care au constituit cadrul
legislativ pentru intocmirea, publicarea, analiza si verificarea bilantului contabil, in contextul
planificarii activitatii economice pe ansamblul economiei nationale au fost:
A fost o perioada intermediara intre aplicarea unui sistem contabil de tip sovietic si aplicarea
unui sistem contabil de inspiratie franceza, numit in literatura de specialitate Noul sistem
contabil. In aceasta perioada s-a incercat deopotriva reluarea traditiilor in materie de
organizare a contabilitatii si alinierea reglementarilor si practicii contabile la realitatea
internationala.
Caderea regimului comunist a deschis noi directii si in plan contabil. Mutatiile din plan
economic, generate de disparitia economiei socialiste si infiriparea unei economii de tranzitie
TIMIȘ RALUCA-ILEANA
EXCA, AN 2
Legea societatilor comerciale adoptata de asemenea in 1991 cerea anumitor companii publice
si companiilor private sa aiba un numar impar de cenzori alesi de catre actionari din randul
acestora cu exceptia cenzorului contabil.
In baza Hotararii Guvernului nr. 575/1992 s-a constituit Colegiul Consultativ al Contabilitatii.
Sub indrumarea Directiei Generale a Contabilitatii din Ministerul Finantelor , s-a realizat un
proiect de sistem contabil care reprezinta o prelucrare a sistemului contabil francez intitulat
„Sistem contabil al intreprinderii”, urmarindu-se prin acesta promovarea contabilitatii atat ca
instrument de gestiune pentru intreprindere, cat si ca mijloc de schimb si de comparare a
informatiilor financiare fiabile, definirea normelor, regulilor si a documentelor de sinteza.
Acest nou sistem contabil a fost aplicat in Romania, fara prea mari modificari pana in anul
2000. Premisele unei schimbari au fost conturate inca din primavara anului 1997, moment in
care a fost demarat Programul de Dezvoltare a Sistemului Contabil din Romania. Acesta a
fost initiat de Ministerul Finantelor impreuna cu Institutul contabililor autorizati din
Scotia (The Institute of Chartered Accountants of Schotland) si Know How Fund pentru
TIMIȘ RALUCA-ILEANA
EXCA, AN 2
Desi tara noastra este una de drept scris, patrimonialista, compatibilizarea tratamentelor
contabile si informarii financiar-contabile cu realitatea internationala reprezenta un trend ce
trebuia urmat, mai devreme sau mai tarziu, si de Romania.
In 1999, Ministerul de Finante a emis un regulament prin care s-a dorit armonizarea situatiilor
financiare ale societatilor romanesti atat cu Directiva a IV-a, cat si cu standardele
internationale de contabilitate. Regulamentele din 1999 reflecta reorientarea contabilitatii
romanesti spre contabilitatea anglo-saxona.
Potrivit OMF 94/2001, prevederile acestuia se vor aplica in perioada 1999 – 2005, in mod
gradual, intreprinderilor mari si mijlocii, incepand ca din 1 ianuarie 2006, in afara acestor
reglementari vor ramane doar intreprinderile care se vor incadra in categoria IMM-rilor,
potrivit legislatiei in vigoare.
TIMIȘ RALUCA-ILEANA
EXCA, AN 2
Prima traducere in limba romana a IAS oficiala a fost publicata in 2000, chiar daca
regulamentul de armonizare a fost menit sa fie aplicat pentru prima data in situatiile financiare
ale aceluiasi an.
Trebuie remarcat si faptul ca aceste doua ordine sunt dublate de modificarile facute la nivelul
legii contabilitatii (in anul 2002), dintre care remarcam faptul ca nu mai este amintit conceptul
de patrimoniu.
Prin publicarea OMFP nr. 1752/2005 Romania va beneficia enorm ca urmare a acestei decizii
nu doar din perspectiva armonizarii cu legislatia Uniunii Europene, ci si a faptului ca firmele
din Romania vor utiliza un cadru contabil recunoscut la nivel mondial, bazat pe conceptul de
imagine justa si fidela – o masura mult asteptata de toata comunitatea de afaceri.
Astfel, incepand cu situatiile financiare ale anului 2006, IFRS-urile, asa cum sunt prezentate
si publicate de Consiliul pentru Standardele Internationale de Contabilitate (IASB), se aplica
de catre urmatoarele categorii de persoane juridice: entitatile cotate la Bursa, bancile,
societatile de asigurari si alte societati care satisfac anumite criterii minime privind marimea
acestora, respectiv o cifra de afaceri peste 7,3 milioane de euro, un numar mediu de peste 50
de salariati si/sau un total de active evaluat la peste 3,65 milioane de euro.
TIMIȘ RALUCA-ILEANA
EXCA, AN 2
Din 2007, conform prevederilor OMFP 1121/2006, grupurile cotate la bursa si institutiile
bancare aplica in mod obligatoriu IFRS pentru situatiile lor financiare consolidate, in timp ce
regulamentele de conformitate cu directivele europene raman valabile pentru raportarea catre
institutii guvernamentale.
Bilantul
Conform OMF 94/2001, reglementarile contabile aplicabile intreprinderilor mari retin ca baza
de evaluare costul istoric, insa permit si utilizarea tratamentelor contabile alternative.
Printr-o analiza comparativa privind situatiile financiare intre reglementarile contabile actuale
(OMFP 1752/2005) si cele abrogate, existente in vigoare pana la 31 dec 2005 (OMFP 94/2001
si OMFP 306/2002), putem observa ca deosebirile sunt in mare parte de forma, putine fiind
cele de continut, iar intre OMFP 306/2002 si OMFP 1752/2005 exista o asemanare evidenta.
- Forma bilantului oferita de OMFP 94/2001 este asemanatoare cu cea oferita de OMFP
1752/2005 (var neprescurtata) , iar forma bilantului oferita de OMFP 306/2002 este
asemanatoare cu cea prescurtata oferita de OMFP 1752/2005, singurele deosebiri fiind cele
legate de „Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli” care se numesc simplu „Provizioane” si
„Rezultatul” care devine „Profit sau pierdere”.
TIMIȘ RALUCA-ILEANA
EXCA, AN 2
Initial, dupa modelul francez, era prevazuta o grupare a cheltuielilor si veniturilor in elemente
de exploatare, financiare si exceptionale. Aparitia reglementarilor privind armonizarea
contabilitatii romanesti cu cerintele europene si internationale (OMF 94/2001) si respectiv, cu
cele europene (OMF 306/2002) au dus la gruparea cheltuielilor si veniturilor in elemente de
exploatare, financiare si extraordinare.
Prin Ordinul 94/2001 este ceruta includerea in situatiile financiare anuale si a Situatiei
fluxurilor de trezorerie.
Legea contabilitatii nr. 82/1991 a prevazut completarea unui numar de anexe al caror format
era standardizat, iar reglementarile contabile ulterioare au prevazut un anumit numar de note.
In Romania, nici Legea contabilitatii nr. 82/1991 si nici OMF 403/1999 nu prevedeau
intocmirea unei situatii a modificarii capitalurilor proprii. Prin publicarea Ordinului 94/2001
privind Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE si cu Standardele
internationale de contabilitate este rectificata aceasta diferenta fata de normele contabile
internationale.
In urma analizei comparative privind situatiile financiare intre reglementarile contabile trecute
(OMFP 94/2001 si OMFP 306/2002) si prezente (OMFP 1752/2005), in ceea ce priveste CPP-
ul apare o deosebire de denimire in sensul ca : „Variatia stocurilor de produse finite, produse
reziduale, semifabricate si produse in curs de executie” devine „Variatia stocurilor de produse
TIMIȘ RALUCA-ILEANA
EXCA, AN 2
Putem concluziona, ca perioada analizata este plasata intre doua „fracturi” istorice, debutand
printr-un „implant” al unui sistem contabil de tip sovietic si sfarsindu-se prin renuntarea la
acest sistem in favoarea unuia de inspiratie franceza.
Bibliografie