Disciplina: Aria curriculară:

Limba şi literatura română Limbă şi comunicare

Proiectul unităţii de învăţare

Clasa a VII-a

Unitatea de învăţare: Temă, subiect, mesaj. Conjuncţia.

Locuţiunea conjuncţională.
Nr. de ore alocate: 15
Competențe specifice:
9. Operaţionalizarea terminologiei lingvistice şi literare, în limita standardelor de conţinut;
15. Exprimarea adecvată a propriei identită ţi, prin conştientizarea apartenenţei la comunitatea lingvistică a
vorbitorilor de limbă româ nă ;
6. Explicarea funcţionă rii sistemului fonetic, lexical, gramatical al limbii româ ne.

Unități de competență:
9.1. Aplicarea terminologiei lingvistice şi literare studiate în procesul de analiză a textului;
9.2. Aplicarea instrumentarului de interpretare a textului;
6.1 Comentarea mă rcilor stilistice ale unită ţilor de limbă în textul literar studiat;
15.1. Relatarea despre sine, ca reprezentant al etniei/generaţiei/comunită ţii.

Probă de evaluare: Dictare cu sarcini

Profesor: Ursu Mariana

Nr. Subiectul lecției Activităţi de învăţare Resurse Strategii de
de Timp Materiale Forme de predare-învățare-
rân didactice organizare evaluare.
d
EVOCARE
1. Balaurul care n- *Elevii scriu descriu, din câ te cunosc ei, un 10min. Anexele 1,2 Activitate Exprimă -ți pă rerea
a ajuns în balaur. Apoi își completează cunoștințele cu cele frontală
poveste de V. din imaginea din Anexa 1 și informația din
Romanciuc. Anexa 2.
Lectura REALIZAREA SENSULUI Completează -ți
interogativă. *Anunțarea temei și a obiectivelor. 7min. Manualul Activitate cunoștințele
Lexicul textului. *Elevii audiază textul în lectura expresivă a prof. individuală Lectura expresivă
și-și exprimă pă rerea despre balaurul din text. Lucrul cu
*Elevii explicarea cuvintelor noi, ex. 4-8/20 și 15min. DEX-ul Activitate în dicționarul
rezolvă ex. 1,2,3/19. grupuri și
*Elevii învață definiţiaomonimelor și 5min. perechi Explozia stelară
paronimelor/20.
REFLECȚII Minge Moale Activitate
*Elevii rezolvă ex. 9,10/20. 7min. frontală Tehnica R.A.I.
EXTINDERE
*Elevii rezolvă ex. 11/20 și aduc 1 min. Manualul
informaţiedespre poetul V. Romanciuc.
EVOCARE
2. Temă. Subiect. *Verificarea calitativă și cantitativă a temei de 10min. Caietele de Activitate
Mesaj. casă . teme și frontală
*Elevii dau exemple de basme, povești unde 7 min. portofoliu Brainstorming
apare ca personaj balaurul. Activitate
REALIZAREA SENSULUI frontală și
*Elevii rezolvă ex. 1-7/20 (Lectură interogativă ). 10 min. individuală
*Eleviirezolvă ex. 9/20 și învață def. Temei, 10 min. Tabla, creta, și în perechi Notițe
subiectului și mesajului/21. caietele Exercițiul
REFLECȚII
*Elevii stabilesc tema și subiectul textului. 7 min. Activitate Pixuri în pahare
EXTINDERE individuală
*Propun elevilor să deducă și să comenteze 1 min.
mesajul textului.
 EVOCARE
3. Atelier de *Elevii scriu despre avantajele de a avea mai 5min. Activitate Dezvoltă -ți
lectură. Tabla multe capete. Ce activită ți ar face ei dacă le-ar frontală imaginația
înmulţirii cu avea.
şapte de V. REALIZAREA SENSULUI
Romanciuc. *Eleviiprimesc în față câ te o fișă cu altă poezie a 9min. Fișe cu poezia Activitate RAI
lui V. Romanciuc Tabla înmulţirii cu şapte și o Anexa 3 individuală Discuția
audiază în lectura expresivă a prof.
*Elevii scriu pe o foaie că lă toare impresiile de 15min. Foi A4 Notițe
lectură și o transmit celorlalți colegi, după ce o Activitate în
â ndoaie ca să nu se vadă ceea ce-au scris, după Caietele, perechi Exercițiul
care acestea se citesc.
REFLECȚII
*Elevii gă sesc legă tura dintre cele două poezii 15min. Activitate în Pixuri în pahare
studiate. grupuri
EXTINDERE 1 min.
*Elevii rezolvă ex. 2/21.
Laudă zăpezii de EVOCARE
4. G. Călinescu. *Verificarea calitativă și cantitativă a temei de 5 min.
Imagini poetice casă Activitate Clustering
în poezie. *Elevii alcă tuiesc epitete cu cuvâ ntul ”zăpadă”. 7min. Cretă colorată , frontală și Brainstorming
Temă. Mesaj. *Elevii transformă epitetele în comparații. tablă individuală
REALIZAREA SENSULUI Discuția în grup
*Elevii audiază în lectura expresivă a prof. 5 min.
Poezia: Laudă zăpezii de G. Călinescu/22. Activitate în Prezentare în plen
Grupul I – ex. 1/23; Grupul II-ex. 2,3/23; 18 min. Caietele grup
Grupul III- ex. 4/23; Grupul IV-ex. 5/23; Exercițiul
Grupul V – ex. 6,9/23; Grupul VI – ex. 7,8/23. Manualul Activitate
REFLECȚII frontală
*Elevii rezolvă ex. de la Activare/22. 9 min. Activitate
EXTINDERE Manualul individuală
*Elevii rezolvă ex. 1 (Lectură interogativă )/23 și 1min.
aduc inf. Despre G. Că linescu. Clustering
EVOCARE Brainstorming
*Verificarea calitativă și cantitativă a temei de 5min. Activitate
casă . frontală și Discuția în grup
*Elevii rezolvă ex. 3/24 (Deschideri). individuală
REALIZAREA SENSULUI Prezentare în plen
 Grupul I – ex. 2/23 (Lectură interogativă )/; 10 min. Cretă colorată ,
Grupul II-ex. 3/23; Grupul III- ex. 4/23; Grupul tablă Activitate în Exercițiul
IV-ex. 5/23; Grupul V – ex. 6/23; Grupul VI – ex. 20 min. grup
1/24.
REFLECȚII Manualul Activitate
*Elevii rezolvă ex. 2 de la (Aplicare și 9 min. frontală
creație)/24. Activitate
EXTINDERE individuală
*Elevii rezolvă ex. 3,4 (Aplicare și creație)/24. 1 min.
EVOCARE
5. Câmpul derivativ *Eleviiascultă melodia „Nebun de alb” de Emeric 7min. Computer, boxe Activitate Comentariul
al cuvântului Imre https://www.youtube.com/watch? frontală
ALB v=LDdfH5PpH8o și comentează expresia din titlu
„Nebun de alb”.
REALIZAREA SENSULUI
*Elevii scriu la tablă toate cuv. din familia
lexicală a cuv. „alb”. Apoi îl completează cu cele 15 min. Cretă , tablă Activitate Clustering
din schema de la pag. 25, pe care le explică cu frontală
ajutorul DEX-ului. și Exercițiul
*Elevii rezolvă : Echipa I - ex. 1/25; Echipa II - Manualul individuală
ex. 3/25; Echipa III - ex. 6/25; Echipa IV -ex. 17min. Conversația
10 /26; Echipa V - ex. 11/26; Echipa VI - ex. Clopoțel pentru Activitate în Exercițiul
15/26. dozarea echipe
REFLECȚII 5min. timpului
*Elevii își exprimă pă rerea de ce rochia miresei Exprimați-vă
trebuie să fie albă ? Activitate pă rerea
EXTINDERE 1 min. frontală
*Elevii rezolvă ex. 7/26.
EVOCARE
6. Conjuncţia. *Elevii scriu după dictare propoziții, că rora le 7min. Caietele de Activitate Continuă enunțul
Conjuncţiile dau o continuare logică cu o altă propoziție, apoi clasă frontală
coordonatoare/ subliniază cuv. de legă tură dintre propoziții și
subordonatoare explică valoare și utilitatea acestora:
-Ion nu a venit azi la școală, deoarece...
-Ioana citește repede, iar...
-Eu aș fi luat o notă mare la mate, dacă...
-vrei să mănânci înghețată sau...
-Nu a vrut să fie prieten cu el, fiindcă...
 -El era simpatic și...
REALIZAREA SENSULUI
*Elevii scriu data și subiectul lecției și fac
cunoștință cu obiectivele acesteia. Studiază ,
*Elevii studiază informația despre conjuncție 15min. Fișă cu Activitate în selectează , prezintă
din fișa de lucru (Anexa 5) și selectează în caiete informația grupuri
inf. esențială . despre Exercițiul
*Elevii rezolvă exerciții la tema Conjuncţiile 15min. conjuncție Activitate în
coordonatoare/ subordonatoare de pe fișe de grupuri Gâ ndește-perechi-
lucru Anexa 6. Fișă de lucru la prezintă
REFLECȚII tema
*Eleviicompletează un test lacunar (Anexa 7). 7 min. conjuncția Activitate în
EXTINDERE perechi
*Elevii rezolvă ex. 16/29 și învă ţat def. și tipurile 1 min. Fișă cu testul
de conjuncții. lacunar
EVOCARE
7. Locuţiunea *Elevii elaborează enunțiri cu structurile: cu 10min. Caietul de clasă Activitate Exercițiul
conjuncţională toate că, în timp ce, de vreme ce, înainte ca să. individuală
REALIZAREA SENSULUI
*Eleviistudiază inf. din chenarul maron 2/29. 10min. Manualul Activitate în Studiază ,
*Eleviirezolvă ex. la tema în baza unor fișe 17min. Fișe cu exerciții perechi memorează
(Anexa 8). Activitate în Exercițiul
REFLECȚII grup.
*Eleviiîși exprimă pă rerea despre importanța 7min. Microfon Interviul
cunoașterii ortografierii corecte a conjuncțiilor și improvizat Activitate
locuțiunilor conjuncționale. frontală
EXTINDERE Caietul de clasă
*Eleviirezolvă ex. 18/29 și învață inf. despre 1min.
cuvintele conjunctive și locuțiunile
conjuncționale.
EVOCARE
8. Ortografia *Verificarea temei de casă . 7min. Caietele Activitate
conjuncţiilor şi a *Eleviiîși spun pe râ nd numele și o calitate, 8min. frontală Bulgă rele de
locuţiunilor urmă torul elev repetă ce-a spus anteriorul și ză padă
conjuncţionale vorbește pentru sine și tot așa pâ nă la sfâ rșitul
râ ndului.
REALIZAREA SENSULUI
*Eleviiîși notează regulile despre ortografierea 15 min. Tabla și creta Activitate Notițele
 conjuncțiilor și a locuțiunilor conjuncționale. colorată individuală
* Se scriu într-un cuvâ nt conjuncțiile compuse la Caietele de
origine, dar sudate: deoarece, deși, fiindcă, clasă
încât, întrucât (cu sens de deoarece) (A lipsit
întrucât era bolnav), precum, vasăzică.
* Ele se disting astfel de locuțiunile și de
grupurile de cuvinte cu o componentă
asemă nă toare, scrise în cuvinte separate: dat
fiind că, (Fiindcă nu venise autobuzul, m-am suit
în tramvai. Dat fiind că nu venise autobuzul,
m-am suit în tramvai.), în cât (În cât timp ai
scris?), întru cât (Nu văd întru câtideea ta e mai
bună), va să zică (înseamnă) (O
soțietatefărăprincipuri, va să zică că nu le are.
I.L. Caragiale)
* Se scriu în cuvinte separate conjuncțiile
analizabile formate din 2 elemente
conjuncționale: ca să, cum că, cum și, de să,
încât să, precum că. 10min. Activitate în Exercițiul
*Eleviialcă tuiesc enunţuri în care să folosească perechi
omofonele: iar/i-ar, sau/s-au, aşadar/ aşa dar,
decât/ de cât, (dat) fiind că/fiindcă, încât/în cât,
întrucât/întru cât, casă/ca să.
REFLECȚII 4min. Activitate Eseul argumentativ
*Elevii argumentează (într-un minitext de 2-3 Tabla și creta individuală
enunțuri) importanța cunoașterii ortografierii colorată
corecte a conjuncțiilor și locuțiunilor Caietele de
conjuncționale. clasă
EXTINDERE - *Eleviirezolvă ex. 19/29. 1 min.
EVOCARE
9. Modificările *Eleviiaduc argumente despre importanța 8min. Activitate (conversaţie
vocabularului. cunoașterii și utiliză rii unui numă r câ t mai mare frontală catihetică ,
Mijloace interne de cuvinte. euristică )
de îmbogăţire a REALIZAREA SENSULUI
vocabularului *Elevii organizează grafic informația despre 18 min. Foi A4 Activitate în Organizatorul grafic
mijloacele interne de îmbogă ţire a vocabularului grupuri
(cu exemple, actualizâ ndu-și cunoștințele:
(Derivarea cu prefixe, sufixe, parasintetică ;
 Compunerea prin sudare, ală turare cu și fă ră
cratimă , abrevierea; conversiunea sau
schimbarea valorii gramaticale).
REFLECȚII Minitestul
*Eleviielaborează unul pentru celă lalt câ te un 18min. Foi Activitate în
test de recunoaștere a mijloacelor de îmbogă țire pentruminitest grupuri
a vocabularului. e
EXTINDERE
*Elevii rezolvă ex. 11/31 și învață inf. despre 1min.
mijloacele de îmbogă țire a vocabularului. Manualul
10. Derivarea. EVOCARE
11. Tipuri de *Elevii rezolvă ex. 2/30. 8 min. Manualul Activitate Exercițiul
derivare. REALIZAREA SENSULUI individuală
Câmpul *Elevii își fac notițe despre derivare (Anexa 9). 12 min. Fișe cu
derivativ. *Elevii rezolvă ex. urmă toare: Echipa I – 3/30; 18 min. informația Activitate în Studiază
Structura Echipa II – 6/31; Echipa III – ex. 8/31; Echipa despre derivare grupuri
morfematică a IV – ex. 9/31; Echipa V – ex. 10/31; Echipa VI
cuvintelor – ex. 18/33.
REFLECȚII
*Elevii rezolvă ex. 17/32. 6 min. Manualul Activitate în Exprimă -ți pă rerea
EXTINDERE grupuri
*Elevii rezolvă ex. 13,14/32 și învață inf. despre 1 min. Manualul
derivare.
12. Schimbarea EVOCARE
valorii *Elevii rezolvă ex. 1/33. 8 min. Manualul Activitate Exercițiul
gramaticale REALIZAREA SENSULUI individuală
(conversiunea). *Elevii își fac notițe despre conversiune/34. 12 min. Manualul Activitate în Notițele
*Elevii rezolvă ex. 4,6/34. 18 min. Caietele de perechi Exercițiul
REFLECȚII clasă
*Elevii povestesc prietenilor despre ce au 6 min. Tabla și creta Activitate Exprimă -ți pă rerea
învă țat astă zi la lecția de limbă româ nă . colorată frontală și
EXTINDERE individuală
*Elevii rezolvă ex. 5/34 și învață inf. despre 1 min. Manualul
conversiune.
13. Compunerea şi EVOCARE
abrevierea *Eleviiexplică sensul cuv. „a compune” 8 min. DEX Activitate Informează -te
COMPÚNERE, compuneri, s. f. 1. Acțiunea de a frontală și
(se) compune și rezultatul ei; alcă tuire, individuală
 îmbinare. 2. (Concr.) Bucată literară sau
muzicală ; compoziție. 3. (Concr.) Lucrare școlară
asupra unei teme. 4. (Lingv.) Sistem de formare a
cuvintelor prin alipirea mai multor cuvinte
avâ nd drept rezultat un cuvâ nt nou.
– V. compune.
REALIZAREA SENSULUI
*Elevii își fac notițe despre compunere din
chenarul maro/35. 7min.
*Elevii rezolvă ex. urmă toare: Echipa I –1/34; Notițele
Echipa II – 2/35; Echipa III – ex. 3/35; Echipa 15min. Manualul Activitate în
IV – ex. 4/35; Echipa V – ex. 5/35; Echipa VI – perechi Exercițiul
ex. 6/35. Manualul Activitate în
*Elevii își fac notițe despre abreviere din Caietele de grupuri
chenarul maro/35 7min. clasă
REFLECȚII Tabla și creta Notițele
*Elevii își exprimă pă rerea despre utilitatea colorată Activitate în
abrevierilor. 7 min. perechi
EXTINDERE Activitate Exprimă -ți pă rerea
*Elevii rezolvă ex. 13,14/32 și învață inf. despre frontală și
mijloacele de îmbogă țire a vocabularului. 1 min. Manualul individuală
14. Probă de Salutul. Anunțarea scopului și a obiectivelor. 45 min. Dictare cu sarcini
evaluare. - Lectura în întregime a fragmentului. Foi A4 cu Activitate
Dictare cu - Lectura pe propoziții. sarcini individuală
sarcini - Dictarea pe secvențe.
- Lectura de control.
- Explicarea şi realizarea sarcinilor propuse în
baza textului dictat.
EVOCARE 8 min.
Identificarea şi definirea tuturor noţiunilor Probele de Clustering
15. Analiza studiate în această unitate. 29 min. evaluare, tablă , Activitate
evaluă rilor REALIZAREA SENSULUI cretă , 1 poster frontală
Analiza dictă rilor și discutarea greșelilor în careuri, Harta cognitivă
frecvente. 6 min. microfon
REFLECȚII improvizat Tehnica Microfonul
Continuă gâ ndul: Pâ nă acum n-am știut că ... azi 2 min.
la lecție am înțeles că …
Tema de acasă (ex. 11, pag.36).
Anexa 1 (Evocare, lecția 1)
Anexa 2
Un balaur este, în mitologia românească, un animal fantastic de dimensiune uriașă, de multe ori are forma unui șarpe cu aripi,
picioare și mai multe capete de șarpe (în general trei, șapte sau chiar douăsprezece), reprezentând o întruchipare a răului și este
prezent în majoritatea basmelor românești. Tudor Pamfile identifică trei tipuri de balauri în mitologia românească [1]:

 de apă - cel care trăiește în fântâna satului și care este ucis de Busuioc sau deSfântul Gheorghe.
 de uscat - trăiește prin prăpăstii prin "țara armenească" și făurește "piatra scumpă"
 de văzduh - alăturați norilor de furtună și controlați de câte un solomonar
În alte mitologii, poate fi asemănat cu dragonul european sau cu hidra din mitologia grecească. Etimologia cuvântului dacă o căutăm în
limba greacă (drákon "cel ce te fixează cu privirea") ar defini o ființă imaginară un amestec de șarpe, crocodil și leu, o ființă cu unul sau
mai multe capete, care scuipă foc.
Balaur în mitologia și cultura europeană
Istorisirile cu balauri sunt amin.tite deja în timpurile vechi a Mesopotamiei și Egiptuluiantic preluat de greci, iar ulterior de romani.
Unii fac legătura dintre balaur și animalele preistorice (dinozauri) ale căror oase au fost dezgropate cu o mare probabilitate și în lumea
antică.
Mai târziu aceste figuri mitologice au fost folosite în scopuri politice și religioase de către preoții din Antichitate
Caracteristici fizice
Balaurii sunt de mai multe feluri. Unii sunt monstruoși, au de la 2 pana la 9 capete fiecare cu cate o limba de foc, cu gheare lungi și
puternice și o coada pe măsura monstruozității lor și uneori chiar și aripi. Unii dintre aceștia aveau un aspect cu totul diferit. La aceștia
din urma, corpul este asemănător cu al șerpilor. El este acoperit cu solzi roșii, verzui sau galbeni. După alte povestiri balaurii ar fi fost
pe jumătate oameni, jumătate șarpe cu solzi de peste. În Munții Apuseni se crede ca are capul unui cal și corpul unui șarpe, iar in alte
zone romanești, are capul unui taur.
Apariția balaurilorDupă cum afirma Elena Niculita-Voronca, poporul roman este de părere ca balaurul se face din șarpe, cu condiția
ca timp de 7-12ani acesta sa nu fi fost văzut de nimeni si sa nu fi muscat pe nimeni. Atunci el este înzestrat cu picioare și aripi. Când
iese din pădure, copacii se dau în laturi, iar balaurul se ridica în nori. Are capacitatea de a înghiți și un copil și are solzi de peste de
mărimea unei palme.În multe icoane creștine Sf. Gheorghe este adeseori înfățișat calare, învingându-și sulița intr-un balaur, uneori făcându-și apariția o
tunară femeie, care urmărește de la mare distanța sângerosul război. În interpretare obișnuita se spune ca balaurul sau dragonul îl reprezintă atât pe
Satana, cat și pe Imperiul Roman, femeia din fundal fiind nimeni alta decât Alexandra, șotia împăratului Diocletian. Este spus ca aceasta legenda ar fi fost
adusa pe tărâmurile europene de către cruciați. Cea mai veche reprezentare a acestei scene este o icoana din Capadochia, de la începutul secolului al XI-
lea, iar cel mai vechi document care atesta aceasta confruntare apare intr-un text georgian din secolului al XI-lea.
Potrivit povestirii, un balaur, dragon sau crocodil își făcuse culcuș deasupra izvorului ce oferea apa orașului Silene. Pentru a putea avea apa, persoanele
din acea regiune l-au ânduplecat pe balaur oferindu-i mai întâi cate o oaie și apoi cate o fecioara. Femeia ce urma sa fie sacrificata era aleasa prin tragere
la sorti. Intr-o zi, destinul a decis sa fie jertfita o prințesa. Chiar dacă tatăl ei a protestat, fata a fost adusa în fata balaurului, însă chiar atunci și-a făcut
apariția Sf. Gheorghe. Acesta s-a aparat cu semnul crucii, a înfruntat și a ucis lighioana, salvând-o astfel de la moarte. Uimiți de aceasta fapta, locuitorii din
Silene au parazit credința lor păgână și s-au convertit la creștinism. În povestirile romantice din Evul Mediu, sulița cu care Sf. Gheorghe a ucis balaurul
purta numele de Ascalon, de la orașul Ashkelon din Levant.
Anexa 3 (Realizarea sensului, lecția 3)

Tabla înmulţirii cu şapte Tabla înmulţirii cu şapte Tabla înmulţirii cu şapte

Nimeni, Nimeni, Nimeni,
nimeni nu mai vrea să fie balaur.  nimeni nu mai vrea să fie balaur.  nimeni nu mai vrea să fie balaur. 
Nimeni. Nimeni. Nimeni.
Mai ales balaur cu şapte capete. Mai ales balaur cu şapte capete. Mai ales balaur cu şapte capete.
Că nu-i glumă să-ţi cumperi Că nu-i glumă să-ţi cumperi Că nu-i glumă să-ţi cumperi
şapte pălării deodată.  şapte pălării deodată.  şapte pălării deodată. 
Sau şapte perechi de ochelari. Sau şapte perechi de ochelari. Sau şapte perechi de ochelari.
Iar dacă mai eşti şi fumător, ce faci? Iar dacă mai eşti şi fumător, ce faci? Iar dacă mai eşti şi fumător, ce faci?
Iar dacă-ţi mai place şi păhărelul? Iar dacă-ţi mai place şi păhărelul? Iar dacă-ţi mai place şi păhărelul?
Bineînţeles, e grozav să-l bârfeşti pe cutare Bineînţeles, e grozav să-l bârfeşti pe cutare Bineînţeles, e grozav să-l bârfeşti pe cutare
cu şapte guri sincronizate, cu şapte guri sincronizate, cu şapte guri sincronizate,
dar face să fii balaur dar face să fii balaur dar face să fii balaur
numai pentru atât? numai pentru atât? numai pentru atât?
Dar când prind a se certa Dar când prind a se certa Dar când prind a se certa
cele şapte capete – care dintre ele-i mai cele şapte capete – care dintre ele-i mai cele şapte capete – care dintre ele-i mai
deştept? –  deştept? –  deştept? – 
vai, Doamne! cum se mai mănâncă, vai, Doamne! cum se mai mănâncă, vai, Doamne! cum se mai mănâncă,
cum se mai muşcă! cum se mai muşcă! cum se mai muşcă!
Hai să fim oameni, zice balaurul, Hai să fim oameni, zice balaurul, Hai să fim oameni, zice balaurul,
furat de gândurile acestea pedagogice, furat de gândurile acestea pedagogice, furat de gândurile acestea pedagogice,
apoi se dă de şapte ori peste cap apoi se dă de şapte ori peste cap apoi se dă de şapte ori peste cap
(peste... capete),având certitudinea că se (peste... capete),având certitudinea că se (peste... capete),având certitudinea că se
transformă transformă transformă
în în în
omul nou, omul nou, omul nou, omul nou, omul nou, omul nou, omul nou, omul nou, omul nou,
omul nou, omul nou, omul nou,
omul nou, omul nou, omul nou. omul nou, omul nou, omul nou. omul nou, omul nou, omul nou.

poezie de Vasile Romanciuc poezie de Vasile Romanciuc poezie de Vasile Romanciuc

Anexa 4 (realizarea sensului, lecția 6)

ALBINÍSM s. n. Anomalie congenitală care constă în lipsa totală sau parțială de pigmenți în celulele inferioare ale pielii, manifestată
prin culoarea albicioasă a pielii și a părului și uneori prin culoarea roșiatică a irisului. ♦ Insuficiență de materii colorante la plante,
manifestată prin decolorarea totală sau parțială a frunzelor. – Din fr. albinisme.

ALBINÓS, -OÁSĂ, albinoși, -oase, s. m. și f. Persoană sau animal atinse de albinism. – Din fr. albinos.

ALBILÍȚĂ, albilițe, s. f. Fluture alb cu vârful aripilor anterioare negre, a cărui larvă trăiește pe frunzele de varză și este foarte
stricătoare; fluture-de-varză, fluture-alb (Pieris brassicae). – Alb + suf. -iliță.

ALBIȘOÁRĂ, albișoare, s. f. 1. (Iht.) Obleț. 2. Albitură (2). 3. Varietate de viță de vie cu struguri albi. – Din alb2 + suf. -ișoară.

ALBITÚRĂ, albituri, s. f. 1. (La pl.) Totalitatea rufelor (de pat, de corp etc.); lenjerie. 2. Nume generic dat exemplarelor mici de plătică,
babușcă etc.; albișoară. 3. (Reg.) Nume dat rădăcinilor de pătrunjel și de păstârnac. 4. (Tipogr.) Mici piese de plumb care servesc la
completarea spațiului alb dintre litere, cuvinte sau rânduri; p. ext. spațiu alb între rânduri. – Alb + suf. -itură.

ALBINÉȚ, -EÁȚĂ, albineți, -e, adj. s. m. 1. Adj. (Reg.) Blond, bălai, albeț. 2. S. m. (Pop.) Numele unui varietăți de grâu din Banat.
– Alb +suf. -ineț.

ALBÍU, -ÍE, albii, adj. (Rar) Albicios. – Alb + suf. -iu.

ALBURÍU, -ÍE, alburii, adj. Albicios. ♦ (Despre culori) Deschis, șters, spălăcit. – Alboare + suf. -iu.

ALBICIÓS, -OÁSĂ, albicioși, -oase, adj. Care bate în alb; (rar) albiu, albui, alburiu. – Alb + suf. -icios.

A SE ÎNĂLBÍ mă ~ésc intranz. 1) A deveni alb; a căpăta culoarea albă. 2) A pierde culoarea inițială sub acțiunea unor factori externi
(soare, ploi). 3) fig. (ființe) A face să devină cărunt; a încărunți.1 s-au ~it tâmplele. /în + a albi
Anexa 5 (Realizarea sensului, lecția 7)
Conjuncția este partea de vorbire neflexibilă care leagă
două propoziții în frază și două cuvinte cu același
rol sintactic într-o propoziție. Conjuncția nu are funcție
sintactică și are rol morfologic auxiliar. Ea se analizează
gramatical cu partea de vorbire pe care o însoțește.
Conjuncția indică raportul de coordonare și subordonare între:
 părțile de propoziție
 o parte de propoziție și o propoziție
 două propoziții
Conjunțiile după formă pot fi:
 simple: și, ca, să, ci, dar, de, fie, dacă, ori, sau etc.
 compuse: ca să, și cu, cum că etc.
 locuțiuni conjuncționale: măcar că, pentru că, cu toate
că, chiar dacă, în afara, măcar de, de parcă, până să etc.
Conjuncția după acest criteriu poate fi:
 coordonatoare - când leagă doua propozitii de acelasi fel
(principale sau secundare)
 copulativă: și, nici
 adversativă: dar, iar, însă, ci
 disjunctivă: sau, ori, fie
 conclusivă: deci, așadar.
 subordonatoare: să, că, dacă, încât, deși, ca să, de etc.
Iar, nici, și - pot fi adverbe (când au înțelesul de: din
nou, măcar, chiar) sau conjuncții (când leagă între ele părți de
propozitie de același fel sau propoziții).
Înaintea conjuncțiilor adversative se pune întodeauna virgulă;
excepție face conjuncția însă, când se află în interiorul
propoziției.
Conjuncția este partea de vorbire neflexibilă care leagă
două propoziții în frază și două cuvinte cu același
rol sintactic într-o propoziție. Conjuncția nu are funcție
sintactică și are rol morfologic auxiliar. Ea se analizează
gramatical cu partea de vorbire pe care o însoțește.
Conjuncția indică raportul de coordonare și subordonare între:
 părțile de propoziție
 o parte de propoziție și o propoziție
 două propoziții
Conjunțiile după formă pot fi:
 simple: și, ca, să, ci, dar, de, fie, dacă, ori, sau etc.
 compuse: ca să, și cu, cum că etc.
 locuțiuni conjuncționale: măcar că, pentru că, cu toate
că, chiar dacă, în afara, măcar de, de parcă, până să etc.
Conjuncția după acest criteriu poate fi:
 coordonatoare - când leagă doua propozitii de acelasi fel
(principale sau secundare)
 copulativă: și, nici
 adversativă: dar, iar, însă, ci
 disjunctivă: sau, ori, fie
 conclusivă: deci, așadar.
 subordonatoare: să, că, dacă, încât, deși, ca să, de etc.
Iar, nici, și - pot fi adverbe (când au înțelesul de: din
nou, măcar, chiar) sau conjuncții (când leagă între ele părți de
propozitie de același fel sau propoziții).
Înaintea conjuncțiilor adversative se pune întodeauna virgulă;
excepție face conjuncția însă, când se află în interiorul
propoziției.
 Când conjuncțiile disjunctive sunt perechi, virgula precedă Când conjuncțiile disjunctive sunt perechi, virgula precedă
obligatoriu al doilea termen. Exemplu: Sau scrii, sau citești obligatoriu al doilea termen. Exemplu: Sau scrii, sau citești

Anexa 6 (Realizarea sensului, lecția 7)

Conjunctia

1) Precizează felul conjucţiilor din structurile următoare:

 Noi şi voi-  A fi sau a nu fi-
 A şti să rabzi-  Am vazut, aşadar ştiu-
 Mic, dar greu-  Deoarece ai întârziat, aşteaptă-mă-
 Dacă poţi, vino-  Nu pot, deşi aş vrea-
 Palid, deci bolnav-  Te joci ori înveţi?-

2) Subliniază cuvintele de legătură şi precizează valoarea morfologică a acestora (prepoziţie/ conjuncţie) şi ce leagă:
 Scriu şi citesc.  Pleci la şcoală?  Ştiu de la tine.
 Scriu pe caiet.  Du-te de vezi.  Ştiu fiindcă am văzut.
 Scriu, dar nu învăţ.  Du-te de aici.  Aici sau acolo.
 Merg să văd.  Cărţi şi poze.  Aici lângă min.e.
 Merg cu maşina.  Cărţi cu poze.  Vino de vrei.
 Merg dacă pot.  Cărţi sau caiete.  Vino de acolo.
 Pleci sau rămâi?  Ştiu că poţi.

3) Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate:

 Hai să mergem.  Mare şi tare.  Tatăl său.
 Totul se ştie.  Plouă şi mai tare.  Tata sau mama.
 Sper că vii.  Min.te de îngheaţă apele.
 Fă ca min.e.  Caiet de teză.

4) Subliniază conectivii (elementele de legătură) dintre propoziţii şi precizează raportul pe

care îl stabilesc:
 Văd şi înţeleg.
 Am căutat, dar n-am găsit.
 Nu plâng, nici nu oftez.
 Am auzit, însă nu cred.
 Ai învăţat, deci ştii.
 Eu citesc, iar tu asculţi.
 Taci, aşadar accepţi.
 Nu mă joc, ci muncesc.
5) Precizează ce leagă conjuncţiile din enunţurile de mai jos:
 Ia o foaie şi un creion şi scrie.
 Am citit, dar n-am memorat această poezie frumoasă, dar prea lungă.
 Mănâncă sau bea lapte sau ceai.
 Mama şi tata mă ajută şi mă încurajează.
 Am vizitat, deci cunosc acest oraş frumos, deci atrăgător.
 Nu scriu, nici nu citesc poezia, nici altceva asemănător.
 Memorezi poezia sau o copiezi pe caiet sau pe o foaie.

6) Precizează valoarea morfologică a cuvântului „dar” din enunţurile următoare:

 Aş merge, dar n-am timp de aşa ceva.
 Am primit un dar frumos de la prieteni.
 Te cunosc, dar nu-mi amin.tesc de unde.
Anexa 7 (Reflecții, lecția 7)
1) Completează enunţurile de mai jos:
 Conjuncţia este partea de ...................... flexibilă/ neflexibilă care leagă ........................................................ sau..................................................
 Conjuncţia se regăseşte atât în cadrul ..................................... cât şi în cadrul ...................................................
 În frază, conjuncţia leagă două ...........................................................................................
 După structură, conjuncţiile sunt ........................................................................................
 După rolul în frază, conjuncţiile se clasifică în ..................................................................și.................................................................................
 Conjuncţia „ca să” este................................, iar „şi” este....................................................
Completează enunţurile de mai jos:
 Conjuncţia este partea de ...................... flexibilă/ neflexibilă care leagă ........................................................... sau..................................................
 Conjuncţia se regăseşte atât în cadrul ..................................... cât şi în cadrul ...................................................
 În frază, conjuncţia leagă două ...........................................................................................
 După structură, conjuncţiile sunt ........................................................................................
 După rolul în frază, conjuncţiile se clasifică în ..................................................................și.................................................................................
 Conjuncţia „ca să” este................................, iar „şi” este....................................................
Completează enunţurile de mai jos:
 Conjuncţia este partea de ...................... flexibilă/ neflexibilă care leagă ...........................................................sau..................................................
 Conjuncţia se regăseşte atât în cadrul ..................................... cât şi în cadrul ...................................................
 În frază, conjuncţia leagă două ...........................................................................................
 După structură, conjuncţiile sunt ........................................................................................
 După rolul în frază, conjuncţiile se clasifică în ..................................................................și.................................................................................
 Conjuncţia „ca să” este................................, iar „şi” este....................................................
Completează enunţurile de mai jos:
 Conjuncţia este partea de ...................... flexibilă/ neflexibilă care leagă ....................................................................
sau..................................................
 Conjuncţia se regăseşte atât în cadrul ..................................... cât şi în cadrul ...................................................
 În frază, conjuncţia leagă două ...........................................................................................
 După structură, conjuncţiile sunt ........................................................................................
 După rolul în frază, conjuncţiile se clasifică în ..................................................................și.................................................................................
 Conjuncţia „ca să” este................................, iar „şi” este....................................................
Completează enunţurile de mai jos:
 Conjuncţia este partea de ...................... flexibilă/ neflexibilă care leagă ....................................................................
sau..................................................
 Conjuncţia se regăseşte atât în cadrul ..................................... cât şi în cadrul ...................................................
 În frază, conjuncţia leagă două ...........................................................................................
 După structură, conjuncţiile sunt ........................................................................................
 După rolul în frază, conjuncţiile se clasifică în ..................................................................și.................................................................................
 Conjuncţia „ca să” este................................, iar „şi” este....................................................
Anexa 8 (Realizarea sensului, lecția 8)
1)Subliniază conjuncţiile şi locuţiunile 2) Alcătuieşte enunţuri în care să
conjuncţionale din poezia următoare şi
precizează felul acestora:
Şi, nici, dar, iar, însă, ci, sau, ori, fie,
Deci, aşadar şi prin urmare
Grecii fac comerţ pe mare.
Prin urmare şi-aşa deci
Este vorba despre greci.
4. Notează în următoarele enunţuri
virgula acolo unde este necesară
prezenţa ei:
- Am spart paharul de cristal prin
urmare mama se va supăra.
- Şi temele sunt grele şi elevii sunt
leneşi.
- Cu toate că are timpul necesar tot
nu învaţă foarte mult.
- Cum vine iarna cum începe să
ningă.
3) Completează enunţurile cu or/ ori,
foloseşti conjuncţiile compuse şi conjuncţia potrivită în funcţie de context:
locuţiunile conjuncţionale a. Te întreb dacă îţi place să
dislocate: încât....să, pentru ca.... călătoreşti,..... să mergi la mall.
să, înainte ca..... să. b. Doreşte să călătorească în cosmos,.....
asta nu se poate deocamdată.
5. Subliniază cuvintele conjunctive 6. Citeşte cu atenţie textul următor:
(adverbele şi locuţiunile adverbiale „Bacilul despre care aş vrea să vă
relative) şi încercuieşte conjuncţiile vorbesc
şi Se află-aici în sală.... şi ştiu că mă
locuţiunile conjuncţionale: ascultă,
a. Am vizitat nu numai muzeele, ci şi Dar nu vrea să-şi trădeze prezenţa lui
mallurile şi parcurile de distracţie. ocultă.
b. Din cauză că nu m-a ascultat, de Intrarea n-a plătit-o fiindcă-i mititel.
aceea a avut de suferit. Dar unde-i lume multă acolo e şi el!
c. Deşi era foarte frumoasă, totuşi Şi chiar atunci când pare că doarme, e
nu a câştigat concursul de miss. deştept.” (G. Topârceanu- „Bacilul lui
d. Cum încetează ploaia, cum ieşim Koch”)
la plimbare. a. Transcrie din text: două conjuncţii
e. De ce mănâncă, de ce ar mai subordonatoare simple diferite, o
mânca. conjuncţie compusă,
o conjuncţie coordonatoare, un pronume
relativ, un adverb relativ.
b. Precizează care dintre elementele de
relaţie identificate au şi funcţie sintactică.
 Anexa 9 (Realizarea sensului, lecția 11)
Echipa I DERIVAREA
      Este mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care
se formează cuvinte noi cu ajutorul afixelor (sufixelor şi
prefixelor ).
          Sufixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adăugate
după rădăcina cuvântului .
          Clasificare :
   * sufixele lexicale  , când formează cuvinte noi : grădinar,
muncitor...
   * sufixele gramaticale , când creează forme gramaticale
(sufixe de mod şi timp ) : citit, scris...
* sufixele lexico-gramaticale, când exprimă un sens nou şi o
categorie gramaticală (sufixe moţionale) : gâscă – gâscan,
rățoi, țărancă, florăreasă...
Echipa III
-  noţiuni abstracte (-inţă, -ie, -ime, -eală, -ura, -anţă) :
cerinţă, domnie, grăsime, răceală, scursura, siguranţă...
- modalităţi (-este, -iş, -âş) : româneşte, pietriş, ţărâş...
- locul şi originea (-ărie, -ie, -ean) : benzărie, fierărie,
bucureştean...
- obiecte sau însuşiri mici – sufixe dimin.utivale (-ulet, -uc,
-ior, -ică, -ice etc.): binişor, căscioară, cerceluş, coşuleţ,
lănţuc, pantofior, singurică, vînticel...
- obiecte sau însuşirimari – sufixe augmentative (-andru, -an,
-oaie, -oi): băieţandru, grăsan, căsoaie, pietroi...
Echipa V
Prefixele pot forma:
-          substantive (neregulă)
-          adjective (nefiresc)
-          adverbe (negreşit)
Prefixele pot fi:
-          vechi (ne-, în-, des-, răs-)
-          noi (arhi-, anti-, pre-, inter-, ultra-, hiper-, extra).
Echipa II
Sufixele denumesc:
- agentul (-tor, - ar, -ist, -aş) : agricultor, fierar, gronist,
luntraş...
-   însuşirea (-iu, -os, -cios, -bil, -at, -al) : auriu,
fricos, mîncăcios, purtabil, sprîncenat, vamal...
-   colectivitatea (-et, -araie, -işte, -ime, -is) : brădet, apăraie,
porumbişte, studenţime, zmeuriş...
-   instrumentul (-ar, -nită, -tor) : alfabetar, pipernită,
ştergător...
Echipa IV
Prefixele sunt sunetele  sau grupurile de sunete adăugate
înaintea rădăcinii cuvântului pentru a forma cuvinte noi.
Prefixele modifică sensul cuvântului de bază, fiind :
- negative (re-, in-): nesansa, inegalitate...
- cu sensul „fără”, „lipsit de”: (des-, dez-, a-, de-): a descre,
debloca, dezorientat, anormal...
- care exprimă ideea de repetiție (re-, răs-, răz-): a reamin.ti,
rasucit, răzgândi...
Echipa VI
Derivatele parasintetice sunt cuvintele care conţin şi sufixe şi
prefixe. (înnodat, inchipui, inflori etc.)
* Seriile derative apar atunci când baza unui cuvânt derivat
este un alt cuvânt derivat: bute-butoi-butoias, Olt-oltean-
olteanca; cetate-cetatean-cetatenesc etc.
* Ex. 7/31 (Manual).