Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROIECT DE ABSOLVIRE
Calificare profesionala:ASISTENT MEDICAL GENERALIST
Forma de invatamant:ZI
Indrumator:
......................
Absolvent:
..........................
-2015-
1
MOTIVATIE
Indrumator:
......................
Absolvent:
..........................
-2015-
2
MOTIVATIA
3
4
MOTTO
GRACIAN
5
CUPRINS
MOTIVATIA
BIBLIOGRAFIE
6
CAPITOLUL I
PARTEA TEORETICA
1.1 DEFINITIE
7
Probabilitatea transmiterii infectiei tuberculoase la contactii bolnavului
contagios depinde de durata si intimitatea contactului. Contactii de locuinta
(mai ales cei care dorm in aceeasi camera cu bolnavul) au cel mai mare risc
de infectie. Infectiozitatea sursei depinde de:
densitatea surselor bacilare;
surse cu bK pozitiv la microscopie;
virulenta si patogenitatea germenilor;
continuitatea si durata eliminarii lor;
eventuala repetare a contactului infectant.
Sursele particulare de infectie sunt reprezentate de:
- bolnavii cronici eliminatori de germeni chimiorezistenti;
- bolnavii refractari la tratament;
- bolnavii pancibacilari;
- bolnavii care datorita profesiunii lor pot raspandi cu usurinta infectia
(cadre didactice, salariati din sectorul alimentar etc.)
Surse rare de infectie sunt:
- bolnavii cu forme deschise, fistulizate de tuberculoza extrapulmonara;
- surse secundare, animale bolnave de tuberculoza.
Bolnavii elimina in spatiul inconjurator unitati infectante minuscule
(picaturi Flugge), care sunt rapid imprastiate in incapere. Picaturile
bacilifere de sputa si alte produse infectante se depun pe sol, podea, haine
sau diferite obiecte, transformandu-se prin uscare in praf bacilifer cu
insusiri contaminante. Prin inhalarea unei astfel de particule se realizeaza
infectia persoanelor sanatoase coabitand in acelasi spatiu. Caile de
patrundere in organism sunt:
calea inhalatorie (aerogena) – este prioritara, peste 90% din
cazuri;
caile digestiva si cutaneo-mucoasa – sunt rare;
calea transplacentara – este exceptionala.
Dupa producerea infectiei primul eveniment care survine este conversia
testului tuberculinic cutanat, cel mai adesea in 6-12 saptamani de la
contactul infectant. La multi din subiectii infectati raspunsul general la
infectie se manifesta prin cresterea usoara a temperaturii (subfebrilitate),
uneori insotita de semne asemanatoare gripei. Ulterior, testul tuberculinic
este pozitiv cu o induratie semnificativa, timp de multi ani, dar la batranete
raspunsul este scazut sau devine absent. O mica parte din cei infectati se
imbolnavesc de tuberculoza primara. De obicei boala este localizata in
plaman si in ganglionii limfatici mediastino-hilari, se vindeca spontan si lasa
mici cicatrici fibrocalcare in parenchim si in ganglionii hilari. La o mica
parte din bolnavii cu tuberculoza primara pot surveni complicatii, acestea
incluzand extensia lezionala locala si cavernizarea (tuberculoza primara
progresiva), diseminarea in organism pe cale hematogena (tuberculoza
8
miliara, adesea acompaniata de meningita) si complicatii locale (frecvent
pneumonie obstructiva si bronsectazie a lobului mediu drept).
Pleurezia tuberculoasa survine in medie la 6 luni de la infectia primara;
are de obicei tendinta autolimitanta si adesea se rezolva spontan. In aceste
cazuri probabilitatea unei recidive (de obicei sub forma de tuberculoza
pulmonara) este de aproximativ 1 la 3.
Tuberculoza pulmonara post-primara este cea mai frecventa forma de
tuberculoza si survine cel mai des in primii 5 ani de la infectia primara;
aproximativ 85-95% din cazuri se confirma bacteriologic. Producerea
tuberculozei pulmonare post-primare (tuberculoza secundara) poate avea
loc prin mai multe mecanisme:
1. Reactivitatea unei componente a infectiei primare (complexului
primar) din copilarie sau adolescenta, latenta indelungata;
2. Progresiunea directa a unei tuberculoze primare care survine la
varsta adulta, in interval de 1-4 ani, mai ales in primul an, cand se
ajunge la o pierdere parenchimatoasa extensiva de tip cazeo-
cavitar;
3. Evolutia ftiziogena de cazeificare, urmata de cavernizarea unor
leziuni pulmonare de diseminare hematogena, mai ales la adultii
cu tare diverse si rezistenta generala slaba, cand se ajunge la asa-
zisa “granulie ftiziogena”;
4. Reactivarea endogena a unor focare pulmonare post-primare
apicale, dupa o perioada de latenta lunga si este de obicei
conditionata de o depresie imunitara generala si/sau locala, alte
ori se datoreaza repetatelor suprainfectii exogene cu bacili
tuberculosi, care depasesc in final capacitatea mecanismelor de
aparare antiinfectioasa a organismului.
9
1.3 NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE
Fig. 1
10
Cavitatea nazala si faringele formeaza caile respiratorii
superioare;
Laringele si bronhiile – caile respiratorii inferioare;
Plamanii – organe la nivelul carora are loc schimbul de gaze
(oxigen si dioxid de carbon).
Cavitatea nazala este primul segment al cailor respiratorii. Ea este
divizata de septul nazal in doua cavitati simetrice numite fose nazale.
Faringele este un organ cu dubla functie: respiratorie si digestiva.
Laringele este situat in partea anterioara a gatului, sub osul hioid,
proeminand sub piele.
Trahea este un conduct fibro-cartilaginos, intins de la marginea
anterioara a laringelui pana la bifurcarea ei in cele doua bronhii principale.
Bronhiile principale sunt doua conducte fibrocartilaginoase. Ele
ajung la lobul pulmonar prin care patrund in plaman ramificandu-se si
formand astfel arborele bronsic.
Plamanii reprezinta principalele organe ale aparatului respirator si
sunt situati in cavitatea toracica, deasupra diafragmului. Masa medie a
unui plaman este de 1300g. Structura plamanului este cea a unui glande
tubulo-acinoase, fiind formate dintr-un sistem de canale aeriene si dintr-o
multitudine de saci.
Lobii plamanului drept (superior, mijlociu, inferior) sunt delimitati de doua
fisuri (scizuri), in timp ce lobii plamanului stang (superior si inferior) sunt
delimitati de o singura fisura. Fiecare lob este alcatuit din segmente care
reprezinta unitatile anatomice, functionale si clinice ale plamanului. Fiecare
segment este format din lobuli – unitatile morfofunctionale ale plamanilor.
Legatura dintre plamani si peretele toracic este realizata prin pleura,
o seroasa dubla, parietala, in contact intim cu peretele toracic, si viscerala
care acopera plamanii mulandu-se pe scizurile interlobare. Intre cele doua
foite se afla cavitatea pleurala cu presiune usor negativa si continand o
cantitate minima de lichid. Datorita pleurei plamanii sunt intim legati de
peretele toracic urmand miscarile acestuia.
Aerul patrunde prin orificiile nazale, trece prin faringe si trahee, care
in dreptul vertebrei T4 se bifurca in cele doua bronhii principale. Locul
unde bronhiile patrund in plaman se numeste hil. Ultimele ramificatii ale
bronhiilor se termina la nivelul acinului, care este un conglomerat de
alveole. In alveole au loc schimburile gazoase.
Sistemul vascular al plamanilor este alcatuit dintr-o retea nutritiva,
formata din arterele bronsice si o retea functionala care provine din
arterele pulmonare. La nivelul ultimelor ramuri ale arterelor pulmonare –
capilarele pulmonare – au loc schimburile gazoase. Reteaua capilara are o
suprafata de 120-150m² permitand ca prin plaman sa treaca in fiecare
minut 6-7l sange. In conditii de repaus nu functioneaza toate capilarele,
11
care devin insa active in conditii de suprasolicitare (efort, procese
patologice). Aceasta este rezerva functionala a plamanului.
Respiratia este functia care asigura eliminarea dioxidului de carbon si
aportul de oxigen catre celulele organismului. Aceasta functie cuprinde trei
timpi: pulmonar, sanguin si tisular.
1. Timpul pulmonar – realizeaza primul moment al schimburilor
gazoase. La nivelul membranei alveolo-capilare oxigenul trece din
aerul alveolar in sange, iar dioxidul de carbon in sens invers.
2. Timpul sanguin – realizeaza transportul gazelor intre plaman si
tesuturi, care consuma oxigenul si elimina dioxidul de carbon.
3. Timpul tisular – reprezinta al treilea moment al schimburilor gazoase
– respiratia interna. La nivelul tesuturilor oxigenul patrunde in celule
iar dioxidul de carbon – produsul rezidual al catabolismului, este
eliminat.
Realizarea timpului pulmonar presupune mai multe procese, care
reprezinta etape ale respiratiei pulmonare: ventilatia, difuziunea si
circulatia.
Ventilatia este o succesiune de miscari alternative de inspiratie si
expiratie care reprezinta deplasarea unor volume de aer. In timpul
inspiratiei se aduce pana la nivelul alveolei aer atmosferic, bogat in oxigen
si practic aproape lipsit de dioxid de carbon, iar in timpul expiratiei se
elimina aerul pulmonar sarac in oxigen si bogat in dioxid de carbon.
Impulsurile acestei activitati ritmice pornesc din centrul respirator bulbar,
care sufera influenta dioxidului de carbon din sange, dar si influenta
scoartei cerebrale.
Inspiratia reprezinta patrunderea aerului in plamani - se realizeaza
prin marirea diametrelor cavitatii toracice datorita interventiei muschilor
respiratori. Cu fiecare inspiratie obisnuita patrunde in plamani un volum
de aer de aproximativ 500ml. Acelasi volum de aer paraseste plamanul prin
expiratie. Acesta este aerul respirator curent. Pentru fiecare individ
ventilatia poate creste pana la o anumita limita, numita ventilatie maxima,
ce depinde de capacitatea vitala si de frecventa optima.
Capacitatea vitala este volumul de aer care poate fi expulzat din
plamani in cursul unei expiratii fortate, care urmeaza unei inspiratii de
asemenea fortata. Valoarea normala este de 3-5l, dar poate varia in
circumstantele fiziologice si mai ales patologice. In componenta sa intra:
- diferenta dintre presiunile partiale ale oxigenului si dioxidului de
carbon, de o parte, si de alta a membranei alveolo-capilare, deci dintre
alveole si capilare;
- structura membranei alveolo-capilare si procesele patologice care
ingroasa membrana, ingreuneaza trecerea libera a gazelor;
- suprafata activa a membranei alvelo-capilare, care poate varia in
limite mari (20-200m²).
12
Circulatia pulmonara – debitul sanguin pulmonar este egal cu debitul
circulatiei generale, dar presiunile si rezistentele din areterele pulmonare
sunt mult mai mici. Aceasta caracteristica, esentiala pentru respiratie, tine
de marea distensibilitate si capacitate a circulatiei pulmonare. Datorita
acestor proprietati, circulatia pulmonara tolereaza mari cresteri de debit
fara modificari de presiune, fenomene care nu se intampla in circulatia
generala.
Fig. 2
13
plamanilor pe peretii cavitatilor in care se gasesc in timpul miscarilor
respiratorii.
14
1.6 ETIOLOGIE
Fig. 3
15
TUBERCULOZA MICOBACTERIOZE
Mycrobacterium tuberculosis M. Kansasii
(inclusiv variantele asiatica, africana MAIS - complex
1 si africana 2) - M. Avium
- M. Intracelulare
M. Malmoens
M. Xenopi
1.7 MORFOPATOLOGIE
16
particulara de evolutie a cavitatii tuberculoase numita “vindecare deschisa”
histopatologica si bacteriologica.
Leziunea productiva este tuberculul sau foliculul tuberculos. Acesta
este alcatuit dintr-o celula giganta, cu numerosi nuclei, avand asezate in
straturi periferice celule numite epiteliode si celule numite limfoide.
Macroscopic leziunile productive se prezinta fie sub forma unor
focare mici, constituind granulia miliara, fie sub forma de tuberculi miliari.
O forma particulara este tuberculomul – o formatiune rotunda si bine
delimitata, cu diametrul de 1-4cm, care rezulta din unirea mai multor
focare nodulare mici.
Formele exudative sau productive pot disparea complet. Leziunile
tuberculoase noi – de tuberculoza primara – se insotesc uneori de
modificari tisulare nespecifice, care reprezinta expresia perifocala a
hipersensibilitatii si au substrat reactiv alergic.
1.8 SIMPTOMATOLOGIE
17
Uneori durere toracica de tip pleural (inflamatia parenchimului
periferic subpleural) si in general rar in formele mai putin extinse de
boala;
Dispnee – dispneea prezenta la bolnavul suspect de tuberculoza
trebuie sa atraga atentia si asupra eventualitatii asocierii sau
suprapunerii procesului tuberculos pe o afectiune preexistenta
pulmonara sau extrapulmonara, mai ales cardiovasculara.
In general primele simptome care apar sunt cele generale care preced cu
3-4 saptamani acuzele functionale respiratorii. Dar este posibil ca primul
simptom sa fie tusea, eventual foarte suparatoare, o durere toracica
persistenta sau dispneea care apare la eforturi foarte mici.
Semnele fizice sunt inconstante si nu au un aport diagnostic prea
mare; mai frecvente sunt ralurile subcrepitante sau crepitante, perceptibile
mai ales postero-superior, in spatiile interscapulo-vertebrale.
Simptomatologia clinica se poate instala si insidios, pe perioade de
mai multe saptamani in care intensitatea acuzelor creste progresiv.
Uneori poate surveni tabloul clinic al unei suferinte acute sau subacute
care poate sugera pneumonie, pleurezie sau viroza (ceva mai rar).
In stare de aparenta sanatate, poate surveni o hemoptizie mica sau
medie care alarmeaza bolnavul si familia, impunand de regula solicitarea
unei examinari medicale de urgenta.
Aproape 10% din cazurile de tuberculoza pulmonara activa nu au
nici un fel de acuze clinice si sunt decoperite radiografic ocazional sau la
controalele periodice obligatorii (angajare, casatorie, permis de conducere
etc).
18
1.9 FORME CLINICE
A. TUBERCULOZA PRIMARA
1) Primoinfectia tuberculoasa
Primoinfectia tuberculoasa este ansamblul manifestarilor clinice,
umorale si anatomice ale unui organism, care sufera pentru prima data
contactul cu bacilul tuberculos.
BK patrunde aproape intotdeauna pe cale aeriana, fapt pentru care
leziunile apar in marea majoritate a cazurilor in plamani. Primoinfectia se
caracterizeaza anatomic prin sancrul de inoculare, limfangita si adenopatia
hilara satelita, constituind impreuna complexul primar.
Perioada de timp de la patrunderea BK-ului in organism si pana la
aparitia modificarilor umorale, anatomice si clinice variaza de la cateva zile
la 3-4 luni, in functie de masivitatea infectiei, virulentei germenilor si de
rezistenta organismului.
Sancrul de inoculare este un proces mixt, exudativ si productiv. Pe cai
limfatice infectia se propaga in ganglionii hilari unde constitue al doilea
element al complexului primar: adenopatia satelita.
Aspectul primar are dimensiuni intre 1-2 mm pana la 2-3 cm si este
situat de regula subpleural, unic sau mai rar multiplu, uneori bilateral.
Sancrul de inoculare este situat la periferia plamanului, mai frecvent
in dreapta, aparand sub forma unei imagini fara contur net, de dimensiuni
variabile. Cicatrizat sau calcifiat poate persista ca un nodul dens, de
dimensiuni variabile.
Adenopatia satelita este mult mai adesea vizibila si se prezinta sub
forma unor opacefieri ovalare, unice sau multiple, bine delimitate, situate in
regiunea hilului.
19
Primoinfectia manifesta prezinta, pe langa semnele umorale si semne
radiologice (complexul primar) si manifestari clinice care constau in semne
de impregnare bacilara si semne de bronsita difuza. Evolutia si prognosticul
sunt benigne, leziunile cicatrizandu-se.
Primoinfectia insotita de manifestari alergice, dintre care cea mai
obisnuita este eritemul nodos. Acest este un infiltrat relativ dur, la inceput
rosiatic, apoi violaceu, dureros spontan si la presiune, localizat pe fata
anterioara a gambelor, disparand cam in 10 zile.
Complicatii:
Complicatii congestive, numite “epituberculoze”: sunt focare
congestive pneumonice, dezvoltate in jurul sancrului de inoculare, aparand
in saptamanile sau lunile care urmeaza primoinfectiei si se datoreaza
manifestarilor hiperegice in care alergia devine patologica, depasind limita
unei reactii de apasare. Tabloul clinc se caracterizeaza prin febra 38-39ºC,
uneori dispnee, stare generala mai alterata. Examenul radiologic
evidentiaza opacitati omogene intinse. Evolutia este favorabila in decurs de
cateva saptamani.
Perforatii ganglio-bronsice: pot provoca obstructii bronsice,
iritatie bronsica (tuse, expectoratie, hemoptizii), stari febrile, caverne
ganglionare etc.
Pneumonii sau bronhopneumonii cazeoase: sunt tuberculoze
pulmonare acute, adesea mortale, caracterizate prin leziuni pulmonare
intinse, la inceput exudative, apoi cazeoase. Apar in lunile care urmeaza
primoinfectiei, in special la copii mici, lipsiti derezistenta, dar uneori si la
adultii cu rezistenta scazuta. Debutul este precedat de smne de
impregnarebacilara. Starea generala este alterata, febra ridicata si
neregulata. Transpiratiile nocturne, tusea si expectoratia, hemoptizia,
dispneea intensa, opacitatile intense si difuze completeaza tabloul clinic.
Prognosticul este rezervat.
Caverne primare: apar prin ulcerarea sancrului de inoculare sau a
unei forme evolutive.
Diseminari hematogene: pot merge de la formele discrete constituite
din insamantari micronodulare ale varfurilor plamanilor, pana la tabloul
dramatic al tubrculozei miliare.
2) Tuberculoza miliara
Tuberculoza miliara sau granulia este o tuberculoza acuta, caracterizata
printr-o diseminare pe cale sanguina a BK in plamani si in aproape toate
organele. Apare mai frecvent in continuarea primoinfectiei, de obicei la
copii si tineri.
20
Se caracterizeaza prin noduli miliari egali dispersati in ambii plamani si
in alte organe. Ca factori declansatori se pot intalni: surmenajul,
subalimentatia, expuneri prelungite la soare, corticoterapia etc.
Debutul este mai rar brusc, de obicei este progresiv, cu: astenie,
inapetenta, scadere in greutate, febra. In perioada de stare febra este
ridicata 39-40ºC, neregulata, oscilanta, starea generala este profund
alterata, insotita de tuse, astenie intensa, polipnee, cianoza, tahicardie si
transpiratii.
Aspectul radiologic arata prezenta a numeroase opacitati
micronodulare, diseminate egal de la varf la baze, in ambii plamani. Exista
mai multe forme:
Forma tifoidica: domina tabloul hipertoxic, cu stare tifica si
splenomegalie;
Forma meningitica: mai frecventa la copilul mic, domina
semnele de meningita;
Forma pulmonara: asfixica, domina dispneea, cianoza, asfixia.
Inaintea aparitiei antibioticelor granulia era intotdeauna mortala.
3) Adenopatia traheo-bronsica
Reprezinta o forma clinica aparte care poate aparea si in absenta
sancrului de inoculare. Cand nu apar complicatii evolueaza tacut, adesea
fiind descoperita radiologic. Cele mai obisnuite complicatii sunt:
Caverna ganglionara;
Fistulele ganglio-bronsice;
Compresiunea organelor din jur.
B. TUBERCULOZA SECUNDARA
21
Debutul poate fi asimptomatic sau insidios, cu fenomene de impregnare
bacilara: inapetenta, pierdere ponderala, astenie fizica si psihica precoce si
constanta, amenoree, subfebrilitate, transpiratii nocturne. Alteori debutul
poate fi acut, brusc, realizand diferite aspecte: pneumonic, pseudogripal,
hemoptoic, pleuretic.
In perioada de stare un caracter particular il prezinta febra, la inceput
discreta, iar mai tarziu ridicata, depasind 39ºC. Tusea, care la inceput este
uscata si apare in accese, constitue simptomul fundamental. Uneori se
insoteste de varsaturi. Expectoratia este redusa in fazele de remisiune si
ambundenta in perioadele active (de obicei muco-purulenta, verzuie, cu
miros fad). Dispneea exista destul de des, depinzand de intinderea
leziunilor. Hemoptizia este un simptom frecvent si poate fi:
- minimala: in faza de debut a bolii;
- mijlocie (pana la 1l): tine cateva zile sau saptamani;
- fulgeratoare: provocand moartea bolnavului in cateva minute prin
asfixie sau soc.
Semnele fizice sunt foarte variate dar necaracteristice. Pentru precizarea
diagnosticului examenul radiologic este indispensabil. Aspectele obisnuite
sunt:
Infiltrate, sub forma de opacitati rotunde sau ovalare situate, de
obicei subclavicular;
Opacitati omogene lobare sau segmentare;
Opacitati nodulare;
Opacitati liniare;
Imagini cavitare.
Formele clinice de tuberculoza secundara (se precizeaza cu ajutorul
examenului radiologic) sunt:
Tuberculoza infiltrativa – este forma obisnuita prin care
apare tuberculoza adultului. Debutul poate fi insidios sau acut.
Imaginea radiologica caracteristica este un infiltrat (o opacitate
rotund-ovalara) bine delimitat sau cu marginile estompate. Evolueaza
spontan spre cazeificare si excavare.
Tuberculoza fibrocazeoasa cavitara constitue forma
comuna a tuberculozei adultului. Leziunea caracteristica este caverna
care coexista cu alte tipuri de leziuni: infiltrate, leziuni bronsice, zone
de atelectazie, emfizem, dilatatii bronsice etc. Boala evolueaza in
puseuri, care alterneaza cu perioade de remisiune. Complicatiile sunt
frecvente. Diseminarile bronhogene constituie modul obisnuit de
extindere a leziunilor.
Tuberculoza fibroasa se caracterizeaza prin proeminenta
elementelor fibroase care variaza de la cateva elemente discrete pana la
fibrozarea unui plaman intreg (fibrotorax). Boala evolueaza lent si
22
relativ benign. Evolutia este de lunga durata, formele grave ducand la
cordul pulmonar cronic.
Alte forme clinice sunt:
Tuberculoza bronsica;
Pneumonia si bronhopneumonia cazeoasa.
Forme clinice particulare:
Adenopatia traheo-bronsica, constanta, masiva si frecvent grefata de
complicatii severe la copilul mic, tinde sa se diminueze pe masura
avansarii in varsta ajungand la adult pana la estompare sau chiar
absenta.
Diseminarea hematogena precoce se manifesta cu o frecventa
nemaiintalnita la copil, sub forma pleureziei serofibrinoase acute a
marii cavitati pleurale asociata sau nu cu insamantari minimale, dar
cu potential ftiziogen redutabil, in regiunea apico-subapicala a
plamanilor.
Pleurezia sero-fibrinoasa a adultului reprezinta de cele mai multe ori
expresia unei primoinfectii produse in trecutul apropiat. La tineri
(15-30 ani) se inregistreaza incidenta maxima a pleureziilor, incidenta
ce scade apoi lent la grupele de varste mai mari. Principalele
manifestari ale pleureziei sunt: durerea toracica, febra, tusea si
dispneea. Examenul obiectiv evidentiaza sindromul lichidian tipic sau
incomplet, in functie de volumul si topografia exudatului. Radiologic
revarsatele de volum mediu opacifica baza hemitoracelui stergand
conturul diafragmatic. Examenul cu cel mai mare randament
diagnostic este punctia-biopsie a pleurei parietale efectuata cat mai
aproape de debutul bolii. In fragmentele tisulare recoltate se
evidentiaza formatiuni granulomatoase specifice in 60-80% din
cazuri, bacili acido-alveolo-rezistenti in 20-30% din cazuri si bacili
cultivabili in 30-50% din cazuri. Evolutia spontana a pleureziei
serofibrinoase tuberculoase este de regula regresiva, spre vindecare in
6-8 saptamani.
2. INVESTIGATII PARACLINICE
23
3. EXAMINAREA BACTERIOLOGICA se face in doua moduri:
a) Examenul microscopic direct al frotiului de sputa colorat Zeihl-
Neelsen, care este pozitiv atunci cand fragmentul de sputa contine
3.000-5.000 bacili/ml;
b) Examenul prin culturi dupa insamantarea produsului patologic pe
mediu solid Löwenstein-Jensen, in aerobioza, la termostat 37ºC, 6-8
saptamani cand la suprafata mediului se dezvolta colonii
caracteristice de bacili tuberculosi, chiar si in cazul unor produse cu
continut mai sarac de germeni.
Examenul microscopic direct este cel mai accesibil si are avantajul
major ca rezultatul se obtine rapid, dupa cateva ore, permitand
identificarea bolnavilor cu grad mare de infectivitate. Are insa dezavantajul
ca acido-alcoolo-rezistenta pe care se bazeaza coloratia Zeihl-Neelsen nu
este caracteristica numai bacililor tuberculosi patogeni ci micobacteriilor
nepatogene (netuberculoase). Atestarea definitiva se obtine prin culturi
dupa aspectul coloniilor si prin teste biochimice de tipizare.
Fig. 4
24
In etapa clinico-radiologica tuberculoza poate mima numeroase
afectiuni pulmonare nespecifice, nu poate fi decat suspecta urmand ca intr-
o a doua etapa, bacteriologica, sa fie confirmata.
Depistarea poate fi activa, cand suspectul este cautat in masa
populatiei sanatoase sau pasiva cand dintre bolnavii cu simptome
respiratorii si/sau generale, care apeleaza la medic, sunt triati cei prezumtiv
tuberculosi.
Confirmarea bacteriologica fundamenteaza un diagnostic de
certitudine. Uneori insa chiar in absenta confirmarii bacteriologice etiologia
tuberculoasa poate fi sustinuta prin caracterul convergent al argumentelor
radioclinice si epidemiologice. In acest caz se poate formula un diagnostic
de mare probabilitate sau uneori chiar de cvasicertitudine. Simptomele si
semnele clinice care justifica suspectarea tuberculozei sunt:
o Tusea, de regula productiva, cu caracter persitent. Daca tusea
dureaza mai mult de 3 saptamani (interval in care majoritatea
bronhopneumoniilor acute nespecifice tusigene se vindeca) sputa
trebuie examinata bacteriologic (prin frotiu direct). Cand este posibil
un examen radiologic preliminar se poate cosolida suspiciunea clinica.
La tusitorii cronici (prin tabagism, supuratii, cancer etc.) examenul
bacteriologic al sputei pentru BK trebuie efectuat sistematic atunci
cand bolnavii se prezinta la medic;
o Hemoptizia, in toate variantele sale, necesita aceeasi atitudine ca si in
cazul simptomului de tuse;
o Durerea toracica poate fi intalnita in pleureziile tuberculoase,
pneumotoraxul spontan, pleuritele uscate contigue cu leziunile
corticale si la bolnavii cu tuse iritativa intensa;
o Dispneea poate insoti pleureziile masive, pneumotoraxul spontan,
tuberculozele miliare sau leziunile ftizice foarte extinse;
o Semnele fizice, care cand sunt prezente au caracter localizat si
topografie cvasiselectiva in lobii superiori ai plamanilor (focare in
raluri uscate sau umede dupa tuse, submatitate percutorie, respiratie
bronsica);
o Semnele generale, febra sau subfebrilitatea, transpiratii, inapetenta
si/sau pierdere ponderala, astenie sau adinamie sunt sesizate sau nu
de catre bolnav, constituie de foarte multe ori un fond patologic pe
care se grefeaza, cu valoare de semnal, semnele locale trecute in
revista.
Anamneza poate descoperi, uneori, in trecutul bolnavului fie episoade
repetate de tip infectios considerate drept “raceli frcvente” care ascund de
fapt puseuri evolutive tuberculoase, fie antecedente tuberculoase cu
localizare pulmonara sau extrapulmonara, cunoscute si semnalate de
bolnav ca atare.
25
La tineri IDR la tuberculina poate adauga informatii utile evaluarii
cazurilor suspecte.
Tabloul radiologic are drept principale caracteristici topografia
“inalta” a opacitatilor, aspectul lor de regula neomogen si polimorf,
prezenta diseminarilor nodulare, uni sau bilaterale, la care se adauga
asimetria obisnuita a leziunilor (predominant unilaterale) si uneori
componenta lor retractila (leziuni vechi reactivate).
Etapa confirmarii suspiciunii este bacteriologica. Pozitivitatea sputei
la examenul microscopic si/sau in cultura elimina dubiile diagnostice. Daca
examenul bacteriologic, corect si insistent efectuat, ramane negativ decizia
diagnostica in favoarea sau in defavoarea suspiciunii de tuberculoza
pulmonara revine medicului specialist.
DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL
26
Cancerul bronhopulmonar excavat, primitiv sau metastazic, la care
varsta, aspectul radiologic, antecedentele, manifestarile focarului
primar si evolutia orienteaza tactica diagnostica;
Bronsectazia, mai ales in forma sa chistica, la care contextul
anamnestic (episoade supurative repetate) si raspunsul la
chimioterapie nespecifica usureaza optiunea diagnostica;
Chisturile aeriene congenitale sau dobandite, cu sau fara continut
lichidian (imagine hidro-aerica), ca si chisturile hidatice evacuate, se
inscriu de regula intr-un tablou radio-clinic care face posibila
evitarea erorilor diagnostice;
Alte entitati morbide ca: emfizemul bulbos, distrofia pulmonara
progresiva, infarctul pulmonar excavat, micozele pulmonare
excavate, granulomatoza Wegener etc., cu tablou confundabil cu cel
al tuberculozei, nu apar decat cu totul exceptional in practica de
rutina.
2.2 EVOLUTIE
27
cuplata cu negativitate la cultura are semnificatie relativ buna; este vorba
de bacili tuberculosi morti, deci nu este necesara modificarea schemei
terapeutice.
La sfarsitul celor 6 luni de chimioterapie vindecarea se poate obtine la
92-95% din cazurile tratate cu chimiosensibilitate initiala si urmare corecta
a terapiei in dozele si ritmul prescrise. Chiar in aceste conditii in urmatorii
5 ani pot surveni recidive la 2-5% din cazurile vindecate.
Vindecarea cazurilor noi de TB pulmonara bacilifera se obtine doar
la 60-80%, dupa primul an, cu recuperarea a 10-20% in al doilea an,
rezulta o minoritate “numeroasa” de 10-12% de bolnavi care devin cronici
continuand sa elimine BK, de regula cu polirezistenta la medicamentele
majore. In urmatorii ani se cifreaza la 7-15% din cazuri.
2.3 PROGNOSTIC
28
2.4 TRATAMENT
29
Tusea cu expectoratie nu va fi combatuta dar se usureaza
expectoratia administrand infuzii expectorante (Sirogal, Sirop expectorant,
Sirop de patlagina).
Inapetenta se trateaza cu tincturi amare, stricnina, preparate de
calciu, Madiol etc.
Insomnia si starile de neliniste se trateaza cu Bromoval, Meprobamat,
Ciclobarbital sau Clordelazin.
Hemoptizia, care este si simptom si complicatie, se combate prin
repaus total, calmarea bolnavului si a administrarii hemostaticelor (injectii
cu calciu clorat 10%, vitamina K). Pentru calmarea pacientului se pot
administra sedative (Bromoval, Bromosedin). In situatii speciale se vor face
mici transfuzii repetate (200-300ml sange), se vor administra hormoni
corticosuprarenali sau pneumotorax. In caz de pneumotorax spontan se
calmeaza durerea cu codeina sau morfina, se administreaza oxigen si se
evacueaza aerul prin aspiratie continua.
Ca medicatie adjuvanta, in cazuri speciale, se administreaza ACTH
(in perfuzie) sau Superprednol sub protectia tubrculostaticelor si
vitaminoterapiei.
30
Este indicata in toate formele de tuberculoza pulmonara si
extrapulmonara. Este contraindicata in psihoze, insuficienta hepatica sau
renala.
Streptomicina (S) se administreaza de preferat sub forma de
Strepancil, in doze de 1-2 g/zi in doua prize.
Rifampicina (R) este bacteriostatica si bactericida. Se administreaza
de obicei peros, in doze de 0,6-0,9 g/zi (capsule de 0,15 si 0,3 g). Rezistenta
se instaleaza repede. Toleranta este buna dar ca reactii adverse pot aparea:
tulburari digestive, icter, reactii alergice si leucopenie. Este indicata in
tratamentul tuberculozei pulmonare si extrapulmonare (acute si cronice).
Etambutolul (E) este tuberculostatic bacteriostatic. Rezistenta apare
treptat. Ca reactii adverse se intalnesc: nevrite optice si periferice, tulburari
digestive si hepatice. Se administreaza in doze de 25-40 mg/kg corp/zi.
Pirazinamida (Z) are actiune bactericida asupra germenilor
intracelulari si actiune mai slaba asupra germenilor dormanti. Se
administreaza peros in doze de 15-30 mg/kg corp/zi (maxim 2 g) – la terapie
zilnica si 40-50 mg/kg corp la terapie 2/7 sau 3/7.
Cicloserina (CS) este un antibiotic folosit rar in terapia de reluare.
Administrarea se face peros 0,75-1 g/zi.
Modul de administrare
in formele acute: cand BK este prezent in sputa se asociaza
Isoniazida+Rifampicina 500mg/zi;
in formele acute: cand BK nu este prezent in sputa se asociaza
Isoniazida+Streptomicina+Etambutolul;
in formele cronice: se administreaza Isoniazida+Stremptomicina.
31
Ca metoda istorica de tratament putem aminti colapsoterapia
medicala. Aceasta urmareste punerea in repaus a plamanului bolnav prin
colabarea sa spre hil suprimand astfel traumatismul respirator si
favorizand procesul de cicatrizare. Se realizeaza prin:
Pneumotorax artificial, care consta in introducerea unei cantitati de
aer in cavitatea pleurala prin punctionare, de obicei in spatiul III-IV
intercostal. Aceasta metoda se foloseste rar.
Pneumoperitoneu, care consta in introducerea unei cantitati de aer in
cavitatea peritoneala. Se practica in leziunile situate la baza
plamanilor si pentru combaterea unor hemoptizii.
32
CAPITOLUL II
PARTEA PRACTICA
33
PROFILAXIE
34
in a doua zi de la nastere. Recuperarea celor amanati din cauza
contraindicatiilor temporare se face la incetarea acestora in
dispensarele medicale fara testare la tuberculina in prealabil pana
la varsta de 2 luni.
b) Revaccinarea sugarilor in jurul varstei de 6 luni se face fara
testare la tuberculina in prealabil la cei care prezinta cicatrice mai
mica de 3 mm.
c) Revaccinarea elevilor se face in clasele: I, a VIII-a, anul 4 de liceu
si la cei nescolarizati de aceeasi varsta care prezinta o reactie la
tuberculina intre 0-9 mm.
d) Revaccinarea studentilor si elevilor scolilor postliceale se face la
intrarea in anul I, daca nu prezinta cicatricea vaccinala si au o
reactie tuberculinica 0-9 mm.
e) Revaccinarea recrutilor.
f) Revaccinarea contactilor intre 0-20 ani neinfectati; intre 0-9 ani se
face test IDR.
35
1.2 ROLUL ASISTENTEI
36
1.3 CAZUL I,II,III SI PLANURI DE INGRIJIRE
CAZUL I
I. CULEGEREA DATELOR
1. INFORMATII GENERALE
Nume: P;
Prenume: T;
Varsta: 50 ani;
Ocupatia: fara ocupatie;
Sex: masculin;
Nationalitate: romana;
Religie: Ortodoxa;
Grup sanguin: A (II), Rh (+);
Locuinta: locuieste impreuna cu familia intr-o casa cu doua camere;
Situatie familiala: precara;
Raportul cu familia: nu se intelege bine;
Comportament: in limite normale;
Istoricul bolii:
Boala a debutat acum o luna cu tuse persistenta, astenie, expectoratie,
scadere ponderala (circa 9 kg). Cu o zi inaintea internarii, in urma unui
acces de tuse, se declanseaza o hemoptizie medie care se remite spontan.
2. INFORMATII FIZICE
37
- mucoasa bucala umeda, roz, limba normala.
Trunchiul: - fara semne particulare;
- piele normala, usoara paliditate;
- tesut celular adipos slab reprezentat;
- probleme cardiace absente;
- probleme respiratorii: dispnee, respiratie ineficienta, murmur
vezicular diseminat.
Membre: - fara semne particulare;
- cianotice la extremitati;
- mers normal.
Sistem osteo-articular: integru.
Sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili.
Aparat respirator: - miscari respiratorii ample;
- murmur vezicular diseminat;
- torace normal reprezentat;
- dispnee;
- frecventa respiratorie 27 resp./minut.
Aparat cardio-vascular: - matitate cardiaca normala;
- soc apexian in spatiul V intercostal stang;
- puls 75 batai/minut, T.A. = 135/80 mmHg.
Aparat digestiv: - abdomen nedureros la palpare;
- tranzit intestinal normal;
- ficat si splina in limite fiziologice.
Aparat renal: - loje renale nepalpabile;
- mictiuni fiziologice.
Sistem nervos: - R.O.T. prezente;
- reflex pupilar prezent;
- echilibrat.
Pozitie: normala.
Elemente de igiena:
a) Alimentatia: - obisnuita;
- numarul de mese 3 mese/zi;
- apetit diminuat;
- alimente preferate: carne de porc sau pui, grasimi,
preparate de patiserie, ciorbe;
- lichide preferate: vin, bere.
b) Obiceiuri in legatura cu eliminarile:
Scaun: grup sanitar, aspect normal, 1 scaun/zi;
Urina: grup sanitar, aspect normal, 4-5 mictiuni/zi.
c) Obiceiuri de igiena individuala:
Activitate si repaus - obisnuit (10 ore activitate, 2 ore repaus);
38
Durata somnului 9 ore/noapte, nu doarme ziua;
Calitatea somnului – regenerator.
Greutate corporala: 73 kg.
Talie: 170 cm.
Capacitate verbala: - se exprima clar, coerent;
- scrisul este posibil si inteligibil.
Capacitate non-verbala: - capacitate de cooperare;
- orientare temporo-spatiala.
Capacitate senzoriala: reactii senzoriale normale.
Atitudinea familiei fata de pacient: dezinteres, familia pacientului nu este
interesata de situatia acestuia.
3. INFORMATII MEDICALE
BK=pozitiv;
examen urina:
densitate=1016;
albumina=absenta;
glucoza=absenta.
Tratament:
Hemostatice -etamsilat 1 fiola i.m.;
- adrenostazin 1 fiola i.m.;
- vitamina K 1 fiola.
39
La nevoie - gordox 1 fiola i.v.;
- paracetamol 3 tablete/zi;
- ranitidina 6 tablete/zi.
4. DIAGNOSTIC MEDICAL
40
laborator
4.Izolare,nelinis Nevoia de a -scoaterea -asistenta Pacientul se simt
te,anxietate comunica pacientului medicala bine
din starea exploreaza
anxioasa posibilitatile de
comunicare ale -
pacientului
-observa starea
generala,psihica
-familiarizeaza
pacientul cu
mediul de spital
41
CAZUL II
I. CULEGEREA DATELOR
1. INFORMATII GENERALE
Nume: N;
Prenume: S;
Varsta: 28 ani;
Ocupatia: agricultor;
Sex: masculin;
Nationalitate: romana;
Religie: Ortodoxa;
Grup sanguin: AB (IV), Rh (+);
Locuinta: locuieste impreuna cu parintii si cu 3 frati intr-o casa cu 5
camere;
Situatie familiala: buna;
Raportul cu familia: se intelege bine;
Comportament: agitatie, neliniste;
Istoricul bolii:
Boala a debutat 05.02.2013 cu dureri toracice difuze, cu
simptomatologie redusa. In zilele urmatoare au aparut transpiratii
profunde, dispnee, ameteli, febra, tuse seaca.
Examenul radiologic pulmonar sugereaza T.B.C. pulmonara miliara,
motiv pentru care este transferat in spitalul de boli pulmonare Campulung
Muscel.
2. INFORMATII FIZICE
42
- cavitatea bucala- dentitie completa;
- gingii aderente dintilor;
- mucoasa bucala umeda, roz, limba normala.
Elemente de igiena:
a) Alimentatia: - obisnuita;
- numarul de mese 3 mese/zi;
- apetit diminuat;
- alimente preferate: ciorbe, legume;
- lichide preferate: vin, apa.
b) Obiceiuri in legatura cu eliminarile:
- Scaun: grup sanitar, aspect normal, 1 scaun/zi;
- Urina: grup sanitar, aspect normal, 4-5 mictiuni/zi.
c) Obiceiuri de igiena individuala:
43
- Activitate si repaus - obisnuit (10 ore activitate, 2 ore repaus);
- Durata somnului 7-8 ore/noapte, nu doarme ziua;
- Calitatea somnului – regenerator.
3. INFORMATII MEDICALE
Analize de laborator:
examenul sangelui:
Hb=15.1 g% VSH=33 mm/ora ZnSO=13 u.SH
Ht=45% Thymol=4 U ml TGP=17 u.i/l
Uree=14 mg% Creatinina=1,1 mg% TGO=19 u.i./l
BK=pozitiv;
examen urina:
densitate=1023;
albumina=absenta;
glucoza=absenta;
epitelii plate, hematii rare.
Tratament:
Hemostatice - etamsilat 1 fiola i.m.;
44
- adrenostazin 1 fiola i.m.;
- vitamina K 1 fiola.
4. DIAGNOSTIC MEDICAL
45
semnele de prin
deshidratare perfuzii,administrare
-ii spunem orala ,injectii
pacientului -recolteaza
sa sange,urina,sputa
expectoreze pentru examenele de
intr-un laborator
recipient sau
batista de
unica
folosinta
4.Temperatura, Nevoia de a-si -pacientul sa fie -linistim -la indicatia medicului Pacientul
frisoane mentine curat pacientul, ii masuram temperatura, simte bin
temperatura asiguram puls, respiratie, si
corpului in lenjerie de administram
limite normale pat si de corp antipiretice
curate, (algocalmin)
punem sticle
cu apa calda
invelite in
prosop pe
langa corp
46
CAZUL III
I. CULEGEREA DATELOR
1. INFORMATII GENERALE
Nume: M;
Prenume: L;
Varsta: 45 ani;
Ocupatia: somer;
Sex: masculin;
Nationalitate: romana;
Religie: Ortodoxa;
Grup sanguin: B (III), Rh (-);
Locuinta: locuieste impreuna cu sotia si cu 4 copii intr-un apartament cu 3
camere;
Situatie familiala: modesta;
Raportul cu familia: uneori violent cu sotia si copiii;
Comportament: violent, agitat, agresiv;
Istoricul bolii:
Pacientul acuza de 1 luna tuse predominant neproductiva, astenie
fizica, scadere ponderala, inapetenta. In ziua internarii, in timpul unui
acces de tuse se declanseaza hemoptizia. Se prezinta la Spitalul Municipal,
la Sectia Urgente, iar in urma radiografiei pulmonare este trimis la Spitalul
T.B.C. cu suspiciune de T.B.C. pulmonara.
Pacientul nu a urmat tratamentul impus in urma internarii cu T.B.C.
pulmonara in urma cu 1 an.
2. INFORMATII FIZICE
47
- nas – mucoasa nazala umeda, fose nazale libere;
- cavitatea bucala- dentitie incompleta;
- gingii aderente dintilor;
- mucoasa bucala umeda, roz, limba normala.
Trunchiul: - fara semne particulare;
- piele usor deshidratata, elastica;
- tesut celular adipos normal reprezentat;
- probleme cardiace absente;
- probleme respiratorii: torace normal conformat, sonoritate
pulmonara pastrata, murmur vezicular prezent.
Membre: - fara semne particulare;
- aspectul si culoarea tegumentelor normale;
- mers normal.
Sistem osteo-articular: integru.
Sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili.
Aparat respirator: - miscari respiratorii ample;
- murmur vezicular prezent;
- torace normal reprezentat;
- dispnee;
- frecventa respiratorie 25 resp./minut.
Aparat cardio-vascular: - matitate cardiaca normala;
- soc apexian in spatiul V intercostal stang;
- puls 67 batai/minut, T.A. = 145/90 mmHg.
Aparat digestiv: - abdomen nedureros la palpare;
- tranzit intestinal normal;
- ficat si splina in limite fiziologice.
Aparat renal: - loje renale nepalpabile;
- mictiuni fiziologice.
Sistem nervos: - R.O.T. prezente;
- reflex pupilar prezent;
- echilibrat.
Pozitie: normala.
Elemente de igiena:
d) Alimentatia: - obisnuita;
- numarul de mese 2 mese/zi;
- apetit diminuat;
- alimente preferate: ciorbe, fripturi;
- lichide preferate: vin, bere.
e) Obiceiuri in legatura cu eliminarile:
- Scaun: grup sanitar, aspect normal, 1 scaun/zi;
- Urina: grup sanitar, aspect normal, 4-5 mictiuni/zi.
f) Obiceiuri de igiena individuala:
48
- Activitate si repaus - obisnuit (10 ore activitate, 2 ore repaus);
- Durata somnului 8-10 ore/noapte, nu doarme ziua;
- Calitatea somnului – regenerator.
3. INFORMATII MEDICALE
Analize de laborator:
examenul sangelui:
Hb=12,6 g% VSH=32 mm/ora ZnSO=72 u.SH
Ht=38% Thymol=2 U ml TGP=20 u.i/l
Uree=13 mg% Creatinina=1,3 mg% TGO=23 u.i./l
BK=pozitiv;
examen urina:
densitate=1014;
albumina=absenta;
glucoza=absenta;
Tratament:
Hemostatice - etamilat 1 fiola i.m.;
49
- adrenostazin 1 fiola i.m.;
- vitamina K 1 fiola.
4. DIAGNOSTIC MEDICAL
50
4.Izolare,nelini Nevoia de a -pacientul sa -asistenta Pacientul se
ste,anxietate comunica fie mai medicala simte bine
comunicativ exploreaza
posibilitatile de
comunicare ale
pacientului -
-observa starea
generala,psihica
-familiarizeaza
pacientul cu
mediul de spital
51
1.4 TEHNICI SI MEDICAMENTE FOLOSITE IN
TUBERCULOZA PULMONARA
1.RECOLTAREA SPUTEI
Definitie
Sputa este un produs ce reprezinta totalitatea secretiilor ce se
expulzeaza din caile respiratorii prin tuse.
Scop
Explorator – pentru examinari macroscopice, citologice,
bacteriologice, parazitologice, in vederea stabilirii diagnosticului.
Pregatiri
Materiale:
52
Fig. 5
Executie
- i se ofera paharul cu apa sa-si clateasca gura si faringele;
- i se ofera vasul de colectare in functie de examenul cerut;
- se solicita pacientului sa expectoreze dupa un efort de tuse;
- se colecteaza sputa matinala sau adunata din 24 ore.
53
Recoltarea sputei prin frotiu faringian si laringian
- se umezeste tamponul de vata cu apa distilata sterila;
- se apasa limba cu spatula;
- se introduce tamponul in faringe cerand pacientului sa tuseasca;
- sputa eliminata se prinde pe tamponul de vata care se introduce
imediat in eprubeta sterila;
- frotiul faringian se recolteaza de medic patrunzand cu tamponul in
laringe sub control laringoscopic.
Reorganizarea
2.RADIOGRAFIA PULMONARA
54
Fig. 6
Scop
Studierea morfologiei si functionalitatii plamanilor, a modificarilor de
volum si de forma ale inimii, pentru stabilirea diagnosticului (tumori
pulmonare, atelectazii, modificari topografice si de calibru ale bronhiilor,
etc).
55
- cand pozitia verticala este contraindicata se aseaza pacientul in
pozitie sezand sau in decubit;
- in timpul examenului radiologic se ajuta pacientul sa ia pozitiile
cerute de medic. Sugarii si copii mici se fixeaza prin infasare pe un
suport de scanduri sau se suspenda in hamuri (pentru a nu se iradia
persoana care l-ar sustine).
3.INTRADERMOREACTIA LA TUBERCULINA
Executarea
- asistenta isi spala mainile si imbraca manusi sterile;
- dezinfecteaza locul injectiei;
- intinde si imobilizeaza pielea cu policele si indexul mainii stangi;
- se prinde seringa in mana dreapta (intre policele si mediul mainii
drepte) si se patrunde cu bizoul acului indreptat in sus in grosimea
dermului;
- se injecteaza lent solutia prin apasarea pistonului;
- se observa, la locul de injectare, formarea unei papule cu aspectul cojii
de portocala, avand un diametru de 5-6 mm si inaltimea de 1-2 mm;
- se retrage brusc acul, nu se tamponeaza locul injectiei.
Reorganizarea
56
- se citeste intradermoreactia dupa aproximativ 72 ore si depinde de
diametrul transversal al zonei indurate, exprimat in mm.
Incidente
Interpretarea rezultatului
- reactia mai mica de 5 mm este considerata negativa;
- reactia de 6-9 mm este “dubioasa“, poate fi post-vaccinare BCG, post-
infectie cu micobacterii atipice, sau chiar postcontaminare virulenta
indepartata care se “stinge“;
- induratiile de peste 10 mm diametru (reactii pozitive) confera statutul
de reactor tuberculinic, avand de obicei semnificatia unei infectii
virulente cu BK in trecutul mai apropiat (dar nu sub 6-8 saptamani)
sau mai indepartat.
57
4. ISONIAZIDA
PREZENTARE FARMACEUTICA
Comprimate de 0,05 g;
Solutii injectabile 2,5%
ACTIUNE TERAPEUTICA
INDICATII
MOD DE ADMINISTRARE
Adulti:
- oral: 5 mg/kg corp/zi, in 1-2 prize zilnice sau 10-15 mg/kg corp/zi, de
2 ori pe saptamana;
- intrarahidian: 25-50 mg/zi;
- profilactic (ca medicatie unica), oral: 300mg/zi.
Copii:
- 10 mg/kg corp/zi, fara a depasi 300 mg/zi sau 20 mg/kg corp/zi
bisaptamanal;
- intrapleural: 50-250 mg;
- profilactic (ca medicatie unica), oral: 10 mg/kg corp/zi (cel mult 300
mg/zi).
CONTRAINDICATII:
58
- epilepsie;
- stari de hiperexcitabilitate nervoasa;
- hepatita acuta;
- intoleranta la medicamente.
INTERACTIUNI:
REACTII ADVERSE:
5.RIFAMPICINA
PREZENTARE FARMACEUTICA:
- Capsule de 150 mg.
ACTIUNE TERAPEUTICA:
- antibiotic bactericid active fata de Mycobacterium tuberculosis,
bacterii gram-pozitive si unele bacterii gram-negative (Neisseria
gonorhoeae);
- dezvolta rezistenta relativ repede.
INDICATII:
59
- tuberculoza pulmonara si extrapulmonara (in boala extensiva sau
cavitara);
- infectii stafilococice grave (endocardita, osteomielita, artrita
septica);
- septicemie cu germeni gram-negativi sensibili (rezistenti la alte
antibiotice);
- pneumonie cu Legionella (se asociaza cu eritromocina);
- lepra (se asociaza cu dapsona);
- profilaxia meningitei meningococice.
MOD DE ADMINISTRARE:
Adulti:
- 600 mg/zi, priza unica, la distanta de mese sau intermitent, 750-900
mg, de 2 ori/saptamana;
Copii:
- 10-20 mg/kg corp/zi, maxim 500 mg/zi, la peste 5 ani (solutia pentru
uz intern, 10 mg/picatura, se administreaza in lapte, sirop sau suc de
fructe);
- in alte infectii: 30 mg/kg corp/zi, in 2 prize la 12 ore interval;
- pentru sterilizarea purtatorilor de meningococ: la adulti 1,2 g/zi, la
copii 20 mg/zi (in 2 prize).
CONTRAINDICATII:
- alergie la rifampicina;
- porfirie, icter;
- insuficienta hepatica grava;
- sarcina si alaptare;
- nou-nascut, alcoolici, batrani;
- nu se asociaza cu izoniazida la hepatici;
- asocierea cu alte medicamente hepatotoxice este contraindicata.
REACTII ADVERSE:
- dureri abdominale, greata, voma, diaree;
- oboseala;
- cefalee;
- ameteli;
- ataxie;
- confuzie;
- prurit, eruptii alergice;
- febra;
- ocazional: cresterea transaminazelor, hepatita si icter;
- rar: leucopenie, trombocitopenie, anemie hemolitica;
60
- sindrom pseudogripal;
- nefrita interstitiala;
- insuficienta renala acuta;
- colaps;
- coloreaza urina si sperma in rosu;
- coloreaza lacrimile si lentilele de contact;
-scade efectul glucocorticoizilor, contraceptivelor orale,
anticoagulantelor orale, digitoxinei, propanololului, teofilinei,
tolbutamidei, ciclosporinei.
1.5 CONCLUZII
61
Aparatul respirator este compus din totalitatea organelor care
asigura mecanismul respiratiei: al ventilatiei pulmonare si al hemostezei
(schimburile de gaze de la nivelul alveolelor pulmonare)
Aparatul respirator este format din:
1. Caile respiratorii superioare:
- Nas
- Cavitatea nazala
- Faringe
2. Caile respiratorii inferioare
- Laringe
- Epiglota
- Trahee
3. Plamanii
- Plaman
- Bronhii
- Bronhiole
- Alveole pulmonare
Simptomele obisnuite sunt:
- tuse insotita de mucus gros, cateodata cu sange (sputa) pe o durata de
aproximativ doua saptamani
- batai rapide ale inimii (tahicardie)
- gat marit de volum (afectarea ganglionii limfatici din aceasta regiune)
Alte simptome pot fi:
- febra, frisoane si transpiratii in timul somnului
- oboseala si slabirea fortei fizice
- pierderea poftei de mancare si pierdere in greutate fara motive explicabile
62
- Cicloserina (Seromicina)
- Capreomicina (Capastat Sulfat)
Este foarte important sa se adminstreze toate dozele intregi ale
medicamentelor recomandate de medici. Acest lucru asigura vindecarea si
inlatura riscul recidivarii (reaparitia bolii) si dezvoltarea bacteriei rezitente
la antibiotice.
1.6 BIBLIOGRAFIE
63
3. MICA ENCICLOPEDIE DE BOLI INTERNE, 1998, Bucuresti
– Gheorghe Mogos;
4. MEDICINA INTERNA, Editura Medicala, 1979, Bucuresti –
Acad. Prof. Dr. I. Bruckner;
5. PRINCIPII FUNDAMENTALE ALE INGRIJIRII
BOLNAVULUI, Editura Third Print, 1995 – Virginia
Henderson;
6. MANUAL DE MEDICINA INTERNA PENTRU SCOLILE DE
ASISTENTE MEDICALE, Editura Medicala, 1962, Bucuresti -
Conf. C. Paunescu;
7. PNEUMOLOGIE CLINICA, Editura Universitatii Lucian
Blaga, 1999, Sibiu – Prof. Dr. Marcel Popescu;
8. MANUAL DE INGRIJIRI SPECIALE, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2000, Bucuresti – Lucretia Titirca
64