Sunteți pe pagina 1din 5

Seminar săptămâna 29 martie-04 aprilie 2021

INTERVENȚIA VOLUNTARĂ

SPEȚE

1.Prin cererea de chemare în judecată introdusă pe rolul Judecătoriei sectorului 4 București la data
de 26 martie 2018, AB în contradictoriu cu pârâtul CD, solicită instanței, să dispună lăsarea în deplină
proprietate și liniștită folosință imobilul - teren în suprafață de 1500 mp situat in Sos.Vitan-Bârzesti nr.5
sector 4 București. Valoarea impozabilă a terenului este în cuantum de 320.000 lei. Completul căruia i s-a
repartizat pricina apreciază ca aceasta îndeplinește cerințele prevăzute de lege în cuprinsul art.194-art.197
CPC, astfel încât aceasta este comunicată pârâtului în vederea formulării de întâmpinare în termen de 25
de zile de la primire. Pârâtul nu formulează întâmpinare. După expirarea termenului de depunere al
întâmpinării și al formulării răspunsului la întâmpinare, instanța fixează primul termen de judecată,
dispunând citarea părților.
Instanța judecătorească fixează primul termen de judecată la data de 04 iunie 2018. La acest
termen de judecată instanța constată că ambele părți sunt legal citate și pune în discuția părților
competența instanței în temeiul art.131 CPC; instanța prin încheiere interlocutorie se declară competentă
din punct de vedere general, material și teritorial să soluționeze pricina. Ulterior, in temeiul art.238 CPC
pune în discuția părților durata procesului, estimând durata acestuia la 8 luni de zile. De asemenea, la
același termen de judecată, pune în vedere părților că există la dosar o cererea de intervenție voluntară
principală formulată de XY, în data de 2 iunie mai 2018. Prin această cerere, XY în calitate de intervenient
principal, în contradictoriu cu AB și CD, solicită instanței să dispună lăsarea în deplină proprietate și pașnică
folosință o suprafață de 250 mp din terenul ce îi aparține dar care a fost preluată în mod abuziv de către
CD, precum și fixarea liniei de hotar între terenul proprietate sa și terenul de 1500 mp revendicat de către
AB. În motivarea cererii de intervenție, XY menționează că este proprietarul învecinat terenului de 1500
mp aflat în litigiu și că pârâtul P a construit o magazie pe proprietatea sa.
După ce învederează părților depunerea cererii de intervenție voluntară principală, instanța
judecătorească, fără a pune în discuția părților, pronunță o încheiere de respingere a cererii de intervenție
voluntară principală formulată de XY, motivat de faptul că dreptul pretins de intervenient nu este identic
cu dreptul pretins în cererea de chemare în judecată formulată de AB. Totodată, la cererea reclamantului
AB, instanța amână judecarea cauzei pentru data de 25 iunie 2018 pentru a lua la cunoștință de
întâmpinarea depusă de pârâtul CD la termenul din 04 iunie 2018.
La termenul din 28 iunie 2018, intervenientul XY solicită instanței să pună din nou în discuția
părților cererea de intervenție voluntară principală, având în vedere că aceasta s-a pronunțat asupra
acesteia la termenul anterior, fără a respecta principiul contradictorialității. Instanța încuviințează cererea
lui XY, pune în discuția părților cererea de intervenție și revine asupra încheierii de respingere pronunțată
la termenul anterior pronunțând o încheiere de admitere în principiu a acesteia. După admiterea în
principiu a cererii, XY solicită să i se comunice cererea de chemarea în judecată și întâmpinarea, precum și
înscrisurile atașate acestora. Instanța încuviințează cererea lui XY și acordă termen la data de 10
septembrie 2018, punând totodată în vedere părților inițiale AB și CD ca până la termenul acordat să
depună întâmpinare la cererea de intervenție a lui XY.
La termenul din 10 septembrie 2018, înainte de a se da cuvântul părților pe cererile de probatorii,
AB renunță la judecata cererii de chemare în judecată. Pârâtul CD se opune acesteia. Instanța rămâne în
pronunțare și prin hotărâre ia act de renunțarea reclamantului la judecată, iar cu privire la cererea
intervenție principală formulă de XY o respinge ca lipsită de obiect având în vedere că s-a stins judecata din
cererea principală.
Comentați dacă măsurile dispuse de instanță pe parcursul derulării procesului sunt sau nu corecte.

2. 1.A.I a introdus o cerere de chemare in judecată impotriva lui BI solicitand instantei sa pronunte
divortul dintre părți din culpa exclusivă a lui BI și să realizeze partajul bunurilor ocmune dobândite de cei
doi pe patcursul casatoriei conform cotelor de contributie de 25% pentru BI si 75% pentru AI. În motivarea
cererii s-a arătat că relatiile dintre soti s-au deteriorat din vina exclusivă a lui BI și ca AI a realizat pe
parcursul căsătoriei venituri mai mari decat BI, astfel că a contribuit intr-o măsură mai mare la
achizitionarea bunurilor comune.
CR și DR, părinții lui BI, au depus la dosarul cauzei un inscris intitulat ”cerere de intervenție”, prin care
au arătat că doresc să intervină in proces in favoarea fiicei lor, deoarece, pe de o parte, consideră deplasat
ca AI să o acuze exclusiv pe ea pentru destrămarea căsătoriei și, pe de altă parte, majoritatea bunurilor
comune ale sotilor au fost dobândite din banii pe care BI i-a primit de la părinți.
A. Care este calificarea corectă a cererii de intervenție formulate de CR și DR?
B.Este admisibilă in principiu cererea formulată de CR si DR?

3.Prin actiunea civilă inregistrată la Curtea de Apel Oradea, reclamanta PD a chemat in judecată pe
pârâta ARACIP,solictând anularea autorizatiei de funcționare a grădiniței DM, intrucat, fiind situată in
apropierea zonelor de case de locuit, este tulburată linistea locatarilor.
Pârâta s-a opus admiterii actiunii, cu motivarea că, prin natura activităților desfășurate, grădinița este o
unitate de interes pentru comunitate, care nu tulbură linistea publică.
În cauză, la data de 24 mai 2016, au formulat cerere de interventie numitii MN si MS, vecini ai
reclamantei, arătând că se impune respingerea actiunii, deoarece grădinița este utilă, locuitorii fiind
interesati sa-si ducă copiii intr-un loc apropiat de domiciliu. De asemenea, s-a relevat că activitatea
grădiniței se desfășoară mai mult in incintă și până la orele 16:00, astfel că nu este tulburată linistea
locuitorilor din zonă.
La primul termen de judecată stabilit pentru data de 26 mai 2016, numitii MN si MS au arătat că
renunță la judecarea cererii formulate.
Instanța, văzând pozitia acestora, faptul că actiunea principală nu este in satre de judecată, a dispus
disjungerea cererii de interventie de actiunea principală și formarea unui nou dosar cu acelasi obiect, in
care reclamanti sunt intervenientii MN și MS, iar pârâti sunt reclamanta din actiunea principală și parata
ARACIP. In dosarul nou-format a luat act de renunțarea la judecată.
Este corectă modalitatea în care a procedat instanta?

1.A. coproprietar, în calitate de reclamant, introduce o cerere de partaj, în contradictoriu cu pârâţii B. şi


C. coproprietari, cu privire la partajarea bunurilor aflate în coproprietate. În termen legal, T. introduce o
cerere de intervenţie voluntară principală prin care solicită instanţei, în contradictoriu cu A., B. şi C., să-i
recunoască dreptul de proprietate cu privire la unul dintre bunurile ce fac obiectul partajului.  În calitate
de avocat al terţului intervenient principal T.:
A. prin cererea de intervenţie voluntară principală trebuie să solicitaţi ca, înainte de admiterea în
principiu a acesteia, să se comunice intervenientului T. o copie de pe cererea de chemare în judecată,
înscrisurile anexate, precum şi, eventual, de pe întâmpinări, pentru a se putea discuta admisibilitatea în
principiu;
B. după admiterea în principiu a cererii de intervenţie principală, sunteţi îndreptăţiţi să solicitaţi
instanţei comunicarea unei copii de pe cererea de chemare în judecată şi de pe înscrisurile anexate şi, în
acest caz, puteţi solicita amânarea judecăţii pentru a lua cunoştinţă de aceste înscrisuri;
C. puteţi solicita, până cel mai târziu la primul termen de judecată, ulterior admiterii în principiu a cererii
de intervenţie principală, administrarea de probe atât pentru dovedirea cererii de intervenţie, cât şi pentru
combaterea cererii de chemare în judecată a lui A.

2.Dacă se formulează o cerere de intervenţie principală al cărei obiect este identic cu cel din cererea
principală, o cerere de chemare în judecată a altei persoane va putea fi formulată:
A. de intervenientul principal, până la închiderea cercetării procesului înaintea primei instanţe;
B. de reclamant şi pârât, până la primul termen ce a urmat admiterii în principiu a cererii de intervenţie
principale;
C. de pârât, odată cu întâmpinarea faţă de cererea de chemare în judecată, iar de reclamant, până la
închiderea dezbaterilor în faţa primei instanţe.

3. Nu se va putea dispune disjungerea:


a.cererii principale de cererea de intervenție principală, când judecarea cererii principale ar fi întârziată
prin cererea de intervenţie;
b. cererii principale de judecarea cererii de chemare în garanție, când judecarea cererii principale ar fi
întârziată prin cererea de chemare în garanție;
c.atunci când judecarea cererii de intervenție principală ar fi întârziată de cererea principală.

4. Cererea de intervenţie voluntară accesorie:


a) poate fi disjunsă de cererea de chemare în judecată;
b) dacă este în sprijinul pârâtului, se va admite în ipoteza în care se respinge cererea de chemare în
judecată;
c) dacă este în sprijinul reclamantului, se va admite în ipoteza în care se respinge cererea de chemare în
judecată

5. După admiterea în principiu a cererii de intervenţie accesorie în interesul reclamantului,


intervenientul poate să renunţe la judecarea cererii de intervenţie:
a.numai cu acordul pârâtului;
b.cu acordul reclamantului;
c.fără a-i fi necesar acordul părţilor din proces.

6. În cazul intervenţiei voluntare principale:


a. intervenientul voluntar principal poate să solicite administrarea de probe, prin cererea de intervenție
sau cel mai târziu până la primul termen de judecată ulterior admiterii cererii de intervenție;
b.se va dispune disjungerea atunci când judecarea cererii de intervenţie voluntare principale ar fi întârziată
de cererea principală;
c.cererea de intervenţie voluntară principală este admisibilă în cazul unui proces de divorţ, cu privire la
cererea privind partajarea bunurilor dobandite de soti in timpul casatoriei.

7.În ceea ce privește soluționarea cererii de intervenție voluntară principală, sunt posibile
următoarele situații:
a) sunt respinse atât cererea de chemare în judecată, cât și cererea de intervenție voluntară principală;
b) sunt admise în întregime atât cererea de chemare în judecată, cât și cererea de intervenție voluntară
principală, chiar dacă acestea au același obiect;
c) sunt admise numai în parte atât cererea de chemare în judecată, cât și cererea de intervenție
voluntară principală.

8.Cererea de intervenție voluntară accesorie:


a) poate fi formulată și de către una dintre părțile inițiale;
b) poate fi formulată inclusiv în căile extraordinare de atac, până la închiderea dezbaterilor;
c) nu trebuie să cuprindă în mod obligatoriu mențiuni referitoare la justificarea interesului terțului;

9. Intervenientul accesoriu:
a) trebuie să justifice întotdeauna un drept sau un interes propriu;
b) trebuie să urmărească obținerea unui folos pentru sine, iar nu numai pentru partea a cărei poziție o
susține;
c) trebuie să pretindă întotdeauna un drept propriu.

10. Apelul declarat de intervenientul accesoriu:


a) se socotește neavenit dacă partea pentru care a intervenit nu a făcut ea însăși apel;
b) este neavenit și atunci când partea în favoarea căreia s-a intervenit a renunțat la judecarea cererii de
apel;
c) se perimă dacă partea pentru care a intervenit nu a făcut ea însăși apel.

11. Spre deosebire de intervenția voluntară accesorie, intervenția voluntară principală:


a) poate fi formulată direct în apel;
b) se va soluționa pe fond chiar dacă reclamantul renunță la cererea de chemare în judecată;
c) trebuie încuviințată în principiu.

12. Terțul intervenient voluntar:


a) poate să pretindă pentru sine, în tot sau în parte, dreptul dedus judecății;
b) trebuie să pretindă pentru sine sau pentru altul, în tot sau în parte, dreptul dedus judecății sau un
drept strâns legat de acesta;
c) poate să pretindă pentru sine un drept strâns legat de dreptul dedus judecății;

13. Cererea de intervenție voluntară principală:


a) se judecă separat dacă nu este formulată în termenul legal, dar numai dacă cel puțin una dintre părți
se opune;
b) trebuie formulată cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața
primei instanțe sau, cu acordul expres al părților, la primul termen de judecată la care părțile sunt legal
citate în fața instanței de apel;
c) se va soluționa chiar dacă cererea de chemare în judecată se anulează ca netimbrată.

S-ar putea să vă placă și